Hipoacuzia - o problema de interes mondialSe estimeaza ca 500 de milioane de oameni sufera de o forma dehipoacuzie. Se previzioneaza ca acest numar va creste cu 200 milioane pana in 2015.Pe parcursul ultimilor 20 de ani, cateva studii europene au obtinut rezultate variate in cercetareahipoacuzieila adulti, in functie de metodele aplicate. Conform acestor rezultate, statisticile privindhipoacuziain Europa sunt urmatoarele:16,9% din populatia europeana sufera dehipoacuzieusoara4,6% sufera dehipoacuziemoderata0,9% sufera dehipoacuziesevera sau profunda

In Statele Unite se estimeaza ca 1 persoana din 10, sau aproximativ 29 milioane persoane sufera dehipoacuzie.

Deloc surprinzator, incidentahipoacuzieicreste odata cu varsta. Institutul Regal National la Surzilor (National Institute for Deaf People RIND, 2003) a constatat ca peste 90% din rezidentii Regatului Unit cu o varsta de peste 80 de ani sufera de o form oarecare dehipoacuzie. Totusi varsta nu reprezinta singura cauza ahipoacuziei.

Hipoacuzia - consecinte economice si psihosocialeHipoacuzia este o afectiune grava care poate ridica probleme sociale si economice semnificative pentru persoane, familii si comunitati.

Hipoacuzia - impactul economicNumai o treime din persoanele hipoacuzice au varsta pensionarii. Majoritatea sunt fie scolari, fie incadrati in munca. Cercetarile din SUA au dezvaluit cahipoacuziapoate avea un impact negativ asupra veniturilor unei familii de pana la, in medie, 12.000 dolari SUA pe an, in functie de gravitatea hipoacuziei.

La adulti, in functie de gravitatea sa,hipoacuziaingreuneaza adesea obtinerea si pastrarea unui loc de munca. Atat copiii cat si adultii pot fi victimele stigmatizarii si izolarii sociale datorithipoacuziei. S-a dovedit cahipoacuzianetratata afecteaza negativ relatiile interpersonale si familiale, poate conduce la instabilitate emotionala, pierderea respectului de sine si chiar depresii si paranoia.

Un studiu detaliat desfasurat in Statele Unite estimeaza ca, in SUA, costurile sociale alehipoacuzieisevere sau profunde se ridica la 297.000 dolari SUA per persoana de parcursul vietii persoanei respective. Cea mai mare parte din aceste costuri o reprezinta pierderea productivitatii muncii, estimata la 67% din costurile totale.

Hipoacuzia - impactul psihosocialHipoacuziaeste un handicap invizibil. In cea mai mare parte din timp ea se dezvolta incet si nedureros. Persoanele hipoacuzice traiesc intr-o lume in care ceilalti se asteapta ca ele sa auda normal. Ele pot fi ridiculizate, ignorate sau pot deveni tinta constata a furiei si frustrarii familiei, colegilor sau chiar a strainilor.

Pacientii pot nega existenta problemei, devenind in acelasi timp tot mai incapabili sa inteleaga conversatii. Neintelegerile afecteaza relatiile interpersonale atat in viata privata cat si la locul de munca.

Incercarea de a se preface ca nu exista nicio problema supune pacientii unui stres semnificativ. Ei sunt predispusi izolarii, temandu-se de situatiile jenante.

Impactul psihologic negativ in timp alhipoacuzieieste evident. Cu cat mai grava estehipoacuzia, cu atat mai mare este posibilitatea ca pacientii sa sufere consecinte sociale negative precum stari de nervozitate, pierderea respectului de sine, instabilitate emotionala si chiar depresie si paranoia.

Vestea buna este ca, multumita progreselor tehnologice, aproape 95% din persoanele care sufera dehipoacuzieneurosenzoriala pot beneficia de ajutorul oferit de modelele deaparate auditiveexistente.

OMS confirma ca aparatele auditive corect recomandate si instalate pot imbunatati capacitatea de comunicare pentru cel putin 90% din persoanele hipoacuzice.

Cercetarile au dovedit ca folosirea aparatelor auditive are un efect pozitiv asupra multor aspecte ale vietii:

- capacitate sporita de a castiga venituri din munca (in special in cazurile grave dehipoacuzie)- imbunatatirea relatiilor interpersonale (in special in cazurile dehipoacuzieusoara - moderata), inclusiv a relatiilor de intimitate si ameliorarea comunicatiilor disfunctionale- reducerea discriminarilor la care sunt supuse persoanele hipoacuzice- reducerea nervozitatii si furiei- reducerea incidentei depresiilor si a simptoamelor depresive- imbunatatirea stabilitatii emotionale- reducerea senzatiilor de paranoia- imbunatatirea starii generale de sanatate si reducerea incidentei durerilor- imbunatatirea activitatilor sociale

Vestea proasta este ca, in ciuda efectelor pozitive recunoscute pe care aparatele auditive le au asupra calitatii vietii, 75% din persoanele diagnosticate cu hipoacuzie aleg sa nu faca nimic in privinta asta! Doar un mic procent din persoanele ce pot beneficia de aparate auditive si achizitioneaza unul (SUA, Canada 22-23%).

Varsta medie a persoanelor care poarta pentru prima oara unaparat auditiveste apropiata de 70 de ani, in ciuda faptului ca majoritatea (65%) din persoanele cuhipoacuzieau sub 65 de ani; si aproape jumatate din persoanele hipoacuzice au sub 55 de ani.

Hipoacuzia - cauze si consecinte

Exista doua cauze principale ale cresterii incidentei hipoacuziei la nivel global:- expunerea crescuta la zgomote excesive la munca, in mediu si in timpul liber-hipoacuziaprogresiva cu inaintarea in varsta, impreuna cu schimbarile demografice ale populatiei imbatranite

Hipoacuziapoate fi cauzata de probleme ale urechii externe, ale urechii mijlocii sau ale urechii interne. Pentru fiecare dintre ele cauzelehipoacuzieisunt diferite.

Cauzelehipoacuzieiin urechea externa?Printre problemele tipice se numara acumularea cerumenului si infectiile canalului auditiv (de ex. urechea inotatorului). urechea mijlocie?Perforarea timpanului, infectii sau lichid in urechea mijlocie si otoscleroza (calcifiere in jurul scaritei cu limitarea capacitatii de miscare) reprezinta cauzele cele mai comune. Multe dintre problemele urechii externe si mijlocii pot fi tratate prin medicamentatie sau chirurgie. Atunci cand tratamentul este ineficient,hipoacuziapoate fi remediata cu aparate auditive. urechea intern?Majoritatea problemelor auditive sunt provocate de vatamarea structurilor din urechea interna. Printre cauzele tipice se numara inaintarea in varsta, expunerea excesiva la zgomot, medicamentatie toxica pentru sistemul auditiv si rani la cap. De regula, aceste procese nu sunt reversibile insa ele pot fi remediate intr-o foarte mare masura cu ajutorul aparatelor auditive.

GradulhipoacuzieiIntre cele doua extreme a auzi bine si a nu auzi nimic exista mai multe grade dehipoacuzie. Majoritateahipoacuziilorsunt usoare sau moderate. Totusi,hipoacuziausoara nu este chiar usoara: opierdere auditivade doar 25 dB ridica probleme semnificative persoanelor respective de ex. ascultarea conversatiilor. OMS foloseste urmatoarea scara dehipoacuzii, pe baza careia a emis recomandari privind tratamentul:

Gradele 2, 3 si 4 sunt considerate drepthipoacuziicu reducere grava a capacitatii auditive.GradulhipoacuzieiValoarea audiometrica ISO corespunzatoarePerformantaRecomandari

0 Lipsahipoacuziei25 dB sau mai putin (urechea mai buna)Deficiente auditive inexistente sau foarte mici. Capacitate de a auzi soapte

1 Hipoacuziausoar25 40 dB (urechea mai buna)Capacitate de a auzi si repeta cuvintele rostite la intensitate normala la distanta de 1 mAnalize. Poate fi necesar un aparat auditiv

2 Hipoacuziamoderata41 60 dB (urechea mai buna)Capacitate de a auzi si repeta cuvintele rostite cu voce ridicata la distanta de 1 mIn general se recomandaaparat auditiv

3 Hipoacuziasevera61 80 dB (urechea mai buna)Capacitatea de a auzi cateva cuvinte atunci cand sunt rostite tare in urechea mai bunaSunt necesare aparate auditive. Daca nu exista aparate auditive disponibile, se pot exersa labiolectura si limbajul semnelor

4 Hipoacuziaprofunda inclusiv surzenie81 dB sau peste (urechea mai buna)Incapacitatea de a auzi si intelege chiar si cuvintele strigateAparatele auditive pot ajuta la intelegerea cuvintelor. Sunt necesare si alte masuri ajutatoare. Labiolectura si limbajul semnelor sunt esentiale

(Valorile audiometrice ISO reprezinta valorile medii la 500, 1000, 2000, 4000 Hz.)

0 lipsahipoacuziei1 hipoacuziausoara2 hipoacuziamoderata3 hipoacuziasevera4 hipoacuziaprofunda inclusiv surzenie

Hipoacuzia - impactul asupra intelegerii vorbiriiHipoacuzianu inseamna numai unauzdeficitar ea reduce si capacitatea de a intelege vorbirea. Vorbirea consta din vocale si consoane exprimate la frecvente diferite si la intensitati diferite. Ourechesanatoasa inregistreaza cu usurinta aceste sunete. Atunci cand intervinehipoacuzia, devine necesara o intensitate mai mare.

Dar volumul nu este singura problema a persoanelor hipoacuzice.Hipoacuzialocalizata in urechea interna (hipoacuzianeurosenzoriala) afecteaza foarte adesea in special capacitatea de a sesiza sunetele de inalta frecventa. Aceste sunete de inalta frecventa (de ex. s, f, sh si t) joaca un rol esential in capacitatea de intelegere a vorbirii. De aceea persoanele care sufera de acest tip dehipoacuzieadesea spun: te aud, dar nu inteleg ce spui.

Consoanele fricative s, f, sh si t sunt mai moi fata de pragul auditiv normal si din acest motiv nu pot fi intelese de persoanele ce nu aud frecventele ridicate. Astfel se pierd informatii lingvistice importante.

prag auditivspectrul vorbirii

Hipoacuzia neurosenzorialaDin urechea interna, nervul auditiv transmite informatii catre creier.Hipoacuziaprovocata de o ureche interna deficitara se numeste hipoacuzie neurosenzoriala. Aceasta apare atunci cand receptorii microscopici din celulele ciliate sau cilii din cohlee sunt deteriorati sau degenerati.

Aproximativ 95% din persoanele cu deficiente de auz sufera dehipoacuzieneurosenzoriala. Atunci cand ea se datoreaza doar procesului de imbatranire, se numeste prezbiacuzie. Aceasta se manifesta prin dificultati in intelegerea vorbirii mai degraba decat pierderea perceptiei volumului.

Hipoacuzianeurosenzoriala combina pierderea intensitatii, pierderea fidelitatii frecventelor, pierderea domeniului dinamic si pierderea fidelitatii temporare.Pierderea fidelitatii

Pierderea domeniului dinamicPierderea fidelitatii temporare

Pierderea domeniului dinamic

Hipoacuzianeurosenzoriala este ireversibil. Insa majoritatea pacientilor vor auzi mai bine cu aparate daca exista auz rezidual. Utilizarea aparatelor auditive poate fi o etapa esential in ajutarea pacientului sa restabileasca relatiile sociale care-i vor spori bunastarea sau chiar mai mult, il vor proteja de la bun inceput impotriva consecintelor psihosociale negative.

Hipoacuzia de transmisieHipoacuziagenerata de o problema localizata in urechea externa sau mijlocie se numestehipoacuziede transmisie. Doar 5% din populatie sufera dehipoacuzieconductiva datorita cerumenului, perforarii timpanului, afectiunilor congenitale, otitei sau ereditatii.

Otoscleroza provoacahipoacuziede transmisie. Adesea ea este o afectiune ereditara in care oscioarele nu transmit sunetul in mod corespunzator. De asemeneahipoacuziade transmisie poate fi provocata de o trauma craniana grava (de ex. accident auto).

Combinatia dintrehipoacuzianeurosenzoriala ihipoacuziade transmise se numestehipoacuziemixta. Capacitatea aparatelor auditive de a remedia deficientele in cazulhipoacuzieitransmisie sau al celei mixte depinde de la un caz la altul.Cum auzim?Urechile noastre actioneaza ca un radar care capteaza sunetele venite din directii multiple. Structura complexa a fiecarei urechi proceseaza sunetele si le transmite catre creier unde sunt interpretate.Sa luam, spre exemplu, sunetul unui camion care se apropie: cea mai apropiata ureche primeste semnalele sonore ceva mai devreme decat cealalta ureche si la o intensitate mai mare. Procesand aceste informatii acustice fine provenite de la fiecare ureche, creierul are capacitatea sa calculeze directia din care vine camionul si de asemenea ne poate spune cu aproximatie cat de aproape este.Cateva din avantajele oferite de doua urechi sanatoase: Ajuta la o localizare excelenta a sursei sunetului Ofera o intelegere mult mai usoara a discutiilor in mediu zgomotos Calitate bogata a sunetuluiFunctiile urechii:Urechea este un organ foarte complex, format din trei parti: urechea externa, urechea medie si urechea interna. Din urechea interna, nervul auditiv transmite informatia creierului pentru a fi procesata.Urechea externaUrechea externa este formata din pavilion, canalul auditiv extern si timpan. Capteaza si conduce sunetele din mediile externe in sistemul auditiv. Pavilionul ajuta la captarea undelor sonore si canalul auditiv extern le directioneaza catre timpan.

urechea externa timpanul

Urechea medieUrechea medie este o cavitate plina cu aer ce contine cele mai mici oase din corpul omenesc ciocan, nicovala si scarita. Acestea sunt conectate de timpan la un capat si de o membrana subtire ce acopera urechea interna la celalalt capat. Urechea medie este conectata la nasofaringe prin trompa lui Eustache care mentine presiunea aerului din urechea interna la nivelul mediului extern.

Urechea internaIn urechea interna informatia auditiva este procesata de cohlee, in timp ce informatia cu privire la echilibru este procesata de canalele semicirculare. De-a lungul intregii lungimi a cohleei, care este plina cu un lichid, se afla celule mici ciliate. Aceste celule sunt indoite atunci cand fluidul din cohlee este miscat de undele sonore transmise de catre oscioarele din urechea medie. Acest lucru declanseaza o reactie chimica care activeaza terminatiile nervoase corespunzatoare. Astfel, acestea transmit mesajele portiunii din creier responsabile cu interpretarea undelor sonore.

CARACTERISTICILE ACUSTICE ALE ANALIZATORULUI AUDITIVUrechea externa si urechea medie au ca rol fiziologic asigurarea transmiterii mesajului sonor spre structurile urechii interne. Este un proces pur mecanic la acest nivel.Urechea externa in afara rolului sau de protectie a membranei timpanice contra agresiunilor din mediul exterior, are rol in localizarea si amplificarea sunetelor. Pavilionul urechii poate avea rol in localizarea sunetelor si de amplificare selectiva a unor frecvente. Pavilionul urechii colecteaza si dirijeaza undele sonore spre conductul auditiv extern. La unele animale pavilionul urechii este mobil in anumite directii, putandu-se misca la fel ca o antena radar pentru a percepe cat mai bine directia si distanta sursei zgomotului. Studiile arata influenta unghiului de incidenta a undelor sonore asupra nivelului de presiune acustica masurata la intrarea in conductul auditiv extern, astfel putand varia intre 6 si 12 dB. Undele captate de pavilion sunt transmise pe calea aeriana prin conductul auditiv extern catre timpan. Conductul auditiv extern joaca de asemenea un rol destul de important in amplificare, el determinand o amplificare de 10 -15 dB

Timpanul este pus in miscare de undele acustice, transmite vibratiile sale ciocanelului, are un grad redus de inertie ceea ce face ca miscarile lui sa se opreasca imediat ce excitantul sonor nu mai actioneaza. Acesta functioneaza ca un rezonator care vibreaza la modificarile de presiune determinate de undele sonore si transmite vibratiile lantului de oscioare din urechea medie (ciocan, nicovala, scarita).Lantul de oscioare nu are numai rolul de a transmite vibratiile prin muschiul ciocanului (stapedius) si cel al scaritei (tensor timpani) contribuie si la modificarea intensitatii sunetelor: contractia muschiului ciocanului diminueaza amplitudinea vibratiilor prea puternice astfel incat se poate reduce taria sunetelor cu 30-40dB; contractia muschiului scaritei amplifica sunetele prea slabe, acest mecanism intervine si in adaptarea auzului. Articulatiile dintre aceste oscioare sunt astfel dispuse, incat miscarea manerului ciocanului determina o miscare in acelasisens al talpii scaritei, care se sprijina pe membrana care obstructioneaza fereastra ovala si care, la randul sau, modifica presiunea lichidului din urechea interna.In conditii normale transmisia undelor sonore spre urechea interna se efectueza prin sistemul timpano-osicular. Celelalte doua cai de transmisie ( prin mediul aerian al casei timpanului sau prin conducerea osoasa) nu joaca un rol important, in conditii normale. Dar,tocmai de aceea acuitatea auditiva se micsoreaza dar nu dispare, cand timpanul este perforat sau distrus, precum si cand astuparea trompei lui Eustachio, urmata de resorbtia aerului din cavitatea timpanului, modifica presiunile exercitate pe cele doua fete ale membranei, diminuandastfel amplitudinea vibratiilor. In schimb, daca si lantul osicular este anchilozat, atunci se ajunge la o diminuare a auzului putand merge pana la cofoza.Functia esentiala a urechii medii este de a realiza o adaptare de impedanta intre mediul aerian al urechii medii si mediul lichidian al urechii interne.Membrana timpanului este alcatuita din fibre elastice cu care orice frecventa intre 20-20.000 Hz/sec isi gaseste zona de vibratie si prin oscioarele auditive lipite de partea interna a timpanului, vibratia este transmisa mai departe la urechea interna (labirintul) prin fereastraovala lipita de talpa scaritei care pune in vibratie lichidul din canalul timpanic al melcului (rampa timpanica). Vibratiile se transmit in lungul acestui canal pana la varful lui si apoi prin canalul vestibular vibratiile ajung la fereastra rotunda ( acoperita de o membrana) prin care elese pierd in spatiul urechii medii care comunica prin trompa lui Eustachio cu faringele. In canalul cohlear al urechii interne, vibratiile determina prin rezonanta vibrarea unei parti a organului lui Corti. Excitatiile mecanice ale celulelor in ritmul vibratiei se transmit in dendritelecelulelor nervoase din ganglionul lui Corti. Deci, la nivelul melcului se gasesc celulele senzoriale auditive care transforma energia sonora in impulsuri nervoase ce sunt conduse pe caile nervoase auditive la scoarta cerebrala (lobul temporal), unde are loc formarea senzatiei auditive.Cand scarita intra in vibratie are loc presarea si relaxarea perilimfei din rampa vestibulara care prin helicotrema ( locul in care se face comunicarea intre rampa vestibulara si rampa timpanica) transmite mai departe presarea si relaxarea endolimfei. Totodata perilimfabombeaza si membrana ferestrei rotunde care este la periferia rampei timpanice. Cand se produce presarea perilimfei are loc bombarea si relaxarea membranei bazale de catre endolimfa rampei timpanice.Cilii celulelor senzoriale auditive au capacitatea de a sesiza orice miscare pe care dendritele o transmit ganglionului spiral cortic, care are 27.000 de neuroni. Aceasta constituie receptia primara a auzului in care vibratiile sunt codate in impulsuri nervoase mai intense saumai putin intense ca raspuns la vibratiile sonore receptate din exterior.In cortex, zona in care ajunge calea auditiva este localizata in principal in circumvolutiunea superioara temporala. Exista doua zone corticale: o zona corticala auditiva localizata in regiunea temporala care are fibre de la nivelul corpului geniculat median; o zonacorticala de asociatie auditiva localizata in special in cortexul parietal si care primeste impulsuri atat de la aria auditiva centrala cat si de la ariile talamice adiacente corpului geniculat.Sunetele joase sunt receptate in aria primara auditiva in partea anterioara, sunetele inalte sunt receptate in portiunea posterioara a ariei primare auditive. Cortexul trimite periferic la toate nivelurile analizatorului auditiv fibre centrifuge care regleaza nivelul de sensibilitate al acestor relee, intarind receptia pentru ceva nou, interesant sau slabind pentru ceva neimportant si lipsit de noutate (procese inhibitorii). Altfel spus o persoana se poate concentra asupra unui sunet particular respingand in acelasi timp altele (un solist, o melodie).Urechea omului este o structura complexa, de o sensibilitate uimitoare. Ea nu reprezinta doar organul auzului, ci, totodata, ne permite sa fim constienti de pozitia si de miscarile capului nostru, precum si de directia gravitatiei, contribuind astfel la simtul echilibrului si miscarii si la capacitatea noastra de a executa miscari linistite, coordonate.TINITUS-este un zgomot perceput in ureche/cap cu o durata mai mare de 5 minute. Putem discuta despre tinitus cronic atunci cand acesta se extinde ca durata si persistenta.

Marea noastra majoritate poate experimenta zgomote in ureche, dar nu catalogam acestea ca fiind tinitus.

In tinitus sunetele sunt asemuite cu:

- jet de abur sub presiune

- fluierat

- sunet de sonerie

- baziit

TINITUS-ul poate fi perceput si ca:

- sunet pulsatil

- zgomot alb

- senzatie de vorbire sau muzica distorsionate - lucru semnalat in special de batranii cupierderi de auz

- suierat, fluierat

In ce priveste originea acestuia putem defini doua mari categorii:

1)Cauze neurofiziologice: tinitus neurosenzorial

- acufene

2)Cauze de natura somatica-tinitus somatic

De departe, in cazul majoritatii pacientilor care se plang de Tinitus regasim o cauza de natura neurofiziologica sau neurosenzoriala, originile fiind undeva in cadrul sistemului auditiv nervos. Desi nu exista un tratament definit, pacientii pot invata sa-si gestioneze reactiile la tinitus, acest lucru contribuind la imbunatatirea calitatii vietii.

Tinitusul de natura somatica poate avea ca sursa sistemul muscular, vascular, respirator, fiind perceput ca zgomot de flux sangvin, zgomot vascular, baziit venos.

Tinitusul poate fi :

- subiectiv este auzit doar de pacient

- obiectiv este auzit de pacient si la un control fizic si de examinator, este intalnit mai rar si intotdeauna este un sunet cu implicatii somatice.

Deasemenea, poate fi permanent (min. 6-12 luni) sau temporar (indus de zgomot sau ototoxicitate care va disparea in 1-2 saptamani)

Tinitusul are o pondere mai ridicata in randul barbatilor, varstnicilor, muncitorilor expusi la zgomot, persoanelor cu anumite probleme de sanatate. 2% mai multi barbati decat femei 80% dintre pacienti au varste mai mari de 40 ani apare gradual sau brusc marea majoritate dintre pacienti descriu ca fiind un singur sunet si uneori doua sau mai multe, asemuindu-le cu un clinchet de clopotel, picaturi de ploaie, pulsatie. 85% din pacienti, pe o scala numerotata de la 0 la 10 situeaza zgomotul in zona 5 sau mai mult, ca si intensitate.Cauze ale tinitus-ului: boala Meniere zgomot indus de scadere deauz otoscleroza infectii ale urechii cauze genetice varsta neurinomul de acustic85 % din cei cu tinitus prezent sufera si de o diminuare a acuitatii auditive, dar numai 60% din pacienti cer sprijin unei clinici de specialitate.

Tinitus-ul determina: dificultati de somn probleme de concentrare probleme la serviciu preocupare permanenta cu sunetul din ureche depresie poate afecta intelegerea vorbirii poate determina atacuri de panicaMetode de tratament: acomodare mascare terapie cu sunet chirurgical (otoscleroza, boala Meniere) stimulare electrica hipnoterapie acupunctura medicatie dieta, etc.In 1928 JONES si KNUDSEN au realizat primul aparat de mascare a tinitusului, iar in 1977 a fost facut disponibil pe piata de catre VERNON a unui dispozitiv auditiv ce combina unaparat auditivsi un generator de sunet.

Firma Beltone, combinand terapia acustica si consilierea de specialitate a introdus Beltone Tinitus Breaker - cea mai avansata tehnologie de terapie acustica pentru tratarea tinitus-ului. Dispozitivul se axeaza pe principiul de invatare si educare a sistemului auditiv al pacientului sa ignore zgomotul nedorit.

Pentru prima data firma Beltone a oferit un generator de sunet atat ca dispozitiv singular cat si incorporat intr-un aparat auditiv modern -Beltone Reach.3