lnt-o dimineat , cend Arteuris iegise sa plimbe cainii, vazu

un cope inE-un loc itr c&B n-avea ce sa caute un copr.Copacrl sirca stingher lntr-un colf ferit al pantei. Pentru

ochiul neiniliat, pentru ftcatorul intamphtor, p'robabil ca arata

pru 9i simplu ca un copac obi;nuit Dar ochiul lui Artcmis era

deparrc & a fi fost neinitiat, doar alerya pdn partea aceasta a

parcului Hanpstead Heath in fiecarc zi. Ac€st copac era un

nou-venic nu firsese acolo ied. $i, dintr-o privie, Artemis hidadu seama cA era o specie cu tofi nouA, un tip de eucalipt

cae, de asemenea, nu existase ieri. Era utr copac care nu a fitebuit sa existe.

Tfuind poaib dupa ea, Artemis isi cmi drum Sna la coprc.

ii atinse scoata $i ii simi rasunarca- h tipi urEchea de scoata

copacului 9i ii asculta bataia inimii. Apoi se uiti ln jur. Ce bine,

era devrcme, 5i nu era tipenie de om. lgi spuse sa.nu se enerveze

pe copac, cA nu era vina copacului. Apoi vofti- Buna, spuse.

Urmaot cer€ lung{-

- Buni, spuse din nou Artemis

- Cu mine vortegti? spuse copacul.

AYea un vag acc€nt australiaL

a Ma.ie phi iPs

- D4 spuse Artemis. Eu sunt Artmis. Copacul nu d{duvrcun semn ci ar fi recunoscuFo. Sunt zefta vanabrii $i a casti_E ii, spuse Artemis.

Din nou ticere. Apoi coparul zise:

- Eu sunt Kate. Luqez la departarnenn de fuziuni siachizifi la Goldman Sachs.

- $tii ce tri s-a intimplat, Kate? inEeba Artemis.Cea mai lunga ac'I€ dintre toate. Art€mis tocmai se prc-

gAtea sa repete intrebarea c6nd copacul ii raspunse.

- Cred ci m-am transformat in copac, spuse.

- D4 spuse Artemis. A.$a e.

- Slava Domnului, spuse copacul. Credeam cA am inne_bunil Apoi copacul paru sa se razgendeasci. De fapt, spuse,caed cA af prcfera sA innebunesc. Apoi, cu speraqa in glas: Egtisigura cA n-am innebunit?

- Sunt sigura, spuse Artemis. E$ti un copac. Un eucalipt.Subgenul malleel. Cu frunze pesriF.

- A, spuse copacul.

- lmi pare rau, spuse Artemis.

- Dar cu Aunze pestrite?

- D4 spuse Artemis. Verzi 5i galbene.

Copacul pam multumiL

- Ei, rucar pentru asta pot fi rccunoscator, spnse el.

- Bravo 1ie, il incuraja Aftemis.

- Deci, spuse copacul ca si faca conversarie. Eiti zeilavdnatorii si a castit4ii, zici?

- Da, spuse Artemis. $i a lunii, si a multor alte lucruri.Artemis.

I Specie de eucdipl aus!-alian (n.t .)

ii pusi pe rele 9

igi accennra ugor numele. Tot ii mai cadea rau cand muxito-

rii nu il recunogteau.

- Nu ptiarn cl existi o zefta a vanatorii si a castitafi si a

hmii, nirturisi copacul. Credeam ca nu exisa deaat un singur

Dunnezeu. Al tuturor lucrurilor' Sau de fapt' ca sa fiu sincer'

q€deim ca nu existl nici u fel de Dumnezeu. Fira suparae'

- Nu m-arn supirat, spuse Artemis. Neq€dincioiii au fost

Eeu de pref€rat ercticilor.

-Trcbuie totusi sa fti spun ca nu prea ar4i azgilA. adfurga

caPeut.

- $i cam cum atrat o zf,,itll! intreba Afiemis' p€ o voce

laioasa

- Nu stitr, spuse copacul, cam nesigur. N-ar tPbui sa Po4i o

bga sau ceva de genul a$a? Sau o cunune de lauri?

. -Adici nutening, spuse Artemis.

- Cam aga, recunoscu coPacul.

- Vremurile se schimba" zise Artemis. Chiar acum nici tu

nu arad ca unul care lucrcaz! in frrziuni $ achizifii la Gold-

nan Sachs,

Tonul vocii indica fapnrl ca discutia desprc haine s-a

incheiar

- Tot nu pot sA ma obi$nuiesc cu faptul cA egti zeili' spuse

copacul dupl o Pauza. Mfi sa fie! Ieri n-a5 fi crezut. Astizi. "Copacul ridica din umeri aproape imperceptibil, fosnind din

frunze. Apoi paru sa cugele Putin. Atunci asta tnseanna' daca

e$i zeil!, spuse, ca mi pofi transforma la loc in om?

Aiemis se a$t€ptase la intrebarca aceasta

- irni pare rau, spuse, d{ nu PoL

- De ce nu? o lntseba copacul.

Copacul peea arat de dezmagit incar hi futenis nu-i veni

sa raspundr, dupa cum i$ propusese: ,,Pentru ca nu ueau".

10 Ma'^ie phillips

- Un zeu nu poate desface ce a ficut alt zeu, se pomenizicdnd, spre marea ei mirare.

Nu-i plac€a deloc si recunoasctr vren slibiciune, mai ales infala unui mudtor.

- Vrci si spui ca si tipul ila era tot zeu? Cel carc... a facutasta- Pai, prcsupun ca acum e eyident. Eu una sperasem ci arputea fi hipnotizator.

- Nr1 era zeu spuse Anemis.

- Aa" spuse copacul. N-ai putea face ceva cu setterulala roscat? Chiar nu-rni place felul in care imi da Brcoale gima adulmeci"

Artemis indeparta idionrl de c6ine.

- Scuze, spuse. Agada, ce s-a intamplat mai exact?

- Tocmai mA ptmbanr ieri Si m-a abordat un tip...

- lnAt? intreUa Artemis. Blond? Aproape imposibil deAumos?

- El e, spuse copacul.

- Ce-a spus? intrebl Arternis.

Scoa4a de pe copac piru sA se increteascA u$or, de parcas-a fi str0mbat

-Eu aa..

- C-€-a spus? inteba din nou Artemis, pennilandu-gi un izde poruncA ln glas.

- A spus: ,,Buna- Vrci 9 mi-o sugi?.

,$6 mi-o sugi." De ce iti fAceau oanenii chestiile astea uniialtora? Art€mis simti un ugor val de geatd"

- Am spus nu, continua copacul, iar apoi el a zis: ,,Eqtisigurl? pentru ca pari sa fli buna la asta si cred ci [i-ar face cuadevamt placerc".

- imi cer iertare, spuse Arternis, pentu frarele meu. Daca arfi dupa mine, nu i-a$ ingAdui sA iasi din casa nesupravegheat

Zeii paei pe rele

- E frarele tiu?

- Geamin. E,.. o nenorocire.

- Ei, oricum, am mers mai departe, iar el m-a umrat gi eu

l.@ c@ spedat un pic $i am luat-o la fuga $i apoi m-an po.Eir..aici.

Artemis scunrra din cap.

- Nu e prfun dan cand s-a inamplat ceva de genul lsta,gs ea Te asigur ca il voi trage la raspunderc.

- Si o si mA transfolllle la loc?

. - Absolut, minti &temis.

- Atunci nu e nevoie sA funi anunt farnilia in bgAh.ra cu c€

}l intampht, spuse copacul. Ce bine! Poare totusi ar t€bui sa

hi iau concediu medical, insL Nu prea pot sa apar a$a lalimL Aveam mobilul la mine; ax trebui sA fie pe aici, p€

ndcva" Ai putea sa formezi numarul sefului meu 9i si tmi gii

*fonul la scoa4fl

- Mudtorii nu t€ vor put€a Uelege, din pacate, spuse

Anemis. Doar zeii. $i resnrl veget4iei. Dfi nu m-aS obosi sA

vubesc cu iarba in locd tau. E cam saracl cu duhul.

- A, spuse copacul. OK. Artemis li lisi vrcme copacului

!a proceseze inforrnalia. De ce nu mA afecteaza mai tare?

lf€ba el h cele din urm{" Daci mi-ai fi spus ieri cA umeazasl fiu Eansformata in copac, sunt sigurA cA a$ fi fost foarte,

hdle suparata-

- Acum egti copac, nu mai e$ti muritoarc, il lAmuri Artenis.Nu p,rea mai ai sentimente. Crcd ca vei fi mult mai fericit asdel.

$ vei trai mai mult, daci nu bare plea tarc vennrl.

- Numai ca fraiele tau o sA mA Fansfofine la loc.

- Fire$te, spuse Artemis. Pai, bine atunci, ar hebui sa oi*ind" Trebuie sN duc cninii ffia inapoi Ia... prietenii mei.

- Mi-a facut pldcere sl te cunosc, spuse copacul.

11

12 Ma*e phi ips

- Asernenea, spuse Arternis. pa. Ne vedem in cuend. poaje.Expresia amabild de pe chip i se spulbera hca dinaitue sa se

intoarcA cu spajele. Cainii ii ziriri crUitura gi schelAhira h uni_son. Dar ei nu aveau de c€ sA se tean5 de Artemis. Era timpulsA s€ duca acasi si sa dea de Apolo.

2

,,A. fost o vreme, igi zise Apolo, impingind ritmic, cdnd o

rcgularc nepermisl pe fiuig in baie cu Aftodita ar fi fost exci-tant -" O cercetA a$a cum stAt€a sprijinita de perctele care se

coia, cu un picioru5 ginga$ pe bazinut patd al WC-ului, oja de

pe ringhiile de ta picioare fiind singura vopsea apticag la per-'ft4ie

din toata inciper€a Era degva$fta- Nu putea nega asta

Pur gi simplu cea nai ftnnoasi femeie (sA zicem) care a ffiit (slzixm) ueodag, de$ Elena cea cu chipul carc a-mpdnzit apeleintinse cu mii 5i mii de p6nze de corlbiil i-a facut concurc4a.

sioasa. Ochi (ftnpins), par (impins), gurA (inpins), piele (lm-

pins), sani (impins), picioare (impins) - nu putea gasi nici un

cnrimetm nepotrivir Degi nu pea em o realizarc din parlea ei.

La umn uunei, era zeita frumuselii. Dar totusi, iri zise Apolo,aga sublima cum er4 chiar tsebuia sA parA at6t de... pAi. ,. sicti-

rin? E adevArat, Apolo se sirurase arat de mult de Afrodit4 cA

ryoape ca ii venea sA ude. MAndria lui insa pretindea ca ea sinu se simta la fel.

- Bun, mt lntorc, anunti Afiodita

- OK spuse Apolo.

I Cfuisrophcr Madowe, Tragrba igode a drlonlui Farr' ln.t.,

14 Ma.ie phillips

Macar nu mai trebuia sA se uite la chipul acela pasiv $iindiferent

Afrodita se dezlipi de el $i se intoane cu fata la perete. isiarcui spatele, igi indrepta sfercle ivorii fArA cusur ale feselor salecatre nepohrl ei $i se rczema de percte cu mAinile sale zvelte gielegante. Apolo si-o vari la loc fi continua sa hpinga. Cobo_randu-$i ochii asupra cefei ei, cu pirul negru 9i lucios curgdn-du-i c&lionlat pe curbura de alabastru a ulnerilor, aproape ca iSiimagina ci i-o prme lui Carherine Zeta Jones. Se inueba daca arputea sA o convinga p€ Afrodita sA ii vorbeascA in galeza A;asA fie ceva nou. Ar da orice pentru ceya nou.

Apolo voia sa se care. Sa se care din Aftodita din baie, dincasi $i din viala asta. I se acrise de Londra. Familia se mutaseacolo in 1665, cand ciuma dobordse la pamant prcfurile de pepiata imobiliara Si tocmai lnainte ca disnugerea provocaa deMarele lncendiu s{ le lanseze din nou intr-o cnstere amefitoarc.Fusese o schemi de inginerie financiara deosebit de gmecherapusa la cale de sora-sa Aten4 zeita intelepciunii. La vremea rcs_pectiva insa, el Fevazuse ca nu vor rcu$i de fapt niciodatA sA maivanda casa pe carc o cumpArasera cu atata viclenie, $i incercasesa avertizeze restul familiei, dar nu il ascultasera" Era adeviratcA fusese uneori prins cu minciuna cand facea geziceri nunaica sa se iffampb lucludle dupa voia lui Si toari lumea $tia ca nuvoia nici in rupnrl capului 9 se rnute la t.ondr4 dar chiar 9i aga,de data ac€sta a\.usese deptate, $i Stiuse de la bun inceput. ho_blema a fost ca au tecut casa pe numele lui Zeus. Dar nici macael nu ar fi putut prczice ce avea sa i se hEmple tui Zeus.

- MA gandeam sa imi rcamenajez camer4 spuse Afrodita,curmandu-i gandurile.

- Iar? zise Apolo.

- Mi-ar prinde bine o schimbae, spuse Atodita Sunr sigudca Hefi n-o sa se supere.

Z4ii p.si pe El. 13

Hefi era Hefaistos, zeul fierarilor gi sogrl Afroditei, at6t de

Jut pe cat era ea de frumoasi Tratat cu disFef de resh. fami-li€i, tohrsi el era cel carc fAcea toate renovirile gi rcparaliile din;asa- Din moment ce locuiau in acelagi loc de peste trei sute de

ani, asta insemna o groazi de renoviri gi reparalii. Chiar Si asa,

dupa parer€a lui Apolo, ar fi dat bin€ sa ipi umple mai degraba

timpul de exemplu iu reparanrl darapinaturii asteia de baie,

:tine de igrasie gi toata numai scugeri, ceea ce ar fi fost in inte-rEsd int€gii gospodrrii, 9i rnai pulin cu adaugatul a noi 9i inutrle

oiyeluri de lux la domitorul lor de fiecarc data cSnd pe Afrodita

'o palea unul dintre mofturile sale din ce in ce mai tecvente.

- $i ce-o sa faci de data asta? o infieba- Mai bagi ni$t€ foilad€ aur? Atemi ni5te diamante de candelabru? Te descotorose$ti,

in sfi$it, de trandafui?

Afrodita il sageta cu privirca peste umar. Pana $i prividlerrninoase 9i le calcula sA fie sexy.

- Sunt foarte buni trandafuii, se raJoi ea. Nu, m-am gandit

doar sa fi vopsesc iadsi din rogu in roz. Se intoarse din nou lapq€te, culese un gandac aflat in trecere Si il strivi lnfte degen

mae gi aratAtor. Ia-o mai incet, spuse ei-Apolo incetini supus viteza. Se gindi la miile 9i miile de ani

de u'ai alaturi de Aftodit4 mii Eecute $i mii care vor veni - 9i

da in cel mai bun caz. $i ea nu se schimba niciodati. Niciodafa,

niciodate- Dar rnai bine facea sex cu Afrodita decat sa nu faca

-x deloc. $i nici una dinte celelalte zeite nu voia st se culce cu

el. Daca macar ar putea sA faca rost de o iubita muritoarc ca

lumea, una ca vechile sale iubite din Grecia sau Rom4 care il#au pe el 5i tot ceea c€ fac€a... dar se incapqana sa nu isi lase

gartdurile sa o ia razna- Era prea deprimant. Fusese mult maiqsor in anii la care erau acum nevoili sa. se rcferc &ept i,I-Ii

Se auzi o bitaie in uqa" un bubuit surd inconfundabil ca

explozia indepartata a unor bombe. Nu putea fi decit Arcs, zeul