GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA · la schimbările climatice în baza proiectelor implementate pe...

Proiect

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

HOTARÎRE nr. ________

din _________________ 2020

cu privire la instituirea mecanismului de coordonare a activităților în domeniul

schimbărilor climatice

________________________________________________________________

În conformitate cu art. 95 al capitolului 17 „Politici climatice” din Acordul de

Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea

Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat

prin Legea nr. 112 din 2 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.

185-199, art. 442), în scopul coordonării procesului de planificare, integrare, corelare și

monitorizare a politicilor sectoriale cu impact asupra schimbărilor climatice, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se instituie Comisia națională privind schimbările climatice.

2. Se aprobă:

1) Componența Comisiei naționale privind schimbările climatice, conform anexei

nr.1;

2) Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Comisiei naționale

privind schimbările climatice, conform anexei nr. 2;

3) Regulamentul cu privire la funcționarea mecanismului intersectorial de

coordonare a procesului de adaptare la schimbările climatice, conform anexei nr. 3;

4) Regulamentul cu privire la funcționarea mecanismului de coordonare a

acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național, conform anexei nr. 4.

3. În termen de 6 luni de la aprobarea prezentei Hotărîri, Ministerul Agriculturii,

Dezvoltării Regionale și Mediului va asigura elaborarea actelor normative

departamentale necesare punerii în aplicare a prezentei hotărîri de Guvern.

4. Se stabileşte că, în caz de eliberare a unor membri ai Comisiei naționale din

funcţiile publice deţinute, atribuţiile lor în cadrul Comisiei vor fi exercitate de

persoanele nou-desemnate în funcțiile respective, fără emiterea altei hotărîri de Guvern.

5. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr. 1574/2003 despre instituirea Comisiei naționale

pentru implementarea și realizarea prevederilor Convenției-cadru a Organizației

Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, precum și a mecanismelor și

prevederilor Protocolului de la Kyoto (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004,

nr. 6-12, art. 50).

Prim-ministru Ion CHICU

Contrasemnată:

Viceprim-ministru, Ministrul Finanțelor Sergiu Pușcuță

Ministrul Agriculturii,

Dezvoltării Regionale și Mediului Ion Perju

Anexa nr. 1

la Hotărîrea Guvernului

nr.___din_______2020

COMPONENȚA

Comisiei naționale privind schimbările climatice

- Viceprim-ministru, Ministrul finanțelor, Președinte al Comisiei naționale;

- Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Vicepreședinte al

Comisiei naționale;

- Secretarul de Stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

(în domeniul protecției mediului și resurselor naturale), Secretar al Comisiei

naționale;

- Ministrul Economiei și Infrastructurii, membru;

- Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, membru;

- Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, membru;

- Guvernatorul (bașcan) Unității teritoriale autonome Găgăuzia, membru;

- Președintele Congresului Autorităților Locale din Moldova, membru;

- Reprezentantul instituțiilor de învățământ superior (desemnat de Consiliul

Rectorilor din Republica Moldova), membru;

- Doi reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale de mediu și de promovare

și apărare a drepturilor femeilor (desemnați de Consiliul Național pentru

Participare), membri;

- Doi reprezentanți ai sectorului privat (desemnați de Camera de Comerț și

Industrie a Republicii Moldova), membri.

Anexa nr. 2

la Hotărîrea Guvernului

nr.___din_______2020

REGULAMENTUL

cu privire la organizarea și funcționarea Comisiei naționale privind schimbările

climatice

I. DISPOZIȚII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabilește statutul juridic, modul de organizare și

funcționare a Comisiei naționale privind schimbările climatice (în continuare – Comisia

națională).

2. Comisia națională este un organ interinstituțional, fără personalitate juridică,

constituit în scopul coordonării şi promovării măsurilor și acțiunilor necesare aplicării

unitare pe teritoriul Republicii Moldova a prevederilor Convenției-cadru a Organizației

Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (în continuare – CONUSC) și

Acordului de la Paris la CONUSC.

3. Comisia națională asigură cadrul instituțional de coordonare în domeniul

monitorizării, raportării și verificării, precum și a facilitării integrării aspectelor privind

schimbarea climei în programele și planurile naționale și sectoriale.

4. În activitatea sa Comisia națională se conduce de Constituția și legile Republicii

Moldova, hotărîrile Parlamentului, decretele Președintelui Republicii Moldova, actele

normative ale Guvernului și ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului, de prezentul Regulament și de alte acte normative.

II. COMPONENȚA COMISIEI NAȚIONALE

5. Comisia națională este constituită din reprezentanți ai autorităților administrației

publice centrale și locale, instituțiilor de învățămînt și științifice, organizațiilor

neguvernamentale și sectorului privat.

6. Componența nominală a Comisiei naționale se aprobă de Guvern.

7. Membrii Comisiei naționale își exercită funcțiile fără a fi remunerați.

III. OBIECTIVELE ȘI ATRIBUȚIILE COMISIEI NAȚIONALE

8. Comisia națională are ca obiectiv coordonarea, la nivel național, a procesului

de implementare a prevederilor CONUSC și a altor tratate internaționale din domeniul

schimbărilor climatice la care Republica Moldova este parte, rapoartelor naționale în

domeniul schimbărilor climatice, precum și asigurarea realizării atribuțiilor și

obiectivelor, în limitele competenței, stabilite prin prezentul Regulament.

9. Comisia națională are următoarele atribuții:

1) promovează și coordonează instrumentele de implementare a politicii în domeniul

schimbărilor climatice în Republica Moldova;

2) coordonează integrarea aspectelor de atenuare și adaptare la schimbările climatice

în documentele de politici naționale și sectoriale;

3) examinează și aprobă rapoartele privind implementarea strategiilor în domeniul

schimbărilor climatice;

4) examinează și avizează metodologiile, manualele operaționale, ghidurile și

criteriile de eligibilitate a proiectelor privind adaptarea la schimbările climatice și

atenuarea fenomenului schimbărilor climatice;

5) monitorizează implementarea proiectelor și programelor în domeniul schimbărilor

climatice la nivel național și sectorial în contextul dezvoltării durabile a țării;

6) monitorizează implementarea planurilor naționale și sectoriale de adaptare la

schimbările climatice;

7) asigură transparența în procesul de selectare și promovare a proiectelor și

programelor din domeniul schimbărilor climatice din sectorul public, privat și cel

al societății civile;

8) examinează proiecte și programe în domeniul schimbărilor climatice și

recomandă finanțarea acestora de către partenerii de dezvoltare și fondurile

internaționale în domeniu, în conformitate cu prioritățile naționale și sectoriale de

dezvoltare durabilă;

9) facilitează procesul de colaborare internațională în domeniul schimbărilor

climatice;

10) coordonează rapoartele ce țin de implementarea prevederilor tratatelor

internaționale din domeniul de referință la care Republica Moldova este parte;

11) creează Comitete tehnice din experți în domeniu, care asistă Comisia în

exercitarea atribuțiilor sale, în limita competenței;

12) elaborează, în scopul prevenirii și depășirii efectelor negative legate de

schimbările climatice, propuneri și recomandări care urmează a fi incluse în

strategiile și programele în domeniul respectiv;

13) evaluează rezultatele implementării recomandărilor Comisiei naționale și

înaintează propuneri de îmbunătățire a politicilor guvernamentale în domeniul

schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul

Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană;

14) informează publicul despre activitatea Comisiei naționale.

IV. DREPTURILE COMISIEI NAȚIONALE

10. Comisia națională are următoarele drepturi:

1) să antreneze în activitatea sa specialiști din autoritățile administrației

publice centrale și locale, instituțiilor sectorului public și privat, precum și experți

independenți;

2) să adopte decizii în problemele ce țin de schimbările climatice;

3) să solicite autorităților administrației publice centrale și locale informațiile

privind evoluția planificării și implementării activităților în domeniul schimbărilor

climatice;

4) să solicite rapoarte privind implementarea măsurilor de atenuare și adaptare

la schimbările climatice în baza proiectelor implementate pe teritoriul Republicii

Moldova în scopul monitorizării progresului în domeniul adaptării și atenuării efectelor


5) să stabilească relații de colaborare cu structuri și organisme internaționale

în domeniul de competență.

V. ORGANELE DE LUCRU ALE COMISIEI NAȚIONALE ȘI

ATRIBUȚIILE ACESTORA

11. Comisia națională are următoarele organe de lucru:

1) Secretariatul, reprezentat de către subdiviziunea responsabilă de domeniul

schimbări climatice din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului și Instituția Publică ”Unitatea de implementare a proiectelor în domeniul

mediului”;

2) Comitete tehnice pentru adaptarea şi atenuarea schimbărilor climatice.

Secțiunea 1

Președintele Comisiei naționale

12. Funcția de președinte al Comisiei este exercitată de către Viceprim-ministru,

ministrul finanțelor.

13. Președintele Comisiei naționale are următoarele atribuții:

1) conduce activitatea Comisiei, convoacă și prezidează ședințele acesteia;

2) invită la ședințele Comisiei naționale, după caz, conducători și specialiști din

autoritățile publice centrale și locale, alte instituții, precum și experți independenți;

3) reprezintă Comisia națională în relațiile cu terțe părți, cu alte autorități și

organizații naționale și internaționale, în limitele competențelor sale, și este responsabil

de activitățile conexe Comisiei.

4) semnează deciziile Comisiei naționale, procesele-verbale ale ședințelor

Comisiei naționale, alte documente ce țin de activitatea Comisiei;

5) în caz de necesitate, deleagă vicepreşedintelui Comisiei naționale unele din

atribuţiile sale.

6) exercită alte atribuții în conformitate cu prezentul Regulament.

Secțiunea a 2-a

Vicepreședintele Comisiei naționale

14. Funcția de vicepreședinte al Comisiei este exercitată de către Ministrul

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

15. Vicepreședintele Comisiei naționale are următoarele atribuții:

1) colaborează, în conformitate cu legislaţia naţională, cu instituţiile de profil din

străinătate în domeniul schimbărilor climatice și informează membrii Comisiei

despre tendințele și deciziile adoptate;

2) propune spre aprobare Comisiei naționale lista experților Comitetelor tehnice;

3) coordonează și monitorizează activitatea Comitetelor tehnice;

4) în absenţa preşedintelui Comisiei, prezidează şedinţele acesteia în baza

deciziei

preşedintelui;

4) contrasemnează procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei naționale;

5) exercită alte atribuţii, în limitele competenţelor sale.

Secțiunea a 3-a

Secretariatul Comisiei naționale

16. Secretarul de Stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

(în domeniul protecției mediului și resurselor naturale), organizează şi dirijează

activitatea secretariatului Comisiei şi este responsabil de eficienţa activităţii

acestuia;

17. Secretariatul Comisiei naționale asigură funcționarea Comisiei și exercită

următoarele atribuții:

1) elaborează și prezintă spre aprobare președintelui ordinea de zi a ședințelor

Comisiei naționale;

2) organizează ședințele Comisiei naționale;

3) pune la dispoziția membrilor Comisiei naționale și experților comitetelor

tehnice documentele și materialele ce fac obiectul ședințelor;

4) execută dispozițiile președintelui Comisiei naționale;

5) întocmește procesele-verbale ale ședințelor Comisiei naționale și alte acte

interne ale Comisiei;

6) aduce la cunoștința părților interesate documentele și informațiile relevante;

7) colectează rapoartele sectoriale de atenuare și adaptare la schimbările

climatice și elaborează raportul anual privind progresul realizat în domeniul


8) administrează baza de date a indicatorilor de monitorizare și evaluare a

adaptării la schimbările climatice și acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național;

9) supraveghează executarea deciziilor Comisiei naționale;

10) organizează procedura de selectare prin concurs a experților în cadrul

comitetelor tehnice și propune pentru aprobare Comisiei naționale lista experților

comitetelor tehnice;

11) informează Comisia națională despre executarea deciziilor anterioare ale

acesteia.

12) informează publicul despre activitatea Comisiei naționale

13) îndeplinește alte sarcini stabilite în cadrul ședințelor Comisiei naționale.

Secțiunea a 4-a

Comitetele tehnice

18. Pentru exercitarea atribuțiilor sale, Comisia națională este asistată în activitatea

sa de comitete tehnice.

19. Comitetele tehnice sunt create și funcționează în baza deciziei Comisiei

naționale și a Regulamentului cu privire la crearea și funcționarea Comitetelor tehnice,

aprobat de către Comisia națională.

20. Comitetele tehnice se constituie din experți cu competențe în următoarele

sectoare: agricol, energetic, transport, industrie, resurse de apă, deșeuri, forestier,

sănătate, precum și din următoarele sectoare conexe: egalitatea de gen, finanțe,

prospecțiuni climatice, vulnerabilitate, dezvoltare verde.

21. Lista experților comitetelor tehnice este elaborată în baza concursului organizat

de către Comisia națională. Secretariatul Comisiei naționale publică pe pagina web

oficială a MADRM termenii de referință și condițiile concursului.

22. Comitetele tehnice exercită următoarele atribuții:

1) asigură evaluarea tehnică a notelor conceptuale și propunerilor de proiecte

înaintate de către aplicanți pentru finanțare;

2) asigură evaluarea tehnică a proiectelor și programelor de adaptare și atenuare

a schimbărilor climatice le etapa de finalizare a acestora.

23. Experții comitetelor tehnice sunt responsabili pentru:

1) evaluarea obiectivă și imparțială a notei conceptuale și propunerilor de

proiecte înaintate spre evaluare;

2) evaluarea obiectivă și imparțială a rapoartelor periodice privind progresul de

implementare a proiectelor și programelor de adaptare și atenuare a schimbărilor

climatice;

3) prezentarea în cadrul ședințelor Comisiei naționale a avizelor asupra

documentelor evaluate.

VI. ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII COMISIEI NAȚIONALE

24. Comisia națională se întruneşte în şedinţe ori de cîte ori este necesar, însă nu mai

rar decît o dată în semestru. În scopul exercitării atribuțiilor sale, Comisia

națională adoptă decizii.

25. Şedinţele Comisiei naționale sunt convocate de către preşedintele acesteia sau la

cererea vicepreședintelui. La solicitarea a cel puțin o treime din numărul total de

membri permanenți ai Comisiei naționale, se convoacă ședințe extraordinare.

26. Materialele referitoare la chestiunile pasibile de examinare de către Comisie sunt

prezentate secretariatului cu cel puțin 15 zile înainte de data ședinței.

27. Invitația de participare la ședință şi materialele aferente chestiunilor vizate sunt

expediate membrilor Comisiei naționale de către secretariat cu cel puțin 10 zile

înainte de data ședinței – în cazul ședințelor ordinare și cu cel puțin 3 zile înainte

- în cazul ședințelor extraordinare.

28. În invitația de participare la ședința Comisiei naționale se va indica data, ora,

locul desfășurării și ordinea de zi a acesteia, cu anexarea materialelor propuse

pentru examinare.

29. Președintele Comisiei naționale poate invita la ședință și alți reprezentanți ai

autorităților administrației publice centrale și locale, ai organizațiilor donatoare

internaționale și naționale, ai organizațiilor neguvernamentale și a societății

civile, experți și alte persoane interesate, care pot contribui la calitatea

dezbaterilor pe marginea subiectelor înscrise pe ordinea de zi a ședinței

respective.

30. Persoana invitată participă la ședința Comisiei naționale și la dezbaterea

subiectelor fără a avea drept de vot.

31. Şedinţele sunt deliberative dacă la ele participă cel puţin 2/3 din numărul

membrilor Comisiei.

32. În caz de indisponibilitate, membrul permanent al Comisiei naționale poate

desemna o altă persoană din instituția respectivă pentru a-l reprezenta la ședința

Comisiei naționale, inclusiv cu drept de vot. Desemnarea are loc pe bază de

procură, care se prezintă președintelui Comisiei naționale înainte de începerea

ședinței. Documentul ce confirmă împuternicirile persoanei respective se

anexează la procesul verbal al ședinței.

33. Hotărârile privind chestiunile examinate sunt adoptate cu 3/4 din voturile

membrilor Comisiei prezenţi la şedinţă.

34. Membrii Comisiei naționale au dreptul să propună spre examinare în ședință

subiecte ce țin de competența Comisiei, să participe la adoptarea deciziilor;

35. Membrii Comisiei naționale pot propune modificări și completări la ordinea de zi

în scris, în prealabil, precum și în cadrul ședinței. Modificările sunt acceptate cu

votul majorității membrilor Comisiei prezenți la ședință.

36. Membrii Comisiei care nu sunt de acord cu decizia adoptată au dreptul la opinie

separată, care se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.

37. Procesul-verbal al ședinței Comisiei naționale este întocmit de către secretariat în

termen de 3 zile de la data desfășurării ședinței și semnat de către președintele

Comisiei. Copia acestuia în termen de 3 zile se expediază către membrii Comisiei

naționale.

38. Păstrarea și arhivarea proceselor-verbale, precum și altor documente cu referire la

activitatea Comisiei naționale este asigurată de secretariatul Comisiei naționale,

în modul stabilit de legislația cu privire la documentele oficiale.

39. Ordinea de zi şi procesele-verbale ale şedinţelor, deciziile, rapoartele şi alte

documente privind activitatea Comisiei naționale, destinate a fi făcute publice, se

plasează pe pagina web a MADRM.

40. Ședințele Comisiei naționale sunt publice și la ele pot participa reprezentanți ai

tuturor părților interesate.

Anexa nr. 3

la Hotărîrea Guvernului nr.____

din___________________2020

REGULAMENTUL

cu privire la mecanismul intersectorial de coordonare a procesului de adaptare la

schimbările climatice

I. Dispoziții generale

1. Regulamentul cu privire la mecanismul intersectorial de coordonare a procesului de

adaptare la schimbările climatice (în continuare – Regulament) este elaborat în scopul

instituirii cadrului normativ pentru luarea deciziilor în domeniul adaptării la schimbările

climatice, susținut prin instrumente de planificare, implementare, monitorizare, raportare

și evaluare.

2. Mecanismul intersectorial de coordonare a procesului de adaptare la schimbările

climatice are scopul de a:

1) promova dialogul, colabora, coordona, și promova coerența între sectoare în

procesul de planificare și implementare a acțiunilor de adaptare la schimbările climatice

cu toate părțile interesate;

2) promova integrarea măsurilor de adaptare în planificarea sectorială prioritară și

facilita realizarea acțiunilor de adaptare;

3) monitoriza alocările resurselor naționale și internaționale pentru realizarea acțiunilor

de adaptare;

4) spori transparența în realizarea măsurilor de adaptare și evita adaptarea eronată.

3. În sensul prezentului Regulament, mecanismul de coordonare a procesului de

adaptare la schimbările climatice este constituit din:

1) Procesul național de adaptare la schimbările climatice (în continuare – PNA), care

reprezintă un proces de planificare continuu, iterativ, participativ, transparent, social

incluziv și sensibil pe dimensiunea de gen, prin care se identifică necesitățile de adaptare

pe termen mediu şi lung la nivel național și care facilitează integrarea într-un mod

coerent a adaptării la schimbările climatice în documentele strategice relevante

(strategii, programe, planuri de acțiuni) în toate sectoarele naționale.

2) Planul sectorial de adaptare la schimbările climatice (în continuare – PSA), care

reprezintă unul sau mai multe documente de politici de dezvoltare sectorială (strategii,

programe, planuri de acțiuni) care conțin riscurile și vulnerabilitățile climatice ale unui

sector și stabilesc necesitățile de adaptare ale sectorului respectiv, exprimate în

măsuri/acțiuni de adaptare incorporate în documentul strategic și care integral asigură

planificarea unei dezvoltări sustenabile și reziliente față de climă a sectorului respectiv.

II. Cadrul instituțional

4. În sensul prezentului Regulament, Comisia națională privind schimbările

climatice (în continuare – Comisia națională) în comun cu autoritățile administrației

publice centrale și locale asigură cadrul instituțional pentru planificarea și

implementarea adaptării la schimbările climatice.

5. Comisia națională îndeplinește următoarele atribuții:

1) coordonează procesul de planificare, implementare, monitorizare și evaluare a

PNA și PSA în colaborare cu autoritățile publice centrale și locale, sectorul privat și

societatea civilă;

2) recomandă autorităților administrației publice centrale și autorităților publice

locale să întreprindă măsuri necesare în vederea identificării vulnerabilităților și

riscurilor climatice, precum și a acțiunilor de adaptare la schimbările climatice și

integrării acestora în documentele strategice sectoriale de dezvoltare;

3) recomandă autorităților administrației publice centrale să prezinte conținutul PSA

pentru 4 ani în baza documentelor de politici de nivel sectorial și național;

4) aprobă foaia de parcurs pentru implementarea PNA-ului, care este elaborată în

baza PSA-urilor.

6. Autoritățile publice centrale îndeplinesc următoarele atribuții:

1) identifică și descriu riscurile și vulnerabilitățile climatice sectoriale și le includ în

documentele strategice sectoriale de dezvoltare;

2) stabilesc măsurile/activitățile prioritare de adaptare a sectorului la schimbările

climatice și le incorporează în documentele strategice sectoriale de dezvoltare;

3) în baza măsurilor/activităților de adaptare a sectorului stabilite, prezintă Comisiei

naționale PSA-ul o dată la patru ani;

4) realizează PSA-ul și raportează Comisiei naționale privind realizarea acestuia.

7. Autoritățile publice locale:

1) identifică măsurile/activitățile prioritare de adaptare la schimbările climatice și le

incorporează în programele de dezvoltare socio-economică şi de altă natură ale

APL-ului respectiv;

2) realizează măsuri/activități de adaptare la schimbările climatice și raportează

Comisiei naționale rezultatele obținute.

8. PNA sunt supuse evaluării sistematice, inclusiv din punct de vedere al impactului

asupra diverselor grupuri sociale, în special cele vulnerabile la schimbările climatice, în

scopul asigurării coerenței cu prioritățile și obiectivele naționale.

III. Organizarea mecanismului de coordonare a procesului de adaptare național

Secțiunea 1

Planurile sectoriale de adaptare (PSA)

9. Adaptarea la schimbările climatice este procesul de ajustare a sistemelor antropice

sau naturale la clima actuală și cea de viitor, precum și la efectele ei. În sistemele umane

adaptarea urmărește să modereze sau să evite potențialele daune, sau să profite de

oportunitățile benefice.

10. Ministerele și alte autorităţi administrative centrale elaborează și aprobă cadrul de

planificare sectorial a adaptării la schimbările climatice prin integrarea măsurilor de

adaptare în planificarea dezvoltării strategice a sectorului. Planurile sectoriale de

adaptare sunt formulate pentru o perioadă de 4 ani și prezentate Comisiei Naționale

pentru a fi incluse în Foaia de parcurs a PNA.

11. Ministerele și alte autorități administrative centrale identifică un set de acțiuni

prioritare de adaptare care urmează a fi implementate în termenul de planificare stabilit.

La identificarea acțiunilor prioritare se ia în calcul impactul potențial al schimbărilor

climatice asupra diverselor grupuri sociale, inclusiv femei, copii, persoane în etate,

persoane cu dezabilități. Procesul de identificare a priorităților este transparent, bazat

pe criterii raționale cu aplicarea de metode și instrumente de evaluare econometrică

relevante (analiza cost-beneficiu, analiza cost-eficiență, analiza decizională cu criterii

multiple).

12. În procesul de elaborare și aprobare, PSA-urile sunt consultate cu Comisia

Națională pentru schimbări climatice, în vederea asigurării alinierii acestora la

prioritățile naționale privind schimbările climatice, precum și la prioritățile de dezvoltare

durabilă. Comisia Națională emite aviz, ce reprezintă sinteza tuturor punctelor de vedere

și recomandărilor membrilor Comisiei naționale și Comitetelor tehnice competente.

13. Realizarea obiectivelor, țintelor, precum și rezultatul implementării măsurilor

fiecărui PSA se evaluează de către comitetele tehnice utilizînd sistemul de monitorizare,

și evaluare și se aprobă la ședințele Comisiei naționale. Rezultatele evaluării sunt făcute

publice prin intermediul platformei de comunicare (pagini web, canale mass media,

platforme sociale).

Secțiunea a 2-a

Procesul Național de Adaptare.

14. Procesul Național de Adaptare (PNA) este o modalitate de planificare și

implementare a acțiunilor de adaptare la schimbările climatice la nivel național pe

termen mediu și lung în scopul reducerii vulnerabilității și sporirii rezilienței față de

impactul climatic.

15. Adaptarea la schimbările climatice este un proces continuu, iar planificarea

adaptării la schimbările climatice se efectuează repetat, în bază de PNA pentru o

perioadă de 4 ani, termen ajustat la ciclul național de planificare bugetară. La finalul

fiecărui ciclu al PNA, în baza evaluărilor efectuate, se planifică următorul PNA,

conform necesităților de adaptare identificate.

16. PNA-ul constă din următoarele etape:

1) Stabilirea situației de referință, etapă realizată de către grupurile de lucru sectoriale

și intersectoriale, formate din experți în domeniul schimbărilor climatice și specialiști

dintr-un anumit sector, în cadrul căreia se efectuează următoarele activități:

a) identificarea vulnerabilităților și riscurilor climatice sectoriale și naționale;

b) efectuarea evaluărilor de impact climatic ale riscurilor și vulnerabilităților climatice

identificate;

c) identificarea lacunelor de capacități;

d) alte activități în suportul stabilirii situației de referință.

2) Formularea PNA prin:

a) stabilirea scopului general al PNA;

b) stabilirea obiectivelor și țintelor specifice de adaptare pentru fiecare sector, care

contribuie la realizarea scopului general al PNA;

c) elaborarea foii de parcurs a PNA, care se bazează pe PSA-uri, documentele de politici

naționale și stabilește abordarea adoptată pentru planificarea procesului de adaptare pe

perioada respectivă.

3) Identificarea opțiunilor de adaptare și prioritizarea setului măsurilor/acțiunilor de

adaptare care constau din totalitatea măsurilor/acțiunilor de adaptare la schimbările

climatice incluse în PSA-uri, precum și acțiunile comune pentru toate sectoarele

(dezvoltarea capacităților, cercetarea, transferul tehnologic, egalitatea de gen, alte

aspecte intersectoriale relevante procesului de adaptare), orientate spre realizarea

scopului, obiectivelor și țintelor stabilite pentru fiecare PNA.

4) Aplicarea sistemului de monitorizare, și evaluare a implementării acțiunilor de

adaptare , în cadrul cărora:

a) se stabilește contribuția acțiunilor de adaptare la reducerea vulnerabilității, avansarea

adaptării la schimbările climatice și mărirea rezilienței sistemelor naturale și celor socio-

economice;

b) se evaluează eficacitatea politicilor elaborate, utilizarea resurselor financiare și

umane;

c) se asigură transparența procesului de colectare a datelor pentru evaluarea eficienței

acțiunilor de adaptare.

5) Comunicarea, în cadrul căreia, ca rezultat al evaluărilor efectuate la finalul

implementării PNA:

a) se formulează concluziile privind rezultatele implementării PSA-urilor și PNA-lui,

care se comunică publicului larg;

b) se elaborează recomandări pentru următorul ciclu al PNA.

Secțiunea a 3-a

Implementarea măsurilor de adaptare

17. În baza acțiunilor de adaptare, care fac parte din documentele strategice

sectoriale și naționale, Comisia Națională elaborează Foaia de parcurs pentru PNA şi o

consultă cu APC, APL și alte părți interesate.

18. Foaia de parcurs stabilește scopul general al PNA, obiectivele și țintele specifice

ale acestuia.

19. Foaia de parcurs al fiecărui PNA se elaborează o dată la patru ani. Documentul se

plasează pe pagina web a Comisiei naționale și pe pagina web oficială a autorității

centrale de mediu și gestionare a resurselor naturale.

20. Foaia de parcurs a PNA conține inclusiv activități de sensibilizare și comunicare.

21. Comisia națională monitorizează implementarea acțiunilor și măsurilor comune

pentru toate sectoarele.

22. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale și autoritățile administrației

publice locale asigură implementarea acțiunilor prevăzute în PSA și PNA.

23. Fiecare PNA se bazează pe un cadru bugetar pe termen mediu (CBTM), care

reprezintă o sinteză a bugetelor sectoriale de implementare a PSA-urilor. Finanțarea

măsurilor de adaptare incluse în PSA-uri și PNA-uri se efectuează din bugetul de stat

sau din surse externe de finanțare, în bază de proiecte și programe.

IV. Sistemul de monitorizare, raportare și evaluare

privind adaptarea la schimbările climatice

24. Sistemul de monitorizare, raportare și evaluare (SMRE) privind adaptarea la

schimbările climatice este un instrument de bază pentru evaluarea realizării obiectivelor

PNA-urilor, precum și pentru planificarea următoarelor PNA. În cadrul fiecărui PNA,

SMRE este utilizat pentru a monitoriza implementarea acțiunilor de adaptare în

conformitate cu scopurile și obiectivele stabilite în PNA și PSA.

25. Scopul SMRE este de a măsura progresele înregistrate la nivel național, sectorial,

administrativ-teritorial și în timp pentru a determina gradul de vulnerabilitate al țării ca

urmare a realizării PNA și PSA.

26. SMRE colectează datele referitor la activitățile de adaptare implementate, prin

intermediul indicatorilor. Fișa indicatorului, care conține descrierea fiecărui tip de

indicatori, termenul de colectare, modul de utilizare în procesul de raportare și evaluare

a adaptării la schimbările climatice, este stabilită în Ghidul de utilizare a indicatorilor

privind adaptarea la schimbările climatice, elaborat de către autoritatea centrală de

mediu și gestionare a resurselor naturale. Responsabilitatea pentru furnizarea de

informații în baza indicatorilor aparține autorității responsabile de punerea în aplicare a

măsurilor de adaptare. Informația este prezentată Comisiei naționale .

27. SMRE este utilizat pentru:

1) monitorizarea și evaluarea impactului implementării acțiunilor de adaptare

realizate (măsuri de adaptare naționale și sectoriale, programe și proiecte implementate

pe teritoriul țării atît de entitățile naționale, cît și cele internaționale, alte tipuri de

intervenții);

2) raportarea privind realizarea acțiunilor de adaptare conform indicatorilor de

monitorizare;

3) asigurarea integrării priorităților de adaptare în planificarea sectorială și națională;

4) asigurarea transparenței procesului de adaptare și a colectării datelor;

5) măsurarea și evaluarea rezultatelor și a impactului activităților de adaptare, a

investițiilor, proiectelor, programelor privind reziliența climatică din perspectiva

sensibilității la dimensiunea de gen.

28. În cadrul SMRE monitorizarea adaptării la schimbările climatice se face la 3

niveluri (conform Ghidului de utilizare a indicatorilor privind adaptarea la schimbările

climatice):

1) Monitorizarea la nivel micro – vizează evaluarea rezultatelor de adaptare obținute

în baza acțiunilor individuale de adaptare în cadrul sectoarelor, la nivel de proiecte,

programe cu obiective distincte și rezultate tangibile și observabile, măsurabile în timp.

Rezultatele se raportează la nivel de autoritate publică centrală, anual, dacă nu este

prevăzut altfel în fișa indicatorului.

2) Monitorizarea la nivel mediu – permite urmărirea progresului adaptării la nivel de

sector sau administrativ-teritorial (raional sau regional). Acest nivel de monitorizare este

bazat pe agregarea informațiilor din sector și permite urmărirea reducerii

vulnerabilităților sectoriale și a progresului implementării acțiunilor de adaptare, precum

și eficiența cadrului de abilitare în suportul implementării acțiunii de adaptare.

3) Monitorizarea la nivel macro – permite urmărirea evoluției procesului de adaptare

la schimbările climatice la nivel național. Monitorizarea la nivel macro se face prin

intermediul indicatorilor de obiectiv, care se bazează pe agregarea datelor în baza

indicatorilor de nivel mediu și oferă o imagine a realizării procesului de adaptare la

nivel de țară.

29. Autoritățile publice centrale raportează Comisiei Naționale, în baza indicatorilor

de monitorizare, pînă la 31 martie a anului următor anului de raportare.

30. Datele raportate Comisiei Naționale în baza indicatorilor sunt utilizate pentru

generalizarea și elaborarea rapoartelor privind necesitățile de adaptare la schimbările

climatice.

31. Rezultatele și concluziile obținute în urma implementării SMRE sunt utilizate

pentru planificarea ulterioară a adaptării la schimbările climatice la nivel național și

sectorial.

32. La sfîrșitul ciclului de planificare al PNA, Comisia națională, cu suportul

experților comitetelor tehnice, în baza datelor raportate, elaborează Raportul de

implementare a PNA. Raportul generalizează informații bazate pe toate categoriile de

indicatori și reflectă progresul adaptării la nivel de sector (în baza PSA) și național,

include evaluări ale impactului și vulnerabilității climatice bazate pe opinia experților,

identificarea de lacune, rapoarte de evaluare a necesităților de dezvoltare, rapoarte

tematice de fezabilitate și alte tipuri de evaluări relevante. Raportul sintetizează toate

rezultatele obținute în perioada respectivă și face recomandări pentru perioada următoare

de planificare a adaptării.

33. Experții Comitetului tehnic pentru adaptarea la schimbările climatice participă la

evaluarea periodică a gradului de realizare a activităților de adaptare și obiectivelor

strategice stabilite în PSA și PNA.

34. Comisia națională examinează gradul de realizare a obiectivelor de adaptare la

schimbările climatice o dată la patru ani, elaborează Raportul de implementare a PNA și

îl prezintă Guvernului RM pînă la 1 septembrie a anului următor perioadei de raportare.

Raportul respectiv servește ca bază de raportare a țării către CONUSC a informațiilor

asociate cu impactul schimbărilor climatice și adaptarea, conform Articolului 7 al

Acordului de la Paris.

Anexa nr. 4

la Hotărîrea Guvernului nr.____

din___________________2020

Regulamentul

cu privire la mecanismul de coordonare a acțiunilor

de atenuare la nivel național

I. DISPOZIȚII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la mecanismul de coordonare a acțiunilor de

atenuare la nivel național (în continuare – Regulament) este elaborat în scopul instituirii

cadrului normativ și instituțional pentru desfășurarea procesului de elaborare, evaluare,

aprobare, monitorizare, raportare și verificare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel

național.

2. Prezentul Regulament are drept obiectiv stabilirea responsabilităților și

cadrului de elaborare, evaluare și aprobare a proiectelor de implementare a acțiunilor

adecvate de atenuare la nivel național.

3. În sensul prezentului Regulament, sînt utilizate următoarele noțiuni:

1) acțiuni adecvate de atenuare la nivel național (în continuare – NAMA) – proiect

de implementare a măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră;

2) gaze cu efect de seră – constituenți atmosferici atît naturali, cît și rezultați din

activitatea umană, care absorb și emit radiații cu lungimi de undă specifice spectrului de

radiații termice infraroșii, emise de suprafața pămîntului, de atmosferă și de nori.

Acestea sînt vaporii de apă (H2O), dioxidul de carbon (CO2), protoxidul de azot (N2O),

metanul (CH4) și ozonul (O3), hidrofluorcarburile (HFC), perfluorcarburile (PFC),

hexafluorura de sulf (SF6);

3) procedura de monitorizare, raportare și verificare (MRV) – ansamblul activităților

de monitorizare, raportare și verificare, inclusiv coordonarea acestor activități, în

procesul de implementare a proiectelor NAMA;

4) Registru NAMA al Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la

schimbarea climei (CONUSC) - platformă online, care permite țărilor în curs de

dezvoltare să înregistreze proiectele NAMA care solicită suport financiar pentru

dezvoltare sau implementare, indiferent de tipul proiectului.

5) verificator – o persoană juridică care desfășoară activități de verificare a

activităților implementate în cadrul proiectelor NAMA, în conformitate cu regulile și

procedurile CONUSC sau în baza acordului dintre participanții în cadrul proiectului

NAMA;

II. ATRIBUȚIILE SUBIECȚILOR RESPONSABILI DE IMPLEMENTAREA

PROIECTELOR NAMA

4. În contextul prezentului Regulament, subiecții implicați în implementarea

proiectelor NAMA susținute din fonduri externe au următoarele atribuții:

1) Comisia națională:

a) coordonează procesul de elaborare a proiectelor ;

b) examinează în ședință proiectele și decide asupra acceptării spre aprobare sau

respingerii lor;

c) solicită autorităților administrației publice centrale și locale să ia măsurile

necesare în vederea promovării acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național;

d) solicită rapoarte semestriale și anuale privind implementarea proiectelor .

2) Comitetul tehnic:

a) Asistă Comisia națională în procesul de evaluare și aprobare a proiectelor

NAMA;

b) evaluează proiectele , inclusiv elementele MRV la toate etapele ciclului de

implementare a proiectelor.

3) Aplicanții proiectelor NAMA:

a) elaborează propunerile proiectelor;

b) asigură consultarea publică a proiectelor;

c) prezintă rapoartele semestriale și anuale privind implementarea proiectelor ;

d) asigură integritatea datelor referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră, care

urmează a fi monitorizate, raportate și verificate.

4) Verificatorul:

a) verifică activitățile proiectului și elaborează rapoartele de monitorizare;

b) certifică conformitatea reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră obținute în

rezultatul implementării proiectelor.

III. ACȚIUNILE ADECVATE DE ATENUARE LA NIVEL

NAȚIONAL (NAMA)

5. Acțiunile NAMA au drept obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră la un nivel compatibil cu obiectivul stabilit în Contribuția națională determinată a

Republicii Moldova la CONUSC și Strategia de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii

Moldova.

6. Pentru implementarea acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național sînt

elaborate proiecte NAMA în sectoarele economiei naționale. Implementarea acestora

este asigurată prin transfer tehnologic, finanțare și consolidare a capacităților, aplicînd

mecanismul de monitorizare, raportare și verificare.

7. Proiectele NAMA se împart în două categorii:

1) unilaterale – proiecte administrate și finanțate din bugetul de stat și/sau alte

resurse financiare, care sînt prevăzute în documentele naționale și sectoriale de

planificare și în planurile de finanțare aferente stabilite de Guvern. Acestea nu sînt

supuse înregistrării în Registrul NAMA al Secretariatului CONUSC.

2) susținute din fonduri externe – proiecte susținute financiar de către țările

dezvoltate, incluse în Anexa nr. 1 la CONUSC, care au ca scop asigurarea

asistenței tehnice, transferului tehnologic și de bune practici în domeniu. Acestea

sînt supuse înregistrării în Registrul NAMA a Secretariatului CONUSC.

8. Proiectele NAMA unilaterale sunt supuse procedurii simplificate de MRV,

prevăzută la pct. 34, din prezentul Regulament.

9. Proiectele NAMA susținute din fonduri externe parcurg ciclul de elaborare,

evaluare, aprobare și MRV, prevăzut în Capitolul IV din prezentul Regulament.

Documentația proiectelor NAMA susținute din fonduri externe va cuprinde

descrierea cel puțin a următoarelor componente: juridic și administrativ, politici și

strategii în domeniu, financiar, tehnic, beneficii directe și colaterale, riscuri și

constrîngeri și MRV. Procedurile, termenii, elementele de MRV, precum și

documentele-tip pentru elaborarea, evaluarea și aprobarea proiectelor NAMA susținute

din fonduri externe se vor stabili în Manualul operațional privind mecanismul de

coordonare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național, elaborat de către

autoritatea centrală de mediu și gestionare a resurselor naturale.

IV. CICLUL DE ELABORARE, EVALUARE ȘI APROBARE A

PROIECTELOR NAMA

10. Implementarea proiectelor NAMA se realizează în dependență de tipul

proiectului, în 3 etape:

1) Etapa I – Propunerea inițială de proiect;

2) Etapa II – Propunerea completă de proiect;

3) Etapa III – Monitorizarea, raportarea și verificarea.

Secțiunea 1

Etapa I : Propunerea inițială de proiect NAMA

11. Aplicantul proiectului NAMA identifică oportunitatea de elaborare a propunerii

inițiale de proiect și demarează procedura de elaborare a acesteia în scopul realizării

unei inițiative de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

12. Aplicantul antrenează la elaborarea propunerii inițiale a proiectului experți

tehnici.

13. Propunerea inițială de proiect include :

1) Informația generală privind proiectul;

2) Conceptul proiectului;

3) Structura bugetului și finanțarea proiectului;

4) Impactul și beneficiile preconizate ale proiectului , în contextul atenuării


5) Procedura de monitorizare, raportare și verificare a proiectului.

14. Propunerea inițială de proiect se elaborează în corespundere cu Manualul

operațional privind mecanismul de coordonare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel

național și documentul-tip de elaborare a proiectelor NAMA.

15. Propunerea inițială a proiectului NAMA este prezentată Secretariatului

Comisiei naționale, care o transmite Comitetelor tehnice pentru examinare și evaluare.

16. La evaluarea propunerii inițiale NAMA, Comitetele tehnice examinează

corespunderea activităților proiectului cu prioritățile naționale și sectoriale de

dezvoltare, contribuția proiectului la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă a țării

și riscurile aferente implementării proiectului.

17. În baza raportului de evaluare, elaborat de către experții Comitetelor tehnice,

Comisia națională acceptă sau respinge propunerea inițială a proiectului . Acest fapt este

consemnat în procesul verbal al ședinței Comisiei naționale.

18. Secretariatul Comisiei naționale informează aplicantul despre decizia Comisiei.

În cazul în care propunerea inițială a fost acceptată de către Comisia națională,

aplicantul trece la etapa a 2-a de promovare și elaborează propunerea completă a

proiectului. În cazul în care propunerea inițială este respinsă, aplicantul modifică

propunerea inițială de proiect, conform recomandărilor Comisiei naționale și o prezintă

repetat spre aprobare. Decizia privind acceptarea sau respingerea propunerii de proiect

NAMA aplicată repetat este luată în cadrul următoarei ședințe a Comisiei naționale.

19. În procesul de evaluare și luare a deciziilor de acceptare sau respingere a

propunerilor inițiale a proiectului NAMA, Comitetele tehnice și Comisia națională se

ghidează de procedura și criteriile de evaluare stabilite în Manualul operațional privind

mecanismul de coordonare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național.

Secțiunea 2

Etapa II : Propunerea completă de proiect NAMA

20. În cazul acceptării propunerii inițiale a proiectului, aplicantului i se oferă

scrisoarea de suport pentru proiect, în baza căreia acesta elaborează propunerea

completă de proiect. Propunerea completă include următoarele componente:

1) Introducere în contextul proiectului;

2) Descrierea sectorului abordat;

3) Expunerea politicilor din sectorul abordat;

4) Linia de bază și țintele proiectului;

5) Măsurile și acțiunile proiectului;

6) Fortificarea capacităților;

7) Aspectul și mecanismele financiare;

8) Structura mecanismului de implementare;

9) Procedura de monitorizare, raportare și verificare;

10) Riscurile;

11) Durabilitatea proiectului.

21. Aplicantul asigură consultarea proiectului prin organizarea întrunirilor și

dezbaterilor publice. Accesul la documentația proiectului este asigurată prin plasarea

propunerii de proiect pe pagina web a Comisiei naționale. În urma dezbaterilor publice

şi comentariilor parvenite în scris, aplicantul întocmeşte raportul privind participarea

publicului, care este parte componentă a pachetului de documente transmis

Secretariatului Comisie naționale.

22. Propunerea completă de proiect NAMA este prezentată Comisiei naționale

spre examinare și aprobare.

23. În procesul de evaluare și aprobare a propunerii complete de proiect NAMA,

Comitetele tehnice și Comisia națională se ghidează de procedura și criteriile de

evaluare stabilite în Manualul operațional privind mecanismul de coordonare a acțiunilor

de atenuare la nivel național.

24. Aplicantul transmite Punctului focal național CONUSC propunerea completă

de proiect aprobată Secretariatului CONUSC pentru a fi înregistrată în Registrul

NAMA, în scopul informării comunității internaționale privind proiectul, identificării

surselor de finanțare și a suportului tehnologic necesar pentru implementare.

Secțiunea 3

Etapa III: Monitorizarea, raportarea și verificarea

25. Procedura de monitorizare, raportare şi verificare (MRV) are drept obiectiv

urmărirea performanței generale a proiectelor NAMA și include următoarele activități:

1) măsurarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră;

2) raportarea informației;

3) verificarea informației raportate.

26. Procedura de MRV se aplică atît la etapa de implementare, cît și după finisarea

proiectului.

27. Monitorizarea și raportarea sunt asigurate de către Beneficiarul proiectului

NAMA, iar verificarea - de către Verificator.

28. Monitorizarea proiectului se realizează în perioada de implementare a

proiectului. În cadrul etapei de monitorizare, Beneficiarul măsoară și calculează

reducerile de emisii de gaze cu efect de seră, obținute în urma implementării proiectului

NAMA, conform metodologiilor şi instrumentelor standardizate de măsurare și de

calcul expuse în documentul proiectului.

29. Raportarea se realizează în perioada de implementare a proiectului prin

prezentarea rapoartelor semestriale, iar la finisarea proiectului beneficiarul prezintă

raportul final.

30. Beneficiarul prezintă rapoartele în baza formularelor de raportare în

conformitate cu procedura stabilită în Manualul operațional privind mecanismul de

coordonare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național. Rapoartele conțin datele

privind rezultatele monitorizării reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Acestea

sunt prezentate în baza indicatorilor de monitorizare stabiliți în formularul de raportare

anexă la Manualul operațional.

31. Raportul elaborat este supus în mod obligatoriu procedurii de verificare, în

scopul asigurării veridicității și fiabilității informațiilor raportate de către Beneficiarul

proiectului.

32. Verificatorul elaborează raportul de verificare și îl prezintă Beneficiarului,

care, în baza acestuia, perfectează și prezintă Comisiei naționale raportul de reducere a

emisiilor de gaze cu efect de seră.

33. Beneficiarul proiectului angajează și achită serviciile Verificatorului.

34. Autoritățile și instituțiile care implementează proiecte NAMA unilaterale, ce

nu sînt înregistrate în Registrul NAMA al CONUSC, aplică procedura simplificată de

MRV. Acestea prezintă Comisiei naționale rapoarte anuale privind acțiunile întreprinse

și rezultatele obținute în cadrul proiectelor. Formatul de raportare și termenii de

prezentare a rapoartelor sînt stabilite în Manualul operațional privind mecanismul de

coordonare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național.

35. Secretariatul Comisiei naționale procesează datele prezentate de către

Beneficiari și calculează cantitatea totală de emisii de gaze cu efect de seră redusă,

urmare a implementării proiectelor NAMA unilaterale și susținute din fonduri externe.

36. Informația primară privind cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră reduse

ca urmare a implementării proiectelor NAMA este utilizată la elaborarea inventarului

național al emisiilor de gaze cu efect de seră, raportului bienal actualizat și comunicării

naționale în cadrul CONUSC.

V. SOLUȚIONAREA CONTESTAȚIILOR

37. Orice parte interesată care consideră că, în cadrul procedurilor de evaluare și

aprobare a proiectelor NAMA, Comisia națională, prin decizia emisă sau prin procedura

aplicată, a lezat drepturile sale, este în drept să conteste decizia sau procedura aplicată,

în modul stabilit de Codul administrativ.

38. Cererea prealabilă este depusă la Comisia națională în termen de 30 de zile

lucrătoare de la data comunicării deciziei.

39. Cererea prealabilă este examinată de către Comisia națională, care este în

drept să o respingă sau să o admită și, după caz, să revoce sau să modifice decizia.

40. În cazul respingerii cererii prealabile, partea interesată, dacă se consideră

vătămată într-un drept al său recunoscut de lege este în drept să sesizeze instanța de

contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a deciziei

Comisiei naționale.

NOTA INFORMATIVAla proiectul hotiririi Guvernului cu privire la instituirea mecanismului de

coordonare a activititilor in domeniul schimbirilor climatice

1. Denumirea autorului, qi, dup[ caz, a participanfilor la elaborarea proiectului

Proiectul hotdririi Guvernului cu privire la instituireaa activitdfilor in domeniul schimbdrilor climatice. a fostAgriculturii, Dezvoltdrii Regionale Ei Mediului.

mecanismului de coordonareelaborat de cdtre Ministerul

Proiectul Hotdr6rii Guvernului cu privire la instituirea mecanismului de coordonarea activitSlilor in domeniul sctrimbirilor climatice a fost elaborat in scopul credrii unuiinstrument institufional eficient de coordonare, monitorizare, verificare gi raportare indomeniul atenudrii gi adaptdrii la schimbdrile climatice a sectoarelor sociale si aleeconomiei Republicii Moldova.

Elaborarea actului normativ este fundamentatd prin necesitatea realizdrii art. 95,Capitolul 17 al Acordului de Asociere dintre Republica Moldova - Uniunea.,Europeand,care prevede dezvoltarea gi punerea in aplicare: a unei strategii climatice globale qi a unuiplan de acJiune pentru atenuarea pe termen lung a efectelor schimbdrilor climatice gipentru adaptarea la acestea gi a evaluirilor privind vulnerabilitatea qi adaptarea laschimbdrile climatice.

Avind in vedere obiectivele de atenuare qi adaptare Ia schimbdrile climaticeaprobate prin Hotdrdrea Guvernului nr. 1009 din 10 decembrie 2014 "Cu privire laaprobarea Strategiei Republicii Moldova de adaptare la schimbarea climei pdnd in anul2020 gi a Planului de acfiuni pentru implementarea acesteia" qi respectiv HotdrdreaGuvemului nr. 1470 din 30 decembrie 2016 "Cu privire la aprobarea Strategiei de

dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova pAnd in anul 2030 gi a Planului de

acfiuni pentru implementarea acesteia" cit gi seturile de obligafii care se prefigureazd, pe

plan intemalional prin Convenfia-cadru a Organizafiei Naliunilor Unite cu privire la

schimbarea climei, eforturile statului in acest domeniu trebuie sd fie suslinute de toate

sectoarele economice, prin adoptarea unor politici, instrumente qi mdsuri specifice de

coordonare a prioritdlilor Ei cerinfelor de dezvoltare ale fiecdrui sector de activitate aeconomiei nalionale.

in acest sens, prin proiectul hotdrArii Guvernului se propune instituirea Comisiei

nafionale pentru schimbdrile climatice in calitate de organ colegial in domeniul atenudrii

qi adaptdrii la schimbdrile climatice.

Este de menlionat cd in prezent in Republica Moldova, in baza Hotdrdrii

Guvernului nr. 1574 din 26 decembrie 2003, a fost instituitd gi funclioneazd Comisia

nafionald pentru implementarea qi realizarea prevederilor Convenliei-cadru a Organizagiei

Nafiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, precum gi a mecanismelor giprevederilor Protocolului de la Kyoto. Aceastd Comisie este axatd in mod special peimplementarea prevederilor Protocolului de la Kyoto, protocol care poate fi catalogatdrept unul perimat, intrucAt acfiunea acestuia este previzutd, pdndin anul 2012 qi se referdla ciclul de evaluare gi aprobare a proiectelor de reducere a emisiilor prin intermediulmecanismului de dezvoltare curatd (CDM - Clean Development Mechanism). in practicd,comisia nu se mai intruneqte, deoarece proiecte cDM nu se maielaboreazS/implementeazd., iar pozi[ia internafionald a Protocolului de la Kyoto estepreluata de cdtre Acordului de la paris.

Finalitdlile urmdrite prin promovarea proiectului hotdririi de Guvern sunt:

- Stabilirea componenfei Comisiei nalionale pentru schimbdri climatice;- Aprobarea Regulamentului de func{ionare a comisiei na{ionale;- Stabilirea prevederilor procedurii de adaptare la schimbdrile climatice;- Stabilirea mecanismului de coordonare a ac{iunilor de atenuare a schimb6rilor

climatice.

care au ca scop armonrzareat. Descrierea graduluir de compatibilitate, pentru proiectelelegislaliei palioriale cu legistalia Uniunii Europene

Proiectul hotdririi de Guvern nu transpune careva Directive/Regulamente europene.

4.",Principaldlg pievederi ale proiectului gi e

Proiectul hotdririi Guvernului cu privire la instituirea mecanismului de coordo nare aactivitdlilor in domeniul schimbdrilor climatice are urmdtorul confinut:

- Anexa I - stabileste componenfa Comisiei nationale pentru schimbdrileclimatice.

- Anexa 2 stabilegte Regulamentul de activitate al Comisiei naJionale.Obiectivul Comisiei nalionale constd in coordonarea la nivel nafional a activitdfilor careau ca scop implementarea prevederilor Convenliei cadru a ONU privind schimbdrileclimatice gi a altor tratate internafionale din domeniul schimbdrilor climatice la careRepublica Moldova este parte. Comisia nalionald asigurd cadrul institulional pentrurealizarea procesului de adaptare la schimbdrile climatice, precum Ei de elaborare,evaluare gi aprobare a proiectelor de implementare a acfiunilor adecvate de atenuare lanivel national. Comisia nalionalS va deline mandatul legal din partea Guvernului, pentru asolicita autoritSlilor administraliei publice centrale qi locale si i-a mdsurile necesare invederea implementdrii acliunilor de adaptare la schimbdrile climatice qi celor de atenuare.Activitatea Comisiei na{ionale va fi susfinuta de Comitete tehnice. Acestea vor sustine

Comisia naliona16 prin evaluarea pro

e MRV (monitorizare, raportare qi verificare)ia va fi condusd de cdtre prim-vice primigurat de MADRM. Regulamentul stabileqte

drepturile qi atribuliilor membrilor comisiei, precum qi modul de organi zare aacesteia.- Anexa 3 - Regulamentul cu privire la mecanismul inter-sectorial de

coordonare a procesului de adaptare la schimbdrile climatice, care are scopul instituiriicadrului normativ pentru luarea deciziilor in domeniul adaptdrii la schimbdrile climatice,suslinut prin instrumente de planificare, implementare, mon itorizare,raportare qi evaiuare.Acesta stabileqte cd planificarea adaptdrii la schimbdrile climatice se face prin intermediulPlanului sectorial de adaptare (PSA) gi Planului nafional de adaptare (pNA). pSApresupune integrarea mdsurilof de adaptare in planifi carea de dezvoltare strategicd asectorului. Respectiv, dupi o evaluare a vulnerabilitalilor la schimbarea climei alesectorului, mdsurile de adaptare respective vor fi integrate in documentele de politiciexistente sau care sunt promovate la moment. Aceasta planificare se face pe o perioada de4 ani. Autoritatea care introduce mdsurile de ad,aptare in documentele .de politicisectoriale' vor informa Comisia nalionald despre acestea, iar Comisia, in baza lor qi inbaza misurilor inter-sectoriale, care se confin in documente de planificare na(ionale, vaelabora PNA-u1, care va avea forma unei foi de parcurs. Autoritdfile care implementeazd,PSA-urile vor raporta Comisiei nalionale privin d realizarea mdsurilor de adaptare laschimbarea climei, iar Secretariatul va elabora raportul general privind adaptareaRepublicii Moldova la schimbdrile climatice. Acest raport servegte drept temei pentruraportarea !6rii cdtre CONUSC. La fel, in baza concluziilor, vulnerabilitalilor Eiprioritdlilor noi identificare, ya fi elaborat urm6torul PSA qi PNA, ciclul cdrora constituie4 ani.

- Anexa 4 - Regulamentul cu privire la mecanismul de coordonare aacliuniloradecvate de atenuare la nivel nafional. Scopul acestui Regulament este instituirea cadruluilegal 9i institufional pentru desfbqurarea procesului de elaborare, evaluare, aprobare,monitorizare, taportare gi verificare a acfiunilor adecvate de atenuare la nivel nafional(NAMA). NAMA sunt realizate prin proiecte in acest domeniu care sunt de 2 tipuri: (1)unilaterale - proiecte administrate qi finanfate din bugetul de stat qiisau alte resursefinanciare ) care sint prevdzute in documentele nafionale/sectoriale de planificare gi inplanurile de finanlare aferente stabilite de Guvern; (2) bilaterale - proiecte susfinutefinanciar de cdtre !6rile dezvoltate, incluse in Anexa nr. 1 la CONUSC , care au ca scopasigurarea asistenlei tehnice, transferului tehnologic Ei de bune practici in domeniu. Aldoilea tip de proiecte sunt obligatoriu supuse inregistrdrii in Registrul NAMA aSecretariatului CONUSC.

ImplementareaAAANN se realizeazdindependenlb de tipul proiectului, in 3 etape:1) Etapa I - Propunerea iniliald de proiect NAMA;

2) Etapa 2 - Propunerea completd de proiect NAMA;3) Etapa 3 - Monitorizarea, raportarea gi verificarea.Proiectul Regulamentului descrie activitdlile in cadrul fiecdrei etape gi cine este

responsabil de acestea. Ca rezultat al implementdrii proiectelor NAMA are loc reducereaemisiilor de gaze cu efect de ser6. Aceastd reducere este calculatd qi verificat6, iar dateleobfinute sunt utilizate in elaborarea inventarului nalional al emisiilor de gaze cu efect deser6, raportului bienal actualizat qi comunicirii na{ionale in cadrul CONUSC.

fluntlamenl'are a e conomi c o - fi nanc i ari5.

Implementarea prevederilor prezentei hotariri de Guvern nu va necesita cheltuielifinanciare din bugetul de stat. .

t

Actul normativ propus pentru avizare abrogd prevederile Hotdririi Guvernului nr.1574 din 26 decembrie 2003 despre instituirea Comisiei nafionale pentru implementareaqi realizarea prevederilor Convenfiei-cadru a Organizaliei Naliunilor Unite cu privire laschimbarea climei, precum si a mecanismelor si prevederilor Protocolului de la Kyoto(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 6-12, art. 50).

In scopul respectdrii prevederilor Legii nr. 239 din 13 noiembrie 2008 privindtransparenla in procesul decizional, proiectul de act normative este plasat spre consultarepe pagina oficiald a Ministerului Agriculturii, Dezvoltirii Regionale gi Mediuluiwww.madrm.gov,nd, rubrica: Transparenfa in procesul decizional, sec{iunea: Proiecte dedocumente gi pe portalul www.part_icip.g.o...v..md gi urmeaz6, a fi transmis spreavizarelconsultare publicd in conformitate cu prevederile cadrului normativ.

Conform prevederilor pct.11 subpct.2t lit. a) din Metodologia de analizd a impactului inprocesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, aprobate prin HotirireaGuvernului nr.23120l9, proiectul de act normative a fost avizat pozitiv (scrisoareaCancelariei de Stat nr. 29-01-1440 din 19 februarie 202U.

Ministru Ion PERJU

MINISTERUL

AGRICULTURIL

DEZVOLTARII REGIONALE

SI MEDIULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA

MIIIII4CTEPCTBO

CEJILCK0F0 X035IFICTBA, PECH0HAjILHOI-0 PA33HTFI2

I/ OKPY)KAIOillEft CPKIIM PEG-D(1611MM MOJUIOBA

MD-2005 mun.Chisinau, str. Constantin Terms°, 9

Tel. 20 45 81; Fax 22 07 48, E-mail: cancelariaQmadmmrov.md WEB: www.madrm.irov.md

401.0 N r . A

La nr din

Cancelaria de Stat

Prin prezenta, Ministerul Agriculturii, Dezvoltarii Regionale i Mediului, prezinta

spre examinare i avizare in sedinta Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru

reglementarea activitaIii de intreprinzator, Analiza Impactului a proiectului hotaririi

Guvemului cu privire la instituirea mecanismului de coordonare a activitatilor in domeniul

sehimbarilor climatice, elaborata in corespundere cu prevederile Hotaririi Guvemului nr.

610/2018 pentru aprobarea Regulamentului Guvemului si Hotaririi Guvemului nr. 23/2019

cu privire la aprobarea Metodologiei de analiza a impactului in procesul de fundamentare a

proiectelor de acte normative.

Anexa: Analiza impactului — 15 file.

Ministru Ion PERJU

Ex. Cristme Arson; Tel. 022 204 580

Analiza Impactului a proiectului

botAririi Guvernului cu privire la instituirea mecanismului de coordonare a

activitAtilor in domeniul schimbarilor climatice

Titlul analizei impactului Proiectul hog ririi Guvernului „at privire la anstztuirea mecanismului de coordonare a activitatilor in domeniul schimbarilor climatice"

Data:

Autoritatea administratiei publice (auto* Ministend Agriculturii, Dezvoltitrii Regionale si Mediului

Subdiviziunea: Sectia politici de aer gi schimbari climatice

Persoana responsabilA gi datele de contact: Cristina Arseni, consultant principal, tel.: 0(22) 204 580,

e-mail: [email protected]

Compartimentele analizei impactului

I. Detinirea problemei

a) Determinati clar gi conch problems gi/sau problemele care urmeaza sit fie solutionate

Republica Moldova este o tara extrem de vulnerabila la schimbarea climei. Cu un grad foarte Malt

de probabilitate Republica Moldova in viitor va fi afectata de trei indicatori principali determinati

de schimbarile climatice: createrea temperaturii medii de la suprafata pamantului; modificari ale

regimurilor de precipitatii ai createrea ariditatii climei. Modificarea acestor indicatori climatici este

straits asociata cu amplificarea frecventei ai intensitatii evenimentelor meteorologice extreme, cum

ar Ii valuri de caldura, Inghetttri, inundatii, furtuni cu ploi abundente ai grindina, secete putemice.

Aceste concluzii au fost facute pe baza scenariilor climatice, Insotite de o serie de evaluari ale

impacturilor, riscurilor al vulnerabilitatilor efectuate in cadrul Comunicarilor Nationale ale

Republicii Moldova catre Conventia-cadru a Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la schimbarea

climei (CONUSC), de rand Cu alte evaluari efectuate la nivel de proiect, care cuprind nivele

nationale, subnationale ai geografice at care definesc baza stabilirii prioritatilor pe termen mediu ai

lung ale planificarii, actiunilor si investitiilor de adaptare, de rind Cu monitorizarea eficientei

adaptarii planificate ai implementate.

Proiectii ale schimbarilor viitoare in aspectul temperaturii medii anuale:

Cele trei tipuri de sc,enarit climatice (RCP 8.5; RCP 4.5 gi RCP 2.6) realizate pentru trei intervale de

timp (2016-2035; 2046-2065; 2081-2100) comparativ cu perioada de referima, 1986-2005, pe intreg

teritoriul RM indica createrea temperaturii medii pentru deceniile apropiate, de la +0.9 pana la

+11°C pe intreg teritoriul RN!, !ma incepand Cu anii 2050, cele trei scenarii ce indica tendinte de

temperatura care se deosebesc esential. Astfel, catre ardi 2080 (perioada temporala 2081-2100)

spond anticipat al temperaturii medii a aerului este mai mare pentru scenariu RCP8.5, rata medie

atingand +4.6°C. In cazul scenariulului RCP4.5 se anticipeaza o createre a temperaturii medii a

aerului cu +2.4°C, jar in cazul scenariului RCP2.6 createrea va constitui +1.3°C. Individual, uncle

modele climatice globale indica o createre a temperaturii medii a aerului cu *la la 6.3-6.7°C. In

acest context este necesar de mentionat ca o crestere a temperaturii medii pawl in anul 2100 mat

mare de 2°C este considerata ca una care va conduce la schimbari ireversibile in modul de dezvoltare

a ecosistemelor naturale al dezvoltarii economice a societatii.

2046-2065

2081-2100

r RCP 155

s

1986-2005 RCP 2-6

'I

RCP 4.5

• /

RCP 2.6

L.M

-1 ,

ROI 9.5

/

/

RCP 8.5 1986-2005

2016-2035

Figura 1-1 Proiectia temperaturilor medii anuale a aerului in conformitate cu trei scenarii climatice (RCP8.5, RCP4.5 i RCP2.6), comparativ cu perioada de referinta, 1986-2005, °C, pe

^ntreg teritoriul RM.

Proiectii ale sehimbarilor viitoare in precipitatiile anuale i sezoniere:

Mediile pentru cele trei scenarii RCP arata ea reducerea precipitatiilor va ft mutt mai extinsa in

Republica Moldova in timpul verii si toarrmei. Se estimeaza a condipiile de reducere a precipitatiilor

va caracteriza toate regiunile tarii. Proiectiile determinate de scenariul RCP8.5 India ca cea mai mare reducere a precipitatidlor pe timp de vara, cu 25.1% se va manifests in zona de centru a Orii,

2016-2035

1986-2005 RCP 8.5 RCP 4-5 fico 24

2046-2065

_---

91T-1171--

2081-2100

jar cea mai mica, cu 18.1%, in zona de nord in comparatie cu perioada de referingl 1986-2005.

Scenariile REP 4.5 si RCP 2.6 indicd o cmstere mica a Precipitatiilor in zona de nord a WU, Irma

asociate cu o crestere esentiala a temperaturii aerului aceste precipitatii nu vor putea avea tin impact pozitiv asupra aspectului de asigurare Cu umiditate.

irm \

Figura 1-2. Scenariile privind evolutia precipitatiilo medii anuale pe tot teritoriul

Republicii Moldova Ora in anti! 2100, comparativ Cu perioada de referinta 1986-2005.

2081-2100 11116-2005 RCP 115 RCP 4.5 RCP 2.6

Proiectiile schimbarilor clintatine viitoare in condiliile de umiditate si seceta conform

coeticientului hidrotermic (CRT) „Selianinov":

Acest indicator caracterizeaza schimbarile gradului de umiditate in perioada de vegetatie. Acest coeficient este utilizat pentru aprecierea si monitorizarea conditiilor de seceta in perioada de

2016-2035

2046-2065

Fig. 1-3.. Evolutia indicatorului CHT in Republica Moldova pentru perioada de vegetatie

conform scenariilor climatice RCP8.5. RCP4.5 gi RCP2.6.

vegetatie a plantelor. In Republica Moldova, in condiliile climatice de referinta pentru anii 1986-2005, CHT avea valori cuprinse intre 1.4 in zona de nord si 0.8-0.9 in sud-estul tarii, adica acesta atesta valori caracteristice climei moderat uscate in primul caz i climei uscate - in al doilea caz. Aceste conditii in aspect de umiditate erau satifAciitoare pentru majoritatea culturilor agricole practicate in tara noastra. Scenariile climaterice de viitor indica faptul ca catre perioada 2081-2100, se vor inregistra conditii de seceta, cu o valoare a CHT <0.7, pe intreg teritoriul Republicii Moldova. inclusiv in zona de nord a (aril (fig. 1-3). Mai mult ca atilt, in conformitate cu scenariul RCP8.5 in zona de centru in lunile iulie-august gi in zona de sud In iulie-septembrie, acest indicator poate atinge chiar valori caracteristice secetei medii cu o valoare a CHT=0.6 si secetei putemice, CHTS 0.5. in astfel de conditii climaterice, cultivarea actualelor culturi agricole in Republica Moldova (aril irigare nu va fi economic eficienta.

Fenomenul schimbarilor climatice este tot mai des recunoscut ca fapt de importama nationalt insa deocamdata nu exista un cadru strategic national care sä cuprinda coordonarea acestor masuri integrate si vaste de adaptare la noile condi(ii de clima determinate de schimbtirile climatice. Schimbarea climei afecteaza toate domeniile de dezvoltare ale until stat. Ea nu se limiteaza la un singur sector, de aceea, pentru o activitate fructuoasti este necesar sa se tina cont de riscurile pe care le poate crea acest fenomen in toate sferele de dezvoltare economic& sociala si de mediu. Adaptarea La schimbarea climei si atenuarea acestui fenomen necesitti o strinsa coordonare intersectoriala. precum si tin mediu institutional si legislativ incurajator. Crearea unui astfel de mecanism de coordonare a activitatilor in domeniul schimbarilor climatice devine astazi un imperativ al timpului si o prevedere obligatorie a Republicii Moldova ca lath pane la Acordul de la Paris al Conventia-cadru a Organizatiei Natiunilot Unite cu privire la schimbarea climei ratificat prin prin Legea nr.

78/2017.

b) Descrieji problems, persoanele/entitAjile afectate si tele care contribuie la aparitia problemei, cu justificarea necesitajii sehimbarii situajlei curente si viitoare, in baza

dovezilor si datelor colectate si examinate

Conceptul Conventiei-cadru a Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (CONUSC) a stabilit ca principalul moth' al actualelor schimbari climatice, mai ales in ultimii 50 ani, este determinat de emisiile antropogene a gazelor cu efect de sera (GES). Acestea provin de la arderea combustibililor fosili in procesul activitatilor econimice. Odata emise In atmosfera aceste gaze provoaca efectut de sera, care la randul situ provoaca. dezechilibrul termic de la suprafata

Pamantului si ca consecinta - schimbarile climatice actuate. In conformitate cu acest concept (fig. 1.4) actualele schimbari climatice concomitent cu cresterea temperaturii medii conduc gi la cresterea nivelului math, sporirea frecventei si amplitudei fenomenelor climaterice extremale (ploi torentiale, furtuni puternice, fluctuatii bruste de temperaturA in timpul iemii, ingheturi tarzii de primavara si

devremi de toamnA ect.). Acestea la ribiclut sau, au un impact direct asupra populatiei, activitatii economice i ecosistemelor. In scopul reducerii impactului fenomenului schimbarilor climatice la nivel local, regional, national si global este necesar de a elabora masuri de reducere a emisiilor de GES, &sit numite masuri de atenuare si masuri de adaptare la noile conditii de clima.

ResurseleallmentareVdeapi, scot's:erneII bloctiversitate, anal umane,siattatea populatlet

f

A

Cresterea economl Tehnologil Pepulato ' „Managemeetul

Sporlreatecnperatijna, nivel ul ul ma

modificarea preciprtatill or, secete, Inundatil

Activitate

antropogenica (Emtsolr

Fig. 1-4. Conceptul CONUSC privind schimbarile climatice. Atenuarea si adaptare ca elemente chic a acestui fenomen.

Ponderea emisfilor Republicii Moldova in emisiile totale globale a gaz-elor cu efect de sera este mai

mica de 0.026%. in 2016, emisiile totale i nete de gaze cu efect de sera a Republicii Moldova au

lost de 13.7 Mt cu componenta Folosirea Terenurilor, Schimbarea Folosirii Terenurilor si

Silvicultura (FTSFTS) si 14.6 Mt (tarn FTSFTS), iar emisitle totale si nete pe cap de locuitor au

constituit aproape jumatate din media mondiala (3.9 t echivalent CO2/capita rata de 7.4 t echivalent

02/capita si 4.1 t echivalent CO2/capita fata de 6.8 t echivalent CO2/capita, respectiv).

n 2016, aproximativ 72.7% din totalul emisiilor nationale de GES proveneau din sectorul energetic.

Alte surse relevante a emisiilor de GES au provenit din sectorul agriculturii (17.8% din total),

sectorul deseurilor (10.7% din total) si sectorul proceselor industriale si utilizarea produselor (5.6% din total). Ponderea sectorului Folosirea terenurilor, schimbarea folosirii terenurilor si silvicultura

este de 6.7% (fig. 1-5).

Fig. 1-5. Structura emisiilor totale de GES in Republica Moldova pe sectoare in 2016

Viziunea de adaptare la schimbarile climatice a Republicii Moldova incorporeazil conceptul de

integrate a adaptarii climatice in planificarea dezvoltitrii pe tennen mediu si lung in scopul promovarii actiunii de adaptare, imbunatatirii integrarii riscurilor climatice in luarea deciziilor de

investitii i planificarea afacerilor, precum si in utilizarea terenurilor si ecosistemelor, sporirea rezilientei sectoarelor economice si accelerarea tranzitiei cane o dezvoltare durabila si rezilienta

a tarii. Abordarea sectoriala a Republicii Moldova in adaptarea la schimbarile climatice este una

dominanta la etapa actuala a dezvoltarii tarii, ing abordarile transsectoriale si subnationale devin din ce in ce mai importante. Unele sectoare (de ex.: sectorul agricol, transporturi, sanatate etc. ) i-au

deja masuri pentru realizarea actiunilor de adaptare, in timp ce altele au nevoie de mai mull suport

in planificarea si realizarea adaptitrii. Pentru a identifica suportului necesar si pentru a elimina

lacunele in materie de adaptare la nivel sectorial si a planifica actiuni suplimentare de adaptare. s-au intreprins un sir de evaluful si aprecieri la nivel de sector, evident' ind cauzele si factorii vulnerabilitatilor sectoriale si abordand provocarile de adaptare si rezistenta in conditii de schimbare a climei.

Analiza datelor climatice nationale a relevat ca. frecventa secetelor in Republica Moldova pe o perioada de 10 ani este de aproximativ 1-2 secete in partea de nord a tarii; 2-3 secete in partea centrala si 5-6 secete in sud. in perioada 1990-2015, pe teritoriul RM s-au inregistrat 12 ani Cu secete de intermitate variabila (1990, 1992, 1994, 1996, 1999, 2000, 2001, 2003, 2007, 2011, 2012, 2015). in 1990, 1992 si 2003, secetele au durat pe tot parcursul sezonului de vegetatiei (aprilie - septembrie). Cele mai grave si dezastruoase secete din perioada inregistrata au fost in 2007 si 2012, afectind peste 70% din teritoriul lath. Inundatiile, de asemenea, afecteaza Republica Moldova in mod repetat. in ultimii 70 de ani, s-au mportat 10 inundatii majore pe raurile Nistru i Prut. dintre care trei au avut be in secolul XXI (In 2006, 2008 si 2010). Costurile socio-economice ale schimbarilor climatice legate de catastrofe naturale, cum at ft secetele si inundatiile, sunt semnificative. in perioada 1984-2006 acestea au constituit aproximativ 61 de milioane de dolari SUA. Secetele din 2007 si 2012 au provocat pierderi economice estimate la aproximativ 1.0 miliarde USD, Ai, respectiv, 0.4 miliarde USD. Impactul negativ al schimbfuilor climatice prezinta provocari pentru santitatea oamenilor si cresterea economica a filth, afectand direct si indirect sectoarele bazate pe resurse naturale (agriculturil, apa si silvicultura), dar i sectoare industriale, precum energia i transportul. Impactele amplificate ale schimbarilor climatice pot avea repercusiuni asupra egalitatii sociale si de gen. Fenornenul schimbarilor climatice ia amploare i avanseaza Cu un ritm accelerat. Acest fenomen se manifestA practic pe intreaga perioada a anului. De asemenea, a fost stabilita o imensificare accentuatA a variabilitatii indicelui ce caracterizeaza temperature medie anuala si sezoniera a aerului, in timp real, aceastft variabilitate se manifesta prin cresterea frecventei fluctualiilor brute de temperatura, in special pe durata sezonului de iama i primAvara tirzie, jar vara — prin aparitia valurilor de cAldurl Aceasta stare a vremii are un efect destul de nefast asupra componentelor socioeconomice si a sanatatii umane. Fenomenul schimbarilor climatice determinat de cresterea temperaturii medii $i reducerea cantitatii de precipitatii at putea avea efecte grave asupra ecosistemelor naturale i activitAtilor mane. Conditii clirnaterice precum cele inregistrate in anti 2007 si 2012 at putea deveni, catre anii 2050-2080,0 norma climatica, avind consecinte dezastruoase

pentru agricultura, sanatatea umana si economia na(ionala.

Schimbarea climei pe termen lung, in combinatie Cu frecventa tot mai mare a fenomenelor climatice extreme, va avea impact negativ asupra sectorului agricol, producind deseori efecte secundare nedorite la nivel macroeconomic. De exemplu, impacturile directe asupra productiei agricole si recoltele tot mai mici ca rezultat al inmultirii problemelor provocate de daunittorii si bolile plantelor at putea duce, la rindul lor, la fluctuatii ale preturilor pe pima si la moditicarea structurii culturilor. Efectul combinat al schimbarilor regimului hidric at putea conduce la insuficienta de apa pentru irigare si la concurenta inalta pentru apA, ceea ce in ultimA instanta, at avea drept consecintA cresterea preturilor si presiuni de reglementare. Secetele vor duce la degradarea solului, fapt care reprezinta o amenintare majora pentru durabilitatea resurselor funciare si care poate reduce capacitatea agriculturii Republicii Moldova de a se adapta cu succes la schimbarea climei. Sal initatea sporita poate conduce la abartdonarea terenurilor de catre proprietari/agricultori, pe masura ce

acestea devin inadecvate pentru cultivare.

Instituirea mecanismului de coordonare a activitatilor in domeniul schimbarilor climatice este propus in scopul crearii unui cadru institutional si legal eficient de coordonare. monitorizare, verificare si raportare in domeniul atenuarii si adaptArii la schimbarile climatice, a sectoarelor economic' Republicii Moldova racordat la prevedrile Acordului de la Paris al Conventiei-cadru a Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la schimbarea climei care sa asigure regulile Ai procedurile de raportare privind transparema actiunilor de atenuare si adaptare si al suportului financier mentionate la

articolul 13 al Acordului de la Paris.

c) Expuneti clar cauzele care au dus la aparilia problemei

Dupa aderarea la Acordul de la Paris al Conventiei-cadru a Organizatiei Natiunilor Unite Cu privire la schimbarea climei (CONUSC) ratificat prin Legea nr. 78/2017, Republica Moldova ca tara in curs

de dezvoltare, este obligati Cu o anumita periodicitate sa raporteze cAtre CONUSC prin intermediut urmatoarelor modalitati:

Comunicarile nationale;

Rapoartele nationale de inventariere a emisiilor de gaze cu efect de sera; Rapoartele bienale actualizate;

Contributia Nationala Determinata si - Raportul bienal privind transparence in conformitate cu articolul 13 din

Acordul de la Paris (incepind Cu anul 2024).

Toate activitatile si rapoartele perfectate si prezentate catre CONUSC trebuie sa corespunda cerintelor Conventiei si a Acordului de la Paris. Desi, Republica Moldova respecta si promoveaza prevederile acestor Tratate intemationale la moment, nu toate regulile, procedurile. cadrul institutional si legislativ national a fost adus in concordanta cu prevederile Acordului de la Paris. Acest aspect preponderent se cetera la urmatoarelor prevederi:

- de incredere reciproctl de promovare eficace; - de transparenta si de flexibilitate.

La moment, cauzele care au dus la aparitia problemei tin de necorespunderea regulilor, procedurilor cadrului institutional al R.M. nicordat la prevederile Acordului de la Paris si la Conventia-cadm a

Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la schimbarea climei. Prevederile stipulate in mecanismul de coordonare a activitatilor in domeniul schimbarilor climatice au drept abjectly sa inlature discrepanta dintre prevederile cadrului national si cerintele Acordului de la Paris.

d) Descrieti cum a evoluat problema si cum va evolua Mrä o interventie

Republica Moldova a aderat la Conventia-cadru a Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (CONUSC) la 16 manic 1995, jar la 13 februarie 2003 a ratificat Protocolul de la Kyoto, recunoscand astfel importanta problematicii complexe a schimbarilor climatice asupra destinului umanitatii. Ca tara in curs de dezvoltare, pane la aceasta Conventie, Republica Moldova si-a asumat angajamentul de a promova principiile dezvoltarii durabile, de a contribui la atingerea obiectivelor finale ale Conventiei si de a ajuta Partite incluse in Anexa nr. I a Convemiei sa realizeze angajatnentele de limitare cuantificatil si de reducere a emisiilor de gaze Cu efect de sera. Pe 25 septembrie 2015, Republica Moldova si-a declarat oficial contributia nationala determinata ntentionata i irtformatia asociata pentru a facilita claritatea, transparenta si intelegerea in raport cu

stipularile Deciziilor 1/CP.19 si 1/CP.20. In conformitate cu aceasta, Republica Moldova s-a angajat sa atinga catre anul 2030 tinta neconditionata de reducere a emisiilor de GES cu 64-67% compamtiv cu nivelul inregistrat in anal de referinta - 1990 si va intreprinde eforturi maxime pentru a reduce emistile tie GES cu 67% comparativ cu nivelul inregistrat in anul 1990. Angajamentul de reducere respectiv ar putea ft sporit in mod conditionat pana la circa 78%, in conformitate cu acest acord global, care abordeaza teme importante, precum: oferirea de resurse flnanciare Cu costuri reduse transferul de tehnologii si cooperarea tehrtica, accesul la toate acestea in masura corespunzatoare c provocarile schimbarilor globale ale climei. Tintele de reducere a emisiilor de GES au fost stabilit intr-un buget at emisiilor, care sa cuprinda perioada incepand Cu I ianuarie 2021 si mina la 31 decembrie 2030. Tintele de reducere a emisiilor de GES, stabilite in contributia national determinata a Republicii Moldova, au fost ulterior aprobate °tidal la nivel national prin liotarar' e

Guvemului nr. 1470 din 30 decembrie 2016 Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare cu emisii recluse a Republicii Moldova pana in anul 2030 si a Planului de actiuni pentru implementarea acesteia. Costurile scenariului neconditionat pentru perioada 2021-2030 constituie 3.299 miliarde USD, jar pentru atingerea tintelor scenariului conditionat pentru aceiasi perioada aditional va ft nevoie Inca de 2,455 miliarde USD. Pentru a sustine initiativele in domeniul schimbarilor climatice, urmeaza a ft utilizate atit resursele financiare interne ale statului, cat si cele exteme. Acordul de la Paris la CONUSC de catre Republica Moldova a fost ratificat la data de 4 mai 2017.

Prin Decizia de la Cancun (I/CP.16) partite la CONUSC au Intlintat Fondul Verde pentru Clima (FVC), acesta serveste ca o entitate de ftinctionare a mecanismului financiar at Conventiei, fondul are obiectivul de a sprijini proiectele, programele, pothicile si alte activitati din tarile in curs de dezvoltare, folosind arii tematice de finantare a Fondului Verde pentru Clima in domeniul fortificarli

capacitAtilor, atenunu-ii si adaptarii la schimbarile climatice. FVC finanteaza proiecte in domeniul reducerii emisfilor de gaze cu elect de sera si adaptarii la schimbarile climatice. Pentru a coordona comunicarea cu Fondul I cu gestionarea activitatilor operationale la nivel de tare este necesara nominalizarea unei Autoritati Nationale Desemnate (AND). Aceasta coordoneaza eforturile ;Aril pentru elaborarea Programului de Tara ce vizeaza proiectele de adaptare i atenuare la nivel national. Pentru a asigura coerenta Cu prioritatile, strategiile si planurile nationale, AND interactioneaza Cu punctele locale si autoritatile desemnate ale altor fonduri. In baze, capacitatilor sale, acesta coordoneaza mecanismele relevante ale mai multor parti interesate. In activitatea sa, AND se conduce de urmatoarele principii:

- Transparenta in luarea deciziilor legate de finantarile parvenite din puree FVC; - Impartialitate i egalitate de sense pentru toti solicitantii; - Asigurarea unei politici de gen nediscriminatorie; - Confidentialitate;

- Stransa colaborare Cu sectorul privet in vederea suportului necesar pentru obtinerea finantarilor din partea FVC.

Este necesar de mentionat ca in prezent in Republica Moldova. in baza Hotararii Guvemului nr. 1574 din 26 decembrie 2003, a fost instituita Comisia nationala pentru implementarea si realizarea prevederilor Conventiei-cadru a Orgartizatiei Natiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, precurn si a mecanismelor si prevederilor Protocolului de la Kyoto. Aceasta Comisie este axatit in mod special pe implementarea prevederilor Protocolului de la Kyoto, protocol care poate ti catalogat drept unul perimat, intrucat actiunea acestuia a Cost prevazuta pane in anul 2020 si se refera la ciclul de evaluare si aprobare a proiectelor de reducere a emisiilor prin intermediul mecanismului de dezvoltare nepoluanta (MDN). In practice, Comisia nu se mai intruneste, deoarece proiecte MDN nu Sc mai elaboreaza, jar pozitia intemationala a Protocolului de la Kyoto este deja preluata de cave Acordul de la Paris.

Decizia 18/CMA.1 stabileste conditii, proceduri si ghiduri pentru asigurarea transparentei actiunilor si sprijinului mentionat la articolul 13 al Acordului de la Paris. Acestea se refera la:

mecanismele legate, institutionale, administrative si procedurale pentru implementarea, monitorizarea, raportarea, arhivarea informatiilor si participarea partilor interesate in legatura Cu punerea in aplicare i realizarea Contributiei Nationale Determinate (CND) in conformitate prvederile Acordului de la Paris;

provocari de adaptare, lacune i obstacole in vederea punerii in aplicare a masurilor

de adaptare; monitorizarii i evaluarii actiunilor i programelor de adaptare; infomiatii privind sprijinul financier si spriginul in domeniul transferului tehnologic

consolidarii potentialului oferit i mobilizat in conformitate prevederile Acordului de la Paris.

Este necesar de mentionat ca, Republica Moldova nu are reguli si proceduri aliniate la cerintele pentru asigurarea transparentei actitmilor i sprijinului mentionate mai sus in conformitate cu prevederile articolului 13 al Acordului de la Paris. Astfel in lipsa unui cadru metodologic bine determinat si legal aprobat in aspectul Monitorizarii i Evaluarii (M&E) masurilor de adaptare la schimbarea climei, celor de Monitorizare, Raportare si Verificare (MRV) pentru masurile de atenuare a schimbarilor climatice, celor de elaborare i implementare a Planurilor Nationale de Adaptare In schimbarea climei, celor de elaborare si aprobare a programelor/proiectelor de atenuare si de adaptare la schimbarea climei, Republica Moldova nu va putea sa respecte obligatiunile de raportare etitre CONUSC si Acordul de la Paris si de atragere a proiectelor finantate prin intermediul

mecanismelor financiare a Conventiei.

e) Descrieti cadrul juridic actual aplicabil raporturilor analizate fl identificati carentele

prevederilor normative in vigoare, identificati documentele de politici si reglementarile

existents care condifioneaza intervenlia statului

Aprobarea Regulamentului Cu privire la mecanismul de coordonare a activitatilor in domeniul schimbarilor climatice are drept scop aplicarea prevederilot tratatelor intemationale la care Republica Moldova este parte, in conformitate cu Hotarirea Guvemului RM nr.404-XIII din 16 martie 1995 ,,pentru ratificarea Conventii-cadru a Organizatiei Natiunilor Unite Cu privire la

schimbarea climei" si Legea nr. 78 din 4 mai 2017 „pentru ratificarea Acordului de la Paris'.

Aprobarea HG cu privire la mecanismul de coordonare a activitatilor in domeniul schimbarilor

climatice are ca obiectiv racordarea prevederilor cadrului institutional si legal al R.M. la prevederi le

Acordului de la Paris, in deosebi la prevederile Articolului 13 din Acordul de la Paris, care prevede

nstituirea an cadru de transparentit imbunatatit pentru actiuni de atenuare si adaptare si supon, Cu o

flexibilitate incorporata, care tine cont de capacitatile diferite ale partilor si se bazeaza pe experienta colectiva.

2. Stabilirea obiectivelor

a) Expuneti obiectivele (care trebuie sa fie legate direct de problem* si cauzele acesteia,

formulate cuantificat, masurabil, tint in timp si realist)

1) Instituirea Comisia nationale privind schimbarile climatice

Aceasta va promova dialogul, coordonarea, colaborarea i coerenta intre sectoare in procesul

de planificare ai implementare a actiunilor de adaptare la schimbarile climatice ale tuturor panilor interesate.

Instituirea Comisiei va permite implicarea in procesul de implementare a activitAtilor in

domeniul schimbarilor climatice alit a institutiilor guvemamentale cit si a sectorului privet,

autoritatilor locale si societatii civile care va spoil colaborarea acestora si o abordare bazata pe prioritatile socio-economice alte tarii;

2) Constituirea comitetelor tehnice

Comisia nationala va if asistata in activitatea sa de 2 comitete tehnice:

Comitetul tehnic pentru adaptarea la schimbarile climatice;

Comitetul tehnic pentru atenuarea schimbarilor climatice.

Comitetele tehnice se vor constitui din experti Cu competente in urmatoarele sectoare:

agricol, energetic, transport, industrie, resurse de apa, deseuri, forestier. sanatate, precum si din

urmatoarele sectoare conexe: egalitatea de gen, firumte , prospectiuni climatice, vulnerabilitate,

dezvoltare verde. Comitetele vor asigura evaluarea tehnicA a notelor conceptuale i propunerilor de

proiecte de atenuare si adaptare la schimbarile climatice inaintate de catre aplicanti pentru obtinerea

Scrisorilor privind lipsa de obiectii si Scrisorilor de aprobare a proiectelor si vor asigura evaluarea

tehnica a programelor de adaptare si atenuare a schimbarilor climatice le etapa de finalizare a

acestora.

3) Elaborarea Planului sectorial de adaptare la schimbarile climatice (NA) PSA va fi elaborat in urma in ban la unul sau mai multe documente de politici de dezvoltare

sectonala (strategii, programe, planuri de actiuni) care contin riscurile si vulnerabilitatile climatice

ale unui sector st stabilesc necesitatile de adaptare ale sectorului respectiv, exprimate in

masun/acputu de adaptare incorporate in documentul strategic si care integral asigura planificarea

unei dezvoltan sustenabile si reziliente fatft de clima a sectorului respectiv. Ministerele i alte

autontati administrative centrale elaboreazil si aprobli cadrul de planificare sectorialft a adaptarii la

schimbarile climatice prin integrarea masurilor de adaptare in planificarea de dezvoltare strategica

a sectorului. Planurile sectoriale de adaptare stint formulate pentru o perioada de 4 ani si prezentate

Comisiei Nationale pentru a if incluse in Foaia de parcurs a CNA. PSA se planifica repetat si se

actualizeaza o data la 4 ani.

Aprobarea regulamentului cu privire la mecanismul de coordonare a activitAtilor in domeniul

schimbarilor climatice va permite eliminarea barierelor de ordin tehnic in elaborarea, promovarea,

implementarea, monitorizarea si raportarea activitatilor in domeniul schimbarilor climatice la nivel

national. Acest regulament va permite crearea unui cadru institutional $i de reglementare in aspectul

asigurfuii transparentei actiunilor $i suportului mentionat la articolul 13 al Acordului de la Paris Incepand cu anal 2022 Republica Moldova odatii la doi ani va avea obligatiunea de a initia procedure

de perfectare a Raportului privind transparenta actiunilor si suportului mentionat la articolul 13 a

Acordului de Is Paris. Structura si cerintele catre acest Report stint detaliat expuse in Decizia 18/CMA.I. Prevederile mecanismului de coordonare a activitatilor in domeniul schimbarilor

climatice va asigura un proces itemtiv de lung durata privind asigurarea cerintelor de transparenD

la nivel national in conformitate cu prevederile Acordului de la Paris si Decizia 18/CMA.1.

3. Identificarea optiunilor

a) Expuneti succint optiunea „a nu face nimic", care presupune lipsa de interventie

Aceasta initiativa normativa este determinata, in special de necesitatea instituiri unui mecanism de coordonare intersectoriala a tuturor componentelor legate de clima: adaptare, emisii de GES atenuare. Scopul mecanismului de coordonare privind schimbarile climatice cu participarea a numeroase parli interesate este de a incuraja dialogul, coordonarea, colaborarea ai coerenta dintre sectoare, de a ghida ai raporta asupra planificarii ai actiurtilor in schimbarea climei ale tuturor partilor interesate. Se anticipa cA parteneriatul stabilit intre partite interesate va contribui la o in(elegere comtma a planificarii climatice, la rationalitate i eficacitate imbunatatite in elaborarea politicilor, la racilitarea implementarii actiunilor climatice, precum ai la sustenabilitatea guvemantei. Coordonarea intersectoriala va spori, de asemenea, transparenta in implementarea masurilor prioritare de

adaptare.

Mecanismului de coordonare a activitatilor in domeniul schimbarilor climatice este privit ca un organism permanent formalizat, cu cea mai inalta reprezentare a partilor interesate cheie: ministere sectoriale. ONG-uri, mediul academic ai de cercetare, sectorul privat. Orland corn de dimensiunea de gen. La nivel de sector, mecanismul de coordonare este sprijinit de administratia sectoriala responsabila de dezvoltarea unui mediu de abilitare privind schimbarile climatice specific sectorului si de raportarea asupra actiunii climatice, formand grupuri de lucru sau puncte foeale desemnate. Comitetele tehnice pentru domenii tematice specifice vor fi formate atunci, cand va ft necesara o expeniza tematica avansata, indeosebi in examinarea propunerilor de proiecte ale donatorilor, prin recrutarea de experti cu expertiza in atenuare sau adaptare. De asemenea, prin intermediul mecanismului de coordonare se vor coordona actiunile initiate anterior, care nu au fost finalizate cadrul Protocolului de la Kyoto. Prin structura propusa, Republica Moldova va depAai problema integrarii ai conectivitatii limitate intre sectoare, ceea ce reprezinta un impediment pentru procesul

eficient de luare a deciziilor in adaptare ai atenuare.

Optiunea de a nu face nimic, insemna nerespectarea obligatiunilor Republicii Moldova in cadrul CONUSC. in lipsa regulilor i procedurilor nationale prevazute de art. 13 a Acordulului de la Paris. Republica Moldova nu va putea raporta ai nu va putea solicita ai primi suport financiar prin

intermediul mecanismelor financiare ale Acordului de la Paris la CONUSC.

Avand in vedere cele mentionate ai posibilele consecinte in cazul in care nici o actiune nu va fi

intreprinsa, optiunea „a nu face nimic" - nu este fezabila.

b) Expuneti principalele prevederi ale proiectului, cu impact, explicInd cum acestes tintesc

cauzele problemei, ea indicarea novatillor si Intregului spectru de solutii/drepturi/obligatii

cc se doresc s lie a robate

Elaborarea actului normativ este fundamentata prin necesitatea realizarii prevederilor art. 13 a

Acordului de la Paris al Deciziei 1/CMA.1 a Conferintei Minor la CONUSC. Articolul 13 a Acordului de la Paris solicita partilor la acest tratat international sit instituie un cadru de transparent imbunatatit pentru actiune al sprijin, cu o fiexibilitate incorporata, care tine cont de capacitalils

diferite ale partilor ai se bazeaza pe experienta colectiva. Proiectul Hotararii Guvernului cu privire la instituirea mecanismului de coordonare a activitatilor

ml

domeniul schimbarilor climatice a lost elaborat in scopul crearii unui instrument institutional ai legs eficient privind asigurarea transpunerii obligatiunilor Republicii Moldova in aspectul asigurárii

transparentei actiunilor fl sprijinului in conformitate cu Acordul de la Paris, preponderent prim

- implementarii activitatilor in domeniul schimbarilor climatice realizate in bala coordonarea ai monitorizarea:

acordurilor bilaterale al multilaterale, tratatelor Internationale la care Republica Moldova este parte.

proiectelor ai programelor nationale in domeniul schimbluilor climatice; - promovarii finantarii activitatilor in domeniul schimbarilor climatice in cadrul bugetar PC

termen mecuu,

- asistentei exteme si bugetarea resurselor financiare pentru implementarea activitatilor din domeniul schimbarilor climatice;

- evidentei proiectelor in domeniul schimbarilor climatice in proces de aprobare mplementare;

- transparentei in procesul de selectare si promovare a proiectelor din domeniul schimbarilor climatice din sectorul public, privet si cel at societatii civi le:

- facilitarii procesului de colaborare international in domeniul schimbarilor climatice: - examinarii i recomandarii spre aprobare organismelor abilitate a proiectelor si

programelor in domeniul schimbarilor climatice pentru promovarea spre fmantarea acestora de catre partenerii de dezvoltare;

- integrarea aspectelor de adaptare la schimbarile climatice in documentele de politici

nationale si sectoriale; - elaborarea metodologiilor, manualelor operationale, ghiduri lor si criteriilor de eligibi I itate

a proiectelor privind adaptarea la schimbarile climatice si atenuarea fenomenului schimbarilor

limatice;

limatice.

c) Expunefi optiunile alternative analizate sau explicati motivul de cc acestea nu au fost

nate in considerare

4. Analiza impacturilor optiunilor a) Expuneti efectele negative si positive ale stirii actuate si evolutia acestora In viitor, care

vor sta la ban ealcularii impacturilor optiunii recomandate

Efectele negative - neconcordanta cadrului legal $i institutional al Republicii Moldova privind asigurarea unui proces iterativ de lunge durata in aspectul asigurruii prevederilor art. 13 a Acordului

de la Paris la CONUSC. Lacunele legislative la moment sunt, lipsa: - informatidor cu privire la impactul schimbarilor climatice si al adaptarii in temeiul art. 7 din

Acordul de la Paris; - informatiilor privind suportul financiar, transferul de tehnologie i sprijinul pentru consolidarea capacitatii care este necesar si fumizat in conformitate cu art. 9, 10 si 11 din Acordul de la Paris; - informatiilor cu privire la mecanismele legale, institutionale, administrative si procedurale pentru irnplementarea intema, monitorizarea, raportarea, arhivarea informatiilor si participarea partilor nteresate in legaturii Cu punerea in aplicare i realizarea CND in conformitate cu articolul 4 a

Acordului de la Paris.

Lipsuri majore la momentul au lost identificate si in aspectul elaborarii, promovarii si implementarii proiectelor din domeniul schimbirilor climatice finantate de eatre Fonduri specializate si partenerii

de dezvoltare. Acestea se refera la: - transparenta in luarea deciziilor privind aprobarea; - procedurile de elaborare, promovare si implementare a proiectelor; - colaborarea cu sectorul privet in vederea suportului necesar pentru obtinerea finarttarilor

aditionale.

Aprobarea procedurilor prevazute de cane mecanismul de coordonare a activitatilor in domeniul

schimbarilor climatice are ca obiectiv inlaturarea Integra a acestor bariere si crearea unui cadru transparent si durabil in aspectul respectarii prevederilor Acordului de la Paris la aceste subiecte.

R.M. find o tart preponderent agrara si este direct influentata de tendintele la nivel global in materie de schimbrui climatice, atit sub aspect economic dit $i in domeniul factorilor de mediu. Tinind cont de obiectivul Acordului de la Paris si a CONUSC, implementarea mecanismului intersectorial ulterior va avea un efect pozitiv asupra mediului si asupra dezvoltarii durabile a ;Aril, inclusiv:

-In unna activitAtii Comisiei Nationale privind Schimbarile Climatice care presupune un mecanism de coorodonare a activitatilor in domeniul schimbarilor climatice ca finalitate se va contribui la

imbunfitatirea calitatii aerului, atenuarea emisiilor de gaze cu elect de sera directe i indirecte,

planificarii si elaborarii planurilor nationale si sectoriale de adaptare la schimbarile

incl • . economic' nahonale, rapt ce va avea impact pozitiv

asupra calititithi factorilor de mediu, ecosistemelor dar ai a sanatatii populatiei; -Atingerea obictivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera stabilit in Contributia Nationala determinata, in mod conditionat cu 78% comparativ cu anul 1990, care presupune implementarea proiectelor Cu finantare intemationala;

- imbunatatirea capacitatilor de planificare a adaptarii la schimbarie climatice pe termen lung pentru extinderea plzmificarii intersectoriale a adaptarii la schimbarile climatice, precum ai de implementare a masurilor de adaptare prin intermediul transferului tehnologic;

- Intensificarea integrarii adaptarii la schimbitrile climatice ai alinierea mai accentuata la prioritatile

nationale, min imbunatatirea integrarii adaptfu-ii ai rezilientei in procesele de dezvoltare, de rand cu incorporarea adaptarii in procesul de planificare a bugetului ai perfectionarea mecanismelor de monitorizare a progesului implementarii;

-Tam noastra va deveni mai eligibila pentru finasntarea de fondurile intrenationale destomate

reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, marind astfel fluexul de investitii exteme, diominuind risvul investitional, ecilibrind finanhlrea din pence sectorului privat reducind costul proiectelor;

-Resursele Fondului Global pentru Mediu vor deveni mai accesibile pentru proiectele carfe vizreaza atenuarea fenomenului schimbrilor climatice;

-Oblinerea suportului pentru a extinde capacitatea de producere a energiei regenerabile plin implemnatrea actiuniolor de atenuare creditabile;

-Implicarea In procesul de implementare a activitatilor in domeniul schimbarilor climatice atit a

institutiilor guvernamentale MI ai a sectorului privat, autoritatilor locale ai societatii civile care va

spori colaborarea acestora al o abordare bazata pe prioritatile socio-economice alte tarii;

- Instituirea procesului de Monitorizarea, raportarea ai verificarea (MRV) care va permite evaluarea

ai evidentierea progreselor realizate in urma activitatilor de atenuare ai adapatre la schimbarea climei

care ne ulterior va facilita identificarea tendintelor ce tin de fenomenele extreme ale R.M. ai

vulnerabilitatii.

W) Pentru optiunea recomandata, identificati impacturile completind tabelul din anexa la

prezentul formular. Descricti pe larg impacturile sub formii de costuri sau beneficii, inclusiv

pArtile interesate care Sr putea Li afectate pozitiv si negativ de acestea

b2) Pentru optiunile alternative analizate, identificati impacturile completind tabelul din

anexa la prezentul formular. Descrieti pe larg impacturile sub form A de costuri sau

beneficii, inclusiv partite interesate care Sr putea Li afectate pozitiv si negativ de acestea

c) Pentru optiunile analizate, expuneti cele mai relevante/iminente riscuri care pot duce Is

esecul interventiei si/sau schimba substantial valoarea beneficiilor si costurilor estimate gi

prezentati presupuneri privind gradul de conformare cu prevederile proiectului a celor

vizati in acesta

d) DEKA este cazul, pentru optiunea recomandatA expuneti costurile de conformare pentru

intreprinderi, dacA exista impact disproportionat care poate distorsiona concurenta gi cc

impact are optiunea asupra intreprinderilor mid gi mijlocii. Sc explica dacA shit propuse

mAsuri de diminuare a acestor impacturi

Concluzie

e) Argumentati selectarea unei optiunii, in baza atingerii obiectivelor, beneficiilor si

costurilor, precum gi a asigurarii celui mai mic impact negativ asupra celor afecta(i

5. Implementarea si monitorizarea

a) Descrieti cum va Li organizatA implementarea optiunii recomandate, ce cadru juridic

necesita a fi modificat si/sau elaborat gi aprobat, cc schimbAri institutionale sint necesare

a

Hotararea Guvemului nr. 1574 din 26 decembrie 2003 cu privire la Comisia nationala pentru

implementarea si realizarea prevederilor Conventiei-cadru a Organizatiei Natiunilor Unite cu privire

la schimbarea climei, precum ai a mecanismelor ai prevederilor Protocolului de la Kyoto urmeazi

at ow vga, Wind Cu unrarea in vigoare a prmectului hotaririi Guvemului cu privire la instituirea mecanismului de coordonare a activitkilor in domeniul schimbfuilor climatice.

b) Indicati clar indicatorii de performan li in baza carora se va efectua monitorizarea

c) Identificati peste cit timp vor fl resimtite impacturile estimate si este necesara evaluarea

performantei actului normativ propus. Explicati cum va fi monitorizatil si evaluate optiunea

6. Con ultarea

a) Identificati principalele par (grupuri) mteresate in an erventia propusa

Autoritkile Publice Centrale, Autoritkile Publice Locale, Sectorul privat, Organizapile neguvemamental, Asociatiile de producatori.

b) Explicati succint cum (prin cc metode) s-a asigurat consultarea adecvata a p rtilor

Proiectul a fost plasat spit consultare pe pagina web partiem.gov.md §1 madrm.gov.md

c) Expuneti succint pozitia flecarei entititi consultate fate de documentul de analize a

impactului si/sau interventia propusa (se expune pozitia a cel putin unui exponent din

fiecare grup de interest identificat)

Anexi Tabel pentru identificarea impacturilor

Categorii de impact Puncta' atribuit

OplIu 1 nea

propu Ii

sa

Op flu

flea alteraliva

Op flu flea afterward

2

Economic

costurile destigurarii afacerilor

povara administrative 0

fluxurile cornerciale si investi innate 0

competitivita ea afacerilor 0

activitatea diferitor categorn de 0

intreprinderi mid gi mijlocii 0

concurenta pc piata 0

activitatea de inovare si cercetare 2

veniturite gi cheltuielite publice

cadrel institutional al autorititilor

ublice alegerea, esthetes si preturite pentru

consumatori bunitstarea gospodariilor casnice st

0

cetatenilor 2 situatia social-economic§ in anumite

regiuni 2 situatia macroeconomici

site aspecte economice

Social gradul de ocupare a fond de muncit

nivelul de salarizare

ennditiile Si organizarea muncii 0

senetatea ei securitatea munchi

formarea profesionala 0

• .• 1. so• • na WIZ f 1 instrusupa veniturilor ntvelul veniturilor populatiet j I nivelul sal-Acid

0 accesul la butturi si servicii de Nazi, in

special pentru persoanele social-vulnerabile 0

diversitatea culturalti gi lingvisticit 0 partidele politice si organizatule civice 0 &imitates publicti, Inclusiv

mortalitatea si morbid itatea 2

modul s natos de viata at populatiei 0 nivelul criminalitatii si securitati

publice

accesul si calitatea serviculor de protectie social

accesul si calitatea serviciilor educationale

0

accesul 41 calitatea servieillor medicale 0 accesul si calitatea serviciilor publice

administrative

nivelul si calitatea educatiei populatiei

conservarea patrimoniului cultural 0

accesul populatiei la resurse culturale

si participarea in manifestatii culturale 0

accesul si participarea populatiei in

activiati sportive 0

Discriminarea 0

alte aspec e sociale

De mediu

clima, inclusiv emisiile gazelor cu elect

de seri gi celor care afecteazi stratul de own

calitatea aerului

calitatea gi cantitatea apei gi resurselor

acvatice, inclusiv a apei potabile gi de alt gen

Biodiversitatea 2

Flora 0

Fauna 0

naturale peisajele 0

resursele solului stares si 2

producerea gi reciclarea deseunlor 2

utilizarea eficienta a resurselor

regenerabile $i neregenerabile

consumul si product's durabila 2

intensitatea energetia

eficienta gi crformaflla energetial

bunistarea animalelor

riscuri majore pentru mediu (incendii,

lozii, accidente etc ex I

3

0

0

utilizarea terenunlor de mediu

0

2 alte aspecte le ark de impact, penultPeron appear analionel unde

U1/14211.7

fabric., Sc compleleath ni ROM de la -3 la +3 In drep cu fiecare ca g awe ( ne cii peuiru =loom e way anal hale Nolan'," rree.p- : zs,1;1

repreontd Impactor: newels, (costuril. say vartioia Imre I li 3- IMP"Wri PZu , f I _ beeic .li 2) _ me u 3 mail de

how Imamnet re:loosen avoided! corespunde co inlensitaitia Impac de . mei e di di _cam pOrrimfacceo dem :befit al° drueoplemaineme amisa am'

- rape co sinialia din alle opliald li ails ealegar" impactI I de VI i ., 3, ,_ an i.e.:, p„,„,d hn

ace tunic

al camPa ^-1 dale cuanplicale in comporilinentol 4 din For outer li ii i aupa

reurneniarea pin

inpacnvilor qopunilor.

CANCELARIA DE STAT A REPUBLICU MOLDOVA

ChiqirrduNr.29-01 -1440 l9 februarie l()20

Min isteru I Agriculturii,Dezvoltirii Regionale qi Mediului

Urmare a examin6rii analizei de irnpac.t asupra proiectului de hot6rire ,,Caprivire la instituirca mecanismului de coordonfire o activitd{ilor in donteniulsthimbfrrilor climslice,", conform cerintelor' prevazute la purrctul I I subplnctulZl; lit.a) din Metodologia de arralizh a irnpactului in procesul de fi.rndamentare'a

proiectelor de acte normative, aprobat prin Hotirirea Guvetnului nr.33/2019,

comuricdm despre suslinerca prezentdrii proiectulr.ri nrer-rfionat in qedinla

secretarilor generali.

Secretar general al Guvernului Liliana IACONT

llx.: | -Pris&-uruTel, 25()-4{iJ

I

Casa Guvemului.MD-2033. ChRepublica Mo

Digitally signed by laconi LilianaDare: 2020.02.21 14:59:47 ;,ET

Reason: MoldSign SignatureLocation: Moldova

Telelbn:+ 373-22-250104

Fax:

+ 373-2?-242696llNf St fJRUtr Apl+l€pL'f p iil), D LZVOLTAKrt{ rg Ei /,lrD

littritt'E i,l

"-4-l' o L --,,

MINISTERULAGRICULTURII,

DEZVOLTARII REGIONALE~I MEDIULUI

AL REPUDLICII MOLDOVA

MIIHIICTEPCTIlOCEJlbCKOrO X03llflCTIIA,

PErlIOIIAJlhIlOI'O I'A3DIITlIlIII OKPYlKAIOIIIEii CI'E,Ilhll'ECIIYIiJlIIKH MOJl,llOIlA

MD-2005 mun.Chi~ina:u. sir. Constantin Ta.nase. 9Tel. 20 45 81; Fax 22 07 48, E-mail: cancclariartllrnadrm.gov.md. WEB: www.maclnn.gov.md

"f't:tJ}-b.0..{O N,. 1'3 -O.,#6"rY',La "' din _ Caneelaria de Stat

in eonfonnitate eu pet. 179 din Regulamentul Guvemului, aprobat prinHotarirea Guvemului or. 610/2018 pentru aprobarea Regulamentului Guvemului,Ministerul Agriculturii, Dezvoltarii Regionale ~iMediului prezinta spre inregistrare~iexaminare in cadrul ~edintei secretarilor gencrali de stat proiectul hotaririi deGuvern eu privire ta instituirea mecanismului de coordonare a acliunilor indomeniul schimbiirilor c1imatice.

CEREREprivind inregistrarea de cafre Cancehlria de Stat ~1proicctclor de llctecare urmeaza a fi anuntate in cadrul ~edintei secretarilor generali de stat

Nr.Critcrii de inn.'gistrare Nota autorului

crt.

\. Categoria ~i dcnumirca proieetului Proiectul hotnririi Guvcrnului eu privire lainstituirea mecanismului de coordonare aactivit<ltitor in domcniul schimba.rilorc1imatice.

2. Autoritatea care a e1aborat proiectul Ministerul Agriculturii. DezvoltariiRegionale ~i Mediului

3. Justificarea depuncrii cererii Elaborarca IloH'iririi Guvemului csteplanificata in Planul national de aCliunipentru implementarea Acordului deAsocierc Republica Moldova - UniuneaEuropeana in pcriaoda 20l7~2019 ~i intrurealizarca al1. 95. Capitolul 17•.PoliticiClimaticc"

4. Lista autorit<lti1or~i instituliilor a caror avizare Ministerul Justitieieste necesani Ministerul Economiei ~i InfrastructuriL

fvlinisterul Sanalalii. Muncii ~i ProtectieiSociale.Ministerul Finanlelor

http://www.maclnn.gov.md

Ministerul Educatiei, Culturii ~i Ccrcet:'l.riiComitetul Exccutiv UTA GagauziaCaneeIaria de StatCentrul Nafional AnticoruPlieCongresul Autoritatilor Locale dinMoldovaConsiliul Rectorilor din RepublicaMoldovaConsiliul Nalional pentru Participare.Camera de Comert $i Industrie a RepubliciiMoldova

5. Tennenul-limita pentru depunerea Confornl prevederilor art. 33 a Legiiavizelor/ex pertizel or m.1 00/20 17 eu privire la actcle nonnative

6. Persoana responsabila de promovarea Maia Gutu, consultant superior, Sectiaproiectului politici de acr ~i schimbari c1imatice.

tel.: 022 20 45 80.e-mail: maia.guturWmadrm.gov.md

Valentina Tapi$. ~cfSeetje politiei de acr ~ischimbari c1imaliee.

tel.: 022 204521e-mail: [email protected]

7. Anexe -Proiectul hotaririj de Guvern -24 file;-Nota infonnativa - 4 file;-Analiza de impact a proiectului dehotarire- 1 fila.

8. Data $i ora depunerii eererii

9. Semniltura

Ministru

Ex. ViclOria JacotTel.: 022 20 4S 80

Ion PERJU

mailto:[email protected]

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA · la schimbările climatice în baza proiectelor implementate pe...

Documents

Transcript of GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA · la schimbările climatice în baza proiectelor implementate pe...