Home - Administratia Nationala Apele Romanearhiva.rowater.ro/dajiu/Relatii cu presa/Revista... ·...

12.05-19.05.2011

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI12-19 mai 2011

- Sinteza-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

12.05-19.05.2011

CUPRINS

PRESA CENTRALĂ.....................................................................................................9

40 de milioane de euro pentru elaborarea hartilor de hazard la inundatii. Apele dezlantuite au generat in ultimii cinci ani pagube materiale de 3 mld. euro...............9Apele Romane a accesat fonduri europene de 40 mil. euro pentru elaborarea hartilor de hazard la inundatii.................................................................................................11Peste 40 milioane de euro, accesaţi pentru elaborarea hărţilor de hazard la inundaţii................................................................................................................................... 11ANAR cheltuie 40 milioane de euro pe hărţi de hazard la inundaţii...........................12Apele Romane dau 40 de milioane de euro pentru harti de risc la inundatii.............13ANAR a accesat peste 40 de milioane de euro pentru elaborarea hartilor de hazard la inundatii.....................................................................................................................14Peste 40 milioane de euro accesaţi pentru elaborarea harţilor de hazard la inundaţii................................................................................................................................... 15Peste 40 milioane de euro pentru finanţarea unor proiecte de diminuare a inundaţiilor.................................................................................................................17Reteaua de canalizare a Bucurestiului va fi reabilitata pana in 2013.........................18Apa Nova va investi 39 de milioane de euro în canalizarea Capitalei.........................20

PRESA LOCALĂ........................................................................................................20

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA........................................................2040 de milioane de euro pentru elaborarea hartilor de hazard la inundatii................2040 milioane de euro pentru hărţi de hazard la inundaţii............................................2240 milioane de euro bagati in harti de hazard la inundatii.........................................23Peste 40 de mil. de euro accesati ptr. elaborarea hartilor de hazard la inundatii in 10 bazine hidrografice: Crisuri, Banat, Siret, Mures, Somes- Tisa, Buzau, Arges-Vedea, Dobrogea-litoral, Olt si Jiu..........................................................................................24

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

12.05-19.05.2011

MASURA – Bazinele hidrografice ale raurilor Somes si Tisa vor fi monitorizate pentru intocmirea unor harti de hazard................................................................................26Peste 40 de milioane de euro accesaţi pentru elaborarea unor hărţi ale inundaţiilor................................................................................................................................... 27Foto: „Plaja lui Boc”, intre nisip dur si apa murdara..................................................28Lipsa de fermitate a autoritatilor poate duce la tragedii............................................29Drum surpat – Digul de protectie de pe bulevardul Independentei din Baia Mare va fi terminat pana sambata, 21 mai.................................................................................30Noi cratere pe bulevardul Independentei..................................................................31Baia Mare: Incep lucrarile de consolidare la malul Sasarului care au dus la surparea soselei........................................................................................................................ 32Piste de canotaj pe Somes, in Cluj..............................................................................33Investitie – Peste un milion de euro din Fondul Solidaritatea al Uniunii Europene alocati pentru consolidari de maluri in Ieud...............................................................35Bulevardul Independentei o ia la vale........................................................................35Grav – Restrictii circulatie – Ploile au agravat alunecarea de teren de pe bulevardul Independentei din Baia Mare.....................................................................................37Bulevardul Independentei o ia la vale........................................................................38Primaria cere SGA Maramures refacerea carosabilului pe B-dul Independentei, la iesirea din Baia Mare.................................................................................................39Bulevardul Independentei s-a ales cu cratere de pe luna..........................................41Pericol – restrictii trafic – Bulevardul Independentei s-a surpat din cauza lucrarilor la malurile raului Sasar...................................................................................................43Circulatia rutiera, la intrarea in Baia Mare restrictionata din cauza surparii malurilor raului Sasar.................................................................................................................44S-a dat startul la salubrizarea Sasarului.....................................................................44GUNOAIE – Malurile raului Sasar din Baia Mare, salubrizate sub amenintarea amenzilor................................................................................................................... 45Salubrizarea malurilor râului Săsar în Baia Mare.......................................................46Salubrizare pe malurile raului Sasar, in Baia Mare, la solicitarea Prefecturii.............46

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

12.05-19.05.2011

Teme similare.............................................................................................................48Sase primarii, amendate de Garda de Mediu.............................................................48Proiectul Tarnita, prezentat in capitala......................................................................48Peste 150 de saci de gunoaie, „pescuite” de pe Valea Sieului...................................48Promenada a oraselor infratite pe malul Somesului..................................................49„Podul lui Morar” este cuprins in Programul National de Dezvoltare a infrastructurii 2011-2013..................................................................................................................50Provocarea verii: traversarea Tarnitei........................................................................51Compania ungara MVM este interesata de hidrocentrala de la Tarnita!...................52Actiune de ecologizare a Vaii Ruscova.......................................................................53Gunoaie scoase din albia raului Repedea...................................................................53Canalul Morii a intrat în circuitul pietonal..................................................................54Reabilitarea resurselor de apa, prioritara..................................................................54Procesul pentru licitaţia centrului de deşeuri, amânat cu o săptămână....................54Teme de mediu...........................................................................................................55Mediu – Institutiile de mediu din Maramures vor sa ceara suspendarea activitatii Romplumb Baia Mare................................................................................................55Poluarea si defrisarea padurilor, cele mai grave probleme de mediu resimtite de romani........................................................................................................................56

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................57Hărţile de hazard, barometrele din cosmos ale inundaţiilor......................................57Acţiune de salubrizare pe malul Mureşului................................................................58Rotaract Teka salubrizează malul Mureşului..............................................................59Construcţiile ridicate ilegal pe malul Mureşului urmează să fie demolate.................59Se caută voluntari pentru curăţarea malului Mureşului............................................60Lucrări de consolidare a malurilor pârâului Pocloş....................................................61Lucrări hidrotehnice...................................................................................................62Teme similare.............................................................................................................63Investiţii masive în infrastructură la Iernut................................................................63"Şoseaua" sănătăţii....................................................................................................64

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

12.05-19.05.2011

Mureşenii care se află pe lista neagră a Aquaserv.....................................................65Asociaţii somate de Aquaserv....................................................................................65Aquaserv continuă acţiunea de sistare a apei potabile la asociaţiile de proprietari cu datorii din Târgu Mureş.............................................................................................65La Păuliş, localnicii continuă să-şi bată joc de natură şi poluează râul Mureş............66Ploile din ultimele 24 de ore au afectat 9 judeţe.......................................................66Codul Galben instituit ieri de meteorologi s-a dovedit a fi adevărat..........................66Ne aşteaptă o vară secetosă!.....................................................................................67La Păuliş, malul Mureşului a devenit rampă de gunoi................................................67Se lucrează intens la sursele de apă...........................................................................68Lucrări de regularizare la pârâul Bisericii, Stânceni....................................................69Sursele de apă de la Turda reabilitate pe bani europeni............................................69Prinşi când poluau......................................................................................................70Uite cum aruncau doi hunedoreni moloz lângă râul Strei!.........................................70Plătiţi-vă apa, oameni buni!.......................................................................................71Teme de mediu...........................................................................................................71Hidroconstrucţia lucrează intens pe programul ISPA.................................................71Reţea de alimentare cu apă în Vătava şi canalizare extinsă în Ruşii Munţi................73Conştientizarea copiilor asupra importanţei apei: "Preţuind apa, preţuieşti viaţa"...7315 mai – Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă...............................................74Proiect de 11 milioane de euro pentru staţia de epurare din Reghin........................75Defileul Mureşului îmbogăţit cu 15.000 de puieţi de anin negru...............................75Apreciază, dar vor mai mult: piste utilitare!...............................................................76CLC:” Salutăm demersul Primăriei, dar cerem, în continuare şi reţea de piste utilitare pentru biciclete!”.......................................................................................................77Consilierii locali au alocat 500.000 lei pentru piste de biciclete pe Faleza Mureşului 78Pistele pentru biciclete: CLC salută demersul primăriei, dar cere în continuare şi reţea de piste utilitare pentru biciclete!....................................................................78Surpare pe halda de zgură de la Hunedoara..............................................................79Pericol? Halda de zgurã de la Hunedoara a luat-o, din nou, la vale...........................80

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

12.05-19.05.2011

Reciclarea, un pas necesar spre civilizaţie..................................................................81Consilierii locali au alocat 500.000 lei pentru piste de biciclete pe Faleza Mureşului 83

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI...............................................................84ABA Crişuri "îngroapă" Adona şi Crişul Mic pe bani europen.....................................84Casetează pârâul Adona. Au demolat peste 100 de garaje!.......................................86Ecologizare şi urbanizare: Pârâul Adona va fi „alungat" în subteran..........................87Valea Adona din Oradea va fi amenajata...................................................................89Se amenajează şi zona pârâului Adona. Leonardo Da Vinci va deveni o stradă de trafic...........................................................................................................................90Oradea: Valea Adona se amenajeaza din fonduri europene......................................91ABA Crişuri "îngroapă" pârâul Adona.........................................................................92Bagă aproape 3 milioane euro în Pârâul Adona.........................................................93Vor sa depisteze poluatorii Crisului............................................................................93Pasztor Sandor, şeful ABA Crişuri: "Rupem o felie cât mai mare de bani pentru Oradea"......................................................................................................................94Un nou proiect de mediu - Sărbătoare Eco la CT „Mihai Viteazul".............................98A fost lansat proiectul cu titlul „Educaţie prntru mediu prin activităţi extracurriculare în şcoală şi în comunitate”.........................................................................................99Teme similare...........................................................................................................100Se modernizează pârâul Adona................................................................................100Parcare peste parau.................................................................................................101Teme de mediu.........................................................................................................101Spatiu nou de joaca pentru copii, pe malul Crisului.................................................101

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...................................................................10240 de milioane de euro pentru elaborarea hartilor de hazard la inundatii. Apele dezlantuite au generat in ultimii cinci ani pagube materiale de 3 mld. euro...........102Teme similare...........................................................................................................104La Păstrăvăria Brădişor se recoltează icrele de lostriţă............................................104

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA LITORAL.........................................105Bani pentru hărţi de hazard.....................................................................................105

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

12.05-19.05.2011

Hartă privind zonele de risc la inundaţii...................................................................10540 milioane de euro pentru prevenirea inundatiilor................................................106Hărţi de hazard la inundaţii, până la mijlocul lui 2012.............................................107

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU-IALOMIŢA.............................................108Pregatiti pentru inundatii.........................................................................................108Teme similare...........................................................................................................109Peşte cât vezi cu ochii, la Pucioasa! Autorităţile au golit barajul de apă pentru a remedia unele defecţiuni.........................................................................................109

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.................................................................110Canalul Siret-Bărăgan: sursă pentru irigarea unei suprafeţe de 500 000 hectare....110PET-ul pe apă se plimbă uşor...................................................................................113Controale pe lacuri...................................................................................................114Lacurile de pe cursul Bistriţei, căutate de PET-uri....................................................114Inundaţii, alunecări de teren şi cutremure, principalele riscuri din Suceava............115Teme similare...........................................................................................................116La Răcoasa a plouat cu grindină...............................................................................116Ploi si grindina in Vrancea........................................................................................117

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD...................................................117Protocol intre Romania si Moldova, semnat la Iasi. newsiasi.ro a transmis LIVE VIDEO evenimentul.............................................................................................................11720 milioane euro pentru ca Prutul sa devina navigabil............................................118România şi Republica Moldova au semnat un protocol privind gestionarea apelor de frontieră...................................................................................................................119România şi Republica Moldova au semnat un protocol privind gestionarea apelor de frontieră...................................................................................................................120Acordul privind protectia Prutului exista, efectele vor mai intarzia.........................121Prutul ar putea deveni “autostrada” intre Romania si Republica Moldova.............12220 milioane de euro pentru ca raul Prut sa devina navigabil...................................123

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

12.05-19.05.2011

Protocol privind protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării documentul a fost semnat ieri, la Iaşi, între Guvernul României şi cel al Republicii Moldova...................................................................................................................124Protocol bilateral privind gestionarea apelor de frontieră.......................................125

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.....................................................................125Râul Jaleş, ecologizat la iniţiativa unui elev..............................................................126Voluntariat pentru ecologizarea Jaleşului................................................................126Teme similare...........................................................................................................127Prefectul de Dolj acuză Compania Petrom-OMV că infestează apa din judeţ..........127Se dă startul la masterplanul de apă........................................................................127Apă şi canalizare în tot judeţul.................................................................................130Giugea acuză Petrom de poluare.............................................................................132Italienii şi-au dat ultimul cuvânt: Staţia de epurare va fi gata într-o lună................133Vin iar ploile!............................................................................................................135Compania Petrom, amendată pentru poluare.........................................................135Apa din canalizare, prea... curată.............................................................................136“Danube WATER”.....................................................................................................137În România sunt 7 milioane de hectare cu risc crescut de deşertificare..................138

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT..............................................................140Peste doi ani, timişenii vor putea ajunge cu vaporul în Serbia.................................140Se fac doar… valuri pe Bega! Vaporetto de Venezia ajunge greu in Portul Timisoara................................................................................................................................. 142Vizita de la Bucuresti pentru reamenajarea malurilor Begai si pentru extinderea strazii Closca la 4 benzi. Vin si banii?........................................................................148Teme similare...........................................................................................................149Salupele si hidrobicicletele care circula pe Bega, taxate de Primaria Timisoara......149„Remondis” propune o nouă soluţie de alimentare cu apă a Lugojului...................150Un francez stabilit în Timiş acuză autorităţile de 'atitudine criminală'.....................151Teme politice............................................................................................................153PSD Timiş monitorizează problemele de la sate......................................................153

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

12.05-19.05.2011

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA...................................................154Teme similare...........................................................................................................154Se scumpeşte apa!...................................................................................................154Conferinţă internaţională pe tema apei...................................................................155În 15 ani, sudul Argeşului riscă să devină deşert......................................................155Poluarea şi defrişarea, cele mai grave probleme de mediu resimţite de români.....156

PRESA CENTRALĂ

40 de milioane de euro pentru elaborarea hartilor de hazard la inundatii. Apele dezlantuite au generat in ultimii cinci ani pagube materiale de 3 mld. euro Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) a accesat peste 40 de milioane de euro, prin 10 contracte de finantare semnate in cadrul proiectelor intitulate ,,Planul pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor”, derulate la nivelul a 10 bazine hidrografice. Numai vara trecuta pierderile materiale provocate de inundatii s-au cifrat la 867 de milioane de euro, in contextul in care in ultimii cinci ani furia apelor a produs pagube de 3 mld. euro. Hartile de hazard la inundatii de la nivelul bazinelor hidrografice Crisuri, Banat, Siret, Mures, Somes-Tisa, Buzau, Arges-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt si Jiu vor fi finalizate pana la mijlocul anului 2012, arata ANAR, intr-un comunicat de presa. Proiectele presupun realizarea hartilor de hazard la inundatii pe tronsoane ale cursurilor de apa principale si ale afluentilor sai de gradul I si II, pe o lungime de aproximativ 20.000 de kilometri de cursuri de apa. ANAR precizeaza ca, spre deosebire de planurile de aparare din prezent, hartile de hazard la inundatii vor arata cu precizie ridicata extinderea zonei inundate si, in anumite situatii, vor putea sa ofere informatii referitoare la viteza apei, adancimea apei la viituri, corespunzatoare unor debite cu diferite probabilitati de depasire (0,1%, 1%, 5%, 10%), adica date referitoare la inundatii care se petrec o data la 1.000 de ani, o data la 100 de ani, o data la 20 de ani, respectiv o data la 10 ani. Hartile de hazard vor fi puse la dispozitia consiliilor judetene pentru a elabora hartile de risc, care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce si

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

12.05-19.05.2011

zonele de evacuare a populatiei, in baza datelor obtinute din hartile de hazard si care vor fi puse la dispozitia autoritatilor locale, dar si a publicului larg. Programe de 483 mil. euro,,Pentru Domeniul I de interventie, mai intentionam sa depunem spre finantare in jur de 20 de lucrari intitulate No Regret Measures (cate 1-3 din fiecare bazin hidrografic), precum si prima parte din proiectul Watman. Intrucat proiectele noastre au deja o valoare estimata la 483 de milioane de euro (finantare UE si buget), iar fondurile alocate sunt doar de 329 de milioane de euro, putem afirma ca, din acest punct de vedere, suntem o axa deficitara, in sensul ca mai avem nevoie de suplimentarea finantarii acestor proiecte, in prima faza cu 160 de milioane de euro”, precizeaza David Csaba, directorul general al ANAR.Procedeul propriu-zisIn cadrul proiectelor de realizare a hartilor de hazard la inundatii se foloseste metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care consta in efectuarea de zboruri aerospatiale, in urma carora se va obtine modelul digital al cursului de apa si al zonei adiacente. ,,Pe langa zborurile aerospatiale se vor efectua si lucrari de teren, respectiv ridicari topografice conventionale, care constau in realizarea bazei de date topografice si care au ca rezultat editarea de harti in format GIS (Geographic Information System - n.r.), precum si efectuarea de studii hidraulice, hidrologice si de management al bazinului hidrografic”, se arata in comunicatul Administratiei Apele Romane. 62.000 de locuinte au fost distrusePotrivit informatiilor prezentate anul trecut de Pool-ul de Asigurare impotriva Dezastrelor (PAID), societatea care emite polite de asigurare obligatorie a locuintelor, inundatiile din Romania au provocat in ultimii cinci ani (2005-2010) pagube totale de peste 3 miliarde de euro. ,,In intervalul mentionat, aproape 62.000 de locuinte au fost afectate, din care 15.600 au fost distruse in totalitate. Pentru ameliorarea situatiei in care s-au aflat locuitorii zonelor afectate guvernul a acordat ajutoare umanitare de urgenta, care au constat in produse alimentare, bunuri de stricta necesitate, materiale de constructie pentru repararea caselor”, a declarat in 2010 Marius Bulugea, directorul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

12.05-19.05.2011

general al PAID, omitand sa spuna insa cu cata „repeziciune“ a raspuns Executivul problemelor sinistratilor. Acesta a subliniat ca, in cei cinci ani, valoarea totala a ajutoarelor a depasit 233 de milioane de euro. /Financiarul, http://www.financiarul.com/articol_61021/40-de-milioane-de-euro-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii.html, preluare și pe Antena 1, Antena international și pe Realitatea.net

Apele Romane a accesat fonduri europene de 40 mil. euro pentru elaborarea hartilor de hazard la inundatii Administratia Nationala "Apele Romane" (ANAR) a accesat peste 40 milioane euro pentru intocmirea hartilor de hazard in vederea prevenirii si diminuarii efectelor inundatiilor in bazinele hidrografice Crisuri, Banat, Siret, Mures, Somes-Tisa, Buzau, Arges-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt si Jiu. Hartile de hazard ale acestor bazine hidrografice vor fi finalizate pana la mijlocul anului 2012. Potrivit directorului general al ANAR, administratia intentioneaza sa depuna cereri de finantare pentru aproximativ douazeci de lucrari, cu o valoare estimata la 483 milioane euro, iar fondurile alocate sunt de numai 329 milioane euro. /Daily Business, http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/apele-romane-a-accesat-fonduri-europene-de-40-mil-euro-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii-62603/http://www.news.ro/financiar/companii/apele-romane-a-accesat-fonduri-europene-de-40-mil-euro-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii/

Peste 40 milioane de euro, accesaţi pentru elaborarea hărţilor de hazard la inundaţiiAdministraţia Naţională "Apele Române" (ANAR) a accesat peste 40 milioane de euro, sumă reprezentând valoarea celor 10 contracte de finanţare semnate în cadrul proiectelor intitulate "Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor", proiecte pe care le derulează la nivelul bazinelor hidrografice Crişuri, Banat, Siret, Mureş, Someş-Tisa, Buzău, Argeş-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt şi Jiu. Hărţile de hazard la inundaţii de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate până la mijlocul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

http://www.news.ro/financiar/companii/apele-romane-a-accesat-fonduri-europene-de-40-mil-euro-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii/

http://www.news.ro/financiar/companii/apele-romane-a-accesat-fonduri-europene-de-40-mil-euro-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii/

http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/apele-romane-a-accesat-fonduri-europene-de-40-mil-euro-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii-62603/

http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/apele-romane-a-accesat-fonduri-europene-de-40-mil-euro-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii-62603/

http://www.financiarul.com/articol_61021/40-de-milioane-de-euro-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii.html

http://www.financiarul.com/articol_61021/40-de-milioane-de-euro-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii.html

12.05-19.05.2011

anului 2012, potrivit unui comunicat de presă. "Pentru Domeniul I de intervenţie, mai intenţionăm să depunem spre finanţare în jur de 20 de lucrări intitulate No Regret Measures, precum şi prima parte din proiectul Watman. Întrucât proiectele noastre au deja o valoare estimată la 483 milioane euro, iar fondurile alocate sunt doar de 329 milioane euro, putem afirma că, din acest punct de vedere, suntem o axă deficitară, în sensul că mai avem nevoie de suplimentarea finanţării acestor proiecte, în primă fază cu 160 milioane euro", a afirmat ing. David Csaba, director general al ANAR ./Bursa, http://www.bursa.ro/peste-40-milioane-de-euro-accesati-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii-127120&s=macroeconomie&articol=127120.htmlhttp://www.saptamana.com/link.php?id=4830049

ANAR cheltuie 40 milioane de euro pe hărţi de hazard la inundaţii Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a accesat peste 40 milioane de euro, prin 10 contracte de finanţare semnate în cadrul proiectelor intitulate „Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor“, derulate la nivelul a zece bazine hidrografice. Hărţile de hazard la inundaţii de la nivelul bazinelor hidrografice Crişuri, Banat, Siret, Mureş, Someş-Tisa, Buzău, Argeş-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt şi Jiu vor fi finalizate până la mijlocul anului 2012, arată ANAR, într-un comunicat transmis miercuri. Potrivit sursei citate, proiectele presupun realizarea hărţilor de hazard la inundaţii pe tronsoane ale cursurilor de apă principale şi ale afluenţilor săi de gradul I şi II, pe o lungime de aproximativ 20.000 kilometri de cursuri de apă. În cadrul proiectelor se foloseşte metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care constă în efectuarea de zboruri aerospaţiale, în urma cărora se va obţine modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. ANAR precizează că, spre deosebire de planurile de apărare din prezent, hărţile de hazard la inundaţii vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situaţii, vor putea să ofere informaţii referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoatoare unor debite cu diferite probabilităţi de depăşire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică date referitoare la inundaţii care se petrec odată la 1.000 de ani, odată la 100 de ani, odată la 20 ani, respectiv odată la 10 ani. Hărţile de hazard vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene pentru a elabora

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.saptamana.com/link.php?id=4830049

http://www.bursa.ro/peste-40-milioane-de-euro-accesati-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii-127120&s=macroeconomie&articol=127120.html

http://www.bursa.ro/peste-40-milioane-de-euro-accesati-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii-127120&s=macroeconomie&articol=127120.html

12.05-19.05.2011

hărţile de risc, care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce şi zonele de evacuare a populaţiei, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard şi care vor fi puse la dispoziţia autorităţilor locale, dar şi a publicului larg./Curentul, http://www.curentul.ro/2011/index.php/2011051958493/Social/ANAR-cheltuie-40-milioane-de-euro-pe-harti-de-hazard-la-inundatii.htmlhttp://www.ziare-pe-net.ro/stiri/anar-cheltuie-40-milioane-de-euro-pe-harti-de-hazard-la-inundatii-679234.html

Apele Romane dau 40 de milioane de euro pentru harti de risc la inundatii Administratia Nationala "Apele Romane" (ANAR) a accesat peste 40 de milioane de euro pentru realizarea hartilor de risc pentru inundatii pe tronsoane ale cursurilor de apa principale si ale afluentilor sai, pe o lungime de aproximativ 20.000 de kilometri de cursuri de apa. Hartile de risc la inundatii de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate pana la mijlocul anului 2012. Potrivit unui comunicat al ANAR, citat de Agerpres, suma reprezinta valoarea celor zece contracte de finantare semnate in cadrul proiectelor pe care le deruleaza la nivelul bazinelor hidrografice Crisuri, Banat, Siret, Mures, Somes-Tisa, Buzau, Arges-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt si Jiu. In cadrul acestor proiecte, se foloseste metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care consta in efectuarea de zboruri aerospatiale, in urma carora se va obtine modelul digital al cursului de apa si al zonei adiacente. Pe langa zborurile aerospatiale, se vor efectua si lucrari de teren, respectiv ridicari topografice conventionale, care constau in realizarea bazei de date topografice, care au ca rezultat editarea de harti in format GIS, precum si efectuarea de studii hidraulice, hidrologice si de management al bazinului hidrografic."Spre deosebire de planurile de aparare pe care le avem in prezent, hartile de hazard la inundatii vor arata cu precizie ridicata extinderea zonei inundate si, in anumite situatii, vor putea sa ofere informatii referitoare la viteza apei, adancimea apei la viituri, corespunzatoare unor debite cu diferite probabilitati de depasire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adica date referitoare la inundatii care se petrec o data la 1.000 de ani, o data la 100 de ani, o data la 20 ani, respectiv o data la 10 ani", a declarat directorul general al

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/anar-cheltuie-40-milioane-de-euro-pe-harti-de-hazard-la-inundatii-679234.html

http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/anar-cheltuie-40-milioane-de-euro-pe-harti-de-hazard-la-inundatii-679234.html

http://www.curentul.ro/2011/index.php/2011051958493/Social/ANAR-cheltuie-40-milioane-de-euro-pe-harti-de-hazard-la-inundatii.html

http://www.curentul.ro/2011/index.php/2011051958493/Social/ANAR-cheltuie-40-milioane-de-euro-pe-harti-de-hazard-la-inundatii.html

12.05-19.05.2011

ANAR, David Csaba. Implementarea Directivei privind managementul riscului la inundatii 60/EC/ 2007 prevede parcurgerea urmatoarelor etape: transpunerea legislativa, cu termen de finalizare 2009, evaluarea preliminara a riscului la inundatii, cu termen de finalizare 2011, care presupune stabilirea unei geobaze de date unica care sa prezinte toate informatiile disponibile despre inundatii, elaborarea hartilor de hazard la inundatii, cu termen de finalizare 2012, intocmirea, pana in 2013, a hartilor de risc la inundatii si realizarea de planuri de management al riscului pana in 2015, acestea din urma vor contine toate elementele de mai sus, precum si masurile structurale si non-structurale realizate pentru diminuarea riscului la inundatii. /Capital, http://www.capitalul.ro/macro-economie/apele-romane-40-de-milioane-de-euro-pentru-elaborarea-unor-harti-de-risc-la-inundatii.html

ANAR a accesat peste 40 de milioane de euro pentru elaborarea hartilor de hazard la inundatiiAdministratia Nationala ”Apele Romane” (ANAR) a accesat peste 40 milioane de euro, suma reprezentand valoarea celor 10 contracte de finantare semnate in cadrul proiectelor intitulate ”Planul pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor”, pe care le deruleaza la nivelul bazinelor hidrografice Crisuri, Banat, Siret, Mures, Somes-Tisa, Buzau, Arges-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt si Jiu. Hartile de hazard la inundatii de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate pana la mijlocul anului 2012.Proiectele presupun realizarea hartilor de hazard la inundatii pe tronsoane ale cursurilor de apa principale si ale afluentilor sai de gradul I si II, pe o lungime de aproximativ 20.000 km de cursuri de apa. In cadrul acestor proiecte, se foloseste metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care consta in efectuarea de zboruri aerospatiale, in urma carora se va obtine modelul digital al cursului de apa si al zonei adiacente. Pe langa zborurile aerospatiale, se vor efectua si lucrari de teren, respectiv ridicari topografice conventionale, care constau In realizarea bazei de date topografice si care au ca rezultat editarea de harti In format GIS, precum si efectuarea de studii hidraulice, hidrologice si de management al bazinului hidrografic.”Spre deosebire de planurile de aparare pe care le avem in prezent, hartile de hazard la inundatii vor arata

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.capitalul.ro/macro-economie/apele-romane-40-de-milioane-de-euro-pentru-elaborarea-unor-harti-de-risc-la-inundatii.html

http://www.capitalul.ro/macro-economie/apele-romane-40-de-milioane-de-euro-pentru-elaborarea-unor-harti-de-risc-la-inundatii.html

12.05-19.05.2011

cu precizie ridicata extinderea zonei inundate si, in anumite situatii, vor putea sa ofere informatii referitoare la viteza apei, adancimea apei la viituri, corespunzatoatoare unor debite cu diferite probabilitati de depasire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adica date referitoare la inundatii care se petrec odata la 1000 de ani, odata la 100 de ani, odata la 20 ani. respectiv odata la 10 ani”, ing. David Csaba, director general al A.N. Apele Romane.Dupa elaborarea hartilor de hazard, ele vor fi puse la dispozitia consiliilor judetene pentru a elabora hartile de risc (harti care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce si zonele de evacuare a populatiei, In baza datelor obtinute din hartile de hazard), conform prevederilor legislatiei incidente. Odata finalizate, hartile vor fi puse ulterior la dispozitia autoritatilor locale, dar si a publicului larg.”Pentru Domeniul I de interventie, mai intentionam sa depunem spre finantare In jur de 20 de lucrari intitulate No Regret Measures (cate 1-3 din fiecare bazin hidrografic), precum si prima parte din proiectul Watman. Intrucat proiectele noastre au deja o valoare estimata la 483 mil euro (finantare UE si buget), iar fondurile alocate sunt doar de 329 mil euro, putem afirma ca, din acest punct de vedere, suntem o axa deficitara, In sensul ca mai avem nevoie de suplimentarea finantarii acestor proiecte, in prima faza cu 160 mil euro”, a precizat ing. David Csaba, director general al A.N. Apele Romane. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/anar-accesat-peste-40-de-milioane-de-euro-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii-nbsp, , preluare și pe Realitatea fm

Peste 40 milioane de euro accesaţi pentru elaborarea harţilor de hazard la inundaţii Administraţia Naţională ”Apele Române” (ANAR) a accesat peste 40 milioane de euro, sumă reprezentând valoarea celor 10 contracte de finanţare semnate în cadrul proiectelor intitulate ”Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor”, proiecte pe care le derulează la nivelul bazinelor hidrografice Crişuri, Banat, Siret, Mureş, Someş-Tisa, Buzău, Argeş-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt şi Jiu. Hărţile de hazard la inundaţii de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate până la mijlocul anului 2012. Proiectele presupun realizarea hărţilor de hazard la inundaţii pe tronsoane ale cursurilor de apă principale şi ale afluenţilor săi de gradul I şi II, pe o lungime de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

http://www.green-report.ro/stiri/anar-accesat-peste-40-de-milioane-de-euro-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii-nbsp

http://www.green-report.ro/stiri/anar-accesat-peste-40-de-milioane-de-euro-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii-nbsp

12.05-19.05.2011

aproximativ 20.000 km de cursuri de apă. În cadrul acestor proiecte, se foloseşte metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care constă în efectuarea de zboruri aerospaţiale, în urma cărora se va obţine modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pe lângă zborurile aerospatiale, se vor efectua şi lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenţionale, care constau în realizarea bazei de date topografice şi care au ca rezultat editarea de hărţi în format GIS, precum şi efectuarea de studii hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic. ”Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent , hărţile de hazard la inundaţii vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situaţii, vor putea să ofere informaţii referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoatoare unor debite cu diferite probabilităţi de depăşire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică date referitoare la inundaţii care se petrec odată la 1000 de ani, odată la 100 de ani, odată la 20 ani. respectiv odată la 10 ani”, ing. DÁVID Csaba, director general al A.N. Apele Române. După elaborarea hărţilor de hazard, ele vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene pentru a elabora hărţile de risc (hărţi care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce şi zonele de evacuare a populaţiei, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard), conform prevederilor legislaţiei incidente. Odată finalizate, hărţile vor fi puse ulterior la dispoziţia autorităţilor locale, dar şi a publicului larg.”Pentru Domeniul I de intervenţie, mai intenţionăm să depunem spre finanţare în jur de 20 de lucrări intitulate No Regret Measures (câte 1-3 din fiecare bazin hidrografic), precum şi prima parte din proiectul Watman. Întrucât proiectele noastre au deja o valoare estimată la 483 mil euro (finanţare UE şi buget), iar fondurile alocate sunt doar de 329 mil euro, putem afirma că, din acest punct de vedere, suntem o axă deficitară, în sensul că mai avem nevoie de suplimentarea finanţării acestor proiecte, în primă fază cu 160 mil euro”., ing. DÁVID Csaba, director general al A.N. Apele Române.Implementarea Directivei privind managementul riscului la inundaţii 60/EC/ 2007 prevede parcurgerea următoarelor etape:TRANSPUNERE LEGISLATIVĂ (termen de finalizare 2009): Strategia de prevenire a riscului de inundaţii pe termen mediu si lung, strategie care a fost adoptată prin HG 846/2010. În acelaşi timp, s-a realizat transpunerea in legislaţia românească a Directivei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

12.05-19.05.2011

privind managementul riscului la inundaţii, prin modificarea şi completarea Legii Apelor 107/1996, rezultând OUG nr. 3/2010. EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI LA INUNDAȚII (termen de finalizare 2011): Stabilirea unei geobaze de date unică care să prezinte toate informaţiile disponibile despre inundaţii. HĂRȚILE DE HAZARD LA INUNDAȚII (termen de finalizare 2012): atribuţie a ANAR, conform Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare HĂRȚI DE RISC LA INUNDAȚII (termen de finalizare 2013): atribuţie a Consiliilor Judeţene şi, pentru centralizarea tuturor datelor, autoritatea public centrală în domeniul gospodăririi apelor, conform Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare PLANURI DE MANAGEMENT AL RISCULUI (termen de finalizare 2015): vor contine toate elementele de mai sus, precum şi măsurile structurale şi non-structurale realizate pentru diminuarea riscului la inundaţii. /Amos News, http://www.amosnews.ro/Peste_40_milioane_de_euro_accesati_pentru_elaborarea_hartilor_de_hazard_la_inundatii-29-70443http://panoramamedia.informatia.ro/index.php?module=pagesetter&tid=10&orderby=TipRevistaPresei,core.pid:asc&filter=TipRevistaPresei:eq:269,core.created:like:2011-05-19, preluare și pe Radio România Actualități

Peste 40 milioane de euro pentru finanţarea unor proiecte de diminuare a inundaţiilor Administraţia Naţională ”Apele Române” (ANAR) a accesat peste 40 milioane de euro, reprezentând valoarea celor 10 contracte de finanţare semnate în cadrul proiectelor intitulate ”Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor”, pe care le derulează la nivelul bazinelor hidrografice1 Crişuri, Banat, Siret, Mureş, Someş-Tisa, Buzău, Argeş-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt şi Jiu. Hărţile de hazard la inundaţii de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate până la mijlocul anului 2012. La ora

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://panoramamedia.informatia.ro/index.php?module=pagesetter&tid=10&orderby=TipRevistaPresei,core.pid:asc&filter=TipRevistaPresei:eq:269,core.created:like:2011-05-19



http://www.amosnews.ro/Peste_40_milioane_de_euro_accesati_pentru_elaborarea_hartilor_de_hazard_la_inundatii-29-70443



12.05-19.05.2011

actuală, România are planurile de apărare împotriva inunda iilor, care au fost reactualizate anul trecut, la nivelul fiecarei localităţi. Aceste planuri au fost calculate după datele inunda iilor istorice, pe baza cărora s-au trasat benzile de inundabilitate. Aceste planuri arată zonele cele mai vulnerabile la inunda ii indicate de inunda iile istorice. Proiectele presupun realizarea hărţilor de hazard la inundaţii pe tronsoane ale cursurilor de apă principale şi ale afluenţilor săi de gradul I şi II, pe o lungime de aproximativ 20.000 km de cursuri de apă. În cadrul acestor proiecte, se foloseşte metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care constă în efectuarea de zboruri aerospaţiale, în urma cărora se va obţine modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pe lângă zborurile aerospatiale, se vor efectua şi lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenţionale, care constau în realizarea bazei de date topografice şi care au ca rezultat editarea de hărţi în format GIS, precum şi efectuarea de studii hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic. http://www.goodagency.ro/social/3891-peste-40-milioane-de-euro-pentru-finanarea-unor-proiecte-de-diminuare-a-inundaiilor.html

Reteaua de canalizare a Bucurestiului va fi reabilitata pana in 2013Bucurestenii vor scapa de disconfortul strazilor ce se inunda la fiecare ploaie din anul 2013. Reteaua de colectare a apelor uzate si pluviale va fi reabilitata in cadrul unui proiect derulat de compania Apa Nova, dupa ce obiectivul a fost preluat in administrare de Consiliul Capitalei, de la Administratia Nationala „Apele Romane”, la inceputul acestei sapatamani. Caseta de colectare este o sectiune delimitata a raului Dambovita si are in prezent o capacitate de aproximativ 120 metri cubi/secunda, insa functioneaza la o treime din capacitate. Acest lucru genereaza multe dintre problemele Bucurestiului in cazul in care ploua, iar apa infunda canalizarea si balteste timp indelungat in pasaje si pe strazi. Caseta este un colector de canalizare cu o baza de 3,3 metri si o inaltime de 2,4 metri, care aduna apele uzate si pluviale si impiedica inundarea strazilor Capitalei. Proiectul este o investitie de 39 milioane de euro, bani proveniti de la Apa Nova, si presupune prima actiune de curatare a blocajelor, de la functionarea casetei, din 1987. Specialistii estimeaza ca in urma lucrarilor vor fi eliminate circa 40.000 metri cubi de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.goodagency.ro/social/3891-peste-40-milioane-de-euro-pentru-finanarea-unor-proiecte-de-diminuare-a-inundaiilor.html

http://www.goodagency.ro/social/3891-peste-40-milioane-de-euro-pentru-finanarea-unor-proiecte-de-diminuare-a-inundaiilor.html

12.05-19.05.2011

namol depozitat in interiorul casetei. Lucrarile vor fi realizate de echipe speciale si scafandrii.Canalizarea nu este groapa de gunoiUna dintre problemele Capitalei este cauzata de indiferenta locuitorilor ce confunda reteaua de canalizare cu o gropa de gunoi, care poate inghiti orice fel de obiecte. De la scutece, la materiale de constructii, bucurestenii se descotorosesc de gunoaie direct in WC, sau in gurile de canal, fara sa le pese ca infunda canalizarea. Nu rare sunt cazurile in care locuitorii varsa in gurile de canal inclusiv apa cu care spala betonierele. „In multe cazuri, betonul a colmatat undeva pe retea si am fost nevoiti sa schimbam tronsoane intregi”, spune directorul general adjunct al Apa Nova, Epsica Chiru. Pe langa indolenta locuitorilor, mai exista si cazuri in care „drumarii” asfalteaza strada cu tot cu gurile de scurgere. Erorile nu se opresc aici: lucratorii Apa Nova au descoperit si guri de scurgere facute pe trotuar, unde apa nu are cum sa ajunga de pe strada, daca tinem cont de legea gravitatiei. „Mai exista si evenimente care nu pot fi controlate, cum au fost ploile din anul 2005, cand colectorul principal ar fi trebuit sa evacueze 800 metri cubi/secunda”, a precizat Chiru.Suprafata betonata a orasului, cu 60% mai mare Caseta a fost proiectata pentru nivelul anilor 1965-1070. Intre timp, orasul s-a marit, iar suprafata „impermeabila” a orasului, adica betonata, a crescut cu aproximativ 60% din 1990 pana astazi, reducand masiv posibilitatea de evacuare naturala a apei prin sol.„Aceasta lucrare hidrotehnica nu a fost finalizata si nu a fost verificata integral de la darea ei in exploatare, pana in 2010. Anul trecut, cu echipe speciale de scafandrii dotati cu aparatura necesara a fost verificata de Apa Nova. In forma actuala, are dificultati de acces si este nevizitabila in conditii normale de exploatare. Din cauza scaderii debitului de ape uzate si a infiltratiilor, nu se mai atinge viteza de autocuratare”, spune directorul adjunct al Apa Nova. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/reteaua-de-canalizare-bucurestiului-va-fi-reabilitata-pana-2013

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://www.green-report.ro/stiri/reteaua-de-canalizare-bucurestiului-va-fi-reabilitata-pana-2013

http://www.green-report.ro/stiri/reteaua-de-canalizare-bucurestiului-va-fi-reabilitata-pana-2013

12.05-19.05.2011

Apa Nova va investi 39 de milioane de euro în canalizarea Capitalei Apa Nova va investi, într-o primă fază, 39 de milioane de euro în lucrări de decolmatare şi reducere a infiltraţiilor de la caseta de apă uzată de sub râul Dâmboviţa, au declarat, marţi, reprezentanţi ai companiei. Compania Apa Nova a primit, marţi, în concesiune caseta de apă uzată (canalul colector de ape uzate), aflată până acum în administrarea Apelor Române.După prima fază, în casetă ar urma să fie investite şi alte fonduri.Potrivit ministrului Mediului, Laszlo Borbely, în casetă şi în staţia de epurare Glina (unde ajung apele uzate din casetă) vor fi investiţii de circa 353 de milioane de euro, în intervalul 2012-2015. Din aceşti bani, 250 milioane euro vor veni din fonduri europene, România sperând ca aprobarea banilor să fie făcută până la începutulanului viitor. Restul banilor vor veni, potrivit lui Borbely, din contribuţia egală a municipiului Bucureşti şi Apa Nova. Canalul colector este lung de 17,7 kilometri şi are 12 canale principale şi 11 secundare. În el se scurg toate apele uzate din Bucureşti. /Money Channel, http://www.money.ro/apa-nova-va-investi-39-de-milioane-de-euro-in-canalizarea-capitalei_964831.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

40 de milioane de euro pentru elaborarea hartilor de hazard la inundatiiAdministraţia Naţională ”Apele Române” (ANAR) a accesat peste 40 milioane de euro, sumă reprezentând valoarea celor 10 contracte de finanţare semnate în cadrul proiectelor intitulate ”Planul pentru prevenirea şi diminuarea efectelor inundaţiilor”, proiecte pe care le derulează la nivelul bazinelor hidrografice Criş, Banat, Siret, Mureş, Someş-Tisa, Buzău, Argeş-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt şi Jiu. Hărţile de hazard la inundaţii de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate până la mijlocul anului 2012.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://www.money.ro/apa-nova-va-investi-39-de-milioane-de-euro-in-canalizarea-capitalei_964831.html

http://www.money.ro/apa-nova-va-investi-39-de-milioane-de-euro-in-canalizarea-capitalei_964831.html

12.05-19.05.2011

Proiectele presupun realizarea hărţilor de hazard la inundaţii pe tronsoane ale cursurilor de apă principale şi ale afluenţilor săi de gradul I şi II, pe o lungime de aproximativ 20.000 km de cursuri de apă. În cadrul acestor proiecte, se foloseşte metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care constă în efectuarea de zboruri aerospaţiale, în urma cărora se va obţine modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pe lângă zborurile aerospatiale se vor efectua şi lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenţionale, care constau în realizarea bazei de date topografice şi care au ca rezultat editarea de hărţi în format GIS, precum şi efectuarea de studii hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic.”Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent , hărţile de hazard la inundaţii vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situaţii, vor putea să ofere informaţii referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoatoare unor debite cu diferite probabilităţi de depăşire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică date referitoare la inundaţii care se petrec odată la 1000 de ani, odată la 100 de ani, odată la 20 ani, respectiv odată la 10 ani”, a declarat David Csaba, director general al A.N. Apele Române.După elaborarea hărţilor de hazard, ele vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene pentru a elabora hărţile de risc (hărţi care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce şi zonele de evacuare a populaţiei, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard), conform prevederilor legislaţiei incidente. Odată finalizate, hărţile vor fi puse ulterior la dispoziţia autorităţilor locale, dar şi a publicului larg.”Pentru Domeniul I de intervenţie, mai intenţionăm să depunem spre finanţare în jur de 20 de lucrări intitulate No Regret Measures (câte 1-3 din fiecare bazin hidrografic), precum şi prima parte din proiectul Watman. Întrucât proiectele noastre au deja o valoare estimată la 483 mil euro (finanţare UE şi buget), iar fondurile alocate sunt doar de 329 milioane euro, putem afirma că, din acest punct de vedere, suntem o axă deficitară, în sensul că mai avem nevoie de suplimentarea finanţării acestor proiecte, în primă fază cu 160 milioane euro” a mai adăugat David Csaba. /Clon, http://www.clon.ro/40-de-milioane-de-euro-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii/921294

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://www.clon.ro/40-de-milioane-de-euro-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii/921294

http://www.clon.ro/40-de-milioane-de-euro-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii/921294

12.05-19.05.2011

40 milioane de euro pentru hărţi de hazard la inundaţii Hărţile de hazard sunt realizate pentru 10 bazine hidrografice - Crişuri, Banat, Siret, Mureş, Someş-Tisa, Buzău, Argeş-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt şi Jiu. Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR) a accesat peste 40 milioane de euro, sumă reprezentând valoarea celor 10 contracte de finanţare semnate în cadrul proiectelor intitulate “Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor”, ce vor fi finalizate finalizate până la mijlocul anului 2012. Proiectele presupun realizarea hărţilor de hazard la inundaţii pe tronsoane ale cursurilor de apă principale şi ale afluenţilor săi de gradul I şi II, pe o lungime de aproximativ 20.000 km de cursuri de apă. În cadrul acestor proiecte, se foloseşte metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care constă în efectuarea de zboruri aerospaţiale, în urma cărora se va obţine modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pe lângă zborurile aerospatiale, se vor efectua şi lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenţionale, care constau în realizarea bazei de date topografice şi care au ca rezultat editarea de hărţi în format GIS, precum şi efectuarea de studii hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic.”Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent, hărţile de hazard la inundaţii vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situaţii, vor putea să ofere informaţii referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoatoare unor debite cu diferite probabilităţi de depăşire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică date referitoare la inundaţii care se petrec odată la 1000 de ani, odată la 100 de ani, odată la 20 ani. respectiv odată la 10 ani”, a explicat ing. David Csaba, director general al A.N. Apele Române. După elaborarea hărţilor de hazard, ele vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene pentru a elabora hărţile de risc (hărţi care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce şi zonele de evacuare a populaţiei, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard), conform prevederilor legislaţiei incidente. Odată finalizate, hărţile vor fi puse ulterior la dispoziţia autorităţilor locale, dar şi a publicului larg..”Pentru Domeniul I de intervenţie, mai intenţionăm să depunem spre finanţare în jur de 20 de lucrări intitulate No Regret Measures (câte 1-3 din fiecare bazin hidrografic), precum şi prima parte din proiectul Watman. Întrucât proiectele noastre au deja o valoare estimată la 483 mil euro

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

12.05-19.05.2011

(finanţare UE şi buget), iar fondurile alocate sunt doar de 329 mil. euro, putem afirma că, din acest punct de vedere, suntem o axă deficitară, în sensul că mai avem nevoie de suplimentarea finanţării acestor proiecte, în primă fază cu 160 mil euro”, a mai spus ing. David Csaba, director general al A.N. Apele Române./Monitorul de Cluj, http://www.monitorulcj.ro/actualitate/4054-40-milioane-de-euro-pentru-harti-de-hazard-la-inundatii

40 milioane de euro bagati in harti de hazard la inundatiiPeste 40 de milioane de euro accesati pentru elaborarea hartilor de hazard la inundatii in 10 bazine hidrografice, respectiv Crisuri, Banat, Siret, Mures, Somes-Tisa, Buzau, Arges-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt si Jiu. Administratia Nationala ”Apele Romane” (ANAR) a accesat peste 40 milioane de euro, suma reprezentand valoarea celor 10 contracte de finantare semnate in cadrul proiectelor intitulate ”Planul pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor”, proiecte pe care le deruleaza la nivelul bazinelor hidrografice Crisuri, Banat, Siret, Mures, Somes-Tisa, Buzau, Arges-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt si Jiu. Oficialii AN “Apele Romane” au mai subliniat faptul ca aceste harti de hazard la inundatii de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate pana la mijlocul anului 2012.“Proiectele presupun realizarea hartilor de hazard la inundatii pe tronsoane ale cursurilor de apa principale si ale afluentilor sai de gradul I si II, pe o lungime de aproximativ 20.000 km de cursuri de apa.In cadrul acestor proiecte, se foloseste metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care consta in efectuarea de zboruri aerospatiale, in urma carora se va obtine modelul digital al cursului de apa si al zonei adiacente.Pe langa zborurile aerospatiale, se vor efectua si lucrari de teren, respectiv ridicari topografice conventionale, care constau in realizarea bazei de date topografice si care au ca rezultat editarea de harti in format GIS, precum si efectuarea de studii hidraulice, hidrologice si de management al bazinului hidrografic”, au specificat cei de la Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures. David Csaba, director general al AN “Apele Romane: "Spre deosebire de planurile de aparare pe care le avem in prezent , hartile de hazard la inundatii vor arata cu precizie ridicata extinderea zonei inundate si, in anumite situatii, vor putea sa ofere informatii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

12.05-19.05.2011

referitoare la viteza apei, adancimea apei la viituri, corespunzatoare unor debite cu diferite probabilitati de depasire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adica date referitoare la inundatii care se petrec odata la 1000 de ani, odata la 100 de ani, odata la 20 ani. respectiv odata la 10 ani”. Conducerea Agentiei Nationale “Apele Romane” a mau adaugat faptul ca, dupa elaborarea hartilor de hazard, ele vor fi puse la dispozitia consiliilor judetene pentru a elabora hartile de risc (harti care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce si zonele de evacuare a populatiei, in baza datelor obtinute din hartile de hazard), conform prevederilor legislatiei incidente. Odata finalizate, aceste harti vor fi puse ulterior la dispozitia autoritatilor locale, dar si a publicului larg. “Pentru Domeniul I de interventie, mai intentionam sa depunem spre finantare in jur de 20 de lucrari intitulate No Regret Measures (cate 1-3 din fiecare bazin hidrografic), precum si prima parte din proiectul Watman. Intrucat proiectele noastre au deja o valoare estimata la 483 mil euro (finantare UE si buget), iar fondurile alocate sunt doar de 329 mil euro, putem afirma ca, din acest punct de vedere, suntem o axa deficitara, in sensul ca mai avem nevoie de suplimentarea finantarii acestor proiecte, in prima faza cu 160 mil euro”, a mai mentionat directorul general al Apelor Romane. /City News, http://www.citynews.ro/maramures/eveniment-29/40-milioane-de-euro-bagati-in-harti-de-hazard-la-inundatii-119532/

Peste 40 de mil. de euro accesati ptr. elaborarea hartilor de hazard la inundatii in 10 bazine hidrografice: Crisuri, Banat, Siret, Mures, Somes- Tisa, Buzau, Arges-Vedea, Dobrogea-litoral, Olt si Jiu Administraţia Naţională ”Apele Române” (ANAR) a accesat peste 40 milioane de euro, sumă reprezentând valoarea celor 10 contracte de finanţare semnate în cadrul proiectelor intitulate ”Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor”, proiecte pe care le derulează la nivelul bazinelor hidrografice Crişuri, Banat, Siret, Mureş, Someş-Tisa, Buzău, Argeş-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt şi Jiu. Hărţile de hazard la inundaţii de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate până la mijlocul anului 2012. Proiectele presupun realizarea hărţilor de hazard la inundaţii pe tronsoane ale cursurilor de apă principale şi ale afluenţilor săi de gradul I şi II, pe o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

http://www.citynews.ro/maramures/eveniment-29/40-milioane-de-euro-bagati-in-harti-de-hazard-la-inundatii-119532/

http://www.citynews.ro/maramures/eveniment-29/40-milioane-de-euro-bagati-in-harti-de-hazard-la-inundatii-119532/

12.05-19.05.2011

lungime de aproximativ 20.000 km de cursuri de apă. În cadrul acestor proiecte, se foloseşte metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care constă în efectuarea de zboruri aerospaţiale, în urma cărora se va obţine modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pe lângă zborurile aerospatiale, se vor efectua şi lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenţionale, care constau în realizarea bazei de date topografice şi care au ca rezultat editarea de hărţi în format GIS, precum şi efectuarea de studii hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic. ”Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent , hărţile de hazard la inundaţii vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situaţii, vor putea să ofere informaţii referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoatoare unor debite cu diferite probabilităţi de depăşire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică date referitoare la inundaţii care se petrec odată la 1000 de ani, odată la 100 de ani, odată la 20 ani. respectiv odată la 10 ani”, ing. DÁVID Csaba, director general al A.N. Apele Române. După elaborarea hărţilor de hazard, ele vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene pentru a elabora hărţile de risc (hărţi care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce şi zonele de evacuare a populaţiei, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard), conform prevederilor legislaţiei incidente. Odată finalizate, hărţile vor fi puse ulterior la dispoziţia autorităţilor locale, dar şi a publicului larg.. ”Pentru Domeniul I de intervenţie, mai intenţionăm să depunem spre finanţare în jur de 20 de lucrări intitulate No Regret Measures (câte 1-3 din fiecare bazin hidrografic), precum şi prima parte din proiectul Watman. Întrucât proiectele noastre au deja o valoare estimată la 483 mil euro (finanţare UE şi buget), iar fondurile alocate sunt doar de 329 mil euro, putem afirma că, din acest punct de vedere, suntem o axă deficitară, în sensul că mai avem nevoie de suplimentarea finanţării acestor proiecte, în primă fază cu 160 mil euro”., ing. DÁVID Csaba, director general al A.N. Apele Române. /Sighet online, http://www.sighet-online.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=14449:peste-40-milioane-de-euro-accesai-pentru-elaborarea-hrilor-de-hazard-la-inundaii-in-10-bazine-hidrografice-criuri-banat-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.sighet-online.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=14449:peste-40-milioane-de-euro-accesai-pentru-elaborarea-hrilor-de-hazard-la-inundaii-in-10-bazine-hidrografice-criuri-banat-siret-mure-some-tisa-buzu-arge-vedea-dobrogea-litoral-olt-i-jiu&catid=48:tiri&Itemid=27


12.05-19.05.2011

siret-mure-some-tisa-buzu-arge-vedea-dobrogea-litoral-olt-i-jiu&catid=48:tiri&Itemid=27

MASURA – Bazinele hidrografice ale raurilor Somes si Tisa vor fi monitorizate pentru intocmirea unor harti de hazard Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) va intocmi, din bani europeni, harti speciale pentru evidentierea zonelor care prezinta risc ridicat de producere a inundatiilor. Pe lista ANAR se afla si bazinele hidrografice ale raurilor Somes si Tisa, care urmeaza a fi monitorizate printr-o metoda moderna de scanare din… spatiu. Pentru acest proiect, in care sunt incluse zece bazine hidrografice din tara, Uniunea Europeana aloca 40 milioane euro. Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) a anuntat ca a accesat "peste 40 milioane euro, suma reprezentand valoarea celor zece contracte de finantare semnate in cadrul proiectelor intitulate ”Planul pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor”, proiecte pe care le deruleaza la nivelul bazinelor hidrografice Crisuri, Banat, Siret, Mures, Somes-Tisa, Buzau, Arges-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt si Jiu”. Proiectele vizeaza intocmirea unor harti de hazard, care sa evidentieze zonele cu risc ridicat de inundatii, acestea urmand sa fie finalizate pana la mijlocul anului 2012, au informat reprezentantii ANAR. Hartile de hazard se vor intocmi pentru principalele tronsoane ale cursurilor de apa si ale afluentilor lor, pe o lungime de aproximativ 20.000 km. Potrivit responsabililor din cadrul ANAR, se va folosi o metoda speciala, de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care consta in “efectuarea de zboruri aerospatiale, in urma carora se va obtine modelul digital al cursului de apa si al zonei adiacente”. De asemenea, vor fi realizate studii hidrologice si de management ale bazinelor hidrografice. Dupa elaborarea hartilor de hazard, ele vor fi puse la dispozitia consiliilor judetene pentru a elabora hartile de risc (harti care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce si zonele de evacuare a populatiei, in baza datelor obtinute din hartile de hazard), conform prevederilor legislatiei in vigoare. “Odata finalizate, hartile vor fi puse ulterior la dispozitia autoritatilor locale, dar si a publicului larg”, au precizat reprezentantii ANAR. /www.emaramures.ro,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26



12.05-19.05.2011

http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/articol/masura--bazinele-hidrografice-ale-raurilor-somes-si-tisa-vor-fi-monitorizate-pentru-a-intocmirea-unor-harti-de-hazard/sumar-articol/17701771/, http://www.tion.ro/40-de-milioane-de-euro-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii/921294?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+roon%2Ferotic+%28Rom%C3%A2nia+Online+-+Erotic+%26+Lifestyle%29

Peste 40 de milioane de euro accesaţi pentru elaborarea unor hărţi ale inundaţiilorAdministraţia Naţională “Apele Române” a accesat peste 40 de milioane de euro prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu” în cadrul unui plan de prevenire, protecţie şi diminuare a efectelor inundaţiilor, care va fi implementat la nivelul bazinelor hidrografice Crişuri, Banat, Siret, Mureş, Someş-Tisa, Buzău, Argeş-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt şi Jiu. Proiectele presupun realizarea hărţilor de hazard la inundaţii pe tronsoane ale cursurilor de apă principale şi ale afluenţilor săi de gradul I şi II, pe o lungime de aproximativ 20.000 km de cursuri de apă. În cadrul acestor proiecte, se foloseşte metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care constă în efectuarea de zboruri aerospaţiale, în urma cărora se va obţine modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pe lângă zborurile aerospaţiale, se vor efectua şi lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenţionale, care constau în realizarea bazei de date topografice şi care au ca rezultat editarea de hărţi în format GIS, precum şi efectuarea de studii hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic.“Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent , hărţile de hazard la inundaţii vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situaţii, vor putea să ofere informaţii referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoatoare unor debite cu diferite probabilităţi de depăşire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică date referitoare la inundaţii care se petrec odată la 1000 de ani, odată la 100 de ani, odată la 20 ani, respectiv odată la 10 ani”, a declarat ing. David Csaba, director general al “Apelor Române”.Hărţile de hazard la inundaţii de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate până la mijlocul anului 2012. După elaborarea hărţilor de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

http://www.tion.ro/40-de-milioane-de-euro-pentru-elaborarea-hartilor-de-hazard-la-inundatii/921294?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+roon%2Ferotic+(Rom%C3%A2nia+Online+-+Erotic+%26+Lifestyle)



http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/articol/masura--bazinele-hidrografice-ale-raurilor-somes-si-tisa-vor-fi-monitorizate-pentru-a-intocmirea-unor-harti-de-hazard/sumar-articol/17701771/



12.05-19.05.2011

hazard, ele vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene pentru a elabora hărţile de risc, hărţi care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce şi zonele de evacuare a populaţiei, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard, conform prevederilor legislaţiei. Odată finalizate, hărţile vor fi puse ulterior la dispoziţia autorităţilor locale, dar şi a publicului larg. “Pentru Domeniul I de intervenţie, mai intenţionăm să depunem spre finanţare în jur de 20 de lucrări intitulate No Regret Measures (câte 1-3 din fiecare bazin hidrografic), precum şi prima parte din proiectul Watman. Întrucât proiectele noastre au deja o valoare estimată la 483 mil euro (finanţare UE şi buget), iar fondurile alocate sunt doar de 329 mil euro, putem afirma că, din acest punct de vedere, suntem o axă deficitară, în sensul că mai avem nevoie de suplimentarea finanţării acestor proiecte, în primă fază cu 160 mil euro”, a continuat directorul. http://cluj-am.ro/peste-40-de-milioane-de-euro-accesati-pentru-elaborarea-unor-harti-ale-inundatiilor

Foto: „Plaja lui Boc”, intre nisip dur si apa murdaraPana in momentul in care strandurile clujene se vor deschide, clujenii au ales sa se bronzeze pe malul Somesului, in cartierul Grigorescu. Ignorand apa murdara si nisipul transformat in pietris, acestia au incercat sa profite la maxim de cele cateva ore de soare. Amenajata in 2007 de Primaria Cluj-Napoca in colaborare cu Directia Apelor Somes-Tise, aceasta s-a degradat de la an la an. Acum “plaja” a fost invadata de iarba, iar nisipul fin adus special pentru aceasta zona a disparut inca de anii trecuti. “A fost mult mai bine anii trecuti, acum trebuie sa venim cu izolir de acasa, sa il punem pe sub patura, ca altfel te trezesti cu o piatra in spate”, a spus Rodica Baciu, o clujeanca ce face plaja aici an de an. Cu toate ca accesul in apa este interzis, o nemultumire a clujenilor care au iesit la plaja tine si de faptul ca malul Somesului in zona respectiva este plin de pietre si bolovani. “Mai trebuie sa ne racorim putin, chiar daca intram doar pana la glezna. Nici asa nu putem, ca e plin de pietre si bolovani ”, a adaugat Baciu. Amenajarea initiala a costat aproximativ trei milioane de lei, iar in 2010 municipalitatea planuieste sa ii aduca unele imbunatatiri. “Cei de la Rosal fac curatenie in zona si va fi adus mai mult nisip. La terasele de pe Somes s-a renuntat, insa”, au declarat reprezentantii Biroului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

http://cluj-am.ro/peste-40-de-milioane-de-euro-accesati-pentru-elaborarea-unor-harti-ale-inundatiilor

http://cluj-am.ro/peste-40-de-milioane-de-euro-accesati-pentru-elaborarea-unor-harti-ale-inundatiilor

12.05-19.05.2011

Mass-Media al Primariei Cluj-Napoca. In 2007–2008, municipalitatea intentiona sa realizeze si trei terase pe malul Somesului in zona plajei, a fost facuta licitatia, au fost atribuite contractele, dar locatarii blocurilor din Grigorescu s-au opus. Proiectul a fost abandonat la scurt timp dupa aceasta. Citynews.ro

Lipsa de fermitate a autoritatilor poate duce la tragediiDupă prăbuşirea carosabilului de pe Independenţei, urmează blocurile de pe Dragoş Vodă? City- managerul Vasile Barbul acuză Societatea de Gospodărire a Apelor, în calitate de beneficiar, de indiferenţă, precum şi de alegerea unor soluţii tehnice de refacere a malurilor care nu au avut în vedere efectele negative actuale."Am solicitat beneficiarului, Societatea de Gospodărire a Apelor, urgentarea lucrărilor de stabilizare, urmând a cere să suporte contravaloarea refacerii carosabilului în zonă. Noi ne vom îndrepta împotriva beneficiarului. Pentru că nu ştiu dacă vina e doar a executantului. Eu cred că beneficiarul are o vină mai mare. A fost indiferenţă, pe de o parte, pentru că s-a intervenit foarte târziu cu lucrările de refacere, iar pe de alta, trebuia aleasă o tehnologie care să nu distrugă ceea ce e situat între mal şi carosabil", a declarat Vasile Barbul. Acum, constructorul invocă vremea nefavorabilă pentru lucrările de consolidare. Malul râului Săsar a intrat într-un proces de degradare accentuat în ultimii zece ani. O situaţie fără precedent s-a înregistrat în aval de podul Decebal, unde malul s-a prăbuşit într-un ritm alarmant, afectând căile de acces de pe strada Dragoş Vodă şi punând în pericol blocurile de locuinţe situate în apropiere. Autorităţile statului şi-au pasat reciproc responsabilitatea executării lucrărilor de consolidare, până la urmă, Societatea de Gospodărire a Apelor fiind desemnată a rezolva problema. Guvernul a alocat bani în acest sens, iar firma Hidroconstrucţia a demarat lucrările respective. De mai mulţi ani, muncitorii lucrează într-un ritm care ne scuteşte de orice comentarii, în repetate rânduri, unii dintre aceştia fiind surprinşi dormind pe utilaje. În plus, tehnicile folosite sunt de-a dreptul ridicole. În urmă cu câteva săptămâni, au fost demarate lucrări şi pe malul drept al râului. Fostul zid de piatră a fost excavat, iar pământul a început să alunece. Astfel, s-a ajuns în situaţia de faţă, cu carosabilul fisurat şi cu conducta de gaz pusă în pericol.• Situaţia de pe bulevardul Independenţei se agravează de la o zi la alta.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

12.05-19.05.2011

În cursul zilei de ieri au fost la faţa locului reprezentanţi ai Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa, Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş, constructorul şi proiectantul lucrării în vederea găsirii unor soluţii optime. Ajunşi aici, responsabilii de această situaţie au observat că gropile din asfalt s-au adâncit şi mai tare şi craterele au ajuns până pe mijlocul părţii carosabile. Toţi factorii implicaţi în această problemă au considerat ca până vineri sau cel târziu sâmbătă, să fie ridicat un zid de sprijin, respectiv realizarea terasamentului pentru a împiedica deplasarea în continuare a malului râului Săsar. În cazul în care până la finele săptămânii vor mai cădea precipitaţii, atunci situaţia în zonă se poate agrava, mai mult decât în momentul actual. "Situaţia este destul de gravă pentru că aceste fisuri care au apărut evoluează în continuare. Este şi un sol destul de dificil, alunecă, iar infiltraţia apei favorizează această deplasare", a precizat city-managerul Băii Mari, Vasile Barbul. /Glasul Maramuresului

Drum surpat – Digul de protectie de pe bulevardul Independentei din Baia Mare va fi terminat pana sambata, 21 maiCauza care a dus la surparea carosabilului de pe bulevardul Independentei a fost aceea ca apa scursa de pe versanti printr-o conducta veche a deviat, in urma sapaturilor de indiguire a Sasarului, iar infiltratiile au dus la surparea arterei rutiere. La aceasta concluzie au ajuns reprezentanti ai Primariei Baia Mare, Prefecturii Maramures, Sistemului de Gospodarire a Apelor (SGA), firmei care a executat lucrarile de indiguire, dar si retelistii care au fost prezenti la fata locului, astazi, 17 mai. Administratia locala a dispus firmei Hidroconstructia si beneficiarului, Directia Apelor Somes Tisa Cluj, reprezentata in teritoriu de SGA Maramures, sa grabeasca ridicarea casetelor de beton care vor impiedica surparile, pe bulevardul Independentei din Baia Mare. De asemenea, se vor face drenuri pentru ca apa sa fie directionata inspre raul Sasar. “Pana vineri, cel mai tarziu sambata, constructorul va ridica zidul de sprijin prevazut in proiect, respectiv va umple si va realiza terasamentul pentru impiedicarea deplasarii in continuare a malurilor. Concomitent, vom realiza drenuri pentru captarea apei care a intrat deja in patul drumului pe bulevardul Independentei si dirijarea acesteia inspre raul Sasar”, a declarat city managerul Baii Mari, Vasile Barbul. Potrivit acestuia, infrastructura rutiera

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

12.05-19.05.2011

este extrem de afectata, fiind necesara refacerea fundatiei pe care a fost construit drumul. Reprezentantul administratiei locale spera ca lucrarile la refacerea strazii, distrusa in totalitate pe o lungime de aproximativ 100 metri, sa inceapa imediat ce solul va fi stabilizat. “Situatia este extrem de grava, pentru ca aceste fisuri care au aparut, cratere in momentul de fata, evolueaza in continuare, inca nu s-au stabilizat. Si pana cand nu vom reusi sa realizam acea umplutura, zid de sprijin, exista pericolul ca malul sa se deplaseze. Este si un sol dificil, aluneca, apa si favorizeaza, prin infiltratii aceasta deplasare”, a mai spus Vasile Barbul. Costurile lucrarilor se ridica la aproximativ un milion lei si vor fi suportate de beneficiar, Apele Romane, de executant, firma Hidroconstructia Bucuresti si de Primaria Baia Mare. Insa, nu se stie cuantumul suportat de fiecare dintre parti. Potrivit reprezentantilor SGA Maramures, beneficiarul lucrarii de consolidare a malului, fenomenul de alunecare de teren a fost semnalat anterior, cauza principala de instabilitate fiind o conducta pluviala veche de sub carosabil, pe care specialistii societatii Vital au scos-o ieri din uz. Reprezentantii SGA au recunoscut si ca lucrarile la realizarea terasamentelor au favorizat aparitia de fisuri in carosabilul de pe bulevardul Independentei. Acestia estimeaza ca in doua-trei saptamani lucrarile de consolidare a malului se vor finaliza, intervenindu-se apoi la refacerea carosabilului. De asemenea, in cursul zilei de astazi, 17 mai, membrii comisiei municipale de sistematizare a circulatiei din cadrul primariei au aprobat restrictionarea traficului rutier pe tronsonul afectat pana in 4 iunie. /emaramures

Noi cratere pe bulevardul IndependenteiSituatia de pe Bulevardul Independentei se agraveaza de la o zi la alta. Dupa doar 24 de ore noi cratere si-au facut aparitia in asfalt, lucru ce a pus pe jar autoritatile locale. In jurul orei13.00 reprezentanti ai Prefecturii Maramures si ai Primariei Baia Mare se vor deplasa in zona pentru a evalua situatia si a decide ce masuri se vor impune a fi luate urgent. UPDATE: Mai multi reprezentanti ai companiei Apele Romane, ai firmei Hidroconstructia Bucuresti, proiectantul si dirigintele de santier, alaturi de mai multi directori din Primaria Baia Mare au analizat astazi, la fata locului, evolutia ingrijoratoare a situatiei de pe bulevardul Independentei. “Pana vineri, cel mai tarziu sambata,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

12.05-19.05.2011

constructorul va ridica zidul de sprijin prevazut in proiect si va incepe sa realizeze terasamentul impiedicand astfel deplasarea malului. Concomitent cu aceasta lucrare vom incepe realizarea unor drenuri care vor capta apa de ploaie ce a intrat deja in patul drumului si o vor dirija inspre raul Sasar. Abia dupa ce toata apa va iesi din patul drumului vom incepe sa lucram la fundatie si la refacerea partii carosabile”, a precizat citymanagerul Vasile Barbul. El a recunoscut ca situatia este destul de grava pentru ca fisurile aparute, adevarate cratere, evolueaza de la o zi la alta: “Pana ce nu vom face zidul de sprijin exista pericolul ca malul sa se deplaseze. Sper ca vremea sa tina cu noi si lucrurile sa nu evolueaza inspre rau astfel incat sa fim nevoiti sa inchidem si cealalta jumatate a bulevardului”.Citynews

Baia Mare: Incep lucrarile de consolidare la malul Sasarului care au dus la surparea soseleiCa urmare a alunecării de teren produsă vineri, 13 mai, pe Bulevardul Independenţei, în cursul zilei de ieri au fost prezenţi la faţa locului reprezentanţi ai Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa, Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş, constructorul şi proiectantul lucrării în vederea găsirii soluţiilor optime, faţă de cele întâmplate. Proiectul „Amenajare râu Săsar aval pod Decebal în Municipiul Baia Mare“ are ca obiectiv amenajarea albiei pe o porţiune de 1,2 km aval pod Decebal şi constă în consolidări de mal cu ziduri de sprijin. În zonă, fenomenul de alunecare de teren a fost semnalat anterior, cauza principală de instabilitate constatată în această zonă fiind o conductă pluvială veche sub partea carosabilă, la care SC Vital SA, a intervenit ieri, pentru scoaterea acesteia din uz. De asemenea terasamentele realizate la fundaţia zidului de sprijin au favorizat instabilitatea masivului de pământ fapt ce a determinat apariţia unor fisuri în partea carosabilă pe o lungime de aproximativ 80-100 m. Lucrările începute pe malul drept al râului Săsar în zona afectată vor fi continuate. Se estimează ca în următoarele 2-3 săptămâni aceste lucrări să fie finalizate, urmând ca după realizarea zidului de sprijin să se refacă partea carosabilă şi să se pună în siguranţă reţelele de alimentarea cu gaz şi energie electrică. În cursul zilei de astăzi toate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

12.05-19.05.2011

instituţiile implicate (Primăria Baia-Mare, SGA Maramureş, Vital SA, Electrica, E-ON Gaz) se vor întâlni pentru concluziile finale faţă de această situaţie./Adevarul

Piste de canotaj pe Somes, in ClujClujul anilor ‘60 s-ar putea întoarce cu o nouă pistă de canotaj, apreciază atât primarul Sorin Apostu, cât şi arhitectul Vasile Mitrea. O pistă de canotaj pe râul Someş ar resuscita întreaga zonă de agrement de lângă Sala Sporturilor. Primăria are în vedere un astfel de proiect, mai ales că Administraţia Bazinală de Apă Someş Tisa îl încurajează. Mai mult, urbanistul Vasile Mitrea a studiat deja o astfel de posibilitate şi spune că un culoar pentru canotaj ar putea fi realizat în zona Parcului Est, paralel cu traseul râului, având în vedere că o porţiune importantă va intra spre regularizare. Puţini clujeni îşi mai amintesc că în anii ‘60 pe cursul Someşului era amenajată o pistă de canotaj. Culoarul destinat acestui sport era viabil în zona Podul Garibaldi - Opera Maghiară, întreaga zonă fiind astfel animată de ambarcaţiunile de canotaj ce zilnic erau scoase pe apă pentru antrenament. Primarul Sorin Apostu este de părere că Someşul ar putea fi pus din nou în valoare, în ipoteza relansării unui astfel de proiect. "În noul Plan Urbanistic General (PUG), Someşul are prevăzută o astfel de funcţionalitate de agrement. Ca atare, este şi firesc să ne dorim să realizăm o pistă de canotaj, oriunde va fi posibil pe cursul Someşului. Din discuţiile pe care deja le-am avut cu cei de la Direcţia Apelor, o variantă viabilă ar fi în amonte de Podul Garibaldi. Aici ne-ar conveni cel mai bine, dat fiind faptul că avem în vecinătate parcul sportiv, sala de sport, urmează să fie finalizat stadionul şi, de asemenea, construim şi sala polivalentă. Crearea unui culoar pentru canotaj ar evidenţia şi mai mult această zonă, pe lângă faptul că este singura soluţie pentru a pune Someşul în valoare, la fel şi promenadele de pe maluri", a apreciat primarul Sorin Apostu. În opinia sa, canotajul este foarte bine văzut peste tot în lume, iar sportivii români au reuşit performanţe importante la mjoritatea competiţiilor internaţionale la care au participat. "La Cluj-Napoca nu vom putea realiza un culoar care să permită organizarea unor competiţii de anvergură internaţională, pentru că, din informaţiile pe care le deţin, râul Someş nu permite aşa ceva. Însă un culoar pentru antrenament poate fi amenajat fără probleme. Iar sportivii pot ajunge foarte uşor în oraşul nostru. De

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

12.05-19.05.2011

infrastructură de transport nu ducem lipsă, iar Clujul este un oraş primitor. De ce nu, ar putea fi înfiinţate chiar şi noi asociaţii care să susţină acest sport", a comentat edilul. Unul dintre urbaniştii clujeni, Vasile Mitrea, a studiat deja posibilitatea amenajării unui astfel de culoar pe râul Someş, el fiind de părere că o altă variantă viabilă vizează cursul din zona Parcului Est. "Relansarea pistei de canotaj în zona Garibaldi presupune să execuţi nişte lucrări importante, pentru reglarea suprafeţei de apă, iar în sensul acesta cineva trebuie să se implice şi să dea banii. Oricum, important este că se poate, iar acest lucru este prevăzut într-un studiu de peisagistică care a fost realizat încă din 1994, la comanda primăriei, şi care, de asemenea, a fost reactualizat prin 2007", a spus Mitrea. El susţine că o echipă de arhitecţi cercetători a fost implicată în căutarea unui oraş potrivit care să găzduiască o astfel de pistă de canotaj pentru antrenament. "Asta se întâmpla în urmă cu doi trei ani. Atunci le-am trimis propunerea mea, iar această variantă este cu atât mai viabilă cu cât în prezent Direcţia Apelor Someş Tisa are pe rol un proiect de deviere a râului Someş", a comentat Mitrea. Pe harta prezentată de arhitect locaţia exactă a noii piste de canotaj se află la ieşirea din zona de case a cartierului Someşeni, în apropiere de aeroport."Proiectul de regularizare a Someşului va demara pe porţiunea situată vizavi de ferma de legume din Someşeni. După ce se vor termina lucrările de regularizare, în paralel cu noul curs al râului se poate realiza un alt braţ, în lungime de 1.000 de metri, cu o lăţime de 100 de metri. Terenul agricol din zona respectivă poate fi utilizat în sensul acesta, depinde doar de primărie. Acest nou braţ ar putea deservi cu succes o pistă de canotaj pentru antrenament", a spus Mitrea. Culoarul va putea fi alimentat din Someş. "Se poate crea o deschidere din Someş, în dreptul străzii Căpitan Grigore Ignat, cu ieşire în dreptul staţiei de epurare (vezi figura de pe hartă - n. red.)", a explicat Mitrea. Reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Someş Tisa au transmis că acest sport poate fi încurajat, cu condiţia să nu se ajungă la poluarea râului Someş. "Debitul în secţiunea Cluj a fost regularizat şi monitorizat tocmai pentru crearea unui luciu de apă cu ajutorul stavilelor de la podul Garibaldi, care să poată avea şi destinaţe de agrement. Zona podului Garibaldi poate fi folosită ca zonă de agrement pentru canotaj, cu condiţia ca această utilitate să nu conducă la poluarea apei", a transmis Biroul de presă al instituţiei./Ziua de Cluj

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

12.05-19.05.2011

Investitie – Peste un milion de euro din Fondul Solidaritatea al Uniunii Europene alocati pentru consolidari de maluri in IeudCu o finantare de peste un milion de euro din Fondul Solidaritatea al Uniuni Europene si din bugetul de stat se va amenaja albia paraului Ieud, unul din afluentii Izei, si se va consolida malul in localitatea Ieud. Contractantul, Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa, a atribuit contractul pe criteriul pretului cel mai scazut, din cele noua oferte fiind declarata castigatoare cea a unei firme din Negresti-Oas, judetul Satu Mare. Firma Beny Alex SRL din Negresti Oas (judetul Satu Mare) va face amenajari si consolidari de maluri pe paraul Ieud, unul din afluentii Izei, in valoare de peste un milion de euro (4.152.402 lei plus TVA). Contractul, care se va derula in localitatea Ieud, este legat de un program finantat din Fondul Solidaritatea al Uniuni Europene si din bugetul de stat. Contractantul este Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa, care a atribuit lucrarea in urma unei licitatii deschise la care au participat noua firme, firma satmareana facand „oferta cea mai avatajoasa din punct de vedere economic”. /emaramures

Bulevardul Independentei o ia la valeSE SURPĂ BULEVARDUL INDEPENDENȚEI. Situaţie gravă pe bulevardul Independenţei din Baia Mare. În urma lucrărilor de refacere a malului drept al râului Săsar, pământul a luat-o la vale. Carosabilul din zona Gold Plaza s-a surpat, iar circulaţia din oraş înspre Tăuţii Măgherăuş riscă să fie blocată. Totul din cauză că autorităţile s-au trezit în al 12-lea ceas să demareze lucrările de consolidare a malurilor râului Săsar. Neregulile în zonă au apărut încă de la finele săptămânii trecute, când în urma lucrărilor de consolidare a malului drept s-a produs alunecarea de teren, vineri apărând şi primele crăpături în carosabil. Autorităţile locale spun că problema surpării malurilor a fost discutată chiar înainte de demararea lucrărilor la ambele maluri, când în zonă existau fisuri, însă cei care execută lucrări nu au ţinut cont de acest lucru. Ieri-dimineaţă, s-a produs însă inevitabilul. Malul drept al râului Săsar a cedat, situaţia agravându-se şi din cauza precipitaţiilor căzute în cursul nopţii de duminică spre luni. |n zonă s-au format cratere adânci de aproximativ un metru, iar circulaţia se efectuează pe o singură bandă.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

12.05-19.05.2011

Autorităţile locale recunosc că există toate şansele ca drumul să se prăbuşească, motiv pentru care au impus măsura întreruperii furnizării gazului metan prin magistrala ce traversează malul drept al Săsarului. Tot aici, un stâlp de la reţeaua de iluminat public a fost dezafectat, urmând să fie luate măsuri şi în ceea ce priveşte conducta de apă care traversează râul până la Aeroportul Baia Mare. „Există toate şansele ca drumul să se surpe şi nici nu vreau să mă gândesc care ar fi pagubele în cazul unei asemenea situaţii. Este foarte periculos, deoarece în zonă există o conductă de gaz ce riscă a fi avariată şi mai există şi o conductă de apă ce ajunge până la aeroport. Deocamdată, trebuie să urmărim dacă pământul se va surpa şi mai tare sau nu”, a declarat city-managerul Vasile Barbul. Vina împărţită între primărie şi Apele Române. Autorităţile locale dau vina acum pe responsabilii de la Apele Române. Vasile Barbul susţine că reprezentanţii de la Apele Române au fost înştiinţaţi că există fisuri pe partea carosabilă de mai bine de doi ani şi că exista pericolul surpării malurilor, însă cu toate acestea lucrările de consolidare a malurilor au fost demarate. Vasile Barbul a explicat că a fost cerută urgentarea refacerii fundaţiei în zonă şi abia apoi vor fi demarate lucrări de refacere totată a părţii carosabile. |n cazul în care lucrurile vor evolua în sensul negativ, atunci autorităţile vor fi nevoite să închidă complet circulaţia pe bulevardul Independenţei. City-managerul a declarat că deocamdată nu se ştie care este valoarea pagubelor, avându-se în vedere că în orice moment, situaţia în zonă se poate înrăutăţi, dar valoarea pagubelor va fi împărţită între Primărie şi Administraţia Naţională Apele Române. Oficialii SGA recunosc că problema este una veche. Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Someş Tisa, Iuliu Szekely, a explicat şi aceasta că fisurile în zonă datează de ani întregi şi că surparea terenului ar fi putut fi împiedicată. El a ţinut să precizeze că între malul râului şi partea carosabilă există o conductă ce nu mai funcţionează de mult timp şi care ar fi provocat şi această alunecare de teren. „Conducta din zonă nu mai funcţionează, iar acolo căminele erau pline de apă, iar acest lucru a contribuit la surparea pământului. Ceea ce se întâmplă pe bulevardul Independeţei este o problemă mai veche. Fisurile sunt de aproximativ doi ani, nu sunt recente. Pentru început, cineva trebuia să ia măsuri şi pentru faptul că în zonă conducta nu a făcut altceva decât să impulsioneze alunecarea de teren”, a explicat Iuliu Szekely. /Infomm

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

12.05-19.05.2011

Grav – Restrictii circulatie – Ploile au agravat alunecarea de teren de pe bulevardul Independentei din Baia MareSituatia alunecarii de teren de pe bulevardul Independentiei din Baia Mare, din zona mallului Gold Plaza, s-a agravat in urma ploilor cazute in cursul noptii. In aceasta dimineata, o echipa de la primarie s-a deplasat in teren pentru a constata ca au aparut crapaturi adanci in carosabil si pe sensul de iesire din oras spre Satu Mare. Riscul ca drumul sa se surpe este este atat de ridicat, incat s-a impus masura intreruperii furnizarii gazului metan prin magistrala ce traverseaza malul Sasarului. Pamantul a luat-o la vale vineri, in urma lucrarilor de consolidare efectuate in albia raului, iar sambata, pe sensul de intrare in Baia Mare s-a decis oprirea circulatiei, dupa ce asfaltul s-a rupt in mai multe locuri. “Evolueaza in continuare fenomenul de aparitie al crapaturilor, nici nu le mai pot numi fisuri, se poate intra cu piciorul in crapaturile aparute. Au o latime si de 10-12 centimetri. Noi o tinem sub observatie de vineri, de cand lucrurile au evoluat in sens negativ. Am luat deja legatura cu beneficiarii, Apele Romane Cluj si SGA Maramures. Din pacate, dimineata am constatat faptul ca au evoluat aceste crapaturi si ca au aparut fisuri si in partea cealalta a drumului, ceea ce ma ingrijoreaza extrem de mult. Daca se va intampla asta, va trebui sa inchidem complet circulatia pe bulevardul Independentei, aceasta ar fi cea mai dura masura, pe care nu mi-as dori sa o luam”, a aratat city managerul Baii Mari, Vasile Barbul. Mai multe echipe ale Vital, Drusal, Intracom si Hidroconstructia s-au aflat, inca de dimineata, in zona unde s-a produs alunecarea de teren. Specialistii au descoperit ca pe o portiune cuprinsa intre locul unde va fi amplasat digul de protectie si malul Sasarului s-a infiltrat apa, ceea ce a facut ca pamantul sa se prabuseasca. Echipele incearca acum sa determine daca apa a ajuns in spatiul respectiv din cauza unei defectiuni a sistemului de canalizare sau daca a fost din vina firmei care a efectuat lucrarile de consolidare, respectiv Hidroconstructia. Muncitorii au inceput sa faca sapaturi de-a parte si de celalata a bulevardului Independentei, astfel incat specialistii de la Vital sa poata introduce in sistemul de canalizare o camera video pentru a depista eventuala scurgere. Totodata, o echipa de la E.ON Gaz a intrerupt furnizarea gazului metan prin magistrala ce traverseaza malul Sasului in zona afectata. Masura a afectat trei agenti comerciali de pe bulevardul Independentei, restul consumatorilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

12.05-19.05.2011

fiind trecuti pentru furnizarea gazului metan pe o alta conducta. In tot acest timp, reprezentantii Sistemului de Gospodarire a Apelor (SGA) Maramures au vorbit despre constatarile facute la fata locului, dar nimic despre masurile ce trebuie luate de urgenta. “In prezent, toata lumea cunoaste problema existenta. S-au facut toate demersurile necesare, o echipa s-a deplasat la fata locului, s-au facut toate constatarile, hartiile, catre Administratia Bazinala Somes-Tisa si urmeaza sa revenim zilele urmatoare cu detalii despre masurile care se vor lua”, a spus Anca Bonto, purtatorul de cuvant al SGA Maramures. Traficul se desfasoara pe o singura banda, pe bulevardul Independentei, in zona mallui Gold Plaza. Potrivit city managerului Vasile Barbul, infrastructura rutiera va trebui refacuta din temelii pe un tronson de peste 100 metri, unde vor trebui efectuate sapaturi la o adancime de aproximativ 6 metri. /emaramures

Bulevardul Independentei o ia la valeSituatie critica in zona Bulevardului Independentei din Baia Mare. Acolo unde incepand de vineri pamantul isi face de cap, inghitind o buna bucata din asfalt. Din aceasta cauza, circulatia rutiera a fost deviata pe un singur sens, insa, odata cu venirea ploilor, situatia in zona s-a agravat. Oficialii Primariei Baia Mare cauta solutii, intrucat pamantul in zona este extrem de instabil. Alimentarea cu gaz a fost sistata si ea, pentru a nu se intampla vreo nenorocire. UPDATE: Ploile din ultima noapte au intensificat degradarea strazii. Pe benzile de intrare in Baia Mare dinspre Satu Mare s-au format mai multe cratere si gropi, unele cu adancimi de aproximativ 2 m. Circulatia nu este intrerupta decat pe cele doua benzi afectate. Prin zona trec si masini mari, iar pe o mica bucata crapaturile au inceput sa depaseasca centrul strazii, semn ca alunecarea de teren tinde sa se extinda. In albia raului Sasar un excavator continua sa lucreze nestingherit. UPDATE 1: Situatia este grava, iar autoritatile locale sunt decise sa o rezolve in timp cat mai scurt si sa ii traga la raspundere pe vinovati. “Este vorba despre acele fisuri, crapaturi, care joi-vineri, saptamana trecuta s-au accentuat, agravat. Din pacate, malul a inceput sa alunece si nu s-a stabilizat inca. Am luat legatura vineri cu beneficiarul lucrarii, respectiv administratorul raulului Sasar, compania Apele Romane, cu cei din Baia Mare de la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

12.05-19.05.2011

Sistemul de Gospodarire a Apelor, cu constructorul lucrarii, cu reprezentantii celor de la E.On Gaz, Vital si Electrica. Impreuna cu politia am decis restrictionarea circulatiei, respectiv mutarea ei de pe prima jumatate a drumului pe cealalta jumatate, cate un fir pe fiecare sens si asteptam ca cei de la HidroConstructia sa isi finalizeze constructia intr-un termen mult mai alert decat cum au lucrat pana in momentul de fata”, a declarat citymanagerul Vasile Barbul. El a adaugat faptul ca drumul trebuie refacut in intregime, pe o distanta de 100-120 metri, de la fundatie pana la stratul exterior. “Vom solicita ca acoperirea costurilor sa fie facuta de catre Apele Romane deoarece direct sau indirect sunt raspunzatori de aceste distrugeri”, a precizat Barbul. “Mi-e greu sa spun daca exista riscul ca acele crapaturi sa se extinda si pe jumatatea intacta. Teoretic el exista. Am primit asigurari ca in aceasta saptamana sau pana la finalul ei, lucrarile vor fi realizate de asa natura incat sa se stabilizeze malul. Atunci vom putea si noi incepe sa reface tronsonul afectat”, a mai adaugat citymanagerul. Reparatiile zonei cu probleme se vor ridica la circa un milion de lei. /Citynews

Primaria cere SGA Maramures refacerea carosabilului pe B-dul Independentei, la iesirea din Baia MareAu venit, au vazut si… au plecat. Cam asa s-ar putea descrie pe scurt interventia autoritatilor locale pe B-dul Independentei din Baia Mare, la iesirea din oras, unde malul Sasarului se prabuseste de la o zi la alta, afectand circulatia rutiera. Aceasta a fost restrictionata, din cauza rupturilor imense aparute pe carosabil. De asemenea, retelele de utilitati sunt puse in pericol, in special o magistrala de gaz, aflata intre carosabil si rau, precum si stalpii de curent, care risca sa se prabuseasca pe conducta sau pe strada. City managerul Vasile Barbul, prezent vineri la fata locului, a solicitat restrictionarea circulatiei rutiere, precum si consolidarea malului in regim de urgenta, pentru refacerea cat mai grabnica a carosabilului. Reprezentantul Primariei Baia Mare acuza Societatea de Gospodarire a Apelor, in calitate de beneficiar, de indiferenta, precum si de alegerea unor solutii tehnice de refacere a malurilor care nu au avut in vedere efectele negative actuale. Surparile de mal s-au accentuat in ultimele zile, in urma interventiei utilajelor societatii Hidrocostructia, care executa lucrari de consolidare si refacere a malului raului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

12.05-19.05.2011

Sasar. „Odata cu lucrarile de excavare, fisurile din carosabil s-au transformat in cratere, astfel ca am fost nevoiti sa restrictionam circulatia, aceasta desfasurandu-se doar pe partea de iesire din oras. Luni dimineata am fost din nou acolo, insa situatia nu s-a stabilizat, lucrarile evoluand. Am solicitat beneficiarului, Societatea de Gospodarire a Apelor, urgentarea lucrarilor de stabilizare, urmand a cere sa suporte contravaloarea refacerii carosabilului in zona. Noi ne vom indrepta impotriva beneficiarului. Pentru ca nu stiu daca vina e doar a executantului. Eu cred ca beneficiarul are o vina mai mare. A fost indiferenta, pe de o parte, pentru ca s-a intervenit foarte tarziu cu lucrarile de refacere, iar pe de alta, trebuia aleasa o tehnologie care sa nu distruga ceea ce e situat intre mal si carosabil. Nu putem spune cand vom reface drumul, insa am primit asigurari ca in termen de o saptamana, situatia va fi de asa natura incat sa ne permita sa lucram la carosabil, pentru redeschiderea circulatiei pe tronsonul afectat”, a declarat Vasile Barbul. De vineri si pana luni, lucrurile nu s-au schimbat cu nimic. Unul dintre stalpii de curent a fost culcat la pamant, pentru a nu cadea peste conducta de gaz, si… cam atat. Acum, constructorul invoca vremea nefavorabila pentru lucrarile de consolidare. Malul raului Sasar a intrat intr-un proces de degradare accentuat in ultimii zece ani. O situatie fara precedent s-a inregistrat in aval de podul Decebal, unde malul s-a prabusit intr-un ritm alarmant, afectand caile de acces de pe strada Dragos Voda si punand in pericol blocurile de locuinte situate in apropiere. Autoritatiel statului si-au pasat reciproc responsabilitatea executarii lucrarilor de consolidare, pana la urma, Societatea de Gospodarire a Apelor fiind desemnata a rezolva problema. Guvernul a alocat bani in acest sens, iar firma Hidroconstructia a demarat lucrarile respective. De mai multi ani, muncitorii lucreaza intr-un ritm care ne scuteste de orice comentarii. In repetate randuri, unii dintre acestia fiind surprinsi dormind pe utilaje. In plus, tehnicile folosite sunt de-a dreptul ridicole. Este suficient sa mentionam faptul ca un sant special creat, care desparte cursul de apa de mal, este adeseori invadat de ape. Pentru golirea sa se foloseste cupa unui excavator (!!). Dupa cateva zile de purtat apa cu cupa, santul este golit, insa o ploaie umfla raul, iar santul este plin din nou cu apa. Situatia s-a repetat ani la rand. In urma cu cateva saptamani, au fost demarate lucrari si pe malul drept al raului. Fostul zid de piatra a fost excavat, iar pamantul a inceput sa alunece. Astfel s-a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

12.05-19.05.2011

ajuns in situatia de fata, cu carosabilul fisurat si cu conducta de gaz pusa in pericol. /Ziarmm

Bulevardul Independentei s-a ales cu cratere de pe lunaBulevardul Independentei este inecat de cratere, lungi de pana la 15 metri. O echipa de specialisti de la Primaria Baia Mare dar si de la Vital, Drusal, Intracom si Hidroconstructia s-au deplasat, luni, in zona respectiva pentru a vedea care este situatia. Problemele au aparut inca de vineri, cand s-a produs o alunecare de teren, in urma lucrarilor de consolidare efectuate in albia raului Sasar. In cursul zilei de sambata, pe sensul de intrare in Baia Mare, dinspre Satu Mare, autoritatile locale au decis oprirea circulatiei, dupa ce asfaltul s-a fisurat in mai multe locuri, iar soseaua nu a mai fost practicabila. “Avem probleme serioase, deoarece fisurile din mal, care s-au creat datorita lipsei unui perete de sprijin, au dus si la crapaturi in carosabil. Acum se lucreaza la consolidare, insa in momentul in care au ajuns acolo utilajele si s-au apucat de treaba am constatat ca atat malul, cat si o parte din bulevard s-a miscat. Avand in vedere situatia, am inchis circulatia pe sensul de circulatie de langa raul Sasar, pe portiunea afectata”, a declarat Vasile Barbul, administratorul public din cadrul primariei Baia Mare.“Primele fisuri au aparut inca de acum 2-3 ani”In cursul zilei de luni, mai multe echipe din cadrul Primariei Baia Mare, Vital, Drusal, Intracom si Hidroconstructia au mers in teren pentru a vedea dezastrul. Specialistii au constatat ca la ora actuala exista mari sanse ca drumul sa se surpe, mai cu seama ca pe o portiune cuprinsa intre locul unde va fi amplasat digul de protectie si malul Sasarului s-a infiltrat apa, iar acest lucru a dus la alunecarea de teren. Astfel, autoritatile au impus masura intreruperii furnizarii gazului metan prin magistrala ce traverseaza malul Sasarului. Intr-o prima faza, specialistii au mers pe doua ipoteze< 1. apa ar fi ajuns in spatiul respectiv din cauza unei defectiuni a sistemului de canalizare si 2. dezastrul ar fi fost produs din vina firmei care a efectuat lucrarile de consolidare, respectiv Hidroconstructia. Mai multe echipe de muncitori au facut sapaturi de-o parte si de celalata a soselei, pentru ca specialistii de la Serviciul de Exploatare din cadrul societatii Vital sa poata introduce in sistemul de canalizare o camera video pentru a depista

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

12.05-19.05.2011

eventuala scurgere. Rezultatul< “Nu a fost apa de vina, ci cei care au raul Sasar in administrare si care trebuiau sa construiasca zidul de sustinere si nu au facut treaba aceasta. Povestea este veche. Primele fisuri au aparut inca de acum 2-3 ani. Eu am incercat sa le tot spun ca trebuie sa faca ceva insa ei au ocolit problema. Acolo se misca efectiv pamantul”, a precizat Barbul.Barbul: “…dupa trei zile mi-am bagat piciorul”Craterele se intind pe o portiune de 100 de metri pe bulevardul Independentei.“Am ajuns la punctul culminant. Daca vineri imi bagam pumnul in gaura din carosabil, dupa trei zile mi-am bagat piciorul. Sunt fisuri care se intind pe 5 metri, 10 si chiar 15 metri, cu latimi cuprinse intre 5 si 30 de centimetri. Situatia nu va ramane asa”, a adaugat administratorul public. Acesta a mai precizat faptul ca paguba municipalitatii va fi suportata de Apele Romane, la ora actuala ridicandu-se la 10 miliarde lei vechi. Totodata, Barbul considera ca, pana la finalizarea lucrarilor din albia malului Sasar, soseaua va putea fi afectata cu cel putin inca 20 de metri. El spera ca fisurile sa nu treaca si pe cealalta parte a carosabilului. Barbul a mai precizat faptul ca lucrarile de refacere a bulevardului Independentei vor fi demarate abia in momentul in care se va finaliza reparatia malului. La aceasta ora, traficul se desfasoara pe o singura banda de mers. Beneficiarul lucrarii este Administratia Bazinala Somes-Tisa din judetul Cluj. Luminita Petre, purtatorul de cuvant de la Administratia Bazinala Somes-Tisa, nu a dorit sa faca niciun comentariu cu privire la situatia data. “Deocamdata nu detinem toate informatiile solicitate, noi speram ca in cursul zilei de marti sa avem mai multe amanunte cu privire la situatia din zona afectata. Acum va putem comunica doar faptul ca valoarea actualizata a lucrarilor efectuate pe raul Sasar, in aval de podul Decebal, este de 12.669.000 lei, iar termenul de finalizare este anul 2012. In cazul problemei de pe Independentei probabil ca lucrarile vor fi prioritare”, a conchis Luminita Petre. /Informatia zilei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

12.05-19.05.2011

Pericol – restrictii trafic – Bulevardul Independentei s-a surpat din cauza lucrarilor la malurile raului SasarSituatie grava pe bulevardul Independentei din Baia Mare, in zona mallului Gold Plaza. Din cauza lucrarilor de consolidare a malurilor raului Sasar, carosabilul s-a surpat, existand pericolul ca circulatia la iesirea din oras inspre Satu Mare sa fie blocata. City managerul Vasile Barbul a precizat ca, in acest moment, traficul pe banda de intrare in municipiu a fost restrictionat, insa posibilitatea ca circulatia sa fie oprita in zona este foarte mare. "Cu fiecare zi, apar tot mai multe crapaturi in carosabil, iar consolidarea drumului a devenit, in acest moment urgenta de gradul zero pentru primarie", a declarat Barbul. Problema surparii malurilor Sasarului in zona bulevardului Independentei, pe tronsonul din apropierea mallului, nu este necunoscuta autoritatilor baimarene. Acestea au aratat ca au atras atentia firmei care executa lucrarile de consolidare a malurilor ca exista pricolul alunecarii terenului, insa inevitabilul s-a produs. Ieri, pamantul a luat-o la vale, iar astazi, 14 mai, au aparut crapaturi adanci de pana la 1 metru in carosabil."Am facut o nota de constatare pe care am inaintat-o primarului interimar Istvan Ludescher, care la randul sau a trimis-o urgent Apelor Romane, ca sa intervina pentru consolidare,. Este prioritatea numarul unu in acest moment, in Baia Mare. Cu fiecare zi, apar tot mai multe crapaturi in carosabil, pericolul fiind tot mai mare. Am restrictionat traficul pe banda de circulatie dinspre malul Sasarului, insa s-ar putea sa oprim complet circulatia in zona, avand in vedere situatia. Luni, ne vom intalni in comisie sa luam o decizie in privinta lucrarilor ce trebuie efectuate", a declarat, pentru eMaramures.ro, city managerul Vasile Barbul. Din cauza alunecarii, un stalp al retelei de electricitate din zona s-a rupt, iar un altul sta sa cada. /emaramures

Circulatia rutiera, la intrarea in Baia Mare restrictionata din cauza surparii malurilor raului SasarEchipa Primariei Baia Mare, coordonata de city managerul Vasile Barbul, a verificat situatia lucrarilor de consolidare a malului raului Sasar, din zona strazii Dragos Voda.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

12.05-19.05.2011

Oficialii Primariei au constatat ca din cauza lucrarilor care se efectueaza apar alunecari de teren. Situatia reprezinta un pericol atat pentru locuitorii cartierului cat si pentru conducatorii auto care circula pe bulevardul Independentei. “Vasile Tatar a reclamat faptul ca exista riscul sa se surpe blocuri. Acolo din pacate am constatat de ceva vreme ca malul s-a surpat, au aparut niste fisuri si pe bulevardul Independentei. Odata cu aceste lucrari, problemele s-au accentuat. Este afectata partea carosabila, de aceea circulatia a fost restrictionata pe jumatate. Nu se circula decat pe banda dinspre mall, ca sa evitam anumite probleme din trafic” a precizat city managerul Vasile Barbul. Circulatia va fi inchisa pentru cel putin o saptamana. Reprezentatii Primariei sustin ca, dupa ce zidul de sprijin se va finaliza, vor reface carosabilul afectat. /Ziarmm

S-a dat startul la salubrizarea SasaruluiLa şedinţa pe tema salubrizării unităţilor administrativ - teritoriale a fost prezentată situaţia existenţei deşeurilor menajere, PET-uri, pungi din plastic şi alte tipuri de gunoaie (hârtie, resturi de materiale de construcţii, bucăţi de lemne, materiale rămase de la lucrările de îndiguire), la nivelul municipiului Baia Mare, pe cursul râului Săsar. În această săptămână, angajaţi ai SGA Maramureş şi ai Primăriei Baia Mare au efectuat lucrări de salubrizare şi de igienizare a malurilor râului Săsar, pe tronsonul cuprins de la Podul Industriei şi până la Podul Decebal. S-a intervenit inclusiv în albia râului pentru a strânge mizeria din ochiurile de apă, respectiv pentru tăierea vegetaţiei existente şi culegerea gunoaielor rămase în vegetaţia de pe ambele maluri. "Important este acum să conştientizeze fiecare cetăţean obligativitatea de a trăi într-un mediu înconjurător curat şi de a nu mai arunca la întâmplare deşeurile din gospodăriile proprii. Cred că, până la urmă, respectarea unor norme de curăţenie porneşte din educaţie şi că toţi trebuie să dăm dovadă de spirit civic şi să evităm să aruncăm la întâmplare gunoaiele din gospodăriile proprii, dar şi atunci când suntem pe stradă sau petrecem weekendul la iarbă verde pe malurile cursurilor de apă", a precizat Sandu Pocol, prefectul judeţului Maramureş. Săptămâna viitoare vor fi finalizate lucrările de salubrizare şi igienizare a malurilor râului Săsar, pe tronsonul cuprins de la Podul Industriei - Podul "8 Martie" şi până la calea ferată situată după Grupul Şcolar Tehnic./Glasul Maramuresului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

12.05-19.05.2011

GUNOAIE – Malurile raului Sasar din Baia Mare, salubrizate sub amenintarea amenzilor Dupa ce au fost amenintati cu amenzi usturatoare de catre responsabilii Garzii de Mediu Maramures, angajatii Sistemului de Gospodarire a Apelor (SGA) si ai Primariei Baia Mare au trecut la salubrizarea malurilor raului Sasar. Saptamana aceasta, au fost colectate gunoaiele de pe tronsonul cuprins intre Podul Industriei si Podul Decebal. Luna trecuta, comisarii de mediu maramureseni au tras un semnal de alarma cu privire la aspectul insalubru al unitatilor administrativ teritoriale din judet, precizand ca stam din ce in ce mai prost la capitolul curatenie. Baia Mare a fost nominalizata printre localitatile cu probleme grave in ce priveste salubrizarea, ceea ce l-a determinat pe prefectul judetului Maramures, Sandu Pocol, sa solicite remedierea deficientelor pe cursul raului Sasar. In acest sens, in acesta saptamana, opt angajati ai SGA Maramures si zece reprezentanti ai Primariei Baia Mare au efectuat lucrari de salubrizare si de igienizare a vegetatiei a malurilor raului Sasar, pe tronsonul cuprins de la Podul Industriei si pana la Podul Decebal. “S-a intervenit inclusiv in albia raului pentru a strange mizeria din ochiurile de apa, respectiv pentru taierea vegetatiei existente si culegerea gunoaielor ramase in vegetatia de pe ambele maluri ale raului. De asemenea, s-au indepartat din zona pilonilor podurilor deseurile transportate pe cursul apei. Toate gunoaiele curatate de personalul implicat in actiunea de salubrizare au fost incarcate de angajati si transportate cu utilaje ale societatii Drusal”, a precizat purtatorul de cuvant al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Maramures, Dan Buca. Saptamana viitoare, vor fi finalizate actiunile de salubrizare si igienizare a malurilor raului Sasar, pe tronsonul cuprins de la Podul Industriei - Podul 8 Martie si pana la calea ferata situata dupa Grupul scolar Tehnic, in partea de nord-vest a municipiului resedinta de judet. Prefectul Sandu Pocol a atras atentia ca, dupa aceste activitati, cetatenilor le revine obligatia sa respecte curatenia municipiului. “Important este acum sa constientizeze fiecare cetatean despre obligativitatea de a trai intr-un mediu inconjurator curat si de a nu mai arunca la intamplare deseurile din gospodariile proprii, inclusiv riveranii care locuiesc in amonte de municipiul Baia Mare, pe cursul raului Sasar”, a aratat prefectul. /emaramures

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

12.05-19.05.2011

Salubrizarea malurilor râului Săsar în Baia MareIGIENIZARE. La şedinţa pe tema salubrizării unităţilor administrativ-teritoriale a fost prezentată situaţia existenţei deşeurilor menajere, pet-uri, pungi din plastic, şi alte tipuri de gunoaie (hărtie, resturi de materiale de construcţii, bucăţi de lemne, materiale rămase de la lucrările de îndiguire), la nivelul municipiului Baia Mare, pe cursul râului Săsar. în această săptămână, angajaţi ai SGA Maramureş (opt angajaţi) şi Primăriei Baia Mare (10 angajaţi) au efectuat lucrări de salubrizare şi de igienizare a vegetaţiei a malurilor râului Săsar, pe tronsonul cuprins de la Podul "Industriei" şi până la Podul "Decebal". S-a intervenit inclusiv în albia râului pentru a strânge mizeria din ochiurile de apă, respectiv pentru tăierea vegetaţiei existente şi culegerea gunoaielor rămase în vegetaţia de pe ambele maluri ale râului. De asemenea, s-a îndepărtat din zona pilonilor podurilor deşeurile transportate pe cursul apei. Toate gunoaiele curăţate de personalul implicat în acţiunea de salubrizare au fost încărcate de angajaţi şi transportate cu utilaje ale societăţii Drusal.Săptâmâna viitoare vor fi finalizate lucrările de salubrizare şi igienizare a malurilor râului Săsar, pe tronsonul cuprins de la Podul "Industriei" - Podul "8 Martie" şi pâna la calea ferată situată după Grupul Şcolar Tehnic situat pe strada 8 martie, în partea de nord-vest a municipiului reşedinţă de judeţ.Infomm

Salubrizare pe malurile raului Sasar, in Baia Mare, la solicitarea PrefecturiiLa sedinta pe tema salubrizarii unitatilor administrativ-teritoriale a fost prezentata situatia existentei deseurilor menajere, pet-uri, pungi din plastic, si alte tipuri de gunoaie (hartie, resturi de materiale de constructii, bucati de lemne, materiale ramase de la lucrarile de indiguire), la nivelul municipiului Baia Mare, pe cursul raului Sasar.In aceasta saptamana, angajati ai SGA Maramures (opt angajati) si Primariei Baia Mare (10 angajati) au efectuat lucrari de salubrizare si de igienizare a vegetatiei a malurilor raului Sasar, pe tronsonul cuprins de la Podul“Industriei” si pana la Podul “Decebal”.S-a intervenit inclusiv in albia raului pentru a strange mizeria din ochiurile de apa, respectiv pentru taierea vegetatiei existente si culegerea gunoaielor ramase in vegetatia de pe ambele maluri ale raului.De asemenea, s-a indepartat din zona pilonilor podurilor deseurile transportate pe cursul apei. Toate gunoaiele curatate de personalul implicat in

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

12.05-19.05.2011

actiunea de salubrizare au fost incarcate de angajati si transportate cu utilaje ale societatii Drusal.“Am solicitat masuri de remediere a deficientelor constatate de comisarii de mediu, pe cursul raului Sasar, la nivelul municipiului Baia Mare. Malurile raului in Baia Mare aveau un aspect urat, iar deseurile aruncate si abandonate poluau apa raului. Personal din cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor, cat si autoritatile administratiei publice locale s-au mobilizat si au efectuat actiuni de igienizare a malurilor raului Sasar, in perimetrul strabatut la nivelul municipiului resedinta de judet.Important este acum sa constientizeze fiecare cetatean despre obligativitatea de a trai intr-un mediu inconjurator curat si de a nu mai arunca la intamplare deseurile din gospodariile proprii, inclusiv riveranii care locuiesc in amonte de municipiul Baia Mare, pe cursul raului Sasar.Acum malurile raului sunt curate si intretinute, arata asa cum ar trebui sa fie permanent intr-o comunitate civilizata si responsabila de mediul in care traieste. Cred ca, pana la urma, respectarea unor norme de curatenie porneste din educatie si ca toti trebuie sa dam dovada de spirit civic si sa evitam sa aruncam la intamplare gunoaiele din gospodariile proprii, dar si atunci cand suntem pe strada sau petrecem weekend-ul la iarba verde pe malurile cursurilor de apa”, a spus prefectul Sandu Bombonel Pocol. Saptamana viitoare vor fi finalizate lucrarile de salubrizare si igienizare a malurilor raului Sasar, pe tronsonul cuprins de la Podul “Industriei” – Podul “8 Martie” si pana la calea ferata situata dupa Grupul scolar Tehnic situat pe strada 8 martie, in partea de nord-vest a municipiului resedinta de judet.ZiarMM

Teme similare

Sase primarii, amendate de Garda de MediuS-au descoperit doua depozite ilegale de deseuri.Sase primarii din judet s-au ales cu amenzi intre 3.000 si 8.000 de lei pentru ca nu s-au conformat indicatiilor din programul de salubrizare. Dupa ce intr-o prima etapa au atras atentia autoritatilor locale ce au de facut, comisarii Garzii de Mediu Maramures au descins in teritoriu pentru a vedea in ce mod s-au remediat problemele de mediu, in special cele de salubrizare. Au fost verificate 70% dintre localitati. Concluzia? “Unele primarii nu au facut absolut nimic din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

12.05-19.05.2011

ceea ce li s-a spus in prima etapa de verificare. De aceea au fost sanctionate cu sume destul de mari pentru nerespectarea regimului deseurilor. In Borsa au fost amendate inclusiv persoane fizice”, a afirmat Claudia Simion, comisar al Garzii de Mediu Maramures. Unitatile administrativ teritoriale amendate vor fi facute publice la finele saptamanii viitoare, cand se va finaliza actiunea. Simion a mai mentionat ca pe care insa nu le revendica nimeni. Pana acum au fost verificate aproximativ 70% dintre localitatile din judet. /Informatia zilei

Proiectul Tarnita, prezentat in capitalaCompania Hidroelectrica va prezenta joi la Bucureşti felul în care s-a finalizat propunerea de hotărâre de guvern privind aprobarea strategiei de atragere a investitorilor privaţi în proiectul pentru construcţia hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti. Hidrocentrala, unul dintre cele mai mari proiecte energetice ale României, necesită o investiţie de 1,5 miliarde de euro, din care costurile bugetare vor fi sub 300 de milioane. Ea va fi ridicată la o distanţă de 30 km de Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald. (D.E.)/ Ziua De Cluj

Peste 150 de saci de gunoaie, „pescuite” de pe Valea SieuluiMai puţin de 30 de persoane au dat curs invitaţiei celor de la Clubul Esox Spinning pentru a participa la o acţiune de ecologizare a albiei râului Şieu. Totuşi, acest lucru nu i-a dezarmat pe promotorii acţiunii, reuşindu-se colectarea a peste 150 de saci de gunoi menajer. “Sunt convins ca mulţi cetăţeni din Şieu Cristur vor fi suparţti. Şi cei din Chintelnic vor fi suparaţi. Poate şi cei din Şieu Sfântul. Aceste localităţi nu au putut fi acoperite pentru ecologizare. Au fost prezente doar 29 de persoane iubitoare de natură, doisprezece persoane aparţinând Asociaţiei Esox Spinning Club, patru din partea Partidului Ecologist - însoţite de preşedintele Marius Florin Bălan, cinci localnici din Şieu Măgheruş, şase din Şieu Odorhei şi doi voluntari”, precizează coordonatorul acestui proiect ecologic, Cristian Pătru. Potrivit acestuia, echipele “eco” au reuşit să colecteze deşeurile de pe parcursul Şieului din localităţile Sărăţel, Arcalia, Chiraleş, Şirioara, Coasta, Şieu Odorhei şi Şintereag, inclusiv “canalul de fugă” de la Sărăţel. Răsunetul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

12.05-19.05.2011

Promenada a oraselor infratite pe malul SomesuluiLocalităţile înfrăţite cu municipiul Cluj-Napoca “ies” printre clujeni: un segment al malului Someşului a fost rezervat pentru promovarea municipalităţilor străine. Administraţia şi-a propus să creeze insule de spaţiu public şi în cartiere, valorificând malul râului Someş. În zona parcului Iuliu Haţieganu şi a parcului Rozelor, municipalitatea vrea să amenajeze un spaţiu urban dedicat oraşelor înfrăţite. Primul monument care se va amplasa în această zonă va fi cel dăruit primăriei de instituţia omoloagă din Suwon, care ilustrează peisaje din Coreea de Sud. Acesta va fi dezvelit pe 30 mai, în prezenţa oficialilor din Suwon. Primăria s-a supus direcţiilor trasate de noul Plan Urbanistic General (PUG) al oraşului şi a dezvoltat o viziune pentru spaţiul de pe malul Someşului din zona parcului Iuliu Haţieganu şi a parcului Rozelor. "Vrem să extindem zona de interes pentru clujeni, din centru spre malul Someşului, o zonă foarte potrivită pentru promenadă. Aici dorim să-i atragem pe oameni cu un nou spaţiu urban, malul oraşelor înfrăţite", au explicat reprezentanţii primăriei. Specialiştii din echipa care lucrează la actualizarea PUG Cluj au subliniat că de maximă importanţă pentru oraş este "să-şi întoarcă faţa spre Someş", iar malurile râului să fie valorificate pentru promenadă, piste de biciclete şi alte activităţi de relaxare. Cursul Someşului a fost încadrat în noul PUG chiar ca zonă protejată. Primarul Sorin Apostu a declarat că zona dedicată oraşelor înfrăţite va fi inaugurată în 30 mai. "Acum se lucrează la amenajarea acesteia şi la fundaţia pentru amplasarea primului monument dăruit Clujului de un oraş înfrăţit. Este vorba despre cel pe care l-am primit anul trecut de la administraţia din Suwon, Coreea de Sud, cu care suntem înfrăţiţi şi care ilustrează peisaje coreene. Urmează şi altele", a explicat edilul. Monumentul dedicat "fraţilor" din Coreea se compune din 64 de plăci ceramice pictate care, plasate pe opt panouri, pun pe tapet imagini din Suwon. "În 30 mai vor veni în vizită la Cluj delegaţi din Suwon, primarul, dar şi oameni din administraţie şi de afaceri. Vom avea mai multe evenimente dedicate coreenilor, în cadrul Zilelor Oraşului. Vom avea şi întruniri pentru parteneriate între oameni de afaceri de acolo şi cei din Cluj, vom organiza şi săptămâna coreeană la restaurantul Marty. De asemenea, va avea loc inaugurarea noii zone dedicate oraşelor înfrăţite prin dezvelirea monumentului primit de la administraţia din Suwon", au confirmat reprezentanţii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

12.05-19.05.2011

municipalităţii. Aceştia au adăugat că, împreună cu Open Bridge Consortium, asociaţie culturală şi de afaceri Cluj-Suwon, creată cu sprijinul celor două administraţii locale, în cadrul vizitei delegaţiei coreene la Cluj se va pregăti participarea Clujului cu un pavilion la zilele oraşului Suwon, în toamnă. "Chiar dacă plăcile cu peisajele din Suwon le-am primit anul trecut, nu le-am putut monta până acum, pentru că era nevoie de prezenţa oficialilor de la primăria de acolo şi, pentru că primarul de acolo era la final de mandat, a fost nevoie să aşteptăm instalarea noii conduceri şi să o invităm la Cluj", au mai spus reprezentanţii primăriei. Aceştia au precizat că au discutat deja şi cu administraţiile altor oraşe înfrăţite care doresc să trimită Primăriei din Cluj-Napoca daruri similare, care să fie amplasate în noua zonă de promenadă dedicată oraşelor înfrăţite de pe malul Someşului. Luminita Silea/Ziua de Cluj

„Podul lui Morar” este cuprins in Programul National de Dezvoltare a infrastructurii 2011-2013Primarul orasului Ulmeni, Lucian Morar este la un pas de a-si vedea visul realizat. Podul de la Ulmeni este cuprins in Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii 2011-2013. Chiar daca lucrarea este doar la stadiul de proiect, Lucian Morar a precizat ca locuitorii orasului au botezat deja constructia inca neinceputa ca fiind „Podul lui Morar”. “Lucrarile vor incepe undeva pe la sfarsitul acestui an, cel mai tarziu la inceputul primaverii. Podul va uni doua zone ale judetului mai exact Somes Codru cu zona Chioar, dar si judetele intre ele, Satu-Mare, Salaj, Maramures,Cluj. Daca as fi lipsit de modestie as putea spune, despre aceasta lucrare, ca este Podul lui Morar, lumea asa spune, luand in considerare ca mandatul meu a stat sub acest principal obiectiv, realizarea podului”, a mentionat taranistul Lucian Morar.Primarul de Ulmeni a mai adaugat ca are in vedere, printre altele, modernizarea scolilor si a gradinitelor din zona pe care o administreaza. /Ziarmm

Provocarea verii: traversarea TarniteiTraversarea lacului Tarniţa, eveniment aflat deja la a 5-a ediţie, va avea loc anul acesta în 13 august. Înscrierile au început deja pe site-ul competiţiei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

12.05-19.05.2011

(www.traversareatarnitei.ro), iar organizatorul, Clubul Orca, se aşteaptă la un număr de aproximativ 200 de participanţi, mai mare decât la ediţia precedentă. Competiţia va consta în două probe de parcurgere înot a unor distanţe de 1.500 de metri, respectiv 6.500 de metri, reprezentând lungimea lacului Tarniţa. Startul se va da de la debarcader, la ora 10.00 pentru proba scurtă şi la ora 11.00 pentru proba lungă, timpul limită de parcurgere a distanţelor fiind de o oră, respectiv trei ore. Din cauza temperaturii scăzute a apei în lacul Tarniţa, organizatorii recomandă purtarea costumului de neopren pentru evitarea hipotermiei. Înotătorii mai puţin experimentaţi se vor orienta pentru proba mai scurtă, dar nu înainte de a li se valida înscrierea şi participarea prin micul chestionar care trebuie completat pe site-ul precizat. Siguranţa înotătorilor va fi asigurată de numeroase caiace şi un echipaj SMURD care va fi prezent, ca de obicei, la acest eveniment. Participanţii vor fi împărţiţi pe şase categorii de vârstă: sub 20 de ani, 20-29, 30-39, 40-49, 50 de ani şi mai mult, iar premierea se va face separat. Înscrierile se fac pe www.traversareatarnitei.ro până în data de 18 august, ora 12.00, dată limită şi pentru achitarea taxei de înscriere în valoare de 50 de lei. Publicul va putea urmări evenimentul din zona de start (debarcader), precum şi de pe malul lacului, din puncte care vor fi marcate de către organizatori. Traversarea Tarniţei este prima şi cea mai importantă competiţie de înot în ape deschise (Open Water Swimming) din România, eveniment care a luat fiinţă în 2007, când la start s-au adunat 14 sportivi curajoşi, toţi reuşind să termine cursa./Adevarul de Cj

Compania ungara MVM este interesata de hidrocentrala de la Tarnita!Compania ungară MVM (Magyar Villamos Muvek)s-a arătat interesată să participe la proiectul energetic care are ca ţintă construcţia hidrocentralei Tarnita-Lăpuşteşti, în judeţul Cluj. Pe lângă proiectul de la Tarnita, compania ungară mai vizează şi proiectul energetic AGRI, de transport al gazelor lichefiate din Azerbaidjan în portul Constanţa, informează zf.ro. Practic, interesul arătat pentru cele două prooecte face parte din planul de extindere a operaţiunilor companiei în mai multe state europene, Austria, Germania, Cehia, Slovacia, România, Croaţia, Serbia, Slovenia, Franţa şi Polonia./ Clon.roTeme de mediu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

http://www.traversareatarnitei.ro/

12.05-19.05.2011

Detinutii au salubrizat albiile raurilor la Tautii MagherusSALUBRIZARE LA TĂUȚII MĂGHERĂUŞ. Primarul din Tăuţii Măgherăuş, Anton Ardelean, a găsit o metodă eficientă şi ieftină pentru salubrizarea şi ecologizarea văilor din oraş. Pentru a igieniza albia văilor, primarul a apelat la ajutorul... deţinuţilor. Înainte de a fi luată această decizie s-a convocat Consiliul Local, iar membrii acestuia au fost de acord să recurgă la această soluţie pentru a avea unor oraş curat. Tariful perceput de un lucrător este de 5,5 lei/oră. Pentru a face această muncă, au fost aduşi la Tăuţii Măgherăuş 8 deţinuţi. Activitatea lor este atent supravegheată de o persoană specializată. Primăria a asigurat inclusiv transportul deţinuţilor de la locul de detenţie la locul de muncă, astfel încât toată lumea să fie mulţumită. Primarul Anton Ardelean a precizat: "A trebuit să apelăm la această metodă pentru că nu am avut de ales. Albiile văilor arată jalnic şi trebuie curăţate pentru că aşa este civilizat. Este trist că localnicii nu ştiu să aprecieze natura şi aruncă gunoaiele la întâmplare. Deşi am distribuit gratuit peste 3500 de europubele şi avem un serviciu de salubrizare funcţional, maşina ridicând periodic gunoiul din poarta gospodarului, din păcate mai sunt destui care aruncă gunoaiele pe unde apucă. Trebuie să igienizăm spaţiile verzi şi albiile râurilor, deoarece aspectul lor devine respingător dacă sunt lăsate la voia întâmplării /Infomm

Actiune de ecologizare a Vaii RuscovaLa data de 10.05.2011, in comuna Repedea a avut loc o actiune de ecologizare a Vaii raului Repedea, pe o lungime de peste 2 km. La actiune au participat peste 40 de elevi de la Scoala de Arte si Meserii Repedea (cu sprijinul domnilor prof. dr. geo Cureleac Vasile - director adjunct, prof. Coposciuc Adrian - profesor de educatie fizica si prof. Ruscovan Ioan - profesor de chimie), 12 voluntari de la Asociatia Ivan Krevan (tineri cu varsta cuprinsa intre 15 si 19 ani) si primarul comunei Repedea - dl Tiudic Pavel.Actiunea s-a finalizat cu un picnic (hrana - mititeii au fost asigurati de Primaria Repedea) iar participantii la actiune au putut pune intrebari domnului primar despre cum se conduce comuna si ce si-ar dori tinerii sa se intample in localitate. De asemenea, s-au organizat diverse jocuri de animatie pentru participanti.Primaria Repedea a asigurat hrana pentru participanti, sacii menajeri si colectarea sacilor cu deseuri.Azi s-a finalizat si activitatea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

12.05-19.05.2011

de amenajare a unui loc de popas la confluenta raului Repedea cu paraul Sehleani (in acest loc se organizeaza cele mai multe iesiri in natura de catre localnici). S-a montat o masa si doua lavite pentru viitori excursionisti.Au participat 6 voluntari ai Asociatiei Ivan Krevan. De azi, trebuia sa inceapa activitatea de invatare a persoanelor mai in varsta din comuna Repedea, sa foloseasca computerul. Din pacate, din motive mai mult subiective ale participantilor cursul a fost amanat pentru o perioada viitoare. /ne-cenzurat

Gunoaie scoase din albia raului RepedeaEchipa care a participat la ecologizare l-a avut in frunte pe primarul comuneiResturi menajere, cutii de conserve goale aruncate peste tot, PET-uri si alte mizerii. Toate acestea au fost stranse de pe malul raului Repedea. In fruntea celor 50 de persoane, elevi, profesori si voluntari ai Asociatiei Ivan-Krevan, s-a aflat primarul Pavel Tiudic, primarul comunei Repedea. Pentru a avea spor la actiune, conducerea Scolii de Arte si Meserii Repedea si Primaria din localitate au asigurat hrana tuturor participantilor. /Informatia zilei

Canalul Morii a intrat în circuitul pietonalO nouă zonă pietonală este tronsonul cuprins între străzile Regele Ferdinand şi Piaţa Mihai Viteazul care a fost inaugurată de către primarul Sorin Apostu, ce a declarat că aici vor fi amenajate nouă terase.Investiţia de peste 1,6 milioane de lei pornită anul trecut de Primăria Cluj-Napoca pentru reabilitarea primului tronson din Canalul Morii a fost finalizată şi noua zonă a fost redată circuitului pietonal. Edilul de Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a declarat că după modelul acestei prime zone vor fi reabilitate şi alte tronsoane din Canalul Morii .Napoca News

Reabilitarea resurselor de apa, prioritaraCompania de Apă Arieş (CAA) demarează în această perioadă lucrările de reabilitare a surselor de apă de la Turda, obiectiv cuprins în cadrul Programului POS Mediu pentru zona Turda – Câmpia Turzii. Valoarea contractului de lucrări se ridică la 10.196.639 lei fără TVA, iar execuţia va fi asigurată de grupul de firme SC IMSAT SA în asociere cu SC PSV CLIMA MP SA şi SC Hidroedil SA. Contractul este de tip proiectare şi execuţie şi are

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

12.05-19.05.2011

termen de finalizare data de 20 februarie 2012. “Uniunea Europeană, prin intermediul Programului POS Mediu, sprijină eforturile noastre în atingerea obiectivelor impuse pentru asigurarea calităţii apei tratate în conformitate cu Directiva UE 98/83/EC, şi Directiva 80/778/EEC, Apă Potabilă. Impactul pozitiv pe termen lung, rezultat ca urmare a realizării acestor lucrări, vizează locuitorii oraşului Turda cât şi pe cei din localităţile învecinate”, a explicat directorul general al CAA, Alexandru Sabău. /Monitorul de Cluj

Procesul pentru licitaţia centrului de deşeuri, amânat cu o săptămânăConsiliul Judeţean (CJ) Cluj se vede nevoit să amâne semnarea contractului cu societatea Hidroconstrucţia pentru construcţia centrului ecologic de depozitare a deşeurilor. Curtea de Apel a decis ieri să amâne cu o săptămână procesul în care se dispută această licitaţie, pentru a analiza facturile şi documentele constructorului. O decizie în acest caz ar urma să fie luată în 18 mai. CJ a atacat în instanţă decizia Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) cu privire la licitaţia ce vizează adjudecarea contractului pentru construcţia depozitului ecologic de deşeuri. Conform rezultatelor licitaţiei, acest contract a fost atribuit consorţiului condus de societatea Hidroconstrucţia. Clasat pe locul al doilea, consorţiul Confort SA - Atzwanger SPA - Ladurner Impianti SRL - SV Vel Service SA a contestat rezultatele licitaţiei la CNSC, motivând că reprezentanţii comisiei nu aveau competenţa necesară de a evalua ofertele tehnice propuse de firme. CNSC a dispus continuarea procedurii de licitaţie, apreciind însă că oferta Hidroconstrucţia trebuie reevaluată. Pentru a evita alte blocaje, CJ a decis să se adreseze instanţei, contestând dispoziţia CNSC. "Aveam termen în acest caz în data de 11 mai. Instanţa a solicitat însă mai multe acte şi facturi şi a cerut un termen de o săptămână pentru a analiza aceste documente", a informat purtătorul de cuvânt al CJ, Victor Popa. Astfel, o decizie în acest caz ar urma să se pronunţe în 18 mai. CJ nu va putea semna contractul cu Hidroconstrucţia până când nu primeşte o soluţie favorabilă din partea instanţei. Acest contract este parte din proiectul CJ ce vizează implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor. Sunt cel puţin 10 licitaţii angrenate în acest proiect şi toate sunt condiţionate de construcţia centrului de deopozitare. Întregul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

12.05-19.05.2011

proiect a fost evaluat la peste 76 de milioane de euro, finanţarea fiind acoperită din fonduri europene. /Ziua de Cluj

Teme de mediu

Mediu – Institutiile de mediu din Maramures vor sa ceara suspendarea activitatii Romplumb Baia MareSocietatea Romplumb Baia Mare nu respecta conditiile prevazute in autorizatia integrata de mediu, au concluzionat reprezentantii Comisariatului Judetean al Garzii de Mediu Maramures. In acest context, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj va fi informata despre problemele privind deficientele in functionarea activitatii la uzina din Ferneziu. Surse neoficiale au aratat ca se va cere suspendarea activitatii Romplumb. Zilele trecute, o echipa formata din reprezentanti ai Agentiei de Protectia Mediului Maramures, Agentiei Regionale de Protectia Mediului Cluj si Garda de Mediu Maramures au efectuat verificari la societatea Romplumb Baia Mare pentru a se vedea daca sunt respectate conditiile impuse in autorizatia integrata de mediu care a fost eliberata in 3 mai. Concluzia a fost ca nu sunt respectate conditiile impuse. Dupa eliberarea autorizatiei integrate de mediu, in mai multe zile la rand s-au inregistrat depasiri in ce priveste nivelul dioxidului de sulf. In acest context, reprezentantii Garzii de Mediu Maramures vor inainta o notificare catre Agentia Regionala de Protectia Mediului Cluj, institutia care a eliberat autorizatia, ocazie cu care se va semnala ca nu sunt respectate conditiile prevazute in acest document si se vor propune masuri. /emaramures

Poluarea si defrisarea padurilor, cele mai grave probleme de mediu resimtite de romaniPoluarea şi defrişarea pădurilor sunt principalele probleme de mediu identificate de români în condiţiile în care peste jumătate dintre aceştia se declară îngrijoraţi de soarta pădurilor, potrivit unui studiu realizat de compania Synovate pentru WWF. Conform unui comunicat al WWF, 81% dintre persoanele intervievate s-au declarat deranjate de poluare. Opt din zece români condamnă poluarea aerului, a solului, a pădurilor şi a apei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

12.05-19.05.2011

şi consideră poluarea industrială, chimică şi a noxelor drept principalele surse ale poluării, în general. Mizeria, gunoaiele, în general, deşeurile sunt probleme care îi afectează pe cea mai mare parte dintre repondenţi. Lipsa parcurilor şi, în general, a spaţiilor verzi constituie un motiv de îngrijorare pentru mai mult de jumătate dintre persoanele care au participat la studiu. 60% dintre acestea sunt îngrijorate de soarta pădurilor din România, în mod particular de problema defrişărilor. Totodată, repondenţii consideră probleme de mediu şi lipsa de civilizaţie, lipsa educaţiei de mediu, corupţia, dezinteresul autorităţilor şi slaba mediatizare în media a acestor aspecte. Conform studiului, cinci din zece români cunosc cel puţin o organizaţie care se ocupă cu protecţia mediului, iar patru din zece au declarat că au făcut donaţii în trecut, suma medie donată fiind de 43,6 lei. Preferate sunt donaţiile pentru ajutorarea copiilor (76%), a persoanelor cu probleme grave de sănătate (33%) şi ajutorarea bătrânilor (32%). Doar 7% dintre respondenţi au făcut donaţii pentru protecţia mediului şi a animalelor. În ceea ce priveşte produsele ecologice, 42% dintre români cumpără astfel de produse. Conform studiului, percepţia pe care o au românii asupra produselor ecologice este aceea a unui "produs natural", "făcut la ţară" sau "făcut în casă", un "produs de calitate", "conceput după o reţetă veche", "reţetă tradiţională". La nivel declarativ, 42% dintre participanţii la studiu sunt cumpărători de produse atestate ecologic, provenite atât din România, cât şi din export, consumând aceste produse în medie de 1,8 ori pe lună. 66% dintre cumpărătorii de produse atestate ecologic îşi motivează preferinţa pentru acestea prin faptul că "le consideră sănătoase", iar 38% "le consideră de calitate superioară". Potrivit opiniei repondenţilor, principala barieră care stă în calea consumului de produse tradiţionale şi de produse ecologice o reprezintă preţul prea ridicat al acestora, urmată de slaba prezenţă a acestor produse la raft. Principalul canal de unde respondenţii îşi achiziţionează alimentele ecologice este supermarketul (44%). Studiul Synovate este reprezentativ la nivel urban naţional şi a implicat 891 de respondenţi, bărbaţi şi femei, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 ani. Studiul a fost realizat în perioada februarie-martie 2011. Înfiinţată în anul 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este cea mai importantă organizaţie internaţională care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

12.05-19.05.2011

mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Synovate, parte a Aegis Group - un lider mondial în servicii de marketing, a fost fondată în 2003 şi este una dintre cele mai mari companii de cercetarea pieţii şi sondarea opiniei publice. Compania îşi desfăşoară operaţiunile în peste 60 de ţări, având peste 120 de birouri şi 6.000 de angajaţi. Potrivit / Monitorul de Cj

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Hărţile de hazard, barometrele din cosmos ale inundaţiilorFondurile europene sunt folositoare şi pentru a stabili cât de mari sunt riscurile naturale la care ne expun inundaţiile. Angajaţii Apelor Române caută şi soluţii pentru diminuarea efectelor acestor sinistreMihai Radic Inundaţiile nu sunt un fenomen necunoscut judeţului Hunedoara. Rareori răpesc câte o viaţă însă pagubele materiale se ridică la cifre imense. Reprezentanţii Apelor Române încearcă să găsească o soluţie pentru a diminua efectul devastator al torentelor, iar fondurile europene vin în ajutor. Reprezentanţii instituţiei au anunţat că au accesat peste 40 de milioane de euro pentru a întocmi o serie de hărţi de hazard pentru mai multe bazine hidrografice, o parte aflându-se şi pe teritoriul judeţului. Va mai dura ceva până se vor găsi şi soluţii complete, însă un pas în plus a fost deja făcut.Trei scopuriLupta vizează prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor. Dintre bazinele hidrografice luate în vedere, judeţul Hunedoara este vizat de Crişuri, Mureş, Someş-Tisa şi Jiu, cunoscute pentru pagubele materiale însemnate provocate în anii precedenţi. Hărţile de hazard au ca termen de finalizare mijlocul anului 2012. În cadrul proiectului se vor monitoriza principalele cursuri de apă precum şi principalii afluenţi. Observarea nu se va face oricum, ci cu ajutorul unor navete aerospaţiale, în urma cărora se vor obţine modele digitale ale cursurilor şi zonelor din apropiere. Mai mult, echipele care se ocupă de proiect vor merge şi pe teren, pentru a face măsurători topografice, ce vor fi adăugate hărţilor finale. Odată întocmite, hărţile de hazard vor ajunge la Consiliul Judeţean Hunedoara şi vor folosi pentru întocmirea hărţilor de risc. Acestea din urmă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

12.05-19.05.2011

reprezintă nivelul pagubelor precum şi zonele care trebuie evacuate în cazul riscului de producere a unor inundaţii semnificative. ”Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent, hărţile de hazard la inundaţii vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situaţii, vor putea să ofere informaţii referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoatoare unor debite cu diferite probabilităţi de depăşire, adică date referitoare la inundaţii care se petrec o dată la 1.000, 100, 20, respectiv o dată la 10 ani”, a declarat directorul general al Apelor Române, David Csaba. /Hunedoreanul, http://www.zhd.ro/?r=stiri&a=hartile-de-hazard-barometrele-din-cosmos-ale-inundatiilor-5625

Acţiune de salubrizare pe malul MureşuluiClubul târgumureşean Rotaract Téka organizează şi în acest an acţiuni de salubrizare a malului Mureşului, sâmbătă, 21 mai, de la ora 10. La fel ca şi în anii precedenţi, organizatorii au în plan mai multe acţiuni: adunarea deşeurilor, văruirea copacilor, schimbarea lăzilor de gunoi deteriorate şi, cu sprijinul Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, vor fi recondiţionate băncile de pe malul apei. Toţi cei care vor fi prezenţi la această acţiune sunt invitaţi la gulyas după terminarea curăţeniei. Organizatorii aşteaptă sâmbătă cat mai mulţi voluntari, pe toţi cei interesaţi în păstrarea curăţeniei şi înfrumuseţarea malului Mureşului, loc de recreere pentru tărgumureşeni. Locul de întâlnire pentru cei ce vor să participe la acţiunile de salubrizare este zona digului Mureşului. Cuvântul Liber MS – Lia Vințeler

Rotaract Teka salubrizează malul MureşuluiClubul târgumureşean Rotaract Téka va organiza sâmbătă, 21 mai, de la ora 10.00, tradiţionala acţiune de curăţare/salubrizare a malului Mureşului. “La fel ca şi în anii precedenţi, şi în această sâmbătă vom aduna gunoiul, vom vărui copacii, vom schimba lăzile de gunoi deteriorate, şi, cu sprijinul Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, Târgu-Mureş vom aşeza scândurile care lipsesc de pe bănci. Toţi cei care vor fi prezenţi la această acţiune sunt invitaţi la gulyas după terminarea curăţeniei. Ne adresăm tuturor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://www.zhd.ro/?r=stiri&a=hartile-de-hazard-barometrele-din-cosmos-ale-inundatiilor-5625

http://www.zhd.ro/?r=stiri&a=hartile-de-hazard-barometrele-din-cosmos-ale-inundatiilor-5625

12.05-19.05.2011

celor interesaţi în păstrarea şi înfrumuseţarea acestui loc îndrăgit de recreere al târgumureşenilor: haideţi sâmbătă la ora 10.00 la digul Mureşului!”, a afirmat Abraham Maria Izabella, organizator. Zi de Zi MS – Sandu Tudor –

Construcţiile ridicate ilegal pe malul Mureşului urmează să fie demolateO linişte apăsătoare domneşte în zona locuinţelor improvizate amplasate în apropierea balastierei din Cartierul Micălaca. Acolo, până nu demult vedeai zeci de animale împrăştiate pe câmp, acum situaţia e cu totul diferită. Au dispărut porcii care erau lăsaţi să caute după mâncare prin grămezile de gunoi aruncate la întâmplare, au dispărut turmele cu oi, dar a mai rămas o mare parte din construcţiile ilegale pe care oamenii nu au avut puterea să le pună la pământ. „De ceva vreme nu a mai venit nimeni pe aici. Au fost acum câteva săptămâni, au spus să strângem tot, să golim de pe aici, ca să nu dărâme ei. Majoritatea au cam adunat şi au plecat. Am auzit însă pe unii că s-au mutat câteva sute de metri mai încolo, dar nu îmi dau seama ce au crezut că rezolvă astfel”, a declarat unul dintre locatarii din zonă. Deşi casele sunt amplasate la câţiva zeci de metri de malul Mureşului, iar în apropiere nu există niciun mijloc de transport în comun, zeci de oameni au fost dispuşi să parcurgă drumul care nu este tocmai scurt până la tramvai sau până la cea mai apropiată alimentara, pe jos. Mulţi spun că s-au refugiat acolo pentru că altă variantă nu au avut. Cu bani puţini şi cu materiale de construcţii adunate în urma unor demolări şi-au ridicat adăposturi în care să-şi petreacă nopţile, iar iarna să se ferească de frig.„Eu nu am animale, am o singură casă pe aici, dacă şi asta se poate numi aşa. Noi nu suntem ca ceilalţi care şi-au făcut grădini şi cresc animale şi mai au şi case şi apartamente prin oraş. Noi suntem sărmani şi dacă ne scoate de aici o să ajungem să dormim în gară. Ne-au spus că suntem în pericol, că poate iese Mureşul şi atunci ne inundă. Nici nouă nu ne place să stăm cu frica asta, dar dacă e cazul ne luăm tot şi ple¬căm, abandonăm locul dacă e apă mare ”, a mai spus un alt bărbat care locuieşte într-o casă din zonă. Înaintea Paştelui, la faţa locului au sosit poliţişti locali care au împărţit somaţii şi le-au dat termen oamenilor 30 de zile pentru a-şi aduna lucrurile şi pentru a muta animalele înainte de a începe demolarea construcţiilor ilegale de pe domeniul public.„Cei care şi-au ridicat construcţiile ilegal au primit ca termen data de 23

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

12.05-19.05.2011

mai pentru a demola tot. După această dată vom merge din nou în control pentru a vedea dacă oamenii s-au conformat. Trebuie ştiut că toţi cei care au ridicat construcţii ilegale vor avea aceeaşi soartă pentru că se află pe domeniul public. Aşadar în continuare se vor face verificări”, a declarat Nicoleta Belean, purtător de cuvânt al Poliţiei Locale Arad. Oamenii care sunt în această situaţie şi care riscă să se trezească fără un acoperiş deasupra capului ar putea încerca să ceară o mână de ajutor la Primărie, înscriindu-se pe listele de aşteptare pentru locuinţele sociale. Glasul Aradului - AR – Cristina Balaș –

Se caută voluntari pentru curăţarea malului MureşuluiClubul târgumureşean Rotaract Téka caută voluntari pentru tradiţionala sa acţiune de curăţare a malului Mureşului, în data de 21 mai 2011, de la ora 10:00. La fel ca şi în anii precedenţi, şi în această sâmbătă se vor aduna gunoiul, vor fi văruiţi copacii, se vor schimba lăzile de gunoi deteriorate, si, cu sprijinul “Administraţiei Bazinale de Apă Mureş”, vor fi aşezate scândurile care lipsesc de pe bănci. Toţi cei care vor fi prezenţi la această acţiune sunt invitaţi la gulyas după terminarea curăţeniei./Citynews MS – știri –

Lucrări de consolidare a malurilor pârâului PocloşÎn aceste zile au început să se desfăşoare lucrări de consolidare a malurilor pârâului Pocloş, având ca punct de pornire podul intersecţiei cu strada Livezeni, se continuă în avalul pârâului pe o lungime aproximativă de circa 70 de metri, cu punct final în dreptul conductei ce traversează cursul pârâului.După cum se poate constata, de această dată, pentru consolidarea malurilor, se utilizează dale de beton de dimensiuni mai mari, comparativ cu cele uzuale. Despre tot ce se întâmplă aici, pe pârâul Pocloş, dar şi despre ce se va mai întâmpla, ne-a relatat domnul Călin Fokt, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Mureş: "În cursul anului trecut s-a prăbuşit malul pârâului Pocloş în dreptul unei conducte de evacuare direct în pârâu a apelor reziduale, care, aparţine de Aquaserv. Nefiind utilizată de mult timp, a determinat prăbuşirea malului pârâului, afectând şi o alee de acces pietonal, amenajată pe malul drept al pârâului. Am decis să iîncepem lucrările de consolidare a malurilor sale, lucraări care

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

12.05-19.05.2011

vizează doar acel segment al cursului pârâului, în prima fază din luna octombrie a anului trecut, iar acum când vremea ne permite, le vom finaliza. În prima fază a lucrărilor a fost curăţat terenul, au fost ridicate dalele vechi, dislocate. Pentru a conferi stabilitate şi a consolida dalele montate , este obligatoriu să efectuăm o lucrare prealabilă care constă în betonarea albiei pârâului. Este o lucrare mai dificilă. De această dată, în acel segment de lucru, pentru consolidarea malurilor folosim dale de beton de dimensiuni mai mari, care, chiar dacă sunt mai scumpe, sunt mai eficiente, mai durabile. Toate aceste lucrări le efectuaăm din surse financiare proprii şi au fost prevăzute în bugetul de cheltuieli pe anul în curs. În afară de aceasta, e bine să se reţină că lucrările se fac în principal manual, doar în unele cazuri se poate interveni cu utilaje.Din acest motiv se avansează mai greu cu ele”. La întrebarea, dacă lucrările de consolidare a malurilor pârâului Pocloş, anul acesta se vor opri aici, domnul Călin Fokt ne-a răspuns: "După ce vom încheia lucrările despre care v-am relatat, vom continua cu cele pe care le-am început în urmă cu doi ani, respectiv, curăţarea, refacerea şi consolidarea albiei şi malurilor pârâului Pocloş, care au început de la blocul "Furnica”, mergând în amontele pârâului. Anul trecut am ajuns până la intersecţia cu Bulevardul 1 Decembrie 1918, iar anul acesta vom înainta cu lucrările în amontele cursului pârâului. Am fi fost într-o fază mai avansată cu ele, dar anul trecut, echipa noastră specială de intervenţie în caz de dezastre, a fost nevoită să acţioneze o perioadă de timp de 37 de zile în deplasare la Paşcani, pentru apărare împotriva inundaţiilor pe râul Siret şi la Galaţi. Toate aceste lucrări le efectuăm prin finanţare din surse proprii”. Încet, dar sigur, cu efort, pârâul Pocloş îşi schimbă înfăţişarea, făcând paşi spre imaginea pe care ne-o dorim cu toţii s-o aibă. Cuvântul Liber MS – Viorel Conțiu -

Lucrări hidrotehnice (traducere)Se construieşte un prag de fund şi priză de apă.Se construiesc lucrări hidrotehnice de mare anvergură, cu durată de execuţie de mai mulţi ani, pe sectorul Mureşului, situat aval de castelul Kemény din Brâncoveneşti. Pe acest sector în ultimii ani, din cauza malurilor joase, râul a ieşit des din matcă. Pragul de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

12.05-19.05.2011

fund se reconstruieşte nu numai din cauza apărării împotriva inundaţiilor, dar şi din motive de gospodărire a apelor medii, astfel încât – prin intermediul unei stavile – să poate fi adusă apă în canalul Mureş-Mic. Deşi se pare, că într-o albie de asemenea dimensiuni mici, nu este necesară regularizarea debitelor, sursa de apă creată prezintă mare importanţă pentru cei care locuiesc mai la distanţă de r\ul Mureş, asigurând apa de irigaţii pentru aceştia. Administraţia Bazinală de Apă Mureş, prin intermediul Globe Trotters SRL, câştigătorul licitaţiei, a iniţiat lucrările în anul 2008. Contrar faptului că, din cauza crizei economice, ritmul de finanţare s-a încetinit, constructorul poate să respecte termenul de punere în funcţiune: 2011 decembrie. Investiţia, în valoare totală de 2 milioane de lei, este finanţată de guvern şi de Banca de Dezvoltare a UE. Pragul de fund realizat pe cca. 100 m din beton, este prevăzut cu disipator de energie. În zona pragului se calibrează albia şi se execută apărări de maluri. Astfel se satisface necesarul de apă a folosinţelor şi se realizează regularizarea debitelor mari pe sectorul de râu care amonte de Brâncoveneşti are caracter torenţial. Nepujsag MS - Vajda Gyorgy –

Teme similare

Investiţii masive în infrastructură la IernutPrimarul oraşului Iernut, Ioan Nicoară vrea să finalizeze proiectele promise locuitorilor din zonă. Aşa că vrea finalizare digului de pe DJ 52, să asfalteze străzi şi trotuare şi să aducă investitori străini. În plus, anul aceasta se vor desfăşura în Iernut lucrări pentru modernizarea staţiei de epurare a apei, a uzinei de apă şi ecologizarea gropii de gunoi. Mai multe în interviul de mai jos. Reporter: Ce proiecte aţi demarat sau urmează să demaraţi în următoarea perioadă?Ioan Nicoară: Am demarat lucrările de îndiguire a şoselei sau mai bine zis a drumului judeţean 52 Iernut-Band. Asta înseamnă că la sfârşitul lor drumul va fi protejat de eventualele inundaţii. Chiar dacă o să crească apele râului Mureş şi acesta va ieşi din matcă, şoseaua nu va mai fi afectată. Nu o să mai rămână izolate cei din zona Lechinţa, Iclănzel, Dateş şi Band. Investiţia e realizată prin Administraţia Naţională „Apele Române” şi probabil va fi finalizată în toamna acestui an. Aici cerem şi sprijinul celor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

12.05-19.05.2011

care au terenuri în zonă să fie deacord cu investiţia şi îi asigur că vor fi despăgubiţi cu bani sau prin altă formă. Rep.: Aţi accesat proiecte europene?I.N.: Avem proiecte depuse la Ministerul Dezvoltării şi la Administraţia Fondului de Mediu unde avem speranţe mari că ni se va da finanţare. Este vorba de extinderea canalizării în cartierul Eminescu Nou şi asfaltarea drumului de legătură Iernut-Sălcud. În acelaşi timp tot anul acesta se vor demara lucrări la cele două master-planuri: ecologizarea gropii de gunoi pentru că au început lucrările la groapa de la Sânpaul unde deja se construieşte drumul de acces. Pe partea de apă şi canalizare se va demara master-planul din toamnă care la noi va cuprinde o sumă de vreo 5 milioane de euro. Asta va însemna modernizarea uzinei de apă, extinderea şi modernizarea staţie de epurare. În plus vor fi mici extinderi de reţele acolo unde nu există aceste facilităţi. Aceste master-planuri sunt legate de Consiliul Judeţean Mureş iar noi suntem beneficiari şi parteneri. Zi de Zi MS – Ionel Albu –

"Şoseaua" sănătăţiiÎn luna aprilie, ministrul Borbély László anunţa la Vaslui lansarea unui nou program, şi anume „Piste pentru biciclişti". Astfel acesta vrea să aloce în acest an circa 100 de milioane de lei pentru proiect. În judeţul Mureş, o astfel de pistă ar putea lega pe viitor municipiul Tîrgu-Mureş de Reghin. Conform declaraţiilor ministrului, programul "Piste pentru biciclişti" va fi lansat în luna mai: "Este un program foarte important, pentru care, până la sfârşitul anului, vom aloca 100 de milioane de lei. Programul, care va fi lansat în luna mai, poate fi accesat inclusiv de primăriile de comună. Aceste piste pentru biciclişti nu pot fi făcute numai pe lângă şosea, ci pot fi realizate inclusiv în parcuri de agrement. De exemplu, Tîrgu-Mureş şi Reghin pot fi unite printr-o astfel de pistă pe digul de protecţie împotriva inundaţiilor", a spus ministrul Borbely. Utilitatea. Pentru judeţ este un pas important în cadrul unui proiect iniţiat de Asociaţia "Unda Verde", prin care se doreşte o pistă de biciclete pe malul Râului Mureş, care să lege mai multe obiective turistice. Conform unui studiu, o asemenea pistă ar deservi, doar pe ruta Tîrgu-Mureş - Reghin 300.000 de locuitori şi turişti.„Legătura dintre localităţile de pe traseu,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

12.05-19.05.2011

reprezentată de râul Mureş, va fi dublată şi subliniată de traseele de pe mal - o nouă legătură fizică, utilă, cursivă, dar plină de popasuri amenajate, directă şi sigură, bogată în experienţe. Un traseu deschis tuturor: navetiştilor pentru un plus de siguranţă şi confort, sportivilor pentru diversitate şi posibilitatea de antrenament în aer liber, turiştilor pentru informare şi descoperirea obiectivelor într-un mod atractiv, localnicilor pentru agrement - în special locuitorilor din mediul urban care vor să iasă la aer proaspăt pentru o zi sau pentru un weekend. Cursul Mureşului va mijloci traseul şi va oferi linia călăuzitoare", se mai spune în acest studiu. O astfel de investiţie, pe lângă avantajele descrise mai sus, ar putea dezvolta o serie de mici afaceri în domeniul serviciilor cu scop turistic. Punctul MS - Marius Libeg –

Mureşenii care se află pe lista neagră a Aquaserv20 de asociaţii de proprietari din Mureş se află pe lista neagră a Companiei Aquaserv, din cauza datoriilor acumulate din 2010 la furnizorul de apă.Începând cu 23 mai, sute de târgumureşeni vor rămâne fără apă potabilă. CityNews MS – știri -

Asociaţii somate de AquaservAlte 20 de asociaţii de proprietari din Tîrgu-Mureş, Ungheni şi Cristeşti au fost somate să îşi plătească datoriile către furnizorul de apă, Compania Aquaserv. În cazul în care locatarii rău-platnici nu îşi achită facturile restante, de luni vor rămâne fără apă rece. Reprezentanţii Aquaserv au demarat în urmă cu două săptămâni acţiunea de recuperare a datoriilor de la populaţie, datorii al căror cuantum se cifrează la 5 milioane de lei.Acţiunea de recuperare a datoriilor de la asociaţiile de proprietari restanţiere continuă.Alte 20 de asociaţii au fost somate în această săptămână pentru a-şi achita facturile restante la consumul de apă, altfel riscă să le fie sigilate conductele. Săptămâna trecută, locatarii de la alte 20 de asociaţii de proprietari din Tîrgu-Mureş au fost avertizaţi că vor rămâne fără apă rece dacă nu îşi achită datoriile. Opt asociaţii s-au conformat, iar alte 12 nu au plătit nici măcar un leu din debitele restante, astfel că le-au fost închise robinetele de apă rece. Tv Mureș MS - Ligia Voro, Damian Samoilă -

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

12.05-19.05.2011

Aquaserv continuă acţiunea de sistare a apei potabile la asociaţiile de proprietari cu datorii din Târgu MureşCompania a început săptămâna trecută acţiunea de sistare graduală a apei potabile la toate asociaţiile de proprietari care înregistrează întârzieri considerabile la plata facturilor. În această situaţie sunt 79 de asociaţii de proprietari, care datorează 5 milioane de lei companiei Aquaserv. Prima acţiune de sistare a apei potabile a avut loc luni, când 12 din cele 20 de asociaţii vizate au rămas fără apă, restul reuşind să plătească sau să demonstreze că au luat măsuri juridice împotriva datornicilor . În aceeaşi situaţie sunt acum alte 20 de asociaţii de proprietari, care însumează o datorie de peste 500.000 de lei şi care riscă, să rămână fără apă de luni, 23 mai, dacă nu iau măsuri până atunci. Compania Aquaserv a înştiinţat cu privire la această situaţie, Direcţia de Sănătate Publică Mureş, Oficiul Judeţean pentru protecţia Consumatorului, Inspectoratul Regional pentru Protecţia Consumatorilor, Primăria Tîrgu-Mureş şi Instituţia Prefectului judeţului Mureş. Radio Mureș MS – Cristina Bulbescu –

La Păuliş, localnicii continuă să-şi bată joc de natură şi poluează râul Mureş Localnicii din Păuliş continuă să arunce gunoi pe malul Mureşului, în zona fostului puţ de apă minerală, sfidând bunul simţ. Reporterii noştri au fotografiat locul şi luni, astfel că au constatat că de la apariţia articolului şi până în prezent acolo au mai fost aruncaţi saci cu rumeguş şi sute de borcane. Aceştia au şi văzut o maşină cu ajutorul căreia au fost transporate deşeuri acolo: este vorba de o Dacia de culoare verde, cu remorcă, având numărul de înmatriculare AR-03-CMS. De remarcat, că zona este de un pitoresc aparte, lucru reliefat de două dintre fotografii, în care nu apar mizeriile aruncate de oameni acolo. NEWS AR – C.M. –

Ploile din ultimele 24 de ore au afectat 9 judeţeMai multe locuinţe, curţi, un drum european şi altul naţional de pe raza a nouă judeţe - Dâmboviţa, Teleorman, Braşov, Harghita, Buzău, Maramureş, Cluj, Mureş şi Suceava - au fost afectate de ploile abundente şi vântul puternic. Fenomenele meteorologice s-au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

12.05-19.05.2011

manifestat şi în judeţul Mureş, dar cu o intensitate mai redusă, nefiind înregistrate pagube însemnate. Mediafax – stiri –

Codul Galben instituit ieri de meteorologi s-a dovedit a fi adevărat Fenomenele meteo specifice acestui sezon au afectat localităţile Buru, Moldoveneşti, Câmpia Turzii, Turda, Petreştii de Jos şi Iara. Meteorologii au emis ieri după-amiază o avertizare de Cod Galben valabilă în intervalul 15:40-17:10. Potrivit acesteia, ploile torenţiale căzute în averse au depăşit local 15-20 l/mp, dar s-au semnalat şi intensificari de scurtă durată ale vântului.În urma ploilor câteva locuinţe modulare de pe strada Nicolae Teclu din Turda au fost inundate, s-a cerut sprijinul pompierilor care au dat o mână de ajutor la evacuarea apei din incinta imobilelor respective. TurdaNews CJ –

Ne aşteaptă o vară secetosă!Centrul European pentru Prognoza Vremii a remis o prognoză pe termen mediu şi lung, în perioada mai-iunie 2011, anunţă Mediafax. Iată principalele prognoze comunicate Administraţiei Naţionale de Meteorologie.Luna mai: precipitaţii normale. Temperaturile medii vor înregistra valori apropiate de normele climatologice în majoritatea zonelor ţării. În nord-vestul, sud-vestul şi în sudul teritoriului valorile termice se pot situa sub mediile multianuale. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de valorile normale în cea mai mare parte a ţării.Luna iunie - cald şi secetos.Temperaturile medii se vor situa peste valorile normale în vestul şi sud-estul ţării. În sud-vest, centru şi nord-vest, temperaturile se vor situa sub mediile multianuale şi în limite apropiate de normele climatologice în restul teritoriului. Cantităţile de precipitaţii "vor înregistra valori sub normele climatologice în majoritatea regiunilor”.Luna iulie - mai cald decât în iunie. Regimul termic al aerului se va situa în limite apropiate de mediile multianuale în majoritatea regiunilor, exceptând areale din estul, sud-estul şi vestul ţării, unde valorile termice pot fi peste normele climatologice. Cantităţile lunare de precipitaţii vor fi apropiate de normele climatologice în vestul, centrul şi nordul ţării, iar în estul, sud-estul şi local în sudul ţării, acestea vor înregistra valori sub mediile multianuale lunare. Cuvântul Liber MS - M.C –

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

12.05-19.05.2011

La Păuliş, malul Mureşului a devenit rampă de gunoi Malul Mureşului a devenit rampă de gunoi şi la Păuliş, acolo unde localnicii aruncă mizeriile în zona fostului puţ de apă minerală. Interesându-se despre problemă, corespondentul NEWS-AR a fost surprins să audă afirmaţii potrivit cărora reprezentanţii Primăriei Păuliş au indicat depozitarea molozului în locul respectiv, pentru a împiedica erodarea malului Mureşului. De la moloz şi până la gunoi de tot felul nu a mai fost însă decât un pas, astfel că locul a devenit o adevărată rampă de gunoi, aşa cum reiese şi din imaginile alăturate. În urma fotografiilor realizate de reporterii noştri la faţa locului, zona a fost „curăţată” prin nivelare cu un buldoexcavator. Situaţia de la Păuliş, unde oamenii aruncă mizerii în albia râului, nu este singulară, cursurile de apă din întregul judeţ fiind sufocate de gunoi. NEWS AR – C.M. -

Se lucrează intens la sursele de apăSursele de apă Turda sunt unul din obiectivele importante în cadrul proiectului cu finanţare europeană, derulat de Compania de Apă Arieş (CAA). Reabilitarea surselor de apă Turda, cuprinse în pachetul 7, sunt Staţiile de Tratare a apei potabile din Corneşti şi Mihai Viteazu, iar valoarea totală a pachetului este de 10.196.639 lei. Termenul de finalizare este 20 februarie 2012. Obiectiv cuprins în cadrul Programului POS mediu pentru zona Turda Câmpia Turzii, reabilitarea surselor de apă are rolul asigurării sursei de apă potabilă pentru sursa deservită. Execuţia lucrărilor este asigurată de către un grup de firme, care se ocupă atât de proiectare, cât şi de execuţie. Contractul de lucrări a fost semnat în data de 3 august 2010, iar lucrările au demarat pe 19 august anul trecut şi se vor finaliza în 20 februarie 2012. Finanţarea lucrărilor este realizată, pe de o parte, dintr-o subvenţie asigurată de Uniunea Europeană şi pe de altă parte dintr-un credit bancar angajat de CAA, precum şi de la Bugetul de Stat şi Bugetul Local al municipiului Turda. „Se lucrează din plin la reabilitarea puţurilor. Vorbim de puţuri puse în funcţiune în 1977 şi la care nu s-a mai intervenit. Se vor face inspecţii video, decolmatări, deznisipări şi dotarea lor cu echipamente moderne hidraulice, electrice şi de comandă”, a precizat Laurenţiu Turcu, şeful departamentului Strategie, Dezvoltare, Investiţii. În cadrul proiectului de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

12.05-19.05.2011

reabilitare a surselor de apă o lucrare importantă este cea la sursa din Mihai Viteazu, cea mai mare staţie de pompare din cadrul sistemului Turda. „Aici se vor executa lucrări de reabilitare a puţurilor, a rezervorului de 2500 mc, iar la staţie vor fi montate pompe automatizate. Se va interveni şi la staţia de clorinare, care va fi adusă la fel ca restul obiectivelor, la nivelul anului 2011”, a mai completat Laurenţiu Turcu. Realizarea obiectivului va aduce mai multe beneficii consumatorilor, în primul rând prin respectarea normelor privind calitatea apei potabile produsă în staţia de tratare a apei; creşterea debitului de apă livrat de la cele două surse (Mihai Viteatzu şi Corneşti); furnizarea în regim de continuitate a apei potabile la parametrii prevăzuţi de normele româneşti şi ale Uniunii Europene. Ziarul 21 CJ – Lucia Golfin –

Lucrări de regularizare la pârâul Bisericii, StânceniPrimăria comunei Stânceni, titular al proiectului „Regularizarea pârâului Bisericii în localitatea Meştera, comuna Stânceni”, anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Mureş pentru proiectul „Regularizarea pârâului Bisericii în localitatea Meştera, comuna Stânceni”. Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul APM Mureş, precum şi la adresa www.apmms.ro. Zi de Zi MS – S.G. –

Sursele de apă de la Turda reabilitate pe bani europeni Compania de Apă Arieş demarează în această perioadă lucrările de reavilitare a surselor de apă de la Turda, obiectiv cuprins în cadrul Programului POS Mediu pentru zona Turda – Câmpia Turzii. Reabilitarea surselor de apă ale municipiului Turda au rolul asigurării necesarului de apă potabilă pentru zona deservită. Valoarea contractului de lucrări se ridică la 10.196.639 Lei fara TVA, iar execuţia va fi asigurată de către grupul de firme: SC IMSAT SA în asociere cu SC PSV CLIMA MP SA şi SC HIDROEDIL SA. Contractul este de tip proiectare şi execuţie şi are termen de finalizare 20.02.2012.Directorul general al Companiei de Apă Arieş, Alexandru Sabău, a declarat că finanţarea lucrărilor este realizată pe de o parte, dintr-o subvenţie asigurată de Uniunea Europeană şi pe de altă parte, dintr-un credit bancar angajat de SC CAA SA precum şi de la Bugetul de Stat si

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

12.05-19.05.2011

Bugetul Local al municipiului Turda."Uniunea Europeană, prin intermediul Programului POS Mediu, sprijină eforturile noastre în atingerea obiectivelor impuse pentru asigurarea calităţii apei tratate în conformitate cu Directiva UE 98/83/EC, şi Directiva 80/778/EEC, Apa Potabilă. Impactul pozitiv pe termen lung, rezultat ca urmare a realizării acestor lucrari, vizează locuitorii oraşului Turda cât şi pe cei din localităţile învecinate" mai spune Sabău.Prin realizarea obiectivului de obţin benefiii privind calitatea apei potabile produsă în staţia de tratare a apei, furnizarea în regim de continuitate a apei potabile la parametrii prevăzuţi de normele româneşti şi ale Uniunii Europene dar şi reducerea cantităţii de apă brută prelevată./TurdaNews CJ

Prinşi când poluauDoi hunedoreni au ajuns să fie buni de plată după ce au găsit o metodă improprie pentru a scăpa de resturile rezultate în urma unor lucrări de construcţie. Cei doi, în vârstă de 42 şi respectiv 44 de ani, ambii din Subcetate, au fost prinşi de către poliţişti în timp ce, dintr-o remorcă, descărcau şi aruncau deşeurile pe malul lacului din localitate şi râului Strei. Fiecare a fost amendat cu câte 4.000 de lei. Ei au fost surprinşi în timpul unei acţiuni de combatere a braconajului piscicol. Şapte pescari au fost amendaţi, suma totală ce va ajunge la bugetul de stat fiind de 4.200 de lei.Ziarul Hunedoreanului HD – știri -

Uite cum aruncau doi hunedoreni moloz lângă râul Strei!Legea care face referire la pescuit şi acvacultură spune clar că nimeni nu are voie să depoziteze deşeuri pe malurile apelor. Cu toate acestea, unii cetăţeni, „certaţi” cu ecologia şi spiritul civic, aleg să se debaraseze în aceste locuri de gunoaie. Doi hunedoreni au găsit o soluţie simplă să scape de gunoiul rezultat de la construcţii! L-au încărcat într-un tractor şi s-au debarasat de el pe malul apei. Cei doi bărbaţi s-au gândit, probabil, că nu supără pe nimeni mormanul de moloz aruncat la voia întâmplării, pe malul Streiului. Au avut, însă, ghinion, pentru că au fost văzuţi de poliţişti, exact în momentul în care deversau deşeurile. Gestul i-a costat scump, pentru că au primit din partea poliţiştilor o amendă usturătoare. „Cei doi bărbaţi, unul de 42 de ani, iar celălalt

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

12.05-19.05.2011

de 44 de ani, amândoi din localitatea Subcetate, au fost sancţionaţi contravenţional, pentru aruncarea deşeurilor rezultate din construcţii, cu amendă de 4.000 de lei fiecare”, a precizat Adriana Voina, de la biroul de presă al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Hunedoara.Poliţiştii au stabilit că cei doi hunedoreni au mai aruncat moloz şi în altă parte, nu doar pe malul râului Strei, ci şi în apropierea lacului Subcetate. Servus HD -

Plătiţi-vă apa, oameni buni!Fie că eşti persoană fizică sau juridică, nu e deloc plăcut să ştii că ai de încasat anumite sume de bani şi să vezi că acestea nu-ţi mai intră odată în cont. Cu atât mai mult cu cât valoarea datoriilor nu e una neglijabilă, mărunţiş cum se spune, ci se cifrează la sume cu şase zerouri. Milioane de lei... Prin această situaţie trece şi SC Compania Aquaserv SA din Târgu-Mureş, care are de încasat peste cinci milioane de lei de la mai multe asociaţii de proprietari din municipiu. Bani mulţi, nu glumă, a căror lipsă poate destabiliza bunul mers al aproapei orice companii.Personal, nu-mi place să am datorii, un cuvânt care provoacă insomnii şi chiar anxietate. Trăim în capitalism, guvernat de regulile economiei de piaţă. Care sunt clare: dacă beneficiezi de un serviciu, atunci trebuie să-l plăteşti!Dacă vorbesc la telefonul mobil, atunci ştiu că trebuie să achit factura, deoarece în caz contrar risc ca operatorul telefonic să mă lase cu ochii în soare. Dacă sunt racordat la reţeaua de curent electric sau gaz, atunci ştiu că trebuie să achit factura, deoarece în caz conterar risc să meditez pe întuneric sau să mi se închidă robinetul de gaz. De ce regula n-ar fi valabilă şi în cazul apei potabile?!În urmă cu mai multe luni, o persoană din managementul Aquaserv mi se destăinuia, nedumerit fiind de comoditatea unor clienţi care nu-şi achită factura de câţiva lei la apa consumată, dar plătesc zeci şi uneori sute de lei ca să vorbească la telefon. Păcat că din cauza comodităţii unor astfel de locatari vor suferi şi vecini de-ai lor aflaţi cu facturile la zi. Plătiţi-vă aşadar apa, oameni buni! Zi de Zi MS – Alex Toth -

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

12.05-19.05.2011

Teme de mediu

Hidroconstrucţia lucrează intens pe programul ISPANe găsim în perioada de maximă concentrare pentru finalizarea cu succes a contractului ISPA „Îmbunătăţirea sistemului de distribuţie a apei şi a reţelelor de canalizare din Deva şi Hunedoara“.Principalele lucrări executate în 2011 de Hidroconstrucţia –Sucursalele Râu Mare Retezat, Ardeal, Vâlcea sunt: În Hunedoara: Colectorul principal de canalizare Hunedoara – Sântuhalm este realizat cu tuburi din răşini poliesterice armate cu fibră de sticlă cu diametru de 1.000 milimetri şi parcurge un traseu ce trece prin Parcul Industrial Hunedoara – satul Peştiş – incinta ICSH – Drumul Judeţean 687, până la intersecţia cu DN 7 la Sântuhalm, având o lungime totală de 8.360 metri. Până în prezent s-au executat 6.850 metri.În municipiul Hunedoara au început, la finele lui 2010, lucrările de reparaţii a reţelei de canalizare existente. Vor fi înlocuiţi 9.560 metri de conducte de canalizare din beton colmatate, cu conducte din PVC cu diametre de 400 şi 500 metri pe 22 străzi. Au fost terminate lucrările şi aduse la starea iniţială zonele verzi şi trotuarele pe străzile Topitorului, A. Iancu, Mureşului, Strandului. Se lucrează la înlocuirea conductelor de canalizare pe străzile Bucegi, Batiz şi Eliberării. De asemenea, s-a montat o conductă din PVC cu diametre de 400 milimetri şi 300 milimetri pe strada Dacia pentru colectarea apelor pluviale şi s-a refăcut structura drumului pe traseul conductei. Se lucrează la montarea unui colector de canalizare menajer cu diametrul de 600 milimetri pe strada Dacia.În lunile februarie – martie – aprilie s-au montat 210 contoare de apă la consumatorii necontorizaţi.În Deva: Au fost reluate, la începutul anului, lucrările la colectorul principal de canalizare amplasat în banda de circulaţie de pe DN7 – Calea Zarandului, care are scopul de a prelua apele menajere din reţeaua de canalizare a oraşului şi de a le transporta spre bazinul de decantare. În primele 4 luni s-au montat 233 metri de conductă din PAFSIN (GRP) cu diametru 2.200 milimetri şi 510 metri cu diametru 1.800 milimetri.Lucrările se execută în condiţii de trafic foarte intens, la adâncimi mari de săpare (4-6 metri), sub nivelul pânzei freatice, necesitând un sistem de sprijiniri metalice speciale. În zona Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară de pe Calea Zarandului au început lucrările la execuţia unui Bazin de retenţie a apelor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

12.05-19.05.2011

pluviale. În prima etapă, pentru protejarea construcţiilor şi impermeabilizarea incintei, se execută 216 piloţi armaţi – betonaţi. Aceştia se realizează cu o instalaţie specială BAUER care sapă coloanele cu diametrul de 600 milimetri, până la adâncimea de 11 metri, urmând să se introducă carcasele de armătură şi betonul. S-au executat 80 de piloţi.În municipiul Deva se lucrează la reabilitarea reţelelor de canalizare menajeră pe străzile I.L Caragiale, Cioclovina, iar pe strada Mărăşti se montează o conductă nouă de canalizare menajeră din PVC de 500 milimetri. Au fost înlocuite conductele de canalizare din beton, colmatate, s-a refăcut cu asfalt drumul pe traseele conductelor montate pe străzile Zamfirescu, Romanilor, Axente Sever, Ion Corvin, Viitorului, Moţilor. Pentru siguranţa circulaţiei incintele sunt împrejmuite şi semnalizate cu indicatoare şi benzi de avertizare.În primele 4 luni au fost înlocuite 390 de contoare de apă şi montaţi 22 hidranţi supraterani şi subterani. Servus HD - Ramona Stefan –

Reţea de alimentare cu apă în Vătava şi canalizare extinsă în Ruşii MunţiPrimăria comunei Vătava anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Reabilitarea reţea de alimentare cu apă a localităţii Vătava” propus a fi realizat în intravilanul localităţii Vătava, judeţul Mureş.Primăria comunei Ruşii Munţi, titular al proiectului „Extinderea sistemului de canalizare a apelor uzate menajere şi industriale în comuna Ruşii Munţi” anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către Agenţia de Protecţia Mediului (APM) Mureş, pentru proiectul „Extinderea sistemului de canalizare a apaelor uzate menajere şi industriale în comuna Ruşii Munţi”, propus a fi amplasat în localitatea Ruşii Munţi. Zi de Zi MS - S.G. -

Conştientizarea copiilor asupra importanţei apei: "Preţuind apa, preţuieşti viaţa" Compania de Apă Arieş Turda a demarat o campanie de conştientizare asupra importanţei apei şi beneficiilor ei, sub titlul „Preţuind apa, Preţuieşti viaţa!”. Astfel, în data de 16 mai de la orele 10.30, un număr de 19 copii de la o grădiniţă din municipiul Turda, au fost în vizită la uzina de apă Mihai Viteazu, o importantă sursă de apă care

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

12.05-19.05.2011

asigură cu apă potabilă de adâncime întreg municipiul Turda şi sate limitrofe şi la Laboratorul de analize al apei. Copiilor li s-a arătat şi explicat de către specialiştii companiei de apă, cum se extrage apa din străfundul pământului, cum este ea tratată şi apoi transportată spre robinetele din casele lor. Fiecare copilaş a avut misiunea de a-şi aduce de acasă apă într-o sticluţă pentru a se face proba de potabilitate la Laborator, pe loc. Micuţii au avut ocazia şi bucuria de a face experimentul acesta singuri, iar rezultatele au fost citite şi explicate de către chimiştii din cadrul laboratorului.Cei mici au primit jobene înscripţionate cu sigla CAA şi steguleţe viu colorate cu mesajul „Preţuind apa, Preţuieşti viaţa!”. La plecare, foarte încântaţi de aventură, au promis ca în loc de suc vor bea de azi înainte apă, pentru că-i curată şi bună, doar au văzut cu ochii lor.Astfel de iniţiative vor derula în continuare în cadrul CAA, astfel putând avea parte de atare experienţe, toţi copiii din Turda şi Câmpia Turzii./TurdaNews CJ – Raluca Pop –

15 mai – Ziua Internaţională de Acţiune pentru ClimăÎn fiecare an, în data de 15 mai, se aniversează Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă. Schimbările climatice din ultimii ani au un impact semnificativ atât asupra ecosistemelor naturale, biodiversităţii, resurselor naturale, cât şi asupra sănătăţii umane. Creşterea nivelului oceanului cu 18 până la 58 cm până la sfârşitul secolului, a temperaturilor medii cu până la 5,8 grade Celsius până în 2100, reprezintă doar câteva dintre efectele încălzirii globale. Ca efect al activităţilor umane, nivelul tuturor gazelor cu efect de seră este în creştere şi dezvoltă acest fenomen. România a resimţit direct efectele încălzirii globale: temperaturi extreme, inundaţii, furtuni violente. De aceea, este important ca opinia publică, în special tinerii, să fie informaţi cu privire la impactul pe care îl pot avea asupra mediului şi a stilului de viaţă pe care trebuie să îl adopte pentru a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, e important ca în viitorul apropiat cursurile despre schimbări climatice să devină parte a programei şcolare. Ca efect al activităţilor umane, nivelul tuturor gazelor cu efect de seră este în creştere, fapt ce determină o schimbare a modului în care atmosfera absoarbe energia solară. Nivelul de vapori de apă creşte ca efect al încălzirii atmosferei, ceea ce duce la o şi mai mare creştere a temperaturii. Rezultatul este cunoscut sub

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

12.05-19.05.2011

denumirea de ,,efect de seră accelerat”. Noi toţi trebuie să devenim mai responsabili şi să ne implicăm în dezvoltarea tehnologiilor şi produselor nepoluante pentru că piaţa funcţionează pe principul cererii şi ofertei, iar dacă noi vom cere doar produse care nu afectează mediul, atunci marile companii vor fi obligate să se axeze pe acest gen de producţie. Cuvântul Liber MS - Nicoleta Bota –

Proiect de 11 milioane de euro pentru staţia de epurare din ReghinAsupra unor aspecte de interes comun din domeniul serviciilor publice de apă şi canalizare, l-am intervievat pe managerul sucursalei Aquaserv SA Reghin, Rus Dan Dorul, pentru a afla ce noutăţi are sucursala pentru reghineni.Rep.: În 8 aprilie s-a semnat contractul de finanţare POS MEDIU, între Comisia Europeană, pe de o parte, în calitate de finanţator şi Ministerul Mediului, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aquainvest şi Compania Aquaserv SA Târgu-Mures, ce beneficii aduce acest lucru Reghinului? R.D.D.: Valoarea totală a proiectului este de 111 milioane de euro, sumă din care Municipiului Reghin îi va reveni circa 11 milioane euro, pentru finanţarea investiţiilor la staţia de epurare, extinderea reţelei de canalizare a oraşului cu circa 16,7 km, precum şi pentru construcţia a trei staţii de repompare pentru ape uzate. Zi de Zi MS – Robert Matei –

Defileul Mureşului îmbogăţit cu 15.000 de puieţi de anin negruÎn cadrul proiectului „Asigurarea unei stări favorabile de conservare pentru habitatele prioritare din SCI Călimani-Gurghiu”, finanţat prin componenta Natură şi Biodiversitate a programului LIFE+ al Comisiei Europene, în perioada 03-13 mai 2011 Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş în parteneriat cu Direcţia Silvică Mureş a derulat o acţiune de plantare a 15 000 puieţi de anin negru (Alnus glutinosa), în Defileul Mureşului Superior.Acţiunea reprezintă o componentă a măsurii de reabilitare a unei suprafeţe de 10,58 hectare din habitatul prioritar la nivel european 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Pandion, Alnion incanae, Salicion albae). Plantările au fost efectuate în gropi cu compost, cu puieţi de doi ani, proveniţi din populaţii naturale, care vor intra în asociaţie cu răchita, salcia, frasinul comun şi alte specii caracteristice

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74

12.05-19.05.2011

malurilor Râului Mureş în sectorul Deda-Topliţa. Acţiunea de reabilitare a acestui tip de habitat a debutat în cursul lunii decembrie 2010, când Direcţia Silvică Mureş a eliminat exemplarele de salcâm din Defileul Mureşului, specia fiind invazivă în acest sector şi nespecifică asociaţiilor vegetale naturale. „Această acţiune de plantare reprezintă unul din obiectivele majore de conservare la nivelul sitului NATURA 2000 Călimani-Gurghiu şi nu numai, întrucât ponderea habitatului este redusă, are un rol ecologic deosebit de important, iar presiunea antropică tinde să-l afecteze tot mai accentuat. Valoarea ecologică deosebită a acestui habitat constă în concentrarea în aceste păduri de luncă a unor eşantioane reprezentative de specii de interes conservativ, biodiversitatea fiind mult mai bogată comparativ cu alte tipuri de păduri. Astfel în Defileul Mureşului Superior în sectorul de luncă se regăsesc numeroase specii de mamifere, păsări sălbatice, reptile, amphibieni şi nevertebrate, ale căror habitat face obiectul reabilitării. De asemenea importanţa aninului negru este deosebită, întrucât valorifică staţiunile cu exces de umiditate, extrage o mare cantitate de apă din sol, contribuind la asanarea acestuia şi la protecţia malurilor în faţa proceselor erozionale”, a declarat Călin Cengher, analist de mediu coordonatorul proiectului. Zi de Zi MS – Alin Zaharie -

Apreciază, dar vor mai mult: piste utilitare!Consiliul Local Civic (CLC) salută iniţiativa Primăriei Arad de realizare a pistelor pentru biciclete pe Faleza Mureşului, venită la nici o săptămână după Marşul Bicicliştilor, dar solicită în contiunare public urgentarea demersurilor de realizare a pistelor utilitare (şi nu doar de agrement) pentru deplasarea în siguranţă la locul de muncă, la şcoală, la magazine, cu bicicleta.„Manifestarea de stradă a peste o mie de biciclişti nu putea fi ignorată din nou. Este bine că de această dată administraţia locală a receptat mesajul şi se constituie într-un partener al societăţii civile în această acţiune deosebit de importantă, care poate salva vieţi şi poate pune circulaţia în Arad pe alte coordonate, mai puţin poluante, mai sănătoase, mai corecte. Salutăm preconizata realizare a pistelor pe Faleză şi aşteptăm să vedem concretizat acest demers. Este un prim pas important, dar nu şi suficient, de aceea noi vom continua demersurile pentru obţinerea unei reţele de piste în Arad”, a declarat Sebastian Bulumac, vicepreşedinte al CLC. Consiliul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

12.05-19.05.2011

elaborează, în acest moment, un proiect de hotărâre CLM în vederea permiterii circulaţiei bicicletelor pe trotuarele mai late de doi metri, dar şi a obligării agenţilor economici şi a instituţiilor publice de amplasare a rastelurilor pentru biciclete. Jurnalul Arădean AR - V.G. -

CLC:” Salutăm demersul Primăriei, dar cerem, în continuare şi reţea de piste utilitare pentru biciclete!”Consiliul Local Civic salută iniţiativa Primăriei Arad de realizare a pistelor pentru biciclete pe Faleza Mureşului, venită la nici o săptămână după Marşul Bicicliştilor Arădeni. ”Apreciem faptul că este un răspuns corect în urma Marşului Bicicliştilor Arădeni, eveniment la care au participat aproape 1000 de arădeni care au solicitat, public, urgentarea demersurilor de realizare a acestor piste, şi care a demonstrat voinţa imperativă a bicicliştilor arădeni de a circula în siguranţă în oraşul lor. Răspunsul Primăriei este un prim pas concret în realizarea acestui deziderat a zecilor de mii de biciclişti arădeni, care au manifestat sub egida ”Daţi Aradului Piste Pentru Biciclişti!” spune Sebastian Bulumac, vicepreşedintele Consiliului Local Civic Arad.CLC solicită în continuare ca atenţia autorităţilor locale să se îndrepte, în primul rând, spre realizarea pistelor utilitare. Şi asta deoarece, spun reprezentanţii CLC, mai important decât ciclismul de agrement este ca arădenii să se poată deplasa în siguranţă la locul de muncă, la şcoală, la magazine cu bicicleta – un mijloc de locomoţie ieftin, ecologic, sănătos.„Manifestarea de stradă a peste o mie de biciclişti nu putea fi ignorată din nou. Este bine că de această dată administraţia locală a receptat mesajul şi se constituie într-un partener al societăţii civile în această acţiune deosebit de importantă, care poate salva vieţi şi poate pune circulaţia în Arad pe alte coordonate, mai puţin poluante, mai sănătoase, mai corecte. Salutăm preconizata realizare a pistelor pe Faleză şi aşteptăm să vedem concretizat acest demers. Este un prim pas important, dar nu şi suficient, de aceea noi vom continua demersurile pentru obţinerea unei reţele de piste în Arad” mai precizează Sebastian Bulumac. Consiliul Local Civic elaborează în acest moment un proiect de hotărâre de Consiliu Local Municipal în vederea permiterii circulaţiei bicicletelor pe trotuarele mai late de doi metri, darc şi a obligării agenţilor economici şi a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

12.05-19.05.2011

instituţiilor publice de amplasare a rastelurilor pentru biciclete. ”În acelaşi timp vă informăm că astăzi a avut loc o deplasare a bicicliştilor arădeni la Pădurea Ceala, unde un grup de cincizeci de persoane a testat traseele pentru biciclete. În drum spre pădure, am făcut o escală în faţa Primăriei, tocmai pentru a accentua, o dată în plus, prezenţa masivă a bicicliştilor în peisajul urban” adaugă vicepreşedintele CLC Arad. TvNews AR –

Consilierii locali au alocat 500.000 lei pentru piste de biciclete pe Faleza MureşuluiConsilierii locali au aprobat, în ultima şedinţă, lista Programului de investiţii cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, dar şi din bugetul local. Pe această listă se regăsesc lucrări de reparaţii la mai multe străzi, piste de biciclişti pe Faleza Mureşului, dar şi diverse manifestări culturale. Astfel, consilierii au aprobat diminuarea cu 200.000 lei a fondurilor alocate obiectivului de investiţii „Servicii de consultanţă pentru implementarea proiectului Sistem de colectare selectivă tip chioşcuri urbane” şi au majorat cu aceeaşi sumă prevederile bugetare alocate pentru amenajarea de spaţii verzi în municipiu. Parcul Reconcilierii, din fonduri guvernamentale. Alocarea sumei de 1.400.000 de lei pentru modernizarea Parcului Reconcilierii a stârnit nemulţumirea consilierului Gheorghe Săplăcan (PSD), care a solicitat redirecţionarea banilor către domeniile învăţământ şi sănătate. Levente Bognar, viceprimarul municipiului Arad, a precizat că banii reprezintă fondurile provenite de la Guvernul României, în urmă cu câţiva ani, cu destinaţia clară: Parcul Reconcilierii. La rândul său, Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad, a precizat că aceşti bani nu provin din bugetul oraşului şi că trebuie cheltuiţi pentru că, în caz contrar, vor fi pierduţi. Glasul Aradului AR

Pistele pentru biciclete: CLC salută demersul primăriei, dar cere în continuare şi reţea de piste utilitare pentru biciclete!Într-un comunicat de presă emis azi de Consiliul Local Civic, se arată că acesta apreciază faptul că iniţiativa primăriei este un răspuns corect în urma Marşului Bicicliştilor Arădeni, eveniment la care au participat aprox. 1000 de arădeni care au solicitat, public, urgentarea demersurilor de realizare a acestor piste, şi care a demonstrat voinţa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

77

12.05-19.05.2011

imperativă a bicicliştilor arădeni de a circula în siguranţă în oraşul lor. Răspunsul Primăriei este un prim pas concret în realizarea acestui deziderat a zecilor de mii de biciclişti arădeni, care au manifestat sub egida Daţi Aradului Piste Pentru Biciclişti!În acelaşi timp, Consiliul Local Civic solicită în continuare ca atenţia autorităţilor locale să se îndrepte în primul rând spre realizarea pistelor utilitare. Mai important decât ciclismul de agrement este ca arădenii să se poată deplasa în siguranţă la locul de muncă, la şcoală, la magazine cu bicicleta – un mijloc de locomoţie ieftin, ecologic, sănătos.„Manifestarea de stradă a peste o mie de biciclişti nu putea fi ignorată din nou. Este bine că de această dată administraţia locală a receptat mesajul şi se constituie într-un partener al societăţii civile în această acţiune deosebit de importantă, care poate salva vieţi şi poate pune circulaţia în Arad pe alte coordonate, mai puţin poluante, mai sănătoase, mai corecte. Salutăm preconizata realizare a pistelor pe Faleză şi aşteptăm să vedem concretizat acest demers. Este un prim pas important, dar nu şi suficient, de aceea noi vom continua demersurile pentru obţinerea unei reţele de piste în Arad” – Sebastian Bulumac, vicepreşedinte al Consiliului Local Civic Arad.Consiliul Local Civic elaborează în acest moment un proiect de hotărâre de Consiliu Local Municipal în vederea permiterii circulaţiei bicicletelor pe trotuarele mai late de doi metri, dar şi a obligării agenţilor economici şi a instituţiilor publice de amplasare a rastelurilor pentru biciclete. În acelaşi timp vă informăm că astăzi a avut loc o deplasare a bicicliştilor arădeni la Pădurea Ceala, unde un grup de aprox. cincizeci de persoane a testat traseele pentru biciclete. În drum spre pădure, am făcut o escală în faţa Primăriei, tocmai pentru a accentua, o dată în plus, prezenţa masivă a bicicliştilor în peisajul urban. Observator AR

Surpare pe halda de zgură de la HunedoaraO porţiune din halda de zgură de la Hunedoara a luat-o la vale. Autorităţile care anchetează incidentul spun că este vorba despre surparea unei cantităţi semnificative de material depozitată incorect. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara a fost alertat, ieri după-masă, de câţiva cetăţeni care au grădinile în zona Buituri, din Hunedoara, şi care au observat că o porţiune a haldei de zgură din vecinătate s-a surpat.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

78

12.05-19.05.2011

Surparea haldei confirmată de ISU şi Inspectoratul de Stat în Construcţii. Alertaţi de incidentul produs, reprezentanţi ai ISU Hunedoara, ai Inspectoratului de Stat în Construcţii şi ai Grăzii de Mediu Hunedoara s-au deplasat la faţa locului. "Un echipaj din cadrul ISU s-a deplasat în teren pentru a evalua situaţia, iar după primele cercetări s-a constatat că alunecarea nu a fost de mari proporţii şi nu există pericolul de colmatare a râului Cerna. Surparea s-a produs în urma unor excavări care au avut loc pe halda de zgură", a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Hunedoara, locotenent Anemona Doda. Surparea de pe halda de zgură a fost confirmată şi de reprezentanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC). "Pe halda de la Hunedoara s-a depozitat în mod greşit o cantitate de zgură, care a plecat la vale. Nu este nimic grav. Nu este pus în pericol stabilimentul haldei de zgură", a afirmat directorul adjunct al ISC Hunedoara, Mihai Şahiu. Garda de Mediu are orbul...zgurii. Pe de altă parte Garda de Mediu Hunedoara se pare că nu a sesizat nici o neregulă pe halda de zgură. Comisarul Cristian Moldovan a precizat că este vorba doar de o alarmă falsă. "Pe haldă se lucrează la un pinten de consolidare. La baza haldei sunt câteva grădini, iar oamenii au văzut agitaţie şi au sunat la 112. Pe haldă se lucrează intens pentru că se pregătesc pentru începerea lucrărilor de construcţie a autostrăzii, în speranţa că se va folosi zgură ca materie primă. Probleme nu sunt, eu nu am văzut nici o fisură, doar se lucrează", a spus comisarul şef al Grăzii de Mediu Hunedoara, Cristian Moldovan. Firma Agregate Buituri exploatează zona calamitată. Surse din cadrul firmei Mittal Steel, proprietarul haldei de la Buituri, au precizat că surparea a avut loc din cauza unor lucrări executate de societatea Agregate Buituri, care a vrut să deschidă un nou drum în zona sa de exploatare. De câteva săptămâni, conducerea Mittal Steel a amplasat o barieră, pe calea de acces spre halda de zgură, pentru a reduce furturile de fier vechi din zonă. Se pare că, nemulţumiţi de această măsură, reprezentanţii societăţii Agregate Buituri, una dintre firmele care exploatează zgura şi fierul vechi de pe haldă, a încercat să sape o altă cale de acces, depo-zitând incorect materialul rezultat în urma lucrărilor. Glasul Hunedoarei HD

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

79

12.05-19.05.2011

Pericol? Halda de zgurã de la Hunedoara a luat-o, din nou, la valeIeri după-amiază, proprietarii grădinilor din zona haldei de zgură de la Hunedoara, aflată în exploatarea societăţii Agregate Buituri, au crezut că se prăvăleşte pământul peste ei. Motivul este o surpare produsă în interiorul haldei de zgură, într-o zonă vulnerabilă, susţin specialiştii. Potrivit reprezentanţilor Agenţiei de Mediu, cauza surpării haldei a fost aceea că S.C. Agregate Buituri a vrut să construiască acolo un alt drum de acces decât cel monitorizat de proprietarul haldei, ArcelorMittal Hunedoara. Proprietarii grădinilor din zonă au anunţat imediat pompierii, care s-au deplasat la faţa locului, împreună cu alţi specialişti şi reprezentanţi ai Gărzii de Mediu. Vom reveni cu amănunte în numărul viitor al ziarului. Mesagerul Hunedorean HD - A. Năstase –

Reciclarea, un pas necesar spre civilizaţie Campania de conştientizare a importanţei colectării selective a deşeurilor a ajuns la faza primelor rezultate concrete. Societatea de salubritate Proserv, iniţiatorul campaniei, a demarat colectarea cantităţilor de deşeuri colectate selectiv de fiecare clasă în parte, de la fiecare unitate de învăţământ primar, gimnazial şi liceal din municipiul Hunedoara, oraşul în care se derulează iniţiativa. Primele rezultate arată mai degrabă că mesajul transmis de Proserv şi Replica, alături de sponsorii campaniei (Vodafone, Slag Processing Service, Ecosid Hunedoara, Complexul Heaven, Mike’s Hardware, Şcoala de şoferi “Cipro”, Salub S.A. şi Aqua Sara), a avut efect.Tone de deşeuri colectate selectiv. Echipele Proserv şi voluntarii campaniei au demarat luni, 9 mai, operaţiunile de ridicare a deseurilor colectate selectiv de fiecare clasa in parte din fiecare unitate de învăţământ. Procedura se derulează în ordinea în care a fost dat startul colectării în fiecare şcoală, astfel încât perioada avută la dispoziţie pentru adunarea cantităţilor de hârtie, PET, sticlă şi doze de aluminiu să fie aceeaşi pentru toate şcolile participante. Peste 500 de premii. Campania intitulată “Reciclarea, un pas necesar spre civilizaţie” li se adresează în special elevilor din şcoli generale şi licee. Tinerii care vor reuşi să strângă cele mai mari cantităţi de deşeuri reciclabile vor fi răsplătiţi pentru efortul lor cu premii tentante. Componenţii clasei care va aduna cea mai mare cantitate de hârtie, sticlă, PET-uri şi doze de aluminiu vor avea parte de o excursie de neuitat la Grădina Botanică din Cluj – Napoca, precum şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

80

12.05-19.05.2011

de un videoproiector de care se vor ajuta din plin la cursuri în anii următori. Elevii claselor care se vor situa pe primul loc al “clasamentului” întocmit pe fiecare şcoală şi liceu în parte vor fi recompensaţi cu câte o cartelă telefonică, în total, fiind disponibile 500 de cartele oferite de partenerul campaniei, compania Vodafone. Un alt sponsor pune la dispoziţie un alt premiu tentant: în urma unei trageri la sorţi, in care vor fi incluşi elevii clasei a 11-a sau a 12-a care a strâns cea mai mare cantitate de deşeuri, care vor avea împliniţi 17 ani şi jumătate la data de 1 iunie, va fi desemnat tânărul sau tânăra care va beneficia gratuit de cursurile Şcolii de şoferi Cipro pentru categoria B a permisului de conducere. Acţiunea derulată de Proserv cu sprijinul sponsorilor amintiţi şi al instituţiilor de învăţământ din municipiul Hunedoara a început pe 4 aprilie şi se va finaliza pe 20 mai, anul curent. Desemnarea căştigătorilor şi acordarea premiilor se vor derula în ziua de 23 mai, iar excursia la Grădina Botanică din Cluj – Napoca va avea loc în 28 mai. “Obiectivul acestei campanii este să-i determinăm pe locuitorii municipiului Hunedoara să colecteze selectiv deşeurile, astfel încât să ne apropiem de rata reciclării înregistrată în ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Iniţiativa noastră vizează în special tinerii, deoarece ei sunt mai dispuşi la schimbare şi credem ca pot fi determinati mai usor sa adopte metoda selectiva de colectare a deseurilor, mai ales ca, de câţiva ani buni, în Hunedoara şi nu numai Societatea de salubritate Proserv a implementat un sistem de colectare selectiva pentru sticla, hartie si PET-uri”, adauga Andreea Spatacean, voluntar in echipa de organizare a campaniei intitulate “Reciclarea, un pas necesar spre civilizatie”.România ocupă ultimul loc în Europa in ceea ce priveste gradul de colectare selectiva a deseurilor menajere. Reuşim să reciclăm doar 1 la suta din valomul total de deseuri pe care il producem acasa, la şcoală, la serviciu, ori in timpul liber, prin oras. Rata colectarii selective din Romania este de 62 de ori mai mică decât media înregistrată în celelalte state membre ale Uniunii Europene. In România există centre specializate pe colectarea selectiva a deseurilor menajere, dar exista si procesatori ai acestora care, pentru a atinge pragul minim de eficienta, sunt nevoiti chiar sa importe “materie prima”. Singura tinta europeana atinsa de Romania privind colectarea deseurilor este cea referitoare la recipienţii de plastic. Mai este însă mult de lucru în ce priveşte sticla, hârtia (sau cartonul) şi aluminiul. În cazul în care, în următorii doi ani, România nu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

81

12.05-19.05.2011

reuşeşte să îşi atingă ţintele de colectare selectivă, Uniunea Europeană va aplica amenzi usturătoare, care se vor resimţi în buzunarul fiecăruia dintre noi prin aplicarea unor taxe şi impozite majorate.Până pe 19 mai vor fi ridicate deşeurile colectate de elevii şcolilor din municipiul Hunedoara în aceeaşi ordine în care a fost demarată campania în fiecare unitate de învăţământ, astfel încât fiecare clasă să aibă la dispoziţie acelaşi interval dedicat colectării selective pentru participarea la concursul cu premii. “Ştiaţi că... ?- fiecare tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci- energia pe care o economisim când reciclăm un pahar de sticlă poate alimenta un bec pentru 4 ore- din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor- este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hârtie- dacă reciclăm o doză de aluminiu vom economisi energie suficientă pentru producerea altor 20 de doze reciclate- un televizor poate funcţiona trei ore încontinuu cu energia economisită prin reciclarea unei cutii de aluminiu/Replica HD - Ciprian Iancu –

Consilierii locali au alocat 500.000 lei pentru piste de biciclete pe Faleza MureşuluiConsilierii locali au aprobat, în ultima şedinţă, lista Programului de investiţii cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, dar şi din bugetul local.Pe aceas¬tă listă se regăsesc lucrări de reparaţii la mai multe străzi, piste de biciclişti pe Faleza Mureşului, dar şi diverse manifestări culturale.Astfel, consilierii au aprobat diminuarea cu 200.000 lei a fondurilor alocate obiectivului de investiţii „Servicii de consultanţă pentru implementarea proiectului Sistem de colectare selectivă tip chioşcuri urbane” şi au majorat cu aceeaşi sumă prevederile bugetare alocate pentru amenajarea de spaţii verzi în municipiu. De asemenea, s-au diminuat cu 1.500.000 lei fondurile aprobate pentru „Reabilitarea liniilor de tramvai pe traseul Piaţa Sârbească – Piaţa Romană şi pe Podul Traian”, care s-au constituit în excedent, şi s-au alocat pentru alte proiecte. Unul dintre

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

82

12.05-19.05.2011

acestea este „Proiectare şi execuţie piste de biciclişti pe Faleza Mureşului” şi a primit 500.000 lei. De asemenea, suma de 933.000 lei a fost alocată pentru suplimentarea programului de reparaţii străzi pe anul 2011. Consilierii au mai aprobat alocarea sumei de 65.000 lei pentru Programul de acţiuni cultural-artistice şi de tineret pe anul 2011. Acesta cuprinde Festivalul Internaţional de Teatru Francofon (40.000 lei), Meeting Point -Arad bienal 2011, ediţia a III-a (20.000 lei) şi întâlnirea corurilor de limbă maghiară din Arad (5.000 lei). Liceul de Artă „Sabin Drăgoi” a primit 2.000 lei pentru cheltuieli materiale şi servicii. Pe lista obiectivelor de investiţii care au primit finanţare la rectificarea bugetară se mai regăsesc Reabilitare faţade şi tâmplărie exterioară la Şcoala Generală nr. 11 „Nicolae Bălcescu”, Reabilitare clădire Colegiu Naţional „Moise Nicoară”, Reabilitarea internatului Liceului teoretic „Vasile Goldiş”. Totodată, s-au mai alocat bani pentru montajul panourilor solare pentru încălzirea apei bazinului din zona comer¬- cială a Ştrandului Neptun, dar şi pentru cofinanţarea programului de reabilitare termică a clădirilor. Parcul Reconcilierii, din fonduri guvernamentale. Alocarea sumei de 1.400.000 de lei pentru modernizarea Parcului Reconcilierii a stârnit nemulţumirea consilierului Gheorghe Săplăcan (PSD), care a solicitat redirecţionarea banilor către domeniile învăţământ şi sănătate. Levente Bognar, viceprimarul municipiului Arad, a precizat că banii reprezintă fondurile provenite de la Guvernul României, în urmă cu câţiva ani, cu destinaţia clară: Parcul Reconcilierii. La rândul său, Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad, a precizat că aceşti bani nu provin din bugetul oraşului şi că trebuie cheltuiţi pentru că, în caz contrar, vor fi pierduţi. Glasul Aradului – AR

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI

ABA Crişuri "îngroapă" Adona şi Crişul Mic pe bani europenCursurile de apă Adona şi Crişul Mic, care în prezent sunt pline de mizerii, sunt în curs de întubare de către Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, cu cofinanţare din fonduri europene. "Avem asigurări din partea Comisiei Europene că 80% din finanţarea necesară lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene", a declarat marţi, directorul ABA Crişuri, Pasztor Sandor, într-o conferinţă de presă susţinută pe teren. Lucrările de amenajare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

83

12.05-19.05.2011

cursului pârâului Adona au început săptămâna trecută din zona străzii Atelierelor. "Această investiţie a devenit posibilă în baza protocolului se colaborare încheiat în urmă cu două luni cu Primăria Oradea. ABA Crişuri va face întubarea cursului de apă, după care municipalitatea va amenaja deasupra spaţii verzi şi locuri de parcare", a spus Pasztor. Împărţite în trei. Întrucât lucrările se fac în intravilanul oraşului, pentru a deranja cât mai puţin orădenii care locuiesc în vecinătatea cursului de apă investiţia se va face pe tronsoane. După predarea fiecărui porţiuni, municipalitatea va trece la amenajarea urbanistică a zonei.Conform declaraţiei primarului Ilie Bolojan, cursul Adonei este împărţit pe trei tronsoane cuprinse între străzile Atelierelor şi Meiului, Meiului şi Leonardo da Vinci, respectiv Leonardo da Vinci şi Liszt Ferencz. "După casetarea cursului de apă vom amenaja deasupra spaţii verzi şi cât mai multe locuri de parcare", a declarat primarul Ilie Bolojan. Atenţie, demolăm! Pentru a putea amenaja noile locuri de parcare, în zona străzii Liszt Ferencz municipalitatea a demolat 140 de garaje situate în vecinătatea cursului Adonei şi a demarat procedura de expropriere pentru construcţiile ridicate pe proprietăţi private din curtea blocurilor. "După finalizarea lucrărilor de amenajare a drumului între străzile Toamnei şi Atelierelor, strada Liszt Ferencz care vine în prelungire va avea o importanţă majoră. Pentru că va creşte traficul auto pe această arteră vom fi nevoiţi să interzicem parcarea pe ambele margini ale drumului fapt pentru care vom amenaja locuri de parcare în spatele blocurilor, pentru ca locuitorii zonei să aibă unde îşi lăsa maşinile", a declarat Ilie Bolojan. Un an de lucrări. Lucrările de întubare a cursului pârâului Adona pe o lungime de circa 1.400 metri au fost adjudecate de firma Repcon pentru 11,4 milioane lei. Din această suma circa opt milioane lei vor fi alocaţi prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. Conform contractului durata lucrărilor este de 18 luni, dar directorul ABA Crişuri şi-a exprimat speranţa că acestea vor fi terminate în vara anului viitor astfel încât locuitorii zonei să nu mai sufere în timpul verii datorită mirosului pestilenţial împrăştiat de cursul de apă. Amenajarea pârâului Crişul Mic urmează să demareze în următoarele două săptămâni. În paralel muncipalitatea organizează licitaţia petru amenajarea urbanistică a celor două cursuri de apă./Bihoreanul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

84

12.05-19.05.2011

Casetează pârâul Adona. Au demolat peste 100 de garaje!Un nou proiect investiţional gestionat în colaborare cu Administraţia Bazinală de Apă (ABA) „Crişuri” face ca o parte dintre orădeni să înjure actuala conducere a oraşului. Marţi, 17 mai, primarul Ilie Bolojan şi Pasztor Sandor – director eecutiv al ABA „Crişuri” au prezentat presei planurile de transformare a peste 2 km de pârâu Adona în zonă cu şosea şi spaţii verzi. Practic, azi au demarat oficial lucrările, deşi Studiul de Fezabilitate încă nu a fost aprobat de Consiliul Local. Directorul Pasztor spune că este o lucrare importantă, având rol estetic, dar şi unul de reducere a viiturilor pe pârâul Adona.Peste 2 km de întubareLucrarea (executată de firma Repcon) va fi făcută pe porţiuni. Şeful ABA „Crişuri” spune că pe primul tronson pe care se munci va fi lăsat deschis un canal deoarece specialiştii se aşteaptă la viituri ocazionale pe pârâul Peţa, confluent cu Adona. Un alt tronson este pe o lungime de 1.040 m, situat în intravilan, zonă în care pârâul va fi integral casetat. Din punct de vedere tehnic, asta înseamnă un fel de căptuşire a cursului pârâului cu o casetă având o deschidere internă de aproximativ 4 m, o înălţime de peste 2 m, astfel încât capacitatea portantă să fie destul de mare pentru a permite construirea peste ea a părţii de drum destinat circulaţiei. În continuarea zonei de intravilan, ABA „Crişuri” a prevăzut o porţiune cu dale din beton în formă de fagure, asta pentru o cât mai bună întreţinere. Totodată, proiectul prevede grilaje care să stopeze înaintarea deşeurilor de tip flacoane sau doze de bere. Încă 500 de locuri de parcarePrezent din nou pe teren alături de Pasztor, primarul Bolojan a descris şi el investiţia, din punct de vedere al administraţiei locale: „Până la strada Meiului este o zonă care va fi amenajată în principal cu cale de rulare (şosea) şi locuri de parcare, care va rezolva şi o diferenţă de nivel existentă în acest moment. A doua zonă este de la str. Meiului până la str. Leonardo da Vinci, unde în principal vor fi locuri de parcare pentru că, cu deschiderea străzii Atelierelor (aflată acum în lucru) către Universitate, str. Leonardo da Vinci va deveni o stradă de trafic în aşa fel încât va descărca Nufărul 2 cpătre zona centrală”. Astfel, şeful Primăriei explică şi preocuparea pentru a se crea în zonă cât mai multe locuri de parcare; ideea este ca toţi cei care locuiesc în blocurile de acolo să poată avea astfel de locuri pentru maşinile lor. A treia zonă, potrivit relatării lui Ilie Bolojan, merge de la intersecţia cu str. Leonardo da Vinci până la str. Liszt Ferenc, la grădiniţa aflată în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

85

12.05-19.05.2011

construcţie. Pe acel tronson, edilul promite numai spaţii verzi şi locuri de parcare. Garaje demolate şi exproprieriDe altfel, investiţia comună nu are doar părţi frumoase. Ilie Bolojan spune că a fost deja nevoie de demolarea a aproape 140 de garaje în vederea accesului utilajelor firmei executante, dar şi pentru amenajarea unitară a zonei. Primarul spune că Studiul de Fezabilitate aferent proiectului descris va fi aprobat în următoarea şedinţă a Consiliului Local Oradea. Apoi, toate amănuntele legate de proiect vor fi discutate cu asociaţiile de proprietari din zonele afectate de lucrare. Urmează ca Municipalitatea să elaboreze şi proiectele tehnice de rigoare, respectiv să organizeze licitaţiile astfel încât, pe măsură ce pârâul Adona va fi întubat, să se poată merge mai departe cu definitivarea lucrărilor de amenajare care ţin de administraţia locală. Estimativ, Pimăria va amenaja în zona respectivă în jur de 500 de locuri de parcare. De asemenea, Bolojan spune că sunt în plan anumite exproprieri „pentru că, după 1989, pe aceste amplasamente chiar în zone publice au fost reconstituite nişte drepturi de proprietate care astăzi ne crează destul de multe probleme”. Cu bani de la Uniunea EuropeanăVestea poate cea mai bună în ceea ce priveşte investiţia este că, potrivit lui Pasztor Sandor, în urma vizitei reprezentanţilor Comisiei Europene (CE), s-a primit acord pentru ca 80% din valoarea totală a lucrărilor (aproximativ 11,4 milioane lei) să fie suportate din fonduri nerambursabile externe. „Săptămâna trecută, lucrarea a fost avizată favorabil din partea CE ca fiind una importantă pentru România şi este o lucrare importantă pentru reducerea viiturilor, pentru reducerea riscurilor de inundaţii şi pentru ecologizarea zonei”, spune directorul ABA „Crişuri”. Prin urmare, accesul la fonduri este asigurat, adică, în cazul casetării pârâului Adona, este vorba despre peste 2 milioane euro. Dacă totul merge bine, zona care astăzi este în lucru va fi predată în cursul anului 2012./Bihor Stiri

Ecologizare şi urbanizare: Pârâul Adona va fi „alungat" în subteranAdministraţia Bazinală de Ape Crişuri a demarat, în urmă cu câteva zile, lucrările de amenajare a pârâului Adona, pe o lungime de aproximativ 2 km. Directorul executiv al ABA Crişuri, Pasztor Sandor, a anunţat că lucrarea urmează să se finalizeze în 18 luni, existând şanse ca 80% din finanţare să fie asigurată din fonduri europene. După

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

86

12.05-19.05.2011

întubarea pârâului, administraţia locală va amenaja spaţii verzi, locuri de parcare şi şosea deasupra. În prealabil, însă, municipalitatea a dărâmat 140 de garaje, urmând să mai exproprieze câţiva orădeni pentru a-şi pune în aplicare proiectul de reamenajare a zonei. Directorul executiv al ABA Crişuri, Pasztor Sandor, a prezentat ieri proiectul de întubare a pârâului Adona, printr-o deplasare în zona în care, cu câteva zile în urmă, muncitorii firmei Repcon (câştigătoarea licitaţiei de amenajare a Văii Adona) au demarat lucrările. "Acum două luni, s-a încheiat protocolul cu administraţia locală, în care a fost prevăzută şi amenajarea acestei zone. Încă de anul trecut am făcut demersuri pentru reducerea viiturilor pe pârâul Adona şi rezolvarea problemei ecologizării în zonă", a declarat Pasztor. Acesta a menţionat că pe primul tronson pe care se va muncii va fi lăsat deschis un canal, pentru prevenirea viiturilor din pârâul Peţa. Cel de-al doilea tronson, pe o lungime de 1.040 m, situat în intravilan, va fi integral casetat. Mai exact, cursul pârâului va fi căptuşit cu o casetă, având o deschidere internă de aproximativ 4 m şi o înălţime de 2,40 m. În continuarea zonei de intravilan, proiectul ABA "Crişuri" prevede o porţiune cu dale din beton în formă de fagure, care permite o cât mai bună întreţinere a zonei. De asemenea, în proiect este prevăzută amplasarea de grilaje care să stopeze înaintarea deşeurilor. Pasztor a menţionat că investiţia se ridică la 11,4 milioane lei, însă, în urma vizitei făcute de reprezentanţi ai Comisiei Europene la Oradea, s-ar putea ca 80% din sumă să fie asigurată din fonduri europene. "Am primit aviz favorabil din partea Comisiei Europene, considerându-se că lucrarea este importantă pentru România, pentru reducerea riscului inundaţiilor şi ecologizare", a afirmat directorul ABA Crişuri. Acesta a mai menţionat că sunt promisiuni pentru obţinerea de fonduri europene şi pentru amenajarea pârâului Crişul Mic. Pe de altă parte, primarul Oradiei, Ilie Bolojan, a anunţat că după întubarea pârâului Adona municipalitatea va derula propriul proiect de amenajare a zonei, care va fi structurat tot pe trei tronsoane. Studiul de fezabilitate va fi aprobat în următoarea şedinţă a Consiliului Local Oradea. "Primul tronson, până la strada Meiului, va fi amenajat ca o cale de rulare şi locuri de parcare. Al doilea tronson, între Meiului şi strada Leonardo da Vinci, va fi amenajat cu locuri de parcare, pentru că, odată cu deschiderea străzii Atelierelor către Universitate, strada Leonardo da Vinci va deveni o stradă de trafic. Va fi nevoie de cât mai multe locuri de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

87

12.05-19.05.2011

parcare pentru toţi cei care locuiesc în apropierea străzii Leonardo da Vinci", a menţionat primarul. Cel de-al treilea tronson va fi cel situat de la intersecţia cu str. Leonardo da Vinci până la str. Liszt Ferenc, la grădiniţa aflată în construcţie. Aici ar urma să fie amenajate spaţii verzi şi locuri de parcare. Pentru a putea realiza aceste amenajări, municipalitatea a demolat deja 140 de garaje din zona străzii Ferenc Liszt, care a generat nemulţumirea celor care locuiesc aici. Mai mult, urmează ca orădenii care deţin construcţii pe traseul proiectului de amenajare a Văii Adonei să fie expropriaţi. După aprobarea studiului de fezabilitate, municipalitatea va elabora proiectul tehnic şi va demara licitaţia, astfel ca, din toamnă, să înceapă execuţia lucrărilor. Estimativ, Pimăria va amenaja în zonă 500 de locuri de parcare./Crisana

Valea Adona din Oradea va fi amenajataPrimarul Ilie Bolojan împreună cu directorul Administraţiei Bazinale Ape Crişuri, Pasztor Sandor, au susţinut marţi, 17 mai, o conferinţă de presă în teren, în cadrul căreia au fost prezentate lucrările care se vor desfăşura pe pârâul Adona. „Acum două luni, Administraţia Bazinală Ape Crişuri a încheiat cu Primăria Oradea un protocol în care a fost prevăzută şi amenajarea acestei zone, care de mulţi ani este problematică pentru municipiu. Prin amenajarea Văii Adonei ne dorim atingerea a două obiective: reducerea viiturilor pe acest pârâu şi rezolvarea problemei ecologizării zonei”, a spus directorul Administraţiei Bazinale Ape Crişuri, Pasztor Sandor. Astfel, Administraţia Bazinală Ape Crişuri va amenaja un baraj care va atenua viiturile, iar pe primul tronson al pârâului va păstra un canal deschis. În zona Văii Adona se lucrează deja la terasamente. Deasupra acestora va rămâne o suprafaţă, care va fi amenajata de municipalitate cu spaţii verzi, locuri de joacă şi parcări. „Execuţia acestor lucrări se ridica la 11,4 milioane lei, însă săptămâna trecută, Comisia Europeană a dat aviz favorabil pentru lucrările de reducere a viiturilor şi ecologizare a pârâului Adona, astfel că 80% din banii necesari vor fi asiguraţi din fonduri europene”, a mai spus directorul Pasztor Sandor. După ce Administraţia Bazinală Ape Crişuri va finaliza lucrările de intubare a pârâului, Primăria Oradea va începe amenajarea zonei, lucrările desfâşurându-se pe trei tronsoane. „Primăria Oradea va amenaja atât calea de rulare, cât şi spaţiile de parcare până la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

88

12.05-19.05.2011

intersecţia cu str. Meiului. Având în vedere că str. Leonardo Da Vinci va deveni o stradă de trafic, care va descărca zona Nufărul spre zona centrală a oraşului, municipalitatea are în vederea amenajarea de locuri de parcare şi pe tronsonul cuprins între str. Meiului şi str. Leonardo Da Vinci”, a spus primarul Ilie Bolojan. Pe tronsonul cuprins între str. Leonardo Da Vinci şi zona Liszt Ferenc, Primăria Oradea va amenaja de asemenea parcări, dar va avea în vedere şi amenajarea de spaţii verzi. Proiectul municipalităţii presupune realizarea a aproximativ 500 de locuri de parcare, realizarea sistemului de iluminat public aferent acestora, dar şi realizarea sistemului de colectare a apelor pluviale.„Urmează, ca studiul de fezabilitatea să fie supus aprobării Consiliului Local, după care vom trece la elaborarea proiectului tehnic şi la derularea procedurilor de licitaţie. Sperăm, că în această toamnă vom putea începe lucrările, astfel ca, până în toamna anului viitor să avem aici, o zonă complet amenajată şi funcţională”, a mai spus primarul Ilie BolojanVIDEO : http://www.cristv.ro/2011/05/amenajare-parau-adona/CRIS TV

Se amenajează și zona pârâului Adona. Leonardo Da Vinci va deveni o stradă de traficPrimarul Ilie Bolojan împreună cu directorul Administraţiei Bazinale Ape Crişuri, Pasztor Sandor a susţinut marţi, 17 mai, o conferinţă de presă în teren, în cadrul căreia au fost prezentate lucrările care se vor desfăşura pe pârâul Adona. Valoarea acestora se va ridica la 11,4 milioane lei, 80% din banii necesari fiind asiguraţi din fonduri europene. Administraţia Bazinală Ape Crişuri va amenaja un baraj care va atenua viiturile, iar pe primul tronson al pârâului va păstra un canal deschis. „Acum două luni, Administraţia Bazinală Ape Crişuri a încheiat cu Primăria Oradea un protocol în care a fost prevăzută şi amenajarea acestei zone, care de mulţi ani este problematică pentru municipiu. Prin amenajarea Văii Adonei ne dorim atingerea a două obiective: reducerea viiturilor pe acest pârâu şi rezolvarea problemei ecologizării zonei”, a declarat directorul Administraţiei Bazinale Ape Crişuri, Pasztor Sandor. În zona Văii Adona se lucrează deja la terasamente. Deasupra acestora va rămâne o suprafaţă, care va fi amenajata de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

89

12.05-19.05.2011

municipalitate cu spaţii verzi, locuri de joacă şi parcări.„Execuţia acestor lucrări se ridica la 11,4 milioane lei, însă săptămâna trecută, Comisia Europeană a dat aviz favorabil pentru lucrările de reducere a viiturilor şi ecologizare a pârâului Adona, astfel că 80% din banii necesari vor fi asiguraţi din fonduri europene” a mai spus directorul Pasztor Sandor. După ce Administraţia Bazinală Ape Crişuri va finaliza lucrările de intubare a pârâului, Primăria Oradea va începe amenajarea zonei, lucrările desfâşurându-se pe trei tronsoane. Leonardo Da Vinci va deveni o stradă de trafic. Pe tronsonul cuprins între str. Leonardo Da Vinci şi zona Liszt Ferenc, Primăria Oradea va amenaja de asemenea parcări, dar va avea în vedere şi amenajarea de spaţii verzi.„Primăria Oradea va amenaja atât calea de rulare, cât şi spaţiile de parcare până la intersecţia cu str. Meiului. Având în vedere că str. Leonardo Da Vinci va deveni o stradă de trafic, care va descărca zona Nufărul spre zona centrală a oraşului, municipalitatea are în vederea amenajarea de locuri de parcare şi pe tronsonul cuprins între str. Meiului şi str. Leonardo Da Vinci” a declarat primarul Ilie Bolojan. Proiectul municipalităţii presupune realizarea a aproximativ 500 de locuri de parcare, realizarea sistemului de iluminat public aferent acestora, dar şi realizarea sistemului de colectare a apelor pluviale.„Urmează, ca studiul de fezabilitatea să fie supus aprobării Consiliului Local, după care vom trece la elaborarea proiectului tehnic şi la derularea procedurilor de licitaţie. Sperăm, că în această toamnă vom putea începe lucrările, astfel ca, până în toamna anului viitor să avem aici, o zonă complet amenajată şi funcţională” a mai spus primarul Ilie Bolojan.Oradea Press

Oradea: Valea Adona se amenajeaza din fonduri europeneAmenajarea vaii paraului Adona, din Oradea se va realiza prin fonduri europene. Municipalitatea a primit aviz favorabil saptamana trecuta pentru un proiect cu finantare europeana de reducere a viiturilor si ecologizare a paraului. In urma cu doua luni, Primaria Oradea si Administratia Bazinala Ape (ABA) Crisuri au incheiat un protocol care viza amenajarea acestei zone. ABA va amenaja aici un baraj pentru atenuarea viiturilor, pe primul tronson urmand sa ramana un canal deschis.In zona vaii Adona se lucreaza in prezent la terasamante, deasupra carora municipalitatea are in plan sa amenajeze spatii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

90

12.05-19.05.2011

verzi, locuri de parcare iluminate si locuri de joaca pentru copii.Vor fi amenajate in total 500 de locuri de parcare, si se va executa de asemenea, un sistem de colectare a apelor pluviale. Lucrarile se vor derula pe trei tronsoane si costa in total 11,4 milioane de lei, din care 80% sunt asigurati din fonduri europene. In prima etapa a lucrarilor, ABA se va ocupa de intubarea paraului, dupa care vor demara lucrarile de amenajare. Termen, in toamna anului 2012. "Primaria Oradea va amenaja atat calea de rulare, cat si spatiile de parcare pana la intersectia cu str. Meiului. Avand in vedere ca str. Leonardo Da Vinci va deveni o strada de trafic, care va descarca zona Nufarul spre zona centrala a orasului, municipalitatea are in vederea amenajarea de locuri de parcare si pe tronsonul cuprins intre str. Meiului si str. Leonardo Da Vinci”, a explicat astazi intr-o conferinta de presa primarul Ilie Bolojan.Studiul de fezabilitate al proiectului va face obiectul unui proiect de hotarare de consiliu local, dupa care se va trece la elaborarea proiectului tehnic si la organizarea licitatiei pentru contractarea unei firme care sa execute lucrarile. Primarul Ilie Bolojan a mai spus ca spera ca, in aceasta toamna sa inceapa lucrari le, pentru ca, pana in toamna lui 2012, zona sa fie complet amenajata.

ABA Crişuri "îngroapă" pârâul AdonaLucrările de refacere, protecţie şi îmbunătăţire a cursului pârâului Adona vor începe în cursul acestei săptămâni. Investiţia se ridică la 11 milioane de lei, se va derula pe o perioadă de doi ani cu finanţare de la Ministerul Mediului şi Pădurilor şi a fost posibilă în baza protocolului de colaborare dintre ABA Crişuri şi Primăria Oradea. Directorul ABA Crişuri, Pasztor Sandor, a anunţat încă de la sfârşitul anului trecut că printre priorităţile se numără întubarea pârâurilor Crişul Mic şi Adona, investiţie estimată la nu mai puţin de 20 milioane de lei."Crişul Mic va fi casetat pe o porţiune de circa 1.300 metri, iar Adona pe o lungime de 1.400 metri. După acoperirea cursurilor de apă deasupra lor, Primăria va amenja spaţii verzi, parcări, alei şi căi de acces auto", a declarat Pasztor. În prezent, ambele văi sunt pline de mizerii, iar în sezonul cald răspândesc în zonă un miros pestilenţial, punând în pericol sănătatea orădenilor./Bihoreanul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

91

12.05-19.05.2011

Bagă aproape 3 milioane euro în Pârâul AdonaÎn timp ce, în Oradea, mai sunt lucrări de amenajare în desfăşurare, executate la comanda Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) „Crişuri”, instituţia se pregăteşte pentru o nouă investiţie. De data asta, de la râu se merge la pârâu. Potrivit unui comunicat al ABA, mâine (17 mai), şeful acesteia, Pasztor Sandor şi primarul Ilie Bolojan vor prezenta date despre amenajarea Adonei, în cartierul Nufărul. Şantierul va înghiţi 11 milioane lei, suma provenind de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Mediului şi Pădurilor. După cum încă din decembrie 2010 se prevestea, ar urma ca pârâul Adona să fie întubat (probabil tot aşa cum s-a procedat în faţa fostului Spital de Pneumoftiziologie de pe str. Izvorului) şi casetat pe o distanţă de peste 1 km. Potrivit intenţiilor de atunci ale Municipalităţii, ar urma şi realizarea unui grilaj care să oprească deşeurile. După realizarea investiţiei, Primăria Oradea va amenaja aleile. Vom reveni cu amănunte.Bihor Stiri

Vor sa depisteze poluatorii CrisuluiLiceenii Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul” pledează pentru o educaţie eco şi trec la fapte.La Colegiul Tehnic Mihai Viteazul a fost lansat proiectul „Educaţie pentru mediu prin activităţi extracurriculare în şcoală şi comunitate”. Evenimentul a avut loc în cadrul Primăverii eco „decretate” de Catedra de Protecţia Mediului.Acest proiect a izvorât din considerentul că „poluarea Crisului Repede este o problemă care ne priveşte pe toţi. Calitatea apei ne influenţează pe fiecare dintre noi, dar în acelaşi timp stilul nostru de viaţă se reflectă în calitatea apei!”, spune profesorul Marilena Filip, coordonator al proiectului. Crisul Repede se sufocă. Principalele acţiuni care se vor desfăşura în cadrul proiectului sunt:investigarea malurilor Crisului Repede pe sectorul pod CFR Calea Clujului – pod CFR Ioşia pentru depistarea surselor de poluare, investigarea debitului, prelevarea de probe de apă pentru analizarea compoziţiei biologice şi chimice cu ajutorul truselor de lemn din dotare, organizarea unor sesiuni de informare cu sprijinul partenirilor de proiect din cadrul Administraţiei Bazinale de Ape Crişuri oradea şi de la Agenţia pentru Protecţia Mediului şi realizarea unui DVD cu prezentarea rezultatelor proiectului. „Investigând malurile Crisului Repede am constatat că acesta se sufocă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

92

12.05-19.05.2011

datorită nepăsării concitadinilor noştri care aruncă resturi menajere, flacoane şi deşeuri în apă, fără să ierte bogăţia noastră de preţ, apa. Pentru a stopa această influenţă nocivă, autodistrugătoare în esenţa sa pentru omenire, pledăm în favoarea unei educaţii ecologice autentice a generaţiilor actuale de elevi”, spune directorul CT Mihai Viteazul, membru al echipei care a realizat proiectul.Tot în cadrul proiectului, liceenii au realizat şi vestimentaţii din materiale reciclabile, pe care le-au prezentat în centrul Oradiei de Ziua Pământului./Jurnal Bihorean

Pasztor Sandor, şeful ABA Crişuri: "Rupem o felie cât mai mare de bani pentru Oradea"De peste zece ani conduce instituţii publice, dar numai în domeniul pentru care are pregătire. Inginer hidrotehnist, Pasztor Sandor susţine că în calitate de director al Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri se străduieşte să aducă din Capitală cât mai mulţi bani pentru lucrările necesare pe cursurile de apă din Bihor. Fiind şi consilier municipal, susţine că lucrările pornite pe malurile Crişului Repede în Oradea se datorează deopotrivă colaborării cu Primăria şi sprijinului primit de la colegul său UDMR-ist Laszlo Borbely, ministrul Mediului. Dorinţa lui Pasztor este să vadă că nu mai rămâne nimic de lucru în privinţa apelor, pentru că apoi va avea, poate, mai mult timp pentru marea pasiune: pescuitul.Colaborarea e cheia- În afara apartenenţei la UDMR, ce v-a recomandat să ajungeţi şef peste Administraţia Bazinală Apă Crişuri?- Am terminat Facultatea de Construcţii la Timişoara în 1991, secţia Construcţii Hidrotehnice şi Îmbunătăţiri Funciare. Imediat după absolvire m-am angajat la IELIF (n.r. - Întreprinderea de Exploatare a Lucrărilor de Îmbunătăţiri Funciare) Bihor,unde am parcurs treptele de la inginer stagiar până la director regional. În 2009 mi-am schimbat prima oară locul de muncă, dar rămânând în domeniu, la Apele Române. Am devenit directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri în februarie 2010. Asta mi-e meseria, nu a fost o numire pur politică. Ar fi fost aşa dacă eram inginer mecanic, de pildă.- Aţi reuşit să schimbaţi ceva în interiorul instituţiei, sau v-a "dresat" sistemul?

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

93

12.05-19.05.2011

- Cel puţin zece ani am fost director la cealaltă instituţie şi este altfel când omul a fost mult timp în poziţii de conducere. Ştii cum să procedezi. Eu zic că ABA funcţionează legal.- Faptul că acum se fac lucrări pe malurile Crişului în Oradea se datorează implicării Primăriei sau a sprijinului politic, ţinând cont că ministrul e tot UDMR-ist?- Este rezultatul unei conlucrări sănătoase între Ministerul Mediului şi autoritatea locală. În plus, Legea Apelor explică foarte clar: pentru orice faci pe teritoriul unei localităţi trebuie să dai mâna cu autoritatea locală. Primul pas în reabilitarea malurilor din aval de Podul Decebal, unde era un pericol public, a fost să am o discuţie cu domnul primar Ilie Bolojan şi cu doamna viceprimar Rozalia Biro. Fiecare a avut sarcini: eu am făcut tot posibilul să fie alocate fonduri, ABA a făcut balustradele şi taluzul, iar Primăria a asfaltat, a adus băncile şi iluminatul. Nu puteam realiza nimic dacă lucram în defazaj, s-a văzut ani de zile ce înseamnă asta.La plimbare, pe Criş în jos- Anul trecut ABA a amenajat promenada între Podul Ferdinand şi fostul centru de calcul. A fost o lucrare necesară? Şi reuşită?- Din punct de vedere hidrotehnic, a fost necesară sută la sută, pentru că malul era deteriorat. Şi ca aspect era mai mult decât necesară. Eu zic că a fost şi reuşită lucrarea, chiar dacă am intervenit ulterior, pentru a rezolva problema apei care băltea. S-a inundat anul trecut, dar noi am încercat să nu ridicăm lucrarea foarte sus comparativ cu luciul apei. Când va veni iar apa, se va mătura şi nu va fi nicio problemă.- Acum lucraţi între podul Dacia şi cel "al intelectualilor". Cât costă, cum merg lucrările şi când vor fi încheiate?- Lucrările sunt în avans, fiindcă ne-a permis vremea, aşa că în august s-ar putea să terminăm. Costă aproximativ 3 milioane de lei.- Aţi salvat toţi plopii de pe malul râului sau aţi şi tăiat din ei?- Aşa cum am promis, un singur plop a fost tăiat. Era la vreo 2,5 metri spre interior, era foarte înclinat şi nu puteam să-l salvăm. Oricum, vom planta copaci după ce terminăm lucrările.- Pe segmentul din centrul oraşului, sub geamurile Primăriei, când ajungeţi?

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

94

12.05-19.05.2011

- Mingea este la Primărie, pentru că sunt probleme cu evacuarea apelor pluviale. Spre toamnă va începe reabilitarea reţelei subterane de canalizare în acea zonă, iar când aceste lucrări se termină, o preluăm noi. N-are rost să facem o lucrare care ulterior să fie spartă.Investiţii peste tot- Ce alte investiţii mai plănuiţi?- În Oradea au început două lucrări însemnate. Una e amenajarea pârâului Adona (n.r. - din Nufărul), pe care noi îl vom întuba, după care Primăria va face acolo un parc. O altă lucrare e întubarea Crişului Mic, în Episcopia, unde se va face pistă de biciclete. Ambele sunt lucrări cu bugete mari. Facem tot posibilul să rupem de la Ministerul Mediului o felie cât mai mare de bani pentru Oradea. Şi în judeţ sunt investiţii însemnate în curs. Una e barajul de la Corbeşti, comuna Ceica, important pentru că totdeauna când plouă 20-30 de litri pe metrul pătrat, primele probleme le avem în această zonă. Am obţinut 6 milioane de lei şi, după promisiunile de la Guvern şi Minister, anul viitor o finalizăm. Importantă e şi acumularea pe care o pornim în zona Criştiorului, pe un afluent al Crişului Negru din sudul judeţului.- Ce impact are construirea de poduri în Oradea? Ne trebuie poduri sau nu?- Podurile bine gândite sunt necesare, precum cel de pe Densuşianu, fiindcă prin centură eliberăm traficul greu din oraş. La cel de lângă Sala Sporturilor şi eu, ca şi consilier local, am stat pe gânduri, dar adevărul e că va rezolva traficul din zona Decebal şi Ioşia Nord. Cel de la Dragoş Vodă este mai mult de agrement, dar nu strică nici el.- Lucrările la priza de apă din Oradea s-au finalizat? Pot merge orădenii acolo ca să se scalde?- În anii '70, când a început construcţia cartierului Rogerius, o bună parte din deşeuri a fost cărată pe malul Crişului. De anul trecut am început să le scoatem din albie şi sper că la mijlocul verii terminăm igienizarea. Va fi o problemă, însă, păstrarea curăţeniei.Bihorenii, feriţi de inundaţii- Cât de poluate sunt apele din judeţ? Care stă cel mai prost din acest punct de vedere şi pe ce porţiuni? În ce constă poluarea?

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

95

12.05-19.05.2011

- Gradul de poluare a apelor merge de la 1 la 5, doar apele din vârf de munte, unde nu ajunge omul, fiind de gradul 1. Bihorul are ape preponderent de gradul 2. În general, poluarea înseamnă deversări de canalizare în văi sau pârâuri. Una din cele mai poluate ape era Crişul Mic: gradul 4. După ce s-a introdus canalizarea în Episcopia a ajuns la gradul 3. Acum urmează să decolmatăm şi să întubăm zona, şi sper să ajungem la o condiţie normală.- Cine poate sancţiona persoanele care deversează deşeuri în ape? Se dau vreodată amenzi?- Noi sancţionăm entitatea care asigură serviciile de canalizare, iar acestea aplică sancţiunea poluatorilor. Nu am avut incidente deosebite anul trecut, dar totuşi s-au dat amenzi de multe miliarde.- Cum colaboraţi cu autorităţile din Ungaria pe probleme de resort?- E simplu să zic foarte bine, pentru că sunt membru al comisiei mixte şi al subcomisiilor de apărare împotriva inundaţiilor şi de gospodărire a apelor de zece ani. Dar adevărul chiar acesta este: colaborarea e una model. Ungurii nu colaborează atât de bine cu austriecii pe probleme de ape de frontieră precum colaborează cu noi.- Sunt bihorenii protejaţi contra inundaţiilor? Care râuri prezintă cele mai mari riscuri?- Din ce în ce mai bine protejaţi. De anul trecut Barcăul e sigur, iar Crişul Repede e protejat de acumulările din amonte de Oradea. La Crişul Negru lucrăm intens, şi până anul viitor rezolvăm problemele mari. Totuşi, nimeni nu va putea garanta niciodată că nu vor avea loc inundaţii.Pentru foarte puţine lucruri bag mâna-n foc- De ce nu avem vaporaşe în Oradea pe Criş?- Se poate naviga în scop de agrement cu ambarcaţiuni foarte uşoare pe anumite tronsoane ale Crişului Repede. Nu avem vaporaşe deoarece Crişul Repede are o viteză de curgere destul de mare, de unde îi vine şi numele, dar şi pentru că debitul variază zilnic, din cauza funcţionării barajelor din amonte cu scop energetic. Se poate concepe în schimb un restaurant pe Criş, cum de altfel şi dorim să facem cu autoritatea locală.- Cum se întâmplă la ABA când se schimbă conducerea? Firmele de casă se schimbă unele cu altele, sau cele vechi se adaptează noilor vremuri?

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

96

12.05-19.05.2011

- Constructori sunt şi vechi, şi noi. Sunt lucrări licitate în jurul anilor 2000, din care s-a executat cam 20% şi acum s-a obţinut finanţare. Dar, de exemplu, anul trecut, la cinci lucrări noi, un singur constructor este din "garda veche".- Băgaţi mâna în foc că licitaţiile pentru concesionarea unor cursuri de apă sau lacuri sunt corecte şi nu trucate?- Pentru foarte puţine lucruri aş băga mâna în foc. Dar eu sper că au fost corecte.CINE ŞI CUMCaracterizări în trei cuvinteIlie Bolojan, primarul Oradiei - Merge înainte pe drumul pe care şi-l croieşteGavrilă Ghilea, prefectul Bihorului - Un om care calculează totulRozalia Biro, viceprimarul Oradiei - Perseverentă în atingerea ţelurilor eiLucia Varga, fost secretar de stat la Ministerul Mediului - Harnică şi devotată celor care au ales-o./Bihoreanul.

Un nou proiect de mediu - Sărbătoare Eco la CT „Mihai Viteazul"Preocuparea pentru mediu este la ordinea zilei la Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul" din Oradea. După o suită de activităţi şi proiecte de mediu derulate pe parcursul anului trecut, ieri a fost realizată o punte „eco" către activităţile de anul acesta. Proiectul „Educaţie pentru mediu prin activităţi extracurriculare în şcoală şi comunitate" a fost lansat oficial, cu un spectacol la care a participat un număr mare de elevi.Directorul colegiului prof. Ruben Filimon a făcut introducerea evenimentului, după care coordonatoarea proiectului, prof. Marinela Filip i-a, făcut o scurtă prezentare. La eveniment au fost invitaţi şi reprezentanţi ai instituţiilor partenere, respectiv Administraţia Naţională Apele Române, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri Oradea, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor şi ai Universităţii Agora. Inspectorul general adjunct Nicolae Ungur a transmis mesajul ISJ şi a felicitat cadrele didactice şi elevii de la „Mihai Viteazul" pentru implicarea în protecţia mediului şi rezultatele şcolare. După prezentarea „Activităţior verzi" realizate de elevii de la profilul Protecţia mediului în anul şcolar 2010-2011 de către prof. Ramona Maghiar şi premierea elevilor care s-au remarcat la olimpiade şi concursuri, a urmat gala ţinutelor eco realizate de elevii cu talent vestimentar. Cele mai curajoase şi arătoase şcolăriţe au defilat apoi în ţinutele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

97

12.05-19.05.2011

realizate din articole reciclabile, fiind răsplătite cu ropote de aplauze. În cadrul proiectului lansat ieri se vor derula activităţi precum investigarea malurilor râului Crişului Repede pentru depistarea surselor de poluare. Se vor face măsurători de debit în diferite punte ale râului, precum şi acţiuni de igienizare a cursului de apă care traversează Oradea. Vor fi prelevate probe de apă în scopul analizării compoziţiei biologice şi chimice, toate rezultatele activităţilor urmând a fi puse pe un DVD. Echipa care va coodona proiectul este formată din prof. Marinela Filip, Ruben Filimon şi Ana Maghiar. Săptămâna viitoare conducerea şcolii ne-a precizat că va organiza o gală a laureaţilor la olimpiade şi concursuri, elevii CT „Mihai Viteazul" reuşind anul acesta performanţa ca din şapte participări să împuşte şapte premii. Astfel, colegiul şi-a adjudecat următoarele premii la nivel naţional: locul I la specializarea electronist operator tehnică de calcul, locul III la protecţia mediului, locul III la coafor stilist, locul III la cros şi menţiuni la specializările ospătar şi protecţia mediului./Crisana

A fost lansat proiectul cu titlul „Educaţie prntru mediu prin activităţi extracurriculare în şcoală şi în comunitate”.La eveniment au fost invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor partenere : Administraţia Naţională Apele Române, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri Oradea, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, dar şi reprezentantul Universităţii Agora Alina Manolescu.Gazdele evenimentului a fost directorii Colegiului Tehnic Mihai Viteazul Ruben Filimon şi Simona Ardelean. Echipa care a realizat proiectul : marinela Filip, Ruben Filimon şi Ana Maghiar. „Sunt bucuros de fiecare dată când vin la Mihai Viteazul fiindcă această este o şcoalăde calibru şi când spun asta mă bazez pe rezultate. Fără falsă modestie, argumentele sunt participările elevilor la olimpiade şi concursuri şcolare, rezultatele obţinute în fiecare an. Şi anul acesta nu face excepţie, de aceea îi felicit şi pe profesori şi pe elevi. Desigur, activitpşile extracurriculare reprezintă o prioritate pentru Inspectoratul Şcolar. Salut astăzi închiderea unui proiect şi deschiderea unui alt proiect”, a spus inspectorul şef adjunct Nicolae Ungur.„Protecţia mediului nu este o obligaţie , este un drept fundamental al omului. De aceea deca trăiesc într-un oraş care nu e sănătos mi-a fost încălcat acest drept şi limitat dreptul de a avea un stil de viaţă sănătos.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

98

12.05-19.05.2011

Când dăunăm mediului nu dăunăm unui bun exterior, ci dăunăm oamenilor cărora trebuie să le rspectăm acest drept”, a spus Alina Manolescu care a transmis elevilor şi mesajul că orice informaţie pe tema proitecţiei mediului o pot găsi şi la Centrul Europe Direct din cadrul Universităţii Agora.Gala olimpicilorDin programul organizat joi la Mihai Viteazul au făcut parte şi gala olimpicilor 2011 de la profilul Protecţia Mediului, dar şi o gală a ţinutelor eco realizate din materiale reciclabile de către patru echipe de elevi, activitate din cadrul concursului naţional Şcoli pentru un viitor verde 2011. La Olimpiada Internaţională de Resurse Naturale, faza pe judeţ au primit premii Drăgan Ana I, Săcară Salomea, II, Bele marius , menţiune, Telegdi EnukaI, Beldean Cristina, menţiune, iar la faza naţională Telegdi Enuka şi Drăgan Ana. La concursul naţional de chimie „Petru Poni” s-au remarcat: Cristina Lăzăr, Săcară Salomea şibele Marius. Drăgan Ana a fost premiată şi la sesiunea de comunicări ştiinţifice la biologie.Jurnal Bihorean

Teme similare

Se modernizează pârâul AdonaPârâul Adona din cartierul orădean 'Nufărul' va fi amenajat. Proiectul de modernizare este finanţat de Ministerul Mediului şi Pădurilor. Lucrările de refacere a cursului pârâului Adona, vor începe în această săptămână. Va fi amenajat un baraj care va atenua viiturile, iar pe o lungime de 1.400 de metri pârâul va fi acoperit. Primăria va amenaja deasupra spaţii verzi, parcări, locuri de joacă, alei şi căi de acces auto. Investiţia, de aproximativ 11,4 milioane de lei, se va derula pe o perioadă de doi ani./Radio Cluj

Parcare peste parauUn kilometru dintr-un parau din Oradea va disparea sub pamant, iar deasupra va rasari o parcare cu 500 de locuri. Se intampla in cartierul Nufarul, unde paraul Adona va fi fortat sa curga prin tuburi ingropate la cativa metri sub beton. In acest fel, se vor opri revarsarile de ape care inundau zonele verzi din cartier, iar riveranii isi vor putea parca

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

99

12.05-19.05.2011

masinile deasupra paraului. Pentru asta vor trebui sa astepte inca un an, cand se vor termina lucrarile incepute in aceasta saptamana.VIDEO : http://www.tvs.ro/administratie/6641-parcare-peste-parau.htmlTVS

Teme de mediu

Spatiu nou de joaca pentru copii, pe malul CrisuluiLa finalul saptamanii trecute Primaria Oradea a finalizat lucrarile la amenajarea unui nou loc de joaca pentru copii. Acesta este situat pe malul Crisului Repede, in zona strazii Principatelor Unite colt cu strada Satelitului. Primaria Oradea lucreaza in continuare la infrumusetarea orasului si la finele saptamanii trecute a reusit finalizarea lucrarilor la un nou spatiu de joaca pentru copii situat pe malul Crisului Repede. Firma care a efectuat lucrarile a fost S.C. Siles Exim S.R.L in baza contractului de lucrari de atelier mecanic. Spatiul de joaca a fost imprejmuit cu borduri, umplut cu nisip, iar pe suprafata sa au fost montate 4 banci si doua cosuri de gunoi. Spatiul a fost, de asemeni, imprejumuit cu panouri zincate iar in prima parte a lunii iunie urmeaza sa fie amplasat si un complex de joaca pentru copii. Valoarea totala a investitiei este de 10.000 ron./Jurnal Bihorean

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

40 de milioane de euro pentru elaborarea hartilor de hazard la inundatii. Apele dezlantuite au generat in ultimii cinci ani pagube materiale de 3 mld. euro Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) a accesat peste 40 de milioane de euro, prin 10 contracte de finantare semnate in cadrul proiectelor intitulate ,,Planul pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor”, derulate la nivelul a 10 bazine hidrografice. Numai vara trecuta pierderile materiale provocate de inundatii s-au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

100

12.05-19.05.2011

cifrat la 867 de milioane de euro, in contextul in care in ultimii cinci ani furia apelor a produs pagube de 3 mld. euro. Hartile de hazard la inundatii de la nivelul bazinelor hidrografice Crisuri, Banat, Siret, Mures, Somes-Tisa, Buzau, Arges-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt si Jiu vor fi finalizate pana la mijlocul anului 2012, arata ANAR, intr-un comunicat de presa. Proiectele presupun realizarea hartilor de hazard la inundatii pe tronsoane ale cursurilor de apa principale si ale afluentilor sai de gradul I si II, pe o lungime de aproximativ 20.000 de kilometri de cursuri de apa. ANAR precizeaza ca, spre deosebire de planurile de aparare din prezent, hartile de hazard la inundatii vor arata cu precizie ridicata extinderea zonei inundate si, in anumite situatii, vor putea sa ofere informatii referitoare la viteza apei, adancimea apei la viituri, corespunzatoare unor debite cu diferite probabilitati de depasire (0,1%, 1%, 5%, 10%), adica date referitoare la inundatii care se petrec o data la 1.000 de ani, o data la 100 de ani, o data la 20 de ani, respectiv o data la 10 ani. Hartile de hazard vor fi puse la dispozitia consiliilor judetene pentru a elabora hartile de risc, care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce si zonele de evacuare a populatiei, in baza datelor obtinute din hartile de hazard si care vor fi puse la dispozitia autoritatilor locale, dar si a publicului larg. Programe de 483 mil. euro,,Pentru Domeniul I de interventie, mai intentionam sa depunem spre finantare in jur de 20 de lucrari intitulate No Regret Measures (cate 1-3 din fiecare bazin hidrografic), precum si prima parte din proiectul Watman. Intrucat proiectele noastre au deja o valoare estimata la 483 de milioane de euro (finantare UE si buget), iar fondurile alocate sunt doar de 329 de milioane de euro, putem afirma ca, din acest punct de vedere, suntem o axa deficitara, in sensul ca mai avem nevoie de suplimentarea finantarii acestor proiecte, in prima faza cu 160 de milioane de euro”, precizeaza David Csaba, directorul general al ANAR.Procedeul propriu-zisIn cadrul proiectelor de realizare a hartilor de hazard la inundatii se foloseste metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care consta in efectuarea de zboruri aerospatiale, in urma carora se va obtine modelul digital al cursului de apa si al zonei adiacente. ,,Pe langa zborurile aerospatiale se vor efectua si lucrari de teren,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

101

12.05-19.05.2011

respectiv ridicari topografice conventionale, care constau in realizarea bazei de date topografice si care au ca rezultat editarea de harti in format GIS (Geographic Information System - n.r.), precum si efectuarea de studii hidraulice, hidrologice si de management al bazinului hidrografic”, se arata in comunicatul Administratiei Apele Romane. 62.000 de locuinte au fost distrusePotrivit informatiilor prezentate anul trecut de Pool-ul de Asigurare impotriva Dezastrelor (PAID), societatea care emite polite de asigurare obligatorie a locuintelor, inundatiile din Romania au provocat in ultimii cinci ani (2005-2010) pagube totale de peste 3 miliarde de euro. ,,In intervalul mentionat, aproape 62.000 de locuinte au fost afectate, din care 15.600 au fost distruse in totalitate. Pentru ameliorarea situatiei in care s-au aflat locuitorii zonelor afectate guvernul a acordat ajutoare umanitare de urgenta, care au constat in produse alimentare, bunuri de stricta necesitate, materiale de constructie pentru repararea caselor”, a declarat in 2010 Marius Bulugea, directorul general al PAID, omitand sa spuna insa cu cata „repeziciune“ a raspuns Executivul problemelor sinistratilor. Acesta a subliniat ca, in cei cinci ani, valoarea totala a ajutoarelor a depasit 233 de milioane de euro./Vocea Vâlcii

Teme similare

La Păstrăvăria Brădişor se recoltează icrele de lostriţăDirecţia Silvică a judeţului Vâlcea se află în plin proces de 'muls al lostriţelor', denumire prin care este cunoscută recoltarea icrelor celui mai mare peşte din specia salmonidelor din România, a declarat, miercuri, directorul DS, Ion Oprescu. 'La păstrăvăria de pe lacul Brădişor, ne aflăm în plin proces de muls al lostriţelor. Specialiştii noştri recoltează icrele de la femele, pe care le amestecăm cu lapţii şi le punem la incubat. Funcţie de temperatura apei, între 10 şi 20 de zile avem o nouă generaţie. Funcţie de mărimea femelei se pot recolta între 2.500 şi 3.000 de icre viabile. La Brădişor, este singurul nucleu de lostriţe din ţară, un peşte din familia păstrăvului. Avem aici exemplare de un metru şi de 18 kilograme', a precizat Oprescu. De câţiva ani, la Complexul Salmonicol

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

102

12.05-19.05.2011

Brădişor Vâlcea a început creşterea unei specii pe cale de dispariţie - lostriţa. Deşi încercarea de repopulare a apelor din România cu această specie de răpitor a fost sortită eşecului, la Brădişor, în munţii Lotrului, pe lângă producţia de păstrăvi, specialiştii au reuşit să populeze bazinul şi cu lostriţe. 'Este cel mai mare salmonid din apele noastre, ajungând la dimensiuni impresionante. De obicei, lostriţa creşte în lungime peste un metru, iar ca greutate atinge 12 - 14 kilograme. Răpitor tipic, lostriţa este înzestrată cu o gură mare, dinţi puternici şi numeroşi. Culoarea corpului este argintie, pe spate brun-verzuie, cu irizaţii roşcate, iar pe pântece galben-argintiu. Preferă să vâneze pe înserat şi noaptea, în primele faze ale vieţii se hrăneşte cu insecte, dar, pe măsură ce creşte, atacă mrenele, clenii, neocolind nici broaştele, şi adeseori păsările de apă. Când atinge vârsta de patru-cinci ani, lostriţele se adună în perechi şi urcă în amonte. Pot sări peste obstacole de peste un metru înălţime în dorinţa lor de a ajunge în ape mai sigure pentru depunerea icrelor', a mai spus Ion Oprescu. Procedura prin care lostriţele sunt 'mulse' constă în scoaterea femelelor din bazine, anestezierea şi apoi, într-o încăpere la semiintuneric, sunt mulse. În sensul că sunt acoperite cu un tifon sterilizat ca să nu se pună mâna direct pe ele, apoi se prind de burtă la înotătoarele pectorale în jos şi se strânge abdomenul cu mare grijă, până încep să iasă icrele. Lostriţele nu trebuie atinse la ochi sau branhii pentru că fac necroze şi mor. Păstrăvaria de la Brădişor a fost proiectată în 1984, de fostul Institut de Cercetări Navale Galaţi, şi pusă în funcţiune patru ani mai târziu. Lostriţele sunt crescute în bazine circulare pentru a crea curenţi turbionari, un mediu care îi dă lostriţei iluzia libertăţii. (Curierul de Ramnic)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA LITORAL

Bani pentru hărţi de hazardAdministraţia Naţională „Apele Române“ (ANAR) a accesat peste 40 de milioane de euro, sumă reprezentând valoarea celor 10 contracte de finanţare semnate în cadrul proiectelor intitulate „Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor“. Printre proiectele ce vor fi finanţate din aceşti bani a fost inclus şi cel ce vizează bazinele hidrografice ce intră în administrarea Administraţiei Bazinale Dobrogea-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

103

12.05-19.05.2011

Litoral. Hărţile de hazard la inundaţii de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate până la mijlocul anului viitor. Potrivit reprezentanţilor ANAR, proiectele presupun realizarea hărţilor de hazard la inundaţii pe tronsoane ale cursurilor de apă principale şi ale afluenţilor de gradul I şi II, pe o lungime de aproximativ 20.000 km de cursuri de apă.După elaborarea hărţilor de hazard, ele vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene pentru a realiza hărţile de risc (hărţi ce vor indica nivelul pagubelor care se vor produce şi zonele de evacuare a populaţiei, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard), conform prevederilor legislaţiei incidente. Odată finalizate, hărţile vor fi puse ulterior la dispoziţia autorităţilor locale, dar şi a publicului. /Jurnalul de Constanța, http://www.jurnaldeconstantaonline.ro/2011/05/18/bani-pentru-harti-de-hazard/

Hartă privind zonele de risc la inundaţii Administaţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral va demara în perioada următoare elaborarea hărţilor de hazard la inundaţii. Acţiunea face parte dintr-un proiect amplu al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, în valoare de 40 de milioane de euro şi realizat cu bani europeni. Harta va fi ulterior pusă la dispoziţia Consiliului Judeţean pentru a elabora hărţile de risc, ce vor indica nivelul pagubelor şi zonele de evacuare a populaţiei. /Cuget liber, http://www.cugetliber.ro/1305666000/ultima_ora/11933/harta-privind-zonele-de-risc-la-inundatii/

40 milioane de euro pentru prevenirea inundatiilorAdministraţia Naţională ”Apele Române” (ANAR) a accesat peste 40 milioane de euro, sumă reprezentând valoarea celor 10 contracte de finanţare semnate în cadrul proiectelor intitulate ”Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor”, proiecte pe care le derulează la nivelul bazinelor hidrografice Crişuri, Banat, Siret, Mureş, Someş-Tisa, Buzău, Argeş-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt şi Jiu. Hărţile de hazard la inundaţii de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate până la mijlocul anului 2012. Proiectele presupun realizarea hărţilor de hazard la inundaţii pe tronsoane ale cursurilor de apă principale şi ale afluenţilor săi de gradul I şi II, pe o lungime de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

104

http://www.cugetliber.ro/1305666000/ultima_ora/11933/harta-privind-zonele-de-risc-la-inundatii/

http://www.cugetliber.ro/1305666000/ultima_ora/11933/harta-privind-zonele-de-risc-la-inundatii/

http://www.jurnaldeconstantaonline.ro/2011/05/18/bani-pentru-harti-de-hazard/

12.05-19.05.2011

aproximativ 20.000 km de cursuri de apă. În cadrul acestor proiecte, se foloseşte metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care constă în efectuarea de zboruri aerospaţiale, în urma cărora se va obţine modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pe lângă zborurile aerospatiale, se vor efectua şi lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenţionale, care constau în realizarea bazei de date topografice şi care au ca rezultat editarea de hărţi în format GIS, precum şi efectuarea de studii hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic.”Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent , hărţile de hazard la inundaţii vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situaţii, vor putea să ofere informaţii referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoatoare unor debite cu diferite probabilităţi de depăşire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică date referitoare la inundaţii care se petrec odată la 1000 de ani, odată la 100 de ani, odată la 20 ani. respectiv odată la 10 ani”, ing. DÁVID Csaba, director general al A.N. Apele Române.După elaborarea hărţilor de hazard, ele vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene pentru a elabora hărţile de risc (hărţi care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce şi zonele de evacuare a populaţiei, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard), conform prevederilor legislaţiei incidente. Odată finalizate, hărţile vor fi puse ulterior la dispoziţia autorităţilor locale, dar şi a publicului larg..”Pentru Domeniul I de intervenţie, mai intenţionăm să depunem spre finanţare în jur de 20 de lucrări intitulate No Regret Measures (câte 1-3 din fiecare bazin hidrografic), precum şi prima parte din proiectul Watman. Întrucât proiectele noastre au deja o valoare estimată la 483 mil euro (finanţare UE şi buget), iar fondurile alocate sunt doar de 329 mil euro, putem afirma că, din acest punct de vedere, suntem o axă deficitară, în sensul că mai avem nevoie de suplimentarea finanţării acestor proiecte, în primă fază cu 160 mil euro”., ing. DÁVID Csaba, director general al A.N. Apele Române./Observator de Constanța, http://observator.ro/40-milioane-de-euro-pentru-prevenirea-inundatiilor-87587.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

105

http://observator.ro/40-milioane-de-euro-pentru-prevenirea-inundatiilor-87587.html

http://observator.ro/40-milioane-de-euro-pentru-prevenirea-inundatiilor-87587.html

12.05-19.05.2011

Hărţi de hazard la inundaţii, până la mijlocul lui 2012Administraţia Naţională ”Apele Române” (ANAR) a accesat peste 40 milioane de euro, sumă reprezentând valoarea celor 10 contracte de finanţare semnate în cadrul proiectelor intitulate “Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor”, proiecte pe care le derulează la nivelul bazinelor hidrografice Crişuri, Banat, Siret, Mureş, Someş-Tisa, Buzău, Argeş-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt şi Jiu. Hărţile de hazard la inundaţii de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate până la mijlocul anului 2012. Proiectele presupun realizarea hărţilor de hazard la inundaţii pe tronsoane ale cursurilor de apă principale şi ale afluenţilor săi de gradul I şi II, pe o lungime de aproximativ 20.000 km de cursuri de apă. În cadrul acestor proiecte se foloseşte metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging), care constă în efectuarea de zboruri aerospaţiale în urma cărora se va obţine modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pe lângă zborurile aerospaţiale se vor efectua şi lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenţionale, care constau în realizarea bazei de date topografice şi care au ca rezultat editarea de hărţi în format GIS, precum şi efectuarea de studii hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic. “Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent, hărţile de hazard la inundaţii vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situaţii, vor putea să ofere informaţii referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoare unor debite cu diferite probabilităţi de depăşire, adică date referitoare la inundaţii care se petrec o dată la 1.000 de ani, o dată la 100 de ani, o dată la 20 ani, respectiv o dată la 10 ani”, a declarat director general al ANAR, ing. David Csaba. /Telegraf online, http://www.telegrafonline.ro/1305752400/articol/161863/harti_de_hazard_la_inundatii_pana_la_mijlocul_lui_2012.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU-IALOMIŢA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

106

http://www.telegrafonline.ro/1305752400/articol/161863/harti_de_hazard_la_inundatii_pana_la_mijlocul_lui_2012.html

http://www.telegrafonline.ro/1305752400/articol/161863/harti_de_hazard_la_inundatii_pana_la_mijlocul_lui_2012.html

12.05-19.05.2011

Pregatiti pentru inundatiiNu vom mai fi luati prin surprindere de inundatii si asta pentru ca in sfarsit s-au accesat fonduri pentru hartile de hazard. Bazinul hidrografic al Buzaului va avea o astfel de harta pana cel tarziu in luna iulie a anului viitor, promit responsabilii de la Apele Romane. Administratia Nationala Apele Romane a accesat peste 40 milioane de euro, prin 10 contracte de finantare semnate in cadrul proiectelor intitulate “Planul pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor”, derulate la nivelul a zece bazine hidrografice. Hartile de hazard la inundatii de la nivelul bazinelor hidrografice Crisuri, Banat, Siret, Mures, Somes-Tisa, Buzau, Arges-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt si Jiu vor fi finalizate pana la mijlocul anului 2012. Proiectele presupun realizarea hartilor de hazard la inundatii pe tronsoane ale cursurilor de apa principale si ale afluentilor sai de gradul I si II, pe o lungime de aproximativ 20.000 kilometri de cursuri de apa.In cadrul proiectelor se foloseste o metoda de scanare care consta in efectuarea de zboruri aerospatiale, in urma carora se va obtine modelul digital al cursului de apa si al zonei adiacente. Pe langa zborurile aerospatiale, se vor efectua si lucrari de teren, respectiv ridicari topografice conventionale, care constau in realizarea bazei de date topografice si care au ca rezultat editarea de harti , precum si efectuarea de studii hidraulice, hidrologice si de management al bazinului hidrografic. Apele Romane precizeaza ca, spre deosebire de planurile de aparare din prezent, hartile de hazard la inundatii vor arata cu precizie ridicata extinderea zonei inundate si, in anumite situatii, vor putea sa ofere informatii referitoare la viteza apei, adancimea apei la viituri, corespunzatoatoare unor debite cu diferite probabilitati de depasire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adica date referitoare la inundatii care se petrec odata la 1.000 de ani, odata la 100 de ani, odata la 20 ani, respectiv odata la 10 an. Hartile de hazard vor fi puse la dispozitia consiliilor judetene pentru a elabora hartile de risc, care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce si zonele de evacuare a populatiei, in baza datelor obtinute din hartile de hazard si care vor fi puse la dispozitia autoritatilor locale, dar si a publicului larg./Jurnalul de Buzău, http://jurnaluldebuzau.ro/?tag=harti-de-hazard

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

107

http://jurnaluldebuzau.ro/?tag=harti-de-hazard

12.05-19.05.2011

Teme similare

Peşte cât vezi cu ochii, la Pucioasa! Autorităţile au golit barajul de apă pentru a remedia unele defecţiuniOamenii au înotat la propriu după peşteBucurie mare pentru locuitorii de la marginea oraşului dâmboviţean Pucioasa. Autorităţile au decis să golească barajul pentru a remedia o defecţiune apărută la vanele Staţiei de Tratare a Apei, aşa că odată cu apa, s-au s-au dus la vale şi mii de peşti, clean şi caras, de toate dimensiunile. Oamenii s-au dus imediat pe Ialomiţa pentru a prinde peştele cu mâna, cu plasele sau cu undiţele. Din cauza defecţinii apărută la baraj, apa potabilă a fost sistată pentru câteva zile. Mană cerească pe vremuri de criză. Aşa au descris în cuvinte locuitorii din Pucioasa faptul că râul Ialomiţa s-a umplut dintr-odată de atâta peşte. Vanele Staţiei de Tratare a Apei din lacul de acumulare a Barajului Pucioasa s-au astupat cu mâl, nemaiputând fi asigurat debitul şi presiunea apei necesare locuitorilor şi instituţiilor. Din acest motiv, autorităţile au luat decizia de a goli tot bazinul care însumează peste 5 milioane de metri cubi de apă. Oamenii au avut un şoc în momentul în care au văzut fundul barajului. Mulţi au spus barajul nu a fost niciodată golit în totalitate şi peisajul seamănă cu Vulcanii Noroioşi. Deşi au fost identificate două surse alternative (Gâlma – Rătei, prin Fieni şi montarea unor pompe la piciorul Barajului), acestea nu pot asigura integral consumul, aşa că apa potabilă în Pucioasa a fost sistată până marţea viitoare. Compania de Apă şi autorităţile locale au montat 9 cişmele stradale în zona de blocuri, care funcţionează între orele 06.00 – 23.00. De asemenea, o cisternă cu o capacitate de 3000 de litri aprovizionează instituţiile publice. La solicitarea Primăriei Pucioasa, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi-a dat acordul de întrerupere a cursurilor la şcoli şi grădiniţe pentru zilele de 13 şi 16 mai, urmând ca materia să fie recuperată ulterior, conform programei. Începând de mâine, 13 mai 2011, cisterne ale Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, ale Garnizoanei Târgovişte şi ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă vor transporta apă potabilă şi menajeră, urmând ca administraţia locală să stabilească punctele de distribuţie. Din cauza

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

108

12.05-19.05.2011

lucrărilor de reparaţii la baraj, pot fi afectate şi localităţile Brăneşti, Vulcana Băi, Vulcana Pandele şi Doiceşti. | Adevarul de seara Targoviste

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Canalul Siret-Bărăgan: sursă pentru irigarea unei suprafeţe de 500 000 hectareGuvernul României reia după 25 de ani construcţia Canalului, un proiect de anvergură şi importanţă social-economică. Spaţiul Siret-Ialomiţa situat în partea de sud-est a României este constituit din teritoriul cuprins între zona de confluenţă a râului Trotuş cu râul Siret, la nord, râul Ialomiţa la sud, limita sistemelor de irigaţii existente alimentate din Dunăre, la est (teritoriul aparţinând judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa).Spaţiul Siret-Ialomiţa, parte componentă a Câmpiei Române, are o suprafaţă agricolă de peste 700 000 ha dar este deficitar în resurse de apă. Terenurile agricole reprezintă 87,5% din suprafaţă globală a spaţiului, din care arabil 86,2%, păşuni şi fâneţe 8,5%, vii şi livezi 5,3%. Secetele se manifestă anual, având durate cuprinse între 10 şi 120 de zile, evapotranspiraţia apei la suprafaţa solului în perioadele de vegetaţie a culturilor având valori de 40-70 mc de apă pe zi şi hectar. Regimul eolian are de asemenea un rol negativ, frecvenţa relativ mare a vânturilor determinând secete atmosferice şi reducând randamentul fiziologic al plantelor cultivate. Această zonă este străbătută de mai multe cursuri de apă: Putna, Milcov, Râmna, Râmnic, Buzău, Prahova şi Ialomiţa. Pentru a asigura apa necesară irigării terenurilor din spaţiul menţionat, singura soluţie economică este realizarea unei derivaţii din râul Siret care să străbată această zonă, derivaţie cunoscută sub numele de Canalul magistral Siret-Bărăgan, în lungime de circa 190 km. Construcţia va permite irigarea prin cheltuieli minime a unei suprafeţe agricole de circa 500 000 ha, deoarece apa circulă gravitaţional în canal. Având în vedere complexitatea şi anvergura lucrărilor precum şi efortul investiţional, canalul magistral a fost propus a se realiza în două etape: etapa a I-a înseamnă o lungime de 50 kilometri pe teritoriul judeţului Vrancea; etapa a II-a reprezintă o lungime 140 de kilometri şi va cuprinde judeţele Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa. Proiectul pentru etapa a I-a a canalului a fost

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

109

12.05-19.05.2011

aprobat de Guvernul României în anul 1986, iar execuţia lucrărilor a început în anul 1987. Costul total al investitiei este de aproximativ 194,5 milioane euro din care, pâna la acest moment s-au realizat lucrari de circa 8,08 milioane euro. În prezent stadiul execuţiei lucrărilor se prezintă astfel: priza de prelevare a apei din acumularea Călimăneşti este realizată complet; s-a pus în funcţiune un prim tronson de canal în lungime de 5,7 km, cu posibilitatea de irigare a unei suprafeţe de 100 000 ha, prin staţia de pompare Haret, de la kilometrul 5 care a fost executată ; nodul hidrotehnic Zăbrăuţi este realizat în întregime; celelalte 4 sifoane (nodurile hidrotehnice de la râurile Şuşiţa, Putna, Milcov şi Râmna) prin care canalul subtraversează râurile mari sunt în stadii avansate de execuţie; pe tronsoane însumînd circa 4 km canalul este realizat la cotele din proiect inclusiv betonarea; pe alţi 15 km din traseu excavaţiile la canal se află în diferite stadii de execuţie; lucrările de bază (canalul) sunt realizate în proporţie de 35%; podurile de şosea şi de cale ferată sunt realizate în proporţie de 95% pentru navigaţie.Impactul social al realizării canalului. În acest spaţiu, dar şi în cel învecinat mai ales cel montan şi submontan creşterea animalelor are o veche tradiţie. Se apreciază că numărul de ovine, bovine şi porcine se poate dubla sau chiar tripla datorită amenajărilor pentru irigaţii. Ca urmare, există o puternică bază pentru dezvoltarea unor abatoare, fabrici de preparate din carne, produse lactate etc. Printr-o strategie corespunzătoare în ceea ce priveşte proiectarea structurii culturilor, se va putea mări ponderea culturilor furajere din terenul arabil. Această creştere, corelată cu sporirea semnificativă a randamentelor şi cu îmbunătirea calităţii furajelor va conduce în final la creşterea efectivelor de animale din zonă şi implicit la mărirea gradului de folosire a capacităţilor de industrializare a producţiei agricole animaliere. O puternică dezvoltare va cunoaşte industria viei şi vinului, a prelucrării fructelor, avându-se în vedere că aici se află cea mai importantă zonă viticolă şi pomicolă din ţară, podgoriile din Vrancea şi Buzău fiind renumite şi peste hotare. Prin realizarea canalului se poate asigura un debit de 5 mc/s pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor (urbane şi rurale) aflate în vecinătatea traseului. Dezvoltarea social-economică a zonei va conduce implicit şi la dezvoltarea turismului, deoarece zona de nord şi nord-vest a spaţiului Siret-Ialomiţa oferă un cadru natural cu un potenţial turistic deosebit. Printr-o amenajare corespunzătoare a staţiunilor de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

110

12.05-19.05.2011

odihnă şi tratament din zonă, a cabanelor, a drumurilor de acces se poate aprecia o creştere semnificativă a numărului de turişti. Din punct de vedere al protecţiei mediului, canalul are un impact ecologic favorabil asupra zonei pe care o străbate, contribuind la formarea unor noi biotopuri. Eficienţa realizării Canalului Magistral Siret-Bărăgan şi a amenajărilor pentru irigaţii a Bărăganului de Nord şi Central. Canalul magistral Siret-Bărăgan asigură fără pompare apa pentru irigarea suprafeţelor amplasate pe malul stâng (cica 80% din suprafaţă) din lacurile de acumulare existente. Energia electrică necesară este de circa 2-4 ori mai mică decât cea utilizată la suprafeţele deja amenajate. Prin realizarea canalului se pot iriga în anii medii şi ploioşi pe lângă cele 500 000 ha, încă 200 000 ha care folosesc în prezent apa prin pompare din Dunăre, realizându-se o economie de energie electrică de 35 GWh/an, adică echivalentul a 2,25 milioane euro pe an. Din totalul suprafeţei ce se va putea iriga după amenajarea canalului, o parte este deja amenajată pentru irigaţii, fiind necesare doar lucrări de modernizare. Prin realizarea canalului şi a amenajărilor pentru irigaţii, spun specialiştii, se pot obţine recolte mult mai mari: grâu – 330 000 tone; porumb – 513 000 tone; soia – 32 000 tone; floarea soarelui – 60 000 tone; furaje -1 800 000 tone; fructe, struguri – 133 000 tone. Echivalentul acestor sporuri de recoltă la preţul mondial al pieţii este de circa 120 000 000 euro pe an, ceea ce va conduce la eliminarea importurilor de cereale putându-se creea chiar disponibilităţi pentru export. «Este un proiect de anvergură reluat de Guvernul României, având un impact social-economic determinant, zonal şi naţional», a precizat dr ing Emil Vamanu, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Siret. Informatorul Moldovei

PET-ul pe apă se plimbă uşor...Prefectul Mihai Archip, în calitate de Preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, a solicitat verificarea stării de igienizare a lacurilor. În paralel cu derularea Programului de verificare a stării de igienizare a localităţilor, cursurilor de apă şi a căilor de comunicaţii din judeţul Neamţ, reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ şi ai Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Neamţ au verificat în intervalul 18 - 19 aprilie starea de igienizare a malurilor şi luciului de apă a acumulărilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

111

12.05-19.05.2011

aflate în administrarea S.C. Hidroelectrica S.A. - Sucursala Hidrocentrale Bistriţa. Au fost verificate şapte acumulări: Lacul Izvorul Muntelui, Topoliceni, Taşca, Pîngăraţi, Vaduri, Bîtca Doamnei şi Reconstrucţia. Pe patru dintre acumulările verificate, Topoliceni, Taşca, Vaduri şi Reconstrucţia, nu erau recipienţi tip PET pe maluri sau pe luciul de apă."La data controlului, pe Lacul Izvorul Muntelui se desfăşurau lucrări de colectare a plutitorilor din lemn şi a materialelor din plastic. În amonte de baraj nu au fost identificaţi plutitori. Rîul Bistriţa prezenta aport de PET -uri, pe firul apei, dinspre bazinul hidrografic superior. Au fost identificate deşeuri tip PET pe malul acumulărilor Pîngăraţi şi Bîtca Doamnei, spune purtătorul de cuvînt al Prefecturii, Amalia Penu. Activitatea de igienizare a malurilor şi luciului de apă a acumulărilor aflate în administrarea S.C. Hidroelectrica S.A. - Sucursala Hidrocentrale Bistriţa se derulează în baza unui contract de prestări servicii încheiat cu S.C. Hidroserv Bistriţa S.A. "Starea de salubrizare a luciilor de apă şi a malurilor, din administrarea S.C. Hidroelectrica S.A. - Sucursala Hidrocentrale Bistriţa, a căilor de acces la amenajări este bună iar starea rigolelor şi a şanţurilor de scurgere a apelor pluviale, aferente lucrărilor hidroenergetice, precum şi a construcţiilor, este corespunzătoare. Nu s-au identificat neconformităţi şi nu s-au aplicat sancţiuni. Am stabilit continuarea igienizării şi a acţiunilor de salubrizare pe malurile şi luciile de apă", a declarat prefectul Mihai Archip. Ceahlaul (Neamt)

Controale pe lacuri (ASIS)– Reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Neamţ şi ai Gărzii de Mediu, au verificat, luna trecută, starea de igienizare a malurilor şi luciului de apă a acumulărilor aflate în administrarea S.C. Hidroelectrica S.A. – Sucursala Hidrocentrale Bistriţa. Au fost verificate şapte acumulări: Lacul Izvorul Muntelui, Topoliceni, Taşca, Pângăraţi, Vaduri, Bâtca Doamnei şi Reconstrucţia. La data controlului, pe Lacul Izvorul Muntelui se desfăşurau lucrări de colectare a plutitorilor din lemn şi a materialelor din plastic. Râul Bistriţa prezenta aport de pet–uri, pe firul apei, dinspre bazinul hidrografic superior. De asemenea, au fost identificate pet-uri pe malul acumulărilor Pângăraţi şi Bâtca Doamnei. „Starea de salubrizare a luciilor de apă şi a malurilor, din administrarea S.C. Hidroelectrica S.A. – Sucursala Hidrocentrale Bistriţa, a căilor de acces la amenajări

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

112

12.05-19.05.2011

este bună, iar starea rigolelor şi a şanţurilor de scurgere a apelor pluviale, aferente lucrărilor hidroenergetice, precum şi a construcţiilor, este corespunzătoare. Nu s-au identificat neconformităţi şi nu s-au aplicat sancţiuni. Am stabilit continuarea igienizării şi a acţiunilor de salubrizare pe malurile şi luciile de apă”, a spus prefectul Mihai Archip. Evenimentul Regional (Neamt)

Lacurile de pe cursul Bistriţei, căutate de PET-uriDe curând, ca urmare a solicitării venite din partea Prefecturii Neamţ, specialiştii de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamţ au efectuat controale pe toate acumulările majore ale râului Bistriţa. Ordinul a fost dat de prefectul Mihai Archip în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Astfel, în paralel cu derularea programului de verificare a stării de igienizare a localităţilor, cursurilor de apă şi a căilor de comunicaţii din judeţul Neamţ, reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ şi ai Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Neamţ au verificat în intervalul 18 - 19 aprilie starea de igienizare a malurilor şi luciului de apă a acumulărilor aflate în administrarea SC Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Bistriţa. Pe lista lacurilor verificate au intrat cele de la Izvorul Muntelui, Topoliceni, Taşca, Pângăraţi, Vaduri, Bâtca Doamnei şi Reconstrucţia. Pe lacurile de la Topoliceni, Taşca, Vaduri şi Reconstrucţia s-a constatat că recipienţii tip PET nu se întâlneau pe maluri sau pe luciul de apă. La data controlului pe Lacul Izvorul Muntelui se desfăşurau lucrări de colectare a plutitorilor din lemn şi a materialelor din plastic, iar în amonte de baraj nu au fost identificaţi plutitori. În schimb, râul Bistriţa prezenta aport de PET-uri, pe firul apei, dinspre bazinul hidrografic superior. Mai mult, au fost identificate deşeuri tip PET pe malul acumulărilor Pângăraţi şi Bâtca Doamnei, în aval de zonele curăţate deja. Activitatea de igienizare a malurilor şi luciului de apă a acumulărilor aflate în administrarea SC Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Bistriţa se derulează în baza unui contract de prestări servicii încheiat cu SC Hidroserv Bistriţa SA. "Starea de salubrizare a luciilor de apă şi a malurilor, din administrarea SC Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Bistriţa, a căilor de acces la amenajări este bună iar starea rigolelor şi a şanţurilor de scurgere a apelor pluviale, aferente lucrărilor hidroenergetice,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

113

12.05-19.05.2011

precum şi a construcţiilor, este corespunzătoare. Nu s-au identificat neconformităţi şi nu s-au aplicat sancţiuni. Am stabilit continuarea igienizării şi a acţiunilor de salubrizare pe malurile şi luciile de apă", a declarat prefectul Mihai Archip. Realitatea Media (Neamt)

Inundaţii, alunecări de teren şi cutremure, principalele riscuri din Suceava■ Doar şapte blocuri au fost expertizate recent asupra gradului de risc seismic, în vreme ce altele sunt în atenţia autorităţilorDeliberativul local sucevean va adopta, în şedinţa de la finele lunii, un plan de analiză şi acoperire a riscurilor pentru 2011 în municipiul Suceava."Cele mai importante riscuri sunt cele legate de inundaţii, de alunecări de teren şi de cutremure. In privinţa riscurilor de inun¬daţii, se lucrează la digul de pe râul Suceava, din zona Iţcani până în zona Bazar. Suntem prinşi într-un pro¬gram gestionat de Regia Autonomă a Apelor Române, în valoare de 37 de miliarde de lei vechi, care se întinde de la Iţcani până la Bazar, iar lucrările sunt în curs de finalizare", a precizat primarul Ion Lungu.El a mai amintit problemele cauzate de alunecările de teren din zona Burdujeni Sat, de pe Dealul Teodoreni şi de cele din zona Filadelfia, în Zamca, menţionând că pentru acestea se încearcă atragerea unor fonduri de aproximativ 6 milioane de lei de la Guvern, pentru lucrări de consolidare.Un alt aspect sensibil îl reprezintă rezistenţa locuinţelor din Suceava la un dezastru natural precum cutremurele.„Primăria Suceava a făcut o serie de expertize tehnice la blocurile vechi, pentru stabilirea gradului de risc seismic. în urma acestora a rezultat că sunt cinci blocuri cu risc seismic de gradul II - bloc 48A de pe strada Mărăşeşti, blocul de 100 de garsoniere de pe strada Zimbrului, blocul A3 de pe strada Ştefan cel Mare, blocul 3 de pe strada Ciprian Porumbescu, blocul 5N de pe strada Samuil Isopescu, în vreme ce alte două blocuri, de pe strada Alexandru cel Bun, au risc seismic de gradul III. Nu avem nici un bloc cu grad seismic I, cu bulină roşie şi aproape de prăbuşire", a declarat Ion Lungu.Alte blocuri cu vechime mare, de aproape 50 de ani, sunt în atenţia municipalităţii, urmând să facă obiectul unor expertize tehnice care să evidenţieze gradul de risc seismic şi să stabilească măsurile necesare. Edilul sucevean a menţionat că la blocurile expertizate cu grad de risc seismic au fost făcute deja documentaţii de consolidare, care au fost depuse la Guvern, prin intermediul Consiliului Judeţean,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

114

12.05-19.05.2011

urmând ca de acum să se depună eforturi pentru atragerea finanţărilor necesare de la bugetul de stat. Monitorul de Suceava

Teme similare

La Răcoasa a plouat cu grindinăLa Răcoasa a plouat cu grindină ieri după-amiază, timp de aproape 10 minute. Locuitorii comunei nu mai speră să culeagă vreun fruct din pomii pe care îi au prin grădini. Ploaia torenţială şi grindina cât o nucă au înmâlint câteva curţi şi au afectat pompii fructiferi. Localnicii ne-au spus că fenomenul nu a durat mai mult de 10 minute, dar a fost suficient ca să producă pagube. Viceprimarul comunei Răcoasa, Vasile Raiu, ne-a spus că mâlul adus de pe versanţi a intrat în câteva curţi, dar aseară drumurile era practicabile. „A bătut piatra şi normal că a creat pagube, mai ales la pomii fructiferi. Nu cred că vom mai lua vreun fruct anul acesta. Mâlul a intrat în câteva curţi, dar nu a afectat locuinţele, iar durmurile nu au probleme, deocamdată. Acum ne chinuim să barăm un torent care vine de pe deal în satul Gogoiu. Mai mult a bătut piatra în satele Gogoiu, Verdea şi Mărăşti şi mai puţin în Răcoasa“, a spus Raiu. Când au văzut că plouă cu piatră, sătencele şi-au amintit imediat de obiceiurile din bătrâni şi au pus pe la porţi sticle cu agheasmă şi cozi de topoare, pentru ca piatra să le ocolească bătătura. Monitorul de Vrancea

Ploi si grindina in VranceaDupa un week-end insorit, meteorologii ne „sperie” din nou cu vreme rea. Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) a emis o atentionare pentru toata tara, inclusiv judetul Vrancea, pentru ieri si azi, fenomenele vizate fiind ploi cu caracter torential, intensificari de scurta durata ale vintului si grindina. Instabilitatea atmosferica se va accentua treptat in majoritatea regiunilor, incepind din vestul tarii. De altfel, aseara, tunetele, fulgerele si ploaia torentiala au cuprins tot orasul Focsani. „Vor fi averse, descarcari electrice, intensificari de scurta durata ale vintului, ce pot lua aspect de vijelie si izolat grindina in Banat, Crisana, Maramures, Transilvania, nordul Moldovei si vestul Olteniei”, se arata in atentionarea ANM. In jumatatea de sud a Moldovei, Muntenia si

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

115

12.05-19.05.2011

estul Olteniei astfel de manifestari se vor semnala cu precadere in seara zilei de luni si noaptea de luni spre marti. Ploile vor avea si caracter torential, iar cantitatile de apa vor depasi izolat 20 - 25 l/mp. Ziarul de Vrancea

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD

Protocol intre Romania si Moldova, semnat la Iasi. newsiasi.ro a transmis LIVE VIDEO evenimentul Timp de 3 zile, intre 9 si 11 mai, la Iasi a avut loc prima sesiune a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale, care aplica acordul dintre Romania si Republica Moldova. Este vorba de cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a apelor Prutului si Dunarii. Evenimentul de semnare a Protocolului primei Sesiuni a avut loc miercuri, incepind cu ora 13.00, la Prefectura Iasi, fiind transmis LIVE VIDEO de catre newsiasi.ro. Timp de 3 zile, intre 9 si 11 mai, la Iasi are loc prima sesiune a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale, care aplica acordul dintre Romania si Republica Moldova.Este vorba de cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a apelor Prutului si Dunarii. Miercuri, de la ora 13.00, la Prefectura Iasi are loc evenimentul de semnare a Protocolului primei Sesiuni. Acordul intre cele doua tari a fost semnat la Chisinau, pe 28 iunie 2010, si a intrat in vigoare pe 18 noiembrie 2011. "Pe ordinea de zi a Sesiunii sunt incluse probleme privind colaborarea celor doua Parti in domenii precum exploatarea in comun a Nodului Hidrotehnic Stanca-Costesti pe raul Prut, protectia si utilizarea durabila a apelor, managementul riscului la inundatii, monitoringul apelor, schimbul de date si informatii, precum si promovarea in comun de proiecte in domeniul gospodaririi apelor. Comisia Hidrotehnica va aproba Regulamentul de organizare si functionare al Comisiei, precum si infiintarea subcomisiilor permanente de lucru si a subcomisiei ad-hoc pentru indeplinirea sarcinilor din Acord, inclusiv a aplicarii Regulamentelor tehnice de colaborare", au declarat reprezentantii Ministerului Mediului. Delegatia romana este condusa de catre Dan Carlan, director general al Autoritatii pentru Inundatii si Managementul Apelor din cadrul Ministerul Mediului si Padurilor, in calitate de presedinte al partii romane in cadrul Comisiei hidrotehnice si este alcatuita din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

116

12.05-19.05.2011

reprezentanti ai Ministerului Mediului si Padurilor, Administratiei Nationale „Apele Romane” si ai Ministerului Afacerilor Externe. Delegatia din Republica Moldova este formata din reprezentanti ai Ministerului Mediului, ai Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si ai Agentiei „Apele Moldovei” si este condusa de Lazar Chirica, vice-ministru al mediului, in calitate de copresedinte al Comisiei Hidrotehnice Interguvernamentale. D.T.Monitorul de Iasi

20 milioane euro pentru ca Prutul sa devina navigabil Raul Prut poate deveni navigabil daca autoritatile romane si cele din Republica Moldova vor investi circa 20 de milioane euro pentru ca sectorul care porneste din nordul tarii si se opreste la Ungheni sa fie modernizat. Ideea a fost reiterata astazi de presedintele Consiliului Judetean Iasi, Constantin Simirad, in cadrul evenimentului prilejuit de semnarea unui acord intre Romania si Republica Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a apelor Prutului si Dunarii.La evenimentul care a avut loc in Sala Verde din Casa Patrata au participat Dan Carlan, directorul Autoritatii Nationale pentru Inundatii si Managementul Apelor (ANIMA), presedintele Consiliului Judetean Iasi, Constantin Simirad, reprezentanti ai guvernului Republicii Moldova si Adminstratia Bazinala de Apa Prut-Barlad.Buna Ziua Iasi

România şi Republica Moldova au semnat un protocol privind gestionarea apelor de frontierăReprezentanţi ai României şi Republicii Moldova au semnat, miercuri, la Iaşi, un protocol prin care se stabileşte regulamentul de funcţionare al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale pentru gospodărirea apelor de frontieră. Potrivit lui Dan Cârlan, director al Autorităţii pentru Inundaţii şi Managementul Apelor, Comisia, care s-a întrunit în primă sesiune, a început să funcţioneze în baza acordului bilateral între guvernele celor două ţări, semnat în iunie 2010, în ceea ce priveşte cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării."Scopul Comisiei este gestionarea în comun cel puţin patru categorii mari de probleme: nodul hidrotehnic

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

117

12.05-19.05.2011

Stânca-Costeşti, gospodărirea resurselor de apă de frontieră, asigurarea biodiversităţii şi a calităţii, protecţia împotriva poluării, reacţia în comun în situaţii de poluări accidentale şi, evident extrem de important, de a corela eforturile celor două ţări în apărarea împotriva inundaţiilor şi a fenomenelor meteorologice periculoase", a declarat Dan Cârlan. Viceministrul Mediului din Republica Moldova, Lazăr Chirică, a spus, la rândul lui, că acordul dintre cele două ţări este binevenit având în vedere că, de exemplu, regulamentul pentru gestionarea nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti există încă din 1984."Regulamentele adoptate vor soluţiona toate problemele ce ţin de apele de frontieră. Am discutat şi unele probleme ce ţin de proiectele comune aflate în derulare sau pe cele care urmează să le implementăm ce ţin nemijlocit de nodul hidrotehnic Stânca Costeşti şi de Prut. Această primă întrunire a Comisiei este primul pas în implementarea acordului moldo-român ce ţine de gestionarea durabilă a Prutului şi a Dunării", a spus, la rândul lui, Lazăr Chirică.Regulamentele şi procedurile adoptate miercuri la Iaşi vor intra în vigoare după ce vor fi aprobate de Guvernul României şi cel al Republicii Moldova.Conform lui Cârlan, Comisia funcţionează ca un element de suport în relaţiile celor două ţări privind gospodărirea apelor de frontieră, subliniind că prin intermediul acesteia se vor depune eforturi pentru realizarea unor proiecte, iar schimbul de informaţii în situaţii de urgenţă va fi mai eficient.Prezent la semnarea Protocolului primei întruniri a Comisiei, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Constantin Simirad, a precizat că un proiect important ar fi transformarea Prutului în râu navigabil. Reprezentantul R. Moldova a completat afirmaţiile lui Simirad, declarând, însă, că, momentan, acest proiect nu face obiectul primei întruniri a Comisiei."Este necesar un studiu foarte atent. Eu sunt de părerea că noi trebuie să ne comportăm cu Prutul mai atent, este un organism natural, iar atunci când noi vom efectua astfel de lucrări, organismul acesta poate să sufere foarte mult. Trebuie să fim foarte atenţi atunci când dorim să extragem aluviunile din Prut, sunt alte metode pentru a ridica nivelul şi a transforma o porţiune ca să fie navigabilă", a mai spus Lazăr Chirica.Comisia hidrotehnică se va întâlni anual în şedinţă ordinară, iar în cadrul acesteia vor funcţiona patru subcomisii. Aplicarea regulamentelor şi procedurilor va intra în atribuţiile instituţiilor de gospodărire a apelor din cele două ţări.Money.ro

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

118

12.05-19.05.2011

România şi Republica Moldova au semnat un protocol privind gestionarea apelor de frontierăReprezentanţi ai României şi Republicii Moldova au semnat, azi, la Iaşi, un protocol prin care se stabileşte regulamentul de funcţionare al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale pentru gospodărirea apelor de frontieră, informează NewsIn.Potrivit lui Dan Cârlan, director al Autorităţii pentru Inundaţii şi Managementul Apelor, Comisia, care s-a întrunit în primă sesiune, a început să funcţioneze în baza acordului bilateral între guvernele celor două ţări, semnat în iunie 2010, în ceea ce priveşte cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării."Scopul Comisiei este gestionarea în comun cel puţin patru categorii mari de probleme: nodul hidrotehnic Stânca-Costeşti, gospodărirea resurselor de apă de frontieră, asigurarea biodiversităţii şi a calităţii, protecţia împotriva poluării, reacţia în comun în situaţii de poluări accidentale şi, evident extrem de important, de a corela eforturile celor două ţări în apărarea împotriva inundaţiilor şi a fenomenelor meteorologice periculoase", a declarat Dan Cârlan.Newsin

Acordul privind protectia Prutului exista, efectele vor mai intarzia In luna noiembrie 2010, Guvernul Romaniei a adoptata o hotarare privind aprobarea acordului dintre Guvernul Romaniei si cel al Republicii Moldova privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a apelor Prutului si Dunarii. Ieri, la Iasi s-a semnat si protocolul dintre cele doua parti, reprezentate de esaloanele doi si trei din ministerele de resort. Au fost prezenti Dan Carlan, directorul general al Autoritatii Nationale pentru inundatii, din partea Guvernului Romaniei, si Lazar Chirica, viceministru al Mediului din Republica Moldova, precum si Constantin Simirad, presedintele Consiliului Judetean Iasi si reprezentanti ai Prefecturii. "Protocolul semnat astazi (miercuri, 11 mai, n.r.) are drept scop administrarea in comun a nodului hidrotehnic Stanca Costesti, gospodarirea in comun a resurselor de apa a raului Prut si a Dunarii, precum si luarea de masuri in comun impotriva inundatiilor si a fenomenelor meteo periculoase”, a spus Dan Carlan. Pentru inceput, chiar la Iasi s-a format o comisie hidrotehnica. Aceasta a si aprobat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

119

12.05-19.05.2011

regulamentul de functionare, care va trebui aprobat de cele doua guverne. S-au facut si 4 subcomisii. Acest acord este binevenit pentru ca vechiul regulament de gestionare a nodului hidrotehnic Stanca Costesti era foarte vechi - data din 1984 - si trebuia schimbat”, a apreciat Lazar Chirica. La randul sau, Constantin Simirad a reluat ideea Prutului navigabil macar pentru ambarcatiuni mici, care sa transporte marfuri de o parte si de alta a raului. "Eu vreau mai mult ca Prutul sa devina o autostrada intre Republica Moldova si Romania”, a completat Simirad.Dincolo insa de partea scriptica si a lucrului in birou, aspecte rezolvate cu succes, autoritatile, in speta Dan Carlan, au recunoscut ca pana cand vom vedea efectele practice ale acordului dintre cele doua tari va mai dura. In plus, Romania nu are un acord similar incheiat cu Ucraina, si este stiut ca la ultimele inundatii (din 2009), cele mai multe dificultati au fost create de partea ucraineana, cu care era greu de stabilit o cale de comunicare. Daca intre Republica Moldova si Ucraina exista un acord semnat in anul 1997, acordul similar Romania - Ucraina se va mai lasa asteptat, in ciuda sigurarilor date cu jumatate de gura de Dan Carlan. Totusi, directorul Autoritatii Nationale pentru Inundatii nu a uitat sa sublinieze rolul important al acordului. "Pentru noi, protocolul este un nou inceput. Vom putea gestiona situatiile punctuale, iar proiectele referitoare la raul Prut care trebuie implementate de cele doua tari vor trebui sa obtina avizul comisiilor constituite”, a incheiat Carlan.Iasiplus

Prutul ar putea deveni “autostrada” intre Romania si Republica Moldova Prutul a devenit o prioritate pentru cele doua state surori - Romania si Republica Moldova. Astazi a fost semnat Protocolul Sesiunii de cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a apelor Prutului si Dunarii. Actele au fost parafate la Prefectura Iasi, in prezenta lui Dan Carlan, ca reprezentant al Ministerului Mediului si Padurilor si al copresedintelui Comisiei Hidrotehnice din partea Republicii Moldova.Acordul semnat intre Romania si Republica Moldova prevede gestionarea problemelor intimpinate pe bazinul Prut, dar si utilizarea durabila a apelor Prutului si Dunarii. Cele doua state si-au luat angajamentul sa exploateze Nodul Hidrotehnic Stanca- Costesti pe raul Prut, sa monitorizeze cursul apelor si sa promoveze proiectele in domeniul gospodaririi apelor.Dan Carlan, director general al Autoritatii pentru Inundatii si Managementul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

120

12.05-19.05.2011

Apelor din cadrul Ministerul Mediului si Padurilor: Alte trei domenii foarte importante sint gospodarirea resurselor de apa in comun, tot ceea ce priveste resursa de apa de frontiera, raul Prut si Dunarea, asigurarea biodiversitatii si a calitatii, protectia impotriva poluarii, reactia in comun in situatii periculoase de poluari accidentale si protectia diversitatii pe tot sectorul de interes comun. Co-presedintele Comisiei Hidrotehnice din partea Republicii Moldova spune ca un acord similar a fost semnat la Chisinau, vara trecuta si a intrat in vigoare pe 28 iunie 2010. Lazar Chirica, copresedinte al Comisiei Hidrotehnice Interguvernamentale: Acordul despre care s-a vorbit si regulamentele pe care noi o sa le adoptam la nivel de comisii si subcomisii vor solutiona toate problemele ce tin de apele de frontiera si nu numai, dar si din cadrul bazinului Prutului si a Dunarii. Este primul pas in implementarea acordului Moldo-roman ce tine de gestionarea durabila a Prutului si a Dunarii. Presedintele Consiliului Judetean Iasi si-ar dori ca Prutul sa devina o autostrada intre Romania si Republica Moldova.Constantin Simirad, presedintele Consiliului Judetean Iasi: Dorinta mea a fost sa ne implicam impreuna cu Republica Moldova in consolidarea barajului de la Stanca Costesti, probabil ca se va ajunge la acest lucru. Visul meu si a celor de pe partea celalalta a Prutului este sa facem Prutul navigabil pina la Ungheni. As dori ca Prutul sa devina autostrada dintre Republica Moldova si Romania. N-as vrea sa vad Prutul ca o frontiera, n- as vrea sa fim preocupati totdeauna ca devenind Prutul navigabil se poate dezvolta contrabanda dintre cele doua tari, pentru ca sint si alte tari care au un rau despartitor, chiar in interiorul UE cu alte state, dar nu au probeme de acest tip.Zilele acestea, la Iasi a fost organizata prima sesiune a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale, care a pus in aplicare acordul dintre Romania si Republica Moldova.Tele M

20 milioane de euro pentru ca raul Prut sa devina navigabilRaul Prut ar putea deveni navigabil, daca autoritatile judetului ar investi in proiect aproximativ 20 milioane de euro. Proiectul ca raul sa devina navigabil a fost pus in discutie in urma cu cateva luni, insa abia acum autoritatile au avansat si o suma de bani. El ar urma sa fie realizat cu fonduri europene, insa judetul ar trebui sa se asocieze si cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

121

12.05-19.05.2011

raioanele de pe malul stang al apei. "Am luat decizia de a initia un proiect pentru a face Prutul sa devina navigabil macar pana spre Ungheni. Trebuie sa devina dragat, este mult de munca, sunt foarte multe aspecte care ar trebui demarate", a afirmat Constantin Simirad, presedintele Consiliului Judetean Iasi. Sefii CJ sustin ca, in perioada urmatoare, vor comanda un studiu pentru a analiza oportunitatile care stau la baza proiectului. Raul a fost navigabil in trecut pana la Ungheni, însa în perioada comunista, navigatia a fost treptat abandonata, cursul nemaifiind întretinut corespunzator. "Pana la razboi, orasele erau cat de cat dezvoltate, datorita faptului ca raul Prut era navigabil. Vom demara un studiu care sa ne permita sa analizam situatia si sa vedem daca putem sa ducem proiectul la bun sfarsit. Oricum, pe rau vor circula ambarcatiuni de dimensiuni mici, nu putem sa avem curse cu ambarcatiuni mari. Este un pas mare, sper sa-l putem duce la indeplinire", a adaugat Constantin Simirad.Vlad ROTARU Buna Ziua Iasi

Protocol privind protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării documentul a fost semnat ieri, la Iaşi, între Guvernul României şi cel al Republicii Moldova La Iaşi a fost semnat, ieri, protocolul privind punerea în aplicare a Acordului pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, încheiat anul trecut între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, document care prevede, printre altele, cooperarea în domeniul gospodăririi durabile a ecosistemului format de cele două cursuri de apă şi a nodului hidrotehnic de la Stânca-Costeşti. Din partea română, documentul a fost semnat de Dan Cârlan, director general al Autorităţii pentru Inundaţii şi Managementul Apelor (AIMA) din cadrul Ministerul Mediului şi Pădurilor, iar din partea Republicii Moldova de Lazăr Chirică, viceministrul Mediului în Cabinetul de la Chişinău. La semnarea protocolului, care a avut loc în Sala Verde a Prefecturii, a fost prezent, de asemenea, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi, Constantin Simirad. Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republciii Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării a fost semnat la 28 iunie 2010, la Chişinău, între miniştrii Mediului din cele două ţări, Laszlo Borbely şi, respectiv, Gheorghe Şalaru, şi prevede crearea unor structuri guvernamentale care să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

122

12.05-19.05.2011

pună în practică documentele bilaterale convenite în acest scop. „Acordul îşi propune să gestioneze patru probleme foarte importante care ţin de cooperarea dintre cele două ţări în domeniul protecţiei şi gospodăririi durabile a cursurilor de apă transfrontaliere şi pentru protecţia ecosistemelor acvatice. Este vorba , în ordine, de administrarea în comun a nodului hidrotehnic de la Stânca-Costeşti, gospodărirea resurselor de apă, asigurarea biodiversităţii împotriva poluării pe sectorul comun transfrontalier şi, nu în ultimul rând, de corelarea eforturilor celor două ţări pentru prevenirea producerii inundaţiilor şi a fenomenelor meteorologice periculoase”, a declarat Dan Cârlan, directorul general al AIMA. Pentru implementarea acestor direcţii, cele două părţi au înfiinţat o Comisie hidrotehnică interguvernamentală, formată din zece membri, câte cinci din fiecare ţară, co-preşedinţii acesteia fiind, din partea română, Dan Cârlan, directorul general al Autorităţii pentru Inundaţii şi Managementul Apelor din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, iar din partea moldovenească Lazăr Chirică, viceministrul Mediului din Republica Moldova. „În cadrul primei sesiuni anuale a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale, care s-a desfăşurat în perioada 9-11 mai la Iaşi au fost incluse mai multe probleme privind colaborarea celor două părţi în domeniul exploatării şi utilizării durabile a apelor, managementul riscului la inundaţii, monitoringul apelor, schimbul de date şi informaţii, precum şi promovarea în comun a unor proiecte în domeniul gospodăririi apelor. Totodată, membrii comisiei au aprobat regulamentul de organizare şi de funcţionare a acestei structuri, înfiinţarea subcomisiilor permanente de lucru şi a subcomisiei ad-hoc pentru îndeplinirea sarcinilor stipulate în Acord, inclusiv modul de aplicare a regulamentelor tehnice de colaborare”, a precizat Dan Cârlan. EDMOND MACRI 24 ore

Protocol bilateral privind gestionarea apelor de frontierăReprezentanţi ai României şi Republicii Moldova au semnat, miercuri, la Iaşi, un protocol prin care se stabileşte regulamentul de funcţionare al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale pentru gospodărirea apelor de frontieră. Potrivit lui Dan Cârlan, director al Autorităţii pentru Inundaţii şi Managementul Apelor, Comisia, care s-a întrunit în primă sesiune, a început să funcţioneze în baza acordului bilateral între

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

123

12.05-19.05.2011

guvernele celor două ţări, semnat în iunie 2010, în ceea ce priveşte cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării. Scopul Comisiei este gestionarea în comun cel puţin patru categorii mari de probleme: nodul hidrotehnic Stânca-Costeşti, gospodărirea resurselor de apă de frontieră, asigurarea biodiversităţii şi a calităţii, protecţia împotriva poluării, reacţia în comun în situaţii de poluări accidentale şi, evident extrem de important, de a corela eforturile celor două ţări în apărarea împotriva inundaţiilor şi a fenomenelor meteorologice periculoase, a declarat Dan Cârlan.replicaonline.ro

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Râul Jaleş, ecologizat la iniţiativa unui elevUn elev din clasa a X-a, de la Liceul Teologic din Târgu Jiu, a pus la cale o acţiune de ecologizare a zonei turistice a râului Jaleş din comuna gorjeană Arcani. Laurenţiu Petcu este din Arcani, are 17 ani şi a luat decizia de a se implica într-o acţiune de ecologizare după ce a văzut câtă mizerie lasă oamenii în urma lor. După ieşirile la iarbă verde, turiştii care vin în zona Arcani-Jaleş lasă foarte multe PET-turi, pe care le aruncă la întâmplare, fără să le pese de mediul înconjurător, hârtii şi alte deşeuri. Pentru ca acţiunea sa să aibă succes, Laurenţiu a convins să i se alăture aproximativ 20 de săteni, mai ales adulţi, reprezentanţi ai Primăriei Arcani şi reprezentanţi de la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Gorj. „Am văzut cât de multă mizerie lasă în urma lor cei care vin la iarbă verde pe Jaleş. Din păcate, şi sătenii aruncă la întâmplare gunoiul menajer. Nu lasă animalele din zonă, cele sălbatice, să trăiască liniştite. Nu trebuie să distrugem natura, trebuie să o protejăm. Am luat legătura şi cu cei de la APM, dar nu mi-au răspuns încă. Alături de 20 de săteni şi alţi voluntari vom face curăţenie pe malul râului Jaleş pe 28 mai“, a spus elevul. (Gazeta de Sud -Gorj si Mehedinti)

Voluntariat pentru ecologizarea JaleşuluiUn elev din Târgu-Jiu a venit cu ideea ecologizării râului Jaleş. Laurenţiu Petcu, elev în clasa a X-a la Liceul Teologic, spune că s-a gândit să ia atitudine, după ce a văzut că râul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

124

12.05-19.05.2011

este plin de mizerii. „Am văzut cât este de murdar şi m-am decis să iniţiez o acţiune de curăţeni, pentru că altfel, în viitor, o să fie afectate vieţuitoarele din apă”, spune tânărul voluntar. Elevul a mers astfel cu rugămintea la instituţii şi, alături de alţi 20 de localnici care s-au oferit să-l ajute, la acţiunea de ecologizare vor mai participa reprezentanţi ai Primăriei Arcani şi ai Serviciului de Gospodărire a Apelor Gorj. Laurenţiu Petcu mai spune că acţiunea de curăţenie va avea loc pe data de 28 mai, pe raza comunei Arcani, cu preponderenţă de-a lungul Jaleşului. /Gorj Exclusiv

Teme similare

Prefectul de Dolj acuză Compania Petrom-OMV că infestează apa din judeţPrefectul de Dolj, Nicolae Giugea a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că la nivelul judeţului au avut loc „distrugeri” importante, precum infestarea apei şi a terenurilor agricole, cauzate de Compania Petrom-OMV, care a făcut „vagoane de bani”, dar care nu s-a îngrijit să protejeze mediul. Acesta a afirmat că la Gherceşti, unde Petrom-OMV deţine o staţie de dezbenzinare, „saramura” rezultată este deversată în împrejurimi, infiltrându-se în pânza freatică. „În zona de Nord a judeţului, în zona colinară, avem Petrom sau OMV. Eu, care am fost primar la Gherceşti, nu am putut să beau apă niciodată din această localitate, pentru că din staţia de dezbenzinare de acolo mai deversau noaptea saramura aceea. În fântânile de acolo, toată apa este saramură”, a spus Nicolae Giugea. „În zona localităţii Tălpaş apa nu mai poate fi folosită nici pentru spălatul rufelor. Oare cine o fi principalul actor în acea zona? OMV-ul, care face vagoane de bani, iar oamenii de la Tălpaş nu mai au nici apă cu care să-şi spele rufele”, a mai adăugat prefectul de Dolj. Acesta a precizat că, împreună cu Agenţia de Mediu, Prefectura a face o evaluare a „distrugerilor” cauzate de Petrom la nivelul judeţului. „Cine greşeşte, plăteşte. Până în momentul de faţă Petrom-ul sau OMV-ul nu au plătit nimic. Or să plătească! Vă asigur şi garantez că o să plătească! (…) Austria este recunoscută ca o ţară extraordinar de frumoasă. Trebuie să arătăm că şi la Tălpaş se pot întâmpla lucruri bune”, a conchis prefectul judeţului Dolj/Cuvantul Libertății

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

125

12.05-19.05.2011

Se dă startul la masterplanul de apă Compania de Apă Oltenia va scoate, începând de joi, la licitaţie lucrările din cadrul masterplanului pentru alimentare cu apă şi ape uzate al judeţului Dolj. Timp de doi ani şi jumătate, Primăria Craiova, Consiliul Judeţean Dolj şi, în special, Compania de Apă Oltenia, au făcut documentaţiile pentru proiectul „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dolj”. „Astăzi este un moment extrem de important, trecem la altă etapă, cea a punerii în aplicare a ceea ce a însemnat proiecte, scripte, negocieri până în momentul de faţă. Deci, lansăm la apă licitaţia pentru masterplanul de apă al judeţului Dolj. Este un lucru extrem de important, întrucât prin dimensiunea proiectului, putem spune că este cel mai important proiect ca finanţare atrasă de la UE la nivelul judeţului Dolj, valorea e de 185 de milioane de euro – asta înseamnă că se asigură peste 95% de necesarul de apă potabilă şi canalizare, ca infrastructură, la nivelul tuturor oraşelor din judeţul Dolj şi încă două comune – Poiana Mare şi Călăraşi. Noi, conform directivelor europene, până în 2013 avem obligaţia de a asigura apă potabilă corespunzătoare, de calitate, pentru marile oraşe la nivel naţional, până în 2015 avem obligaţia de a asigura aceast drept la apă potabilă, condiţii normale de viaţă, pentru toate localităţile din România care depăşesc populaţie de 50 de locuitori. În momentul de faţă, printr-o hotărâre de guvern, nu poţi să alimentezi cu apă dacă nu ai şi canalizare. În acest program sunt prinse şi reabilitări, într-o anumită măsură, dar în cea mai mare parte sunt extinderi de reţele, cu toot ceea ce implică asta: staţii de tratare, de epurare, conducte de transport etc. Nu se dau bani decât cu condiţia că ai garanţia că oferi 95% din infrastructura necesară pentru fiecare localitate în parte. Prin acest proiect, pus în aplicare de astăzi, se acoperă acest necesar de 95%. 185 de milioane de euro nu înseamnă că va curge apă de calitate la robinet, că vom avea asigurată canalizare, înseamnă şi nişte locuri de muncă şi activitate intensă la nivelul judeţului pentru punerea în practică a ceea ce astăzi deschidem licitaţia, a declarat Nicolae Giugea, prefectul judeţului Dolj.Primăria plăteşte aproximativ 700.000 euroPrimăria Craiova este unul dintre pionii principali ai acestui masterplan de apă pentru judeţul Dolj. Ca proiectul să fie pus în aplicare, municipalitatea craioveană va investi şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

126

12.05-19.05.2011

ea bani. „Proiectul de desfăşoară prin intermediul Companiei de Apă, după cum ştiţi, municipiul Craiova este proprietar majoritar la această companie şi, dacă vreţi, într-un fel sau altul, am făcut toate demersurile necesare pentru ca această companie să devină un operator eligibil, pentru că, până una alta, pentru a primi aceşti bani trebuie ca cel care îi administrează şi derulează aceste fonduri să fie unul eligibil. Toate zbaterile noastre timp de doi ani şi jumătate, în care această societate comercială trebuia să atingă anumite cerinţe impuse de UE, astăzi dau roade. În ceea ce priveşte proiectul, în Craiova valoare investiţiei este de 38.158.109 fără TVA, deci ajungem undeva la 50 d3e milioane de euro, cofinanţarea noastră pe această sumă este de 694.477, iar din punct de vedere al lucrărilor care se vor efectua în această perioadă de timp, putem spune că trei cartiere vor beneficia de apă şi canalizare, reţea nouă şi toată Craiova va beneficia de ceea ce înseamnă reabilitări. Cartierele sunt bariera Vâlcii, Romaneşti şi Veterani, vomavea reabilitată staţia de epurare de la Işalniţa, vom avea reabilitaţi 34 de km de alimentare cu apă, branşamente reabilitate – 4.058, reţeaua de canalizare va fi extinsă, va fi o reţea nouă cu 68 de km în municipiu Craiova, pe reţeaua de canalizare vor fi extinderi de racorduri cu 6.846 de racorduri, vom avea, de asemenea, reabilitare, pe lângă ceea ce înseamnă extindere de reţea de canalizare, de 1,6 km, vom avea cinci staţii noi de pompare a apei uzate şi o conductă de refulare a apelor uzate de 1,2 km. Ieri ne-am întâlnit la staţia de epurare şi vă prezentam stadioul lucrărilor de acolo şi, de asemenea, vă comunicam faptul că pe 30 iunie se încheie ultima măsură pe programul ISPA, program pre-aderare, şi anume staţia de epurare, deci, la 30 iunie putem spune că toate sumele pe care le-am avut alocate pentru programul pre-aderare au fost absorbite integral, fără absolut nici un fel de problemă. Ținta de 30 iunie este una realistă şi va fi atinsă, iar înainte de a absorbi aceste fonduri europene înainte cu o lună jumătate, dăm drumul şi fondurilor post-aderare, de aproximativ 185 de milioane de euro. Avem suficientă experienţă să putem spune că am absorbit apropae 60 de milioane de euro din fondurile pre-aderare, iar acum încă 185 de milioane din cele post-aderare, iar toată această activitate cred că este importantă pentru Craiova, pentru judeţul Dolj şi pentru Compania de Apă, pentru că, după cum ştiţi, municipalitatea din Craiova manageriează activitatea C.O,, este proprietarul ei în proporţie de 70%, iar întreaga reţea de apă şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

127

12.05-19.05.2011

canalizare din Municipiul Craiova este proprietatea municipiului. Aşadar, suntem direct responsabili de modul în care îşi desfăşoară activitatea această comapnie de apă. Pe lângă această reţea de apă şi canalizare, odată cu reabilitarea străzii Brestei, care este inclus în Planul integrat de dezvoltare urbană, şi pe acest proiect a fost prinsă în extinderea reţelei de apă şi canalizare, pe alt tronson decât cel cuprins în acest Masterplan. Drept, uramre, nu cred că suntem în situaţia să spunem că în aceşti adoi ani jumate lucrurile nu au mers bine, ba din contră”, a declarat viceprimarul Craiovei Mărinică Dincă. Proiectul se va desfăşura până în anul 2015, fiind unul dintre cele mai mari din ţară. “Este greu să acoperi 18 şantiere de lucru în judeţ. Efortul operatorului este foarte mare. Din totalul grantului acordat de 150 de milioane fără TVA, noi trebuie să acoperim 13,6 milioane euro fără alte ajutoare, decât din credite bancare pe care trebuie să le returnăm într-un anumit număr de ani, în funcţie de condiţiile pe care ni le vor pune băncile”, a declarat Doru Buruiană, directorul Companiei de Apă Oltenia. În primă fază, bani vor fi alocaţi către localităţile Filiaşi 14,2 milioane euro fără TVA, Calafat 11,6 milioane euro, Poiana Mare 12,3 milioane euro, Băileşti 11 milioane, Dăbuleni 6,7, milioane, Călăraşi 4,2 milioane euro, Bechet 5,8 milioane euro, Segarcea 12,3 milioane euro şi Consiliul Judeţean Dolj 33,5 milioane euro. (Lupa)

Apă şi canalizare în tot judeţulAproape 185 de milioane de euro, cea mai mare parte provenind de la UE, vor fi folosite pentru alimentarea cu apă şi legarea la canalizare a circa 390.000 de doljeni în cadrul masterplanului de apă şi canalizare al judeţului. Masterplanul de apă şi canalizare al judeţului Dolj devine realitate. Astăzi se lansează primele licitaţii din cadrul său, vizând deocamdată managementul şi supervizarea lucrărilor. Urmează apoi şi licitaţiile pentru execuţie, iar lucrările ar putea începe chiar din această vară. Sub denumirea sa oficială „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dolj“, acest proiect - mai cunoscut sub denumirea de masterplan de apă şi canalizare - costă circa 185 de milioane de euro. Finanţarea este asigurată, în principal, de Uniunea Europeană, din fondurile postaderare, şi se adresează unui număr de aproape 390.000 de doljeni din toate oraşele judeţului şi din două comune. Potrivit prefectului de Dolj, statul român

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

128

12.05-19.05.2011

este obligat prin directivele europene ca până în 2013 să asigure apă potabilă corespunzătoare calitativ pentru toate marile oraşe, iar până în 2015 are obligaţia de a garanta alimentarea cu apă a tuturor localităţilor din România care depăşesc 50 de locuitori.Investiţii în toate oraşele şi în două comune„Acesta este cel mai important proiect care se implementează în Dolj, ca dimensiune a finanţării atrase de la Uniunea Europeană. Prin înfăptuirea acestui masterplan se va asigura peste 95% din necesarul de apă potabilă şi canalizare la nivelul tuturor oraşelor din judeţul Dolj (Craiova, Filiaşi, Segarcea, Băileşti, Calafat, Bechet, Dăbuleni), dar şi a două dintre cele mai mari comune (Poiana Mare şi Călăraşi). Conform directivelor europene, până în 2013 avem obligaţia de a asigura apă potabilă corespunzătoare calitativ pentru toate marile oraşe, iar până în 2015 avem obligaţia de a garanta alimentarea cu apă a tuturor localităţilor din România care depăşeşesc 50 de locuitori“, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, prefectul de Dolj Nicolae Giugea.În acest program sunt prinse şi reabilitări, dar în cea mai mare parte este vorba despre extinderi de reţele, cu tot ce înseamnă ele - staţii de pompare, de tratare, de epurare, conducte de transport. „Mai mult decât atât, cele 185 de milioane de euro nu înseamnă doar apă la robinet şi canalizare, ci şi nişte locuri de muncă în plus pentru punerea în practică a acestui masterplan“, a precizat Giugea.În Craiova, încă 7.000 de locuinţe, racordate la canalizarePe aproape jumătate din suprafaţa Craiovei, locuitorii nu aveau apă curentă sau canalizare. Situaţia se va schimba însă, în urma implementării acestui masterplan, pentru trei cartiere ale Craiovei.„Cartierele Bariera Vâlcii, Romaneşti şi Veterani vor beneficia de reţea nouă de apă şi canalizare, iar întregul oraş va avea reabilitată reţeaua deja existentă, pe o lungime de 34 km. Peste 4.000 de branşamente vor fi reabilitate. În plus, va fi reabilitată staţia de tratare a apei de la Işalniţa. Reţeaua de canalizare va fi extinsă în Craiova pe 68,5 km şi reabilitată pe încă 1,6 km. Totodată, aproape 7.000 de gospodării vor fi racordate la canalizare“, a explicat în aceeaşi conferinţă de presă Mărinică Dincă, viceprimarul Craiovei/ Valoarea investiţiei ajunge la 38,15 milioane de euro pentru Craiova, 14,2

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

129

12.05-19.05.2011

milioane de euro în Filiaşi, 11,6 milioane de euro în Calafat şi Ciupercenii Vechi, 12,4 milioane de euro în Poiana Mare şi Tunarii Vechi, 11 milioane de euro în Băileşti, 6,7 milioane de euro în Dăbuleni, 4,23 milioane de euro în comuna Călăraşi, 5,9 milioane de euro în Bechet, 12,3 milioane de euro în Segarcea.Compania de Apă se împrumută„Proiectul este finanţat din fondul de coeziune, care este cea mai importantă sursă de finanţare din fondurile post-aderare. Pregătirea acestui proiect a fost foarte grea, se lucrează deja de doi ani. Proiectul este aprobat şi de noi, şi de Comisia Europeană, prin decizie venită de la Bruxelles. Ne aflăm pe ultima sută de metri înainte de a începe lucrările“, a precizat Denisa Buzatu, directorul executiv al Organismului Intermediar Programul Operaţional Sectorial (POS) de Mediu 4 Sud Vest Oltenia. Totalul cheltuielilor exigibile este de 150 de milioane de euro plus TVA. Din această sumă, UE asigură 116 milioane de euro, bugetul de stat dă 17 milioane de euro, bugetul local asigură circa 2,7 milioane de euro, iar greul cade pe Compania de Apă „Oltenia“ (societate a municipalităţii), care trebuie să contribuie, la rândul său, cu circa 13,6 milioane de euro. „Această sumă o vom acoperi din credite bancare“, a precizat Doru Buruiană, directorul general al Companiei de Apă. Prefectul Giugea a precizat că această importantă investiţie nu are caracter electoral: „Nu este un moft, ci trebuie să devină o stare de normalitate să avem apă şi canalizare. Proiectul se va finaliza abia în 2015, aşa că nu este electoral. Cine va fi la conducere în 2015, când se va finaliza proiectul, să fie sănătos“.(Gazeta de Sud)

Giugea acuză Petrom de poluarePrefectul de Dolj, Nicolae Giugea, a lansat ieri un atac la adresa companiei OMV-Petrom, din cauza căreia susţine că apa din judeţ a devenit nepotabilă. Giugea a dat şi două exemple, localităţile Gherceşti şi Tălpaş, unde „apa nu mai este bună nici pentru spălatul rufelor“. „La Gherceşti, apa nu mai este bună din cauza staţiei de dezbenzinare. De când eram eu primar acolo, apa avea gust sărat, pentru că dădeau drumul la saramură pe Teslui. Oamenii de acolo spun că nu mai este bună apa, dar nu s-a sesizat nimeni, iar ei nu au nici o putere“, a spus prefectul de Dolj. „La Tălpaş, de exemplu, apa nu mai este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

130

12.05-19.05.2011

bună nici pentru spălatul rufelor, în timp ce OMV face vânzări de milioane. Zona de acolo este distrusă. Până şi dealurile cu pădure au avut de suferit. Mai trebuie să se întâmple şi lucruri bune la Tălpaş şi vom obliga OMV-ul să ecologizeze zona şi să refacă tot ceea ce a distrus“, a adăugat Nicolae Giugea. Acesta a mai precizat că prefectura va face o evaluare a tot ceea ce a făcut Petrom la nivelul Doljului, „iar dacă a fost de rău şi nu a plătit pentru asta, acum o să plătească“.Garda de Mediu Dolj susţine că nu a primit nici o sesizare în tot acest timp privind afectarea pânzei freatice în cele două zone amintite de prefect. „Nu am avut nici o sesizare în acest sens până acum. Eu nu ştiu de vreun control acolo, dar vom merge să vedem“, a spus directoarea instituţiei, Ileana Şerban. Reprezentanţii OMV-Petrom spun că se vor pune la dispoziţia autorităţilor. „Nu am fost informaţi despre intenţia de evaluare a Agenţiei de Mediu, însă vom coopera cu autorităţile de mediu şi vom furniza toate informaţiile necesare pentru un astfel de demers“, a fost răspunsul oferit de compania petrolieră. (Gazeta de Sud)

Italienii şi-au dat ultimul cuvânt: Staţia de epurare va fi gata într-o lunăAflat în vizită la Făcăi, directorul firmei EMIT Italia a dat asigurări ferme că staţia de epurare a Craiovei va fi terminată până la sfârşitul lunii iunie. De altfel, reprezentantul constructorului a fost invitat special de autorităţile locale ca să se plimbe pas cu pas pe şantier pentru a garanta că promisiunile pe care le fac se vor şi confirma. Directorul EMIT Italia, Lanati Ettore, a venit la Craiova pentru a se convinge că echipa sa de constructori va reuşi să termine lucrarea la termenul convenit, 30 iunie. Însoţit de viceprimarul Craiovei, Mărinică Dincă, acesta s-a plimbat pe şantierul de la Făcăi, declarându-se apoi mulţumit de tot ceea ce a văzut. “Am făcut un tur al staţiei şi suntem foarte încântaţi de progresul de aici. În câteva luni, nivelul s-a ridicat foarte mult, ceea ce înseamnă că echipa a lucrat corespunzător. Suntem siguri că vom putea să păstrăm acelaşi ritm de lucru şi, în câteva săptămâni, Craiova va avea o staţie de epurare”, a declarat directorul EMIT, Lanati Ettore.Edilii au schimbat tactica: se conving din două părţiLa rândul său, viceprimarul Craiovei, Mărinică Dincă, a precizat că a insistat ca însuşi directorul firmei de construcţii italiene să bată drumul până la Craiova pentru a-i putea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

131

12.05-19.05.2011

confirma că lucrarea va fi finalizată la data-limită. “Astăzi avem o ultimă evaluare înainte de data de 30 iunie, când trebuie să se finalizeze. Sunt prezenţi reprezentanţii firmei EMIT din Italia, pe care i-am invitat cu scopul principal de a face această ultima verificare şi de a ne da asigurări că se va lucra în acelaşi ritm susţinut pentru a putea să terminăm lucrarea”, a ţinut să specifice viceprimarul Mărinică Dincă. Acordul verbal al directorului EMIT Italia este susţinut şi de graficele de lucru.Şi la noi ca-n BresciaDe altfel, în urmă cu câteva zile, viceprimarul Craiovei, împreună cu directorul Companiei de Apă Oltenia, Doru Buruiană, care va primi spre exploatare această staţie, s-au deplasat în Italia, unde au zăbovit mai multe zile cu acelaşi scop: să se convingă că firma italiană dă dovadă de înaltă calificare în domeniu – cu toate că lucrarea la Făcăi se apropie de sfârşit. “Am fost în Italia şi am vizitat câteva staţii de epurare construite de ei, de la Milano, Brescia şi Bergamo. Cea de la Brescia este foarte asemănătoare cu cea de la noi, în sensul că deserveşte tot o comunitate de vreo 250.000 de persoane, şi arăta chiar foarte bine. Lucrarea noastră nu diferă mult şi m-am convins că suntem pe o pistă bună”, a mai spus Dincă.Teoretic, scoate o apă curată ca lacrimaAutorităţile locale au declarat, ieri, că staţia e ca şi terminată din punctul de vedere al construcţiilor. Cei 350 de muncitori cu care lucrează firma EMIT Italia urmează să-şi încheie activitatea în cel mult două săptămâni. “După data de 30 mai, pe şantier nu se va mai afla nici un constructor civil. De atunci, timp de o lună se va lucra numai pe partea de instalaţii, racorduri şi echipamente”, a dezvăluit Constantin Puşcu, şeful Unităţii de Implementare a proiectelor ISPA din cadrul Companiei de Apă Oltenia. Primul termen a fost dat pe 30 decembrie, când a fost definitivată prima componentă a staţiei, urmând ca până pe 30 iunie să fie terminate şi celelalte două care fac tratarea bilogică şi chimică – îndepărtarea azotului şi fosforului care sunt depuse în apa reziduală.Automatizată până-n dinţiDacă se va respecta acest termen, Craiova ar trebui să aibă una dintre cele mai moderne staţii de tratare a apei din ţară. Pe lângă calitatea construcţiei în sine, investiţia se va remarca prin dotarea tehnică superioară. “Fiind deosebit de automatizată, la staţia de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

132

12.05-19.05.2011

epurare de la Făcăi nu vor lucra decât maximum zece oameni. Persoana care va fi desemnată să coordoneze această investiţie va putea să facă acest lucru de acasă, având în faţă doar un laptop”, a adăugat viceprimarul Mărinică Dincă. Investiţia a fost demarată încă din 1988, dar a fost reluată de municipalitatea craioveană în 2003 şi 2007, cu suma de 25 milioane de euro, prin intermediul programului ISPA. Lucrarea este necesară Băniei pentru că noile sisteme de canalizare nu pot fi folosite fără o staţie de epurare. (Cuvantul Libertății)

Vin iar ploile!Temperaturile de aproape 28 de grade Celsius, de care am avut parte săptămâna ce tocmai a trecut, se vor transforma în minime de 12-13 grade Celsius zilele ce urmează. Meteorologi ne anunţă că vor începe ploile şi este posibil să avem parte chiar şi de grindină. Vestea bună este că de miercuri temperatura va urca din nou până la 23 de grade Celsius şi se va menţine aşa până la sfârşitul săptămânii.Administraţia Naţională de Meteorologie a trimis, ieri, o avertizare de vreme rea, valabilă pentru majoritatea regiunilor ţării şi, bineînţeles, şi pentru Gorj. Se pare că astăzi şi mâine vom avea parte de ploi ce pot avea şi caracter torenţial, iar cantităţile de apă vor depăşi izolat 20-25 l/mp. Luni vom avea parte de averse însoţite de fenomene electrice şi vânt puternic. Minimele vor fi de 13 grede Celsius, iar maximele de 20 de grade Celsius; marţi, vremea se păstrează rece, iar miercuri se încălzeşte. Maximele vor fi în intervalul 13-24 de grade Celsius. În principiu nu avem motive de îngrijorare, pentru că vom avea timp destul să ne prăjim la soare şi să mergem la grătare, pentru că ne aşteaptă o vară caniculară. (Gorj Domino)

Compania Petrom, amendată pentru poluareCompania OMV Petrom a fost sancţionată de către comisarii Gărzii de Mediu Gorj, întrucât la începutul lunii martie a poluat mai bine de 300 de metri pătraţi de teren, în zona Licurici. Deşi poluarea nu avea cum să fie evitată, reprezentanţii Petrom au fost amendaţi cu suma de 60.000 de lei, pentru că nu au anunţat producerea fenomenului. Cel care a adus în atenţia comisarilor de mediu această situaţie a fost tocmai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

133

12.05-19.05.2011

proprietarul terenului afectat.Potrivit comisarului Gărzii de Mediu Gorj, Simona Cornea, poluarea cu fluid de sondă a fost cauzată de lucrările de forare ce au avut loc în zona respectivă. Pe lângă amenda aplicată, compania va trebui să ecologizeze terenul. În perioada imediat următoare, comisarii vor verifica dacă OMV Petrom a dat importanţă acestei măsuri. „Nu avea cum să nu se producă acest fenomen, dar Garda de Mediu nu a fost anunţată de producerea evenimentului, care a avut loc la o sondă de forare. A fost poluat terenul unui cetăţean care ne-a sesizat la sfârşitul lunii martie, deşi evenimentul a avut loc pe data de 4 martie 2011. Am sancţionat unitatea cu suma de 60.000 de lei şi urmează să verificăm dacă a fost ecologizată zona”, a precizat Cornea.În vizorul comisarilor Gărzii de Mediu Gorj a ajuns şi administratorul unei firme de colectare a deşeurilor. Ca urmare a faptului că angajaţii acestuia îşi desfăşurau activitatea, fără ca societatea să aibă un contract de eliminare a gunoaielor, reprezentantul unităţii economice a fost amendat cu suma de 20.000 de lei. (Gorj Exclusiv Social)

Apa din canalizare, prea... curatăViceprimarul municipiului însoţit de directorul Companiei de Apă şi de şeful de proiect de la Staţia de Epurare au vizitat trei oraşe din Italia pentru a învăţa cum funcţionează acolo staţiile de epurare, utilizând ape mult mai murdare decât în CraiovaPe 30 iunie, Staţia de Epurare Craiova - cea mai mare din România, care a fost deja dată parţial în folosinţă - va fi pusă în funcţiune cu toate cele trei trepte de epurare a apelor uzate. Pentru a şti ce probleme s-ar putea ridica în timpul funcţionării, o delegaţie a municipalităţii craiovene - din care a făcut parte viceprimarul Mărinică Dincă, directorul general al Companiei de Apă „Oltenia“, Doru Buruiană, şi şeful Unităţii de Implementare a proiectelor ISPA din cadrul Companiei de Apă, Constantin Puşcu - a fost săptămâna trecută în Italia.„O deplasare foarte tehnică“„A fost o deplasare foarte tehnică, în contextul apropiatei dări în folosinţă în integralitatea sa a Staţiei de Epurare de la Făcăi. Le-am cerut antreprenorilor care ne fac staţia de epurare să prezinte colegilor noştri - şeful de proiect de la Făcăi şi directorul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

134

12.05-19.05.2011

Companiei de Apă - trei staţii de epurare în funcţiune, pentru a le cunoaşte cu precizie mecanismul de funcţionare“, a precizat viceprimarul Craiovei.Delegaţia craioveană a vizitat trei staţii de epurare - la Milano, Brescia şi Bergamo. Cea din Milano era mai mare, deservind un oraş cu o populaţie de circa 1,3 milioane de locuitori, la Brescia a fost vizitată o staţie oarecum asemănătoare cu cea a Craiovei, deservind circa 250.000 de locuitori, iar cea de la Bergamo era mai mică, doar pentru 180.000 de locuitori. Aceasta din urmă, fiind în acelaşi perimetru cu o staţie de incinerare a deşeurilor menajere, utiliza apa uzată atât pentru producerea de electricitate, prin antrenarea unor turbine, cât şi pentru răcirea incineratorului, rezultând agent termic utilizabil în gospodăriile populaţiei.„Apa care ajunge la staţia de epurare nu este suficient de murdară“Potrivit edilului, una dintre problemele la care a căutat rezolvare delegaţia craioveană în Italia ţine de apa din canalizarea Craiovei, care este mult prea... curată.„Ne-a interesat cel mai mult cum devine apa curată din punct de vedere bacteriologic. La faţa locului am văzut concret cum se face asta, cum se lucrează cu acel nămol bogat în bacterii cu care apa uzată intră în contact şi se purifică. Pentru că noi avem o problemă: apa care ajunge la staţia de epurare nu este suficient de murdară, ci este mult diluată, din cauză că reţeaua de canalizare menajeră şi cea de canalizare pluvială la un moment dat devin comune. Din această cauză, bacteriile pot suferi şi noi trebuia să învăţăm cum să le protejăm“, a spus Mărinică Dincă.Deşi Staţia de Epurare de la Făcăi va fi dată în folosinţă pe 30 iunie, ea nu va evacua în Jiu imediat o apă la calitatea cerută de normele europene. „Avem nevoie să învăţăm cum trebuie să procedăm pentru a ajunge cu staţia noastră de epurare la parametri normali de funcţionare, proces care va dura între trei şi şase luni, dacă nu chiar nouă luni de la darea în folosinţă a tuturor celor trei trepte de epurare“, a precizat viceprimarul Dincă. (Gazeta de Sud)

“Danube WATER”Comitetul Comun de Selecţie (CCS) al Programului de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria 2007-2013 a aprobat, la începutul acestei luni, Proiectul Strategic “Danube WATER” managementul integrat al apelor (WATER), depus în cadrul celui de al

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

135

12.05-19.05.2011

doilea apel de proiecte strategice, cu o valoare totală de 14,988,172.26 EURO, din care 12,712,967.71 EURO asiguraţi prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Proiectul a fost depus în cadrul Axei Prioritare 2: Mediu – Utilizarea durabilă şi protejarea resurselor naturale şi de mediu şi promovarea unui management eficient al riscului în regiunea transfrontalieră, Domeniul Major de Intervenţie 2.1 – Dezvoltarea sistemelor comune de management pentru protecţia mediului, având drept Partener Lider Ministerul Mediului şi Pădurilor din România. Proiectul se va implementa pe o perioadă de 24 de luni, având ca obiectiv stabilirea unui sistem comun de management şi control al calităţii apei Dunării în condiţii extreme, determinate de calamităţi naturale şi tehnologice. (Cuvântul Libertatii)

În România sunt 7 milioane de hectare cu risc crescut de deşertificare Schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări contemporane. Potrivit celui de-al patrulea Raport Global de Evaluare al Grupului Interguvernamental privind Schimbǎrile Climatice – IPCC elaborat în anul 2007, activităţile umane - arderea combustibililor fosili, schimbarea folosinţei terenurilor - contribuie semnificativ la creşterea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă. “Impactul schimbǎrilor climatice se reflectă în creşterea temperaturii medii, cu variaţii semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, reducerea volumului calotelor glaciare, creşterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, modificări în desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversităţii. Cel mai cuprinzător studiu din Europa privind efectele încălzirii globale arată că zece judeţe ale României vor deveni aride în următoarele două decenii. Lucrarea, efectuată de specialişti de la 13 institute europene de pedologie şi meteorologie, printre care şi din România, arată că jumătatea sudică a continentului va suferi din cauza încălzirii globale, iar solurile din aceste zone riscă să devină aride. În ţara noastră, cele mai afectate regiuni vor fi, de la vest la est, Banatul, Oltenia, estul Munteniei şi Dobrogea - cu prelungire în sudul Moldovei. Modificarile apărute la nivelul climei şi al solului vor avea influenţe asupra culturilor agricole. Astfel, peste 20 de ani, producţia cerealieră va

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

136

12.05-19.05.2011

reprezenta 60% din cea obţinută acum, iar acest gen de culturi se va muta în zone atipice, la nivelul Europei”, a explicat Monica Mateescu, directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Craiova. Studiul privind efectele schimbărilor climatice a avut în vedere modificările apărute deja faţă de nivelul anilor ’80 ai secolului XX şi previziuni pentru următorii 90 de ani, aratând că se manifestă deja unele schimbări care vor continua să se accentueze până la finalul secolului XXI. Sunt zone unde pamântul va deveni arid, iar culturile de cereale se vor putea planta cu succes în nordul Europei, nu în sud sau centru, ca până acum. Potrivit studiului, încălzirea vremii va afecta tot continentul, dar zonele cu risc mare de deşertificare sunt cele din jumătatea sudică a continentului. România este şi ea pe lista zonelor unde schimbările vor fi accentuate. Alături de Spania, Italia şi Grecia, ţara noastră se află printre primele afectate de schimbarea vremii, manifestările urmând a fi vizibile încă din anii 2015-2025. Pericolul ca solul din aceste zone să devină arid este foarte mare, mai ales că se manifestă deja tendinţe în acest sens. Pentru a prevenii acest lucru, este nevoie de sisteme de irigaţii în toate zonele cu pericol de deşertificare, dar, mai ales, trebuie împădurite aceste regiuni. Este nevoie şi de o educare a producătorilor agricoli care să aplice tehnologii adecvate acestei situaţii de criză, care să păstreze apa în sol. Specialiştii spun că o soluţie care ar trebui avută în vedere este şi cea de adaptare a seminţelor la noua situaţie. Ar trebui efectuate cercetări pentru a găsi soiurile cele mai potrivite, care să poată rezista la călduri ridicate în timpul verii şi la geruri uscate iarna. Sahara Olteniei -105.000 de hectare de teren arid La nivel de ţară, situaţia este deja cunoscută - avem 7 milioane de hectare cu risc de deşertificare, dispuse, în afara Olteniei, în Banat, estul Munteniei şi Dobrogea - cu prelungire în sudul Moldovei. Caracteristică pentru România şi, în mod special, pentru judeţul Dolj este frecvenţa mare a secetelor excesive, a inundaţiilor locale şi generale şi a eroziunii solului. În ultimul timp se constată, din păcate, din ce în ce mai frecvent, accentuarea proceselor de aridizare a climatului. În sudul judeţului Dolj, circa 105.000 de hectare de pământ au devenit aride din cauza defrişărilor masive din ultimii ani. Cele mai mari probleme au aparut în arealul cuprins între localităţile Calafat - Poiana Mare - Sadova - Bechet - Dăbuleni şi fluviul Dunărea, zona fiind supranumită „Sahara Olteniei“.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

137

12.05-19.05.2011

“În aceste condiţii, scutul de protecţie al pădurilor este indispensabil. Scăderea dramatică a suprafeţelor împădurite este un factor favorizant al deşertificării, ştiindu-se faptul că pădurile favorizează ploaia. În ultimii 30 de ani proporţia suprafeţelor de păduri s-a redus aproape la jumătate. Dacă în 1970 pădurile ocupau 12% din suprafaţa judeţului, în acest moment ele nu depăşesc 7% din întreaga întindere a Doljului, în condiţiile în care, la nivel naţional, media este 30%, iar în Europa - 37%. Aceasta reducere a suprafeţelor pădurilor a fost cauzată de tăierile abuzive de arbori. Acum, nici măcar o puternică pătură erbacee nu poate opri deşertificarea. Singura soluţie este reîmpădurirea acestor zone. Calculele nu dau însă mari speranţe pentru că, numai în judeţul Dolj, la o suprafaţă afectată de 105.000 de hectare, cu o medie de împădurire de 5.000 de hectare pe an, rezultă că ar fi nevoie de 20 de ani pentru împădurirea întregii suprafeţe”, a mai spus Monica Mateescu. (Lupa)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Peste doi ani, timişenii vor putea ajunge cu vaporul în Serbia După câţiva ani de lucrări şi de discuţii politice stârnite de de orgolii locale, la ora actuală Bega, pe tronsonul Uzina de Apă -Solventul, este navigabilă."Lucrările de decolmatare s-au finalizat deja pe tot tronsonul prevăzut, iar adâncimea maximă a canalului este de 3,20 metri, ceea ce permite reluarea transportului cu ambarcaţiuni", ne-a declarat Doru Purdea, şeful Biroului de investiţii din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Banat (ABAB). Următoarea etapă constă în închiderea depozitelor ecologice, după care se va trece la realizarea lucrărilor de la Sânmihaiu Român. Finanţate de Banca Mondială, acestea se vor termina după circa doi ani, din cauza complexităţii. "Ecluzele de la Sînmihaiu Român trebuie refăcute. Doar atunci se va putea circula cu vaporul pe Bega până la graniţa cu Serbia", a spus Purdea.În ceea ce priveşte achiziţionarea de ambarcaţiuni care să asigure transportul persoanelor pe canal, aceasta ţine de bugetul pe care-l va aloca Primăria Timişoara. Dacă mai întâi s-a vorbit de opt vaporaşe, acum numărul lor a devenit tot mai mic. Nici amenajarea malurilor nu decurge într-un ritm

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

138

12.05-19.05.2011

mai susţinut. Specialiştii se plâng că în zona Badea Cârţan multe dintre dalele de beton au fost furate. Edilii au mai prevăzut şi realizarea a nouă staţii, în dreptul fiecărui pod. O istorie de trei sute de aniCanalul Bega a fost primul canal navigabil construit în România. Lungimea totală navigabilă era de 44 km pe teritoriul României şi 72 km pe teritoriul Serbiei.Canalizarea râului Bega a început în 1728, în amonte de Timişoara, când contele Claudius Mercy a dispus săparea unui canal care să contribuie la asanarea terenurilor inundabile din jurul Timişoarei. În 1739, inginerul Maximilian Fremaut, inginer olandez, continuă canalizarea intervenind cu diguri pentru regularizarea cursului Begheului. Ca urmare, mlaştinile din împrejurimi au dispărut şi a scăzut simţitor riscul de inundaţii. Ulterior, canalul începe să fie folosit la transportul buştenilor din pădurile de lângă Făget, în oraş. În a doua fază au avut loc lucrări de extindere în aval. S-a construit, astfel, canalul navigabil propriu-zis, pe un traseu complet nou, actuala Bega Veche, cu o lungime totală de 116 km, până la confluenţa cu Tisa. În noiembrie 1732 a circulat primul vapor, până la Pancevo. Din cauza dificultăţilor de navigare, generate în special de numeroasele praguri de nisip, traseul a fost abandonat. Între 1735 şi 1754 se construieşte o nouă variantă, mai la sud, între Timişoara şi Klekk. Noul traseu este mult mai drept şi favorabil navigaţiei, însă depinde mult de nivelul apei, al cărei debit oscilează constant între extreme.Nodul hidrotehnic CoşteiUna dintre cele mai importante lucrări de gospodărire a apelor din Banat, ce face parte din sistemul de dublă interconexiune Timiş -Bega, a fost nodul hidrotehnic Coştei. Conceput tot de inginerul olandez Maximilian Fremant, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, respectiv în 1752, acesta asigura regularizarea râului Bega de la Făget la Timişoara şi plutăritul. "Construcţia s-a realizat pentru menţinerea nivelelor de apă în amonte, dar în acelaşi timp barajul de la Coştei a fost şi este principala sursă de apă a municipiului Timişoara", precizează Dorin Regep, inginer în cadrul ABAB. "A fost una dintre cele mai interesante şi trainice lucrări. Piloţii de lemn de la stăvilar s-au conservat în stare perfectă, iar în anii 2000 -2007 când au avut loc lucrările de renovare a nodului, de abia au putut fi scoşi. Au câştigat în timp o rezistenţă care ne-a produs dificultăţi la lucrările de demolare", a mai spus Regep."A trebuit să adaptăm soluţii tehnice care ne-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

139

12.05-19.05.2011

au permis rămânerea lor pe amplasamentul iniţial. De asemenea, deosebit de interesant este modul cum au fost puşi aceşti piloţi. Sub stratul de pietriş exista un strat neregulat de marnă, de rocă argiloasă. În cazul în care acesta ar fi fost străpuns de piloţi, toată lucrarea ar fi fost compromisă. Însă acest lucru nu s-a întâmplat, fiecare lemn a fost pus la adâncimea necesară. Cum s-a procedat, nu se ştie nici acum. Nici unul dintre piloţi nu a străbătut stratul de marnă", a mai adăugat specialistul.Practic, nodul hidrotehnic de la Coştei asigură alimentarea cu apă din Timiş a râului Bega, prin intermediul canalul de alimentare, şi cu apă din Bega a râului Timiş, prin canalul de descărcare.După finalizarea lucrărilor, în 2007 a crescut şi debitul de apă prin canalul de alimentare, care a ajuns de la 23mc/s la 38mc/s, ceea ce a dus la creşterea nivelului de apă pe Bega, un prim pas, pentru reluarea navigaţiei. Cu vaporul pe BegaÎn anul1752 exista deja Portul Timişoara în cartierul Iosefin. Cantitatea de mărfuri transportată pe Bega era de 20.000 tone. Până la începutul Primului Război Mondial navigau pe canal de 563 ambarcaţiuni comerciale. Volumul de mărfuri transportate ajunge la un maxim de 250.000 tone/an în perioada 1937 – 1938. Traficul suferă din cauza celui de-al doilea război mondial, iar în 1958 transportul de mărfuri încetează. În anul 1869, pe canalul Bega se fac primele curse de pasageri. Timişoara devine ,astfel, primul oraş de pe teritoriul actual al României care utilizează acest mijloc de transport în comun. Transportul de pasageri pe canal a cunoscut un vârf de circa 500.000 de pasageri în anul 1944, ca mai apoi navele să fie retrase în anul 1967. (www.renasterea.ro)

Se fac doar… valuri pe Bega! Vaporetto de Venezia ajunge greu in Portul TimisoaraDaca in urma cu aproape 300 de ani, canalul Bega era navigabil, iar pe la jumatatea anilor 1900 pe Bega se transportau un sfert de milion de tone de marfuri si peste 500 de mii de pasageri pe an, in prezent, din toate acestea, nu a mai ramas nimic.Autoritatile se chinuie de doi ani sa decolmateze canalul si promit ca acesta va redeveni navigabil, iar primaria sustine ca va infiinta chiar o linie de transport in comun pe apa. Promisiunile

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

140

http://www.renasterea.ro/

12.05-19.05.2011

administratiei locale se dovedesc a fi doar praf in vant, sau mai bine spus doar valuri pe apa… Aceasta pentru ca, daca la inceput era vorba despre achizitionarea a 8 vaporase – vaporetto asemanatoare cu cele din Venetia – pe parcurs, numarul acestora s-a redus la 4, pentru ca zilele trecute sa aflam ca vor fi doar 2. In plus nici acestea nu vor fi cumparate in curand pentru ca nu exista alocare bugetara pentru aceasta achizitie. Mai mult, vaporasele pot fi achizitionate doar dupa ce se termina reamenajarea malurilor Canalului, lucrari care inca nici nu au demarat. Cu aproape 200 de ani in urma mergeam pe apa de la Timisoara la Rotterdam. Bega a fost primul canal navigabil din Romania, fiind construit intre anii 1728 si 1760. Are o lungime de 114 km si se intinde intre Timisoara si orasul sarbesc Titel. Initiatorul acestui proiect a fost contele Claudius Mercy, care a dispus saparea unui canal care sa contribuie la asanarea terenurilor inundabile din jurul Timisoarei. Patru ani mai tarziu, in 1732, pe acest canal circula primul vapor, pana la Pancevo. Portul orasului a fost ridicat, initial, in anul 1732, in zona actualului hotel Continental si a fost mutat, 20 de ani mai tarziu, in cartierul Josefin. Cu toate acestea, prima atestare documentara a Portului Timisoara dateaza doar din 1860. Primele curse de pasageri pe canalul Bega s-au facut in anul 1869, in acest fel Timisoara devenind primul oras de pe teritoriul actual al Romaniei care a utilizat acest mijloc de transport in comun. Intre anii 1900 – 1916 se construieste sistemul de ecluze de pe Canalul Bega, fapt care duce la cresterea considerabila a navigatiei. Va mai dura pana pe Bega vor naviga vaporase ca in Venetia - Canalul Bega in 1905, cand era navigabil Intre anii 1937 – 1938 volumul de marfuri transportate a ajuns la un maxim de 250.000 tone/an. Transportul de pasageri pe canal a cunoscut un varf de aproximativ 500.000 de pasageri in anul 1944, navele de pasageri fiind retrase in anul 1967. Totusi, in registrele Capitaniei Portului Timisoara din anul 1986 erau inmatriculate 20 de vase functionale pe Canalul Bega. O mica portiune a ramas navigabila pe raza municipiului Timisoara pentru un numar redus de nave de agrement. Transportul persoanelor pe canalul Bega este cuprins in strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Timisoara. Din studiul de fezabilitate comandat de edili la Institutul Fraunhofer, din Germania, reiese ca transportul pe apa este unul dintre mijloacele cele mai facile de a duce navetistii din localitatile periurbane catre Timisoara. Transportul de marfa a fost sistat in 1958, iar cel

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

141

12.05-19.05.2011

de persoane in 1967. Canalul Bega are o lungime de 44 km pe teritoriul Romaniei si 70 de km pe teritoriul Serbiei, avand o legatura direct pentru transportul de marfuri si pasageri pana la Rotterdam.Prezentul Begai, navigare interzisaTeoretic, Bega este navigabila si in zilele noastre, numai ca, practic, acum, pe canal, nu se poate circula pentru ca acest lucru este interzis. In prezent, niciun timisorean cu barca nu se poate plimba cu ambarcatiunea pe Bega, deoarece firma care s-a ocupat de decolmatare inca nu a terminat treaba. Lucrarile au durat doi ani si s-au investit aproape 20 de milioane de euro. Decolmatarea va fi finalizata complet pana in iulie, ne asigura directorul Administratiei Bazinale de Apa Banat, Titu Bojin.Viitorul Begai, navigabil„Anul acesta timisorenii se vor plimba cu vaporasul pe Bega.“ Am auzit aceasta afirmatie de mai multe ori de la edilii locali… Cel mai recent, in aceasta primavara. De atunci, oficialii din administratia locala au prezentat un proiect care prevede reamenajarea malurilor Canalului Bega pe bani europeni si achizitionarea unor vaporase. ”Vaporetto”, asa cum le spun edilii Timisoarei, doar doar parem un oras european. Pentru ca acest proiect sa devina realitate, reprezentantii primariei au spus ca vor cumpara opt ”vaporetto”. Dupa ce au anuntat ca vor lua opt si au constatat ca sunt prea costisitoare, s-au razgandit. ”In prima faza vom lua patru. Acum lucram la gasirea finantarii. Vrem sa fie ecologice”, a declarat viceprimarul Sorin Grindeanu. Dupa inca ceva timp, cele patru vaporase s-au transformat in doua. ”In prima etapa cred ca vom achizitiona doar doua vaporase”, spunea acelasi Grindeanu. Si in prezent adminstratia locala cauta inca solutii de finantare. Mai mult, pe langa faptul ca nu sunt bani pentru ele, reprezentantii primariei sustin ca, deocamdata nu se pot cumpara nici macar cele doua vaporase, pana cand nu este finalizata reamenajarea malurilor – care nici macar nu a inceput! Aceaste lucrari ar urma sa demareze, pe bani europeni si numai dupa ce ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, va semna un proiect in acest sens. ”Nu putem achizitiona atata timp cat proiectul in sine, de amenajare a malurilor, nu este aprobat. Sunt lucruri care depind unele de altele. S-a facut decolmatarea, acum urmeaza etapa aceasta. Nu putem sa facem transportul in comun, atata timp cat acest proiect nu este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

142

12.05-19.05.2011

facut”, a mai spus viceprimarul Sorin Grindeanu. Proiectul de reamenajare va cuprinde si 9 statii pentru ”vaporetto”, de-o parte si de alta a malurilor, in dreptul fiecarui pod din oras. Afacere profitabila? La primarie se discuta deja despre afacerea transportului in comun pe Bega. Va fi ea profitabila sau nu? Vor plati timisorenii cam cat platesc pe un bilet RATT sa se plimbe cu vaporasul? Viceprimarul Sorin Grindeanu este convins ca da! si ca afacerea va fi profitabila. Daca nu se gaseste finantare pentru cele doua vaporase, edilii Timisoarei vor sa se imprumute de la o banca, iar mai apoi sa le cumpere dupa modelul autobuzelor RATT..Port pentru ambarcatiuniBega navigabila ar urma sa se deschida de la Uzina de Apa si pana la Solventul. Ar fi nevoie de un port, iar reprezentantii ABAB (Administratia Bazinala de Apa Banat) au gasit solutia. ”Dupa ce te plimbi cu barca, trebuie sa ii gasesti un loc, in asa fel incat sa nu o cari in spate de fiecare data”, a precizat Titu Bojin. Interzis ski-jet-urilor… in oras. Nici nu se pune problema ca ski-jet-urile sa navigheze pe Bega, cel putin in oras. ”Pe tronsonul Timisoara – Sanmihai la ora actuala, pentru ca noi lucram la Nodul hidrotehnic de la Sanmihai, este exclusa discutia vizavi de ski-jet-uri. Noi lucram acum la proiectul pentru decolmatarea Begai de la Ghiroda, de la Uzina de Apa, catre comuna Balint si atunci vom putea sa stabilim niste trasee pentru posibilitatea si a celor care se regasesc cu dorinta pentru asemenea ambarcatiuni“, adauga seful Apelor Titu Bojin.Conditii pentru timisoreniVreti sa va plimbati cu barca pe Bega, trebuie sa stiti ca aveti de indeplinit cateva conditii! Toate partile implicate lucreaza la un regulament de circulatie, pentru ca orice timisorean care are carnet de barca sa stie cat are de platit ca sa o lanseze pe Bega si cand va avea voie sa se plimbe pe Canal. Bojin spune ca acesta va fi gata pana la sfarsitul lunii iulie. Nu se stie insa sigur ce va prevede el, cert este ca cine va dori sa se plimbe cu barca pe Bega, va trebui sa plateasca o taxa. ”Orice timisorean cu barca poate naviga, cu respectarea conditiilor pe care le pregatim in caietul de sarcini si in regulamentul de exploatare, pentru toti cei care vor avea ambarcatiuni de transport. In primul rand, ne preocupa modul in care vor fi propulsate aceste barcute. Nu se pune problema pentru barcutele cu vasle sau pentru motoarele ecologice, dar sigur ca vom avea o reticenta la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

143

12.05-19.05.2011

tot ceea ce inseamna motoare cu combustie interna, asa cum circulau ele pe vremuri”, ne-a declarat Titu Bojin. El s-a declarat total impotriva ambarcatiunilor cu combustie interna, dar nu s-a decis inca daca acestia vor avea voie sau nu. ”In principiu, eu sunt contra. Discutam de 2011, nu de 1900 si ceva, cand se foloseau ele”, a mai spun Bojin.In Timisoara, Canalul ar putea avea trei porturi de agrementDin Timisoara, de la Uzina de Apa, se poate naviga pe Canalul Bega pana la Marea Nordului si Marea Neagra, insa singurul impediment este in partea romana, deoarece aici Canalul nu este inca pregatit si curatat de autoritati pentru a suporta navigatia. Capitania Portului Timisoara a trimis Primariei un proiect in care propune construirea a trei porturi de agrement, pe Bega, in oras. Primul port ar urma sa fie, conform acestui proiect, chiar in fata Palatului Apelor, din Piata Maria, al doilea port e propus a fi amplasat in aval de Podul de fier, iar al treilea dupa pasarela de dinaintea Podului Modos din zona Dambovita.„Conform proiectului nostru, barcile pot fi ancorate pe Bega, in plan paralel cu malul”, a declarat dr.ing. Alexandru Barboi, seful Oficiului de Capitanie Timisoara.Certificatul de conducator de ambarcatiune se poate obtine si pe Bega. Oficiul de Capitanie Timisoara elibereaza si Certificatul International de Conducator de Ambarcatiune de Agrement (CAA) pentru categoriile D si C. Atentie, insa, acest certificat nu este valabil pentru marinari! Un permis de categoria D este valabil doar in zona de navigare ape interioare internationale, nicidecum in mare sau ocean. In schimb, un permis de categoria C permite navigarea in mare pana la sase mile marine, insa nu este valabil fara categoria D. Examenul pentru obtinerea Certificatului de Conducator de Ambarcatiune de categoria A si B se da doar la Constanta. „Examenul este mai greu decat cel pentru permis auto si nu seamana deloc. Aici se da un test teoretic cu 30 de intrebari grila, structurat pe cate trei probe a cate 10 intrebari. Costurile obtinerii unui astfel de certificat pentru o categorie se ridica la 300- 350 de lei”, a mai declarat Alexandru Barboi. Din 2009 si pana acum, Oficiul de Capitanie Timisoara a eliberat nu mai putin de 580 de CAA-uri, iar numarul solicitarilor este in crestere. si inmatricularile ambarcatiunilor se pot face la Timisoara, iar proprietarii au de scos din buznar, pentru aceasta, intre 900 de lei si 5.500 de lei in functie de putere.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

144

12.05-19.05.2011

Gica Mihalache – „tatal” Pelicanului: „As renunta in orice clipa la taxi pentru a ma intoarce pe vas “. Cu brevet de ofiter pilot fluvial de 31 de ani, Gica Mihalache spune ca s-ar intoarce oricand la carma unui vas, pe Bega. A obtinut acest drept in anul 1980, la Galati, dupa care a profesat ca ofiter pilot si sef de echipa timp de 8 ani, pe un vas de marfa pe Dunare. In anul 1988 a venit la Timisoara si a fost “tatal” Pelicanului, pana cand acesta a iesit din uz. ”Cu 3-4 ani inainte ca Pelicanul sa iasa din uz m-am apucat in paralel si de taximetrie, meserie pe care o practic si in momentul de fata. Fara nicio ezitare as renunta in orice clipa la taxi pentru a ma intoarce pe vas”, spune Gica Mihalache. Isi aminteste cu bucurie de Zilele Marinei sarbatorite pe Bega, sau de cursele speciale pe care le facea pentru diferite evenimente. ”S-au tinut nunti, botezuri, banchete pe Pelican, era minunat. Imi amintesc cu drag de ziua cand Iolanda Balas a fost numita cetatean de onoare al Timisoarei, am facut o cursa speciala. De Zilele Marinei se organizau diferite concursuri… se aruncau ratuste in apa si 15-20 de oameni inotam dupa ele, era frumos. Iar amintiri neplacute… nu-mi placea ca de fiecare data cand intram in zona Iosefin trebuia sa am grija la pirati, la copii care inotau in apa. Odata era sa agat cu ancora unu”, povesteste Gica Mihalache. Cel care ne-a plimbat cu Pelicanul timp de 17 ani este de parere ca investitia de pe Bega este foarte buna. ”Daca au decolmatat canalul acum trebuie sa si investeasca. Faptul ca Bega va fi din nou navigabila este o bulina alba pentru oras. Nu stiu cata rentabilitate va avea pentru stat, insa nu cred ca trebuie sa se gandeasca la asta. Cred ca se vor face bani din transportul pe apa, insa nu suficienti incat sa iasa pe profit.”Preturile barcilor cu motor sunt destul de piperate: 1 cal putere = 100 euro. Preturile ambarcatiunilor difera in functie de marime, calitate si cai putere. O barca ce nu masoara mai mult de 6 metri costa aproximativ 12 mii de euro. La acesta suma se adauga pretul motorului ,care se calculeaza in functie de cai putere. 1 cal putere costa in jur de 100 de euro. Intretinerea unei barci este asemanatoare cu cea a unei masini. In fiecare an se schimba uleiul si se greseaza articulatiile. In plus, barca ce sta pe uscat trebuie sa fie acoperita constant. Este si grija lui Radu Hambaras, unul dintre timisorenii care asteapta ca lucrarile de decolmatarea a Canalului Bega sa se finalizeze pentru a scoate din nou la plimbare ambarcatiunea pe care a cumparat-o in urma cu trei ani. Ca o jucarie pentru timpul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

145

12.05-19.05.2011

liber, barca lui Radu Hambaras se lanseaza pe apa de la inceputul primaverii pana spre sfarsitul ei. Pentru ca Radu este un mare iubitor de mare, barci si apa, dar si pentru ca are la indemana un rau navigabil, s-a gandit sa isi achizitioneze o barca cu care sa se plimbe cat o fi vara de lunga. Cu o capacitate de 8 locuri, ambarcatiunea care masoara 6,3 metri are nu mai putin de 130 de cai.”Am cumparat-o in urma cu 3 ani si ma bucur de ea in fiecare vara. Am fost si in Grecia cu ea. De obicei, cei care detin ambarcatiuni, le scot cat mai aproape de tara iar Grecia este cea mai permisiva din acest punct de vedere. Nu se prevad nici un fel de taxe, nu te intreaba nimeni ce faci cu barca.” spune Radu Hambaras. Ambarcatiunea s-a bucurat insa cel mai des de apa din Bega. ”Merg toata vara pe Bega, dar imi placea mai mult cand nu era curatat, era natura, nu betoane, desi decolmatarea face bine malurilor. Raul Bega se vede altfel din barca…”, mai adauga Radu Hambaras. (www.opiniatimisoarei.ro/)

Vizita de la Bucuresti pentru reamenajarea malurilor Begai si pentru extinderea strazii Closca la 4 benzi. Vin si banii?TIMISOARA. Primaria Timisoara a primit astazi o vizita de la Bucuresti pentru trei proiecte depuse spre finantare, printre ele fiind si reamenajarea malurilor Begai si extinderea strazii Closca. Reprezentantii primariei spun ca aceasta este ultima etapa inaintea semnarii contractelor de finantare. Malurile Begai vor semana cu cele ale marilor rauri din capitalele europene. Vor fi reabilitate aleile pietonale, se vor face piste pentru biciclete si cele 9 statii pentru vaporasele care au ajuns atat de controversate. Mai mult, timisorenii care nu au bicicleta vor putea sa inchirieze de la cele aproape 10 statii ce vor fi amenajate pe malurile canalului. Nu vor lipsi nici fantanile cu apa potabila, gradenele sau terasele belvedere, bancute din lemn, mese de sah, sezlonguri si multe altele. Toate vor fi gata in termen de 3 ani de la semnarea proiectului cu bani europeni. Valoarea acestuia este de 51,6 milioane de lei, dintre care 80% vin de la Comisia Europeana. Potrivit celor din Primaria Timisoara, “in paralel se lucreaza la ultimele detalii privind caietul de sarcini privind achizitia de vaporetto. Acestea vor avea intre 50 si 60 locuri. Licitatia pentru achizitia de vaporetto va fi demarata dupa ce va fi semnat contractul de finantare”, se arata intr-un comunicat emis de Primaria Timisoara.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

146

12.05-19.05.2011

Modernizarea strazii Closca si largirea la 4 benzi este un alt proiect care asteapta semnatura de la Guvern.Este vorba despre sectorul cuprins intre bulevardul Cetatii si strada Ovidiu Balea.Valoarea proiectului este de 14 milioane de lei, dintre care Primaria Timisoara va plati aproape 500.000.Odata cu cele doua proiecte se va mai semna si contract pentru realizarea unui sistem de informare si comunicare facil pentru cetateni. (www.opiniatimisoarei.ro)

Teme similare

Salupele si hidrobicicletele care circula pe Bega, taxate de Primaria TimisoaraPersoanele care deţin ambarcaţiuni de agrement ar putea plăti Primăriei Timişoara o taxă anuală de aproape 1.000 de lei. Informaţia a fost făcută publică, luni, de directorul Direcţiei Fiscale a Primăriei Timişoara, Adrian Bodo. El a afirmat că, odată cu ecologizarea canalului Bega, s-a propus introducerea unei noi taxe din 2012, pe ambarcaţiuni de agrement, în valoare de 964 de lei anual. Propunerea se regăseşte într-un proiect de hotărâre ce urmează să intre în dezbatere publică, iar apoi să fie votat de Consiliul Local Timişoara în următoarea şedinţă de plen. Pe de altă parte, ca să nu încarce bugetul şi aşa mic al cluburilor sportive, conducerea municipalităţii timişorene a decis să nu perceapă taxe pentru ambarcaţiunile folosite în scopul antrenării sportivilor. Bodo a mai precizat că diferitele direcţii ale Primăriei Timişoara au propus taxe, care au fost avizate de Direcţia Fiscală a municipalităţii. Este vorba despre un total de 14 taxe. De exemplu, Direcţia Tehnică a propus o taxă de 332 de lei, valabilă cinci ani, pentru eliberarea autorizaţiei pentru vehiculele destinate serviciilor funerare. De asemenea, Instituţia Arhitectului-Şef a propus două taxe, de 500 şi, respectiv, 300 de lei pentru consultarea publicului înainte de avizarea Planurilor Urbanistice Zonale şi de Detaliu.Bodo nu a dorit să comenteze oportunitatea introducerii acestor noi taxe. „Nu mă pronunţ din punct de vedere al oportunităţii introducerii acestor taxe. Ştiu că este vorba de vreo patru sau cinci taxe noi. Însă din punct de vedere al Codului Fiscal, ele sunt în regulă”, a mai spus directorul Direcţiei Fiscale a Primăriei Timişoara. Şeful

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

147

12.05-19.05.2011

Direcţiei Fiscale a mai afirmat că, din 2012, ar putea fi reintrodusă şi taxa de tranzit pentru autovehiculele de mare tonaj înmatriculate în alte judeţe care tranzitează Timişoara, însă acest lucru se va întâmpla doar dacă instanţa va da dreptate municipalităţii, procesul privind această taxă fiind în acest moment pe rol. Pe de altă parte, Adrian Bodo a ţinut să precizeze că restul taxelor datorate de persoanele fizice şi juridice din municipiu vor rămâne neschimbate, în 2012, dacă actuala formă a proiectului de hotărâre va trece de votul consilierilor locali. /www.tion.ro

„Remondis” propune o nouă soluţie de alimentare cu apă a Lugojului Firma germană a prezentat o variantă şi în ceea ce priveşte dezvoltarea managementului deşeurilor în cel de-al doilea municipiu al judeţului TimişO delegaţie tehnică din partea firmei germane „Remondis” a avut, la Primăria Lugoj, o întrevedere cu primarul Francisc Boldea şi directorii societăţilor lugojene „Salprest” şi „Meridian 22”, Mircea Ghera, respectiv Dan Florea. Discuţiile au vizat intenţia municipalităţii lugojene de a încheia un parteneriat cu firma germană privind gestionarea alimentării cu apă, a canalizării şi a deşeurilor în municipiul Lugoj. „Au fost discutate propunerile concrete pe care administraţia lugojeană le-a solicitat firmei germane. În urma discuţiilor tehnice, inginerii germani au propus o nouă soluţie de alimentare cu apă a oraşului. Aceasta presupune dublarea numărului de foraje la Uzina nr. 1 şi construirea unui nou laborator pentru tratarea apei. Aceasta, în condiţiile în care se va renunţa la Uzina de apă nr. 2, situată în aval de Timiş. Această uzină ar urma să fie folosită doar pentru apa industrială. O altă propunere vizează creşterea numărului de foraje de la Uzina nr. 3, respectiv construirea unei noi clădiri pentru această uzină. Inginerii germani au mai propus reabilitarea şi utilizarea turnului de apa din Parcul „George Enescu”, pentru alimentarea cu apă a cartierului de blocuri din zona respectivă. În concluzie, firma Remondis ne propune furnizarea de apă potabilă curată şi rece, de la forajele de mare adâncime, să asigurăm o presiune cât mai bună a apei, să stocăm apa potabilă în rezervoare timp de maxim 12 ore, să branşăm toate gospodăriile la noua reţea, să contorizam toţi consumatorii, să menţinem tarifele pentru apa potabila la un nivel acceptabil, atât pentru populaţie, cât şi pentru agenţii economici”, a anunţat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

148

12.05-19.05.2011

primarul Francisc Boldea, menţionând că valoarea acestor investiţii se ridică la suma de 5,5 milioane de euro. Conform documentaţiei prezentate de delegaţia germană, pentru reabilitarea/modernizarea forajelor existente de la Uzina nr. 1 este necesară suma de 810.000 de euro, la Uzina nr. 3 valoarea investiţiei (reabilitarea clădirii, înlocuirea pompelor, securizarea şi monitorizarea obiectivului) este de 350.000 de euro, iar în cazul Uzinei nr. 2, pentru reabilitarea instalaţiei de apă potabilă, înlocuirea filtrelor, reabilitarea clădirii, modernizarea staţiei de clorinare şi securizarea obiectivului este necesară suma de 750.000 de euro. De asemenea, pentru refacerea reţelei de distribuţie, care ar trebui segmentată la o distanţă de 1-2 km, pentru a se putea interveni mai uşor în caz de avarie, este nevoie de 6,5 milioane de euro. În total, investiţia – eşalonată pe trei ani (2012-2014) – se ridică la peste 14 milioane euro.(www.ziuadevest.ro)

Un francez stabilit în Timiş acuză autorităţile de 'atitudine criminală' • * Naturalizat în comuna Şag, Jean-Pierre Pascal susţine că în groapa de gunoi de la Parţa se mai aruncă deşeuri toxice, ceea ce afectează grav sănătatea locuitorilor din zonă * Întrucât instituţiile statului român dezmint şi spun că se depozitează doar pământ şi deşeuri din construcţii, francezul venit de 15 ani în România ameninţă cu sesizarea Comisiei Europene. Groapa de gunoi de la Parţa a fost închisă, în acte, cu mai mult de doi ani în urmă, la 1 ianuarie 2009. Un locuitor al comunei Şag, de origine franceză, susţine că la deponeu sunt aduse, în continuare, deşeuri industriale, metale grele şi materiale toxice, ceea ce ar atrage amenzi serioase din partea Uniunii Europene.Jean-Pierre Pascal, care s-a mutat de 15 ani în România, acuză autorităţile de o atitudine "criminală" şi de faptul că pun în joc viaţa celor 3.000 de locuitori din Şag. Autorităţile competente susţin că la groapa de gunoi de la Parţa mai sunt depozitate doar aşa-numitele deşeuri inerte - pământ şi deşeuri din construcţii - care vor alcătui stratul de susţinere şi care contribuie la închiderea depozitului. Deponeul ar urma să fie acoperit cu un strat de pământ, pe care se vor planta copaci, iar lucrările vor începe chiar în acest an.Jean-Pierre Pascal, francezul care şi-a licihidat toate afacerile din Franţa şi s-a mutat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

149

http://www.ziuadevest.ro/

12.05-19.05.2011

în România acum 15 ani, a venit în ţara noastră celibatar, iar acum este căsătorit cu o româncă şi are trei băieţi. A ales să locuiască la ţară, la Şag, aproape de oraş, totuşi. Ceea ce a văzut aici l-a determinat să ia atitudine şi să sesizeze autorităţile, de la Primăria din Şag, până la Garda de Mediu.Deşeuri industriale şi metale grele..."Subsemnatul Jean-Pierre Pascal, având calitatea de locuitor al comunei Şag, am constatat că groapa de gunoi Parţa este în permanenţă alimentată cu deşeuri industriale, metale grele şi materiale strict interzise a fi depozitate într-o groapă de gunoi. Ca urmare a acestor deşeuri, apa freatică este deja afectată, prin consumul ei afectând inclusiv sănătatea noastră şi a copiilor noştri. Pentru rezolvarea depunerilor de deşeuri neautorizate, groapa fiind închisă la ora actuală, se poate realiza un şanţ în jurul gropii pentru a bloca intrarea";"Prin prezenta vă solicităm de urgenţă să operaţi un control zilnic al deponeului de către un angajat al Primăriei Şag pentru a depista neregulile care pot apărea. Afirmaţia Retim şi a Primăriei Timişoara faţă de această activitate este derizorie şi mincinoasă, deponeul fiind folosit la ora actuală pentru depunerea gunoiului menajer şi industrial";"Datorită poluării din această localitate, s-a constatat o creştere îngrijorător de mare a numărului de pacienţi suferinzi de cancer în comparaţie cu alte localităţi din zonă". Acestea sunt doar câteva dintre demersurile făcute de Jean-Pierre Pascal, de la începutul acestui an, atât la Primăria Şag, cât şi la Prefectura Timiş şi Comisariatul judeţean al Gărzii de Mediu. ...sau moloz şi alte deşeuri din construcţii? Din partea Primăriei Şag, edilul Venus Oprea a răspuns că, oficial, groapa este închisă de la 31 decembrie 2008, iar terenul pe care se află deponeul este închiriat către Consiliul Local Timişoara. Închiderea rampei de deşeuri cade în sarcina Consiliului Judeţean Timiş şi a Consiliului Local Timişoara, mai spune primarul din Şag. Mai mult, angajaţii primăriei din comună au efectuat controale inopinate la deponeu, chiar şi în cursul nopţii, şi s-a constatat că autospecialele operatorului de salubritate transportau, de fapt, moloz. Depozitul se va închide definitiv, asigură garda de mediu. Corespondenţa dintre Jean-Pierre Pascal şi instituţiile statului a continuat, însă, acesta revenind cu o nouă sesizare la Garda de Mediu Timiş, în data de 6 mai a.c.: "În ultimii ani, s-a constatat creşterea inexplicabilă a cazurilor de cancer în comuna Şag, iar pentru aceasta puteţi să-l contactaţi pe medicul Sârbovan Călin, medicul oficial al comunei Şag; în ceea ce priveşte

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

150

12.05-19.05.2011

deşeurile industriale, vă poate confirma prezenţa unei cantităţi incredibile de filtre industriale (cianuri, plumb, crom etc.), care sunt depozitate fără nici o precauţie, de asemenea şi un lichid negru depus direct peste mormanul de gunoaie".Marian Eperieş, şeful Gărzii de Mediu Timiş, îi răspunde pe larg petiţionarului, asigurându-l că depunerile de deşeuri pe rampă se fac conform unui plan care admite doar deşeurile inerte (pământ şi deşeuri din construcţii), în scopul realizării structurii de susţinere. Platforma superioară a rampei este realizată şi se lucrează la securizarea taluzurilor, iar în acest fel s-a redus simţitor impactul olfactiv, antrenarea deşeurilor uşoare şi spulberările de pe rampă.Doar în primele trei luni din 2011 s-ar fi depus 29.500 de tone de deşeuri inerte stradale şi din construcţii, iar deponeul va fi închis definitiv cât de curând. În privinţa apei freatice, aceasta este monitorizată prin trei foraje de observaţii, iar rapoartele indică, într-adevăr, depăşiri la indicatorii azotaţi, reziduu filtrabil şi cloruri.Fosta groapă de gunoi a Timişoarei constituie, încă, un punct de atracţie pentru cei care obişnuiesc să scormonească prin gunoaie. Căruţe cu caii şi câinii aferenţi pot fi văzute zilnic prin preajma muntelui de deşeuri, precum şi mormane întregi de resturi, preponderent textile. Ce anume se aruncă, la ora actuală, la deponeu, nu se ştie cu adevărat, pentru că deponeul este îngrădit şi foarte bine păzit, cerberul de la intrare arătându-se foarte deranjat de prezenţa unei maşini cu însemne de presă în apropiere. (www. renasterea.ro)

Teme politice

PSD Timiş monitorizează problemele de la sate Preşedintele PSD Timiş, Titu Bojin, a participat, recent, la două întâlniri cetăţeneşti în comunele Biled şi Becicherecu Mic, fiind însoţit de membri ai Biroului Permanent Judeţean. Cetăţenii prezenţi la dezbateri au ridicat o serie de probleme legate de situaţia agriculturii, de infrastructura localităţilor respective şi de lipsa locurilor de muncă. Liderul PSD Timiş a subliniat importanţa participării la vot a cetăţenilor, la viitoarele alegeri locale şi generale: “Vedem cu toţii unde a ajuns România în actuala guvernare. Judeţul Timiş, din păcate, nu face excepţie, iar aici ne confruntăm şi cu o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

151

12.05-19.05.2011

stare proastă a drumurilor, fie că vorbim de cele naţionale, fie că ne referim la cele judeţene şi mai ales comunale. Am observat că până şi reprezentanţi ai PD-L, care vin acum prin judeţ, ne spun că avem cea mai proastă infrastructură rutieră. Cine e de vină pentru asta ? Evident că cei care guvernează din 2005 şi până în prezent şi care nu ţin cont de faptul că noi, cei din Timiş, contribuim cel mai mult la bugetul de stat. Dacă vrem să nu mai decidă pentru viitor o minoritate de 35-40 la sută, trebuie să-i mobilizăm pe cei care refuză, sistematic, să voteze. Partidul Social Democrat, spre deosebire de PD-L, insistă pe nevoia unei prezenţe masive la vot, astfel încât alegerile viitoare să nu mai poată fi cumpărate cu găleţi portocalii sau chiar, mai rău, să fie fraudate”.De asemenea, Bojin a prezentat câteva dintre obiectivele sale de viitor, în calitatea de candidat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş. Astăzi, liderul PSD Timiş se va întâlni cu primarii social-democraţi din zona Făgetului, pentru a identifica problemele de ordin administrativ cu care se confruntă aceştia, la dezbatere urmând să fie prezent şi senatorul Ilie Sârbu, liderul de grup al senatorilor PSD.(www. renasterea.ro)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Teme similare

Se scumpeşte apa!Piteştenii, şi nu numai ei, vor plăti mai mult pentru apa rece şi, implicit, pentru apa caldă şi canalizare. Noile preţuri se vor aplica începând din data de 15 mai, facturile la întreţinere fiind mai mari începând de luna viitoare. Societatea Apă Canal 2000 SA a crescut preţurile cu aproximativ 30 de bani pe metrul cub de apă rece. Piteştenii plăteau până acum aproximativ 3,1 lei pe metrul cub de apă, iar acum vor plăti 3,47 de lei. La Costeşti, apa rece va fi taxată cu 3,37 lei pe metrul cub, la Ştefăneşti, cu 3,40 de lei, la Topoloveni, cu 3,37 lei, la Albota şi Bascov, cu 2,96 de lei, la Lunca Corbului, Mărăcineni, Stolnici şi Teiu, cu 3,47 lei, la Bradu cu 2,89 lei, iar la Țiţeşti, cu 3,08 lei. Firma furnizoare justifică scumpirile pe baza raportului dintre cheltuieli efective (apă brută, energie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

152

12.05-19.05.2011

electrică, servicii terţi şi alte cheltuieli materiale) şi încasări, pe fondul scăderii consumului de apă. Consumul mediu/persoană în anul 2010 s-a redus, ajungând la apă la 2,99 mc/lună şi la canalizare, la 2,94 mc/lună.( http://ziarobiectiv.ro)

Conferinţă internaţională pe tema apei Cu ocazia împlinirii a 623 de ani de la prima atestare documentară a Piteştiului, municipalitatea a pregătit mai multe simpozioane şi conferinţe pe teme administrative. Dintre acestea se remarcă două simpozioane pe Drept şi pe Administraţie Publică ce vor avea loc marţi, 17 mai, la Universitatea Constantin Brâncoveanu, dar şi o conferinţă internaţională pe tema păstrării apelor curate. „Totul pentru o apă curată” este organizată de Primăria Piteşti în colaborare cu SC Apă Canal 2000 SA şi va avea loc în perioada 19-20 mai la Complexul Cornul Vânătorului. La această conferinţă şi-au confirmat deja prezenţa reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, 19 firme de rang internaţional care vor expune echipamente şi tehnologii inovatoare în domeniul alimentării cu apă şi al canalizării, dar şi foarte mulţi specialişti în domeniu.( http://ziarobiectiv.ro)

În 15 ani, sudul Argeşului riscă să devină deşert Prognoza pe termen lung, făcută de specialişti în domeniu, arată că în următorii 10-15 ani partea de sud a judeţului nostru ar putea deveni o zonă semideşertică. Explicaţia vine pe fondul încălzirii globale alarmante. Directorul Direcţiei Agricole Argeş, Radu Dincă, ne asigură însă că nu este cazul să ne alarmăm, deoarece instituţia pe care o conduce a luat toate măsurile pentru a preîntâmpina acest fenomen. “Împreună cu factorii de decizie din Consiliul Judeţean am pus la punct un plan de măsuri, prin care să preîntâmpinăm dezvoltarea acestui fenomen. Astfel s-a discutat despre repunerea în funcţiune a sistemului de canalizare şi de irigaţii deja existent şi crearea de reţele noi acolo unde situaţia o impune. De asemenea, măsura 221 Prima Împădurire, derulată prin intermediul Oficiului Judeţean de Dezvoltare Rurală şi Pescuit, are în vedere îmbunătăţirea şi protejarea mediului, prin creşterea calităţii apei şi a solului. Contribuţia publică aferentă Măsurii 221 este de aproape 230 de milioane de euro. Sperăm ca prin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

153

http://ziarobiectiv.ro/

12.05-19.05.2011

toate aceste măsuri să înlăturăm pericolul despre care prognozează specialiştii“, ne relatează Radu Dincă.(http://ziarobiectiv.ro)

Poluarea şi defrişarea, cele mai grave probleme de mediu resimţite de româniConform unui studiu realizat de compania Synovate pentru Fundaţia Mondială de Protecţie a Vieţii Sălbatice(WWF), poluarea şi defrişarea pădurilor sunt principalele probleme de mediu identificate de români. 81% dintre persoanele intervievate s-au declarat deranjate de poluare. 8 din 10 români condamnă poluarea aerului, a solului, a pădurilor şi a apei şi consideră poluarea industrială, chimică şi prin noxe drept principalele surse ale poluării, în general. Mizeria, gunoaiele şi deşeurile sunt probleme care îi afectează pe cea mai mare parte dintre repondenţi. Lipsa parcurilor şi, în general, a spaţiilor verzi, constituie un motiv de îngrijorare pentru mai mult de jumătate din persoanele care au participat la studiu. Iar 60% dintre acestea sunt îngrijorate de pădurile din România, în mod particular de problema defrişărilor. De asemenea, probleme de mediu sunt considerate şi lipsa de civilizaţie, lipsa educaţiei de mediu, corupţia, dezinteresul autorităţilor şi slaba mediatizare a acestor aspecte. (www.ziartop.ro)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

154

Home - Administratia Nationala Apele Romanearhiva.rowater.ro/dajiu/Relatii cu presa/Revista... ·...

Documents

Transcript of Home - Administratia Nationala Apele Romanearhiva.rowater.ro/dajiu/Relatii cu presa/Revista... ·...