Handicapul Si Problema Handicapului Integrarea Sociala in a Copiilor.

8/16/2019 Handicapul Si Problema Handicapului Integrarea Sociala in a Copiilor.

1/12

Probleme de integrare a copiilor cu Cerinte Educative Speciale

Ca finta sociala, omul este dependent de ceilalti oameni. Aceastadependenta inseamna, de apt, ajutor, posibilitatea de a comunica si coopera.Acest lucru da nastere la sentimentul de apartenenta si solidaritate umana,

precum si la sentimentul de securitate al individului.

Din categoria copiilor cu CES ac parte atat copiii cu defciente propriu-zise –la care, cerintele speciale sunt multiple, inclusiv educative, cat si copiii aradefciente, dar care prezinta maniestari stabile de inadapatare la eigentelescolii. Deci, din aceasta categorie ac parte !

- copiii cu defciente senzoriale ! vizuale, auditive, locomotorii etc,

- copiii cu defciente mintale,

- copiii cu tulburari aective "emotionale#,

- copiii cu $andicap asociat.

Problema handicapului

%ntalnim pretutindeni oameni cu defciente. &erceperea lor sociala nu esteintotdeauna constanta, ea variaza de la societate la societate, urnizandsemnifcatii dierite, unctie de cultura si de valorile promovate.

%n antic$itate se considera ca 'omer cel orb vede ce ceilalti nu vad si nici nuinteleg. Despre evang$elicul orb din nastere, vindecat, %isus 'ristos spune cain aceasta se arata lucrarile lui Dumnezeu. (ot Evul )ediu este marcat deideea ca defcientele umane reprezinta un semn de * ales + al lui Dumnezeusau de * posedat + de diavol.

%n cultura moderna europeana repulsia ata de acestea este atat de mare,incat nu numai ca devine imposibila propozitia * Scoala-te, ia-ti patul tau siumbla +, dar om si minune deopotriva sunt izgoniti la perieria lumii, dacalumea are asa ceva. &rincipiul separarii oamenilor cu defciente de restul

societatii eprima, pe de o parte, rica acestore de contaminare, iar pe de altaparte orma de a-si transera propriile esecuri sociale, politice, economiceasupra celor ce nu aveau cum sa se apere de asemenea acuzatii.

%n cadrul societatilor ce promoveaza valori religioase, defcientele pot finterpretate ca pedepse pentru pacatele savarsite, ca semne ale * alegerii +sau ale * pedepsirii +.


2/12

%n cadrul societatii moderne, industriale ce promoveaza valori ale succesuluiindividual si realizarilor personale,, defcienta reprezinta un dezastru, onenorocire, o tragedie personala.

Ce se crede despre persoanele cu defciente ? )ulti oameni au reticenteata de acestea deoarece au o conceptie gresita despre ele. nii stiu din trecut

despre persoanele cu $andicap aptul ca erau cersetori sau lautari ori au inacest domeniu o slaba eperienta. ici una dintre aceste idei nu oera oimagine clara a persoanelor cu defciente. Si ele sunt oameni ca si ceilalti ! uniidependenti, altii independenti / unii lideri, altii persoane obisnuite / unii bogati,altii saraci / unii grasi, altii slabi etc. Ca orice persoana, ei sunt produsul unic alereditatii lor si al mediului si sunt indivizi.

Dar si persoanele defciente, la randul lor, au doua pareri in ceea ce privesteimppedimentul lor ! unele il considera un dezastru, iar altele un simpluinconvenient.

Defnirea handicapului

Eista mai multe perspective de abordare a $andicapului ce se concretizeazain dierite defnitii sau modele ale acestuia !

0. Modelul medical. 'andicapul este defnit ca o boala cronica.

1. Modelul economic. &e baza defnitiei medicale, se considera capersoanele cu $andicap sunt incapabile de a munci sau a se deplasa, deci suntneproductive sau mai putin productive. 'andicapul este, asadar, o boala

economica.

2. Modelul limitarii functionale. 'andicapul este defnit ca o defcientasevera, cronica, proprie persoanei care indeplineste urmatoarele conditii !

- maniesta o defcienta mentala sau fzica sau o combinatie dedefciente mentale si fzice /

- se maniesta inainte de varsta de 11 de ani /

- pare a continua ara a preciza vreo limita /

- re3ecta nevoia persoanei de ingrijire, tratament sau alte orme deservicii "de tip special, interdisciplinar sau general# pentru o perioadaindelungata sau pentru toata viata, concepute si aplicate in mod individual.

4. Modelul psiho-social raporteaza $andicapul la societate. &roblema$andicapului este plasata la interactiunea dintre persoane si sieritelesegmente ale sistemului social. Adaptarea nu mai este unilaterala, nu mai


3/12

apartine doar persoanei. Din ce in ce mai mult, societatea este cea caretrebuie sa se adapteze la persoanele care o compun.

Anul 0560 a ost Anul International al Persoanelor Handicapate, iarscopul sau ofcial ! a ajuta persoanele cu $andicap sa se adapteze din punct devedere fzic si psi$ic la societate.

Shearer apreciaza ca problema reala este cea a societatii si nu a persoanei cu$andicap, si anume, cat de dispusa este societatea in a-si sc$imba propriilemetode si asteptari relativ la integrarea persoanei.

UPIAS (Union o Physically Impaired Against Segregation) intr-unprogram publicat la 7ondra inca din 0589, intitulat« Fundamental Principles of Disability », precizeaza ca $andicapatii insisi, teoretizand asupra propriei lorconditii in societate ac distinctia dintre * defcienta fzica + si situatia sociala acelor cu astel de defciente, numita * incapacitate + "disabilit:#.

Decienta zica este denumita ca lipsa totala sau partiala a unui membru alcorpului sau ca deormarea unui membru, a organismului sau a intreguluimecanism al corpului.

Incapacitatea zica este defnita ca dezavantaj sau restrictie in activitate,datorita unei organizatii sociale ce nu ia in seama "sau nu o ace sufcient#persoanele cu defcienta fzica, ecluzandu-le din aria activitatilor sociale.

Concluzia &%AS este oarte clara ! incapacitatea sau $andicapul fzicreprezinta o orma particulara a opresiunii sociale.

%ntre cele doua puncte de vedere prezentate eista o dierenta semnifcativa,desi pozitia teoretica de pe care sunt ormulate este in principal aceeasi !

a# S$earer considera ca societatea trebuie sa vrea si sa aca ceva pentruoamenii cu $andicap.

b# &%AS considera ca ei insisi trebuie sa lupte pentru a obtine;impuneceea ce doresc.

De aici rezulta consecintele dierite pentru intregul

personal care activeaza in acest domeniu, in sensul in care este pus in situatiade a opta intre !

- a lucra pentru persoane cu $andicap,

- a lucra cu persoane cu $andicap.


4/12

Integrarea sociala in mediul de viata


5/12

unei persoane straine, identifcand o alsa rea intentie intr-un gest oricat deneutru.

%n alte situatii, ei neaga tot ceea ce copilul observa in jurul sau legat de propriadefcienta, insista pe rautatea si ipocrizia persoanelor din anturaj, cultivand lacopil convingerea ca lumea in care traieste este rea.

&e de alta parte, unii parinti reuza sa tina cont de difcultatile socialedeterminate de defcienta. %n acest el, ei ii impiedica pe copii sa inteleaga sisa accepte toate aspecte legate de propria defcienta.

Datorita acestui rol suplimentar de mediator, reactiile parintilor in ata unuicopil cu defcienta capata o importanta majora. &arintii reactioneaza prinsupraprotectie, acceptare, negare sau respingere. Aceste reactii au determinatgruparea parintilor in urmatoarele categorii !

-parinti ec$ilibrati,

-parinti indierenti,

-parinti eagerati,

-parinti autoritari "rigizi#,

-parinti inconsecventi.

Parinti echilirati! Caracteristica acestei amilii consta in realismul cu care

membrii ei privesc situatia. Ei ajung rapid in stadiul de acceptare, sematurizeaza si pornesc la actiune.

Dupa ce cunosc situatia reala a copilului, ei isi organizeaza viata in asa elincat sa acorde atentie copilului cu nevoi speciale.

%n unctie de diagnostic si de prognostic, parintii vor gasi resursele necesarepentru a actiona singuri sau cu ajutorul celorlalti membri ai amiliei pentri a-lajuta * pe cel mic +.

&arintii stiu ! * ce este necesar +, * cand si cum trebuie oerit +, * ce, cum sicat de mult + se poate cere copilului cu nevoi speciale. Aceste reguli constituieun adevarat g$id al comportamentului ata de copil.

&arintii unui copil cu defcienta indeplinesc teoretic aceeasi unctie ca siparintii unui copil sanatos. Ei trebuie sa ramana in primul rand parinti. &arintiiunui copil surd, paralizat nu au nimic de acut pentru a-l ajuta. Aceastaatitudine apartine parintilor ec$ilibrati care privesc toate problemele cu calm.


6/12

Acesti parinti joaca un rol important in medierea relatiei dintre copil si mediuleterior. Ei mentin un climat de toleranta si de egalitate in sanul amiliei si insocietate.

n copil cu defcienta, c$iar daca este sustinut are probleme legate decomportamentul natural in ata unei persoane straine. %n acest caz, parintii

joaca un rol de tampon sau de mediator intre doua persoane. Aceastainterventie> va permite depasirea jenei si tensiunilor ce pot aparea in cadrulrelatiilor interpersonale.


7/12

-respingere.

ipsa de afectiune-parintii demonstreaza copiilor o lipsa de interes, deaectiune, de ingrijire. ?recvent, acesti parinti, sunt reci, ostili, isi cearta copilulpentru nimic, il pedepsec sau il ignora. %n aceste amilii au loc certurirecvente, iar copilul este antrenat in disputele dintre parinti.

= alta categorie de parinti lipsiti de aectiune sunt cei care nu pot acceptasacrifcarea vietii proesionale.

&entru copilul cu defcienta situatia este oarte difcila. El se conrunta cunumeroase probleme pe care nu le poate depasi sau compensa. Daca copilulnu este ajutat sa le depaseasca, se ajunge la situatia de esec. Sentimentul deinerioritate care apare datorita esecurilor ajunge sa fe trait intens, devenindtraumatizant.

?recvent, in aceasta situatie, copilul renunta usor la eorturi, deoarece nu are o

satisactie mobilizatoare si ajunge la solutii usoare sau la abandon scolar.

!uprasolicitarea copilului apare atunci cand parintii nu tin seama deposibilitatile reale ale acestuia. &arintii unui copil cu defcienta au o reactie denegare a problemelor. Ei considera copilul * ca toata lumea + si-i cer rezultateasemanatoare celor ale ratilor si surorilor sanatoase. %n acest caz, apare osuprasolicitare, care se soldeaza cu esecuri demoralizatoare.

%n situatia esecului parintii reactioneaza prin reprosuri si c$iar pedepserepetate, care duc la aparitia sentimentului de neputinta, incapacitate si

inutilitatea eortului.

"espin#erea este o alta modalitate de $ipoprotectie. Copilul cu defcienta estemereu comparat cu ratii si surorile sanatoase si ridiculizat.

&arintii se detaseaza emotional ata de copiii cu defcienta, dar le asigura oingrijire corespunzatoare. Atitudinea de respingere se maniesta mai mult saumai putin desc$is, sub orma negarii oricarei calitati sau valori a copilului, careeste permanent ignorat si minimalizat.

Aceste situatii apar atunci cand copilul nu a ost dorit. &arintii considera ca nuau nici un el de obligatii ata de copilul lor. C$iar si in ata legii ei isi declinaresponsabilitatea.

Parintii e"agerati! Cel mai obisnuit raspuns, mai ales din partea mamei, estesupraprotectia, o sursa de dependenta.

Acest comportament impiedica copilul sa-si dezvolte propriul control,independenta, initiativa si respectul de sine.


8/12

Supraprotectia este un element negativ, generand negatii atat din parteaparintilor, cat si din partea copiilor. &arintii care se simt vinovati devineagerat de atenti, transormand copilul intr-un individ dependent si solicitantpentru amilie.

Aceasta permanenta solicitare va genera reactii de nemultumire si ostilitate

din partea parintilor, reactii care-l vor ace pe copil sa devina nesigur.

&entru copiii cu defciente aceasta situatie este oarte difcila, intrucat ei nubenefciaza de un regim care implica stimularea si antrenarea in activitatilecasnice.

Acesti parinti vor reusi * marea perormanta + de a creste un copil singuratic,lipsit de posibilitatea de a-si maniesta propria personalitate. Copilul se vaconrunta cu greutatile vietii, dar nu va f capabil sa le aca ata, deoarece nu acapatat instrumentele cu ajutorul carora sa actioneze si sa se apere.

Parintii autoritari – acest tip de reactie este tot o orma de $iperprotectie aparintilor cu o vointa puternica.

Acesti parinti isi controleaza copiii intr-o maniera dictatoriala. Ei stabilescreguli care trebuie respectate ara intrebari.

Copilul este transormat intr-o marioneta, este dirijat permanent, nu are voiesa-si asume raspunderi si initiative, i se pretinde sa aca numai * ce +, * cat +si * cum + i se spune. n astel de comportament di partea parintilor areeecte negative, deoarece copilului i se anuleaza capacitatea de decizie si

actiune.

= orma particulara de atitudine autoritara apare in relatia dintre parinti siadolescenti. &arintii continua sa ii considere pe tineri copii, neputand acceptaideea maturizarii lor. %n acest contet, ei le reuza libertatea, incercand samentina o atitudine de tutela, in dorinta de a preveni surprizele neplacute. %nacest caz, raspunsul copilului este violenta, ce determina o deteriorare alegaturilor aective cu amilia.

neori autoritatea pune in evidenta atentia acordata copilului si grija pentru o

indrumare corespunzatoare. Acest ti de autoritate este justifcat mai ales insituatia unui copil cu probleme. %n aceste cazuri, tanarul este intrebat,participa la discutii, dar in fnal tot parintii decid, in unctie de parerile lor.

Parintii inconsecventi – oscileaza de la indierenta la tutela. Cel mai adeseaeste vorba despre parinti instabili, nesiguri si incapabili de a opta erm pentruo anumita atitudine.


9/12

Alteori copilul este * pasat + la dieriti membri ai amiliei, find supus unormetode educative dierite, adesea contradictorii.

Crescuti intr-un mediu inconstant, lipsit de metode stabile, copilul devinenesigur si usor de in3uentat de persoane rau intentionate.

#ocul

Copiii, majoritatea timpului lor liber si nu numai, si-l petrec jucandu-se. @oculreprezinta pentru copii o modalitate de a-si eprima proprile capacitati. &rin

joc, copilul capata inormatii despre lumea in care traieste, intra in contact cuoamenii si cu obiectele din mediul inconjurator si invata sa se orienteze inspatiu si timp. &utem spune ca jocul este * munca copilului +.

%n timpul jocului, copilul vine in contact cu alti copii sau cu adultul, astel ca jocul are un caracter social.

@ocurile sociale sunt esentiale pentru copiii cu $andicap, intrucat le oera sansade a se juca cu alti copii. %n aceste jocuri sunt necesare minim doua persoanecare se joaca si comenteaza situatiile de joc "loto, domino, table, cuburi, cartide joc etc.#.

%n perioada de prescolar se desasoara mai ales in grup, asigurandu-se astelsocializarea. Din acest motiv, copiii cu $andicap trebuie sa fe inscrisi lagradinita din vecinatate, alaturi de copiii sanatosi. Copiii sunt curiosi, darpractici, astel ca ei vor accepta usor un copil cu defcienta fzica, care sedeplaseaza in otoliu rulant sau in carje. Ei sunt sufcient de simpli si desc$isi

pentru a accepta usor un coleg cu probleme de sanatate. &erioada deprescolar este cea mai indicata pentru inceperea socializarii copiilor cu$andicap. 7a aceasta varsta, socializarea se realizeaza usor prin intermediul

jucariilor si al ec$ipamentelor de joc. (otusi, trebuie sa fm atenti la uneleprobleme deosebite. nii copii cu defciente au avut eperienta neplacuta aspitalizarii si a separarii de parinti. De aceea, pot aparea reactii intense, maiales in primele zile de gradinita. %n alte cazuri, copilul are probleme legate deutilizarea toaletei si de deplasare. %n aceste situatii, este de preerat sa sesolicite prezenta mamei pana la acomodarea copilului in colectivitate siacomodarea personalului cu problemele copilului.

@ocurile trebuie sa fe adaptate in unctie de defcienta copilului.

Copiii cu tulburari de comportament trebuie sa fe permanent sub observatie,iar la cei cu AD'D jocurile trebuie sa fe cat mai variate.

Integrarea scolara

Scoala este, de asemenea un mediu important de socializare.


10/12

?ormele de integrare a copiilor cu CES pot f urmatoarele! clase dierentiate,integrate in structurile scolii obisnuite, grupuri de cate doi-trei copii defcientiinclusi in clasele obisnuite, integrarea individuala a acestor copii in aceleasiclase obisnuite.

%ntegrarea scolara eprima! atitudinea avorabila a elevului ata de scoala pe

care o urmeaza/ conditia psi$ica in care actiunile instructiv-educative devinaccesibile copilului/ consolidarea unei motivatii puternice care sustine eortulcopilului in munca de invatare/ situatie in care copilul sau tanarul poate fconsiderat un colaborator la actiunile desasurate pentru educatia sa/corespondenta totala intre solicitarile ormulate de scoala si posibilitatilecopilului de a le rezolva/ eistenta unor randamente la invatatura si in plancomportamental considerate normale prin raportarea la posibilitatile copiluluisau la cerintele scolare.

%n scoala, copilul cu tulburari de comportament apartine, de obicei, grupului deelevi slabi sau indisciplinati, el incalcand deseori regulamentul scolar sinormele social-morale, find mereu sanctionat de catre educatori. Dinasemenea motive, copilul cu tulburari de comportament se simte respins decatre mediul scolar "educatori, colegi#. Ca urmare, acest tip de scolar intra inrelatii cu alte persoane marginalizate, intra in grupuri subculturale si traiestein cadrul acestora tot ceea ce nu-i oera societatea.

Datorita comportamentului lor discordant in raport cu normele si valorilecomunitatii sociale, persoanele cu tulburari de comportament sunt, de regula,respinse de catre societate. Aceste persoane sunt puse in situatia de a renuntala ajutorul societatii cu institutiile sale, traind in amilii problema, care nu se

preocupa de bunastarea copilului.

$iliografe%

0. Albu, A., Albu, C., Asistenta psi$opedagogica si medicala acopilului defcient fzicB, %asi, &olirom, 1/

1. %onescu, S., Adaptarea socioproesionala a defcientilor mintalB,ucuresti, Editura Academiei &.S.


11/12

niversitatea de Stat de )edicina si ?armacie Hicolae (estemitanuB


12/12

handicapului Integrarea sociala in acopiilor.

A eectuat !otnaru =ctavian

Chisinau 2016

Handicapul Si Problema Handicapului Integrarea Sociala in a Copiilor.

Documents

Transcript of Handicapul Si Problema Handicapului Integrarea Sociala in a Copiilor.