HORMONIIHORMONII

OBIECTIVELEOBIECTIVELE► Noţiuni despre hormoni. Proprietăţile generale şi rolul Noţiuni despre hormoni. Proprietăţile generale şi rolul

hormonilor în organism.hormonilor în organism.► Clasificarea hormonilor.Clasificarea hormonilor.► Sinteza, stocarea şi metabolizarea hormonilor: Sinteza, stocarea şi metabolizarea hormonilor: ► Mecanismele de reglare a sintezei, excreţiei şi acţiunii Mecanismele de reglare a sintezei, excreţiei şi acţiunii

hormonilor: hormonilor: ► Structura receptorilor membranari şi nucleari. Structura receptorilor membranari şi nucleari. ► Mecanismele de acţiune ale hormonilor: Mecanismele de acţiune ale hormonilor: ► a) mecanismul membrano-intracelular. Rolul mesagerilor a) mecanismul membrano-intracelular. Rolul mesagerilor

secunzi: AMPciclic, GMPciclic, ionii de calciu, diacilglicerolul secunzi: AMPciclic, GMPciclic, ionii de calciu, diacilglicerolul şi inozitoltrifosfatul. şi inozitoltrifosfatul.

► b) mecanismul citozolic. b) mecanismul citozolic. ► 7. Hormonii hipotalamusului: liberinele şi statinele. 7. Hormonii hipotalamusului: liberinele şi statinele.

Reglarea secreţiei lor.Reglarea secreţiei lor.► Hormonii adenohipofizari: Hormonii adenohipofizari: ► Natura chimică, mecanismul de acţiune, efectul biologic, Natura chimică, mecanismul de acţiune, efectul biologic,

reglarea secreţiei şi dereglarea ei. Folosirea în practică.reglarea secreţiei şi dereglarea ei. Folosirea în practică.► Hormonii neurohipofizari: vazopresina (hormonul Hormonii neurohipofizari: vazopresina (hormonul

antidiuretic) şi oxitocina. Mecanismul de acţiune, efecte antidiuretic) şi oxitocina. Mecanismul de acţiune, efecte biologice. Diabetul insipid.biologice. Diabetul insipid.

Sistemul endocrinSistemul endocrin

►Glande endocrineGlande endocrine►HormoniHormoni►Celule Celule (ţesuturi ţintă)(ţesuturi ţintă)

HormoniHormoni► - 1904- W. Bayliss şi E. Starling - 1904- W. Bayliss şi E. Starling ► sunt substanţe biologic active, sintetizate de sunt substanţe biologic active, sintetizate de

glandele endocrine, secretate direct în sânge şi glandele endocrine, secretate direct în sânge şi limfă, transportate la ţesuturile ţintă unde limfă, transportate la ţesuturile ţintă unde reglează funcţiile biologice şi procesele reglează funcţiile biologice şi procesele biochimice în organism.biochimice în organism.

► Caracteristica generală:Caracteristica generală:► Activitate biologică mare:în concentraţii foarte Activitate biologică mare:în concentraţii foarte

mici de ordinul 10-6 – 10-9 M/l au efecte mici de ordinul 10-6 – 10-9 M/l au efecte puternice;puternice;

► acţiune la distanţă – sunt sintetizate în acţiune la distanţă – sunt sintetizate în glandele endocrine, dar acţionează asupra glandele endocrine, dar acţionează asupra ţesuturilor ţintă;ţesuturilor ţintă;

► posedă specificitate înaltă de acţiune;posedă specificitate înaltă de acţiune;► ssuunt supuse controlului din partea sistemului nervos nt supuse controlului din partea sistemului nervos

CLASIFICAREA HORMONILORCLASIFICAREA HORMONILOR

►După natura chimică: După natura chimică: ►1. Proteinopeptidici1. Proteinopeptidici

peptide;peptide;

proteine simple;proteine simple;

proteine compuse;proteine compuse;►2. derivaţi ai AA2. derivaţi ai AA►3. hormoni de natura steroidă - 3. hormoni de natura steroidă -

steroizisteroizi

Table 14-4 Chemical Classification Table 14-4 Chemical Classification and Function of Hormonesand Function of Hormones

După rolul biologicDupă rolul biologic

Sinteza hormonilor proteinopeptidiciSinteza hormonilor proteinopeptidici

► În ribosomi: pre-În ribosomi: pre-prohormon prohormon

► În regiunea În regiunea reticulului reticulului endoplasmatic ( se endoplasmatic ( se desprinde secvenţa desprinde secvenţa –pre)–pre)

pre-prohormonul --- pre-prohormonul --- prohormonulprohormonul

► În complexul Golgi – În complexul Golgi – prohormonul----prohormonul----

hormonhormon

Sinteza H derivaţi din AASinteza H derivaţi din AA

►din Tyr - catecolaminele şi T3, T4din Tyr - catecolaminele şi T3, T4

SINTEZA H STEROIZISINTEZA H STEROIZI

Transportul HTransportul H

►H proteinopeptidici şi catecolaminele H proteinopeptidici şi catecolaminele (hidrosolubile) – circulă în plasmă în (hidrosolubile) – circulă în plasmă în stare liberăstare liberă Excepţie fac: Excepţie fac: somatomedinele, corticoliberina şi somatomedinele, corticoliberina şi hormonul de creştere. hormonul de creştere.

►Hormonii liposolubili (tiroidieni, Hormonii liposolubili (tiroidieni, steroizi) circulă preponderent legaţi de steroizi) circulă preponderent legaţi de proteine, denumite proteine de proteine, denumite proteine de transport (albuminele, prealbuminele, transport (albuminele, prealbuminele, transcortina, globulina tiroxinoliantă).transcortina, globulina tiroxinoliantă).

Reglarea sintezei şi secreţiei Reglarea sintezei şi secreţiei

► Se execută la nivel de producere Se execută la nivel de producere (secreţie) prin:(secreţie) prin:

1.1. Retrocontrol (feedback)Retrocontrol (feedback)

2.2. BioritmBioritm

3.3. Influienţă neurogenăInfluienţă neurogenă

FEEDBACKFEEDBACK

► Eliberarea H dintr-o celulă secretoare este Eliberarea H dintr-o celulă secretoare este controlată prin retrocontrolcontrolată prin retrocontrol

► Majoritatea glandelor endocrine sunt Majoritatea glandelor endocrine sunt controlate prin intermediul adenohipofizei ce controlate prin intermediul adenohipofizei ce produce H tropiproduce H tropi

► Nivelul plasmatic al H periferici variază în Nivelul plasmatic al H periferici variază în mod invers cu cele ale tropinelor hipofizare mod invers cu cele ale tropinelor hipofizare

► Relaţiile feed back între H periferici şi Relaţiile feed back între H periferici şi adenohipofiză se stabilesc direct, cât şi prin adenohipofiză se stabilesc direct, cât şi prin intermediul H hipotalamici (stimulează sau intermediul H hipotalamici (stimulează sau inhibă secreâia H tropi)inhibă secreâia H tropi)

Bioritmurile HBioritmurile H

► sunt înăscute, dar suferă o sincronizare sunt înăscute, dar suferă o sincronizare sub acţiunea factorilor de mediusub acţiunea factorilor de mediu

► Deosebim:Deosebim:

1.1. Ultradiene – secreţie pulsatilă de ordinul Ultradiene – secreţie pulsatilă de ordinul minutelor sau orelor (gonadotropinele)minutelor sau orelor (gonadotropinele)

2.2. Circadiene (24 ore) – cortizolCircadiene (24 ore) – cortizol

3.3. Circatrigintane – repetate la 28-30 zile Circatrigintane – repetate la 28-30 zile (ovulaţia)(ovulaţia)

Reglarea neurogenăReglarea neurogenă

►Este asigurată de “ traductori Este asigurată de “ traductori neuroendocrini” – hipotalamus, neuroendocrini” – hipotalamus, medulosuprarenală, pineală şi medulosuprarenală, pineală şi pancreaspancreas

►Se asigură o reglare în cascadă ce se Se asigură o reglare în cascadă ce se face prin modificarea sensibilităţii face prin modificarea sensibilităţii receptorilor în sens negativ (reductiv) receptorilor în sens negativ (reductiv) sau pozitiv (amplificativ)sau pozitiv (amplificativ)

RECEPTORII HORMONALIRECEPTORII HORMONALI► Receptor – este o glicoproteină ce recunoaşte şi Receptor – este o glicoproteină ce recunoaşte şi

fixează H.fixează H.► Specificitatea e asigurată de componentul Specificitatea e asigurată de componentul

glucidic.glucidic.► Au dimensiuni mai mari ca HAu dimensiuni mai mari ca H► Posedă un domeniu transmembranar, altul Posedă un domeniu transmembranar, altul

extracelular şi un domeniu intracelularextracelular şi un domeniu intracelular► Receptorii pot fi localizaţi:Receptorii pot fi localizaţi:

1. intracelular – pentru H liposolubili 1. intracelular – pentru H liposolubili 2. extracelular – pentru H hidrosolubili 2. extracelular – pentru H hidrosolubili ► H se leagă de R prin interacţiuni slabe, H se leagă de R prin interacţiuni slabe,

necovalente, legarea este reversibilănecovalente, legarea este reversibilă► Specificitatea interacţiunii H-R e asigurată de Specificitatea interacţiunii H-R e asigurată de

complimentaritatea sterică a H şi a situsului de complimentaritatea sterică a H şi a situsului de legare de pe Rlegare de pe R

► Interacţiunea HR – fenomen de saturaţieInteracţiunea HR – fenomen de saturaţie

Reglarea la nivel de receptor Reglarea la nivel de receptor specific tisularspecific tisular

► Receptorii hormonali se află în stare Receptorii hormonali se află în stare dinamică, numărul de R este variabil în dinamică, numărul de R este variabil în raport cu diverşi factoriraport cu diverşi factori

► Nivelul H specific în sânge poate regla Nivelul H specific în sânge poate regla numărul de Rnumărul de R

1.1. o creştere a c% H determină scăderea nr o creştere a c% H determină scăderea nr de R – desensibilizarea ţesuturilor- de R – desensibilizarea ţesuturilor- down down regulationregulation) – insulina, glucagon, STH – o ) – insulina, glucagon, STH – o adaptare la surplus de Hadaptare la surplus de H

2.2. o concentraţie ridicată a H în sânge o concentraţie ridicată a H în sânge determină şi o creştere a nr de R – determină şi o creştere a nr de R – up up regulationregulation - prolactina - prolactina

Mecanismele de acţiuneMecanismele de acţiune

►Membrano-intracelular (hidrosolubili)Membrano-intracelular (hidrosolubili)►Citozolic (liposolubili)Citozolic (liposolubili)

Membrano intracelularMembrano intracelular

► H nu pătrund în celule, dar H nu pătrund în celule, dar acţionează prin intermediul acţionează prin intermediul mesagerilor secunzimesagerilor secunzi

► 3 grupe de mesageri secunzi3 grupe de mesageri secunzi

1.1. Nucleotidele ciclice:AMPc şi GMPcNucleotidele ciclice:AMPc şi GMPc

2.2. Ca (calmodulină)Ca (calmodulină)

3.3. Diacilglicerolul şi inozitol fosfaţii Diacilglicerolul şi inozitol fosfaţii

Medierea acţiunii H prin MS implică existenţa Medierea acţiunii H prin MS implică existenţa unor sisteme transductoare a mesajelor unor sisteme transductoare a mesajelor externe în semnale intracelulareexterne în semnale intracelulare

Aceste sisteme cuprind:Aceste sisteme cuprind:a.a. R membranariR membranarib.b. G proteinele – cuplează HR cu sistemul G proteinele – cuplează HR cu sistemul

efectorefectorc.c. Sistemul efector – care generează Sistemul efector – care generează

mesagerul secund:mesagerul secund:Adenilatciclaza –AMPcAdenilatciclaza –AMPcGuanilatciclaza –GMPcGuanilatciclaza –GMPcFosfolipaza C – diacilglicerolul şi inozitol fosfaţiiFosfolipaza C – diacilglicerolul şi inozitol fosfaţii

G proteineleG proteinele► Sunt situate în partea internă a membraneiSunt situate în partea internă a membranei► Sunt alcătuite din 3 subunităţi:Sunt alcătuite din 3 subunităţi:αα ββ γγ► Mm Mm αα =39000-45000 Da =39000-45000 Da► Mm Mm ββ =35000-36000 Da =35000-36000 Da► Mm Mm γγ = 7000-10000Da = 7000-10000Da► Lanţurile Lanţurile αα posedă cîte un situs de legare pentru posedă cîte un situs de legare pentru

GTPGTP► Formele active ale G proteinelor sunt Formele active ale G proteinelor sunt αα –GTP –GTP► Se cunosc nai multe tipuri de proteina G:Se cunosc nai multe tipuri de proteina G:1.1. Gs – stimulatoareGs – stimulatoare2.2. Gi – inhibitoare ( sunt cuplate cu adenilatciclaza)Gi – inhibitoare ( sunt cuplate cu adenilatciclaza)3.3. Gp – fosforilitică ( cuplată cu Fosfolipaza C)Gp – fosforilitică ( cuplată cu Fosfolipaza C)4.4. Gt – transducina (în celulele retiniene şi Gt – transducina (în celulele retiniene şi

cuplează rodopsina (R pentru lumină) cu o GMPc cuplează rodopsina (R pentru lumină) cu o GMPc fosfodiesterază, micşorînd c% GMPc)fosfodiesterază, micşorînd c% GMPc)

Prin intermediul nicleotidelor Prin intermediul nicleotidelor ciclicecicliceRăspunsRăspuns

Răspuns

► .Fosfodiesterazaaa descompune AMP .Fosfodiesterazaaa descompune AMP ciclic: ciclic:

►AMPc --------------AMPc -------------- AMP AMP + H2O + H2O ►Activitatea Activitatea EE este stimulată de ionii de este stimulată de ionii de

calciu, prostaglandine, insulină. calciu, prostaglandine, insulină. ►steroizii , hormonii tiroidieni şi steroizii , hormonii tiroidieni şi

metilxantinele ( cafeina , teofilina ) scad metilxantinele ( cafeina , teofilina ) scad activitatea enzimei prelungind durata de activitatea enzimei prelungind durata de acţiune a AMP - ciclic.acţiune a AMP - ciclic.

Diacilglicerolul şi inozitol Diacilglicerolul şi inozitol fosfaţiifosfaţii

1.1. 1. H+R –HR1. H+R –HR2.2. 2. HR –Gp2. HR –Gp3.3. Gp – Fosfolipazei CGp – Fosfolipazei C4.4. Fosfolipaza C – acţionează asupra FL Fosfolipaza C – acţionează asupra FL

membranare (fosfatidil inozitol 4,5 difosfat) membranare (fosfatidil inozitol 4,5 difosfat) şi generează şi generează DAG şi inozitol 1,4,5-tri fosfatDAG şi inozitol 1,4,5-tri fosfat

► DAGDAG – activează PK C – activează PK C► Inozitol 3 fosfaţiiInozitol 3 fosfaţii – acţionează prin – acţionează prin

mobilizarea Ca din reticulul endoplasmatic- mobilizarea Ca din reticulul endoplasmatic- crescând c% Ca citozolic -mediază alte crescând c% Ca citozolic -mediază alte efecteefecte

Diacilglicerolul şi inozitol Diacilglicerolul şi inozitol fosfaţiifosfaţii

b. Prin intermediul ionilor de b. Prin intermediul ionilor de CaCa

►C% Ca intracelular este f mică, de C% Ca intracelular este f mică, de 1000-10000 ori mai mică decât în 1000-10000 ori mai mică decât în fluidul extracelular (se datorează fluidul extracelular (se datorează pompelor de Ca, care scot Ca din celulă pompelor de Ca, care scot Ca din celulă şi depozitarea lui în organite (RE, MC)şi depozitarea lui în organite (RE, MC)

► Influxul de Ca din exterior şi creşterea cInfluxul de Ca din exterior şi creşterea c% lui în interior poate fi realizat fie prin:% lui în interior poate fi realizat fie prin:

►Stimularea electrică a unei celuleStimularea electrică a unei celule►Prin molecule semnal extracelulare --HPrin molecule semnal extracelulare --H

1.1. H+R—HRH+R—HR2.2. HR – determină influxul de Ca din HR – determină influxul de Ca din

exterior şi creşterea Ca interiorexterior şi creşterea Ca interior3.3. Ca + calmodulina – CaKM (reacţie Ca + calmodulina – CaKM (reacţie

reversibilă)reversibilă)► CaKM:CaKM:1.1. Reglează contracţia muşchilor netezi şi a Reglează contracţia muşchilor netezi şi a

microfilamentelor din celule nemusculare microfilamentelor din celule nemusculare prin activarea PK lanţului uşor al miozineiprin activarea PK lanţului uşor al miozinei

2.2. Activează pompa de Ca din membrană, Activează pompa de Ca din membrană, reglându-şi propria c%reglându-şi propria c%

3.3. Reglează activitatea mai multor PKReglează activitatea mai multor PKKMKM – din 148 AA (multe resturi de Asp, Glu, – din 148 AA (multe resturi de Asp, Glu,

nu are Cis)nu are Cis)Cuprinde 4 domenii de fixare a Ca (4 ioni de Cuprinde 4 domenii de fixare a Ca (4 ioni de

Ca)Ca)

Autoreglarea circuitului de Autoreglarea circuitului de CaCa

Răspunsurile mediate de Ca din exterior – sunt Răspunsurile mediate de Ca din exterior – sunt rapide, de scurtă duratărapide, de scurtă durată

► Se cunosc 2 căi separate în timp:Se cunosc 2 căi separate în timp:

1.1. Se activează calea prin KM – unde Se activează calea prin KM – unde majorarea de scurtă durată a Ca în citozol majorarea de scurtă durată a Ca în citozol (determinată de IP3) – activează KM (Ca-(determinată de IP3) – activează KM (Ca-KM) – activează PKKM) – activează PK

2.2. majorarea Ca activează PKC – fosforilează majorarea Ca activează PKC – fosforilează proteinele – ce determină durata reacţiilor proteinele – ce determină durata reacţiilor chimicechimice

Mecanismul citozolicMecanismul citozolic

► Steroizii şi iodtironinele au moleculă mică şi Steroizii şi iodtironinele au moleculă mică şi polaritate redusă şi deci sunt liposolubili.polaritate redusă şi deci sunt liposolubili.

► Ei străbat liber membrana celulară şi în Ei străbat liber membrana celulară şi în citozol interacţionează cu citozol interacţionează cu R citozolic R citozolic ( receptori intracelulari ). ( receptori intracelulari ).

► Complexul hormon - receptor pătrunde în Complexul hormon - receptor pătrunde în nucleu şi este fixat la sitnucleu şi este fixat la situusuri acceptoare din suri acceptoare din cromatina nucleară. cromatina nucleară.

► Rezultă transcrierea ADN -lui şi sinteza de Rezultă transcrierea ADN -lui şi sinteza de ARN mesager care are ca efARN mesager care are ca efeect sinteza unor ct sinteza unor proteine specifice ce vor da răspunsul proteine specifice ce vor da răspunsul celular la mesajul adus de hormon.celular la mesajul adus de hormon.

Mecanismul citozolic de acţiuneMecanismul citozolic de acţiune

Hormonii hipotalamo-Hormonii hipotalamo-hipofizarihipofizari► Secreţia hormonilor adenohipofizei este reglată de către Secreţia hormonilor adenohipofizei este reglată de către

peptide elaborate în diverse arii ale hipotalamusului – peptide elaborate în diverse arii ale hipotalamusului – releasing factori (neurohormoni)releasing factori (neurohormoni)

► Liberine şi statineLiberine şi statine► Hormonii Hormonii Hormonii Hormonii

tropitropi► hipotalamici hipofizarihipotalamici hipofizari

1.1. somatoliberina + somatotropina somatoliberina + somatotropina

2.2. corticoliberina + corticotropinacorticoliberina + corticotropina3.3. tireoliberina + tireotropinatireoliberina + tireotropina4.4. folililiberina + folitropinafolililiberina + folitropina5.5. luliliberina + lutropinaluliliberina + lutropina6.6. prolactoliberina + prolactinaprolactoliberina + prolactina7.7. prolactostatina -prolactostatina -8.8. somatostatinăsomatostatină9.9. melanostatinamelanostatina - -

Hormonii adenohipofizariHormonii adenohipofizari

►Hormonii adenohipofizari sunt Hormonii adenohipofizari sunt secretaţi de lobul anterior al hipofizei secretaţi de lobul anterior al hipofizei (adenohipofiza) şi se referă la hormonii (adenohipofiza) şi se referă la hormonii tropi. tropi.

►Rolul: Rolul: stimulează secreţia hormonilor stimulează secreţia hormonilor periferici.periferici.

►Structura: Structura: sunt proteinopeptidicisunt proteinopeptidici►Reglarea: Reglarea: H hipotalamusului H hipotalamusului prin retrocontrolprin retrocontrolMecanismul de acţiune:Mecanismul de acţiune: membrano membrano

intracelularintracelular

Hormonii adenohipofizari:Hormonii adenohipofizari:►Clasificare:Clasificare:►Famila corticotropinei: Famila corticotropinei: peptide peptide

derivate din pro-opiomelanocortină: derivate din pro-opiomelanocortină: ACTH, ACTH, ββ lipotropina, MSH, un fragment lipotropina, MSH, un fragment N terminal, peptid de legăturăN terminal, peptid de legătură

►Familia H somatomamotropiFamilia H somatomamotropi: STH, : STH, prolactina, lactogenul placentarprolactina, lactogenul placentar

►H glicoproteiciH glicoproteici: gonadotropinele (LH, : gonadotropinele (LH, FSH), şi TSHFSH), şi TSH

Famila corticotropineiFamila corticotropinei

► ACTHACTH – 34 AA – 34 AA► Reglarea:Reglarea: corticoliberină + corticoliberină + c% mare de cortizol – negativc% mare de cortizol – negativ bioritm diurnbioritm diurn► Rolul:Rolul: 1.1. controlează dezvoltarea cortexului controlează dezvoltarea cortexului

adrenalelor şi sinteza de steroiziadrenalelor şi sinteza de steroizi2.2. Activează transformarea Col în Activează transformarea Col în

pregnenalonăpregnenalonăÎn ţesuturile extrasuprarenaliene În ţesuturile extrasuprarenaliene 1.1. activează lipoliza în ţesutul adiposactivează lipoliza în ţesutul adipos2.2. Facilitează captarea Gl şi AA în muschiFacilitează captarea Gl şi AA în muschi3.3. Stimulează secreţia de insulină Stimulează secreţia de insulină

► ACTH + ACTH + - lipotropina - lipotropina ► ( 1-39) ( 42 - 134)( 1-39) ( 42 - 134)► ► -MSH -MSH - lipotropina + - lipotropina + - endorfina - endorfina► 1 - 13) ( 42 - 101 ) ( 104 - 134) 1 - 13) ( 42 - 101 ) ( 104 - 134) ► ► -MSH g-endorfina-MSH g-endorfina ( 104 - ( 104 -

118 )118 )► (84 - 101 )(84 - 101 )► ► - endorfina- endorfina► ( 104 - 117 ) ( 104 - 117 )

Familia H somatomamotropiFamilia H somatomamotropi► STH (GH)STH (GH) – 191 AA – 191 AA► Transport:Transport: circulă în plasmă unit de proteinele sale circulă în plasmă unit de proteinele sale

de transport- GH-BP şi îşi exercită efectul prin de transport- GH-BP şi îşi exercită efectul prin intermediul somatomedinelor (SM- IGF1 şi IGF2), intermediul somatomedinelor (SM- IGF1 şi IGF2), factori de creştere de tip insulinic –IGF (insulin-like factori de creştere de tip insulinic –IGF (insulin-like growth factors)growth factors)

► Controlează creşterea postnatală, dezvoltarea Controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi ţesuturilor moischeletului şi ţesuturilor moi

1.1. Reglează metabolismul glucidic, lipidic şi proteicReglează metabolismul glucidic, lipidic şi proteic► Metabolismul proteic:Metabolismul proteic: stimulează sinteza P şi stimulează sinteza P şi

încetineşte degradarea lorîncetineşte degradarea lor► Metabolismul glucidic:Metabolismul glucidic: măreşte c% Gl prin: măreşte c% Gl prin:

micşorarea utilizării periferice a ei, inhibă glicoliza şi micşorarea utilizării periferice a ei, inhibă glicoliza şi creşte gluconeogenezacreşte gluconeogeneza

► Metabolismul lipidicMetabolismul lipidic – este deplasat spre mobilizarea – este deplasat spre mobilizarea Tg de rezervă, creşte lipoliza şi nivelul AG din sânge.Tg de rezervă, creşte lipoliza şi nivelul AG din sânge.

► Metabolismul mineral:Metabolismul mineral: creşte retenţia ionilor de Ca, creşte retenţia ionilor de Ca, P, MgP, Mg

►Anabolic proteicAnabolic proteic►Măreşte c% P şi CaMăreşte c% P şi Ca►DiabetogenDiabetogen►H de creştereH de creştere ►NanismNanism►GiGiggantismantism►AcromegAcromegaliealie

► Creşterea excesivă Creşterea excesivă dar armonioasă în dar armonioasă în înălţime (peste 2 înălţime (peste 2 m) – gigantismm) – gigantism

► Fără disproporţii Fără disproporţii scheletice cu scheletice cu dezvoltare dezvoltare corespunzătoare a corespunzătoare a ţesuturilor moiţesuturilor moi

► Insuficienţa hipofizară în copilărie cu Insuficienţa hipofizară în copilărie cu afectarea preponderentă a celulelor ce afectarea preponderentă a celulelor ce secretă somatotropină determină secretă somatotropină determină încetinirea creşterii - încetinirea creşterii - nanism hipofizarnanism hipofizar..

►este caracteristică nedezvoltarea este caracteristică nedezvoltarea proporţională a corpului dar activitatea proporţională a corpului dar activitatea psihică este normală.psihică este normală.

► Se dezvoltă după închiderea cartilajelor de Se dezvoltă după închiderea cartilajelor de creşterecreştere

► Creşterea disproporţională a oaselor (în Creşterea disproporţională a oaselor (în lăţime şi grosime), a ţesuturilor moi, a lăţime şi grosime), a ţesuturilor moi, a organelor internemasiv, cu mîini şi picioare organelor internemasiv, cu mîini şi picioare late, arcade sprîncenoase proeminente, late, arcade sprîncenoase proeminente, piramida nasală masivă, mandibula piramida nasală masivă, mandibula proiectată anterior, toracele cu aspect de proiectată anterior, toracele cu aspect de dublă cocoasă, cifoză toracică şi ştergerea dublă cocoasă, cifoză toracică şi ştergerea lordozei lombare.lordozei lombare.

► Proliferarea ţesutului congunctiv, Proliferarea ţesutului congunctiv, proliferarea cartilajului articularproliferarea cartilajului articular

► Creşterea c% de P, Ca, sintezei de proteină; Creşterea c% de P, Ca, sintezei de proteină; AGL, cetogenezei, glicemieiAGL, cetogenezei, glicemiei

ProlactinaProlactina

► 199 AA199 AA► Reglarea:Reglarea: hipotalamus hipotalamus► Stimulatori: estrogenii, contraceptivele perorale, Stimulatori: estrogenii, contraceptivele perorale,

hipoglicemia, starea de stres, efort fizic, hipoglicemia, starea de stres, efort fizic, graviditateagraviditatea

► Inhibitori – dopaminaInhibitori – dopamina► Rolul:Rolul:1.1. Acţionează asupra glandei mamare controlând Acţionează asupra glandei mamare controlând

iniţierea şi întreţinerea lactaţiei iniţierea şi întreţinerea lactaţiei 2.2. în timpul gestaţiei – (estrogenii, progesteronul, h în timpul gestaţiei – (estrogenii, progesteronul, h

placentar somatomamotrop) – dezvoltarea sînilor placentar somatomamotrop) – dezvoltarea sînilor şi a aparatului secretorşi a aparatului secretor

3.3. După naştere – acţiune lactogenăDupă naştere – acţiune lactogenă

H hipofizari glicoproteiciH hipofizari glicoproteici►Structură:Structură: au structură dimerică au structură dimerică αβαβ►Subunitatea Subunitatea αα – 96 AA (este identică la – 96 AA (este identică la

toţi), cuprinde 2 unităţi oligozaharidice toţi), cuprinde 2 unităţi oligozaharidice legate de Arglegate de Arg

►Subunitatea Subunitatea ββ - diferă de la un H la - diferă de la un H la altul: pentru LH şi FSH – 115AA; TSH – altul: pentru LH şi FSH – 115AA; TSH – 110 AA; cuprinde 2 unităţi 110 AA; cuprinde 2 unităţi oligozaharidice oligozaharidice

►Subunitatea Subunitatea ββ – posedă activitate – posedă activitate biologică, dar capacitatea de fixare cu biologică, dar capacitatea de fixare cu R – aparţine dimerului R – aparţine dimerului αβαβ

TSH TSH

►Rolul:Rolul: acţionează asupra glandei acţionează asupra glandei tiroide – stimulează secreţia T3 şi T4tiroide – stimulează secreţia T3 şi T4

►Reglarea:Reglarea: hipotalamus hipotalamus

T3 şi T4T3 şi T4

secreţia e inhibată de secreţia e inhibată de somatostatinăsomatostatină

GonadotropineleGonadotropinele

► Controlează funcţia glandelor sexualeControlează funcţia glandelor sexuale► FSH la femeie:FSH la femeie: promovează dezvoltarea foliculelor promovează dezvoltarea foliculelor

ovarieni, prepară foliculul pentru ovulaţie şi ovarieni, prepară foliculul pentru ovulaţie şi mediază eliberarea de estrogenimediază eliberarea de estrogeni

► FSH la bărbaţi:FSH la bărbaţi: acţionează asupra celulelor Sertoli acţionează asupra celulelor Sertoli din testicul şi induce sinteza proteinei transportoare din testicul şi induce sinteza proteinei transportoare de testosteronă, promovează spermatogenezade testosteronă, promovează spermatogeneza

► LH – la femei:LH – la femei: promovează sinteza de estrogeni şi promovează sinteza de estrogeni şi de progesteronă, iniţiază ovulaţiade progesteronă, iniţiază ovulaţia

► LH la bărbaţi:LH la bărbaţi: stimulează producţia de testosteronă stimulează producţia de testosteronă de către celulele intersteţialede către celulele intersteţiale

H neurohipofizariH neurohipofizari

1.1. VasopresinaVasopresina2.2. OxitocinaOxitocina► Structura:Structura: 9 AA şi diferă între ei prin 2 AA 9 AA şi diferă între ei prin 2 AA

(peptide bazice)(peptide bazice)► Sinteza:Sinteza: se sintetizează în hipotalamus (V- se sintetizează în hipotalamus (V-

în nucleul supraoptic, O – în nucleul în nucleul supraoptic, O – în nucleul paraventricular sub forma unor precursoriparaventricular sub forma unor precursori

► H cu neurofizina specifică sunt H cu neurofizina specifică sunt transportaţitransportaţi în lungul axonilor şi depozitaţi în în lungul axonilor şi depozitaţi în terminaţiile nervoase din neurohipofiză terminaţiile nervoase din neurohipofiză

VasopresinaVasopresina►Acţiuonează asupra epiteliului tubilor Acţiuonează asupra epiteliului tubilor

contorţi distali şi colectori ai rinichilor - contorţi distali şi colectori ai rinichilor - crescînd fluxul transcelular de H2O din crescînd fluxul transcelular de H2O din lumen în fluidul extracelular - creşte lumen în fluidul extracelular - creşte permeabilitatea pentru apă permeabilitatea pentru apă determinînd conservarea apei şi determinînd conservarea apei şi eliminarea unei urini hiperosmotice.eliminarea unei urini hiperosmotice.

►vazopresina provoacă contracţia vazopresina provoacă contracţia vaselor de tip muscular, mărind vaselor de tip muscular, mărind tensiunea arterială.tensiunea arterială.

► În insuficienţa de vasopresină se În insuficienţa de vasopresină se dezvoltă afecţiunea dezvoltă afecţiunea diabetul insipiddiabetul insipid. .

► Cauze: lezarea sistemului supraoptic ( traumatisme Cauze: lezarea sistemului supraoptic ( traumatisme craniene, tumori, infecţii ) - scăderea secreţiei de craniene, tumori, infecţii ) - scăderea secreţiei de vasopresină sau hormon antidiuretic ( ADH ) vasopresină sau hormon antidiuretic ( ADH )

► Diabetul insipid se manifestă clinic prin:Diabetul insipid se manifestă clinic prin:► poliurie hipoosmolară ( densitate < 1005, poliurie hipoosmolară ( densitate < 1005,

osmolaritate < 280 mOsm/l ) Se elimină de la 4 osmolaritate < 280 mOsm/l ) Se elimină de la 4 pînă 10 litre de urină în 24 ore. pînă 10 litre de urină în 24 ore.

► polidipsie compensatoare ( prin stimularea polidipsie compensatoare ( prin stimularea centrului setei).centrului setei).

► deshidrataredeshidratare► Preparatele de vasopresină lichidează simptoamele Preparatele de vasopresină lichidează simptoamele

afecţiunii.afecţiunii.

OxitocinaOxitocina

►Stimulează secreţia, contracţia Stimulează secreţia, contracţia celulelor mioepiteliale, ce înconjoară celulelor mioepiteliale, ce înconjoară alveolele mamarealveolele mamare

►Acţiune contractilă asupra musculaturii Acţiune contractilă asupra musculaturii netede din uternetede din uter

►Stimulată de estrogeniStimulată de estrogeni►Progesterona – inhibă receptivitatea Progesterona – inhibă receptivitatea

uterului la oxitocinăuterului la oxitocină

ParathormonulParathormonul –PTH –PTH (paratiroidian)(paratiroidian)

► StructuraStructura:: polipeptid polipeptid unicatenar-unicatenar- 84 AA 84 AA ► Biosinteză: Biosinteză:

1.1. În ribosomi:În ribosomi: pre-pro-PTH (115 AA) pre-pro-PTH (115 AA)

2.2. În cisternele RE:În cisternele RE: pre-pro-PTH – 25AA pre-pro-PTH – 25AA proPTH (90AA)proPTH (90AA)

3.3. În aparatul Golgi:În aparatul Golgi: proPTH – 6 AA PTH proPTH – 6 AA PTH (84AA)(84AA)

PTH- sintetizat incontinuu şi într-un ritm PTH- sintetizat incontinuu şi într-un ritm constant, independent de c% Ca constant, independent de c% Ca extracelularextracelular

► Reglarea:Reglarea: se reglează la nivelul se reglează la nivelul degradării intraglandulare, degradării intraglandulare, dependentă de c% Ca:dependentă de c% Ca:

1.1. Creşterea Ca în sânge – accelerează Creşterea Ca în sânge – accelerează degradarea PTHdegradarea PTH

2.2. micşorarea calciemiei – diminuează micşorarea calciemiei – diminuează degradarea PTH şi stimulează degradarea PTH şi stimulează eliberarea luieliberarea lui

► Metabolism:Metabolism: T1/2 scurt. Degradarea T1/2 scurt. Degradarea PTH are loc în ficat.PTH are loc în ficat.

► Mecanismul de acţiune:Mecanismul de acţiune: membrano- membrano-intracelular (AMPc)intracelular (AMPc)

Acţiunile PTHAcţiunile PTH

► creşterea c% de Ca şi micşorarea c% de Pcreşterea c% de Ca şi micşorarea c% de P► Paratirina exercită acţiune asupra Paratirina exercită acţiune asupra

metabolismului fosfo-calcic prin metabolismului fosfo-calcic prin intermediul vitaminei D.intermediul vitaminei D.

► Ţesuturi ţintă:Ţesuturi ţintă:

1.1. Ţesutul ososŢesutul osos

2.2. RinichiulRinichiul

3.3. intestinulintestinul

► În os:În os: PTH acţionează asupra diferenţierii PTH acţionează asupra diferenţierii şi activităţii osteoblaştilor, osteoclaştilor şi activităţii osteoblaştilor, osteoclaştilor şi osteocitelor avînd ca rezultat:şi osteocitelor avînd ca rezultat:

1.1. resorbţia osului, resorbţia osului, 2.2. degradarea matricei organicedegradarea matricei organice3.3. solubilizarea substanţei mineralesolubilizarea substanţei minerale eliberarea Ca şi P în fluidul eliberarea Ca şi P în fluidul

extracelularextracelular► La nivel renal:La nivel renal:1.1. creşte reabsorbţia Ca (100%), Mg creşte reabsorbţia Ca (100%), Mg 2.2. inhibă reabsorbţia ionilor fosfat; K, HCOinhibă reabsorbţia ionilor fosfat; K, HCO33 3.3. Micşorează excreţia H; NH4Micşorează excreţia H; NH4 hipercalciemie, hipofosfatemie, hipercalciemie, hipofosfatemie,

hiperfosfaturiehiperfosfaturie

În intestin: În intestin: PTH PTH promovează promovează absorbţia Ca absorbţia Ca indirect: indirect:

prin stimularea prin stimularea

11αα-hidroxilazei -hidroxilazei renale care renale care transformă 25-transformă 25-hidroxi D3 hidroxi D3 inactiv în 1,25 inactiv în 1,25 dihidroxi D3 dihidroxi D3 activactiv

Tulburările funcţiei glandelor Tulburările funcţiei glandelor paratiroide.paratiroide.

► Hipofuncţia (hipoparatiroidismul)Hipofuncţia (hipoparatiroidismul) se se manifestă prin:manifestă prin:

► excitabilitate crescută a sistemului excitabilitate crescută a sistemului neuromuscular (convulsii musculare). neuromuscular (convulsii musculare). Cauza este conţinutul scăzut de Ca2+ Cauza este conţinutul scăzut de Ca2+ în sînge şi lichidul intercelular. în sînge şi lichidul intercelular.

► Conţinutul scăzut de Ca2+ în mediul Conţinutul scăzut de Ca2+ în mediul extracelular facilitează depolarizarea extracelular facilitează depolarizarea membranelor, provocată de curentul de membranelor, provocată de curentul de Na+ îndreptat spre interiorul celulei şi Na+ îndreptat spre interiorul celulei şi măreşte excitabilitatea celulelor măreşte excitabilitatea celulelor nervoase şi musculare. nervoase şi musculare.

► Aceste efecte pot fi înlăturate prin Aceste efecte pot fi înlăturate prin administrarea Ca2+, paratirinei şi administrarea Ca2+, paratirinei şi vitaminei D.vitaminei D.

Hiperfuncţia (hiperparatiroidismul)Hiperfuncţia (hiperparatiroidismul)► apare în cazul sintezei ridicate de paratirină sau apare în cazul sintezei ridicate de paratirină sau

în cazul utilizării îndelungate incorecte a în cazul utilizării îndelungate incorecte a preparatului de paratirină. preparatului de paratirină.

► PrimarăPrimară –determinată de adenom sau hiperplazie –determinată de adenom sau hiperplazie► SecundarăSecundară – sd malabsorbţiei – ca o reacţie – sd malabsorbţiei – ca o reacţie

compensatoare în hipocalcemia de lungă durată, compensatoare în hipocalcemia de lungă durată, provocată de tulburarea proceselor de absorbţie provocată de tulburarea proceselor de absorbţie – c% de Ca –normală sau scăzută, pe cînd a P – – c% de Ca –normală sau scăzută, pe cînd a P – crescut (forma renală) sau scăzut în forma crescut (forma renală) sau scăzut în forma intestinalăintestinală

► are loc mobilizarea masivă a depozitelor are loc mobilizarea masivă a depozitelor endogene de Ca din oase pînă la resorbţia unor endogene de Ca din oase pînă la resorbţia unor zone osoase - uşor apar fracturi spontane ale zone osoase - uşor apar fracturi spontane ale oaselor (dureri, fracturi, deformări osoase). oaselor (dureri, fracturi, deformări osoase).

► În sînge creşte C%l Ca2+ şi fosfaţilor. În sînge creşte C%l Ca2+ şi fosfaţilor. ► Calciu se depune în organele interne şi ţesuturi Calciu se depune în organele interne şi ţesuturi

ceea ce duce la calcifierea vaselor, rinichilor - ceea ce duce la calcifierea vaselor, rinichilor - nefrolitiaza şi mai rar nefrocalcinozănefrolitiaza şi mai rar nefrocalcinoză

CalcitoninaCalcitonina

► Produsă de celulele C adiacente celulelor Produsă de celulele C adiacente celulelor foliculare ale tiroideifoliculare ale tiroidei

► StructuraStructura: polipeptid din 32 AA: polipeptid din 32 AA► T1/2T1/2- 5 minute- 5 minute► ReglareaReglarea - stimulatori ai secreţiei de calcitonină: - stimulatori ai secreţiei de calcitonină: 1.1. creşterea c% de Ca în sânge mai mult de creşterea c% de Ca în sânge mai mult de

2,5mmol/l2,5mmol/l2.2. Catecolaminele (R – Catecolaminele (R – ββ adrenergici) adrenergici)3.3. GastrinaGastrina4.4. ColecistochininaColecistochinina5.5. glucagonul glucagonul

CalcitoninaCalcitonina

► Efectul biologicEfectul biologic: micşorarea nivelului : micşorarea nivelului de Ca şi P în sîngede Ca şi P în sînge

► La nivelul osului:La nivelul osului:1.1. inhibă resorbţia osoasă inhibă resorbţia osoasă 2.2. favorizează translocarea fosfatului favorizează translocarea fosfatului

din lichidul extracelular în fluidul din lichidul extracelular în fluidul periosteal şi în celulele osoaseperiosteal şi în celulele osoase

► Micşorează eliminarea Ca şi Micşorează eliminarea Ca şi oxiprolinei prin urinăoxiprolinei prin urină

Hormonii tiroidieniHormonii tiroidieni

► Sunt Sunt derivaţi ai derivaţi ai AA:AA:

1.1. T3- T3- triiodtironinatriiodtironina

2.2. T4- tiroxina, T4- tiroxina, tetraiodtironitetraiodtironinana

Etapele sintezeiEtapele sintezei

1.1. Biosinteza tireoglobulineiBiosinteza tireoglobulinei – glicoproteină – glicoproteină (10%-glucide +5900AA – 110 Tyr) compusă (10%-glucide +5900AA – 110 Tyr) compusă din 4 subunităţi, codificate de diverse din 4 subunităţi, codificate de diverse ARNm.ARNm.

► La toate etapele sintezei, pînă la secreţie –La toate etapele sintezei, pînă la secreţie –are loc glicozilarea TG – necesară pentru are loc glicozilarea TG – necesară pentru formarea structurii terţiale şi cuaternare a formarea structurii terţiale şi cuaternare a Tg. Tg.

► După sinteză catenele se împachetează şi După sinteză catenele se împachetează şi secretate în coloid. secretate în coloid.

SintezaSinteza

2. captarea ionilor de iodură din plasmă 2. captarea ionilor de iodură din plasmă ► I pătrunde în organism sub formă de ioni de I pătrunde în organism sub formă de ioni de

iodură (alimente, apă, sare de bucătărie)iodură (alimente, apă, sare de bucătărie)► Captarea din plasmă se realizează prin 2 Captarea din plasmă se realizează prin 2

mecanisme active energodependente:mecanisme active energodependente:

1.1. E situat pe membrana capilară, captează I E situat pe membrana capilară, captează I din plasmă şi îl transferă în citozolul celulei din plasmă şi îl transferă în citozolul celulei tiroidienetiroidiene

2.2. E situat pe membrana apicală, transferă I în E situat pe membrana apicală, transferă I în spaţiul coloidalspaţiul coloidal

3. Organificarea iodului:3. Organificarea iodului:

Constă în oxidarea iodului Constă în oxidarea iodului ( tireoperoxidazei) şi iodurarea unor ( tireoperoxidazei) şi iodurarea unor resturi tirozil din tireoglobulinăresturi tirozil din tireoglobulină

- + +- + +I +HI +H22OO22 +2H-------I +2H +2H-------I +2H22OO22

Prin iodurarea resturilor de tirozil se obţin Prin iodurarea resturilor de tirozil se obţin mono- sau diiod- tirozinemono- sau diiod- tirozine (MIT sau DIT)(MIT sau DIT)

4. Condensarea resturilor de MIT şi DIT cu 4. Condensarea resturilor de MIT şi DIT cu formarea de T3 şi T4 (părţi componente a formarea de T3 şi T4 (părţi componente a tireoglobulinei)tireoglobulinei)

MIT+DIT=T3MIT+DIT=T3

DIT+DIT=T4DIT+DIT=T4

5. Secreţia lui T3 şi T4 în sânge: 5. Secreţia lui T3 şi T4 în sânge:

Are loc prin endocitoza picăturilor de coloid în Are loc prin endocitoza picăturilor de coloid în membrana apicală (internalizarea TG), membrana apicală (internalizarea TG), fuziunea picăturilor cu lisosomii şi hidroliza fuziunea picăturilor cu lisosomii şi hidroliza TG – cu eliminarea T3 şi T4 în sânge. TG – cu eliminarea T3 şi T4 în sânge.

► Transportul:Transportul:► A. Legaţi de proteine:A. Legaţi de proteine:

1.1. Globulina tiroxinoliantă – 75%Globulina tiroxinoliantă – 75%

2.2. Prealbumina -15%Prealbumina -15%

3.3. Albumina – 10%Albumina – 10%► B. liberi:B. liberi: FT3 – 0,3%; FT4- 0,03% FT3 – 0,3%; FT4- 0,03%► T1/2 T3T1/2 T3= 2 zile= 2 zile► T1/2 T4T1/2 T4 = 6-7 zile = 6-7 zile

Biosinteza şi secreţia hormonilor Biosinteza şi secreţia hormonilor tiroidieni.tiroidieni.

Se realizează în cîteva etape:

1.Sinteza Tireoglobulinei2. Caprtarea Ionilor de iodură din plasmă3.Organificarea Iodului

4. Iodurarea resturilor de Tir5.Condensarea cu formarea Iodtironinelor6.Secreţia prin

endocitoză

7.Hidroliza tireoglobulinei

Membrana bazală

2900AA-110 Tir

Reglarea secreţieiReglarea secreţiei

►Axul hipotalamo-hipofizar – TSHAxul hipotalamo-hipofizar – TSH► mecanism de autoreglare (autocontrol)mecanism de autoreglare (autocontrol)

– la deficit de I, creşte captarea I din – la deficit de I, creşte captarea I din plasmă şi secretă mai mult T3plasmă şi secretă mai mult T3

►Mecanism intratiroidicMecanism intratiroidic::

Surplusul de iodură inhibă sinteza şi Surplusul de iodură inhibă sinteza şi secreţia H tiroidieni (efectul Wolff-secreţia H tiroidieni (efectul Wolff-Chaikoff)Chaikoff)

Reglarea funcţiei tiroidieneReglarea funcţiei tiroidiene

►Mecanismul de acţiune:Mecanismul de acţiune: citozolic şi citozolic şi membrano-intracelulat (AMPc)membrano-intracelulat (AMPc)

Mecanismul TMecanismul T33 şi T şi T44

► Celulele ţintă se află Celulele ţintă se află În toate organele – prioritar înÎn toate organele – prioritar în ► Receptorii pentru T3 şi T4 Receptorii pentru T3 şi T4

se găsesc în nucleuse găsesc în nucleu► Deci mecanismul este Deci mecanismul este

cirozolic nuclear- facilitează cirozolic nuclear- facilitează transcripţia ARNm pentru transcripţia ARNm pentru un şir de enzime: Naun şir de enzime: Na++KK++ATP ATP azei, (utilizează 45% de E), azei, (utilizează 45% de E), GlicerolfosfatDH, malic GlicerolfosfatDH, malic enzima, enzima,

Acţiunile biologiceAcţiunile biologice► La nivel nuclear – produc creşterea sintezei La nivel nuclear – produc creşterea sintezei

de ARN m – sinteza de proteine - de ARN m – sinteza de proteine - stimulează creşterea şi diferenţierea stimulează creşterea şi diferenţierea celularăcelulară

► La nivelul membranei plasmatice –La nivelul membranei plasmatice –stimulează Na-K-ATP-azastimulează Na-K-ATP-aza

► Activează Activează enzimele de O/R din mitocondrii, enzimele de O/R din mitocondrii, cresc numărul de mitocondrii, cresc în cresc numărul de mitocondrii, cresc în dimensiuni cristeledimensiuni cristele

► Controlul metabolismului oxidativ, Controlul metabolismului oxidativ, proceselor de ardere prin care se obţin ATP proceselor de ardere prin care se obţin ATP şi căldură – şi căldură – acţiune calorigenăacţiune calorigenă

► Creşte viteza metabolismului bazalCreşte viteza metabolismului bazal::a.a. Diminuează rezervele energetice lipidice şi Diminuează rezervele energetice lipidice şi

glucidice- măresc lipoliza în ţesutul adipos glucidice- măresc lipoliza în ţesutul adipos şi glicogenoliza în ficatşi glicogenoliza în ficat

b.b. Intensifică catabolismul proteinelorIntensifică catabolismul proteinelor

Efecte endocrine.Efecte endocrine.► În general, hormonii tiroidieni cresc metabolismul şi În general, hormonii tiroidieni cresc metabolismul şi

clearence-ul multor hormoni şi agenţi farmacologici.clearence-ul multor hormoni şi agenţi farmacologici.► De exemplu:De exemplu:► clearence-ul hormonilor steroizi este crescut, ducând la clearence-ul hormonilor steroizi este crescut, ducând la

creşterea compensatorie a ratelor de producţie;creşterea compensatorie a ratelor de producţie;► nivelul prolactinei este crescut la 40% din pacienţii cu nivelul prolactinei este crescut la 40% din pacienţii cu

hipotiroidism primar;hipotiroidism primar;► nevoia de insulină la diabetici creşte în hipertiroidism;nevoia de insulină la diabetici creşte în hipertiroidism;► răspunsul hormonilor de creştere (GH) la stimuli, cum ar fi răspunsul hormonilor de creştere (GH) la stimuli, cum ar fi

hipoglicemia, este redus la hipotiroidieni;hipoglicemia, este redus la hipotiroidieni;► hipotiroidismul induce cicluri menstruale anovulatorii şi hipotiroidismul induce cicluri menstruale anovulatorii şi

menoragii – prin dereglarea ritmului de secreţie al FSH şi LH;menoragii – prin dereglarea ritmului de secreţie al FSH şi LH;► clearence-ul apei libere în hipotiroidism este secundar clearence-ul apei libere în hipotiroidism este secundar

creşterii activităţii vasopresinei;creşterii activităţii vasopresinei;► PTH (hormon paratiroidian) poate avea o acţiune diminuată în PTH (hormon paratiroidian) poate avea o acţiune diminuată în

hipotiroidism.hipotiroidism.

Variaţii patologiceVariaţii patologice

►Producerea h tiroidieni în exces - Producerea h tiroidieni în exces - hipertireoidiilehipertireoidiile

►Deficitul secreţiei h Deficitul secreţiei h tiroidieni – tiroidieni – hipotireoidiilehipotireoidiile

►Deficitul congenital Deficitul congenital de HT de HT - cretinism- cretinism

►Deficitul secreţiei HT Deficitul secreţiei HT la adulţi - mixidemla adulţi - mixidem

HipertireoidiileHipertireoidiile

► HT în exces determină:HT în exces determină:► Metabolismul proteicMetabolismul proteic: intensifică catabolismul : intensifică catabolismul

proteinelor (BA negativ) proteinelor (BA negativ) ► Metabolismul lipidic:Metabolismul lipidic: intensifică lipoliza – mobilizarea intensifică lipoliza – mobilizarea

depozitelor adipoase – creşte c% de AGL şi scade depozitelor adipoase – creşte c% de AGL şi scade nivelul Col ( creşte metabolizarea şi eliminarea lui nivelul Col ( creşte metabolizarea şi eliminarea lui biliară).biliară).

► Metabolismul glucidic:Metabolismul glucidic:1.se accelerează răspunsul glicogenolitic la catecolamine 1.se accelerează răspunsul glicogenolitic la catecolamine

– creşte glicogenoliza şi gluconeogeneza –– creşte glicogenoliza şi gluconeogeneza – scăderea scăderea toleranţei la glucoză – hiperglicemiatoleranţei la glucoză – hiperglicemia

2. Accelerează metabolizarea insulinei2. Accelerează metabolizarea insulinei3. Scade sensibilitatea tisulară la insulina exogenă3. Scade sensibilitatea tisulară la insulina exogenă

HipertireoidiileHipertireoidiile► H tiroidieni în exces:H tiroidieni în exces:► scăderea în greutate - scăderea în greutate - intensifică lipoliza – intensifică lipoliza –

mobilizarea depozitelor adipoase mobilizarea depozitelor adipoase ► atrofia muscularăatrofia musculară - intensificarea - intensificarea

catabolismului proteinelor (BA negativ) – catabolismului proteinelor (BA negativ) – apare incapacitatea muşchiului de a fosforila apare incapacitatea muşchiului de a fosforila creatina, eliberarea E lisosomale musculare. creatina, eliberarea E lisosomale musculare. Defectul de fosforilare explică Defectul de fosforilare explică slăbiciunea şi slăbiciunea şi oboseala muscularăoboseala musculară

► Modificările tegumentelor, pielii: Modificările tegumentelor, pielii: pielea – pielea – catifelată, caldă, transpiratăcatifelată, caldă, transpirată (datorată (datorată vasodilataţiei cutanate şi termogenezei vasodilataţiei cutanate şi termogenezei indusă de HT).indusă de HT).

► creşte t corpului - creşte t corpului - decuplarea FO decuplarea FO ► Exoftalm – Exoftalm – hipertrofia şi deformarea hipertrofia şi deformarea

muşchilor extraoculari muşchilor extraoculari

HipertireoidiileHipertireoidiile► Modificări la nivelul cordului: Modificări la nivelul cordului: tahicardia, tahicardia,

creşte debitul cardiac ( dar cu eficienţă creşte debitul cardiac ( dar cu eficienţă scăzură faţă de necesarul de O al ţesuturilor), scăzură faţă de necesarul de O al ţesuturilor), scăderea forţei de contracţie a miocardului - scăderea forţei de contracţie a miocardului - în exces HT au acţiune cardiostimulatoare în exces HT au acţiune cardiostimulatoare directă:cresc AMPc în miocard, cresc nr R directă:cresc AMPc în miocard, cresc nr R cardiaci cardiaci ββ adrenergici, i adrenergici, inhibă MOA ţ cardiac – nhibă MOA ţ cardiac – în rezultat creşte sensibilitatea ţesutului la în rezultat creşte sensibilitatea ţesutului la catecolamine catecolamine

► Modificările digestive: Modificările digestive: mărirea apetituluimărirea apetitului (creşterea consumului de O2 şi decuplării FO) (creşterea consumului de O2 şi decuplării FO) şi şi hipermotilitatea gastrointestinalăhipermotilitatea gastrointestinală (creşterii (creşterii tonusului sistemic vegetativ parasimpatic) tonusului sistemic vegetativ parasimpatic)

► Modificări ale SNC: Modificări ale SNC: labilitate emoţională, labilitate emoţională, nervozitate, hiperchinezie, tremor fin al nervozitate, hiperchinezie, tremor fin al extremităţilor - extremităţilor - determinate de creşterea determinate de creşterea sensibilităţii ţesutului nervos la catecolaminesensibilităţii ţesutului nervos la catecolamine

HipertireoidiileHipertireoidiile

► Modificările sistemului hematopoetic:Modificările sistemului hematopoetic: cresc masa cresc masa de hematii de hematii (accelerează disocierea O din HbO2 prin (accelerează disocierea O din HbO2 prin creşterea c% de 2,3 difosfoglicerat şi scade creşterea c% de 2,3 difosfoglicerat şi scade activitatea pompei de sodiu din eritrocite)activitatea pompei de sodiu din eritrocite). Scad . Scad numărul leucocitelor prin scăderea neutrofilelornumărul leucocitelor prin scăderea neutrofilelor

► Funcţia de reproducere: Funcţia de reproducere: HT determină creşterea c% HT determină creşterea c% plasmatice a globulinelor ce transportă H sexuali plasmatice a globulinelor ce transportă H sexuali (testosteronul şi estrogenilor) – (testosteronul şi estrogenilor) – creşte nivelul seric creşte nivelul seric al estrogenilor legaţi, dar creşte şi c% estrogenilor al estrogenilor legaţi, dar creşte şi c% estrogenilor liberiliberi ca urmare a măririi conversiei testosteronului ca urmare a măririi conversiei testosteronului în estradiol şi a androstendionului în estronă .în estradiol şi a androstendionului în estronă .

Se observă şi răspuns crescut al gonadotropinelor la Se observă şi răspuns crescut al gonadotropinelor la stimularea cu gonadoliberină - stimularea cu gonadoliberină - creşte LH şi FSH creşte LH şi FSH plasmatic. În consecinţă: cicluri anovulatorii şi plasmatic. În consecinţă: cicluri anovulatorii şi creşterea infertilităţii creşterea infertilităţii

LABORATOR: T3, T4 – măriţi; TSH- micşoratLABORATOR: T3, T4 – măriţi; TSH- micşorat

► Cea mai folosită clasificare a etiologiei Cea mai folosită clasificare a etiologiei hipotiroidismului este aceea în funcţie de hipotiroidismului este aceea în funcţie de „etajul” afectat din axul hipotalamo-„etajul” afectat din axul hipotalamo-hipofizo-tiroidian, anume:hipofizo-tiroidian, anume:

► - hipotiroidism primar în afecţiuni ale - hipotiroidism primar în afecţiuni ale tiroidei;tiroidei;

► - hipotiroidismul secundar în afecţiuni ale - hipotiroidismul secundar în afecţiuni ale hipofizei;hipofizei;

► - hipotiroidism terţiar în afecţiuni ale - hipotiroidism terţiar în afecţiuni ale hipotalamusului;hipotalamusului;

► - hipotiroidism prin rezistenţă periferică la - hipotiroidism prin rezistenţă periferică la acţiunea hormonilor tiroidieni.acţiunea hormonilor tiroidieni.

CretinismCretinism►Deficitul congenital de HT determină:Deficitul congenital de HT determină:► Întîrzierea apariţiei nucleelor epifizare de Întîrzierea apariţiei nucleelor epifizare de

osificare, nediferenţierea osoasă – osificare, nediferenţierea osoasă – creşterea liniară încetinită, membrele creşterea liniară încetinită, membrele disproporţionat de scurte faţă de trunchi şi disproporţionat de scurte faţă de trunchi şi capul mare.capul mare.

► reţinerea dezvoltării psihice -reţinerea dezvoltării psihice - caracter caracter infantil al creierului, hipoplazia neuronilor, infantil al creierului, hipoplazia neuronilor, întîrzierea mielinizării şi reducerea întîrzierea mielinizării şi reducerea vascularizaţiei.vascularizaţiei.

► În normăÎn normă timp de 48 ore după naştere TSH timp de 48 ore după naştere TSH scade până la normă; scade până la normă; în cretinismîn cretinism – rămîne – rămîne în c% mariîn c% mari

HipotireoidiileHipotireoidiile► Edem mucinos cu infiltraţia tegumentelorEdem mucinos cu infiltraţia tegumentelor – –

acumularea mucopolizaharidelor, acidului acumularea mucopolizaharidelor, acidului hialuronic şi condroitinsulfatului B în dermhialuronic şi condroitinsulfatului B în derm

► Creştere în greutate-Creştere în greutate- infiltratul cu infiltratul cu mucopolizaharide din ţesut determină mucopolizaharide din ţesut determină retenţie de lichide şi aspectul infiltrat al retenţie de lichide şi aspectul infiltrat al bolnavuluibolnavului

► Tegumente reciTegumente reci (vasoconstricţia cutanată, (vasoconstricţia cutanată, scăderea fluxului sanguin şi consumului de scăderea fluxului sanguin şi consumului de O2), O2), uscate, descuamarea accelerată a pielii uscate, descuamarea accelerată a pielii şi hipercheratozăşi hipercheratoză (reducerea secreţiei (reducerea secreţiei glandelor sudoripare şi sebacee), glandelor sudoripare şi sebacee), de o de o culoare palid-carotenicăculoare palid-carotenică (lipsa transformării (lipsa transformării carotenului în vitamina A). carotenului în vitamina A).

HipotireoidiileHipotireoidiile

► BradicardieBradicardie – deficitul de HT determină şi – deficitul de HT determină şi micşorarea numărului de R micşorarea numărului de R ββ ai miocardului – ai miocardului – secundar scade debitul cardiac şi a alurii secundar scade debitul cardiac şi a alurii ventriculareventriculare

► Din partea SNC: Din partea SNC: scade capacitatea intelectuală, scade capacitatea intelectuală, diminuă memoria recentă, apar defecte de vorbire, diminuă memoria recentă, apar defecte de vorbire, predomină somnolenţa şi letargia.predomină somnolenţa şi letargia.

► Aparatul reproducător: suferă o involuţie a Aparatul reproducător: suferă o involuţie a caracterelor sexuale primare şi secundare: caracterelor sexuale primare şi secundare: atrofie atrofie testiculară, atrofie utero-ovariană, mucoasă testiculară, atrofie utero-ovariană, mucoasă vaginală uscată – scăderea libidoului, impotenţă, vaginală uscată – scăderea libidoului, impotenţă, oligospermie, tulburări menstruale, avorturi oligospermie, tulburări menstruale, avorturi frecvente.frecvente.

HipotireoidiileHipotireoidiile►Metabolismul lipidic:Metabolismul lipidic: creşte nivelul seric creşte nivelul seric

al Tg, Col, LDL; pe cînd c% AGL nu se al Tg, Col, LDL; pe cînd c% AGL nu se modifică sau puţin scăzută.modifică sau puţin scăzută.

►Sinteza şi metabolizarea proteinelor sunt Sinteza şi metabolizarea proteinelor sunt încetinite încetinite

►Scade rata absorbţiei glucozei din intestin Scade rata absorbţiei glucozei din intestin şi e împedicată intrarea Gl în ţesuturi; şi e împedicată intrarea Gl în ţesuturi; degradarea insulinei este încetinitădegradarea insulinei este încetinită LABORATOR: T3, T4 – micşoraţi; TSH- măritLABORATOR: T3, T4 – micşoraţi; TSH- mărit

PancreasulPancreasul

Numele Numele celulelorcelulelor

ProductProduct % of islet % of islet cellscells

FunctionFunction

Celule Celule betabeta

InsulinInsulina si a si amilinaamilina

50-80%50-80% Scad c% Scad c% GlGl

Celule Celule alfaalfa

GlucagonGlucagon 15-25%15-25% cresccresc c% c% GlGl

Celule Celule deltadelta

SomatostSomatostatinatinaa

3-10%3-10% Inhiba Inhiba secreţia de secreţia de I,G, STH, I,G, STH, HCL, HCL, gastrinăgastrină

Celule PPCelule PP PolipeptidPolipeptidulul pancreatipancreaticc

1%1% Cresc Cresc secreţia de secreţia de I, pepsină, I, pepsină, HCLHCL

InsulinaInsulina

►Structura: Structura: 51 AA51 AA

►Lanţul A- Lanţul A-

21 AA21 AA►Lanţul B – Lanţul B –

30 AA30 AA

C peptideProinsulinInsulinaMW

O endopeptidază Ca2+-dependentă

Lanţul A

PC2(PC3)

PC3Lanţul B

1- ARNm este tradus pe ribosomii RE într-un precursor proteic: preprohormon. Elongarea precursorului cu capătul (N-term) se fixează de RE iar lanţul este îndreptat spre lumenul RE.

2- În RE «signalele peptidazelor» clivează preprohormonul pînă la prohormonul inactiv.

3- Prohormonul este transferat spre aparatul Golgi.

4- Apoi este transportat în veziculele secretante ce conţin proteaze.

5- La stimularea celulei endocrine, veziculele secretorii eliberează conţinutul lor în spaţiul extracelular prin mecanismul de exocitoză.

6- Hormonii difuzează spre lumenul vaselor sanguine pentru a fi transportate spre celulele ţintă.

BiosintezaBiosinteza

GIP:peptidul gastro-intestinal/ acţiune anticipată

Celulele beta

secreţia de insulină

GastrinaGIPSecretina

GlucagonCelulele alfa

Glicemia

AA (Arg, Liz)

SomatostatinaCelulele delta

–

–

Adrenalina plasmatică

Activitate parasimpatică

Activitate simpatică

–

glicemia

–

Stimulare/ inhibiţie de secreţieRReglarea secreţiei eglarea secreţiei hormonilor pancreaticihormonilor pancreatici..

ReglaReglarearea secre secreţţiiii dede insulin insulinăă

Na+

Na+

K+

K+

K+

K+

Vm

GLUT2

Ca2+

Canale de Ca2+

Voltag-depend

KIR

Celule

ß pancreatice

Granule de Insulină

Ca2+

Ca2+

Ca2+Ca2+ -

SSecreecreţţiiaa bbaazzalală deă de insulin insulinăă

Na+

Na+

K+

K+

K+

K+

GLUT2

Ca2+

Voltage-gated Ca2+ channel

KIR

Celulele ß pancreatice

Inervaţia Inervaţia ßßcelcelullorullor

SignalSignal

Granule de Insulină

Ca2+

Ca2+

Ca2+Ca2+

Vm

Ca2+

Granule de Insulină

GlucoGlucozaza-stimul-stimulează ează secresecreţia de ţia de insulininsulinăă

Na+

Na+

K+

K+

K+

K+

ATP

Na+

K+

-K+

Glucose GLUT2

Ca2+

Ca2+

Ca2+

Canale de Ca2+ Voltage-depend

KIR

Vm

Celulele ß pancreatice IP3

cAMP

GlucokinaseKm= 7-9 mM

ß cell integrates input from ß cell integrates input from

various metabolites, hormones various metabolites, hormones

and neurotransmittersand neurotransmitters

MMetabolismetabolismulul Insulin Insulineiei►SeSe se secretcretăă in in circulacirculaţţiiaa portal portalăă ►50% 50% sese degrad degradeeaazăză îîn n ficatficat►50% 50% sese degrada degradazăză îîn n alte ţealte ţesusuturi şituri şi rinichirinichi►Pătrunde în celulele pentru Pătrunde în celulele pentru degradadegradarea rea

eenznziimaticmatică prin ă prin endocendocitoză itoză mediatmediată ă ddee receptorreceptorii

►T1/2T1/2: 3 - 5 min.: 3 - 5 min. CirculCirculă că caa monomemonomer liberr liber

Degradarea de insulină

FicatRinichi Muşchi şi alte ţesuturi

Adipocite, limfocite

50% din insulina

portală

50% de insulină periferică

50% de la proinsulină70% de peptida C

Nu se degradează extracelular

Enzima ce degradează Insulina (IDE):Insulinaza

MMecanismecanismul deul de ac acţţiiuunnee al al InsulinInsulineiei::

R a– suprafaţa externă:

subunitatea conţine situsul de fixare pentru insulină

subunitatea posedă activitate tirozin kinazică

membranmembranaa citocitoplasmaplasmaticătică

SSemnalul transmis de către Remnalul transmis de către R Insulin Insulinicic

POPO44

IRS-1 IRS-1 + ATP+ ATP IRS-1IRS-1POPO44

Insulina se fixează la subunitate reglînd activitatea subunităţii

InsulinInsulin

autofosforilarea subunităţii

GLUT4

GLUT4

fosforilarea altor substrate

activitatea tyr kinazică

activarea fosfo- inositol 3-kinazelor

Translocarea transportorului de Glucoză spre membrana citoplasmatică

POPO44

IRS-1 IRS-1 + ATP+ ATP IRS-1IRS-1POPO44

InsulinInsulin

GLUT4

fosforilarea MAP kinazelor (Trh, Tyr)

MAPK MAPK + +

ATPATP

MAPKMAPKPOPO44

Reglarea transcripţiei

Sunteza proteinei, proliferarea şi diferenţierea

Insulin se fixează la subunitate reglînd activitatea subunităţii

autofosforilarea subunităţii

fosforilarea altor substrate

activitatea tyr kinazelor

Transmiterea Transmiterea ssemnalului de către emnalului de către

InsulinInsulinăă

e.g. expresia

GLUT proteinei

POPO44

IRS-1 IRS-1 + ATP+ ATP IRS-1IRS-1POPO44

InsulinInsulin

GLUT4

glycogen glycogen ssiintantazeizei

protein protein ffososffataatazeizei--11

ffososffororiilalazaza kina kinazelorzelor

ffososffororiilalazeze

++

++

--

--

Depositul de

Glicogen

Insulina se fixează la a subunitate, care reglează activitatea b subunităţii

autofosforilarea subunităţii

fosforilarea altor substrate

activitatea tyr kinazelor

fosforilarea MAP kinazelor

SignalSignalul transmis de ul transmis de receptorreceptorulul Insulin Insulinicic

Metabolic Metabolic şişi mitogenic mitogenic Reglarea transportului şi metabolismului

de glucoză Reglarea metabolismului de lipide Reglarea transcripţiei de alte gene

EffectEffecteleele insulin insulineiei: molecular : molecular şişi celularcelular

Influenţa insulinei asupra Influenţa insulinei asupra metabolismuluimetabolismului glucidicglucidic

► măreşte permeabilitatea membranelor măreşte permeabilitatea membranelor celulare pentru Gl, astfel are loc celulare pentru Gl, astfel are loc transportul glucozei în celule;transportul glucozei în celule;

► activează sinteza glicogenului (la nivelul activează sinteza glicogenului (la nivelul glicogen-sintazei) şi inhibă mobilizarea glicogen-sintazei) şi inhibă mobilizarea glicogenului (prin conversia enzimei glicogenului (prin conversia enzimei glicogen-fosforilaza la formă ei glicogen-fosforilaza la formă ei neactivă);neactivă);

► activează enzimele-cheie ale glicolizei şi activează enzimele-cheie ale glicolizei şi le inhibă pe cele ale gluconeogenezei.le inhibă pe cele ale gluconeogenezei.

► Activează E şuntului pentozofosfatActivează E şuntului pentozofosfat

sinteza de gsinteza de glliicogen cogen gl gliicogenolcogenolizaiza ssiiiintenteza deza de trigl trigliiceride ceride ketogene ketogenezaza

gluconeogenegluconeogenezaza

captarea decaptarea de gluco glucozăză ssiintenteza deza de protein proteinee degradadegradarea derea de

proteinproteinee ssiintenteza deza de gl gliicogen cogen glgliicogenolcogenolizaiza

captarea decaptarea de gluco glucozăză depozitare dedepozitare de trigl trigliicerideceride lipol lipolizăiză

StimulaStimularere InhibiInhibiţieţie Ficat

Muşchii Schiletali

Ţesutul Adipos

PromoPromoveazăvează proceseprocesele le anabolicanabolicee

InhibInhibă ă proceseproceselele cataboliccatabolicee

EfectEfecteleele insulin insulineiei::

Nivelul Nivelul normal normal de de InsulinInsulinăă►SSecreecreţţiia zilnică la oamenia zilnică la oameni: 40 - 50 U: 40 - 50 U► IInsulinnsulinaa Ba Bazzalală înă în plasm plasmăă : 12 µU/ml : 12 µU/ml► IInsulinnsulinaa Postprandial Postprandialăă : : la la 90 µU/ml 90 µU/ml

Basal

Masa

G

luc

os

a, m

g/d

l 120

100

80

80

60

40

20

Insu

lina

,

U/m

l

Minutes 0 30 60 90 120

DDeficieneficienţa ţa de de IInsulinnsulină duce la:ă duce la:► HHiiperglpergliicemiacemia

SubSubutilizautilizare de re de glucoglucozăză SupraSupraproducproducţie de ţie de glucoglucozăză

► Se activeazăSe activează lipol lipolizaiza► Se instalează aSe instalează acidocidozăză - - Creşte Creşte conversiconversia a

AG la corpi cetoniciAG la corpi cetonici ( (acetonă, a.acetonă, a.acetoacetic acetoacetic şişi -h-hiidroxdroxiibutbutiiric)ric)

► Creşte nivelul Creşte nivelul trigltrigliicerideceridelor plasmatice şi a lor plasmatice şi a LDL; decreLDL; decreşteşte HDL HDL

► DDiureiurezaza oosmoticsmoticăă, plasma h, plasma hiiperosmolaritperosmolaritateate, , dehdehiidradrataretare, h, hiipovolemia, polpovolemia, poliidipsiadipsia

► DepleDepleţia deţia de K K++ intracelular intracelular şi circularşi circular

Peptide lineară de 29 AA (PM= 3450 da)

2- Glucagonul : hormon hiperglicemiant

50% din glucagon este degradat la pasajul prin ficat.

Demi-viaţa (t1/2) = 3 min

Gena glucagonului codează pre-proglucagonSuperfamilia genelor:

-VIP (« peptidul   intestinal vazoactiv»)- GIP (peptidul gastrointestinal inhibitor)

- Secretina- GHRH (growth hormon-releasing hormone)

GRPP : glicentin-related pancreatic peptide

Se găsesc aceste gene şi în celulele intestinale, dar expresia lor conduce la formare de alţi hormoni (glicentină şi GLP(glucagon like peptide).

IP=intervening peptide

PREPROGLUCAGON (160 a.a)

Signal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOHGlucagonGRPP Glucagon

PROCESINGUL în PANCREAS

Signal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOH

PREPROGLUCAGON (160 aa)

GRPP

Celulele

+ IPGlucagonGRPP IPGLP-I GLP-II COOHSignal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOHGlucagonGRPP

Passage dans le REG

Glucagon

fragment majeur de proglucagon

Glucagon

GRPP

PROCESINGUL în INTESTIN

Signal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOH

PREPROGLUCAGON (160 aa)

GRPP

Enterocite

+ IPGlucagonGRPP IPGLP-I GLP-II COOHSignal Peptide2HN- IP IPGLP-I GLP-II COOHGlucagonGRPP

Passage dans le REG

Glucagon

GlucagonGRPP

Glycentine

GLP-II+ +GLP-I

Celulele duodenale

OxintomodulinGRPP

Stimulează secreţie insulinei

D- Reglarea secreţiei de glucagon

CCK : colecistochinina

Celule alfa

secreţia de glucagon

CCK

Glicemie

Glicemie

–

InsulinaCelulele beta

SomatostatinaCelulele delta

–

–

Activitatea SN simpatic

Activitatea SN parasimpatic

Amino Acizii

0,1 ng/ml

Interacţiuni la nivel de pancreasMecanisme paracrine

Cellules

Celulele

Celulelesomastostatina

glucagon

insulina

amilina

(-)

(-)

(+)

(+)(-)

Mecanismul de acţiune al glucagonului- membrano citozolic

R

G

AC

ATP

Adenilat ciclaza

AMPc

Protein kinazele AMPc dependente

AMPc

Glucozo 1-P Glicogen

Glicogen sintaza

Glucagon

Insulină

Insulină

Glucagon

–

–

Eliberare de

glucoză

Forma de

stocare a glucozei

Fosforilaza

Glucose Glucose 6-P

Glucokinaza/hexokinaza

Glucozo-6-fosfataza

Glucagon

Insulină

Insulină

Glucagon

–

–

Eliberare de

glucoză

utilizare de

glucoză

ComparaCompararearea efe efeccttelor elor insulineinsulinei şi ai şi a glucagonglucagonuluiului

lala nive nivel l ddee fi ficatcat

3- Somatostatina : hormon hiperglicemiant

- peptidă de 14 aa

- Posedă acţiune paracrină inhibitorie asupra secreţiei de hormoni hipofizari, pancreatici şi a sistemului gastro-intestinal

4- Polipeptidul pancreatic

- Produs de celule PP mai abundente la capul pancreasului-Secreţia creşte după masă, dar nu seamănă a fi implicat în metabolismul glucidelor.

Controlează funcţionarea sistemului gastro-intestinal, ca secreţia exocrină a pancreasului şi elimenarea veziculei biliare.

5- Amilina sau IAPP

Polipeptidă de 37 AA. Sintetizat de celulele B a pancreasului, sete secretat cu

insulina.

Depuneri amiloide destrug arhitectura normală a însulelor

hiperglicemia favorizează formation IAPP

Rolul fiziologic normal puţin cunoscut

►medulosuprarenalamedulosuprarenala►CCortexortexul ul

Zona GlomerulZona Glomerularăară Zona FaciculatZona Faciculatăă Zona ReticulaZona ReticulatătăCortex

Medulla

ObiectiveleObiectivele1. 1. Hormonii medulosuprarenali (adrenalina şi noradrenalina). Biosinteza, secreţia şi Hormonii medulosuprarenali (adrenalina şi noradrenalina). Biosinteza, secreţia şi

metabolizarea lor.metabolizarea lor.2. 2. Mecanismul de acţiune şi efectele fiziologice ale catecolaminelor. Feocromocitomul.Mecanismul de acţiune şi efectele fiziologice ale catecolaminelor. Feocromocitomul.3. 3. Hormonii corticosuprarenali: cortizolul şi aldosteronul. Structura şi etapele biosintezei de Hormonii corticosuprarenali: cortizolul şi aldosteronul. Structura şi etapele biosintezei de

glucocorticoizi şi mineralocorticoizi.glucocorticoizi şi mineralocorticoizi.4. 4. Transportul în plasmă, metabolismul şi excreţia hormonilor steroizi corticosuprarenali.Transportul în plasmă, metabolismul şi excreţia hormonilor steroizi corticosuprarenali.5. 5. Reglarea secreţiei de glucocorticoizi şi mineralocorticoizi.Reglarea secreţiei de glucocorticoizi şi mineralocorticoizi.6. 6. Mecanismul general de acţiune al steroizilor corticosuprarenali.Mecanismul general de acţiune al steroizilor corticosuprarenali.7. 7. Acţiunile biologice ale glucocorticoizilor. Rolul adaptiv în stres.Acţiunile biologice ale glucocorticoizilor. Rolul adaptiv în stres.► Efectele hormonilor mineralocorticoizi.Efectele hormonilor mineralocorticoizi.► Tulburările secreţiei hormonilor corticosuprarenali (boala Addison; sindromul Tulburările secreţiei hormonilor corticosuprarenali (boala Addison; sindromul

suprarenometabolic; boala Conn).suprarenometabolic; boala Conn).► Hormonii sexuali masculini. Structura, transportul plasmatic şi metabolismul Hormonii sexuali masculini. Structura, transportul plasmatic şi metabolismul

testosteronului.testosteronului.► Mecanismul de acţiune şi efectele fiziologice ale androgenilor.Mecanismul de acţiune şi efectele fiziologice ale androgenilor.► Controlul hipotalamo - hipofizar al secreţiei de androgeni testiculari.Controlul hipotalamo - hipofizar al secreţiei de androgeni testiculari.► Hormonii sexuali femenini. Secreţia hormonală a ovarului, transportul plasmatic şi Hormonii sexuali femenini. Secreţia hormonală a ovarului, transportul plasmatic şi

metabolismul estrogenilor şi progesteronului.metabolismul estrogenilor şi progesteronului.► Controlul hormonal al funcţiei ovariene.Controlul hormonal al funcţiei ovariene.► Acţiunile estrogenilor şi progesteronului. Acţiunile estrogenilor şi progesteronului. ► Steroizii anabolizanţi ca preparate farmaceutice active.Steroizii anabolizanţi ca preparate farmaceutice active.

HHormonii ormonii medulosuprarenalienimedulosuprarenalieni

►AdrenalinaAdrenalina►NoradrenalinaNoradrenalina►Structura: Structura: ►Sinteză:Sinteză:

BiosintezaBiosinteza

Depozitarea şi reglareaDepozitarea şi reglarea

► Depozitate în granule- cromafine (în Depozitate în granule- cromafine (în complexul ce include CA, cromogranina A, complexul ce include CA, cromogranina A, Mg, Ca şi ATP)Mg, Ca şi ATP)

► Reglarea: semnal pentru eliberare – Reglarea: semnal pentru eliberare – acetilcolina (prin intermediul ionilor de Ca)acetilcolina (prin intermediul ionilor de Ca)

► Ampligică sinteza CA – ACTH,glucocorticoiziiAmpligică sinteza CA – ACTH,glucocorticoizii► Hipoglicemia şi nicotina – cresc eliberarea Hipoglicemia şi nicotina – cresc eliberarea

adrenalineiadrenalinei► Obturarea arterei carotide – creşte eliberarea Obturarea arterei carotide – creşte eliberarea

noradrenalineinoradrenalinei

Metabolizarea are loc Metabolizarea are loc

► de 2 sisteme enzimatice: Catecol-O-metiltransferazei (COMT)-

metanefrina şi normetanefrina MAO - acid vanilmandelic eliminat renal (VAL = 1-7 mg/ml)Dă informaţii despre funcţia MSR

Mecanismul de acţiuneMecanismul de acţiuneMecanismul de acţiuneMembrano citozolicMembrano citozolic

► α1-receptorii adrenergici (afinitate mai mare pentru NA) – 1. 1. contracţiacontracţia musculaturii netedemusculaturii netede ( (vase, uter, pupilă (muşchi radiari)vase, uter, pupilă (muşchi radiari))) 2. 2. celule hepatice ↑Glicemiacelule hepatice ↑Glicemia► α2-receptorii adrenergici (afinitate pentru NA şi A)

Contracţia musculaturii netede: vase, intestin pe glandele sudoripare ↑transudaţia Inhibă eliminarea de renină şi insulină

► β1-receptorii adrenergici (afinitate pentru NA şi A)

predomină în miocard +creşte v şi forţei de contracţie dilatare Hepatocit glicogenoliza+ neoglucogeneza ↑Glicemia ţesut adipos ↑lipoliza

► β2-receptorii adrenergici (afinitate mai mare pentru A) ► predomină în musculatura netedă -relaxare

vase coronare, din muşchi scheletici, cerebrale - VD Bronhiole -BD uter intestin

► β3-receptorii adrenergici recent caracterizaţi, localizaţi în ţesutul adipos (în special în ţesutul adipos brun) Efecte:termogenic, anti-obezitate, antidiabetic.

α1-receptorii adrenergici

► Efecte: -contracţiaEfecte: -contracţia musculaturii netede: vase, uter, musculaturii netede: vase, uter, pupilă (muşchi radiari), muşchi fir de părpupilă (muşchi radiari), muşchi fir de păr

► -- celule hepatice ↑Glicemiacelule hepatice ↑Glicemia► Mecanism de acţiune: α1receptoriiMecanism de acţiune: α1receptorii sunt cuplaţi cu sunt cuplaţi cu

Proteina GqProteina Gq activareaactivarea fosfolipazei C (PLC) fosfolipazei C (PLC) care care transformătransformă IP2 în:IP2 în: inozitol-1,4,5-trisfosfat(IP3) inozitol-1,4,5-trisfosfat(IP3)

► creşterea Ca++creşterea Ca++ citosoliccitosolic prin mobilizarea lui din prin mobilizarea lui din RERE ► diacilglicerol(DAG) stimuleazădiacilglicerol(DAG) stimulează protein kinazaCprotein kinazaC

(PKC) determină fosforilarea(PKC) determină fosforilarea proteinlor ţintăproteinlor ţintă► au afinitate pentru ambele catecolamine NA şi Aau afinitate pentru ambele catecolamine NA şi A► α1-blocant:α1-blocant: PRAZOSINPRAZOSIN

α2-receptorii adrenergici

► Efecte: Contracţia musculaturii netede: vase, intestin pe glandele sudoripare ↑transudaţia

► Mecanism de acţiune: α2 receptorii sunt cuplaţi cu Proteina Gi inhibă adenilciclaza ↓AMPc intracelular

► efecte opuse β receptorilor (↑AMPc intracelular).

► au afinitate pentru ambele catecolamine NA şi A

► α2-blocant: YOHIMBIN

β1-receptorii adrenergici

► Efecte: predomină în miocard + pe proprietăţile inimii Hepatocit glicogenoliza+ neoglucogeneza ↑Glicemia ţesut adipos ↑lipoliza

► Mecanism de acţiune: β1receptoriisunt cuplaţi cu Proteina Gs stimulează adenilatciclaza ↑AMPc.

► au afinitate pentru ambele catecolamine NA + A► β1-blocant: METOPROLOL► β-blocant neselectiv: PROPRANOLOL

β2-receptorii adrenergici

► Efecte: predomină în musculatura netedă -relaxare vase coronare, din muşchi scheletici, cerebrale VD Bronşii -BD uter intestin

► Mecanism de acţiune: β2receptoriisunt cuplaţi cu Proteina Gs stimulează adenil ciclaza ↑AMPc.

► au afinitate mare pentru A, în timp ce NA se leagă foarte slab

► β2-blocant: BUTOXAMINA

β3-receptorii adrenergici

►recent caracterizaţi, localizaţi în ţesutul adipos (în special în ţesutul adipos brun) Efecte:termogenic, anti-obezitate, antidiabetic.

►au afinitate mare pentru NA, în timp ce A se leagă foarte slab (opus β2-receptorilor).

► A A – dilatarea vaselor– dilatarea vaselor► Creşterea consumului de O şi a producţiei de Creşterea consumului de O şi a producţiei de

căldurăcăldură► în muşchii scheletici – activează glicogenoliza; în muşchii scheletici – activează glicogenoliza;

în ficat – creşte glicogenoliza şi glucogeoneza; în ficat – creşte glicogenoliza şi glucogeoneza; în ţesut adipos – cresc lipolizaîn ţesut adipos – cresc lipoliza

► Creează o situaţie pasivă de tensionareCreează o situaţie pasivă de tensionare► NANA- provoacă constricţia vaselor- provoacă constricţia vaselor► Generează agresieGenerează agresie

Hormonii medulosuprarenali (adrenalina şi Hormonii medulosuprarenali (adrenalina şi noradrenalina).noradrenalina).

1. 1.

Feocromocitomul.Feocromocitomul.

► este o tumoeste o tumoaarree benignă secretantă de benignă secretantă de CA, care seCA, care se manifestă prin HTA manifestă prin HTA paroxistică sau permanentă, însoţită paroxistică sau permanentă, însoţită de hiperhidroză (transpiraţiide hiperhidroză (transpiraţii intense), intense), tahicardie, paloare, poliurie, aritmii tahicardie, paloare, poliurie, aritmii cardiace.cardiace.

GlucocorticoiziiGlucocorticoizii

Glucocorticoizii Mecanism de acţiune

► Citozolic nuclear► Transport: în sânge circulă legaţi de

proteine (transcortina-70%; serumalbumina-15%)

► T1/2=1,5-2 ore► Sunt metabolizaţi prin hidrogenarea dublei

legături de la C4; a grupării cetonice de la C3 şi conjugaţi cu acid glucuronic

Principalele acţiuni:

1. Metabolice 2. Pe organe şi sisteme 3. Farmacologice Au efecte anabolice la nivelul ficatului şi

efecte catabolice – asupra altor ţesuturi (se realizează prin acţiunea altor H –adrenalina)

1) Efecte metabolice ale GC

a)Metabolismul proteic: ↑catabolismul proteic ↓anabolismul proteic Bilanţ azotat negativ ↑mobilizarea AA din ţesuturile

extrahepatice Excepţie: ficatul unde ↑ captarea AA

folosiţi pentru:►Neoglucogeneză►Sinteza de proteine plasmatice

1) Efecte metabolice ale GC

► b) Metabolismul glucidic: GC cresc glicemia prin:► - ↑ absorbţia intestinală a glucozei, ► - ↑ neoglucogeneza hepatică - ↑ cantitatea de

glucoză ► - ↑ glicogenoliza produsă de adrenalină şi glucagon► -↓ utilizarea întracelulară a glucozei (↓ afinitatea

receptorilor pentru insulină) de unde secundar ↑glicemia

► -↑ insulinei ► - ↓sensibilităţii ţesuturilor la insulină (în special

muşchi şi adipocit) de unde DZ secundar (adrenal)

c)Metabolismul lipidic:

- GC cresc lipoliza:►Lipide →AGL→corpi cetonici →Energie

↑cetogeneza hepatică Lipoliza însoţită de ↑depunerii lipidelor în alte zone:

► lipoliză pe membre►depunere pe faţă(“faţă de lună plină”), torace, abdomen

important: în inaniţie sau stres, GC schimbă metabo-lismul energetic de pe utilizarea glucidelor→pe utilizarea lipidelor - rezervarea glucozei.

d)Metabolismul hidromineral:

►GC cresc retenţia de NaCl şi apă (funcţie mineralo-corticoidă)

►↑volemia producerea edemului în corticoterapie (efect advers)

►↑demineralizarea osoasă (efect advers)

► Favorizează pierderile de Ca şi P din oase – prin Favorizează pierderile de Ca şi P din oase – prin inhibarea creşterii matricei colagenice a osului, inhibarea creşterii matricei colagenice a osului, inhibarea osteoblastelor – osteoporoza şi inhibarea osteoblastelor – osteoporoza şi calciuriacalciuria

► Rol antiinflamator – Rol antiinflamator – ► Provoacă liza ţesutului limfatic, modificând Provoacă liza ţesutului limfatic, modificând

imunitatea celulară şi scad producţia de anticorpiimunitatea celulară şi scad producţia de anticorpi► Inhibă procesele de formare a substanţelor de tip Inhibă procesele de formare a substanţelor de tip

histaminic şi serotoninic – acţiune histaminic şi serotoninic – acţiune antiproliferativă – prin scăderea numărului de antiproliferativă – prin scăderea numărului de mitoze celularemitoze celulare

MineralocorticoiziiMineralocorticoizii

Reglarea secreţiei de ALDOReglarea secreţiei de ALDO

► ↑[K+]plasmatic ↑secreţia ALDO ↑excreţia K+► ↓[Na+] plasmatic↑secreţia ALDO↑reabsorbţiaNa+

ex.: diareea severă, transpiraţii intense, aport ↓Na+► 2) Sistemul renină-angiotensină-aldosteron

↑eliberării RENINEI la nivelul AJG este stimulată de:►↓TA, ↓Volemiei, ↓[Na+]pl, ↓[Na+]urinar la MD►activarea SNVS

↑eliberării de ALDOeste stimulatăAg. II şi Ag. III inhibarea SRAA: ALDO + ANP feedback negativ

► 3) ACTH - efect minor

Efectele hormonilor mineralocorticoizi

► Acţiuni principale:► -menţinerea echilibrului hidro-electrolitic,► - controlul volemiei, TA, echilibrului Na+-K+► rol în menţinerea funcţiilor vitale (life-saving

hormone).► lipsa ALDO duce la moarte prin şoc în 3 zile -

2 săptămâni.► Efecte:1. la nivel renal2. extrarenal3. muşchi

şi nervi

Efecte renale:

► acţiune pe ultima parte a tubului renal (1/3 terminală TCD şi TC): ↑Reabsorbţia de Na+ şi secreţia de K+:

► la polul apical: ↑permeabilitatea pentru Na+şi K+► la polul bazal: ↑activitatea pompei Na+/K+

↑Reabsorbţia pasivă de Cl-şi HCO3- Secundar ↑reabsorbţia de apă ↑secreţia de H+,NH4+, Ca2+, Mg2+

► Astfel ALDO intervine în menţinerea :►TA, volemiei, echilibrului hidro-electrolitic►echilibrul acido-bazic

2. Efecte extrarenale:

↑Reabsorbţia de Na+ şi secreţia de K+ la nivelul:

►Glandelor sudoripare: economisirea NaCl pentru menţinerea volemiei - sudaţie ↑cu NaCl↓

►rol în adaptarea la cald.►Glandelor digestive

►3. Efecte pe muşchi şi nervi: ↑activitatea pompei Na+/K+

►↓Na+IC şi ↑K+IC

Hormonii sexualiHormonii sexuali

► Estrogenii asigură decurgerea următoarelor Estrogenii asigură decurgerea următoarelor pocese:pocese:

► dezvoltarea organelor sferei genitale.dezvoltarea organelor sferei genitale.► dezvoltarea caracterilor secundare dezvoltarea caracterilor secundare

(dezvoltarea cartilajelor laringenului, (dezvoltarea cartilajelor laringenului, formarea timbrului vocii, dezvoltarea formarea timbrului vocii, dezvoltarea glandelor mamare).glandelor mamare).

► apariţia instinctul sexual.apariţia instinctul sexual.► desfăşurarea sarcinii şi procesului de naştere.desfăşurarea sarcinii şi procesului de naştere.

► Androgenii fiind de natură steroidă activează Androgenii fiind de natură steroidă activează la nivelul mecanismului direct, citozolic, la nivelul mecanismului direct, citozolic, acţionează asupra celulelelor ţintă favorînd acţionează asupra celulelelor ţintă favorînd activarea sintezei DNA. În timpul replicării şi activarea sintezei DNA. În timpul replicării şi intensificarea transcrierii genelor specifice. intensificarea transcrierii genelor specifice. Efectul anabolic a testosteronului este cu Efectul anabolic a testosteronului este cu mult mai mare decît al estrogenilor asigură mult mai mare decît al estrogenilor asigură creşterea părului pe faţă şi corp, formarea creşterea părului pe faţă şi corp, formarea timbrului vocei de bărbat. Împreună cu timbrului vocei de bărbat. Împreună cu foltropina androgenii activează foltropina androgenii activează spermatogeneza spermatogeneza