Hazards Metal Fumes

4
NOXE ÎN CENTRUL ATENŢIEI Focus: Fumul de metal Fumul de metal Nu este o coincidenţă faptul că mulţi angajaţi din cadrul industriilor metalului par să sufere de gripă, le curge nasul, au dureri în gât, febră, frisoane, greaţă şi dureri de cap. Oricât de surprinzător ar fi, aceste simptome gripale pot să nu aibă nicio legătură cu gripa – ele pot fi cauzate de inhalarea fumului de metal generat de procesele de sudură şi cele similare. Adesea invizibil cu ochiul liber, fumul de metal este produs prin vaporizarea baghetei de sudură sau metalelor de bază în urma diferitelor procese de sudură, vapori care ulterior se condensează sub forma unor particule foarte fine. Odată inhalat, simptomele gripale pot apărea după maxim 24 de ore de la expunere şi, deşi simptomele sunt de obicei de scurtă durată şi urmate de o recuperare completă, expunerea repetată poate duce la boli cu o durată mai lungă, cum sunt bronşita, edemul pulmonar şi chiar afecţiuni ale oaselor. De mulţi ani, diferitele industrii au fost conştiente de existenţa febrei cauzare de fumul de metal şi s-a adoptat o largă varietate de sinonime pentru a descrie indispoziţiile astfel cauzate. De obicei cauzate de expunere la cupru, magneziu, plumb şi ozon, aceste afecţiuni cupaţionale includ: frigurile turnătorului de alamă, tremurăturile topitorului, frisoanele de zic, otrăvirea galvanizatorului, febra de cupru, febra de topitorie, febra de luni şi înăbuşirea. Implicaţii mai largi Cu toate acestea, febra cauzată de fumul de metal nu este singurul pericol potenţial pentru sănătatea celor care lucrează în industriile metalurgice. Fumul de metal este un produs secundar al materialului utilizat. Prin urmare, el poate să conţină, în funcţie de materialul utilizat, o largă varietate de posibile noxe respiratorii. De exemplu, fumul de sudură generat de oţelul inoxidabil şi anumiţi electrozi de sudură rezistenţi la uzură, poate conţine crom şi nichel, care pot duce la dezvoltarea cancerului nazal. Trebuie acordată o atenţie deosebită atunci când se lucrează cu oţeluri vopsite, placate sau îmbrăcate deoarece anumite finisaje, cum ar fi vopselele de cauciuc clorurate, se pot descompune la sudură sau tăiere, formând gaze nocive. Aplicaţiile de curăţare pot fi şi ele periculoase pentru sistemul respirator. Dacă nu li se permite să se evaporeze complet, vaporii din solvenţi cloruraţi se pot descompune la căldura intensă a arcului de sudură şi, ca urmare, pot genera o gamă largă de gaze şi vapori iritanţi pentru nas şi plămâni. Fiecare dintre aceste substanţe poate avea un efect diferit asupra sistemului respirator. Din acest motiv, este important ca lucrătorii cu metale şi sudorii să fie conştienţi de diversitatea noxelor posibile, precum şi de cauza şi efectul lor. De asemenea, este vital ca cei implicaţi în procese de sudură să fie şcolarizaţi corespunzător pentru utilizarea corectă şi menţinerea măsurilor de control, de exemplu sistemul de ventilaţie locală (SVL) şi echipamentul de protecţie respiratorie (EPR). Aceasta este o cerinţă legală conform Reglementărilor privind Controlul Substanţelor Periculoase pentru Sănătate (COSHH) din 1999. De asemenea, aceasta este o cerinţă a Standardului Britanic BS4275: 1997 – Ghid de implementare a unui program pentru dispozitive de protecţie respiratorie. Noxe şi efecte comune Departe de a fi exhaustivă, următoarea listă evidenţiază câteva dintre cele mai des întâlnite substanţe în aplicaţiile de prelucrare a metalelor şi sudură.

description

Hazards Metal Fumes

Transcript of Hazards Metal Fumes

  • NOXE N CENTRUL ATENIEI

    Focus: Fumul de metal Fumul de metal Nu este o coinciden faptul c muli angajai din cadrul industriilor metalului par s sufere de grip, le curge nasul, au dureri n gt, febr, frisoane, grea i dureri de cap. Orict de surprinztor ar fi, aceste simptome gripale pot s nu aib nicio legtur cu gripa ele pot fi cauzate de inhalarea fumului de metal generat de procesele de sudur i cele similare. Adesea invizibil cu ochiul liber, fumul de metal este produs prin vaporizarea baghetei de sudur sau metalelor de baz n urma diferitelor procese de sudur, vapori care ulterior se condenseaz sub forma unor particule foarte fine. Odat inhalat, simptomele gripale pot aprea dup maxim 24 de ore de la expunere i, dei simptomele sunt de obicei de scurt durat i urmate de o recuperare complet, expunerea repetat poate duce la boli cu o durat mai lung, cum sunt bronita, edemul pulmonar i chiar afeciuni ale oaselor. De muli ani, diferitele industrii au fost contiente de existena febrei cauzare de fumul de metal i s-a adoptat o larg varietate de sinonime pentru a descrie indispoziiile astfel cauzate. De obicei cauzate de expunere la cupru, magneziu, plumb i ozon, aceste afeciuni cupaionale includ: frigurile turntorului de alam, tremurturile topitorului, frisoanele de zic, otrvirea galvanizatorului, febra de cupru, febra de topitorie, febra de luni i nbuirea. Implicaii mai largi Cu toate acestea, febra cauzat de fumul de metal nu este singurul pericol potenial pentru sntatea celor care lucreaz n industriile metalurgice. Fumul de metal este un produs secundar al materialului utilizat. Prin urmare, el poate s conin, n funcie de materialul utilizat, o larg varietate de posibile noxe respiratorii. De exemplu, fumul de sudur generat de oelul inoxidabil i anumii electrozi de sudur rezisteni la uzur, poate conine crom i nichel, care pot duce la dezvoltarea cancerului nazal. Trebuie acordat o atenie deosebit atunci cnd se lucreaz cu oeluri vopsite, placate sau mbrcate deoarece anumite finisaje, cum ar fi vopselele de cauciuc clorurate, se pot descompune la sudur sau tiere, formnd gaze nocive. Aplicaiile de curare pot fi i ele periculoase pentru sistemul respirator. Dac nu li se permite s se evaporeze complet, vaporii din solveni clorurai se pot descompune la cldura intens a arcului de sudur i, ca urmare, pot genera o gam larg de gaze i vapori iritani pentru nas i plmni. Fiecare dintre aceste substane poate avea un efect diferit asupra sistemului respirator. Din acest motiv, este important ca lucrtorii cu metale i sudorii s fie contieni de diversitatea noxelor posibile, precum i de cauza i efectul lor. De asemenea, este vital ca cei implicai n procese de sudur s fie colarizai corespunztor pentru utilizarea corect i meninerea msurilor de control, de exemplu sistemul de ventilaie local (SVL) i echipamentul de protecie respiratorie (EPR). Aceasta este o cerin legal conform Reglementrilor privind Controlul Substanelor Periculoase pentru Sntate (COSHH) din 1999. De asemenea, aceasta este o cerin a Standardului Britanic BS4275: 1997 Ghid de implementare a unui program pentru dispozitive de protecie respiratorie. Noxe i efecte comune Departe de a fi exhaustiv, urmtoarea list evideniaz cteva dintre cele mai des ntlnite substane n aplicaiile de prelucrare a metalelor i sudur.

  • Suplimentar placrii cu crom, Cromul este prezent i n oelul inoxidabil i este utilizat frecvent n producia de aliaje cu Nichel i Molibden. Dei expunerea iniial poate cauza iritaie respiratorie i ulcerarea mucoasei nazale, opinia general este c expunerea repetat la compuii hexavaleni ai cromului i la compuii nichelului poate fi asociat cu dezvoltarea cancerului nazal pe termen lung. Iritaia nasului i gtului, precum i greaa pot aprea dup expunerea la fum ce

    conine Cupru sau Fluorur. Aflate n anumii fondani i nveliuri de electrozi, concentraiile mari de fum ce conine Fluorur pot duce, pe termen lung, la edem pulmonar i afeciuni ale oaselor.

    Oxidul de fier, principalul fum la care sunt expui sudorii, este un alt iritant al sistemului respirator. Afectnd nasul, gtul i plmnii, expunerea pe termen lung poate cauza sideroz, o fibroz a plmnilor.

    Plumbul este adesea prezent n evi, tabl i folia metalic. Simptomele expunerii acute includ pierderea apetitului, gust metalic n gur, constipaia, anxietatea, greaa, oboseala, paloarea, slbiciunea, precum i durerile articulaiilor i colicile muchilor. n timp ce expunerile reduse pe o perioad lung de timp pot deteriora sistemul nervos, urinar, reproductor i sanguin, otrvirea acut cu plumb poate deteriora sistemul nervos central, ducnd la apariia afeciunii numite mn grea (neuropatie motoare periferic), precum i rinichii, putnd duce la apariia anemiei i paraliziei musculare.

    Manganul este utilizat n principal ca aditiv n producia aliajelor de oel, crescndu-le foarte mult duritatea i rezistena la ntindere. Expunerea la mangan poate cauza tulburri ale sistemului nervos sau, n doze mari, poate produce simptome asemntoare cu cele ale pneumoniei.

    Dermatita alergic de contact i iritaia respiratorie pot s apar n urma expunerii la Nichel, adesea ntlnit n producia oelurilor speciale, inclusiv a monedelor de argint.

    Sudurile MIG i TIG, precum i sudura aluminiului, oelului sau cuprului, pot duce la crearea gazului de ozon, format prin reacia oxigenului cu raze ultraviolete, prezent de obicei n timpul aplicaiilor de sudur de acest tip. Ozonul inhalat poate irita ochii i tractul respirator, poate cauza dureri de cap i chiar poate duce la edem pulmonar.

    n final, Vanadiul este utilizat la scar larg pentru producia aliajelor de oel i poate cauza pneumonie acut, bronit, edem pulmonar i, de asemenea, mai poate cauza decolorarea n verde a limbii i tremurturi fine ale extremitilor.

    Protecia respiratorie Cnd aceast list de substane este combinat cu gama larg de soluii de curare i straturie de acoperire ale suprafaelor asociate de obicei cu industria prelucrarii metalelor, nu este deloc surprinztor faptul c exist o mare varietate de afeciuni respiratorii. Din acest motiv, companii reputate precum 3M ofer o ntreag gam de mti de protecie respiratorie i sisteme cu presiune pozitiv, adecvate pentru a fi utilizate mpotriva efectelor prafului, fumului de metal i ozonului, precum i mirosurilor duntoare generate n procesele de sudur. nainte de a selecta masca de protecie respiratorie adecvat, este o cerin legal de a efectua evaluarea riscului (Reglementrile COSHH). Evaluarea trebuie s identifice o serie de factori: natura noxei (noxelor), modul n care sunt expuse persoanele i nivelul de expunere individual, precum i s determine dac msurile de control existente controleaz expunerea individual n mod adecvat. Dac se constat c expunerea nu este controlat n mod adecvat, angajatorii trebuie s introduc msuri suplimentare de prevenire sau control pentru a reduce expunerea. n situaiile n care controlul expunerii continu s fie considerat neadecvat, atunci suplimentar msurilor de control va trebui utilizat echipament individual de protecie (EIP) cum sunt mtile de protecie respiratorie. Masca de protecie respiratorie adecvat trebuie aleas astfel: Asociind noxa (noxele) cu echipamentul de protecie respiratorie potrivit. Asociind nivelul de expunere cu concentraia maxim de utilizare oferit de masca de

    protecie respiratorie (Factorul Nominal de Protecie) pentru a reduce expunerea n zona de n care se respir, sub valorile Concentraiilor Maxime Admise (CMA).

  • Lund n considerare caracteristicile utilizatorului i de cele ale mediului, precum:

    mrimea i forma feei; prul facial; volumul de munc; durata purtrii; ochelari; probleme medicale (cardiovasculare); i mediul de lucru (temperatur i umiditate extreme).

    Compatibilitatea cu alte tipuri de echipamente individuale de protecie, de exemplu masca de sudur, ochelarii de protecie, .a.m.d.

    Mti de protecie respiratorie de specialitate - pentru sudori Deoarece gazul de ozon poate fi prezent n aplicaiile de sudur cu arc i MIG/TIG sau n care se utilizeaz aluminiu, oel inoxidabil sau lustruit i cupru, trebuie luat n considerare utilizarea unei mti de protecie respiratorie care include un strat de carbon activ, cum este Masca de protecie respiratorie mpotriva fumului de sudur 3M 9925 sau Premium 3M 9928. Acest tip de masc de protecie respiratorie funcioneaz prin filtrarea prafului, fumului de metal i ozonului din aerul contaminat cu ajutorul puterii plmnilor, care trag aerul nuntru prin materialul filtrant. Proiectate special pentru a fi utilizate n procesele de sudur, mtile de protecie respiratorie 3M 9925 i 3M 9928 ndeplinesc cerinele Standardului European EN 149:2001 FFP2 i au Factorul Nominal de Protecie (FNP) 10. Ele au fost testate n mod independent mpotriva particulelor de fum de sudur i, de asemenea, au fost testate pentru utilizarea mpotriva ozonului. Prevzute cu supap de expiraie pentru a reduce acumularea umezelii i cldurii, ele sunt proiectate s ncap sub masca de sudur i pot fi purtate n acelai timp cu protecii pentru fa i ochelari de protecie compaci, fr a limita vederea sau a interfera cu celelalte echipamente de protecie. Protecie respiratorie cu presiune pozitiv Sistemele cu presiune pozitiv 3M includ Mtile de protecie respiratorie cu presiune pozitiv Airstream ct i unitile Turbo Dustmaster i Jupiter ce pot fi utilizate cu o gam larg de cti de protecie 3M. Unitile Turbo Unitile Turbo cu presiune pozitiv asigur o surs constant de aer filtrat n casca utilizatorului i sunt adecvate pentru numeroase aplicaii de sudur i prelucrare a metalelor. Ctile de protecie Gama complet de Cti de protecie 3M include cti moi, cti rezistente la impact, mti pentru ntreaga fa i cti de sudur. Ctile de sudur 3M sunt disponibile n versiunea cu mti de sudur pasive sau electronice. Airstream Masca de protecie respiratorie Airstream ofer protecie integrat a capului, ochilor i respiratorie. Ctile sunt foarte uoare, rezistente, cu carcasa dur fabricat prin injecie, cu o vizier pentru protecia feei i un motor acionat de baterie situat pe spate, ce i asigur utilizatorului debitul de aer curat. Sistemul Airstream poate s fie cu aducie de aer sau cu presiune pozitiv, alimentat cu energie cu ajutorul bateriei purtate n jurul taliei. Dustmaster Dustmaster este prevzut cu o unitate turbo montat pe centur, ce furnizez aer curat n casc dup ce filtreaz particulele de praf, fum de metal i mirosul duntor. Jupiter 3M Jupiter include i o unitate turbo montat pe centur proiectat pentru a fi utilizat mpreun cu gama de cti de protecie 3M. Aspectul zvelt i compact se datoreaz materialelor mai uoare, dar mai rezistente, pentru a o face una dintre cele mai sigure, confortabile i adaptabile uniti cu presiune pozitiv create vreodat.

  • 3 3M Romnia SRL Departamentul Sntate Ocupaional i Protecia Mediului Bucharest Business Park, corp D, et.3, Str. Menuetului nr. 12, sector 1, Bucureti Tel: (021) 202 8000 Fax: (021) 317 3184 www.mastidesudura.ro