Hidrologie Bucuresti

8/18/2019 Hidrologie Bucuresti

1/4


2/4

Ecoterra, no. 27, 2011

50

Foto 1. Stăvilarul şi descărcătoarele Tei, una din lucr ările hidrotehnice cu rolul de a regla debitul de apă.

De-a lungul timpului ihtiofauna din apele Bucureştiului a fost foarte puţin studiată. În 1956, Nalbant a realizat un studiu asupra Dâmboviţei inf erioare, studiu care cuprinde numai fauna piscicolă a râului din cuprinsul oraşului Bucureşti şi 8 km în amonte de oraş. Cu această ocazie aufost semnalate 18 specii de peşti.

Fuhn şi Mărgărit (1965) ne relatează despre prezenţa unor exemplare de caras auriu(Carassius auratus auratus) în bazinul din ciment din faţa Institutului Botanic, situat în GrădinaBotanică.

Bănărescu (1964), în lucrarea sa monumentală despre ihtiofauna ţării noastre, citează prezenţa mai multor specii de peşti în lacurile din jurul Bucureştiului şi din Colentina şi Dâmboviţa.

Gavriloaie (2008) aduce noi contribuţii la cunoaşterea ihtiofaunei din lacurile Bucureştiului,altele decât cele de pe cursul Dâmboviţei şi Colentinei.

Acestea sunt deci singurele referinţe din literatura de specialitate referitoare la ihtiofaunamunicipiului Bucureşti. Legat de celelalte grupe de vertebrate prezente în zona lacurilor formate de

Colentina pe teritoriul capitalei, din cât ştim noi, aceasta este o lucrare în premieră.

Material şi metodeObservaţiile din prezenta lucrare au fost f ăcute în perioada aprilie-octombrie 2010 şi aprilie-

iunie 2011, analizând capturile pescarilor de pe malurile lacurilor sau prin observaţii directe de pemal ale peştilor, păsărilor, amfibienilor şi reptilelor. Pentru fotografiere am folosit un aparat fotoFujifilm FinePix S5700 şi un aparat Samsung ES25.

Rezultate şi discuţii

Aspecte legate de vegetaţie

În perioada verii lacurile manifestă fenomenul de înflorire algală datorită concentraţiei maride fosfor şi azot din apă, substanţe ce ajung în apă pe mai multe căi, printre care apele uzatemenajere insuficient epurate din localităţile din amonte riverane râului sau din suplimentul de hranăoferit peştilor în lacurile în care se practică piscicultura.

Golirea lacurilor reprezintă un factor limitativ foarte important în ceea ce priveştedezvoltarea plantelor acvatice, alături de betonarea malurilor, eliminând astfel zonele puţin adânci,

permiţând doar dezvoltarea plantelor submerse anuale precum broscăriţa (Potamogeton crispus) şi brădişul ( Myriophyllum spicatum) sau parţial emerse precum stuful (Phragmites communis) sau papura (Typha latifolia) şi emerse, cum este lintiţa ( Lemna minor ), însă şi acestea se pot găsi destulde rar, în zonele retrase, ce nu au funcţie de agrement sau navigaţie.

Având în vedere factorii limitativi amintiţi, plantele macrofite acvatice se întâlnesc sporadic

în lacurile de pe cursul râului Colentina.


3/4


51

Aspecte legate de faună Ihtiofauna râului Colentina este cea mai afectată de modificările aduse râului şi de regimul

hidrografic sever. În prezent, fauna piscicolă a lacurilor este formată atât din specii autohtone cât şidin specii aduse deliberat de cătreom sau pătrunse accidental. Celemai cunoscute specii str ăine de peşti

din Colentina sunt sângerul( Hypophtalmichthys molitrix),introdus primăvara sub formă de

puiet şi capturat după secarealacurilor cu plase, amurul alb(Ctenopharingodon idella), aflat înaceeaşi situaţie cu sângerul,murgoiul bălţat (Pseudorasbora

parva) introdus în mod accidentalodată cu primele două speciimenţionate şi somnul pitic

( Ameiurus nebulosus) (foto 2), pătruns accidental în salba de lacuri.Din capturile pescarilor am observatcă cel puţin pe lacurile Her ăstr ău,Floreasca, Tei şi Plumbuita, au fostcapturaţi aproape exclusiv somni

pitici şi doar ocazional caraşi (Carassius gibelio) sau crapi (Cyprinus carpio) ; foarte rar se maiîntâlnesc bibanul (Perca fluviatilis), şalăul (Sander lucioperca), somnul (Silurus glanis) şi plătica( Abramis brama), peşti comuni în urmă cu doar câţiva ani. Se mai întâlneşte boarţa ( Rhodeusamarus) şi este posibilă şi prezenţa unor specii de cobitide şi gobiide.

Lacurile nu au o diversitate mare de reptile şi amfibieni. Reptilele sunt reprezentate deşarpele de casă ( Natrix natrix) şi şarpele de apă ( Natrix tesselata) şi, de asemenea, prin unica speciede ţestoasă acvatică românească, ţestoasa de lac ( Emys orbicularis), ultimele două specii fiindvulnerabile, protejate (Iftime, 2005). Amfibienii sunt reprezentaţi în fauna Colentinei prin broascamare de lac (Pelophylax ridibundus) şi prin broasca mică de lac ( R. esculenta).

Păsările sunt prezente tot timpul anului, însă acestea sunt mai evidente iarna, atunci când seformează colonii de iernare. Dintre păsările ce pot fi întâlnite pe râul Colentina amintim raţasălbatică ( Anas platyrhynchos) , stârcul de noapte ( Nycticorax nycticorax), pescăruşul râzător ( Larusargentatus) , cormoranul mare (Phalacrocorax carbo) , lişiţa (Fulica atra) şi ocazional egrete mari( Ardea alba) sau lebede albe (Cygnus olor ).

În privinţa mamiferelor, nu am observat nicio specie acvatică.

Concluzii Râul Colentina a suferit în ultimul secol schimbări ireversibile, iar acum are atât rol estetic,

economic cât şi microclimatologic. În urma cercetărilor noastre, am observat 5 specii vegetale, 11specii de peşti, două specii de amfibieni, 3 specii de reptile şi 7 specii de păsări. Sperăm ca înurmătorul secol, Colentina să îşi păstreze diversitatea de specii şi să r ămână în continuare locul

preferat de petrecere a timpului liber pentru mulţi bucureşteni. Pentru aceasta este necesar ă implicarea activă a autorităţilor în educarea riveranilor cu privire la importanţa acestui râu, în

păstrarea sau chiar îmbunătăţirea calităţii apei şi în dragarea zonei de fund.Aceste acţiuni sunt necesare pentru a reduce colmatarea şi pentru a menţine lacurile în stare

bună, pentru a reduce depozitarea deşeurilor în cuveta lacustr ă şi pentru a păstra un mediu optim de

viaţă pentru biodiversitate; astfel se îmbunătăţeşte şi calitatea vieţii riveranilor, iar salba de lacuricontinuă să fie oglinda Bucureştiului.

Foto 2. Cârd de Ameiurus nebulosus, pui, pe lacul Herăstr ău.


4/4


52

MultumiriMulţumim domnului conf. univ. dr. Nicolae Găldean de la Universitatea Ecologică din

Bucureşti pentru îndrumarea pe care ne-a acordat-o pe toată durata cercetărilor în teren şi aredactării finale a prezentei lucrări.

Bibliografie

1. Bănărescu P. - Pisces-Osteichthyes (peşti ganoizi şi osoşi), Fauna R. P. R., vol. XIII, EdituraAcademiei R. P. R., Bucureşti, 19642. Caranfil N. G. - Efectele asanării Colentinei asupra Bucureştiului şi regiunilir învecinate, Buletinul Institutului Român de Energie, 4(4): 5-42, 19363. Fuhn E. I., Mărgărit Gr. - Observaţii asupra variabilităţii peştelui auriu Carassius auratus(Linnaeus) în Grădina Botanică din Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, 87-89, 19654. Gavriloaie I.-C. - Contributions to the knowledge of Bucharest city ichthyofauna, AACL Bioflux1:21-26, 20085. Giurescu C. C. - Istoria Bucureştilor, Editura Sport-Turism, Bucureşti, p. 171, 19796. Iftime A. - Reptile, în Cartea Roşie a Vertebratelor din România, Bucureşti, pp. 173-196, 20057. Nalbant T. - Contribuţiuni la studiul faunei ihtiologice a Dîmboviţei inferioare, Analele

Institutului de Cercetări Piscicole, 1: 345-361, 19568. Posea Gr., Ştefănescu I. - Municipiul Bucureşti cu Sectorul Agricol Ilfov, Editura Academiei R.S. R., Bucureşti, pp. 82-103, 19849. *** Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB)

Date de contactStelian Valentin STĂNESCU: Universitatea Ecologică din Bucureşti, Bd. Vasile Milea nr.1G,sector 6, 061341, Bucureşti, e-mail: [email protected]

Hidrologie Bucuresti

Documents

Transcript of Hidrologie Bucuresti