cs. oc\·o t e c.' t ~()f\t.~Jt (Jjnf A-M lli IV\h.lt-6· CJh&.e. ~

-- •1 ~ j f I "11

SUGESTII ~I INDICATII GEO-ISTORICE PENTRU NUMIREA ~I DETERMINAREA MARILOR UNITATI

ADMINISTRATIVE ALE ROMANIEI

,P A Y S",

Proectul de lege a,dministrativi, in forma lui initiali, ti·a atras de indati o bogati sumi de cri· tici. D-l lorga, de pildl, a scris: ,Comisiunea che­mati si creeze noua . orinduire administrativi a 1irii nu ti·a Snteles pe deplin misiunea. In adevir, proectul pe care l-a prezintat ti care sperim clli

nu va deveni firi schimbiri decret·lejle, nu se ins· piri destul dela vreo datil a geograliei, a istoriei; ... Unititile superioare (proviciile, n. n.) - trebuiau si urmeze vlile dealungul cirora s'a intirat toati 'vieata acestui popor ti care fac parte din traditia istorici ti nu si se amestece judete firi lelllturi intre ele" ...

Un alt istoric ti om politic romAn, care a adus proectului o serie de intemeeate critici, a fo!Jt d-1 Gheorghe Britianu. In cadrul unui articol fnti· tulat: Provincllle !), d•sa se ridica mai intii fmpo· triva numelui lnsut: .,provincU, flri alt nume decat numirul de ordine al comandamentului mili· tar. Plnl ti. in timpul Romanilor, provincialul se afla in una din Dacii nu in regiunea Xlll·a sau a V-a a legiunii respective ... Se uiti prea adesea ci istoria tirilor noastre, a cunoscut ti alte lmpirtiri, determinate de nevoile insiti ale vietii tinuturilor rominetti. Vechea Moldovl cuprindea o Tara de sus ti o Tara dtt jos. In Tara Romlneasci, Banatul Olteniei s'a bucurat totdeauna de o reall auto­nomie. In Tansilvania, clte n'au fost sublmp8J1i­rile vie1ii locale in , tlri" ti tinuturi, fie tn le.; glturl cu colonizirile, fie cu alte interese de ordin economic. In orice caz, nu ajunge sif desemnui cu compasul raza geometricd a distantei dela un cen­tru provincial spre ptriferit, spre a determina te• ritoriul fi marfinile untti proPiRcii. Trebuesc avute in vedere mijloacele de comunicafie, clile ce i~­drumeazi traosporturile pe uscat ti pe apl; nu· mai acele aeriene pot nesocoti asemenea contin· gente - ti lncl"!... Dupl ce enumirl o sumi de anomalii ecooomice ale proiectului, d-l Britianu

,J u P A",

continul: .,Iatl pentru ce o impir1ire ce desem• neazi pe harti ateziri simetrice nu corespunde adesea cerintelor realitlltii. De voim ai evitim nu· maideclt vechile denumiri provinciale, de ce nu am putea glsi allele, de pildl, acele ale principa­lelor rluri care, stribat teritoriul provinciilor, ca Mure,ul, Oltul, Dunirea, Siretul, Prutul, Nistrul? S'ar putea regisi 11i In aceastl directie traditii ti interese care ar da .vieati unei retliuni menite a fi altceva declt o abstractiune geometricl pe harti sau o unitate contabill in statistica Romlniei. Le· giuitorul trebue sll aibi alti perspectivi, c&nd e vorba de tmpirtirea administrativll a unei tlri de intinderea Italiei in Europa, declt stirile excep­tionale prin care trecem astizi. Statui, nu este cilauzit numai de grija armatei ti a politiei" 1).

Aceste observatii- ti altele, mai putin lnsem­nate- n'au rimas firi efect. Comiaia chemati si dea tirii noua orlnduire administrativi a tinut seami de mai toate sugestiile. Ata, de pildi, de sugestia privind numele insut al noilor provincii, adicl- mai bine spus -- criteriul dupl care si ~e dea numirile. ~i astfel, dela oumiri ca acestea (tot ce putea fi mai impropriu 'i mai gol de sens): ,pro• vincia nr. I, provincia nr. II, provincia nr. III, etc., s'a trecut Ia: ,Provincia Dlmbovita, provin­cia Murelj, provincia Prut", etc. Schimbarea In· semna, frrette, un fericit pas innainte. Numai eli adoptindu-se criteriul hidrografic in darea nu· melor, s'a vizut ci 'i el prezintl incoveniente. Se numea Prut, de pildi, a provincie care se putea numi tot a~a de bine Siret sau Nistru (fiindci, atlta cit tinea de Prut tinea 11i de fiecare din ultimele doul ape numite: sate sau orate de pe malul Nis· trului, si zicem, tineau de .... Prutl sau inverslt Cu alte cuvinte, nici criteriul hidrografic nu se do· vedea bun in exclusivitate. Nici in trecut nu fuaese el folosit exclusiv: daci Moldova se numise a,a dupl un rl~, Muntenia in schimb i'li trlgea nu·

I) Ia artlcolal: Proi~ctul de leg~ adminl.trativif (.Neamul Romiaesc•, Mal 1008). I) Ia • Tlmpul" din 19 Mal I liaS. I) Ceva mal faalate, d. Brltlanu scrlaeae iaci: .o fmplrttre a terltorlulul aumal dupa criterii militare nu a mal I uat

ftinti, de fapt deta•.temete• fl ,;strategllle• implrlflel blzaatlne•.

239 SOCIOLBUC

mirea dela un alt element geografic, Basarabia dupl unul istoric- If· a. m. d. Dacli le·am fi no­mit numai dupi riuri, ar fi ,insemnat ca noile uni­tlti administrative si se fi intins toate tn lungul clte unui rlu dela izvor fi pdni Ia vdrsare ') ... In cazul acesta Romania ar fi apirut ca un imens cere impartit tntr'o sumi de sectoare radiare, tn· guste spre centru li tot mai late spre periferie, (aceasta, deoarece apele Romaniei, in genere, ata merg: ca niljte raze, dinspre centrul unui cere. spre margini) ... Iatii pentru ce in proectul ultim (al treilea) a fost corectat putin lji criteriul hidro· grafic, in sensu! cl unele tinuturi - cum, de pildi, Alba- au fost numite nu dupl riuri. · Proectul acesta al treilea - care va rimine,

se pare, definitiv, - nume11te noile unitlti admi· nistrative cu un termen nou: tinuturi. E numele cu care Dimitrie Cantemtr, in .,Descrierea Moldo­vei", nume,te judetele. Este, deci, un nume luat din traditia noastrl istorici - mult mai fericit de­ell provincia din primul proect.

II

Nouil. ni se pare, totuf, cl atlt In alegerea nu­melui generic (tinut), cll.t fi in aceea a termenului doi al numelor (Olt, Muref, etc.), proiectul de lege in forma lui ultiml nu e nici el chiar fericit inspi­rat, adici In intregime fericit (IIi nu numai atAt) ...

lati, de pildi: cercetil.lfia romlneasci (recent fn· globatil. In cadrele strijeriei) se tmplrtea ti ea, te­ritorial, - adica impartea Tara - in finuturi. Erau cinsprezece din acestea. lata numele lor: Bu­covi~ei, Ia,ului, Codrilor, Dunirei, Plae,ilor, Bar­sei,_ Dobrogei, Ciimpurilor, Voivodatelor, Olteniei, Banatului, Criturilor, Albei, Some,ului, Granice· rilor. Pe cele mai interesante, le-am subliniat. Ele dovedesc o suplete §i o imaginatie, ,i o inspiratie istorici - ea si spunem ata - vrednice de notal Ia cei ce le vor fi dat Nume ca: Tinutul GriJnice­rilor, al Codrilor, al Voivodatelor, al Pliie,ilor -s~nt din cele mai fericite care se puteau da. Dar, si nu anticipim. ·

$i si incepem cu lnsut numele de flnut. Noi credem ci, in locu-i, trebuia preferat un altul: acela de ,.fari". $i pentruci, ata cum vom arita, htcrul nu este de Joe lipsit de importanta, - vom

expune lucrurile pe indelete. Vom incepe de de­parte - ,i ilu nu ne vom gribi.

$i si ne oprim mai intai, lll.ngii cuvantul .. tarl' Sii-i vedem acceptiile - de astizi ti de altidall.

.. Intre cuvintele de care se leagi mai multi ~ .... dire 11i simtire romaneascii, in jurul cirora se gri­made,te mai mult instinct 11i mai multi iubire reascii astizi ti mai multe amintiri de trecut. (IIi acela de) 111ari" ... Ctti deosebire intre g...,._ iele cuvinte materialiste de terre, te"a, tie"a. fratilor nof!ri, 4i aceasti spiritualizati, idealizat lncalziti ,Jarii a noastri" (N lorga)

lar tarii, pentru noi, nu este numai Tara "' • mare, ci mai e 1i altceva, din care se va vecl• intelege cAt de inciilzit, tn adevir, a fost aceat ~ men tn graiul 11i sufletul romtnesc lata ce ~ o cronici: ,Tara Ardealului nu este numai o tu"i tnsi11i, ci Ardealul se cheami mijlocul tiriL.. pe Ia mirginile ei sunt Q/.le tiiri mai m\ci can:. toate de insa se tin 11i subt ascultarea ei sunt, -cumu-i Maramure1ul despre tara le~eascil. fi • secueascii despr~ Moldova, 11i tara Oltului &a,. fara munteneascii ti tara B8rsei fi tara Hate,.,.. tara oa,ului, ti slot ,i alte hotare multe can toate... se tin de Ardeal" •). In adevir, tJ.ril-• acestea mici, ale pimlntului romanesc au fost c:IJMI... va mult mai multe de clte ln11irli cronica. A.., pildii., au mai fost (cele mai multe supravi~ inca 11i astizl in graiul 11i coJl.lltiinta locali a popo rului) au mai fost 11i urmitoarele: Tara Zaranchtla. ~ara Bihariei, tara Cri,ului, tara Chioarului, · Nisiudului, tara Sepenitului, tara Cll.mpul .... Moldovenesc, tara Vrancei, tars. Lovi,tei, tara verinului,tara Jiului, tara Almijului, etc. D-11_. care le socoate a fi fost .,romdniile" locale ale mtntului romlnesc, crede ci- in evul medi.­trebue si fi fost c!te o faril de aceastea pe Hece vale romiineascii mal insemnatil.

Progresele recente tn cercetarea pimantulai · mA~esc ti In descifrarea conturului geogra&e unora din vechile tiiri, ne impun si re.ctificla tin afirmatia ti si spunem ci acestea nu se a{ata de ~aile carpatice propria zqe, cit de dqn­siunile carpatice (care, insi, sunt In fond tot fel de vii, numai cii largi, poligonale, uneori , rotunde - 11i niscute nu atilt prin eroziuttea apd. cit dintr'un complex de mi11ciri ale scoartei, CODCC'

f) Peutraci, altfel, rlscai de pildl sa spul cl ~tl din proYincla Prat, de~JI toculai fa fapt pe matut Nist~ trecatut uoslra lstoric, numirlte .tlrilor• date dupl t'iurl tl-aa avut justlflcarea nama! atata tlmp cat .tara• cutan perea nama! o singurA vale: de pllda, a Moldovel. Adici, in vremurlle de tmeput. Mal tArzia, cand Moldova s'a intlas ta Nistru tl Daulire, namele .flrti• nu mal corespundea realltlitll. Era ca o halnA prea stramti (ba, chlar strilui) un trup prea mare sau care au mal -era al el.

I) SIMION DASCALUL, Letopisetal Tllrii Moldoveir- Ed. Constantin Oiurescu, 1916, p. no:

240 SOCIOLBUC

mitent sau putin dupii naoterea muntilor pe care-i intovirl:tesc).

.Iar vii sau depresiuni de aceatea, Carpa'ii au multe; ba unii spun cl mai multe declt oricare alii munti: .,Relieful tirii noastre, lntre altele, se caracterizeazii prin o aerie de depresiuni cum nu se lntalnesc in atat de mare numlr nici lntr'o altl tarl din Europa". •).

Dar depresiunile acestea prezintl, pentru noi, un deosebit interes: ,Mai cu seaml depresiunile care se glsesc In cuprinsul muntilor prezintl un interes cu totul deosebit din punct de vedere al istoriei neam.ului nostru. Multe din a:ta numitele ,Tlri", Tara Ha1egului, a Flglra:tului, a Oa:tului, Tara Blrsei, unele din ele pe locul vechilor voe· vodate, coincid cu depresiunile carpatice. In ase­menea depresiuni s'au piistrat panl azi sAmburii cei mai arhaici din poporul nostru, icoane reale, actuate, ale stlrilor ce domniau odata in tot cu· prinsul llrii'' '). Aceta, aut or se exprima mai de mult, in altA parte, lntr'un chip :ti mai interesant pentru ceea ce ne intereseazl pe noi aici: .,In cu• prinsul granitelor actuate ale Romlniei se cunosc, sub numele de .. tarl", portiuni restrlnse de teren. de regull depresiuni, care insl nu•!ji pot llmuri izolarea lor etnici numai in configuratia geograficl. Se glsesc aproape ca o ghirlandil. paralelil. cu Car· patii. Aceste filrl cuprind cele mai atractive ,i mai interesante fenomene etnice dela noi. Una nu s~ aseamilnil cu alta in privinfa tipurilor, a portulul, ori a dialectului. Au comun, lnsl, un pronuntat ar· hasm etnic, plstrat destul de evident. Constituesc astfel cele mai indicate tinuturi pentru cercetlri etaografice 11i antropogeografice, care ar arunca o bogatl luminf asupra originalitltii noastre etnice. Unele cum e tara Almljului, ori cum e aceea a Hategului, sunt izolate de restul lumii prin munti" 8). Cum se vede, fenomenul ,.tarl" in In• telesul unor mici patrii locale, arhaice, risipite pe plmantul romtnesc, mai ales in poala sau interiorul muntilor, - nu e de loc lipsit de interes. Ba dim­potrivi•).

Darr 11i mai interesant: Fenomenul acesta al ,tlrilor"- ca sl spunem

a,a- nu este numai unul romlnesc. El se intll­ne,te pretutindeni, pe toaU. fata plmlntului, sub diverse numiri, dar insemnand totdeauna acela,

lucru: o regiune naturall, de obiceiu joasl 11i In· chisl cu innlltimi, adapostind triburi izolate ori, dupl imprejurlri oi stadii de evolutie, fragmente mai mult sau mai putin diferentiate in slnul acelu­ia'i popor. Nu mai departe, fenomenul apare clar In Peninsula Balcanicl. lata ce sctie, in aceastii privintl, marele geograf slrb Iovan Cvijic: ,.basine tectonice lSi fluviale bine delimitate se glsesc ri· sipite (in Peninsula Balcanicl, n. n.) fie in cadrul depresiunilor longitudinale, fie in masivele mun· toase... Aceste doua grupe formeazl, in cadrul marilor unitlti geografice, ni,te regiuni nat11rale mai putin lntinse - acele ,pagi" sau ,pays'' sau jupele iugoslave ... Izolarea jupelor vine din greu· tltile pe care le intAmpini populatiile in traversa· rea barierelor de munti care le tnconjurl. .. Dar, pe IAngl elementele izolatoare de ordin geomorfo­logic, mai intervin lSi altele, foarte eficace. A,a aunt piidurile care acoperl barierele muntoase 11i care fngreuiazl 11i mai mult comunicatiile dintre o jupiJ 11i alta ... Toate aceste obstacole fac ca lntre jupe sl rlmlni o zoni de teren nelocuitl, cu atAt mai la~l :ti mai putin strlbltutl, cu cAt conditiunile de vieatl aunt mai patriarhale. In plus, gradul de izolare al jupelor depinde 'i de un factor social: prosperitatea 11i civilizatia poporului. Astfel, po­pulatiile jupelor au avut, pAnl Ia un punct, evo· lutii diferite. Ele (aceste populatii) au dobAndit unel~ particularltilfi de ordin pslhlc, lingul&tlc, de port, de obiceiurl... Pare, a,adar, cl fiirilmifarea relielulul este' cauza care a produs diversitltile etnografice regionale tn sanul unui aceluia11 po­por ... flrlmitare de relief, insl, care nu este sin· gura cauzl a acestor diversiUlti etnice; mai sunt, in adevi."r, ,i alte cauze- tot de natura geogra• fica 'i ele, ca de pildli particularitltile morfolo· gice lSi climatice ale diverselor jupe. Altele, apoi, sunt de ordin social 'i pslhic" 1'),

In fond, fenomenul- privit pe un plan mai larg,- se reduce Ia ceea ce geograful Vidal de la Blache numea popularea prln pete a plane~tel.

lata pasagiul: ,.popularea plmlntului s'a flcut prin pete ale clror aureole, in tlrile cele mai ci-: vilizate, au sfArtit prin a se atinge 'i a se topi unele intr'altele (Inca nu definitiv peste tot). Richthoffen, in jumalul lui de cllitorie prin China, noteazi -lntre unele provincii vecine 'i foarte civilizate, cum

1) I. SIMIONESCU, ( Analele Academiei RomiJne, tom. LVI, tedlntele diu 193!1-19a&, p. 225). ') Ibid. 1} I. SIMIONESCU, Tara Oafalui, 0 Unlversul" din 8 Februarie 1933. ') De una din aceste .urt• (.Tara Lovittet•) ne-am ocupat not ln~r'o lucrare nu prea veche. 10) JOVAN CVIJIC, La ~ninsule Balcantque, Giographie humaine, Paris, 1918, pp. 33-85.

241

SOCIOLBUC

sunt, de pildi, Hou-pe ti Ho-aan, - e:dstenta unor goluri complete, de origine strll.veche" 11)

Acuta, in adevll.r, este procesul de populare­atlt · al planetei, considerati -in lntregimea ei, cit ~i al fiecirei ·Tlri in parte: prin pete. Ctnd un tinut sau o t.-11 oarecare' intra In procesul de po­pulare, semintiile respective se intindeau pe ince­tul, pe deasupra lor, ca o viituri de api: ii acope­reau, adicii, mai intAi cu ,.ochiurf' plrtile mal adAn­cite (cAmpiile, depresiunile) unde conditiunile de existentl erau mai favorabile - ti ii evitau ph­tile mai accideatate (muntii acoperiti cu piduri ti zipezi sau intinse tinuturi mlll.ttinoase) unde con­ditiile de vieati erau mult mai grele, daci nu im­posibile.

Cu clt o tari oarecare avea relieful mai acci­dental, cu atlta mai multe se formau ochiurile sau petele de omenire, izolate prin barierele cele acci­dentate, greu de slribi.tut; cu atlta mai multe, am &pone, se formau micile palrii primitive: acele poles ale Greciei vechi, acele civitates ale Roma­nilor. Vechii Gali aea populaserll., 'i ei, Franta de azi: clte un trib s• cuiblrise in cite o patrie de acelea, mici, tnconjurati de innllfimi impldurite. Acelat fenomen se petrecea ti in Dacia, a cirei populatie se pare ci lot relieful- mai ales in Dacia proprio zisi: poditul din ~ijloc despre care Jordanes spunei: quae patria corona montium cin­gitur - o implrtise !fi o tinea a,a impirtitl: In triburi.

Tlrziu de tot, abea in stadii de 'civilizatie lnnain­tatl, ,aureolele" de care vorbea Vidal dela Bla• che, se vor liti unele spre altele plnll. se vor con· topi intr'o pinzl unici de populatie ti vor face diu atltea patrii mici o singuri Patrie mare. Totu,, In lungul timp cat patriile cele mici au trait izolate, populatia fieclreia din ele s'a conturat ca un mic frat~ment de omenire deosebiti - exact ~rum ob• serva Cvijic detpre populatiile jupelor balcanice. Conttiinta acestei deosebiri de populatiile tuturor celorlalte .,palrl(' din jur, va rimlne multi vreme In popor, chiar dupi contopirea aureolelor. Fie-­care patrie micl, deci, lti va fi format o conttiinti de sine ti se va numi cu nume proprio, care s'o deosebeasci de celelalte. Iar numele acestea vor h'ii multi vreme chiar dupl ce, In faza de civili­zatie, oficialitatea va fi venit cu circum~~cripfiile ei adminllfrative, conturate pe harti dupi criterii de cele mai multe ori artificiale, firl a se orienta dupl singurul criteriu valabil In delimitarea aces­tor circumsctiptii: acela al traditiei geo-istorice,

D) Principes de Geographit humaiM"., p. 39.

242

care tocmai dela acele mici patrii ne cere d

Dim. Dar problema unei lmpirtiri administratiwe

unititi mai lntinse decat judetele s'a pas Franta, mai de mult. ~i cum acolo au ~ ti privit-o mai de aproape, intre altii, !fi unii ~ de ,tintl, noi ne vom permite al reprod.­lunll pasagiu dintr'unul din acettia: ca sl ce preconiza, in fata unei probleme exact as­cu accea pe care clutim a o rezolva noi, aa de carte din Franta. (E un pasagiu din cart.. France, ~·o~raphie pour foua, a lui Erne.t r. ger):

.,Nu vi se pare ciudat- scrie d. J. Bl'allh.­cl ln timpul luptelor, ti in toate ,comuuicd+ oficiale, nimeni nu se mai gtndea si spuDI: partamentul Pas de Calais", sau:: .,jude1ul sa. et-Marne", ci: Flandre, Artois, Champa~ue, raine, Santerre, Soissonais, Valoia, Argonae., vre... Aceste expresiuni sunt fiice ale solulai. -; de lnteles Ia inceputul lor, ele au rimu ~ pline de vieatl: ~i pentruca au fost pline de ele au rimas pini in ziua de azi pline de Iateiia .,Originea acestor .,tlri" ¥i .,provincii" trebae tatl in istorle 11i geografie deopotrivl .

.,Cele mai multe- corespund unor cadn de naturl. Reliefuri, soluri, climate ti - drept secinte- anumite genuri ·de culturi ¥i anumite sibilitlti de adaptare se unesc in anumite spre a da cutarei sau cutarei din regiunile n~ mici sau marl, o fizionomie net deosebitl de a · ghanilor vecine. Galii, conformlndu-se din insti.t indicafiilor date de naturA, flcurl, din multe giuni de felul acesta, vatra de locuire a clte semintii independente, a cirei imflorlantJ nna locmai dupi lntinderea domeniului considerat al carei nume sta prina pinl azi tn acela al terit rului in cadrul clruia ea sillfluia. Astfel, numelor de Auvergne din 1935 designeazl ti azi acelqi volcanic din inima Masivului Central in care vernii lui Vercingetorix 1¥i aveau pii11unile excr lente. pll.durile, terenurile de culturl, cetll3 (.,oppida"). Acel basin fertil V•lay, lncina munti de jur lmprejur, plstreazi panl azl nume:le galilor Vellavea, dupi cum numele Cadurcilor U. tte Inca in acela de Ou•rcy, al Lemovicilor Ia • mouain, al Biturigilor In Champagne berrlcho-.. Pictonilor In acela de Poilu, etc.

... .,Marile fiefuri din Evul Mediu. crac:; cuceru1 sau pe calea motfeairil-, adesea cite mai multe tlri". Aatfel ~

SOCIOLBUC

ROMANIA

,,~- ...

.. \

;

: • .UliJJ \_---~EJ ···-, ____ ./:m' \ ,-! . .."'-.- ~ - -'>-- '.

(UA/ ..

---~--- .. )

Fig. 1.- Proiectul initial prevedea un numlr de fa pte .provincii" : provincia I-a a 11-a, a III-a etc. A venit a! doilea proiect care, in ceea ce prlvette nu­mkile, le imprumutase aproape exclusiv dela rauri (dat cu anomalii ca aceasta Bratovul fi. Tara_&rsei" lntrau in ... regiunea DAmbovita).

Fig. 2.- Prolectul ultlm (al treilea) in care)lolle diviziunl, in numar de zece, inseamna un real progres (atU in darea numelor cat fi in determlnarea geogralicl a noilor divizluni) fatli de prlmul §i al doilea.

SOCIOLOOIE ROMANEASCA,IIJ, ~ Conea: Sugestll. Numlrea tinuturilor.

SOCIOLBUC

SOCIOLOOIE ROMANEASC.A, IJI, 4-6 Conea: Sugestll. Numirea tinuturllor.

lAllA lfAJAUDULUi /CAllA ' ltloG.ooo

Fig. 3. ·- • Tara Nllsll.dului" (dupll. I. Martian, din studiul cu aceiati titlu).

Lfl.vrnt:/u ·-· - · L;/n,/q 1,;,.://u/u/

.JfJ..Jeu n~.r;'ona/Q ~ C:/. /'l. Arud-.!'~:rc;l'.

0 Comvnt7 ·

B H 0 A

A PC/~c/e/! ~r&o;~on:>~rnC.'i' -.c::::::.. /<o(l, ,P "'r <7(1

I J/o;/N//lf? C.F.;t?

Fig. 4. - • Tara Zarandului• (din bro1ura cu acelatl tltlu, in serla: .cunoftlnte folosltoare•)

SOCIOLBUC

'WI.)\.IU .. UVI ... RV~Wtnn.,,.

t'u111a l t\UJIIIIII Numlru

Fig. 5.- Numal pe aceastll. redusii suprafatii de terltoriu (in regiunea muntoasi!, insM §i am avut, in trecut, eel putin patru .tllri": a Maramuretulul, a Nl\saudului, a Dornelor, a campulungulul Moldovenesc. SOCIOLBUC

' SOCIOLOGIE ROMANEASCA. III, 46, Cone a : Sugestli. N umirea tlnu tanlo r.

!1. - Numal pe aceastli redusll suprafatli de terltoriu (in regiunea muntoasii, fns)i) §i am avut, in trecut, eel putin patru .tar!•: a Maramuretului, a Nllsliudului, a Dornelor, a CAmpulunguJui Moldovenesc. SOCIOLBUC

HARTA BASitiELOR HIDRDGRAFiCE: ALE ROMANIEI

'

SOCIOLOOIE ROMANEASCA, Ill, 4-6. Conea : Sugestii. Numirea tinuturllor.

Fig. 6. - Dacil ar fl ca nolle marl unltatl administrative sa asculte de lndicatllle marllor noasfre viii, iatil ce numar, forme §I intinderl ar fl sli aiba ele (hartli lucratli de lnstitutul Geologic at Romanlel).

SOCIOLBUC

SOCIOLOGIE ROMA.NEASCA, Ill, 4-6. Conea : Sugestii. Numirea jinuturilor.

Fig. 7. - lata un tablou aproape complet al vechilor .tari" romane~ti (micile noastre .romanii" locale). Se vede u~or cum ele se nascusera ca produse ale geograiiei ~i istoriei romane~ti. Dar, cum ~~ harta aceasta aratii, .tarile" erau aproape toate spre mijlocul pamantului romanesc, marginea (geografic/1 ~~ istoric/1, spre a ne exprima astfel) neavaod pe atunci de spus un cuvant in na~terea acestor .tari". Ar urma, deci, ca noile noastre unitaji administrative sa piece- a tat ca nume

1 cat ~I ca spajlu- dins pre centru spre margin/ (mal ales eli, de obicefu, marglnlle §ese din dreptul flecarei .tliri• au lost ponulate

prln revlirsarea prlsosu1ul de oamenl ale acesteia).

SOCIOLBUC

mandiei a unit sub acelq su&eran tlrile: Cau:c, Aute, Leuvin, Bessin, Cotentin, Auranchin... Du· cat-comitatul Burgundiei, se intinse dela Sena !a Jura 'i inghi\i ,\iri" de caracter foarte deosebit: Sinonais, Moruan, Au:cois, Bresse, Revermont, etc ... E de notat, totu,, ca aceste creatiuni istorice ex­primau 'i ele, exact ca ti tarile, realitiili teogra· lice - numai ci de un alt ordin. Ducatul Nor· mandiei, de ex., cuprindea toate regiunile colo­nizate mai mult sau mai pu\in intens de citre descendentii Wikingilor. Ducatul Burgundiei, luAnd locul vechei ,civitas" a Eduilor, nu indica numai locurile unde se a,ezara Burgunzii, ci 'i importanta zonelor de ,Ieau dintre Sa6ne, Seine ti Loire ....

.... ,Toate acestea traesc iMcif, sub o forma mai mult sau mai putin atenuati, - iar aceste distinc· tii, pe care geografia cu istoria le·au stabilit in­tre tinuturile noastre franceze, mici sau marl, l'i pistreazi, .inca, intreaga valoare. In ciuda pro­gresului care permite omului sa modifice intr'o atit de largi misura conditiunile pe care natura • i le oferea, faptele de ordin geografic stabilesc, intre toate ,celulele" pimlntului francez, deose­biri care, astizi ca $i altidati, influenteazi pu­ternic modalititile vietii omene,ti ... In plus, intr'o tara veche cum e Franta, o eliberare de sub pu­terea trecutului este cu neputinta: ,Cine pronuntii azi aceste simple nume de Pr-ovence, sau Bretatne, •au Lorraine, sau Rouertues, sau Quercy, acela tre­ze,te 'i riscole,te dintr'odatii lntregi minunchiuri de amintiri, de gAnduri, de obiceiuri, de pasiuni ,i de imagini corespunzitoare unor seculare serii de conuiuni umane a ciror sinteza este un £apt so­cial, istoric 'i geografic inca cu totul actual.

,,De aceea, sii nu se mire nimeni dacii un stu­diu regional al Frantei- va lisa cu totul deoparte judetele cu subdiviziunile lor, creatiuni pe dean­tregul artificiale ale unor oameni pe care nu-i mana nimic altceva decat dorinta de a simplifica, de a uniformiza administratia Frantei celei noi, ie,iti din Revolutie; dorinta, inci, de a suprima tot ceea ce aducea aminte de vechiul regim, tot ceea ce putea trezi in mintea oamenilor din pr:o· vinciile 'i tlrile noastre amintirea unui trecut in prea violenti opozitie cu prezentul. Astizi, insi, existi o tendinti contrari acestei uniformiziri ex­cesive ? unei Frante fragmentate in 86 de depar­tamente de suprafete aproape egale. Se poate u,or demonstra ca departamentul este o celuli

mult prea strimti in corpul Frantei moderne, -ci facilitatea comunicatiilor permite azi locuito· rilor de pe o vasti regiune sa munceasci in co· mun mult mai u,or dec&t o puteau face, acum o suti 'i treizeci de ani, locuitorii unei singure pli,i. S'a 1i inceput, de altfel, a If! ciiuta solutia, - nu pentru a inuia intetral vechile prouincii, ci pentru a refrupa pe lrancezi in vreo doucinci de mari compartimente, Iormand liecare un tot, bucu· rdndu·se de o destul de lartii autonomie, gvlind in lrunte un lei de consUiu regional, care sii se ocupe e:ccluaiv de problemele de ordin economic. Nu putem fli ce soartil rezervil viitorul acestor incerciiri. Dar chiar numai laptul eli ele e:cistd ,; ca atrat in chip loarte serios atenfiunea unui mare numiir de Francezi din toate clasele socie· tiifii, dovede,te cat de hotiiritoare e inlluenta lac• torului geofrallc asupra desvoltifrii socieldfii ome· nefli. lgnorat sau netliJat cu totul, Ia un moment dat, acest factor slar,e,te totu1 prin a 111 impune mal de vreme 1au mai tlirziu, cu ~ pulere lmpo• triva ciireia nu se poate lupta" U),

Intreg acest pasagiu - ,i mai cu seama rlndu· rile ultime, subliniate - credem ci ar fi fost de mare folos comisiei care a redactllt proectul ultimei noastre reforme administrative, - daci le·ar £i avut innainte 'i ar £i medit~t asupri-i. El a fost scris tocmai in vederea unei noi impirtiri adminis· trative a Frantei, o lmplrtire .aidoma cu aceea pe care o cautam noi astizi pentr1,1 RomAnia. Dar ,i_ un alt om de ,tiinti francez, intr'o lucrare de acum treizeci de ani, exprimi ~ el in aceeqi problemi, pireri identice:

,N'ar trebui- spune el- ca sub pretmul unei preciziuni adesea mai mult aparenti declt reali, sa facem tabula rasa din invatimintele ,i datele trecutului. ~i e vorba de un trecut ••• de ..Pu .•• acela pe care-1 evocii pentru noi aceste vechi nume istorice. Ele sunt (e vorba tocmai de numele vechilor tlri francezel n. n.), ca un fel de pre• lungire a Fran\ei de altidata in Franta de as• tizi .. t•).

III .

Dar, pentru RomAnia, ,.aceste vechi nume isto­rice", sunt tocmai acelea pe care le aminteam noi adineaori: Tara Hategului, a Bihariei 'i toate celorlalte .,\iri", care, cu adevlrat sunt ca o pre· lungire a ,Romlniei" de alti dati, in RomAnia de astlzi.

U) ERNEST GRANGER, La Prance, son visage - son peuple - sell reuourcr-3 ... , Paris, !OM. pp. 38-35. Ill) L. OALLOIS, Regiotu 11atartllea tt noms de pay• •. Paris, 1908, p. 232.

243

SOCIOLBUC

D•la · ac••l• u•cld ,fdrt' locale ale piimtintului romiin~tac, trebuif! lfii u plf!Cf!, in adf!uifr, in impiiT· itrea c•a nouii a tiiril Pfi ... provindil').

~i acesta, incepand chiar cu numele. Noile unl· tlti sl se numeascl, neaparat, a~ta: ,.tlri". Ap vrea istoria noastrl, 'i a~ta cere - chiar a:r;i, in parlea muntelui - traditia populari. Pe cit de goale de sens sunt cele doul numiri de prouincif! 'i rf!• Iiane, pe atita este de plio numele acesta de ,.tarl". Oare e tot una, pentru copilul de RomAn, sl lnvqe Ia ,coali ci bucata cutare de Tari se chiami .,provincia VII", in loc de, sa zicem. .. tara OafUlui"? Prima e o profanare - mai alea lntr'o vreme cind tineretul e crescut pretutideni in cultul trecutului national - a doua, dimpotrivl, vine cu un fior de rezonanta istorici. Se vorbqte Ia noi destul de mult de o !ICoali 'i de o educatie in ge· nere nationali, dar se lace deatul de putin in acest scop. Pretutideni, cum spuneam, copm 'i tinerii sunt crescuti astizi tn cultul trecutului, in ideea cl In acest trecut trebuie sl·•i caute ratiunea 'i vigoarea lui de existent& prezentul. Aceastl idee i'li face drum tot mai mutt, 'i Ia noi. S'o slujim, deci, pe toate elite - ca pe o pi.rJ!hie de prima rezistenti national&, in imprejurlrile de azi. ~~ sa conchidem, atunci, cl. numele noilor comparlimente admiDistrative ale Romaniei, nu pot fi decit acelea: Tara Domelor, Ta_ra Motilor, Tara Jiului-de-Sas, etc., etc.

Ne dim seama, insl, ci regiunile naturale nu pot alcitui singurul criteriu In determinarea noi· lor compartimente administrative. Ele nu vor fi, drept aceea decit punctele de plecare, samburii in jutul clrora noua unitate se va tntiDde. ,.Tirile", mai intiiu, sunt aproape numai In parlea munte· lui 11) 1 - 'i sant, dupi aceea, mai mult11 declt ne tre&uie noul. Si alegem, afll dar, pe cele mai in· dr~tpliilitll, pe cele ce meriti eel mai mult sl-.i dea numele pentru noile despiritiminte. lar acela sl fie .,tirile'• eel mai adinc ancorate In traditia ,i su· fletul poporului, - ~ti care, totodatl, sl fie 'i cele mai fntinse ca spatiu. In unele locuri vom fi in situatia sl alegem un nume din mai multe, - ne va fi oarecum greu sl-1 alegem pe eel mai in· dreptl\it - In limp ce aiurea va trebui, poate, sl creim unul nou (dar aceta, totdeauna, de rezo· nanti istoricl) 'i sa fie precedat neapirat, ,i el, de . acela,i apelativ: farii. Un caz de felul unu: in . .

nordul tirii, In i.nima muntilor ,i spre apua ace11tia, geografia 'i istoria tlrii, ne pun la demi.ul, pentru un teritoriu care poate cl nu a · nici a zecea parte din suprafata tfrii, nu mai tin de einei tlri de cele mici: Tara Mar~ fui, Tara Oatului, fara Chioarului, Tara N'-­dului, Tara Dornelor. · In cazuri de aeestea va fi fatal ca un a.,

nume si se intindi peste toate patru cinci. A-. singur, va trebui ales pe bazl de merite: Ya anume, eel a clrui Yaloare istorici va fi sup~ tuturor ce)orlalte, sau va fi eel a cirui farl ft cea mai lntinsl, sau va fi, in sf&r,it, eel care, sunet, va fi eel mai rominesc 'i mai fruma. • toate. Cu cit va corespunde Ia mai multe clia • rinte, cu atit va fi - firefte - preferat. u..­numele ar putea fi dublu: de pildl, ''"a Don.a fi a Ciimpulun1ului moldouen~tsc.

IV

Dar mai e un motiv - care c&ntire,te ti p deazl ti mai greu pentru criterinl de pomire Jeterminar• 'i numirf!, pe 'Care-l propunem. Ia devlr: aceste nume - luate din istoria natioaal&­nu trebuesc preferate numai pentru valoarea pedaJ!ogicl 'i nationali, pentru ceea ce ele nocA in sufletul copilului sau tlnirului care·l va pc-e­nunta Ia lectia de drept, de istorie sau de ...­grafie, - ci ele trebuesc preferate 'i pentru o valoare a lor, de un ordin mai adi.ne 'i mai omenesc 'i romlnesc.

.. Tirile", .mai tntliu, sunt UJlitlti - cum am zut - deja date, deja conturate. Ni le dl ria ti geografia national!. Ele sunt crescute., si spunem ata. din vieata fi din pimAntul roml· nesc. Citam, adineauri, din Jovan Cvijic~ ,,Pop~t­latiile jupelor hi jupel• lui sunt tarUe noaatre au avut pial Ia un punct evolutii deosebite. care pe a ei; astfel, ele an doblndit anume parti cularitlti psibice, linguistice, de port ,1 chiar _ obiceiuri". Jupa slavl, cu alte cuvinte, este o . riantl de vieatl 'i de suflet in marea unitate ala~ balcanici. Dar 'i farile noastre, ca 'i tiirtle fru­ceze (lea .,pays"), acelq lucru sunt. Istoria pamlntul ni le·au modelat ca pe tot at&tea sii locale ale omului romAn, ale sufletalai nesc. ~i cum ,.tlrile" au triit clndva independata. fiecare in sine, ele fi·aa organizat vieata In tol

M) l>roiectul de Ieee, in forma lui iDi,iali, I~ spiUiea ~ prtnlnclt. Modiflcat, I~ namlse : rtgianl. A cam It lpuM flnutllrl. Numele eel mal al rrostra ar H, lnsi, ac~la de .tArt•. Sl ae Ditlim tl Ia Slrbt, Ia csrl u:isti (cu nume din latorta lor) .ballovln~le", ca ti Ia Potonezl, Ia carl exlstl (Ia fel) .volvodatete•; Nol, lnclodati, ne avem .tlrUe•.

1') Doar cele doul numirl din Cantemlr : Tara de sus tl Tara de Jo- dllc namele de tarl p!ni iB marglnlle TU..

244 SOCIOLBUC

atAtea moduri proprii. Astfel fiind, concluzia se deaprinde aingurlh uieata romcineascii poate fi mai UIJOr organizati pe .,tlri", pe aceste variante lo­cale ale istoriei 11i pimintului romanesc. ,Tirile" cresc din acela~Ji soclu - ca ni4te mladite din a· celafi trunchiu, din seva ciruia toate se hri· nesc deopotrivi. Ele, inciodati, pun in lumini varietatile sufletului 'i pamAntului rominesc, ,,Ele sunt moduri ale aceleia~Ji vieti romanqti, care le inviluie" - cum &IJB· de frumos scria candva un prieten 11), $i nu e atreu de tneles - [cum acelat in aceta, loc spune] - ci Tara cea mare crefle 41 se hrinette din bogitia de atitea feluri a vie­tHor provinciale (cit. a vietilor din fiiri), a ciror sintezii o constitue. lar o pierdere a deosebirilor provinciale nu duce spre intirirea unititii natio· nale, ci ea va scadea - dimpotrivi - posibilita­tile ei de vieati. ,Tirile", deci, IIJi au fiecare du­hul propriu. Prin ele, Tara ne apare ca un uria, arbore cu multe ridicini hrlnitoare. Ele se con· ditioneazi In chip necesar in Tara cea mare, din care nu pot ie~;i - iar Tara, la randu-i, triiiqte 'i se exprimi prin ele. Astfel fiind, urmeazii cii o adAncire In tirile cele mici duce implicit la inti· rirea Patriei celei mari. Trebuie sa dlm, deci, localului putinta si se realizeze In sine mai In· tii, si-1 punem in situatie de a epuiza aceasti rea• lizare de sine, sufletul eel mare - unic - nepu· ttndu-se realiza dectt dupit ce fiecare varianti se va realiza ea. Noi trebue si crqtem, sli sporim pe toate ciile, sufletul romi.nesc. ~i-1 vom spor1 numai a11a: sporind, mai intiiu, varietltile de vieati locali, sub toate aspec:tele ei 1")". Iar noua a'ezare administrativi (noile tinuturi) s~t un mi­nunat prilej ~Ji o minunati cale pe care si se facl posibile aceste prealabile realiziri locale.

$i tiirile acestea - cercetitorul le descopere, - cum spuneam - tn documente, dar le descopere 'i astazi, pe unele, in con~;tiinta ~Ji graiul omului din loc. Pani acolo merge aceastl con,tiinti locala, in· cit Romi.nii - multi din ei - se consideri mai tnt!i oameni ai .,fiirif' lor: vr!nceni, moti, pi· dureni, hatiegani, bi.rsani. .,Noroot farii!" - se

agriesc pe alocuri unii RomAni, pentru· ca aiurea sii spuni, acesta. de acela: .,Cutare nu e tari cu mine•' 11).

Cu cit mai ~ulte sunt variantele vietii IJi su· fletului romanesc - 11i cu cit vor fi ele puse tn situatia de a se desvolta fiecare in voia fi. dru· mul propriu - cu atata mai bogati ti armonioaai va fi sinteza 11), ~i lucrlnd astfel, legiturile cu piimi.ntul romanesc 11i cu trecutul rominesc se vor tnmulti 'i se vor intiri; con~Jtiinta romaneasci, tntr'un cuvant, va crqte.

A,a dar: 0 configuraie administrativl noui a Romaniei care si piece dela ,tiri" ~Ji si se realizeze pe samburii acestora, ar insemna un spor in su­fletul romi.nesc, 1-ar cre,te pe acesta. $i, apoi, In· sa~Ji u:istenta In trecut a acestor tiri trebue si fie pentru noi o indicatie pentru folosirea lor drept ca· dre dela care noua lege trebue si piece, Ce e tn fi· rea ta, dela aceea sii se piece, pentruci prin aceea te vei putea cre,te in vieata ta. Dacl ata a cerut piimi.ntul romanesc in trecut: impirtirea vietii ro­mane~Jti pe tlri, inseamni ~~ aceea trebue sl fie ~Ji azi o indicatie in organizarea vietii noastre. In· delunata vietuire In trecut, pe cadrele ~,tirilor", ln­seamni realizarea, pr~n acestea, a unui numir de tot at!tea moduri de organizare a vietii, de ex· presii ale sufletului. Dela .. tlri", deci, trebue si pornim.

,Tirile" acestea romanqti erau organizate, cum am spus, eel mai adesea pe depre•iunl, adici pe acel fel de uriate vii, care nu sunt chiar vii, ci un fel de basine - poligonale 11i uneori aproape ~otunde - Ia nqterea cirora eroziunea apelor n'a luc:rat decal ca un element accesoriu, elemen· tul generator primordial fiind · unul tectonic, fn legiituri cu na~Jterea muntilor, sub a ciiror stra· tina sau in a c:iror inimi aceste depresiuni se ln­~Jiruie.

Multe depresiuni au ~i Balcanii. Alpii, Pirineii, dar Carpatii au - se pare - cele mai multe, Iar RomAnia - dad. lulm in privire 'i podi!iQI tran­silv~ din mijloo - are 40,1•/o din suprafa1a ei numai munte, deci tot attta teritoriu cu depre·

16) ION I.IONICA, Tarif §I f4ri, in .RAndulala" Nr. 2, p, 149. 1'1) lntr'o carte tlpllrltll acum dol ani scrJam, tot in legllturll cu .tllrlle", urmiitoarele rAndurl: .Cultura romaneaacl

tl organlzarea statului romAnesc sub toate aspectele fiigtel lui ar avea deopotrlvll de ca§tlgat daca aceste studii s'ar face (s.tudll despre flecare .tarl" in parte) 'fl. dacl, dupa aceea, cultura tl ~rganlzarea statului ar fl promo.vate pe bazii de programe practice, alcltuite pe datele fl concluzllle. lzvorate din aceste studii". (Cum l1111af4 a-~i cunoa§te Tara Mi1.ria Sa Mihal, p. 20).

U) ION I. IONICA, Ibid. 19) l&torlcul OLOTZ spune undeva (La civilisation eg~enne) eli vechea civlllzatfe greceasca -- .mlracolill"- a letlt

din cootopJrea mal vecbilor tl multelor civill.zatli locale ale pamaatulul grecesc eel fii.raritat fntr•o sumedenle de .tiiri". Reallzindu-se local (tl plnli. Ia capiit), aceste clvlltzatll ·de ;;poles• au letlt apolla mare, prtn tntermedlnl cirela au fnflorlt in acea unlci alntezi a ,.mfracolul gree".

245 SOCIOLBUC

siuni. Spre mar~ile pimintului rominesc, cu cAt coborim spre hotare, relieful acade 'i pier, pe in· cetul, fi depresiunile. Marginile acestui pimint s'au populat p~ viii. Aci, in adevir, r1iffl~, au fost cadrul geografic de populare. Pe ele a curs ,.pu­hoiul" de lume din munti spre margini. AsUel, plni acum un secol. Biriganul era, cum ni-l pre­zintl Odobescu in Pseudochineaheticos: o stepi de,ertl de lume, populatl aproape numai pe valea Ialomitei fi pe malul Dunirii (ceea ce, lntre altele, il ficuse pe Hasdeu si spuni ci Biril!anul e... o Sahara a Daciei).

•. .lar concluziile celor de mai sus ar fi: Noile unitlti administrative ale statului romi­

nesc ar trebui si piece - si se inspire, ca si spunem ·ata - dela vechile multe ,tiiri" ale geo­grafiei fi istoriei romlnqti. Aceste ,tlri" erau formatii naturale, organice, crescute din dub fi imprejurlri specific rominqti. Ele ne apar, deci, ca un fel de uniti1i administrative dejfl dal~ de

geografia 'i istoria romlneaaci - fi s'ar pa­nu ne ramane declt si le luim ••a cum s1111l

sl le consfintim oficial In noua a11ezare acb.i. trativi a Romlniei. (Sunt mai multe. tnsl, • . numirul de noi uniti1i care ne trebuqte -.a. Petatru aceea, multe din ele ar fi si fie iqllit Jn cadrul celor alese si rlma.nl.) .•.

Dar nu acesta e inconvenientul eel mare. Ci inconvenient· e altul: N'avem. inci, un studia rios fi complet asupra vechilor ,.-i" ro--. un studiu care si le fi determinat 'i carac:taim;. pe fiecare in parte, pentru ca legiuitorul sa fi pus in fata unor rezultate sigure~ precise, ca spuni: iatl, le am - fi dela ele voiu plecL Rimlue, deci, ca abea de acum fncolo cercetan. pe teren si cartografieze 'i si caracterizeze cis .. tlrile" cele organice, pentru ca 0 viitoare a,eeare administrativii sa se poati in adevir ,i inspira dela ele.

ION COlo "!

ROLUL ~TIINTELOR SOCIALE iN NOUA TEHNIC. ADMINISTRATIVA

Neajunsurile administrapei noastre au fost a,a de mati inclt o reformi a ei trebue si nizuiasci si o aduci Ia normal inainte de a o pune in stare si foloseasci cuceririle recente ale tehnicii admi· nistrative.

Aceasta e, de sigur, pncma pentru care noua lege administrativi, revolutionarl fati de starea de pini acum a administratiei noastre, este to· tuti conservatoare in raport cu progresele contem· porane ale tehnicii administrative.

In nidejdea cl etapa de normaliure adminis­trativi va fi parcursi intr'un rlstimp nu prea lung, socotim ell. poate fi util si conturlm de pe acum trislturile carac:teristice ale tehnicii administra­tive contemporane. Pentru ca ele si poati fi folo­site cu adevlrat, clod administratia noastrl va fi devenit capabill de a le adopta, e aevoie sa ne familiarizam cu ele de pe acum, ca si prefltim

oamenii necesari 'i sa sivirtim lucririle prea bile, trebuitoare.

Din limitatii, administratia devine tot mai a totaUi, ln tlrile care aunt Ia inlltimea cuceriril tehnice ale veacului ti le folosesc din plio.

Idealul sustinut de toti teoreticienii concepliei berale a vietii publice, care s'a impus natituailr in veacul al i9·1ea, era o administratie de cu atributii reduse Ia minim. Aveau convinferea profresul natiunilor se realizeazl prin armoaiza rea fireascl a rezultatelor actiunilor individual&

Conceppa aceasta postuleazl o administrat­care se mlrginefte a fi edilitat~. Adica vede mai de serviciile fi intreprinderile, ce satisfac acde nevoi ale colectivitltilor nationale sau locale, ~ deplfeac poaibilititile initiativei particular• saa n'o atrag. La rlndul lor administratorii unitl~

•> Spunem : dela de ~oiu plutt. in adevitr : ll(:riiu4 cele de mai sus, au inaeamni cA aoi at11 face cu totlll abstract­de celelalte crlterll tl Imperative fn determlnarea .tmuturilor•. Divi:&IIUIIle administrative tnbue d fie roalate de ork:e. pradlte. Ap ci, de plldi, erttertui ec:Gaomte va fl fl el de tuat fa aeamA. Urmeasl. dta ac:eatea, e.i eel reo-lstorfc va drsrtJri corectat.

246 SOCIOLBUC