H

îlEDACŢiUNEA,sisistraţiiiMs ţi î ip m ltmv, plata mar» ar. 80.

1 -LEFON Nr. «23. SnrisoW astrancat# nu m

primesc..'«HRascript» na eb retriadt.

I n s e r a t e •* pnmef. is A4aalnietrcf)BR9

SraţOt ţi la următoarei* SiPQURI io AKliHŢURI:

«3 Visna la M. Dukes SfaoM., Sîo*. Aagonreld & Smerio Lee* ?.«, Heinrioh Seaalsk, A. O-**

Nachf.. vjaton Oppelik. tn Budapesta la A. V Oolber- S«?, Skgtein Qcrnat, Iolia Le» opoid (VH Krssăbat-kfirut

Preţul (aserţiunilor: o serie ^anaonă pe o coloană 10 bani

intru o publicară. Pmblio&ri -ui des» după tarifă pi tavo a . — BJEOLA28LÎ5 pc pomina

a o sor:« A> bani.

M MANUL LXXII!

Telefon: ffr. 226.

8AZETA «páré iaitoiuuiti putri Luííl-\)wPa un an Át e >z., s-

12 cor., pe t m! l *> B-rH de Domine iu 4 -m

PfiRttl KOltllS It iíliiei-.Pe un an 40 txanol, p* ,

Inni 80 fr., pe »tej .ont t B*rll de Danisáé* 8 fr. jM h*

Se'prenam«rA 1* toetr t sülé* poptale iin ln.ru fi . afará fi la d -r . ooieotorí

Aboiameitil min Br«.«Admleletrattafiaa, Piát» m

fcArgul Inului Sí. H0. •*«I. Pe un an is oot«, pe •$ Inni 10 cor.. p* uei lőni ’Cu dusnl aeaia : Pe un a- cor., pe faee tni 18 cm trei inni 8 eo Ln oa.piajc 10 báni. ~ AtAt *&., méntélé, edi fi marrti-. sünt. s re p lár *i

Jír. 28. Braşov, Duminecă 7 (20) Februarie ÍD IO .

J u d e c a t a p o p o r u lu i . Recentul caz petrecut In fata curţii cu juraţi din Seghedin este prea deajuns cunoscut ce­titorilor noştri, decât s& mai fie de lipsă

* i-l povesti din nou. N-am scris nu ştiu ce mult despre el — fiindcă e credinţa noa­stră, că pănâ şi un raport plin de greşeli stilistice delà cutare concert, ce s-a dat In cei din urmă sat românesc, este mai vrednic să fi© primit in coloanele ziarelor noastre decât orice senzaţie din viaţa ju ­ridică sau politică maghiară — totuşi e poate chiar prea mult ceia ce am scris iespre scârboasa afacere cu omorul bă­trânei Haverda.

Nici acum nu vom mai prăda tiparul cu eroii acelui proces scandalos. Ei au fă­cut ceia ce face ori ce om —- chiar şi mai puţin disperat decât ei — in aşa numita »luptă de conservare«. Eroina, o candidată de orfee, a primit, în Sabadca, vizitele nocturne ale unui procuror. Ucigaşul, care mai juca şi rolul de prim-amorez, a scris memoare erotice-senzuale, a plâns, s-a văe- tat şi a leşinat. După ce a fost achitat l-au văzut chetuind cu apărătorul şi cu judecătorii iui, cu juraţii.,.. Apărătorii vor fi făcut şi ei tot ce, după credinţa din Un­garia, trebue să facă, fără genă, un avocat. Treaba lor.

Nu mult ne pasă nici de florile cu ce au acoperit miile de cetăţeni seghedi- neni pe frumoasa şi bohema Haverda Maria, achitată ; şi mai puţin de iscălitura ei cerşită de alte mii de cetăţeni. Tot treaba lor şi asta — şi poate a lui Krafft- Ebing întrucâtva, şi a lui Lombroso Tot

laşa cum contrademonstraţiile budapesta- « oilor mai mult. numai pe Molière l-ar putea

interesa, cel care a scris pe Tartuffe.

Cu totul indiferenţi tot nu putem ră­mânea. Nu ne lasă să rămânem indiferenţi momentul psihologic din judecata de achi­tare a juraţilor.

Ce i-a îndemnat anume pe oamenii >ceşti>-, să spună un verdict de achitare? Convingerea de jurist? Dreptatea? Adânca lor compătimire? Presiunea? Aurii acu­zatei? Graţiile ei? — Nu. De ce să-i bă­nuim pe bieţii juraţi.

Motivul judecăţii lor este numai şi numai cea mai groasă »nepricepere« şi oea mai periculoasă fire, de-a judeca după impresii.

Martori suntem noi, z>arele naţiona­liste.

Scrisori din Maramureş. s

Un glas de durere. f

Până ce forţele ni se pierd în lupte seci şi deşerte, purtate în urma patimei, pornite din ambiţii, intrigi şi multe alte slăbiciuni omeneşti, — o mână de neguri clădesc cu 200.000 coroane sălaş trainic aşezămintelor culturale din Sighet, „palat cultural“. Până acnm *s-au colectat VOllU cor. Românul unitar Simeon Papp de Vi- şău a dat singur 1000 cor. Zeci şi sute de coroane au jertfit Molochu- lui maghiarizărei mai toţi din elita ro­mânească, şi nu s-au putut da la o parte nici cei mai buni dintre cei a- leşi din naţia noastră.

In „palatul culturd“ se vor a- dâposti „Szilágyi kör“ societate lite­rară, la care e membru până şi vi- cariulXJBud, şi „societatea industriei casnice“, care îu 1901 August a a- raujat o expoziţie de cusături în ma­re parte româneşti, prin cari vicariu- lui ruteau Balogh şi celuilalt ruteau, deputatului Nyegre László (când nu e Neszeîy) L-a succes sa câştige bună­voinţa şi ajutorul guvernului. S-a cu­les un album cu 150 motive, între cari multe antice, cari pe vremuri erau probabil admirate de strămoşul Dragoş. In Sighet s-a deschis atelie­rul de ţesături, unde merează 384 de ţesătoare. Reticulele ţâsute în „Si­ghet“ au ajuns la modă în Budapesta şi alte oraşe. Şi când le vezi, te doare inima. Motivele româneşti îm­pestriţate cu cele mteneşti şi combi­nate după gustul unguresc strică toată frumseţea originală a motivelor noa­stre străbune.

Acolo se va aşeza biblioteca şi casina maghiară, la care toţi românii

i sunt membri; mulţi din oficiu, iar ceilalţi din obicinuinţâ, apoi Reuniunea de cântări maghiară, care la concertul din Kecskemét al reuniunilor simi­

lare diu ţară s-a distius prin vocea lui Sztrimbej Laczi şi alţi Români.

Şi va răspunde vicariul T. Bud, autorul autolaudelor înşirate in „A- nuariul“ Asoc. p. cult. pop. rom. din M.: „avem şi noi de toate; iată „A- sociaţiunea!“ Insă alta e lauda şi alta e muzica faptelor.

La adunarea bătrânească, ener­vată, lipsită de idei şi animaţie din Octomvrie anul trecut a „Asociaţiu- nei“ a resunato trâmbiţă de apostol: propunerea părintelui din Dragomireşti Emil Bran, meşterul Manole al Mara­mureşului care din nimica a clădit cea mai frumoasă şi mai impunătoare biserică din întreg Maramureşul. A propus ca „Asociaţiunea“ să-şi es- tindă activitatea la sate şi să primea­scă programul de muncă al „Astrei“. Şi ce a urmat? Vicarul T. Bud a răs­puns : „e vis, nu se poate împlini“ şi a urmat somnul mai departe, somnul liniştit la marginea p.ăpastiei. A pro­pus atnnci părintele Bran să înfiin­ţăm u d despărţământ al „Astrei“. Ioan Mihalyi a aprobat, înflăcăratul şi agilul capelan al Jeudului, Iuon Bârlea l-a sprijinit — dar propunerea, ca neactuală, a trecut la răvaşul uitării.

Propunerea din urmă e cea mai potrivită. Asociaţiunea diu Maramureş e o societate filantropică pentru spo­rirea în număr a inteligenţei române şi nimic nu face pentru desăvârşirea în calitate a clasei inteligente. Statu­tele nu permit alte fapte şi ispravă culturală, cel mult prin abuz, şi atunci fapte patriotico-ungureşti. La adună­rile ţinute odată la an se dezbate mult în ungureşte. Acestea vor fi fiind fap­tele de cultură românească?

Astfel fiind împrejurările „Asoc.“ nu e sprijinită de nimeni. Rezultatele de până acum şi criza şi halul Ia care a ajuns a făcut ca publicul ge­neros să fie indiferent. In alumneu (internat) trebue altă conducere, mai românească şi atunci Mecenaţii nu vor

lipsi. Până atunci însă..? Ce folos c& de altcum avem inteligenţă destulă şi ce folos dacă creşte numărul când pierdem in calitate 1

Avem speranţe, că Gherla va şti înlocui figura marcantă a fostului ca­tihet şi prof. de limba română tran­spus la parohie, prin un urmaş demn. Avem tineri rezoluţi în convingeri, statornici la caracter şi Români cu cap şi cu inimă ca Alexandro Cziplea şi Ioan Bârlea. Aceştia ar şti aţâţa schinteia multor porniri nobile şi con­vingeri nepătate.

Insă dacă dorim să mai lucrăm ceva şi pentru popor, pentru lumina­rea naţiei setoase de cultură, dacă pe teren social, economic, moral şi inte­lectual voim să iniţiăm ceva, voim să înaintăm, atunci ni-se impune Înfiin­ţarea unui despărţământ al „Astrei“. Atunci, văzând rezultatul cu ochii, ni­meni nu s-ar retrage dela jertfă. In­stituţii noi dau nou avânt speranţe­lor şi se nasc noi încrederi şi se por­nesc jertfele materiale, pentrncâ ştii, că ai pentru ce jertfi.

Limba românească e neglijată familiile ne sunt împestriţate. Nu stnt petreceri româneşti, întruniri, concerte, teatre etc. unde să ne cunoaştem unul pe altul şi astfel multe frumseţi româneşti rămân nedescoperite, ca floarea reginei printre stâncile Pie­trosului.

Prin cultura streină suntem rupţi de cătră corpul naţiunei, şi înstrei- naţi de sufletul mamei naţii ni. An tre­buit să vină Selâgenii să ne deştepte, (va şti Gherla '~sá hé trimită şi să­mânţă buaă din Ardeal?) ca să ve­dem la ce hal de decadenţă am ajuns; ci în urma nepâsărei şi a oarbei ră­tăciri, ne-am înrolat între renegaţii, prin cari se susţine cultura maghiară. Cultură maghiară şi spirit maghiar propovăduit, susţinut de Români ma­ramureşeni! Din Maramureş au răsă­rit irozii, Apsay János (cândva Viad

KOiLETONUL »GAZ. TRANS.c

Pe ţărm.In unde line apa trece,In suflet valuri se frământ’.Să fie toate trecătoare,Nimic nu-i vecinie pe pământ?

Întreb de albia bătrână,Şi glasul meu se pierde ’n gol... 0 stea din noapte vine, moare, Iar undele se sbat domol...

Ascultă vântul dintre frunze, Ascult şi eu şi mă ’nfior Cum ritmic tainic se ridică In pacea nopţii-un glas uşor.

E glasul albiei bătrâne Ce-mi spune taina cea de veei: „Pe asta lume călătoare Trec eu, trec toate, şi tu treci!“

A. Luchin.

Pagini râsleţe.N a t u r a .

Un prietin al meu mă rugase mai zilele trecute să-i vorbesc ceva despre na­tură. Prietinul meu e poet şi încă mare, aşa se crede el.

in poesiile lui tot a doua strofă se plânge că l-a lăsat iubita şi încheie vă­zând prin neguri apropiindu-se de ei moartea năprasnică. Sărman suflet, săr­mană liră 1

Dar să fac voia prietinului meu!Ce curioasă e natura! Câte lucruri

şi schimbări se întâmplă în natură şi cu câtă precisiune, — şi mintea omenească în zadar încearcă să le pătrundă — nu ie poate străbate, stă în loc.

O zi frumoasă de vară... Soarele ră­sare radios pe firmament şi cu razele sale încălzeşte, aprinde, dă viaţă. Deodată nori negri se ridică şi întunecă firmamentul, fulgerii străbat norii, se ridică vântul cu furie, bate, scormoneşte, desrădăcinează tot ce i vine în cale, începe ploaia cu stropi mari.

E sfârşitul lumei !După un timp natura se linişteşte,

vântul, ploaia încetează, norii se împrăştie, soarele apare maiestos pe cer. E linişte.

Râde câmpul, râd văile, râd arborii şi floricelele şi râde natura întreagă cu hohot. Totul e plin de viaţă şi deasupra tuturora pluteşte divinitatea: Dumnezeu.

Ce plăcut e, Doarono, să trăeşti!

Astfel de evoluţiuni se întâmplă şi în organismul omenesc.

Azi e pace şi linişte, mâne erup ne­înţelegeri şi certe între indivizi, popoare şi state. Se pornesc răsboaie crâncene, se pun faţă în faţă armate, tunuri, puşti, gloanţe. Se fac omoruri şi se varsă păraie de sânge.

După un timp oamenii se domolesc, neînţelegerile înceată, duşmăniile se uită, E pace... E linişte... E bine.

Mare eşti Doamne şi nepătrunse sunt lucrurile ta le !

Omule I Pleacă-ţi fruntea şi în tăcere urmează căile lui Dumnezeu!

C o p i i .

Veniţi la mine voi suflete curate şi nevinovate. Veniţi să vă strâng la piept, să vă alint în braţele mele, să vă sărut, să vă ascult bătaia inimei, să râd şi să mă bucur cu voi împreună,

îngeri scumpi şi d ragi!

Sufletul vostru e ca cristalul, ca apa râului de munte, ca azurul cerului.

Inima voastră e ca bobocul primă- verei, ca floricica câmpului, nu ştie de pismă, de invidie şi de răutate.

Unde să vă ascund? Cum să vă fe­resc să nu se prindă de voi păcatele şi ticăloşia acestei lumi stricate ! ?

Părinţi daţi-vă samă ee comoară scumpă aveţi voi în casa voastră 1 V-aţi gândit vreodată ce rece şi seacă e viaţa acelor oameni, pe cari nu i-a înzestrat bunul Dumnezeu cu © »pii 9

V-aţi cugetat vreodată, că nu este fericire mai mare pe pământ decât aceia de a te vedea Sncungiurat de copii sănă­toşi, bine nutriţi, veseli şi plini de viaţă.

Aduceţi-vă aminte că în copilaşii voştri e întrupată nădejdea unui neam întreg.

Aduceţi-vă aminte, că copilitele voa­stre sunt ca vestalinele Romei. Ele au me­nirea să aprindă şi să ţină aprinsă în ini­mi flacăra sfântă a iubirei de neam şi de ţară.

Aveţi grije părinţi de copilaşii voştri, că mare şi grea răspundere aveţi, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea neamului nostru.

N. F.

Paerina 2, G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 28.— 1010

de Apşa, fost stipendist) matele ha­ham al creşti n-socialiştilor şi dr. luon Bad (nepotul vicarului şi copilul de suflet prin educaţie al canonicului Lau­rán, singurul român, care înainte de a fi botezat & fost catolic, mai Papă ca Papa) care atât în coloanele lui „Mâ- ramaros“, cât şi în „Budapesti Hírlap“ a debutat prin grosolane ofenze la adresa naţiunei sale. Aceştia sunt şerpii desghieţaţi de „Asoc. pentru cultura poporului român din Maramureşu. De rămâneau la capre, erau mai folositori omenimei şi naţiunei.

Din preparandia din Sighet au răsărit dascăli ca Tarţa şi Marchiş. Tarţa s’a făcut calvin şi cantor în Teceu. Semn, că nici confesiunea nu ni-o ştim apăra şi păzi atât; de infec­tat e mediul că trebue să luptăm cu arme escepţionabile. Marchiş prin „Nemzeti Nevelés“ — deşi dascăl con­fesional în Glod, — formal agită în contra preoţilor valachi trădători de patrie şi duşmani ai ideii. Aceştia pă- cătuesc şi din prostie, şi prostia e cel mai puternic duşman. Suntem în ţara lui „mégis“ şi a lui „pedig“, unde se află protopop, care nu ştie ce e ro­mâneşte „sobă“. Unde te izbeşti de fraze ca : „Mégis ţ-am spus fiam“, pedig nu m-a ascultat“ ... pănă şi în vorbirile preoţilor....

E de prisos să mai caut a con­vinge pe cineva despre necesitatea Infiinţărei unui despărţământ al „As- trei“ pentru părţile noastre. Şi pe cine să conving în ţara, unde astfel se roagă credincioşii : „Mégis mégis cu pace Domnului să ne rugăm “... „Pe­dig a ta este împărăţia şi...“. Pe cine să conving în ţara lui „mégis şi pedig?“

0n fel de COfDimleat. Cetim în »Lupta«: Faţă cu zvonurile de tot felul, ce se col­portează în legătură cu apropiata cam­panie electorală şi mai ales faţă de afir­mativele candidări ce s ar ivi deja pe alocuri, asupra cărora nu s-a putut lua pănă acum nici o hotărâre competentă: fruntaşii şi întreagă obştea românească este invitată să ou ia nici un angajament de ori ce natură ar fi, pănă când comi­tetul executiv al partidului naţional îşi va face cuvenitele comunicări privitoare la lupta electorală. In scopul acesta preşe­dintele partidului naţional a convocat pe Sâmbătă o şedinţă a comitetului naţional, în care se va desbate chestia aceasta în înţelegere cu deputaţii naţionalişti. Tot atunci se va discuta şi asupra eventualei convocări a unei conferenţe naţionale.

Fişpanul Braşovului şi ai Făgăraşului,au fost numiţi din nou în funcţia ce ocu­pă. Fişpan al comitatului Treiscaune va fi numit baronul Adaibert Szentkereszty.

Ultima COpită- Acum, ulterior aflăm eă în ultimele ceasuri ale şederii sale în fotoliul de catifea roşie, la 4 Ianuarie 1910, a semnat contele Apponyi o ordo­nanţă, care ne priveşte foarte de aproape şi de care nu a cutezat guvernul să se apuce pănă ce era la plină putere. Anume a respins apeiaţia dată de fericitul Ales. Mocsonyi contra noului regulament al pa- rochiei gr. or. române-greeeşti din Pesta» aprobând acel regulament lipsit de orice bază de drept, prin eare aeea comună bi­sericească desfăcându-se de orice legătură de bisericele gr. or. din patrie, se pune deadreptul sub eontrolul guvernului, re­cunoscând numai în cele spirituale supre­maţia episcopiei sârbeşti din Buda. Această ordonanţă ominoasâ poartă numărul : 151321/909, dar e datată din 4 Ianuarie 1910. E ultima lovitură de eopită 1 — »D— 1.«

Cronică politică.La cea din urmă conferinţă pentru

pregătirea programului ce va fi prezentat astăzi în faţa adunării de constituire a partidului muncei naţionale, au luat parte afară de membri cabinetului: Csáky, Tisza, Zs. Beöthy, Lánczy, Láng, Erdélyi, Berze- viczy, Perczel, Jakabffy, Kabos, Mara, Zichy, Návay, Szilassy şi Singer, redactorul zia­rului »Pesfcer Loyd«, care de mult e ín serviciul guvernului. Programul este lu­crat de Tisza. Acesta va rosti o vorbire mai lungă la adunarea de constituire. După el va vorbi Héderváry, apoi Návay, şi e- ventual Carol Eötvös.

Chestia votului universal va fi tratată în program ca cea mai importantă, dar nu ca cea mai — urgentă ! Intre Héder­váry şi Tisza s’a iscat o mare şi aprinsă discuţie în chestia aceasta, după cum dau de ştire ziarele maghiare. A învins punc­tul de vedere al lu i Tisza, care pretinde ca în program să se zică » reforma electorală, cu lărgirea democratică a dreptului de voU ia r nu tsufra j universal*.

In programul guvernului a mai întrat vechiul deputat Ivor Kaas. El însă, ca şi C. Eötvös, îşi asigură dreptul de-a avea totdeauna opinia proprie..

Alte Intrări: G. Justh, fost deputat kossuthist, baronul Hadvánszky, I. Lud- wigh, fostul director al căilor ferate. Les- tyánszky, secretar de stat în penzie, Dr. Berend şi Dr. Katona, profesori de uni­versitate, şi lo s if Széli, fişpanul comita­tului Făgăraş.

Héderváry a spus că numirea lui Zichy, la culte, va urma Miercuri sau Joi. Cu acel prilej Héderváry s-a declarat ade­rent al autonomiei catolice, dar chestiile de amănunt îl vor privi pe Zichy. Contele Zichy a lost chemat în audienţă la moş­tenitorul de tron, eri după prânz, şi a fost reţinut timp de un ceas şi jumătate. Moş­tenitorul a cerut informaţii de la el asu­pra noului partid.

Despre programul guvernului lucrat de Tisza, se zice că are 6 —7 puncte. Ace­ste puncte ar f i : chestiile constituţionale, chestiile militare, chestiile economice, re­forma electorală, chestii sociale şi chestia de naţionalitate.

In Cazinul Naţional e mare îmbul­zeală, şi oaspeţii se sporesc într-una. Pri­mul ministru are să primească o mulţime de deputaţii. Intr-o singură după amiazi a avut să primească vizita alor 72 de — aspiranţi.

*

Vechiul partid naţional din Croaţia, zdrobit deodată cu partidul I beraldin Un­garia, învie acum şi el, deodată cu acesta. In urma numirei de ban a lui Tomasics, preşedinte de partid a fost ales fostul mi­nistru Kovacs'cs. Banul a făcut pact cu coaliţia în următoarele coudiţiuni; coaliţia va vota budgetul şi va sprijini acţiunea constituţională a guvernului, în schimb gu­vernul va începe numai decât lucrările pen­tru lărgirea dreptului de vot.

*

a unei schimbări în persoana suveranului sunt falşe.

Adunarea constituantă se va ocupa exclusiv de reforme interne.

*

Tratativele guvernului englez cu I r ­landezii. Ministrul preşedinte Asquitb, a vizitat alaltăeri pe regele Eduard pentru a-i raporta resultatul deliberărilor cu mem­brii noului cabinet. In urmă s’a ţinut un consiliu de miniştrii la care au luat parte şi membrii cei mai însemnaţi ai partidului liberal. Se crede că negocierile lui Asquith cu Redmond, şeful naţionaliştilor irlandezi, nu au dat nici u d rezultat.

Pentru şcoalele noastre confesionale.Reieag, la 20 Ianuarie 1910.

Onorată Redacţiune! Vă împărtăşesc cu. bucurie un ofert generos, ce ni l-a tă­cut spectatul domn Dr. Ioan Boca, direc­torul institutului de credit »Ţibleşana« din Reteag în favorul şcoalei noastre confe­sionale.

Dupăce şcoala noastră nu dispune de un fond de susţinere, ci salarul docenţial urcat la 1000 coroane se plăteşte numai esclusiv din repartiţia de pe popor, iar acesta în cea mai mare parte este sărac, şcoala noastră era ameninţată să piară, dacă nu acuma, de sigur însă la finea ace­stui an şcolastic.

Aducând la cunoştinţa d-lui director al »Ţibleşanei*, L>r. Ioan Roca starea acea­sta precară a şcoalei noastre, şi rugându-1, să binevoiască a ne da ceva ajutor, dom­nia sa a promis solemn, că, dacă Venera­tul Capitlu episcopesc de Gherla va bine­voi să depună din fondurile şi fundaţ'u- nile administrate de dânsul suma de 20 mii ori 30 mii coroane, la institutul »Ţ i­bleşana«, care este un institut solid, — va da Veneratului Capitlu după capitalul depus h%, şi va da tot după acel capital senatului scolastic gr. c- t. din Reteag în scopul susţinerei şcoalei spre acoperirea salarului docenţial 4%.

In modul acesta onoratul institut »Ţ i­bleşana« salvează şcoala noastră, dacă Ve­neratul Capitlu va împlini aceasta condi­ţie. Şi eu cred, că Veneratul Capitlu va împlini condiţiunea pusă, căci şi până acuma s-au depus bani de la fondurile ad­ministrate de Veneratul Capitlu la insti­tute de credit pe lângă 5%, fără ca acele institute să facă jertfa, ce se ofere să o facă acest institut.

Am ţinut sâ aduc aceasta la cunoş­tinţa publică, ca exemplul dat de »Ţible- sana" să fie urmat şi astfel să se poată salva mai multe şcoli de-ale noastre, cari trebue să ne fie mai scumpe decât viaţa.

Nu ar putea oare toate Capitulele episcopeşti, cari au depuneri pe la bănci şi nu ar putea oare şi norocoşii particu­lari, cari au depuneri considerabile pe la bănci, să ceară asemene jertfe pentru sal­varea şcoaleior din cutare centru ?

1. S - a .

Majestatea Sa a sancţionat proiectele de lege referitoare la Bosnia despre sta­tutul provincial, despre sistemul electoral, despre regulamentul de afaceri, despre le­gea asociaţiilor şi întrunirilor, despre con­silierii districtuali, sancţiunea se publică în numărul de azi ai monitorului oficiat. Proclamarea constituţei şi manifestul im­perial se va publica cu mare solemnitate Marţi în conacul din Serajevo de cătră şeful ţării D..i prilejul acesta vor avea loc în S r&iovo şi oraşele din provincie mari festivităţi.

Revistă externă.Grecia în preajma unui război civil.

După ultimele telegrame situaţia în rega­tul Greciei s’a înrăutăţit din nou Zilnie se aşteaptă isbucnirea unui războiu-eivil în urma terorismului ce-1 desfăşură liga militară. »Times« află din Atena că atitu­dinea ofiţerilor de marină a pus pe gân­duri Liga militară. Membri Ligei se ocupă cu pianul să desarmeze t o » ' j vasele de război şi să le trimit? în J** *e porturi. Câtev ; torpiloare aa şi «ost crirr se la in­sula Melos. Comandanţii unor torpiloare au primit crdin dela ministrul marinei să debarce armamentele ş nuniţiile pe insula Leros lângă Salamina şi de acolo să le transporte la arsenal. Corpul ofiţerilor şi marinei numai in urma intervenţiei perso­nale a ministrului s’au supus acestui ordin.

Ziarul »Chronos« organul ligei mili­tare publică în fruntea ziarului apărut as­tăzi, o declaraţiune zicând, că toate inter­pretările ce s’au făcut despre convocarea adunărei de revizuire a Constituţiunei în senzul reducerei drepturilor regalităţei sau

Districtul montan Abrud-Roşia.(Urmare.)

Noi însă să mai rămânem puţin în locul de observaţie. Nişte museuliţe, mici, de coloare albă-eenuşie, cari s-au pus ca un roi pe no», ne supără. Dar nu avem mult timp a ne cugeta ia aeeste fiinţe ne­vinovate, căci suntem captivaţi de o nouă privelişte interesantă. Un alt sgomot se aude, fără să-ţi poţi da seamă, eă din că- trău vine şi că prin ce s-a produs? Acuşi samănă cu sunetul unul clopot depărtat, pe care însă îi îngână uruitul unui echo, al hoititurilor imense, sub care ne aflăm ; acuşi trebue să-l asameni cu vuetui unui uragan ce se apropie; ori doară un lac subteran şi-a rupt zăgazurile. în eare dur- mise atâta timp, şi undele lui grăbesc a ajunge pe fraţii, cari înainte cu câteva veacuri au plecat din mijlocul lor, şi ce o să se Întâmple cu noi aflându-ne în ca­lea lor?

Toate aceste eugete sinistre pătrund pentru un moment în sufletul nostru, deşi sgomot.ul ce se apropie nu e produs de altceva, decât de vocile şi paşii unei cete mai mari de mineri, cari se reîntorc dela lucru. Peştera, în eare ne aflăm, schimbă însă şi şoaptele cele blânde, în urlete în­fiorătoare. Minerii vorbesc în mersul lor? Asta-i senzaţie, un eveniment mare— >au dat de aur*.

Presupunerile noastre sunt adevă­rate. lată că dintr-un tunel ce-şi cască gura în fundul peşterii, iese un thocman* chipeş cu o traistă în spinare; cu băţ în dreapta şi luminare în stânga, după el ur­mează un miner, doi mineri, cu câte un săculeţ destul de greu pe umăr. Săcule­

ţele sunt legate cu m&estrie la gură şi sigilate, apoi urmează iarăşi alt »hocman«, se pot -cunoaşte numai după traistă, căci minerii simpli n-au voie să-şi ducă traista în mină. — Şi aşa mai departe urmează ceilalţi 15—20 mineri, iar mersul acestei caravane voioase, o închide toberhocmanuU, Vatra în care lucră aceştia, e o vatră >de benedicţie« şi fiindcă au dat de aur, se te torc voioşi, sunt vorbăreţi, fac haz pe con­tul consoţilor lor, cari n-au avut fericirea să tpincuiască* şi e ;, adecă să taie cu dălţile lor lungi la ştufele de aur ce s-au ivit în vână, din cari câte o bucăţică aşa l fără voie le mai cade şi în sân. Aceşti mineri îşi poartă capul pe sus, mişcările lor sunt mai flexibile, expresiunea mai vo­ioasă. Să fie obosiţi? Nici vorbă. Deja de 8 ceasuri lucră în conţinu, şi nici acum n-ar fi eşit din mină, dacă uleul din feli­nare, dacă luminile nu s-ar fi gătat, dacă dălţile şi sfredelele nu s-ar fi tocit, dacă praful adus cu ei n-ar fi ars.

Ies din mină, ca să îmbuce niţel din merinzile lăsate în » crumbul* dela gura minei, până atunci ţiganul minei ascute dălţile şi sfredelele şi iarăşi la lucru. 48 ceasuri de lucru fără întrerupere în tor­tul* sau »vatra« »de benedicţie«, e o plă­cere pentru miner, nu greutate. Aşa spun ei, eu însă judec altcum. Ştufele aflătoare în sacii scoşi cu mare pază, se predau di­rectorului, unde în mojere mari, cu rude grele de fier se pisează, se sdrobesc mă- a runt şi năsipul fin ce s-a produs, se alege cu şaitrocul. Praful de aur se prinde cu »mercuriu«, se spală, se curăţă de toate ingredienţele, apoi bulgărul de aur cu mer­curiu, se stoarce prin o pânză deasă, glo- burelele aceste eliberate în parte de mer­curiu, se ard în foc pentru a delătura de tot mercuriul din e ;e şi se vând la schim­bătorii de aur, sub numele de taur liber«, făcându-se astfel oarecare deosebire între aurul liber, aurul din steampuri, aurul ales de „gozariu din resturile petrişului de la şteampuri şi aurul ales cu »hurca« şi cu »dosea« din al via pâraielor. Resturile de pietriş auros sfărâmat în mojer şi arun­cat ca netrebnic din »şaitroc«, se macină din nou pe »râjniţă« într-o compoziţie de »mercuriu« şi apă, aurul rămâne între pe- trile »rijniţei«, iar tulburelile şi alte res­turi petroase, sub numirea de »rubriturit se valorizează la cohurile erariale din Zlatna.

Dar să ne rentoarcem în ascunză­toarea noastră din internul dealului. Ceata minerilor fericiţi a trecut în partea opusă a peşterei, n’o mai observăm, presupunem numai că şi ultimul miner a dispărut deja pe tunelul din dos, deoarece sgomotui în­cepe a dispărea. Noi suntem gata a ne a- prinde felinarele şi a continua escursiunea când o licărire timidă a unei luminări, ce se zăreşte sus-sus, pe păreteie din faţă al peşterei, ne îndeamnă să mai avem niţică paciinţă. Stăm deci locului şi privim în sus, dar îngroziţi ne întoarcem faţa pentru a nu vedea scena ce se petrece. Un om, dela o înălţime imensă 60—80 metri, gră­beşte în jos, când pe neşte suluri de brad, în cari sunt tăiate urme, şi-s abia aninate de stâncă, (aceste seări curioase se numesc »scări romane«) — ; când pe păreteie a* proape luciu se acaţă ca şi-o pisică. Un pas greşit şi e fiul morţii. Dar iatăl ajuns pe un coridor şi noi respirăm mai liniştit, de aici să aruncă preste un abis, se acaţă pe alt părete şi în câteva momente e jos în faţa noastră. Face un semn cu lumina­rea şi tot pe aceia cale îi urmează al 2-lea,. 3-lea şi al 4-lea. La aceştia privim mai fără teamă. Al 5-iea şi poate al 6-lea pe caro nu-1 observăm, rămâne sus pe o po­liţă lată, vedem că-şi adună grămezi de petrii în jurul său. Unul din cei 4 sosiţi în jos se postează la gura tunelului din care eşîse ceata voioasă a minerilor, iar eei 3 au dispărut pe tunel. Luminările se sting şi sus şi jos şi o linişte adâncă dom­neşte pretutindenea. Suntem în clar cu si­tuaţia. Aceşti indivizi aparţin aşa numitei tcelei mici*, — membrii ei să numesc >ce- tăţeni*. — sau şi tholoangheri* şi sunt foarte indrâsneţi, despre aceasta ne-am convins deja, deci e conzuit ea în intere­sul nostru propriu, să stăm în locui scu­tit, făr’ a da faţă cu ei şi f&r’ a fi espuşi la o bombardare de sus, toarte periculoasă chiar şi pentru viaţa noastră.

(Vfc ara-t)

ŞTIRI.— 6 Februarie v.

Cătră o rom âncă, socialistă«Ţi-aş fi scris bucuros, că aceasta va fl scrisoarea întâi, şi că va urma ,a doua şi a treia, dacă n-aş fi convins, că doctrina socialismului nu face să fie discutată de un suflet de Român în mai mulie scri­sori?

Nr. 28.-1910, Pagina 3.G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

Intr-un oraş mare din Apus am cu­noscut şi eu socialişti şi socialiste, cari | riiauin cea mai bună înţelegere. Dar ei ve- J eau de departe, dintr-altă ţară, unde | stanţa intre şinele căilor ierate este alta 1 decât ia căile europene. Ziceau că sunt jiaţi şi se puteau să se iacă ori ce-ai fi writ, fiindcă ar fi rămas, în oricare ţară {•ai fi transportat şi îatre orice fel de ca­noni i-ai fi aşezat, tot aceia ce erau când ieşiau din 'Rusia: jidani. S-ar fi .tăcut KîOîarăşi« şi cu mine.

Când n-ai [casa ta, te întovărăşeşti «o oricine, ca să te ştii supt un acoperă- nlnt; când n-ai negoţul tău, te întovăre- şşti cu oricine, să ştii, că câştigi; când Mi drepturile tale, fiindcă n-ai nici trecut »ci iubire şi milă de oameni, te ’ntovă-

cu oricine, casă te ştii ocrotit. In contra tirăniei, care purcede dela indi- .... feroce şi niciodată săturat de prada ^ de ce să n-am dreptul a opune pu- «rea massei, reprezentată prin puterea de stat?

Iar dacă ai o moşie mare şi n-o cu­noşti şi nu ştii, cât izvor de câştig e în aţi totul e lăsat în neîngrijire şi preţul ti scăzut, vei aduce un arândaş, care Bţk) ia din mână sarâcindu-te ? Vei în- jadui deci să se amestece străini în lu­crările tale, pentruca să te biruiască şi să lostăpânească ? Uită-te numai împrejur jm\ cât mai este de făcut: în casele toastre, pe ogoarele noastre, pentru ră- liciţii noştri şi pentru sufletele noastre întunecate I Ştii ce trecut a avut neamul icesta, din care iaci parte? Pentru ce s-a luptat, cât sânge a vărsat ca să învingă, cu câtă credinţă a urmat pe cei ce-1 con­duceau? Nu numai lucrurile dela Dumne- m sunt sfinte. E sfânt şi lucrul ce-1 vrea

I, când îşi dă viaţa pentru el. Iar„nea- nul nostru a dat atâtea vieţi pentru Ie­

şi limba şi ţara luil De ce să creadă in legea lui şi alţii,

and el nu vrea ?ue ce să vorbească limba lui şi alţii,

iud ei nu vrea ?De ce să împartă ţara lui cu alţii,

id el nu vrea ?N-a sosit timpul. Nici pentru alte

lauri n a sosit, cari au trăit mai muie t noi!Dar atunci de ce să-ţi risipeşti pu-

-rea în urmărirea unui lucru, care chiar iod întemeiat în teorie, este cil totul de prisos? Socialismul n-are viaţă în forma, ore i se dă astăzi. Ei va evolua ori — toace e mai uşor de crezut — va lăsa icul altei teorii mai potrivită cu evoluţia omonimii. E greu să stabileşti principiile Nesvoliare istorică. Şi e şi periculos,

deoarece scrisoarea aceasta nu o »tovarăşilor din toată lumea«,

)0t mărturisi şi eu ee cred despre omenire, ieipre Europeni în rându ’ntâi. lată ce. li gândesc Ia luptele înverşunate între dartagineni şi Romani, între Romani, fină, îatre Greci şi Perşi ’ntre Romani ifQali şi Germani şi Daci etc. tot po- m, cari; vorbiau iaiie limbi, şi fiindcă

18-au putut înţelege, s-au măsurat cu Erau naţiuni In vrem urile vechi, pe

iri le deosebia limba şi cunoştinţa altei ini«.Dar oricât de puternică a tost con-

înţa aceasta, o nouă doctrină, un nou let, stăpânilor fără de graniţe, s-a ivit ertştinism. Acesta a înirânt spiritul ve-

Iar luptele se dădură în evul mediu i aproape de timpurile noastre pen-

creştinii şi 4’n contra păgânilor ori creştinii de mai multe feluri. Religia

totul, aproape totul. Aceasta vei înţe- o mai bine şi vei zimbi, dacă te gân- cum au încercat unii să ne iacă Ju- i, alţii calvini şi amândoi ne dădură

ţ&tura lor în limba noastră romă , când ei erau Saşi ori Unguri tşi

uitaseră de dragul lui Luther şi Cal- că-s Saşi şi Unguri.Astăzi aproape numai ştim cee o con- e, şi împărţim lumea ierăş dupănea- şi după limba pe care-o vorbesc. Azi dar

şi stăpâneşte spiritul evului vechiu, bat, fiindcă s-a desvoltat în decursul iriior cari s-au scurs. Şi vor trece şi lup­

tele noastre pentru limbă, după mulţi ani de zile, dar numai atunci, cân i vom fi asigurat fiecărui individ dreptul la o creş­tere naţională. Aceasta va fi intr-o vreme când Ungurii îşi vor face cruce, cum de un ministru unguresc a putut închide în temniţă pe un redactor român, fiindcă scria în gazeta lui, ce credea el, ori tipă- ria aceea, ce credea altul, după cum ne mirăm noi astăzi, că un sinod de cle­rici a putut arde pe rug pe unul, care mărturisi, ce-i deosebia credinţa lui reli­gioasă de a altora.

Atunci, când zilele naţionalismului vor fi trecut, când fiind fiecare om naţio­nalist nu va mai fi de lipsă să fie nici-unul, atunci vor urina zilele..... bine, fie,zilele socialismului, dacă acesta nu va fi ceea ce ieste astăzi: o doctrină curat po­litică şi fără puterea, care a făcut din învăţătura lui isus Hristos o învăţătură atât de roditoare. Doctrina timpurilor, viitoare — peste^ sute de ani — îşi va avea izvorul în etică, fiind desvoltarea principiului creştinesc »Iubeşte] pe dea- proapele tău«. Socialismul e numai o ne­buloasă treaptă de desvoltare spre vre­murile ce vor veni.

Până atunci însă uită-te împrejur şi vezi ce mai este de făcut în casele şi o- goarele noastre şi gândeşte-te ea ar fi o mare nedreptate pentru neamul nostru» să vorbească limba altui neam şi să-şi împartă ţara cu alţii.

0 Româncă — membră în direcţiuneaUnei bănci. Din Ilia-Murăşană ne vine şti­rea, că d-şoara Dr. Eleonora de Lemenyi, distinsa noastră profesoară ia şcoala civilă de fete a »Asociaţiunei«, a fost aleasa zi­lele trecute membră în direcţiunea insti­tutului »Progresul«. Acesta este, după cât ştim, primul cas în Ungaria, ca din direc- toriul unui institut financiar sâ iacă parte şi o femeie. Meritul de a ii deschis femeii române acest nou ram de activitate este fără îndoială al acţionarilor »Progresului«, iar noi din «arte-ne nu putem decât să dorim d-şoarei Dr. Lemenyi multe succese în noul ei post.

y /

Icoane vecbi. La Bocicăul mare în Maramureş s-a descoperit o zugravitură din veacul al optelea. Zugrăvitura a fă­cut-o un pictor înainte do năvălirea Ma­ghiarilor pe scândură şi mai târziu a aco- perit-o cu tencuealâ. înfăţişează pe Chris- tos storcând un strugure Intr-un potir ţi­nut de-un înger. Este anul 773 cu slove chirilice şi scris »zugrăvit do diaconul Va- 8ile pentru ispăşirea păcatelor«. E de cre­zut că inscripţia e slavă. Mai sunt şi al­tele. Biserica e greco-catolică. Se crede câ icoanele sunt din Gaiiţia sau Rusia. Vor fi aduse în muzeul naţional din Budapesta.

Fondai caltaral im dieceza Araduîailată lista cea mai nouă : Atanasiu Lazar» înv. Ierşnic 25 cor, Ioan Furdean, înv. Leu- cuşeşti 50 cor., Comuna bisericească, Leu- cuşeşti 50 cor., Moise Bârbulescu, preot Herneacova 25 coi., Ni col'df) Stefanovici, înv. Begamonostor 50 «-o*., George Adoc, înv. Panciova 5 cor., llie Mice, preot Pan- ciova 10 cor, Eremie Ardelean. înv. T.-Se- caş 20 cor., Iosil Cloambeş, preot, Şuşano- veţ 20 cor., Pompei Dorea, preot Şuştra 50 cor., Ştefan Gherga, înv. Topoloveţul-mare 5 cor., F wi' î de Mo tani, (Jdpăîn tş 2000 cor,. Ântm Mocioni de Foeni, Hulei 3000 cor., tetru Jtnaş, secretar dm. Bulei 300 cor., David Dabici, notar Dorgeş 10 eor., Nicolae Vug, înv. Birchiş 2 cor., Ştefan Bordoş, preot Birchiş 5 cor., Teodor Sime- drea, preot Bulza 5 coroane, Teodor Popa, înv. Chelmac 25 cor, Ignatie Vişoiu, preot Chelmac 50 cor.

Universităţile din Europa. Diutr-o s ta -1 tistică mai nouă asupra numărului univer­sităţilor în Europa, reţinem următoarele date interesante: In Europa avem cu to­tul 125 universităţi, cari au fost frecven­tate în 1908 de 228.732 stud .nţ> n )1 mai | mare număr de e.scultHoii l a a uv uni­versitatea din Berlin (13 884 stuuenţ'j Ur­mează apoi Parisul cu 12.985. La locul al patrulea urmează Budap sta cu 6551, Viena cu 6205 studenţi etc Germania are cele mai multe şcoli superioare în număr de 21, la cari îşi urmează studiile aproape 50,000 tineri. Francia are 16 universităţi cu 32,000 ascultători, Austro-Ungaria 11 universităţi şi academii cu 30,C00 ascultă-. tori, Anglia 15 cu 25,000, Italia 12 cu i24.000, Rusia 9 cu 22,000, Spania 9 cu j12.000, Helveţia 7 cu 6500, Belgia 4 cu j 5000, Svedia 3 cu 5000, România 2 cu | 5000 şi Olanda 5 cu 4000 studenţi.

Hâdervăry şi conprpa. Prtmministrui Khuen a spus unele cun intenţiile sale

j pe terenul cultural, vorbind cu un redac- I tor dela »Budapest! Naplo“. El e pentru j egalitatea deplină a tuturor confesiilor le­gale. Ţine de îndreptăţită congrua preo­ţească de 2400 cor., dar în privinţa acea­sta n-a făcut nici o făgăduiaiă. El vrea, ca învăţătorii confesionali să primească sa­lar egal cu cei de stat. Va împlini dorinţa preoţilor şi învăţătorilor de-a putea călă­tori pe tren cu preţul de jumătate etc.

Oare este vre-un guvern, care nu fâ- gădueşte, înainte de alegeri ?

Jacul miresei. Io comuna Dezna din comitatul Aradului, Ia nunta d-Iui George Milian, comersant cu d-şoara Ecaterinâ Bo- dea, un advocat inimos a propus ca suma, ce se va aduna cu jocul miresei, să se dea pentru fondul şcoalei de fetiţe din Arad. S-au şi adunat în pripă 236 coroane. Ini­ţiatorul Dr. Gruzda cu d-na au dat 5 ) cor Au dat sume frumuşele şi streini, Maghiari’

Razele Röntgen şl tuberculoza. Dupăce s-au văzut lecuirile ce razele Röntgen au adus la tuberculoza laringelui, s-au făcut încercări şi la a oaselor. D-rul Wilms arată în »Deutsche medizinische Wochenschrift« c-a avut frumoase izbânzi în clinica sa deia universitatea din Basel (Sviţera).

MeneliC, regele regilor din Etiopia, şi-a luat rămas bun dela lumea asta, care s-a afişat şi cetit în toată ţara la 30 Octomvrie 1909 (după era abisineană la 20 ale lui Tegemt, 1902). El lasă urmaş pe iaşu şi ca epitrop pe rasul Bitoddeda. A afurisit pe cei cari nu vor asculta pe lasu şi pe Bitoddeda, dacă nu se va purta cu credinţă faţă cu lasu. Abonna Mathăos (Mitropolitul) a afurisit şi el cu blăstamul cel mare pe cei ce nu vor asculta vorbele lui Menelic.

Mu Iţă mită. Din prilejul trecerii la cele vecinice a prea iubitului nostru soţ, fiu, tată frate şi socru, Ieronim Mircea, iost notar în Ibişdoriul-săsesc, nenumăraţi prie­tini şi cunoscuţi ne-au consolat, parte în scris, parte verbal, parte participând la în­mormântarea neuitatului nostru defunct. Tuturor acestor inimi nobile le aducem a- dânc simţită noastră mulţămită şi pe a- ceastă cale. Ibişdorful-săsesc 2 (15) Febr.1910. Adânc întristatele rudenii.

'Masacrarea unei coloane franceze In

Sudan. O depeşă din Dakar anunţă că z i­lele trecute în Uadai un detaşament de trupe franceze a fost atras într-o cursă de Sultanul din Massabit. Ministerul colonii­lor franceze confirmă ştirea, adăugând, că coloana franceză a fost atrasă într-o cursă într-un defileu îngust la sud-vest de Abechr, în Uadai. Un căpitan, 2 locotenenţi, 2 sub­ofiţeri, 100 tiralieri şi mai mulţi indigeni par­tizani au fost ucişi. Numai 8 tiralieri şi câţiva partizani ai Francezilor au scăpat. Au fost. luate măsuri pentru o imediată întărire a trupelor franceze din Abechr spre a se putea asigura securitatea posturilor. In cursul şedinţei de Joi a camerei franceze, ministru! coloniilor, d-1 Trouillet, răspun­zând unor întrebări, a dat ştirile deja cu­noscute şi a adăugat că nu era vorba de o expediţiune aventuroasă, ci de un marş în interiorul graniţelor franceze Atât mi­nistrul, cât şi preşedintele camerei au adresat omagii ofiţerilor şi soldaţilor morţi pentru patrie.

Locale- Concertul de Miercuri, dat de d-şoara H. Ho igberger, acompaniată de tratele ei la pian — mai este un artist în fam ilie! — a deşteptat în sufletele braşo­venilor cea mai justă mândrie. In adevăr fiica Braşovului, ce este d-şoara Honig- berger, s-a dovedit de una diptre cele mai escelente cântăreţe de operă. GH&s puternic, de scenă, registru întins, stăpânire perfectă a modulaţiilor — tot atâtea calităţi cari strălucesc mult mai impunător în o operă decât în o seară de concert eu program de eântece. Atât mai mare artă, dară suc­cesul in acele calităţi, e aceiaş şi în una şi în alta. — Compoziţiile acompaniato­rului, multe recitative, vor avea încă viitor.

— Muzica oraşului va da Duminecă un concert în sala otelului »Europa« sub conducerea |d-lui Max Krause. Începutul la oarele 8 seara. Intrarea 60 bani.

Pentru masa studenţilor români din Braşov au întrat :

Pe lista de colectă nr. 219, (colec- tant: Petru Fodor cl. I comerc.) dela Ioan Fodor înv , Curechiu-Kristyor 2 cor., Ioan Fodor econom, Curechiu-Kristyor i cor., cu totul 3 cor.— >GrăniţeruU, institut de economii în Dobra 40 cor.

Primească generoşii donatori since* rile noastre mulţămite. — Direcţiunea şcoa- lelor medii gr. or. rom. din Braşov.

Alţi BagotaL „Dăm loc cu plăcere a- cestei rectificări: »Onorată Redacţiune!« Venindu-mi la cynoştLiţă numai acum târ­ziu, că în ziarul d-voastră »Gazeta Tran­silvaniei« Nr, 248—1909 la »ştirile zilei« sub titlul » Alţi BagoţciU între alţi jnem- T»ri cinstiţi románi ai congregaţiei din co­mitatul M.-Turda şi eu sunt în loco primo apostrofat pentrucă aş fi fost ales ca membru în comitetul partidului indepen- dist al lui Kossuth, — şi aceasta după şti­rea din foaia »Székely Ellenzék« — faţă de aceasta declar sus şi tare, că nici eu, nici ceilalţi confraţi preoţi gr.-orientali luaţi în acea combinaţiune n-am fost de faţă la acea constituire, şi tot ce s-a fă­cut, s a făcut fără ştirea şi consensul no­stru. Deci în ceia ce mă priveşţe pe mine (numai? — Red.) resping abusul şi vol- nicia ce s-a făcut în contra mea. Cu da­tul de faţă am comunicat şi sus numitei foi protestarea mea. Vă rog să publicaţi aceasta rectificare în preţuitul d-voastră ziar, iar pentru bunăvoinţă — Vă sunt — Râpa superioară, la 13 Februarie 1910. Cu deosebită stimă JSicolau Gliga, preot gr.-orientai.

SCfiitOf CU praxă, află aplicare pe lângă condiţiuni foarte favorabile la Dr. Victor Moldovan, advocat în Mocs.

Se caută un biliard uzat, cu tacuri şi bile. Sâ fie în stare bună. Cei, cari au de vânzare un astfel de biliard, sünt rugaţi a se adresa administraţiei ziarulu nostru.

»In cancelaria advocaţialâ Dr. RomulBoila, Diciosânmărtin, află aplicare mo­mentană un candidat de advocat«.

Bibliograiie,In editura librăriei Ciurcu a apărut

zilele trecute următoarele că rţi:

Dr. Ndmethy Kâroly Geografia Un­gariei prelucrată după noul plan ministe­rial în uzul preparandiilor, institutelor de învăţământ şi pentru privaţi. Traducere din limba maghiară în româneşte de Ni­colae Mihulin profesor. Partea III. Preţul cor. 1.60.

Din biblioteca teatrală edată de »So­cietatea pentru fond de teatru român«: Nr. 26 Moise Păcurarul, piesă teatrală po­porală în 4 acte şi 1 tablou cu muzică, cântece şi jocuri de Dr. Dionisie i'Stoica Partea muzicală separată de Iacoo Mure- şianu. Preţul 80 b.

Din aceiaşi bibliotecă Nr. 25: O Sâm­bătă norocoasă, piesă poporală în 4 acte de I. V. Preţul 40 b.

Calea pocăinţei de Ladislau Uray, directorul institutului corecţional din Aiud, tradusă şi localisată de Ioan Vassiu. Pre­ţul 40 b.

— In tipografia »Aurora« A. Todoran Gherla 191U a apărut broşura »Regula­ment de serviciu« I. şi Ili-a parte, jură­mântul şi artirolii marţiali pentru armata comună ces. şi reg. compus de Demetriu Bardosi căpitan c. şi reg. în regimentul Nr. 5 de infanterie. Ediţia IlI-a a autoru­lui. Preţul 65 fileri.

„Compassai Românesc“ de N. F. fetrescu partea I. şi II. ce conţine şi legea comercială Se poate procura prin librăria gazetei Braşov. Preţul ambelor tomuii plus 3 cor. 20 bani porto.

Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu.Râm.

Redactor respons.: Ioan Spuderoa.

Comande pentru

Lemne de fag(aduse acasă cu cor. 27 de stânjin)

şiCărbuni de lemn

se primesc în Hote! Continental strada Castelului 48.

Petra A- Popovici

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 2 8 — IMG.

996 6

institut de credit şi economii, societate pe acţiuni în BRAN.

C O N V O C A R E .

la

a XV~a adunare generală,a institutului de credit şi economii, societate pe acţiuni „PARSIMONIA“ în Bran, ce se va ţinea Jci în 10 Martie st. n. 1910. la 10 oare înainte de amiazi în localul in­stitutului, la care sunt invitaţi cu toată onoarea toţi domnii acţionari a se prezenta în senzul §-lui 20 din statutele societăţii.

Obiectele de pertractare sunt următoarele:1. Alegerea a 2 notari şi 3 verificatori.2 Raportul direcţiunei şi al comitetului de supra-

veghiare.3. Statorirea bilanţului şi a împărţirei profitului.4. Luarea la cunoştinţă a modificărei § 49 din

statute.5. întregirea direcţiunei şi-a comitetului de supra-

yeghiare prin alegerile de lipsă.6. Luarea la cunoştinţă a votărei remuneraţiunei

de 500 Cor. cassarului.7. Alte propuneri eventuale

Bran, în 17 Februarie 1910.

Direcţiunea.

Contul Bilanţ pro 1909.

takarék- és hitelintézet részvénytársaság T Ö R C S V Á R .

M E G H Í V Ó

a „PARS1MONIA“ törcsvári takarék- és hitelintézet rész­vénytársaságnak Csütörtökre 1910 évi Márczius hó 10-én d. e. 10 órakor az intézet helyiségében megtartandó

XV'ik rendes közgyűlésremelyre a részvényes urak az alapszabályok 20 §-a értel­mében tisztelettel meghivatnak.

A közgyűlés tárgyai a kővetkezők:1. Két jegyző és három hitelesítő megválasztása.2. Az igazgatóság- és felügyelő bizottságnak évi

jelentése.3. A mérleg megállapítása és a tiszta nyereség

felosztása.4. Az alapszabályok 49 §-a módosításának tudo­

másai vtéele.5. Az igazgatóság és felügyelő bizottság választás

utján való kiegészítése6. A pénztárnak részére a megszavazott 500 korona

jutalom tudomásul vétele.7. Egyéb esetleges indítványok.

Tö r c sv á r , 1910. évi február hó 17-ikén.

Az igazgatóság.

Mérleg-Számla 1909 évre.A C T I V A — V A G Y O N : Cor. fii P A S I V A — T E H E R : Cor. fii.

Cassa în numărar — Kész pénz . . . . 9589 52 Capital social — Részvénytőke................... 120000—Cambii escomptate — Leszámítolt váltok . 770700 41 Fond de rezervă — Tartalék alap 41000— *Credite personale — Kötelezvények . . . 27773 28 Fond special de rezervă — KülönEfecte — Értek p ap íro k ............................ 14400 tartalék a la p ................................. 700 — 4í 700Diverşi debitori — Különféle adosok . . . 2900 — Depuneri — B e t é t e k ................................. 552908 26Depuneri proprii — Saját betétek . . . . 386 Reescont — Visszleszámitolt váltok . . . 73681 —

Interese tranzitorii — Átmeneti kamatok 10314 24Diverşi creditori — Különféle hitelezők . . 3235 92Profit curat — Tiszta nyereség . . . . 23909 79

* * Cu dotarea din anul 1909. Cor. 49,700,

825749 21 ,825749" " "l— "■ li

21

Bran, 31 Decemvrie 1909. Iosif OncioiUy revizor expert.

Profit §i Perdere pro 1909. — Nyereség- és Veszteség-Számla.D E B I T — T A R T O Z I K : Cor. fii. C R E D I T — K Ö V E T E L : Cor. fii.

Interese de depuneri — Betéti kamatok . 21250 48 Interese dela caifibii §i credité personale —Interese de reescont — Visszleszámitolt Leszám. váltok és kötelezvény utáni kam. 57068 35váltok utáni kamatok............................ . 4348 82 Interese de efecte — Érték papírok utáni

Salarii — Fizetések...................................... 2820—k am ato k .................................................... 340 22Spese — Költségek................................. .... 2007 67 Pro vízi uni etc. — Jutalékok s. t. b. . . . 4548 08Dare directă — Egyenes a d ó ................... 3627 85 ------------_j

10% dare după depuneri — 10% betétikamatok utáni a d ó ................................. 2125 05

Dare comitat, şi comunală — Megyei ésközségi adó ............................................... 1649 23

Dare comercială — Kereskedelmi adó . . 5 29Dare de drum — Ut adó ........................ 212|47Profit curat — Tiszta nyereség . . . . . 2390979

61956,651

61956 65

Bran, 31 Decemvrie 1909. Törc svá r , 1909 december hó 31-én.

Axente M<soiu m. p.,director executiv.

Miron Tătoiu m. p.,cassar.

llariu Beit m. p.,comptabil.

A Z I G A Z G A T Ó S Á G :

Iosif Puşcariu m. p., lacob Popa m. p.,

George Enescu m. p.,vice-preşedinte.

D I R E C Ţ I U N E A

George Ti şea m. p., loan Cenţu m. p.,Nicolau Beit m. p., Nicolau Popoméi m. p.,

Confrontându-se cu registrele principale şi auxiliare s’au aflat exacte. — A fő- és mellék könyvekkel össze- hasonlitatván. helyesnek találtatott.

Bran, ín 10 Februarie 1910. Tö rc svá r , 1910 február hó 10-én.

Comitetul de supraveghiare: — A felülvizsgáló bizottság:George Babeş m. p., loan V I Enescu m. p. Nicolae Bunceanu m. p.

v.-preşedinta. Iosif Oncioiu, in. p., revizor expert.

Cursul la bursa dia Vieaa.Din 18 Februarie n. 1910.

Renta ung. de but 4%» • IUIRenta de cordne ung. 4°/ft *21Impi. că; . ter. ung. în aur 3VS% Impr. căii. fer. utig. în argint SP/# *3i Bonuri rurale eroate-sl&voae 94.Impr. ung. ou premii . . :Losaii pentru reg. Tisei şi. Segbedio Renta de hârtie| austr. 411 „ 95,fRenta de argint austr. 4î/1() 95IIReuta de aur austr. 4% . 173Renta de corbii e austr. 4% , 953B ouri rurale ungare 37,.% . . 853Losuri din 1880 .......................Acţiî de-ale Bâocei ung. d* credit Acţi! de-ale Bănoei austr. de creiii. 8 3,-1 Aoţd de-ale BSncei autsro-aagNapoloendori................... . . 14Mărci imperiale germane . . 1771London vista . . . . 2

Cursus Pleţix Braşov-Din 19 Februarie d. 1910

Bancnote rom. Cunap. 18 88 Vând. Argint român „ 18 80 „Lare turcescl n 21 50 „Scris. fonc.Albine 5% 1<X).— s ! tuble Ruaesci „ 254.50 r 2Mapoleondori. „ 19.06 hGalbeni ,t 11.20îllrc i gormâae * 11T.— “.&Airfi

Nr. 25— 1910.

CONCURSÎntreprinzătorii doritori de a

xecuta lucrările necesare la ediţie rea şcoalii gr. cat. edificânde în B datelek (Budatelek p. u. Nagy Cd Budatelke, comitatul Kolozs, prin ceasta se recearcă sa-şi înainteze fertele în scris însoţite de 500 col adecă cinci sute coroane, ia cur torul parochiei gr. cat. din Budall cel mult pănă la 15 Martie 1910) 12 oare din zi.

Ofertele intrate mai târziu sg vor lua îa considerare.

Ofertele despre acestea lucra şi anume: Formularul de contra eondiţiunile de edificare, prelimiuati despese şi planul aprobate de Prea neratul Consistor Metropolitan la8 Ii me, 1909 sub Nrul 3932 se pot studii zilnic la oficiul parochial gr. cat. m Budatelke între oarele 9 — 12 a. n şi 2— 4 p. m.

Să observă, că a) reflectanţii tu bue să aibă cuaiificaţie recerută b) curatoratul îşi rezervă dreptul * credinţa întreprinderea aceluia, ca îi mai convine.

Butatelke (Budatelec) 1 Febri arie 1910.

Ieronim Dănilă paroch gr. cat.

N r 923 (2

Vasilie Filip curator primar

- 3).

Vânzare de casă şi pământ.

Din causa Mstămutări se vinde sau să arândează • u licitaţie in C» muna Noiştea ) xeustadt) Comitataî. Târnava mare în 1 M *rtl© a. C. I 10 oar6 a. rn Realităţile Doamna Emnie Ounesch şi anu e:

1) O casă cu şapte ferestri froo spre stradă.

2) Pământ comasat circa J 5 ju gâre, aprope de Con unâ. Cine ti liciţa are să depue Vadiu. Informa ţii mai de aproape se p it lua 1 Doamna Emîiia Gnesch Sigişuari Str Fântâni.

A N U N C I U HI■IMg-fţi«! şi

a » » t m « « »«S **««» sa&aeita &4$«Rft«tÍ&$r*tÍISIIa j In QMtfS m

u m s î m m «a*d •* osÉatÀ faoe c a - a osa c â t 3§«â$s / a m i âS« assill«»#»*'

T ’pografi * A Murfeç:«nu, Braşov.