Hazardele Naturale
3
Hazardele naturale HAZARDELE NATURALE sunt manifestări extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundaţiile, secetele, care au o influenţă directă asupra vieţii fiecărei persoane, asupra societîţii şi a mediului înconjurător, în ansamblu. HAZARDELE ENDOGENE sunt generate de energia provenită din interiorul planetei, în această categorie fiind incluse erupţiile vulcanice şi cutremurele. Erupţiile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat puternic omul încă din Antichitate. Fenomenele vulcanice sunt acele manifestări în care magma, sub formă de lavă, însoţită de gaze şi vapori fierbinţi, ajunge, prin erupţie, la suprafaţa pământului. Exploziile la unii vulcani determină şi naşterea bombelor şi a cenuşii, provenite din sfărâmarea conului şi răcirea lavei. Istoria umanităţii a consemnat, în cronici şi documente, peste 2500 de erupţii din care 2000 în centura Pacificului. Vulcanismul este reprezentat prin gama fenomenelor legate de ivirile de lavă (erupţii, explozii, cutremure) şi are o mare răspândire pe glob. Vulcanii au fost denumiţi după zeul roman al focului Vulcanus. Pe Pământ există cca. 1300 vulcani activi, adică erup cu regularitate, sau au erupt cel puţin o dată în ultimii zece mii de ani. Dacă nu s-a întâmplat acest lucru, vulcanul este numit adormit, iar dacă nu a erupt de peste 25.000 ani, se poate considera stins. Dintre vulcanii activi cunoscuţi pe glob, 2/3 se găsesc în centura circumpacifică, cunoscută şi sub numele de Centura de Foc a Pacificului. Restul sunt în zona Antilelor, Mediterana Europeană, Marea Roşie şi Oceanul Indian. Repartiţia lor coincide cu marile arii de seismicitate ale planetei. Este cunoscută erupţia Vezuviului – care a intrat în istorie ca una dintre cele mai violente catastrofe vulcanice. La 24 august 79 e.n. în miezul verii, când oraşele erau animate de vizitatori şi plajele pline, la orele 13, vulcanul a declanşat o formidabilă explozie. Pompeiul a fost acoperit cu un strat gros de 7-9 m de cenuşă, lavă şi piatră ponce. Au pierit 25.000
description
hazarde
Transcript of Hazardele Naturale
Hazardele naturaleHAZARDELE NATURALE sunt manifestri extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundaiile, secetele, care au o influen direct asupra vieii fiecrei persoane, asupra societii i a mediului nconjurtor, n ansamblu.HAZARDELE ENDOGENE sunt generate de energia provenit din interiorul planetei, n aceast categorie fiind incluse erupiile vulcanice i cutremurele.Erupiile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat puternic omul nc din Antichitate. Fenomenele vulcanice sunt acele manifestri n care magma, sub form de lav, nsoit de gaze i vapori fierbini, ajunge, prin erupie, la suprafaa pmntului. Exploziile la unii vulcani determin i naterea bombelor i a cenuii, provenite din sfrmarea conului i rcirea lavei. Istoria umanitii a consemnat, n cronici i documente, peste 2500 de erupii din care 2000 n centura Pacificului.Vulcanismul este reprezentat prin gama fenomenelor legate de ivirile de lav (erupii, explozii, cutremure) i are o mare rspndire pe glob. Vulcanii au fost denumii dup zeul roman al focului Vulcanus. Pe Pmnt exist cca. 1300 vulcani activi, adic erup cu regularitate, sau au erupt cel puin o dat n ultimii zece mii de ani. Dac nu s-a ntmplat acest lucru, vulcanul este numit adormit, iar dacnu a erupt de peste 25.000 ani, se poate considera stins.Dintre vulcanii activi cunoscui pe glob, 2/3 se gsesc n centura circumpacific, cunoscut i sub numele de Centura de Foc a Pacificului. Restul sunt n zona Antilelor, Mediterana European, Marea Roie i Oceanul Indian. Repartiia lor coincide cu marile arii de seismicitate ale planetei.Este cunoscut erupia Vezuviului care a intrat n istorie ca una dintre cele mai violente catastrofe vulcanice. La 24 august 79 e.n. n miezul verii, cnd oraele erau animate de vizitatori i plajele pline, la orele 13, vulcanul a declanat o formidabil explozie. Pompeiul a fost acoperit cu un strat gros de 7-9 m de cenu, lav i piatr ponce. Au pierit 25.000 de oameni. Atunci i-a pierdut viaa i marele naturalist roman Pliniu cel Btrn.Vulcanul Etna este unul dintre cei mai activi vulcani ai planetei. El este situat pe coasta Oriental a Siciliei. nlimea medie ajunge la 3200 3300 m, fiind variabil n funcie de erupii. Istoria a consemnat peste 140 de erupii, cea mai cunoscut fiind cea din 1669 cnd au fost acoperite cu lav 15 aezri, decednd peste 15.000 de oameni. Cea mai recent erupie din 25 dec. 1985 a fost nsoit de cutremure care au atins 7 grade pe scara Mercalli.Cercul de foc al Pacificului este nu numai cea mai activ zon seismic de pe glob, ci i vulcanic. Dou treimi din numrul vulcanilor pacifici se afl n sectorul insular din Pacificul occidental (Indonezia, Filipine, Japonia, Kurile i Kamceatka), iar cealalt treime pe rmul estic al oceanului (America de Nord, Central i de Sud). Arhipelagul indonezian, cuprinde 20% din vulcanii activi ai provinciei circumpacifice. Din cei 167 vulcani existeni, 70 sunt n activitate, iar restul, stini. Acest arhipelag este cel mai lovit de astfel de catastrofe.Mexicul, America Central, zona Caraibilor constituie o alt zon de intens vulcanism (El Salvador, Costa Rica, Guatemala, Nicaragua, Antilele Mici).Vulcanii activi prezint un pericol permanent pentru localitile din apropiere, pentru cile de comunicaie i terenurile agricole de pe versanii acestora. Pe Terra se nregistreaz anual circa 50 de erupii vulcanice, dintre care 5% produc victime i mari distrugeri materiale.Cel mai eficient mod de aprare mpotriva efectelor erupiilor vulcanice const n luarea unor msuri pentru evitarea concentrrii aezrilor omeneti pe conurile vulcanilor activi sau n apropierea lor. Pentru localitile amplasate la poalele vulcanilor activi sunt stabilite planuri speciale de alertare i evacuare rapid a populaiei, n acest scop fiind amenajate locuri speciale de primire a populaiei i de acordare a primului ajutor rniilor.CUTREMURELE sunt micri brute ale scoarei care produc unde elastice reflectate n trepidaii cu un impact puternic asupra aezrilor umane. Anual se produc pe Glob peste un milion de cutremure, dar numai o mic parte dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate hazarde naturale.Cele mai numeroase i mai puternice cutremure sunt generate de dinamica intern a Terrei, fiind numite cutremure tectonice. Acestea se produc n lungul contactului dintre plcile tectonice.Catastrofele seismice cele mai frecvente i mai violente se petrec n cele 2 mari centuri ale globului: Centura Alpin European i sud-asiatic i Centura Circumpacific, unde gradul de seismicitate este cel mai ridicat. Dintre cutremurele cele mai grave, putem aminti: Pe cel din 1716 cnd oraul Alger a fost aproape distrus. n Portugalia la 1 noiembrie 1755, a avut loc cea mai distrugtoare zguduire, cu magnitudinea aproape de 8,6 (epicentrul n regiunea arhipelagului Azore).
