7/25/2019 Hammurabi Cel Mare

1/3

Hammurabi cel Mare (1792-1750 .Hr.) este regele babilonian care care este considerat a f ainventat rimul cod de legi. !n 1 750 .Hr." regele Hammurabi moare la #abilon. $l estentemeietorul rimului imeriu babilonian" iar domnia lui" inaugurat% n 1792" marc&ea'% nMesootamia un aogeu care vede civili'aia dobndindu-*i tr%s%turile sale defnitive *ic%%tnd valoare de model entru osteritate+ este ca'ul ,odului care oart% numeleregelui" m%rturie inestimabil% a ordinii statale *i a mentalit%ilor din acea vreme. cu toata

robabilitatea" a ost ublicat la inceutul domniei lui. ,ele 22 aragrae saate in iatrambr%i*ea'% aroae tot dretul ublic si rivat in vigoare la babiloneni e vremea luiHammurabi.

/tela de la mu'eul uvru" din aris" eemlarul cel mai bine conservat al tetului" se nscrientr-un ansamblu Hammurabi cel Mare (1792-1750 .Hr.) este regele babilonian care careeste considerat a f a inventat rimul cod de legi. !n 1 750 .Hr." regele Hammurabi moare la#abilon. $l este ntemeietorul rimului imeriu babilonian" iar domnia lui" inaugurat% n1792" marc&ea'% n Mesootamia un aogeu care vede civili'aia dobndindu-*i tr%s%turilesale defnitive *i c%%tnd valoare de model entru osteritate+ este ca'ul ,odului careoart% numele regelui" m%rturie inestimabil% a ordinii statale *i a mentalit%ilor din aceavreme. cu toata robabilitatea" a ost ublicat la inceutul domniei lui. ,ele 22 aragraesaate in iatra mbr%i*ea'% aroae tot dretul ublic si rivat in vigoare la babiloneni evremea lui Hammurabi.

/tela de la mu'eul uvru" din aris" eemlarul cel mai bine conservat al tetului" se nscrientr-un ansamblu de ietre gravate" atestat n regiune ca find de la sr*itul mileniului al lll-lea.

$a nu ne oer% doar o culegere comlet% de legi *i m%suri rin care se guvernea'% ara" cumac codurile moderne" ci *i o selecie de 3sentine 4uste imuse de c%tre suveran+ o4urisruden%" n realitate" destinat% s% asigure uniormitatea rinciiilor la care se suun4udec%torii" ntr-un stat n care legile scrise nu eistau" dar n care ca'urile se re'olv% nuncie de un dret de datin%" oral" *i de r%sunderea unei st%niri drete.

,oncend aceast% culegere" regele se gnde*te la gloria sa+ el consider% c% a reu*it ecalea unei guvern%ri *i a unei administr%ri nelete *i arecia'% onoarea care i revine dinaceast% reu*it% ca find egal% cu naltul restigiu e care i-l d% cucerirea unor %ri.

6er% de *tiin%" cel uin rin orma sa" care o anticiea'% e cea a tratatelorcontemorane" ,odul constituie o cart% *i un testament olitic al conducerii regale+ dac%osteritatea l-a 4udecat demn de a f diu'at *i recoiat" atul s-a ntmlat datorit%afrm%rii acestui ideal de regalitate *i nu a unui model de legi *i de reguli cu valoareuniversal%.

,odul arat% c% este vorba de o oulaie rearti'at% n trei clase" defnite du% rinciiul+ lastare social% suerioar%" rerogative *i obligaii suerioare.

outatea acestui cod redactat in secolul al 8::-lea i. Hr. re'ida in defnirea stricta adreturilor si a indatoririlor fecarei caste. Hammurabi a4unge c&iar sa aca distinctia intre

cula si resonsabilitate. ;stel" intentia criminala este luata in considerare in articolelecodului" ruandu-se astel cu traditia unei edesiri mecanice" de tiul 3oc&i entru oc&i"dinte entru dinte. ;ceasta inovatie este" intr-adevar" la originea dretului ca sistem ondate 4ustitie< ea a avut ca eect canali'area ra'bunarii ersonale si obtinerea unui acordgeneral asura 4udecatilor acute" deoarece acestea rere'entau o mai buna adatare asanctiunii enale la delictul comis.

;stel" un delict s%vr*it motriva unui om din oor este mai uin sever edesit dectdac% el este comis motriva unei ersoane nst%rite< dar" n sc&imb" rimul ac&it% dreturi

7/25/2019 Hammurabi Cel Mare

2/3

mai uin a%s%toare dect al doilea. ,t desre sclav" de*i oate f dat sau vndut *imarcat ca o vit%" el se bucur% de o ersonalitate care i d% dretul s% osede bunuri *i s%mearg% la 4udecat%. ;dev%raii sclavi din snul sistemului" ri'onieri de r%'boi *i deortai"buni de corvoad% du% lac" sunt ignorai de ,od" din lisa unui statut legal.

$l a servit ca model in toata ;ntic&itatea. /tatul condus de Hammurabi tim de aroae

doua generatii era considerat in ;ntic&itate ca un model de ec&itate+ guvernatoriirovinciilor nu erau la adaostul langerilor simlilor cetateni.

=retul amilial recunoa*te soiei" unic%" o caacitate 4uridic%" dretul de a eersa diverseroesii" c&iar *i de uncionar ublic< dar el re'erv% soului osibilitatea de corecie n ca' deinfdelitate" iniiativa divorului" l autori'ea'% e acesta s%-*i ia o concubin% *i s% adote uncoil entru a-*i asigura o descenden%.

:at% cteva ragmente din celebrul ,od al lui Hammurabi+

> =ac% cineva acu'% e altcineva" %r% s% oat% aduce vreo dovad%" acu'atorul va fomort.

> =ac% cineva acu'% e altcineva" *i oate dovedi vina acestuia" el va f r%sl%tit cubani.

> =ac% un 4udec%tor ia o deci'ie ntr-un ca'" iar aoi se dovede*te c% a gre*it" va f uss% l%teasc% de dou%sre'ece ori ct a imus el acu'atului" *i nu i se va ermite s% mai4udece.

> =ac% cineva ur% e ful altcuiva" va f omort.

> =ac% cineva g%se*te un sclav evadat *i l returnea'% rorietarului" acesta vatrebui s% l%teasc% doi *e?eli.

> =ac% un &o este descoerit n tim ce ur%" va f omort.

> =ac% cineva nu are sufcient% gri4% de un bara" *i bara4ul cedea'%" el va f vndut" iarbanii obinui vor nlocui recolta ierdut% n timul inund%rii culturilor.

> =ac% cineva inund% culturile unui vecin" i va l%ti ierderea.

> =ac% cineva *i las% gr%dina n seama unui gr%dinar" iar acesta *i ace treaba binetim de atru ani" n al cincilea an rorietarul e obligat s% ia arte la gr%din%rit.

> =ac% gr%dinarul nu *i-a %cut treaba bine" iar lantele suer%" el va l%ti ierderea nuncie de roducia vecinului.

> =ac% cineva are o datorie" *i nu oate l%ti" el se oate vinde e sine" e soia sa" e

ful s%u *i e fica sa s% munceasc%< du% trei ani ei vor f eliberai.

> =ac% un om dator *i l%te*te datoria cu un sclav" iar sclavul este sufcient de bun" nuot eista obiecii.

> =ac% cineva se c%s%tore*te cu o emeie dar nu are niciun el de relaii cu aceasta" nuse consider% c%s%torie.

7/25/2019 Hammurabi Cel Mare

3/3

> =ac% o soie are relaii cu un alt b%rbat" amndoi vor f legai *i aruncai n a%" darsoia oate f iertat% de soul ei *i d%ruit% regelui ca sclav%.

> =ac% un b%rbat olose*te violena asura soiei altui b%rbat entru a se culca cu ea"el va f omort" iar emeia considerat% %r% vin%.

> =ac% un b%rbat este caturat n r%'boi" iar emeia %r%se*te casa" de*i este mncaresufcient%" ea va f aruncat% n a%.

> =ac% un b%rbat este caturat n r%'boi" *i nu eist% mncare" emeia este %r% vin%dac% %r%se*te casa.

> =ac% un so %r%se*te casa" soia leac% n alt% cas%" iar soul se rentoarce" soia nueste obligat% s% se rentoarc%.

> =ac% un b%rbat vrea s% se desart% de o emeie care a dat na*tere coiilor s%i" oarte din %mnt *i din bani trebuie cedat% ei de so. ,nd coiii cresc" ea se oaterec%s%tori.

> =ac% un b%rbat vrea s% se desart% de o emeie cu care nu a avut coii" i va danaoi 'estrea *i banii e care i-a adus din casa tat%lui ei.

> =ac% un b%rbat adot% un fu" iar acesta cre*te n casa %rinilor adotivi" %riniinaturali nu ot cere ntoarcerea acestuia.

> =ac% cineva love*te e altcineva de rang mai nalt" va f biciuit n ublic de *ai'eci deori.

> =ac% cineva love*te e altcineva de acela*i rang" va l%ti o mina de aur.

> =ac% un sclav love*te un om liber" i vor f t%iate urec&ile.

> =ac% un b%rbat love*te o emeie ns%rcinat%" iar aceasta ierde sarcina" el i va l%ti'ece *e?eli.

> =ac% un constructor construie*te o cas%" *i o construie*te bine" rorietarul va l%tidoi *e?eli entru fecare suraa% a casei.

> =ac%" ns%" nu reu*e*te" *i casa se r%bu*e*te" ucigndu-l e rorietar"constructorul va f omort.

> =ac% ful rorietarului va f omort" ful constructorului va f ucis.