GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA - gov.md · ca suport la planificarea proiectului bugetului de stat...

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E nr._______

din ____________________________________

Chișinău

Y:\004\ANUL 2018\HOTARÎRI\CBTM\redactat_CBTM-ro.docx

Cu privire la aprobarea Cadrului bugetar

pe termen mediu (2019-2021)

----------------------------------

Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă Cadrul bugetar pe termen mediu (2019-2021) (se anexează).

2. Cadrul bugetar pe termen mediu (2019-2021) va servi organelor centrale

de specialitate ale administrației publice și altor autorități administrative centrale

ca suport la planificarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2019, iar

autorităților administrației publice locale – la planificarea bugetelor locale și a

programelor locale de dezvoltare a teritoriilor respective.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

Prim-ministru PAVEL FILIP

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor Octavian Armaşu

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr.

din 2018

CADRUL BUGETAR PE TERMEN MEDIU (2019-2021)

PREZENTARE GENERALĂ

A. Introducere

Cadrul bugetar pe termen mediu (2019-2021) (în continuare – CBTM (2019-

2021)) este documentul principal în baza căruia urmează a fi elaborat bugetul

anual pentru 2019. Scopul elaborării CBTM (2019-2021) este de a oferi o analiză

în conformitate cu cadrul macroeconomic al țării, stabilind astfel baza pentru

planificarea bugetară pe următorii ani, în conformitate cu prioritățile strategice ale

Guvernului.

CBTM (2019-2021) reprezintă o actualizare a CBTM (2018-2020) aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.609 din 28.07.2017, cu extinderea prognozelor şi

analizei pentru anul 2021. CBTM (2019-2021) a fost elaborat cu respectarea

indicatorilor-țintă ai cadrului macrobugetar agreat în timpul celei de-a treia

evaluări (din perioada 15–27 martie 2018) a Programului de reforme economice

susținut prin acordul pe trei ani semnat cu Fondul Monetar Internațional (FMI).

Astfel, în conformitate cu angajamentele asumate de către Guvern prin

semnarea Programului cu FMI, actualizarea CBTM (2019-2021) a avut loc în

perioada martie-iunie, reflectând politicile și indicatorii bugetar-fiscali agreați cu

misiunea FMI și nu reflectă măsurile de politică fiscală adoptate de către

Parlament la finele lunii iulie 2018.

CBTM (2019-2021) urmărește promovarea unei politici bugetar-fiscale

prudente şi cu un profil al datoriei precaut, în acelaşi timp concentrîndu-se pe

alocarea resurselor necesare pentru cheltuielile sociale şi cheltuielile ce stimulează

creşterea economică. Astfel, la determinarea deficitului bugetului public național

a fost aplicată clauza de derogare pentru investiţiile capitale publice finanţate din

surse externe (în conformitate cu art.15 din Legea finanțelor publice și

responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014).

Obiectivul principal pe termen scurt şi mediu rămîne implementarea

reformelor structurale, consolidarea finanțelor publice și a stabilității financiare

drept condiții primordiale pentru atingerea durabilității bugetar-fiscale, prin

menținerea unui deficit al bugetului public național la nivel sustenabil, evitînd

2

riscurile legate de șocurile interne și externe, precum și dependența excesivă de

asistența financiară externă.

Prin adoptarea Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale

nr.181 din 25 iulie 2014 s-au introdus reguli pentru întărirea guvernanței bugetar-

fiscale. Aplicarea și consolidarea regulilor bugetar-fiscale instituite în legislația

națională capătă o importanță de prim ordin în contextul proiecției bugetare pe

anul 2019 și perspectiva 2020-2021.

Unul dintre obiectivele de bază ale CBTM (2019-2021), care constituie și o

premisă pentru susţinerea noilor iniţiative de politică, este eficientizarea utilizării

resurselor bugetare şi redirecţionarea resurselor existente spre programele de

importanță majoră.

Prioritățile în contextul CBTM (2019-2021) reflectă întocmai prioritățile de

politici sectoriale pe termen mediu (2019-2021), aprobate prin Hotărârea

Guvernului nr.350 din 18.04.2018 și derivă din Strategia Națională de Dezvoltare

„Moldova 2020”, Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2016-2018,

Acordul de Asociere Republica Moldova și Uniunea Europeană. Prioritățile de

politici pe sectoare se bazează, de asemenea, pe alte documente strategice

sectoriale, care oferă autorităților bugetare flexibilitatea de a determina structura

cea mai adecvată și nivelurile posibile de finanțare pentru realizarea acestor

obiective.

În procesul de elaborare a CBTM au avut loc consultările politicilor publice

cu ministerele de ramură pe parcursul lunii iunie 2018. Urmare a acestor discuții

cu autoritățile publice, limitele de cheltuieli sectoriale au fost actualizate în

conformitate cu prioritățile din sectoare. Limitele respective și principalele

priorități sectoriale sînt reflectate în Capitolul IV și în Anexele nr.2 și nr.3.

În baza limitelor sectoriale de cheltuieli, autoritățile publice urmează să

actualizeze strategiile sectoriale de cheltuieli, cu plasarea lor ulterioară pe paginile

web ale autorităților. De asemenea, în baza limitelor sectoriale, se elaborează

limitele de cheltuieli pe autorități publice centrale finanțate de la bugetul de stat

pentru anii 2019-2021.

B. Îmbunătățirea performanței economice

Rezultatele macroeconomice recente au depăşit aşteptările. În anul 2017 s-a

înregistrat o creştere economică de 4,5%, care a fost determinată de cererea internă

puternică și de mediul extern pozitiv. Cererea internă a crescut brusc în mare parte

datorită consumului privat și creșterii volumului investițiilor, care a înregistrat

valori pozitive după criza din anii precedenți. Cererea internă mai puternică a fost

adversă comerțului net, importurile crescînd într-un ritm mai rapid decît

3

exporturile. Inflația medie anuală s-a apropiat de ținta stabilită de BNM și a atins

nivelul de 6,6 la sută. Deficitul bugetului public național a înregistrat 0,8% din

PIB (comparativ cu cifra prognozată de 3,0 la sută). Deficitul mai mic se datorează

sub executării cheltuielilor din partea bugetelor locale, precum și drept rezultat a

incertitudinii finanțării proiectelor finanțate din surse externe, executării lucrărilor,

efectuării achizițiilor și rezilierii contractelor pe unele proiecte.

Tendințele macroeconomice înregistrate în anul 2017 au avut o continuitate

și în anul 2018, unele demonstrînd o tendință și mai pronunțată, cu un impact

pozitiv asupra bugetului. Pe termen mediu, prognoza nu prevede înrăutățirea

condițiilor macroeconomice, iar reformele structurale preconizate urmează să aibă

efect benefic asupra situației macroeconomice.

C. Gestionarea provocărilor bugetare continue

Consolidarea poziției bugetar-fiscale și gestionarea responsabilă a finanțelor

publice continuă să fie obiectivul principal al Guvernului pentru perioada 2019-

2021. În acest context, planificarea și executarea bugetară vor fi în conformitate

cu regula bugetar-fiscală, care limitează deficitul bugetar la 2,5% din PIB,

excluzînd granturile. Avînd în vedere că spațiul fiscal existent este limitat,

Guvernul intenționează să atingă obiectivele din documentele strategice prin

alocarea mai eficientă a resurselor, precum și realocarea celor deja existente în

cadrul sectoarelor.

Cu toate acestea, punerea în aplicare a clauzei de derogare permite

Guvernului să finanțeze proiecte de investiții capitale peste limita deficitului (fără

granturi) de 2,5% din PIB, cu condiția ca aceste proiecte să fie finanțate din surse

externe, astfel avînd surse reale de finanțare și capacități de implementare.

În contextul provocărilor curente, Guvernul urmează să își concentreze

eforturile pe promovarea unor politici macroeconomice orientate spre stabilitate și

reforme care să favorizeze creșterea economică, obiectivele principalele ale

politicii bugetare pentru anul 2019 și orizontul 2020-2021 fiind:

– consolidarea finanțelor publice prin implementarea regulii bugetar-fiscale

care limitează deficitul bugetului public național (fără granturi) la 2,5% din PIB,

precum și întreprinderea măsurilor pentru îmbunătățirea structurii cheltuielilor

bugetare prin reducerea cheltuielilor curente neproductive și crearea spațiului

pentru proiecte de dezvoltare;

– consolidarea veniturilor, prin extinderea bazei fiscale, adoptarea măsurilor

pentru combaterea economiei tenebre şi avansarea în implementarea reformei

administrării fiscale şi conformării fiscale. De asemenea, urmează a fi revizuite şi

optimizate diverse scutiri şi/sau cote reduse la TVA, accize, impozitul pe venit al

4

persoanelor fizice, impozitul pe venit al persoanelor juridice şi impozitele pe

proprietate. Aceste eforturi vor contribui la reducerea treptată a dependenţei de

granturile externe;

– promovarea unei politici prudente privind ocuparea forței de muncă și în

domeniul salarizării. În acest context, Guvernul se angajează să restrîngă angajarea

în măsura necesară pentru furnizarea eficientă de bunuri și servicii publice;

–eficientizarea cheltuielilor, inclusiv celor destinate cheltuielilor capitale,

sporirea eficienţei cheltuielilor în învăţămînt și îmbunătățirea performanței în

domeniul ocrotirii sănătăţii;

– implementarea unei politici clare de protecție socială, care nu numai va

susține categoriile sensibile ale populației, ci și va încuraja ocuparea forței de

muncă, asigurarea sustenabilității fiscale și administrarea rapidă și eficientă a

acestor cheltuieli. Astfel, Guvernul intenționează să mențină baza stimulentelor

necesare creșterii economice durabile și a ocupării forței de muncă.

Aceste elemente vizează în mod egal toate autoritățile bugetare, prin urmare

este necesară avansarea cooperării la nivel guvernamental pentru a permite

monitorizarea agendei de dezvoltare economică a țării, menținînd în același timp

stabilitatea macrofiscală.

D. Eficientizarea cheltuielilor publice

O provocare pe termen mediu constă în îmbunătățirea eficienței de cheltuire

a resurselor bugetare. Pentru a furniza măsuri mai bine țintite și durabile de

economisire, precum și cheltuieli de o calitate sporită este necesară introducerea

unei analize de cheltuieli pe termen mediu pentru a consolida livrarea serviciilor

publice și pentru a identifica domenii potențiale pentru economii sau câștiguri la

nivel de eficiență.

La prima etapă pot fi supuse raționalizării cheltuielile ministerelor care au

înregistrat cheltuieli mari sau sectoarele unde cheltuielile au demonstrat că există

un potențial sporit de cîștiguri de eficiență. De asemenea pot fi efectuate și analize

ce au o țintă a cheltuielilor pe sectoare sau programe specifice. Pe termen mediu

se preconizează ca fiecare minister de ramură să facă obiectul raționalizării

cheltuielilor bugetare.

Astfel, în cadrul măsurilor de reformă bugetară introduse pentru prima dată

de Guvern în anul 2018, cheltuielile curente ale statului cu privire la furnizarea de

servicii publice fac obiectul unei revizuiri periodice. În scopul pilotării exercițiului

de raționalizare a cheltuielilor in anul 2018 a fost selectat sectorul educației și

anume învățămîntul superior și cel vocațional/profesional-tehnic. Scopul pilotării

acestui exercitiu este sporirea eficienței utilizării banilor în acest sector, cu

5

determinarea unor eventuale economii/cheltuieli neprioritare, care ulterior vor fi

direcționate la implementarea unor noi politici din sectorul educației, cu

includerea în CBTM (2020-2022) și corespunzător în bugetul pentru anul 2020.

Procesul de elaborare a prognozelor de cheltuieli pentru perioada 2019-2021

se bazează pe următoarele principii, care urmează a fi luate în considerare la

evaluarea propunerilor de buget în procesul de planificare bugetară, în care

estimările de cheltuieli sînt menținute în plafonul prevăzut în limitele sectoriale

pentru anul 2019 din CBTM (2019-2021).

Alocarea resurselor în CBTM (2019-2021) urmărește:

– corelarea strînsă cu prioritățile stabilite în documentele naționale de

planificare strategică – Hotărârea Guvernului nr.350 din 18.04.2018 cu privire la

aprobarea priorităților de politici sectoriale pe termen mediu (2019-2021),

Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020”, Acordul de Asociere

Republica Moldova și Uniunea Europeană, Programul de activitate al Guvernului

pentru anii 2016-2018;

– alocarea resurselor pentru programele de cheltuieli care sînt mai eficiente

și au un impact mai mare în atingerea obiectivelor de politici ale Guvernului;

– obținerea unui raport înalt de „valoare pentru bani”, prin direcționarea

resurselor spre prioritățile de nivel înalt;

– corelarea cu finanțarea externă, oferită prin intermediul partenerilor de

dezvoltare.

Aceste principii servesc drept orientare pentru noi inițiative de finanțare și

pentru repartizarea spațiului fiscal (cheltuielile bugetului asupra cărora Guvernul

poate decide fără a pune în pericol poziția bugetar-fiscală și stabilitatea

economică). Toate inițiativele noi acceptate sînt incluse în limitele de cheltuieli

definitivate.

La elaborarea propunerilor de buget pentru 2019 și a estimărilor pe termen

mediu (2019-2021), autoritățile/instituțiile bugetare trebuie să demonstreze modul

în care planurile lor bugetare răspund priorităților politice ale Guvernului.

Autoritățile/instituțiile bugetare sînt încurajate să îmbunătățească eficiența

cheltuielilor în raport cu prioritățile date, inclusiv prin redistribuiri în cadrul

limitelor existente de cheltuieli.

II. PERSPECTIVE ECONOMICE

A. Perspective economice globale

6

1. Evoluția economiei globale atestă consolidarea creșterii în contextul

relansării investițiilor, productivității și comerțului. Ținând cont de conjunctura

existentă, se presupune o creștere economică moderată a economiilor avansate, în

timp ce băncile centrale renunță treptat la măsurile post-criză și ritmul investițiilor

se stabilizează. În economiile emergente și în cele aflate în dezvoltare, creșterea

economică ar urma să se consolideze în contextul continuării relansării activităților

exportatorilor de produse de bază și al stabilizării prețurilor.

2. Economia mondială a crescut cu 3,2% în anul 2016 și cu 3,8% în 2017.

Creșterea economică este în recuperare în economiile dezvoltate, SUA și zona

euro înregistrând câte 2,3% pentru anul 2017. Producția în Comunitatea Statelor

Independente, care a înregistrat o scădere cu 2,2% în anul 2015, a atestat creșteri

cu 0,3% în 2016 și cu 2,1% în 2017. Pentru aceeași perioadă, în China și India,

producția a crescut cu 6,9% și respectiv 6,7%. Pentru anul 2018, Fondul Monetar

Internațional prevede accelerarea creșterii economice în toate țările, pe când

pentru 2019 în accelerare rămâne doar economia Indiei cu 7,8% și creșteri puțin

mai temperate se așteaptă pentru restul țărilor.

3. Se preconizează că prețurile de consum în economiile avansate vor crește

de la 1,7% în anul 2017 la 2,0% în 2018 și 1,9% în 2019. Inflația prognozată în

economiile emergente și cele în curs de dezvoltare se situează în intervalul 4,3%–

4,6% pentru anii următori (tabelul 2.1).

4. Volumul comerțului mondial a înregistrat o creștere de 4,9% în anul 2017

și se preconizează că va accelera până la 5,1% în 2018, iar pentru 2019 va crește

cu 4,7%.

5. Riscurile prognozei includ posibile sistări ale comerțului global, ale

fluxurilor de capital și a migrației, înăsprirea condițiilor economice și financiare

și a incertitudinii, plus factori non economici, cum ar fi riscurile geopolitice.

Tabelul 2.1

Prognoza creșterii globale și indicele prețurilor

de consum pentru 2017-2019 (%)

2017 2018 2019

Efectiv Prognozat Prognozat

Creșterea produsului global brut (PGB)

Produsul global brut 3,8 3,9 3,9

Statele Unite ale Americii 2,3 2,9 2,7

Zona euro 2,3 2,4 2,0

Germania 2,5 2,5 2,0

Franța 1,8 2,1 2,0

Italia 1,5 1,5 1,1

7

Comunitatea Statelor Independente 2,1 2,2 2,1

Federația Rusă 1,5 1,7 1,5

China

India

6,9

6,7

6,6

7,4

6,4

7,8

Prețurile de consum

Economiile avansate 1,7 2,0 1,9

Zona euro 1,5 1,5 1,6

Economiile în curs de dezvoltare 4,0 4,6 4,3

Sursa: Fondul Monetar Internațional, World Economic Outlook, aprilie, 2017

B. Economia Republicii Moldova – evoluții recente și perspective

6. Economia națională, conform estimărilor preliminare, a crescut cu

aproximativ 4,5% în 2017. Acest lucru se datorează ascensiunii înregistrate în

majoritatea activităților economice, creșteri fiind înregistrate în domenii ca

investițiile, comerțul exterior, consumul privat și public.

7. Rata medie a inflației în perioada 2015-2017 a fost volatilă, de la creșterea

de 9,7% în 2015 și reducere la 6,4% în 2016, urmând o ușoară creștere pentru anul

2017 (6,6%). Valuta națională s-a apreciat de la 19,92 lei pentru un dolar SUA în

2016 până la 18,49 lei în 2017. O politică monetară restrictivă, susținută de

stabilizarea monedei naționale, a dus la apropierea inflației de intervalul-țintă 5%

+/- 1,5%.

8. În urma scăderii volumului exporturilor constatate în anul 2015 cu 19,5%,

acestea au înregistrat o creștere de 4% în 2016 și 19% în 2017, iar importurile au

înregistrat o scădere de 25% în 2015, urmată de o creștere cu 0,8% și 20%

respectiv pentru următoarele perioade.

9. În Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020” și în Documentul de

dezvoltare economică a Moldovei, care evidențiază importanța sporirii

productivității, atragerii investițiilor și promovării dezvoltării umane, sunt

formulate politici pentru asigurarea unei creșteri economice durabile și incluzive.

Documentul de dezvoltare economică specifică domeniile prioritare pentru

creșterea economică și eradicarea sărăciei, educație, sectorul financiar, climatul de

afaceri, energetică și eficiența energetică, sectorul agricol, agroprocesare și

diversificarea exporturilor (boxa 2.1).

Boxa 2.1. Competitivitatea globală a Republicii Moldova

Raportul competitivității globale 2017-2018, publicat de Forumul

Economic Mondial, clasează competitivitatea Moldovei pe poziția 89 din cele

137 de țări chestionate, urcând de la poziția 100 deținută în anul precedent.

Studiul utilizează 114 indicatori pe baza a 12 piloni. Principalele provocări ale

8

competitivității pentru Republica Moldova sunt instituțiile eficiente, mediul

macroeconomic, eficiența pieței, dezvoltarea piețelor financiare,

dimensiunea pieței, gradul de sofisticare și inovație a afacerilor.

10. Prognoza principalilor indicatori macroeconomici ai Republicii Moldova

pentru perioada 2018-2021 (tabelul 2.2) se bazează pe o serie de ipoteze. Acestea

includ menținerea condițiilor internaționale favorabile, continuarea reformelor

structurale, promovarea exporturilor și sprijinul acordat sectorului privat prin

eforturi de simplificare și liberalizare, menținerea stabilității financiare, a

prețurilor și a cursului de schimb.

11. În perioada 2018-2021:

- se preconizează ca PIB-ul real să înregistreze o creștere medie anuală de

aproximativ 4,0%. Această creștere este condiționată de evoluția relativ bună a

sectoarelor economiei naționale;

- structura PIB va suporta unele schimbări: pe categorii de resurse va scădea

ponderea valorii adăugate brute de la 84,6% (în 2017) până la 83% (în 2021) cu

majorarea, respectiv, a ponderii impozitelor nete pe produs datorită reformei

administrării fiscale;

Graficul 2.1

Structura PIB pe categorii de resurse, %

Sursă: Biroul Național de Statistică

- creșterea cererii externe se va datora, în mare parte, creșterii consumului

privat, ceea ce se va reflecta în structura PIB pe categorii de utilizări. Ponderea

consumului final al gospodăriilor casnice în PIB se va majora de la 86% în 2017

până la 87% în anul 2021. Totodată, ponderea formării brute de capital fix va fi în

descreștere, de la 22% până la 21%. Ponderea exportului net va diminua de la circa

28% la 26% în PIB;

-10

10

30

50

70

90

110

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Agricultură Industrie Servicii SIFIM Impozite nete pe produs

Prognoză

9

Graficul 2.2

Structura PIB pe categorii de utilizări, %

Sursă: Biroul Național de Statistică

- politica monetară va continua să fie orientată spre menținerea ratei

inflației în intervalul de 5% ±1,5% pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen

mediu;

- se preconizează o apreciere a ratei medii de schimb față de dolarul SUA

de la 18,49 de lei în 2017 până la 16,83 lei în 2018, urmată de deprecierea treptată

pentru următorii ani până la 18,51 lei/dolar SUA în anul 2021;

- exporturile vor înregistra niveluri de creștere regresive pentru perioada

2018-2021 de la 15,1% la 5,7% cu o modificare medie anuală de 9,1%;

- pentru importuri se prognozează reducerea ratei de creștere de la 17,4%

în 2018 până la 5,0% în 2021 cu o medie anuală de 8,9%, ceea ce presupune

aprecierea negativă, în continuare, a soldului balanței comerciale. În baza

estimărilor, comerțul exterior cu statele membre ale UE va crește ca urmare a

implementării depline a Acordului de liber schimb cu UE.

12. Factorii de risc pentru prognoza macroeconomică rămân a fi în

continuare:

- condițiile meteorologice nefavorabile, care afectează agricultura și

sectoarele de prelucrare ale produselor agricole;

- instabilitatea regională, care ar spori gradul de incertitudine;

- evoluțiile negative în economiile principalilor parteneri comerciali ai

Republicii Moldova și ale țărilor de destinație pentru emigranții moldoveni.

-75

-25

25

75

125

175

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Consumul final al gospodăriilor casnice Consumul final al administrației publice șI private

Formarea brută de capital fix Variaţia stocurilor

Exportul net

Prognoză

10

Tabelul 2.2

Indicatorii macroeconomici ai Republicii Moldova

Unitatea de

măsură 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Efectiv Efectiv Prog. Estimat Prog. Prog. Prog.

Produsul intern brut1

în prețuri curente mild lei 135,4 150,4 160,1 163,0 177,9 193,9 211,5

rata reală de creștere % 104,5 104,5 103,0 103,8 103,8 103,8 104,0

Indicele prețului de consum

mediu anual % 106,4 106,6 104,3 104,1 104,7 105,0 105,0

Cursul de schimb

mediu anual lei/dolari SUA 19,92 18,49 17,68 16,83 16,99 17,97 18,51

Export de bunuri și servicii

nominal mil. dolari SUA 2045,3 2425,0 2540,0 2790,0 3052,0 3245,0 3430,0

Import de bunuri și servicii

nominal mil. dolari SUA 4020,3 4831,0 5100,0 5670,0 6130,0 6480,0 6805,0

Balanța comercială

nominal mil. dolari SUA -1975 -2406 -2560 -2880 -3078 -3235 -3375

Salariul nominal mediu lunar

nominal lei 5084,0 5697,0 6150,0 6180,0 6650,0 7250,0 7950,0

Fondul de remunerare a muncii

nominal mild lei 35,6 40,0 42,6 43,2 46,7 50,7 55,5

13. Prognoza detaliată a indicatorilor macroeconomici care au stat la baza

estimărilor CBTM (2019-2021) se regăsește în anexa nr. 1.

III. POLITICA BUGETARĂ ȘI PROGNOZELE

CBTM (2019-2021)

A. Prezentarea generală a politicilor

14. În perioada 2019-2021, Guvernul își va consolida progresele în asigurarea

stabilității și sustenabilității finanțelor publice, protejînd, în același timp, alocările

pentru cheltuielile sociale și de capital. Măsurile-cheie care necesită a fi întreprinse

sînt:

– consolidarea bazei fiscale prin raționalizarea scutirilor fiscale,

îmbunătățirea raportării privind impozitul pe venit și consolidarea administrării

fiscale;

– finanțarea asigurărilor sociale și de sănătate pe o bază mai durabilă;

1 Valorile Produsului Intern Brut sunt reflectate conform metodologiei SCN, ONU-1993/SEC-1995

11

– cheltuieli publice mai eficiente, restructurarea administrației publice

centrale și locale, o mai bună orientare a beneficiilor sociale și îmbunătățirea

finanțării și gestionării programului de investiții publice;

– extinderea și aprofundarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat,

inclusiv ca răspuns la oportunitățile reduse de împrumuturi externe concesionale;

– consolidarea monitorizării și gestionării riscurilor bugetar-fiscale.

Respectarea regulii bugetar-fiscale

15. Pe durata CBTM (2019-2021), se păstrează implementarea regulii

bugetar-fiscale stipulate în Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-

fiscale nr.181 din 25 iulie 2014. Regula bugetar-fiscală impune ca deficitul

bugetului public național, excluzînd granturile, să nu depășească 2,5% din PIB.

16. Totodată, în condițiile existenței surselor reale de finanțare a proiectelor

de investiții capitale finanțate din surse externe, se permite depășirea nivelului-

limită al deficitului bugetului public național.

17. Soldul bugetar negativ al bugetului public național se estimează a fi 2,5%

din PIB în 2018, 2,3% - 2019, 1,5% - 2020 și 1,4% în 2021. Aplicarea clauzei de

derogare pentru cheltuielile capitale finanțate din surse externe, cu respectarea

concomitentă a țintelor de deficit stabilite în Memorandumul cu Fondul Monetar

Internațional în perioada 2019-2021, reflectă încadrarea soldului bugetar în regula

bugetar-fiscală (tabelul 3.1).

Tabelul 3.1

Concordanța cu regula bugetar-fiscală (% din PIB)

2018 2019 2020 2021

1. Limita soldului* BPN,excluzînd granturile (Regula bugetar-fiscală),

(informativ)

2,5 2,5 2,5 2,5

2. Soldul BPN, excluzînd granturile + cheltuielile proiectelor finanțate din

surse externe

2,5 2,3 1,5 1,4

3. Derogarea utilizata de la regula bugetar-fiscala 2,2 1,8 1,8 1,2

4. Soldul BPN excluzînd granturile + Derogarea (în condițiile legii) (2+3) 4,7 4,1 3,3 2,6

5. Granturile 1,8 0,9 0,5 0,3

6. Soldul BPN (de casă) (4-5) 2,9 3,2 2,8 2,3

Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe, total 4317 3 863 4 313 3 209

cheltuieli PFSE în scopul acoperirii clauzei de derogare 3522 3 203 3 491 2 538

Sursa: Ministerul Finanțelor

Cadrul bugetar-fiscal în conformitate cu obiectivele Programului

Fondului Monetar Internațional

12

18. CBTM (2019-2021) a fost elaborat cu respectarea indicatorilor-țintă ai

cadrului macrobugetar agreat în timpul evaluării a treia (din perioada 15–27 martie

2018) a Programului susținut de Fondul Monetar Internațional prin mecanismele

de finanțare EFF (mecanismul de finanțare extinsă) și ECF (mecanismul extins de

creditare), tabelul 3.1a.

Tabelul 3.1a

Concordanța cu indicatorii-țintă ai Programului

Fondului Monetar Internațional (mil.lei)

2019 2020 2021

Deficit de casă 5 738,7 5 423,9 4 811,3

Recreditarea IS* - net 470,2 1 172,3 905,9

Recreditarea IS – debursare 550,1 1 328,3 1 111,9

Recreditarea IS - rambursare 79,9 156,0 206,0

Deficit augmentat net 6 208,9 6 596,2 5 717,2

* - Întreprinderi de Stat Sursa: Ministerul Finanțelor

19. Aflându-se la jumătate de termen în realizarea programului pe trei ani

(noiembrie 2016 – noiembrie 2019), susținut de FMI, Guvernul promovează în

continuare programul cuprinzător de reforme, elaborat în scopul consolidării

economice și eliminării vulnerabilităților cheie. În general, condițiile programului

se realizează cu respectarea parametrilor conveniţi, stabilitatea macroeconomică a

fost asigurată și economia continuă să se consolideze. Prin urmare, este esențial

de menținut angajamentul ferm de a promova politici eficiente și buna guvernanță

economică, pentru a consolida progresul realizat și a îmbunătăți perspectivele

economice ale țării.

20. La 29 iunie curent, Consiliul de directori executivi al FMI a aprobat a

treia evaluare a programului Republicii Moldova, susţinut prin Mecanismul extins

de creditare (ECF) şi Mecanismul de finanţare extinsă (EFF), în urma căreia

Republica Moldova a primit circa 33,8 milioane dolari S.U.A. legate de politici,

asumate în cadrul programului.

O perspectivă fiscală și bugetară restrînsă – spațiu fiscal limitat

21. Agregatele bugetare pentru perioada CBTM (2019-2021) confirmă faptul

că Moldova se află în continuă redresare, dar încă într-un cadru bugetar-fiscal

foarte constrîns (tabelul 3.2).

Tabelul 3.2

13

Agregate bugetare

mil lei % din PIB

2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

Aprobat Prognozat

Progno-

zat

Progno-

zat

Apro-

bat

Progno-

zat

Progno-

zat

Progno-

zat

Total venituri 57 000 62 157 66 960 72 611 35,6 34,9 34,5 34,3

Impozite și taxe 51 918 57 977 63 387 69 111 32,4 32,6 32,7 32,7

Alte venituri 2 252 2 687 2 615 2 780 1,4 1,5 1,3 1,3

Granturi 2 830 1 493 958 720 1,8 0,8 0,5 0,3

Total cheltuieli 61 714 67 896 72 384 77 422 38,5 38,2 37,3 36,6

Cheltuieli curente 53 737 59 331 62 740 66 814 33,5 33,4 32,3 31,6

Cheltuieli capitale 7 977 8 566 9 644 10 609 5,0 4,8 5,0 5,0

Soldul bugetar -4 714 -5 739 -5 424 -4 811 -2,9 -3,2 -2,8 -2,3

Finanțat din:

împrumuturi externe 5 598 3 519 3 373 2 035 3,5 2,0 1,7 1,0

împrumuturi interne -260 990 2 665 2 610 -0,2 0,6 1,4 1,2

alte surse de finanțare -624 1 230 -614 166 -0,4 0,7 -0,3 0,1


Acoperirea cheltuielilor curente din venituri, cu excepția granturilor

22. Pe durata CBTM (2019-2021), sustenabilitatea bugetară estimată prin

acoperirea cheltuielilor curente din venituri (cu excepția granturilor) se va

îmbunătăți în mod constant, excedentul bugetar majorîndu-se de la 0,8% în 2018

pînă la 1,1% în 2021. Aceasta denotă faptul că Guvernul va fi în stare să acopere

cheltuielile principale fără a recurge la împrumuturi, ceea ce reprezintă un

indicator important al revenirii pe o traiectorie sustenabilă. Perspectivele bugetare

însă sunt foarte restrînse pentru perioada CBTM. Veniturile încă urmează a fi

colectate, iar opțiunile de finanțare sînt limitate.

Diminuarea asistenței acordate sub formă de granturi externe

23. Începînd cu anul 2019, volumul granturilor externe va scădea

considerabil, primordial din contul diminuării suportului bugetar din partea UE.

Acest fapt va fi parțial compensat prin reducerea cheltuielilor recurente în perioada

CBTM. Cu toate acestea, volumul redus de sprijin bugetar va afecta în mod

inevitabil spațiul bugetar-fiscal, în special pentru cheltuielile de capital.

Cheltuieli limitate pentru investiții capitale

14

24. Ponderea cheltuielilor capitale în totalul cheltuielilor rămîne modestă și

reprezintă circa 10% din totalul cheltuielilor bugetare în 2017. Pe termen mediu,

va fi necesar un volum mai mare de investiții publice în infrastructură și în alte

domenii importante. CBTM (2019-2021) prevede majorarea cheltuielilor capitale

la aproximativ 13,7% din totalul cheltuielilor bugetare.

Problema angajamentelor nefinanțate

25. Unele angajamente asumate rămîn încă neasigurate financiar. Astfel,

suma totală a solicitărilor suplimentare de resurse bugetare înaintate de către

autoritățile publice în cadrul audierilor de politici în procesul de elaborare a CBTM

este de 6,5 mld lei în 2019, 7,0 mld lei în 2020 și circa 6,5 mld lei în 2021. Din

aceste solicitări, în limita spațiului fiscal disponibil, au fost acceptate

măsuri/acțiuni preponderent cu caracter social la nivel de 36 la suta (anul 2019) și

45 la sută (anii 2020-2021) din CBTM. Măsurile/acțiunile propuse de autoritățile

publice centrale și susținute în rezultatul audierilor de politici sînt reflectate în

anexa nr.3.

B. Venituri

Performanța în 2017

26. În anul 2017 veniturile bugetului public național au înregistrat 53 378 mil.

lei (35,5% din PIB), comparativ cu 45 954 mil. lei (33,9% din PIB) în 2016. Față

de anul precedent, veniturile bugetului public național au crescut cu circa 7

424 mil.lei sau cu 1,6% în PIB. Partea majoră care a determinat această creștere a

constituit încasările din impozite și taxe, care s-au majorat cu 5 245 mil.lei sau cu

1,3% în PIB.

27. Performanța grupurilor principale de venituri pentru anul 2017 poate fi

sintetizată în modul următor:

– încasările din impozitele pe venit au crescut cu 18,0%, reflectînd o majorare

a profitului și respectiv a venitului impozabil obținut de către agenții economici,

precum și a veniturilor sub formă de salariu atât în sfera bugetară, cât și în sectorul

real comparativ cu anul 2016;

– încasările contribuțiilor de asigurări sociale de stat și ale primelor

obligatorii și de asigurare medicală au crescut cu 18,2% și respectiv, 12,6% în

2017. Creșterea poate fi atribuită creșterii fondului de remunerare a muncii;

– încasările din impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 18,2% în

2017.

15

28. Cea mai mare creștere a fost înregistrată la veniturile din accize (30,9%),

ca urmare a creșterii ratelor accizelor și a volumelor de importuri ale produselor

accizabile. Veniturile din TVA au înregistrat la fel o creștere destul de ridicată

(15,8%), urmare cresterii consumului privat si a volumelor de importuri.

Alte venituri s-au majorat cu 14,8% în 2017, în principal ca urmare a creșterii

încasărilor din amenzi, iar granturile externe pentru suport bugetar și pentru

proiectele finanțate din surse externe au scăzut cu 26,5% în 2017.

29. Conform deciziilor primite de către Comisia Europeană și alți donatori,

precum și fluctuația cursului de schimb valutar, granturile pentru suport bugetar

au fost debursate în sumă de 740 mil. lei (1,4% din veniturile totale). Totodată, a

avut loc o scădere de la 974 mil. lei la 269 mil. lei, a granturilor pentru finanțarea

proiectelor investiționale, reieșind din nivelul executării lucrărilor și efectuarea

achizițiilor pe proiecte în curs de execuție și fluctuația cursului de schimb valutar.

Perspective de venituri pe termen mediu

30. Proiecțiile bugetare pe anii 2019-2021 demonstrează efortul Guvernului

de a consolida veniturile. Pe termen mediu se estimează că veniturile bugetare vor

crește în valori nominale de la 57 000 mil. lei în 2018 la 72 611 mil. lei în 2021

sau cu 24,7 la sută (tabelul 3.3). Majorarea veniturilor va fi susținută de creșterea

PIB, intensificarea comerțului exterior, majorarea cotelor accizelor, precum și de

măsurile luate pentru consolidarea administrării fiscale.

16

Tabelul 3.3

Tabelul sumar al veniturilor

2016 2017 2018 2019 2020 2021

Efectiv Efectiv Aprobat Prognozat Prognozat Prognozat

mil. lei

Total Venituri și Granturi 45 954 53 378 57 000 62 157 66 960 72 611

Impozite și taxe 42 507 49 988 51 918 57 977 63 387 69 111

Impozitul pe venitul persoanelor fizice 3 181 3 649 3 852 4 252 4 626 5 059

Impozitul pe venitul persoanelor juridice 3 363 4 074 4 481 5 137 5 761 6 439

TVA 14 564 16 870 17 230 19 611 21 584 23 423

Accize 4 546 5 950 5 903 6 667 7 236 7 981

Taxe asupra comerțului exterior 1 452 1 5981 1 598 1 848 2 062 2 165

Impozite pe proprietate 403 546 543 577 588 598

Contribuții de asigurări sociale de stat 10 036 11 864 12 546 13 816 15 059 16 509

Prime de asigurări obligatorii de asistență medicală 3 240 3 648 3 924 4 256 4 635 5 076

Alte impozite si taxe 1 722 1 796 1 841 1 813 1 836 1 861

Alte venituri 2 074 2 381 2 252 2 687 2 615 2 780

Granturi 1 373 1 009 2 830 1 493 958 720

% din PIB

Total Venituri și Granturi 33,9 35,5 35,6 34,9 34,5 34,3

Impozite și taxe 31,4 33,2 32,4 32,6 32,7 32,7

Impozitul pe venitul persoanelor fizice 2,3 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4

Impozitul pe venitul persoanelor juridice 2,5 2,7 2,8 2,9 3,0 3,0

TVA 10,8 11,2 10,8 11,0 11,1 11,1

Accize 3,4 4,0 3,7 3,7 3,7 3,8

Taxe asupra comerțului exterior 1,1 1,1 1,0 1,0 1,1 1,0

Impozite pe proprietate 0,3 0,4 0,3 0,3 0,3 0,3

Contribuții de asigurări sociale de stat 7,4 7,9 7,8 7,8 7,8 7,8

Prime de asigurări obligatorii de asistență medicală 2,4 2,4 2,5 2,4 2,4 2,4

Alte impozite si taxe 1,3 1,2 1,1 1,0 0,9 0,9

Alte venituri 1,5 1,6 1,4 1,5 1,3 1,3

Granturi 1,0 0,7 1,8 0,8 0,5 0,3

PIB, informativ, mil. lei 135 397 150 369 160 100 177 938 193 935 211 504

17

Granturi externe

31. Se estimează că debursările de granturile externe se vor majora de la

0,7% din PIB în 2017 la 1,8% în 2018. Totodată, pe termen mediu, accesul

Republicii Moldova la finanțări suplimentare sub formă de granturi pentru suport

bugetar este incert. Previziunile CBTM pentru perioada 2019-2021 presupun, că

finanțarea din contul granturilor se va reduce de la 0,8% în 2019 pînă la 0,3 % din

PIB la finele perioadei.

Politica fiscală și vamală

32. La baza politicii fiscale și vamale pentru perioada 2019-2021 va sta

Conceptul de rescriere a Codului fiscal și a Codului vamal (actualizat). Acest

document strategic vizează armonizarea cadrului legislativ național la prevederile

directivelor Uniunii Europene și perfecționarea cadrului legislativ existent în baza

calendarului de armonizare agreat.

33. Măsurile de politică fiscală și vamală pentru perioada 2019-2021 se

axează pe următoarele obiective:

- armonizarea politicilor și regulamentelor fiscale cu standardele UE, legate

de punerea în aplicare a Acordului de Asociere al UE;

- facilitarea unui mediu de afaceri favorabil pentru dezvoltare și creștere;

- generarea unor venituri suficiente și stabile pentru finanțarea cheltuielilor

publice;

- contribuția la o distribuție corectă și echitabilă a veniturilor;

- îmbunătățirea și simplificarea sistemului fiscal.

34. Rescrierea Codului fiscal se va realiza prin prisma revizuirii (elaborării

și/sau modificării) titlurilor din Codul fiscal, conform următorului calendar

(tabelul 1), care își va regăsi reflectarea în Conceptul de rescriere a Codului fiscal

și a Codului vamal (varianta actualizată).

Tabelul 1. Calendarul aferent revizuirii titlurilor din Codul fiscal Nr.

d/o

Acțiuni Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020

1 Revizuirea titlului I din Codul fiscal privind dispozițiile generale

Notă Titlul I din Codul fiscal va fi

modificat gradual, în

dependență de modificările

parvenite în procesul de

revizuire a celorlalte titluri ale

Codului fiscal.

✓ ✓ ✓

2 Revizuirea titlurilor II și X din Codul fiscal

18

Nr.

d/o


Elaborarea proiectului titlurilor corespunzătoare ale Codului fiscal

privind impozitul pe venit (impozitul pe profit și impozitul pe venit

aferent persoanelor fizice) și aferent regimurilor speciale.

2.1. Proiect elaborat ✓

2.2. Consultarea publică a

proiectului legii ✓

2.3. Expertizarea și definitivarea ✓

2.4. Aprobarea în Guvern a

proiectului legii

✓

2.5 Adoptarea în lectură finală a

proiectului legii

✓

3 Actualizarea titlurilor III și IV din Codul fiscal

Elaborarea proiectului legii ce conține norme urmare revizuirii

scutirilor aferente TVA și accizelor la importul/livrarea de mărfuri și

servicii, obiectul și sfera de aplicare a TVA, persoanele impozabile,

livrările impozabile cu TVA, regimurile speciale, examinarea

impozitării produselor energetice și a electricității prin prisma

Directivelor UE

3.1. Proiect elaborat ✓


proiectului legii

✓



proiectului legii

✓

3.5. Adoptarea în lectură finală a

proiectului legii

✓

Notă Titlurile III și IV din Codul

fiscal vor fi revizuite gradual, în

conformitate cu prevederile

Acordului de Asociere

Republica Moldova-Uniunea

Europeană

✓ ✓

4 Revizuirea titlurilor V și VI1 din Codul fiscal

Elaborarea proiectului titlurilor corespunzătoare ale Codului fiscal

privind impozitul pe avere și procedurile fiscale

4.1. Proiect elaborat ✓ ✓


proiectului legii

✓



proiectului legii

✓


proiectului legii

✓

5 Revizuirea titlurilor VI, VII, VIII, IX din Codul fiscal

Elaborarea proiectelor titlurilor corespunzătoare ale Codului fiscal

privind impozitul pe bunurile imobiliare, taxele locale, taxele pentru

resursele naturale, taxele rutiere



proiectului legii

✓ ✓

5.3. Expertizarea și definitivarea ✓ ✓


proiectului legii

✓


proiectului legii

✓

6 Completarea Codului fiscal cu un nou titlu ce va cuprinde

reglementările ce țin de modul de aplicare a primelor de

19

Nr.

d/o


asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de

asigurări sociale de stat obligatorii



proiectului legii

✓ ✓



proiectului legii

✓


proiectului legii

✓

Impozitul pe venit

35. Încasările din impozitul pe venitul persoanelor fizice și juridice reprezintă

aproximativ 16,1% din impozitele și taxele totale pentru anul 2018. Pentru

perioada 2019-2021, acest indicator a fost estimat reieșind din cotele impozitului

pe venit pentru persoanele fizice, care în prezent constituie 7% și 18% și cota

impozitului pe venitul persoanelor juridice, care în prezent constituie 12%. Vor fi

luate măsuri pentru a reduce evaziunea fiscală, în special prin intermediul

diminuării fenomenului „salariului în plic”, cu accent pe prevenirea „sub-

declarării”/declarării evazive a veniturilor.

Taxa pe valoarea adăugată

36. Veniturile din taxa pe valoarea adăugată reprezintă aproximativ 33,2%

din totalul impozitelor și taxelor în 2018. Pentru perioada 2019-2021, acest

indocator a fost estimat reieșind din menținerea cotei standard a TVA în mărime

de 20% și cotei reduse de 8%.

37. Pe termen mediu se prevede revizuirea facilităților fiscale și vamale. În

acest sens, restricționarea facilităților fiscale aferente TVA urmează a fi concepută

să acționeze pe 3 căi. Prima direcție va consta în aplicarea cotei standard a TVA

pentru o serie de mărfuri și servicii scutite anterior de TVA. A doua direcție

presupune aplicarea cotei reduse a TVA în schimbul scutirii de TVA, iar a treia

direcție prevede reformularea facilităților fiscale, prin restrângerea acestora.

38. Astfel, scutirile de TVA aferente livrării locuinței, pământului, mărfurilor

și serviciilor livrate de instituțiile de învățământ, mărfurilor și produselor

alimentare pentru copii, serviciilor legate de îngrijirea bolnavilor și bătrânilor,

serviciilor medicale, serviciilor financiare, urmează a fi examinate și reformulate,

în contextul în care prevederile Directivelor UE reglementează scutirea de TVA

pentru mărfurile și serviciile în cauză sau cota redusă a TVA.

20

39. Importul/livrarea pachetelor de servicii turistice și a biletelor de tratament

și de odihnă în stațiunile balneoclimaterice, a tractoarelor agricole si a tehnicii

agricole, a lucrărilor de construcție și montaj al parcurilor eoliene și al parcurilor

fotovoltaice, a utilajului și tehnicii pentru colectarea deșeurilor, a aeronavelor,

locomotivelor și vagoanelor automotoare etc. nu își găsesc reflectare în

prevederile Directivelor UE aferent scutirii de TVA sau cel puțin a cotei reduse a

TVA, pentru care fapt acestea sunt necesare a fi reexaminate din perspectiva

utilității sociale a acestora.

Accizele

40. În anul 2018, încasările din accize reprezintă 11,4% din impozitele și

taxele totale. În perioada 2019-2021 vor fi luate măsuri pentru armonizarea

conceptelor, legislației și reglementărilor privind accizele pentru a reflecta mai

îndeaproape standardele UE. Cotele la produsele din tutun, băuturi alcoolice și

produse petroliere vor fi majorate, pentru a le aduce în conformitate cu valorile

minime stabilite în directivele UE, fiind stabilite, gradual, cotele accizelor pentru

anul 2021.

Impozitul pe bunurile imobiliare

41. În prezent, impozitul pe bunurile imobiliare reprezintă 1% din totalul

impozitelor și taxelor încasate în anul 2018, însă constituie o sursă importantă de

finanțare pentru administrațiile publice locale. Ajustarea sistemului de impozitare

a bunurilor imobiliare se va realiza în urma revizuirii complexe a proceselor de

evaluare a bunurilor imobiliare.

Impozitul pe avere

42. Se propune menținerea sistemului existent de aplicare a impozitul pe

avere.

Contribuțiile la asigurările sociale de stat și primele de asigurare

obligatorie de asistență medicală

43. Încasările din contribuțiile de asigurări sociale de stat și primele de

asigurare obligatorie de asistență medicală constituie 31,7% din veniturile totale

din impozite și taxe în anul 2018. Sustenabilitatea financiară a bugetului

asigurărilor sociale de stat și ale fondurilor obligatorii de asistență medicală este

una dintre prioritățile de politici pe termen mediu.

21

Politica vamală

44. Pe termen mediu, măsurile de politică vamală se vor concentra pe

raționalizarea legislației vamale și punerea în aplicare a unui nou Cod vamal,

aliniat la legislația vamală din Uniunea Europeană și din țările din regiune.

Spectrul de servicii vamale pentru care se achită taxa pentru efectuarea

procedurilor vamale se propune a fi revizuit prin prisma noului Cod vamal, în

conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de Asociere, care

prevede ca această taxă se poate aplica doar în afara programului de lucru şi în alte

locuri decât birourile vamale şi posturile vamale, iar valoarea acestei taxe să nu

depășească costul serviciilor prestate.

45. Noul Cod vamal va fi precedat de elaborarea, definitivarea și aprobarea

Regulamentului de punere în aplicare a Codului vamal.

Politica de administrare fiscală și vamală

46. Politica de administrare fiscală pe termen mediu 2019-2021 este orientată

spre asigurarea corectitudinii, coerenței și transparenței în administrarea fiscală.

În acest sens vor fi întreprinse măsuri în vederea:

- promovării și dezvoltării serviciilor fiscale acordate contribuabililor;

- promovării principiilor de conformare voluntară;

- dezvoltării sistemului de management a riscurilor de neconformare fiscală

în vederea eficientizării acțiunilor de control și de prevenire a evaziunii fiscale;

- revizuirii sistemului de amenzi, cu excluderea unora din Codul fiscal și

includerea în Codul contravențional, ținând cont de practica internațională;

- elaborării și implementării sistemului „Monitorizarea electronică a

vânzărilor”.

47. În vederea sporirii eficienței serviciilor de administrare fiscală și pentru

îmbunătățirea colectării impozitelor și taxelor, în perioada 2019-2021 vor fi

întreprinse următoarele măsuri:

- gestionarea operațională consolidată (monitorizarea proceselor; controlul

conformității fiscale, controlul fiscal și gestionarea arieratelor);

- întreprinderea măsurilor pentru îmbunătățirea performanței Direcției

generale a contribuabililor mari și a programului individual pe averile/bunurile de

lux, inclusiv a conformării persoanelor fizice cu statut de contribuabil mare.

48. Politica de administrare vamală va fi consolidată prin intermediul

următoarelor măsuri:

22

- promovarea conformării voluntare la plata drepturilor de import/export prin

implementarea procedurilor vamale moderne, care facilitează comerţul extern şi

asigură securitatea lanţului de aprovizionare internaţional;

- sporirea nivelului de securitate economică a statului şi de securizare a

frontierei de stat;

- transpunerea standardelor internaţionale de facilitare a comerţului în

reglementările vamale naţionale;

- formarea unui efectiv consolidat cu un nivel înalt de profesionalism şi

integritate, capabil să realizeze eficient şi în mod transparent misiunea Serviciului

Vamal.

C. Cheltuieli

Performanța în 2017

49. Cheltuielile publice în valoare nominală au crescut de la 48462,6 mil. lei

în anul 2016 pînă la 54522,4 mil. lei în anul 2017. De asemenea, s-a majorat

ponderea acestora în PIB cu 0,5 puncte procentuale, de la 35,8% în anul 2016 pînă

la 36,3% în anul 2017.

50. Cheltuielile de personal s-au majorat în volum nominal și ca pondere în

PIB de la 8,1% în anul 2016 pînă la 8,3% în anul 2017. De asemenea, s-au majorat

cheltuielile pentru subsidii de la 1,6% din PIB în anul 2016 pînă la 1,7% din PIB

în anul 2017. Cheltuielile pentru prestații sociale s-au majorat în volum nominal,

însă s-au diminuat de la 12,1% din PIB în anul 2016 pînă la 11,9% din PIB în anul

2017.

Tabelul 3.6

Prognoza cheltuielilor pe categorii economice (Bugetul public național) 2016 2017 2018 2019 2020 2021


(mil. lei)

Total cheltuieli 48.463 54.522 61.714 67.896 72.384 77.422

Cheltuieli curente 43.781 49.089 53.738 59.331 62.740 66.814

Cheltuieli de personal 10.967 12.505 13.769 14.947 16.097 17.343

Bunuri și servicii 9.501 10.589 11.817 13.101 13.610 14.415

Dobânzi 1.812 1.959 1.886 2.072 2.201 2.311

Subsidii 2.134 2.546 2.215 2.912 2.834 2.445

Prestații sociale 16.404 17.965 19.833 21.212 22.440 23.559

Alte 2.963 3.525 4.218 5.087 5.558 6.742

Cheltuieli capitale 4.682 5.433 7.976 8.566 9.644 10.609

(% din PIB)

Total cheltuieli 35,8 36,3 38,5 38,2 37,3 36,6

Cheltuieli curente 32,3 32,6 33,6 33,3 32,4 31,6

23

Cheltuieli de personal 8,1 8,3 8,6 8,4 8,3 8,2

Bunuri și servicii 7,0 7,0 7,4 7,4 7,0 6,8

Dobânzi 1,3 1,3 1,2 1,2 1,1 1,1

Subsidii 1,6 1,7 1,4 1,6 1,5 1,2

Prestații sociale 12,1 11,9 12,4 11,9 11,6 11,1

Alte 2,2 2,3 2,6 2,9 2,9 3,2

Cheltuieli capitale 3,5 3,6 5,0 4,8 5,0 5,0

PIB, informativ, mil. lei 135.397 150.369 160.100 177.938 193.935 211.504 Sursa: Ministerul Finanțelor

Politica și prognoza cheltuielilor: 2019-2021

Prioritățile politicii cheltuielilor

51. Ca și în anii precedenți, Guvernul își propune să rămînă prudent și să

promoveze utilizarea eficientă a resurselor publice alocate serviciilor publice,

programelor de asistență socială și dezvoltării și întreținerii infrastructurii. Aceste

obiective vor fi atinse prin intermediul următoarelor măsuri:

– gestionarea eficientă a salarizării în sectorul public, în raport cu

implementarea restructurării administrației publice din Republica Moldova;

– susținerea reformelor structurale în sectoare-cheie precum educația și

sănătatea, pentru a asigura o prestare mai eficientă a serviciilor, în concordanță cu

resursele bugetare disponibile;

– asigurarea unei finanțări adecvate pentru programele de protecție socială și

o mai bună orientare și gestionare a programelor;

– prioritizarea cheltuielilor operaționale și de întreținere ale autorităților

administrației publice centrale, pentru a asigura o mai bună alocare a resurselor

pentru serviciile publice;

– consolidarea gestionării programului de investiții capitale.

Cheltuieli de personal

52. În domeniul salarizării angajaţilor din sectorul bugetar, CBTM (2019-

2021), include alocații pentru implementarea în continuare a măsurilor salariale

prevăzute de legislația în vigoare. Cheltuielile de personal pentru perioada 2019-

2021, deși vor fi mai mari cu 26% în termeni nominali, se așteaptă să se reducă de

la 8,4% din PIB în 2019 la 8,2% în 2021. Dinamica cheltuielilor de personal pe

anii 2018-2021 se prezintă în tabelul 3.6 a.

Tabelul 3.6 a

Dinamica cheltuielilor de personal pe anii 2018-2021

2018 2019 2020 2021

Cheltuieli de personal BPN, mil. lei 13.768,6 14.946,8 16.096,6 17.343,3

24

Cresterea an/an, valoare absoluta, mil. lei 1.178,2 1.149,8 1.246,7

Cresterea an/an, % 8,6 7,7 7,7

PIB, mil. lei 160.100,0 177.900,0 193.900,0 211.500,0

% din PIB 8,6 8,4 8,3 8,2

53. În domeniul remunerării muncii, obiectivul primordial pe termen mediu

îl constituie fortificarea cadrului legislativ şi normativ în domeniu, în scopul

perfecţionării şi eficientizării sistemului de salarizare a angajaţilor din economia

naţională, menite să asigure o creştere sustenabilă a salariilor angajaţilor, corelată

cu ritmurile de creștere a productivității muncii.

54. În sectorul bugetar se preconizează implementarea noii legi privind

sistemul unitar de salarizare, care va veni cu o viziune conceptual nouă asupra

modului de stabilire a salariilor, transparent, echitabil, capabil să reflecte și să

remunereze performanța profesională în domeniul de activitate.

55. În scopul protejării de către stat a salariaţilor cu retribuţie mică din

unitățile cu autonomie financiară se va reexamina anual cuantumul minim garantat

al salariului în sectorul real, în funcție de creşterea anuală a indicelui preţurilor de

consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel naţional.

56. Se va extinde aplicarea sistemelor netarifare ca modalități de diferențiere

a salariilor angajaților orientate spre rezultatele finale ale activității de producție

și financiare ale unităților.

57. Concomitent, în perioada de referință vor fi elaborate și realizate acțiuni

în vederea minimizării practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la

negru”, precum și se va examina posibilitatea schimbării modalității de stabilire a

salariului minim garantat în țară.

58. În condițiile constrîgerilor financiare care au un caracter persistent, pentru

susținerea în continuare a reformelor sectoriale și administrative, este necesară

constrîngerea și raționalizarea cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, astfel

încît o parte a costurilor majorărilor salariale să fie acoperită din contul resurselor

economisite în urma reorganizărilor structurale și optimizării numărului de

personal din sectorul bugetar. În perioada 2019-2021 se preconizează reducerea

numărului de unități de personal în instituțiile finanțate din bugetul de stat cu peste

1300 unități.

59. Nivelul înalt al cheltuielilor de personal (peste 20% din cheltuielile totale

ale bugetului public național) și deficiențele sistemului de salarizare în vigoare

impun necesitatea de monitorizare permanentă și control strict, precum și

planificarea eficientă, în vederea sporirii transparenței cheltuielilor de personal în

sectorul bugetar.

25

60. Astfel, la elaborarea de către autoritățile administrației publice centrale și

locale a proiectului de buget pe anul 2019 și a estimărilor pe anii 2020-2021

urmează să se țină cont de măsurile de majorări salariale aplicate în anul 2018,

care au continuitate conform prevederilor legislației în vigoare, ajustările

structurale deja operate și reformele structurale planificate pentru anii 2019-2021

pe domeniile respective, precum și de politicile noi acceptate pentru anii 2019-

2021 ce implică cheltuieli de personal.

Cheltuielile pentru bunuri și servicii

61.Se va menține tendința de creștere în valoare nominală a cheltuielilor

pentru bunuri și servicii, însă raportate la PIB acestea se vor diminua de la 7,4%

în anul 2018 pînă la 6,8% în anul 2021. Majorarea acestor cheltuieli rezultă din

specificul programelor de cheltuieli implementate în sectoare și în final urmează

să contribuie la îmbunătățirea calității serviciilor publice.

Plata dobînzilor

62. Plățile aferente dobînzilor vor crește în valoare nominală, însă raportate

la PIB se vor reduce de la 1,2% în anul 2018 pînă la 1,1% în anul 2021. Mai detaliat

politica și managementul datoriei de stat sînt discutate în secțiunea D a prezentului

capitol.

Subsidiile

63. Pentru anii 2019-2021 se estimează o diminuare a subsidiilor raportate

la PIB pînă la 1,2% în anul 2021. Cele mai importante programe de subsidii sînt

direcționate gospodăriei drumurilor, transporturilor și producătorilor agricoli. Pe

termen mediu și lung se prevede de a revizui programele majore de subvenționare

pentru a determina eficacitatea și eficiența acestora și pentru a identifica unde sînt

necesare reforme.

Prestațiile sociale

64. Prestațiile sociale reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli

economice, care includ trei grupuri de prestații sociale:

– prestațiile de asigurări sociale, care sînt finanțate din veniturile proprii ale

bugetului asigurărilor sociale de stat;

– prestațiile de asistență socială, achitate din mijloacele bugetului de stat;

- prestațiile sociale ale angajatorilor, achitate la locul de muncă.

Prestațiile de asigurări sociale reprezintă 64,7% din totalul de prestații

sociale, iar prestațiile de asistență socială – 32,3% și prestațiile sociale ale

angajatorilor – 0,3%. Bugetul de stat acoperă, de asemenea, orice deficit al

26

contribuțiilor de asigurări sociale necesare pentru a acoperi plățile pentru

prestațiile de asigurări sociale de stat.

Cheltuielile capitale

65. Se estimează că totalul cheltuielilor capitale va reveni la 4,8% din PIB

în 2019 și va avea tendința de creștere pînă la 5,0% din PIB în 2021 (tabelul 3.7).

O prioritate de bază pentru perioada 2019-2021 va fi îmbunătățirea calității

planificării și gestionării investițiilor publice.

66. O prioritate pe termen scurt este evaluarea portofoliului proiectelor

investiționale și selectarea celor viabile, care merită să fie continuate (engl.

portfolio cleaning). Astfel, urmează a fi elaborată Metodologia de „curățare” a

portofoliului, pentru identificarea și închiderea proiectelor neperformante.

Ulterior, vor fi luate măsuri pentru implementarea progresivă a procedurilor

îmbunătățite stabilite în Ghidul pentru pregătirea și evaluarea proiectelor de

investiții capitale publice în sectorul public.

Tabelul 3.7

Cheltuieli capitale

(% în PIB)

2016 2017 2018 2019 2020 2021


Total cheltuieli bugetare 35,8 36,3 38,5 38,2 37,3 36,6

inclusiv

Cheltuieli capitale bugetare 3,5 3,6 5,0 4,8 5,0 5,0


D. Finanțarea și datoria de stat

Obiectivele de gestionare a datoriei de stat

67. Obiectivul principal al managementului datoriei de stat este de a asigura

necesităţile de finanţare ale soldului (deficitului) bugetului de stat la nivel

acceptabil de cheltuieli pe termen mediu şi lung, în condiţiile limitării riscurilor

implicate. În concordanță cu acest obiectiv de politică, acțiunile în perioada 2019-

2021 se vor concentra pe:

– dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat;

– contractarea împrumuturilor de stat externe, ţinînd cont de raportul cost–

risc;

– managementul riscului operațional asociat datoriei de stat.

Tabelul 3.8

27

Soldul bugetar și sursele de finanțare pentru anii 2016-2021 (% din PIB)

2016 2017 2018 2019 2020 2021


Soldul BPN -1,9 -0,8 -2,9 -3,2 -2,8 2,3

Surse de finanțare:

Împrumut extern net 2,6 1,6 3,5 2,0 1,7 1,0

din care: Susținerea bugetară 2,3 1,7 2,0 1,2 0,5 0,3

Proiecte finanțate dinsurse externe 1,1 0,7 3,1 2,3 2,8 2,1

Rambursarea creditelor externe -0,9 -0,9 -1,5 -1,5 -1,6 -1,5

Împrumut intern net 0,7 0,7 -0,2 0,6 1,4 1,2

Alte surse de finanțare -1,5 -1,5 -0,4 0,7 -0,3 0,1

din care: participarea în capital 0,2 0,1 0,2 0,2 0,1 0,2

Total surse de finanțare 1,9 0,8 2,9 3,2 2,8 2,3


Finanțarea externă

68. Prognozele indică, pe termen mediu, un declin al finanţării soldului

bugetului de stat din surse externe, din cauza reducerii fluxurilor destinate

susţinerii bugetului, astfel creditorii externi vor aloca surse preponderent pentru

implementarea proiectelor de investiţii capitale. Se estimează că cei mai mari

creditori externi ai Guvernului, pe termen mediu, vor rămîne Banca Mondială,

Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Fondul Internaţional

penru Dezvoltare Agricolă etc.

Finanțarea internă

69. Se estimează că finanțarea internă netă a bugetului de stat se va majora

de la 0,6% din PIB în 2019 la 1,3% din PIB în 2021. Acest fapt reflectă creșterea

cerințelor de finanțare, ca urmare a reducerii finanțării externe.

70. În prezent predomină finanțarea internă prin emisiunea de valori

mobiliare de stat cu scadența de pînă la 12 luni. Unul dintre obiectivele de

gestionare a datoriei de stat în perioada anilor 2019-2021 rămâne extinderea

maturității valorilor mobiliare de stat și dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de

stat. Acțiunile Ministerului Finanțelor, pe termen mediu, întreprinse în scopul

realizării acestui obiectiv se vor axa pe creșterea gradului de transparență și

predictibilitate a pieței valorilor mobiliare de stat, monitorizarea și evaluarea

performanțelor dealerilor primari.

Soldul și deservirea datoriei

28

71. Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va diminua de la

38,6% la sfîrșitul anului 2018 pînă la 36,7% la sfîrşitul anului 2021, fapt ce se

explică prin ritmul de creștere mai mare al PIB-ul prognozat comparativ cu ritmul

de creștere al soldului datoriei de stat. Astfel, soldul datoriei de stat va înregistra

o majorare de la 61 729,5 mil. lei la sfârșitul anului 2018 până la 77 562,1 mil. lei

la sfârșitul anului 2021(tabelul 3.9).

Tabelul 3.9

Soldul datoriei de stat 2016-2021 (% din PIB)

2016

Efectiv

2017

Efectiv

2018 2019 2020 2021

Aprobat Prognozat Prognozat Prognozat

Total Soldul datoriei (la

finele anului de gestiune) 37,5 34,4 38,6 35,4 37,0 36,7

Datoria externă 21,6 19.3 23,7 21,0 22,5 22,1

Datoria internă 15,9 15,0 14,9 14,3 14,6 14,6

(mil. lei)

Total Soldul datoriei (la

finele anului de gestiune)

50 785,8

51 660,3

61 729,5

62 939,4

71 763,5

77 562,1

din ca Datoria externă 29 266.2 29 081.8 37 869.9 37 439.8 43 548.9 46 687,5

Datoria internă 21 519.6 22 578.5 23 859,6 25 499.6 28 214.6 30 874,6


72. Se estimează că plățile dobînzilor și comisioanelor aferente datoriei de

stat vor crește mai lent decît în ultimii ani și vor rămîne în jur de 1,1% din PIB pe

parcursul anilor 2019-2021. În această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat

externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 1 442,2 mil. lei (23,2%

din total), iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 4764,5 mil. lei (76,8% din

total). În fiecare din anii 2019, 2020 și 2021, cheltuielile pentru serviciul datoriei

de stat interne vor oscila în legătură cu majorarea soldului datoriei de stat interne

în această perioadă, precum şi în condiţiile micșorării ratelor dobînzii la valorilor

mobiliare de stat.

Tabelul 3.10

Serviciul datoriei de stat în anii 2016-2021 (% din PIB)

2016 2017 2018 2019 2020 2021

Efectiv Efectiv Prognozat Prognozat Prognozat Prognozat

Total serviciul datoriei de stat 1,3 1,3 1,1 1,1 1,1 1,0

din

care: datoria externă 0,2 0,2 0,3 0,3 0,3 0,2

datoria internă 1,1 1,0 0,9 0,8 0,8 0,8


29

Garanțiile de stat

73. Pe termen mediu, se estimează că soldul garanțiilor de stat va fi egal cu

soldul garanțiilor emise pentru creditele ipotecare în cadrul Programului „Prima

casă”.

Recreditarea de stat

74. Recreditarea de stat în anul 2017 a însumat 783,21 mil. lei (0,5% din

PIB) și se preconizează că va ajunge la 1 667,0 mil. lei (0,8% din PIB) în anul 2021.

În structura mijloacelor financiare destinate recreditării în perioada 2019-2021 sub

aspectul ramurilor economiei naționale, ponderea majoră îi revine sectorului

energetic, complexului agroindustrial și a transportului.

Tabelul 3.11

Operațiuni de recreditare (% din PIB)

2016 2017 2018 2019 2020 2021


Recreditarea bugetului local 0,05 0,04 0,02 0,01 0,0 0,0

Recreditarea ÎS (pentru proiecte

de investiții) 0,2 0,2 0,4 0,3 0,7 0,5

Recreditarea sectorului privat 0,1 0,3 0,4 0,4 0,3 0,3

Total resurse recreditate 0,4 0,5 0,8 0,7 1,0 0,8


Recreditarea directă a întreprinderilor de stat și a sectorului privat

75. Pe parcursul anilor 2019-2021 se evidențiază un trend ușor crescător al

recreditării întreprinderilor de stat (de la 0,4% PIB în 2018 pînă la 0,5% PIB în

2021) ca urmare a implementării de către ÎS a proiectelor de importanța majoră

națională.

76. Viitoarele propuneri de împrumut ar trebui, prin urmare, să fie însoțite

de:

- studii de fezabilitate ample, care au fost supuse unei revizuiri

independente, care confirmă viabilitatea economică și financiară a proiectului;

- un plan de afaceri pe termen mediu pentru ÎS, care demonstrează

confirmarea viabilității operațiunilor sale de bază;

- o evaluare independentă a riscului de credit care identifică măsurile

necesare pentru consolidarea administrării și gestionării întreprinderii.

Împrumuturile acordate prin intermediul sectorului bancar

30

77. Împrumuturile externe sînt canalizate sectorului privat prin intermediul

sectorului bancar. În cazul dat băncile sînt responsabile de evaluarea cererilor de

împrumut și aprobarea împrumuturilor, precum și își asumă riscul de credit. Pe

termen mediu și lung, modalitatea dată ramîne prioritară. Pe parcursul anilor 2019-

2021 se preconizeaza recreditarea sectorului privat în sumă de 1 731,6 mil. lei.

Recreditarea unităților-administrativ teritoriale

78. În vederea implementării proiectelor finanțate din surse externe în

teritoriu de către autoritățile publice locale, Ministerul Finanțelor recrediteaza

împrumuturi de stat externe. Prin astfel de modalitate sînt implementate proiecte

în domeniul construcției locuințelor sociale, dezvoltarea serviciilor de

aprovizionare cu apă potabilă.

CADRUL DE CHELTUIELI PENTRU 2019-2021

A. Linia de bază și spațiul fiscal

79. Capitolul respectiv abordează prioritățile de cheltuieli și alocarea

resurselor bugetare în cadrul a 10 grupuri sectoriale, respectînd clasificarea

internațională a funcțiilor guvernamentale (CoFoG), aplicată de Ministerul

Finanțelor pentru raportarea cheltuielilor publice. Se face distincția între două

elemente de bază ale cadrului de cheltuieli:

– linia de bază: cheltuielile pe termen mediu pentru asigurarea financiară a

volumului actual de servicii publice în baza politicilor existente și actelor

normative în vigoare (exclude plățile aferente dobînzilor);

– spațiul fiscal: finanțarea disponibilă pentru proiectele de investiții publice

(în curs de desfăsurare și noi), precum și pentru noile inițiative de politică pentru

perioada anilor 2019-2021;

– informația referitor la linia de bază și spațiul fiscal rezervat pentru CBTM

(2019-2021) se prezinta în tabelul 4.1.

80. Linia de bază a fost stabilită în conformitate cu cadrul bugetar restrîns

și constituie circa 92% din cheltuielile totale. Este necesar de a continua

identificarea economiilor și măsurilor de eficientizare a programelor în cadrul

liniei de bază pentru a elibera resursele în vederea menținerii și consolidării

serviciilor și pentru satisfacerea cererilor de cheltuieli nediscreționare.

81. Cheltuielile de bază în contextul CBTM (2019-2021) au fost determinate

pe baza analizei alocărilor bugetare din anul 2017, a alocațiilor aprobate pe anul

2018 și a unui exercițiu de actualizare, ținînd cont de factorii tehnici, cum ar fi

schimbările prognozate în rîndul înmatriculărilor în instituțiile de învățămînt și

31

numărul beneficiarilor de prestații sociale. Ulterior, pornind de la cadrul estimat

de resurse a fost calculat spațiul fiscal total.

Tabelul 4.1

Linia de bază bugetară și spațiul fiscal

(mil. Lei) (% din PIB)

2019 2020 2021 2019 2020 2021

Prognoz

at

Prognoz

at

Prognoz

at

Prognoz

at

Prognoz

at

Prognoz

at

Total cheltuieli (exclusiv

dobânzile) 65.824 70.183 75.112 37,0 36,2 35,5

Total cheltuieli pentru linia de

bază 62.581 65.027 64.974 35,2 33,5 30,7

Total spațiu fiscal disponibil 3.243 5.156 10.138 1,8 2,7 4,8

dintre care:

inițiative politice (cheltuieli

curente) 2.653 3.488 7.506 1,5 1,8 3,5

cheltuieli capitale 590 1.668 2.632 0,3 0,9 1,2

82. Limitele de cheltuieli de bază pentru 2019-2021 s-au majorat comparativ

cu prognozele limitelor anuale din ultimii ani pentru CBTM 2018-2021.

Obiectivul pe termen mediu este de a asigura un buget viabil, oferind în același

timp posibilități de finanțare pentru noi măsuri de politică prioritare.

83. Un factor semnificativ în majorarea spațiului fiscal pentru cheltuielile

de investiții capitale sînt proiectele finanțate din surse externe, precum proiectele

în domeniul drumurilor și sistemul penitenciar.

B. Implicații și priorități ale cadrului de cheltuieli sectoriale

Tendințele recente

84. Alocările de cheltuieli pentru grupurile din sectorul social (sănătate,

odihnă și cultură, educație și protecție socială) au reprezentat 25,5% din PIB în

bugetul anului 2018 și 68% din totalul cheltuielilor planificate ale bugetului public

național (excluzînd plățile aferente dobînzilor). Începînd cu anul 2016, cheltuielile

totale raportate la PIB au înregistrat o creștere, cu majorări în alocările pentru

servicii în domeniul economiei (care includ agricultura, sectorul energetic,

dezvoltarea sectorului privat și sectorul transporturilor), protecția socială,

ocrotirea sănătății, învățămînt, serviciile publice generale.

Tabelul 4.2

Cheltuieli pe funcții (grupuri sectoriale) pe anii 2015-2017 (% din PIB)

2016 2017 2018

Efectiv Efectiv Aprobat

32

Servicii de stat cu destinație generală (excluzând

plățile aferente dobânzilor) 2,5 2,5 2,7

Apărare națională 0,4 0,4 0,4

Ordine publică și securitate națională 2,5 2,7 2,8

Servicii în domeniul economiei 3,4 3,6 4,9

Protecția mediului 0,1 0,1 0,1

Gospodăria de locuințe și gospodaria serviciilor

comunale 0,8 0,9 1,0

Ocrotirea sănătății 4,8 4,8 5,0

Cultură, sport, tineret, culte și odihnă 0,9 0,9 0,9

Învățămînt 6,3 6,4 6,5

Protecție social 12,8 12,7 13,1

Total cheltuieli (excluzând plățile aferente

dobânzilor) 34,5 35,0 37,4

Itemi Memo: PIB (mil.lei) 135.400 150.369 160.100

Plăți aferente dobânzii (% din PIB) 1,3 1,3 1,2


C. Politica și prioritățile privind cheltuielile

Perspectivele CBTM (2019-2021)

85. Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2016-2018, Strategia

Națională de Dezvoltare „Moldova-2020”, Acordul de Asociere dintre Republica

Moldova și UE și prioritatile de politici sectoriale pentru anii 2019-2021 aprobate

prin Hotărirea Guvernului nr. 350 din 18 aprilie 2018 sînt principalele documente

care au servit ca bază pentru stabilirea priorităților de politici sectoriale în Cadrul

bugetar pe termen mediu (2019-2021).

86. Prioritățile de politici pe sectoare se bazează, de asemenea,pe alte

documente strategice sectoriale care oferă autorităților bugetare flexibilitatea de a

determina cea mai adecvată structură a programelor de cheltuieli și nivelurile

posibile de finanțare pentru implementarea acestora.

87. La baza alocării resurselor pe sectoare în CBTM (2019-2021) au stat

următoarele priorități:

– cheltuielile de investiții capitale în sectoarele infrastructurii economice;

– asigurarea durabilității programelor în sectoarele sociale;

– îmbunătățirea eficienței serviciilor publice/administrației publice

generale.

Prognoza cheltuielilor pe grupuri sectoriale pentru anii 2019-2021

88. Tabelul 4.3 rezumă alocările prognozate pentru CBTM (2019-2021) pe

categoriile principale CoFoG.

33

Tabelul 4.3

Cheltuieli pe funcții pentru anii 2018-2021

(mil. Lei) (% din PIB)

2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

Apro-

bat Progno-

zat

Progno-

zat

Progno-

zat

Apro-

bat

Progno-

zat

Progno-

zat

Progno-

zat

Total cheltuieli (excluzând plățile

aferente dobânzilor) 59.828 65.824 70.183 75.112 37,4 37,0 36,2 35,5

Servicii de stat cu destinație generală (excluzând plățile aferente dobânzilor) 4.372 4.910 4.875 4.787 2,7 2,8 2,5 2,3

Apărare națională 628 772 893 988 0,4 0,4 0,5 0,5

Ordine publică și securitate națională 4.459 4.997 5.298 5.207 2,8 2,8 2,7 2,5

Servicii în domeniul economiei 7.807 8.571 9.435 6.967 4,9 4,8 4,9 3,3

Protecția mediului 184 267 273 253 0,1 0,1 0,1 0,1

Gospodăria de locuințe și gospodăria

serviciilor comunale 1.612 1.582 1.573 1.603 1,0 0,9 0,8 0,8

Ocrotirea sănătății 7.978 8.531 8.962 9.503 5,0 4,8 4,6 4,5

Cultură, sport, tineret, culte și odihnă 1.406 1.542 1.578 1.636 0,9 0,9 0,8 0,8

Învățământ 10.433 11.196 11.469 12.007 6,5 6,3 5,9 5,7

Protecție socială 20.949 22.574 23.835 25.011 13,1 12,7 12,3 11,8


89. Principalele provocări și priorități pe domenii sînt prezentate în

continuare.

Servicii generale de stat

91. Unul dintre obiectivele Guvernului pe termen mediu este consolidarea

responsabilității autorităților administrației publice prin îmbunătățirea gestionării

acestora și asigurarea prestării unor servicii publice de calitate.

92. A fost inițiat de către Guvern procesul de elaborare a Strategiei naționale

de dezvoltare ,,Moldova 2030”, care are menirea de a identifica factorii

fundamentali care au influențat și vor continua să influențeze traiectoria de

dezvoltare a țării în perioada de până în anul 2030. În acest context, se va pune

accent pe optimizarea și operaționalizarea unui sistem de planificare strategică

riguros, integrat și coerent, precum și corelat cu resursele financiare disponibile.

93. Reforma administraţiei publice este o prioritate strategică a Guvernului,

care, de altfel, este prevăzută şi în Agenda de Asociere a Republicii Moldova cu

Uniunea Europeană, pentru că aceasta este conexă cu multe alte reforme, care

trebuie să fie realizate în Republica Moldova. Sectorul public urmează să fie

ajustat evoluţiilor socio-economice, iar administraţia publică eficientă şi

profesionistă poate servi ca un avantaj competitiv pentru dezvoltarea ţării. Noul

concept al sistemului administrativ public trebuie să fie bazat pe aşa valori ca

transparenţa, predictibilitatea, responsabilitatea, adaptabilitatea şi eficienţa.

34

În continuare, planurile Guvernului sînt îndreptate spre continuarea

procesului de reformă a administrației publice în conformitate cu Strategia privind

reforma administrației publice pentru anii 2016-2020 (Hotărîrea Guvernului nr.

911 din 25 iulie 2016) și pregătirea reformei administrative teritoriale. Acest

subiect necesită o abordare multidimensională, analize aprofundate, inclusiv

experiența altor țări în acest domeniu, și dialog cu reprezentanții autorităților

publice locale, experți, alte părți interesate.

94. De asemenea pe termen mediu va continua procesul modernizării

serviciilor publice în conformitate cu Planul de acțiuni privind reforma de

modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017-2021 (Hotărîrea Guvernului nr.

966 din 09.08.2016) în scopul creșterii calității și accesibilității serviciilor publice,

digitizării acestora, instituționalizării centrelor universal de prestare a serviciilor

publice și creării acestora la nivel local.

95. Obiectivul guvernamental de reintegrare a țării își propune drept scop

dezvoltarea și modernizarea instituțiilor din sistemul educational, din domeniul

culturii, de reabilitare a apeductelor, de iluminare stradală, precum și altor

activități conexe în Zona de Securitate și în localitățile din stînga Nistrului.

Justiția, ordinea și securitatea publică

96. Sectorul ordinea publică şi securitatea naţională include domeniile

ordinea publică, securitatea naţională, justiţia şi penitenciare.

97. Pe parcursul ultimilor ani în acest sector a fost adoptat cadrul legislativ,

un număr mare de documente strategice în domeniu, prin care s-au reformat

conceptual o serie de instituţii-cheie din domeniile vizate, şi anume: sistemul

judecătoresc, organele procuraturii, avocatura, sistemul de executare, poliţia etc.

Au fost adoptate legi prin care s-au instituit noi mecanisme şi instituţii.

98. Obiectivul strategic în domeniul justiției este asigurarea unui sistem al

justiției accesibil, eficient, independent, transparent și responsabil față de

societate, care să corespundă standardelor internaționale și cele mai bune practici

europene. Astfel, Guvernul acordă o atenție sporită asigurării continuității

reformei în sectorul justiției.

99. Procesul de reformare a sistemului afacerilor interne are drept scop

constituirea unui sistem de ordine și securitate publică integrat, capabil să asigure

servicii publice de calitate pentru protecția persoanei, siguranța societății și

statului. Prin urmare, o atenție deosebită va fi atribuită pregătirii inițiale și continue

profesionale ale polițiștilor la toate nivelurile, precum și dotării corespunzătoare a

acestora.

35

100. În cadrul sistemului penitenciar se urmărește instituirea unui sistem

eficient de executare a pedepsei, modernizarea infrastructurii pentru îmbunătățirea

condițiilor de detenție și garantarea siguranței de detenție.

101. Prioritățile pe termen mediu din sector derivă din documentele

strategice sectoriale: Strategia naţională de ordine şi securitate publică pentru anii

2017-2020, Strategia de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020, Strategia de

reformare a Trupelor de Carabinieri pentru anii 2017-2020, Strategia de dezvoltare

a sistemului penitenciar pentru anii 2016-2020, Strategia de reformare a

Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

102. În domeniile vizate, pe termen mediu, au fost identificate o serie de

provocări majore:

– realizarea planului de construire a clădirilor noi şi/sau de renovare a

clădirilor existente, necesare pentru buna funcţionare a sistemului instanţelor

judecătoreşti;

– reformarea sistemului penitenciar în scopul diminuării numărului mare de

condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului;

– reformarea Poliţiei şi a Trupelor de Carabinieri;

– consolidarea capacităţilor de asigurare eficientă a securităţii naţionale;

– sporirea gradului de securitate a frontierei şi de siguranţă a persoanelor;

– îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate cetăţenilor etc.

103. Pentru CBTM (2019-2021) au fost identificate următoarele priorități de

bază:

– implementarea planului de construire a clădirilor noi şi/sau de renovare a

clădirilor existente, necesare pentru buna funcţionare a sistemului instanţelor

judecătoreşti;

– modernizarea infrastructurii sistemului penitenciar;

– garantarea siguranței sistemului de detenție;

– realizarea unui serviciu de poliție profesionist și eficient, care exercită

atribuțiile sale în interesul cetățeanului și comunității;

– consolidarea capabilităților Trupelor de Carabineri de menținere, asigurare

și restabilire a ordinii publice, de prevenire și combatere a criminalității, de

protecție a cetățeanului și statului cu mijloace și metode moderne;

– dezvoltarea capabilităților de intervenție în caz de incedii și situații de

urgență;

– consolidarea managementului integrat al frontierei de stat și al sistemului

de gestionare a migrației;

– consolidarea capacităţilor de asigurare eficientă a securităţii naţionale.

104. Pentru susţinerea realizării acţiunilor prevăzute în Strategia de

dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 şi Strategia de reformare a Trupelor de

36

Carabinieri pentru anii 2017-2020 au fost atrase mijloace financiare acordate de

către Uniunea Europeană prin suportul bugetar pentru reformarea Poliţiei, a cărui

valoareconstituie pentru anii 2017-2021– 51,0 mil. euro.

Apărarea națională

105. Apărarea națională este un domeniu fundamental și distinct al

securității naționale, care se află într-o relație de interdependență cu procesele de

dezvoltare a statului. Structurile consultative și de conducere ale Armatei

Naționale asigură funcționalitatea sistemului de apărare pe timp de pace și război.

106. Apărarea națională se confruntă cu un șir de provocări, printre care cele

mai importante sunt :

– armament și tehnică militară învechită păstrate în condiții neadecvate;

– obiecte de infrastructură în stare de degradare continuă;

– stocuri pe cale de epuizare;

– deficit de personal calificat și fluctuația acestuia;

107. Obiectivele de bază în domeniul apărării sunt dezvoltarea și

modernizarea capacității de apărare a Armatei Naționale, creșterea și menținerea

contribuției Republicii Moldova la misiunile și operațiile internaționale cu privire

la consolidarea păcii. Astfel, se propune crearea unei armate moderne,

profesionale care să corespundă cu cerințele actuale și capabilă de a răspunde atît

provocărilor interne cît și celor externe.

108. Prioritățile pe termen mediu în acest sector rezultă din mai multe

documente strategice și de planificare, printre care: Programul “Armata

Profesionistă 2018-2021”, Strategia națională de apărare, Strategia Securității

Naționale.

109. În scopul atingerii obiectivelor stabilite pe domeniul dat, au fost

identificate următoarele priorități:

– profesionalizarea Armatei naționale, prin majorarea treptată a numărului

efectivului de militari prin contract;

– dezvoltarea și modernizarea infrastructurii militare și sociale;

– dotarea cu armament, muniții și echipament modern;

– îmbunătățirea condițiilor sociale pentru militari și sporirea atractivității

serviciului militar în societate;

– intensificarea relațiilor de cooperare cu partenerii externi;

Sectorul economic

37

110. Pe parcursul următoarei perioade,Guvernul se va concentra în special

pe dezvoltarea economică, ocuparea forței de muncă și bunăstarea socială. Punerea

în aplicare a acestor priorități va constitui cea mai mare parte a cadrului bugetarîn

eforturile pe care Guvernul le va întreprinde pentru a asigura o creștere economică

și a crea noi locuri de muncă. Pentru a realiza aceste obiective, Guvernul va pune

accent pe crearea unui mediu fiscal mai favorabil, îmbunătățirea politicii

comerciale și integrarea în economia globală, inclusiv îmbunătățirea mediului de

afaceri, continuarea proiectelor existente de modernizare a infrastructurii, precum

și politicile în sectorul energetic și sprijinul continuu acordat agriculturii și

dezvoltării rurale.

111. Fiind unul din principalii piloni ai dezvoltării economice, susținerea de

către stat se concentrează pe alocarea mijloacelor financiare care ar contribui la

consolidarea activității agenților economici în particular și a mediului de afaceri

în general. Principalele mecanisme de susținere a sectorului economic sînt

subvențiile care se alocă din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și

mediului rural, programele de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii (PARE

1+1), precum și programele de inițiere a afacerilor pentru tinerii antreprenori

(STURT-UP).

Dezvoltarea sectorului privat

112. Susținerea dezvoltării sectorului privat este unul din obiectivele

fundamentale ale Guvernului, înscrise în principalele documente de dezvoltare

strategică a ţării. Conform proeictului Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova

2030”, în vederea asigurării unei creșteri economice durabile, pînă în anul 2020

urmează să fie asigurate schimbări structurale ale economiei naţionale, prin

înlocuirea modelului inerțial de creştere, bazat pe consumul alimentat de

remitenţe, în favoarea unui model dinamic, bazat pe atragerea de investiţii,

dezvoltarea industriilor exportatoare de bunuri şi servicii. Astfel, în scopul

dezvoltării sectorului privat, politicile statului ţintesc următoarele domenii de

intervenţie:

– promovarea exporturilor şi atragerea investițiilor prin efectul cumulat al

investiţiilor străine şi al celor locale, integrate în lanțurile tehnologice ale

investitorilor străini şi canalizate în sectoarele economice orientate spre export;

– ameliorarea mediului de afaceri –Republica Moldova îşi propune să

îmbunătăţească mediul de afaceri, astfel încît pînă în anul 2020 riscurile şi

costurile asociate fiecărei etape a ciclului de viaţă al afacerii să fie mai mici decît

în ţările din regiune;

38

– dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii prin transformarea

întreprinderilor mici și mijlocii într-un factor al creşterii economice sustenabile,

prin îmbunătăţirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la finanţare,

dezvoltarea culturii antreprenoriale, încurajarea tînărului antreprenor și spiritului

inovator, dezvoltarea parteneriatelor în afaceri;

– administrarea eficientă a patrimoniului de stat prin impulsionarea

procesului de privatizare a patrimoniului.

113. În scopul atingerii obiectivelor stabilite pe domeniul dat, au fost

identificate următoarele priorități:

– ameliorarea climatului investițional și promovarea imaginii Republicii

Moldova ca destinaţie pentru investițiile străine directe;

– sporirea capacităţilor de export ale producătorilor autohtoni şi asigurarea

valorificării potențialului de export pe piața mondială, în special pe piața Uniunii

Europene;

– îmbunătățirea sistemului de dezvoltare a forţei de muncă pentru

sectoarele prioritare orientate spre export;

– eliminarea barierelor administrative şi a constrîngerilor în lansarea,

derularea şi lichidarea afacerilor;

– facilitarea accesului la instrumentele de finanțare a întreprinderilor mici

și mijlocii şi promovarea culturii antreprenoriale în rîndul populaţiei;

– impulsionarea procesului de privatizare a patrimoniului de stat din

domeniile liberalizate, bazat pe principiile transparenţei, legalităţii şi eficienţei.

114. Guvernul va depune eforturi pentru eliminarea barierelor juridice și

reducerea birocrației, subvenționarea întreprinderilor cu potențial de export,

operaționalizarea zonelor de liber schimb și lupta împotriva economiei informale.

Scopul este de a dezvolta politici care să permită creșterea investițiilor în afaceri,

în special în sectorul producției și în serviciile cu valoare adăugată. În vederea

susținerii întreprinderilor cu potențial de export, Guvernul îşi propune să

implementeze și să dezvolte noi programe cu sprijinul partenerilor de dezvoltare.

De asemenea, subvenționarea locurilor de muncă este o prioritate a Guvernului

care, ca și alte politici, își propune să contribuie la creșterea economică.

Sectorul energetic

115. Sectorul energetic este un alt sector de bază al economiei naţionale care

are un rol important în implementarea cu succes a programelor de dezvoltare a

economiei, precum şi în menţinerea stabilităţii sociale.

116. Printre provocările majore cu care se confruntă sectorul energetic al

Republicii Moldova la momentul actual se pot menționa:

39

– dependenţa de importul de resurse energetice şi energie electrică;

– necesitatea construcției de linii electrice de înaltă tensiune în sectorul

electroenergetic pentru a îndeplini criteriile de siguranță și de a crește capacitatea

interfeței cu sistemul electroenergetic al României;

– necesitatea de a asigura în sectorul gazelor naturale diversificarea

surselor şi căilor de aprovizionare;

– eficienţa scăzută la producerea şi distribuţia energiei electrice şi termice

din cauza instalaţiilor şi reţelelor învechite;

– implementarea redusă a legislației privind performanța energetică a

clădirilor, eficiența energetică și promovarea utilizării energiei din surse

regenerabile;

– implementarea redusă a proiectelor de eficientizare a energiei și

valorificare a potențialului regenerabil.

117. În scopul diminuării impactului provocărilor menționate pentru CBTM

(2019-2021) au fost identificate următoarele priorități:

– asigurarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale prin diversificarea

căilor şi surselor de alimentare, concomitent cu consolidarea rolului Republicii

Moldova în calitate de culoar de tranzit bidirecțional al gazelor naturale;

– asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică și consolidarea

rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit al energiei electrice;

– crearea unei platforme de generare a energiei electrice şi termice prin

asigurarea retehnologizării şi încălzirii centralizate eficiente, cu utilizarea

tehnologiei de cogenerare;

– îmbunătăţirea eficienţei energetice şi creşterea nivelului de valorificare a

surselor de energie regenerabile pînă în anul 2020.

118. Dezvoltarea infrastructurii energetice pentru asigurarea unei surse

stabile de energie şi gaze naturale va fi tratată cu prioritate în cadrul politicii

guvernamentale pentru acest sector. Pentru perioada menționată, cu suportul

partenerilor de dezvoltare, Guvernul își propune implementarea unor proiecte

majore de investiții capitale:

– construcția conductei de transport de gaze naturale pe direcția Ungheni-

Chișinău, proiect care va fi implementat cu suportul partenerilor din România;

– interconectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu cel

al României prin construcția liniei electrice Vulcănești–Chișinău;

– reabilitarea rețelelor electrice, care presupune modernizarea și reutilarea

infrastructurii electrice.

– implementarea măsurilor de eficiență energetică prin reabilitarea

clădirilor încălzite și /sau răcite.

40

Agricultura

119. Agricultura în Republica Moldova este o activitate volatilă și foarte

vulnerabilă la riscuri, fiind susceptibilă la factori naturali, cum ar fi înghețurile,

inundațiile, secetele, eroziunile și căderile de grindină. Reducerea dependenței de

astfel de fenomene este o provocare majoră pe termen mediu și lungîn acest sector.

Alte provocări, inclusiv pe termen mediu, sînt:

– nivelul scăzut de competitivitate a produselor agricole;

– insuficiența investițiilor și a capitalului;

– lipsa infrastructurii de vînzări atît la nivel naţional, cît şi la nivel local;

– lipsa de diversitate a produselor;

– fragmentarea excesivă a terenurilor agricole, ceea ce contribuie la

scăderea randamentului producţiei prin nerespectarea tehnologiilor de cultivare şi

degradare a solului;

– vulnerabilitatea înaltă la schimbările climatice;

– accesibilitatea inputurilor agricole;

– imposibilitatea de extindere a agriculturii irigate ca măsură de control al

riscurilor în agricultură;

120. Urmărind continuarea reformelor și sprijinul acordat sectorului agricol

prin Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, precum și prin

sursele considerabile ale donatorilor externi, Guvernul va continua să sprijine

sectorul agricol, care reprezintă o prioritate în implementarea Strategiei naţionale

de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2014-2020.

121. Pentru CBTM (2019-2021) în acest domeniu ca priorități principale au

fost identificate:

- creșterea ponderirii produselor agricole cu valoare adăugată;

– creşterea competitivității sectorului agroalimentar prin restructurarea și

modernizarea pieţei;

– asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale în agricultură;

– îmbunătățirea nivelului de trai în mediu rural prin creșterea ponderirii

produselor agricole cu valoare adăugată;

– sprijinirea practicilor de gestionare a terenurilor agricole şi a apei;

– sprijinirea tehnologiilor de producţie prietenoase mediului, a produselor

ecologice, inclusiv a biodiversităţii;

122. Principalele măsuri care vor fi implementate în sector sînt:

– Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, care

presupune acordarea subvențiilor producătorilor agricoli pentru domeniile

strategice ale sectorului;

41

– Proiectul „Agricultura competitivă”, care presupune acordarea

granturilor pentru producătorii agricoli și grupurile de producători;

– Programul rural de reziliență economico-climatică incluzivă (IFAD VI)

și Programul de reziliență rurală (IFAD VII);

– Proiectul „Livada Moldovei”, prin care vor fi susținuți producătorii

agricoli în domeniul horticulturii;

Transporturile și infrastructura drumurilor

123. Transporturile și infrastructura drumurilor includ cinci din cele mai

importante ramuri din sectorul real al economiei naţionale, printre care: transportul

auto, transportul feroviar, transportul naval şi aerian şi gospodăria rutieră.

124. Calitatea infrastructurii de transport este pe larg percepută ca o

componentă importantă a competitivităţii şi a mediului de afaceri în general şi,

prin urmare, reprezintă un factor important în atragerea investiţiilor şi asigurarea

competitivităţii exporturilor. Starea proastă a drumurilor și a infrastructurii

feroviare este privită drept o constrîngere majoră, care împiedică dezvoltarea

economică şi necesită investiţii publice substanţiale. O infrastructură rutieră

adecvată este o precondiţie pentru dezvoltarea regională armonioasă şi pentru

accesul populaţiei la servicii publice. În perspectivă, în urma instituirii Zonei de

Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi Uniunea

Europeană, infrastructura rutieră este indispensabilă pentru valorificarea

potenţialului de export al producătorilor autohtoni.

125. Principalele probleme și provocări cu care se confruntă domeniul în

cauză sînt:

– starea proastă a obiectelor infrastructurii drumurilor naționale și locale;

– lipsa utilajului modern pentru întreținerea drumurilor naționale și locale;

– starea proastă a obiectelor infrastructurii feroviare;

– starea proastă a obiectelor infrastructurii căilor navigabile interne

– lipsa autorității responsabile pentru siguranța rutieră.

126. În acest sens,pentru perioada anilor 2018-2020 au fost identificate un

șir de priorități care necesită a fi implementate cu suportul donatorilor externi, în

special Banca Mondială și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare:

– asigurarea dezvoltării și implementării politicii naționale durabile în

domeniul transporturilor și infrastructurii drumurilor;

– asigurarea dezvoltării și menținerii infrastructurii drumurilor publice în

condiții de siguranță;

– revitalizarea și dezvoltarea transportului naval;

42

– revitalizarea și dezvoltarea transportului feroviar, care presupune

implementarea proiectului de restructurare și reorganizare a ÎS „Calea Ferată din

Moldova”.

– crearea autorității responsabilă de monitorizarea și controlul traficului

rutier

127. Pe perioada CBTM, susținerea financiară a sectorului dat se va face

prin intermediul mijloacelor fondului rutier pentru întreținerea, reparația și

reconstrucția drumurilor publice naționale și locale, prin intermediul Programului

Național ”Drumuri bune pentru Moldova” și din contul mijloacelor donatorilor

externi, destinate în special pentru reconstrucția și construcția unor drumuri noi.

128. În vederea realizării acestor priorități, se impun măsuri dincolo de

simpla alocare a resurselor financiare publice. Este necesară explorarea

potenţialului de parteneriat public-privat în domeniul infrastructurii drumurilor şi

serviciilor de logistică aferente serviciilor de transport şi serviciilor aferente

infrastructurii drumurilor. Managementul reţelei de drumuri se află, de asemenea,

în vizorul Guvernului. Reducerea cheltuielilor administrative pînă la standardul

prescris de legislaţie reprezintă o sursă de economii care poate conduce la

realizarea într-o măsură mai adecvată a lucrărilor de întreţinere.

Sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare

129. Sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare face parte din sectorul

gospodăria comunală și de locuințe, care creează condiții pentru viața de zi cu zi a

locuitorilor Republicii Moldova.

130. Principalele probleme și provocări cu care se confruntă domeniul în

cauză sînt:

– accesul redus al populaţiei (în special al celei din mediul rural) la surse

sigure de apă și calitative şi sisteme de canalizare, ceea ce afectează condiţiile de

trai şi constituie un factor de risc pentru apariţia unor boli condiţionate de

consumul de apă potabilă neconformă;

– infrastructura ce funcționează în domeniul alimentării cu apă și sanitație,

în domeniul epurării apelor uzate aflată într-o stare avansată de uzură și degradare

continuă, necesitînd reabilitare și modernizare;

– insuficienţa investiţiilor, lipsa interesului sectorului privat de a investi în

dezvoltarea infrastructurii de aprovizionare cu apă şi canalizare, insuficiența

capacităților de absorbție a fondurilor orientate în acest sector.

131. În scopul diminuării impactului provocărilor menționate, pentru

CBTM (2019-2021) au fost identificate următoarele priorități:

43

– asigurarea graduală a accesului la apă sigură şi sanitaţie adecvată pentru

toate localităţile şi populaţia Republicii Moldova, contribuind astfel la

îmbunătăţirea sănătăţii, demnităţii şi calităţii vieţii şi la dezvoltarea economică a

ţării;

– asigurarea epurării apei uzate urbane în conformitate cu cerințele

Directivei 91/271/CEE;

– extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă și canalizare în

contextul regionalizării serviciului.

132. Pentru perioada menționată, cu suportul partenerilor de dezvoltare,

Guvernul îşi propune implementarea unor proiecte majore de investiții capitale:

- proiectul de alimentare cu apă a raionului Cahul;

- continuarea implementării proiectelor de alimentare cu apă și canalizare

din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională.

Sănătatea

133. Pe parcursul ultimilor ani, în baza priorităților stabilite în cadrul

sistemului de sănătate au fost obținute mai multe rezultate, care contribuie

nemijlocit la ameliorarea continuă a sănătății populației, protecția cetățenilor de

riscurile financiare în accesarea serviciilor calitative de sănătate, reducerea

inegalităților în utilizarea și distribuirea serviciilor și satisfacerea beneficiarilor.

134. Totuși pe lîngă rezultatele înregistrate, au fost identificate unele

probleme cu care se confruntă sistemul de sănătate cum ar fi: prevalența mare a

bolilor transmisibile și netransmisibile, insuficiența cadrelor medicale, eficienţă

scăzută a prestatorilor de servicii medicale din cauza supra capacităţilor sistemului

şi utilizării ineficiente a resurselor, asigurarea insuficientă cu transport sanitar, etc.

135. Însă, în scopul asigurării continuității reformelor inițiate ce vizează

sporirea accesului și creșterea calității serviciilor medicale, pentru CBTM (2019-

2021) au fost identificate următoarele priorități:

- reforma serviciului de sănătate publică;

- controlul bolilor transmisibile și netransmisibile;

- dezvoltarea asistenței medicale de urgență;

- modernizarea asistenței medicale primare;

- reforma asistenței medicale spitalicești.

136. Alocările pentru sănătate sunt susceptibile de a crește pe termen mediu.

Având în vedere că, finanțarea publică este ridicată în comparație cu țările cu o

dezvoltare economică similară, este necesară în continuare o utilizare mai eficientă

a resurselor guvernamentale în cadrul bugetului disponibil

44

137. Astfel, pe perioada CBTM, susținerea financiară a sectorului dat,

prezentată în tabelul de mai jos, se va face prin intermediul mijloacelor provenite

din primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în mărime procentuală

și cele în sumă fixă, mijloacelor bugetului de stat și bugetelor locale

138. Estimările cheltuielilor pe termen mediu pentru sectorul dat, pe anii

2018-2021,sînt prezentateîn tabelul nr. 4.4.

Tabelul 4.4

Cheltuielile pe termen mediu pentru

sectorul ocrotirea sănătății 2018-2021 (mil. lei)

2018 2019 2020 2021

Aprobat Prognozat Prognozat Prognozat

Cheltuieli BPN, total 7941,4 8494,8 8925,3 9466,8

Bugetul de stat 3893,3 4084,2 4132,0 4227,9

inclusiv transferuri de la bugetul

de stat către FAOAM

2728,0 2854,6 2947,5 3095,0

Fondurile asigurării obligatorii

de asistenţă medicală

6659,0 7124,1 7596,2 8185,2

Bugetele locale 117,1 141,1 144,6 148,7

139. Ponderea principală din cuantumul resurselor financiare pentru anul

2018 revine mijloacelor provenite din primele de asigurare obligatorie de asistență

medicală în mărime procentuală și cele în sumă fixă, care constituie 49,5%, urmate

de mijloacele transferate de la bugetul de stat - 49,0 % și mijloacele bugetelor

locale – 1,5%.

Educația

140. Tendințele demografice negative generează probleme de

supradimensionare a rețelei de instituții de învățământ, în special, în învățământul

general, ceea ce conduce la utilizarea ineficientă a resurselor și nu permite

realizarea de investiții în modernizarea și dotarea școlilor. În condițiile în care

populația școlară s-a diminuat în ultimii 10 ani cu peste 30 la sută, mai persistă

problema accesului la studii, determinată de diverși factori la diferite niveluri de

învățământ.

141. Pentru perioada 2019-2021 printre principalele provocări se pot

evidenția:

- insuficiența asigurării relevanței studiilor pentru viață și economia

națională în contextul formării competențelor pentru viață și realizării finalităților

educaționale în învățământ;

45

- necesitatea dezvoltării procesului de învățare pe tot parcursul vieții prin

implementarea unei abordări noi și noilor forme de instruire, pornind de la

necesitatea consolidării sistemului de învățare pe tot parcursul vieții din

perspectiva formării generale și a formării profesionale continue;

- necesitatea eficientizării utilizării mijloacelor bugetare din perspectiva

perfecționării modelelor de finanțare a învățământului;

- accesul limitat la servicii educaționale de calitate și necesitatea

eficientizării procesului educațional.

142. Este de menționat că în sector se prevăd măsuri de majorare a salariilor

cadrelor didactice, care au ca obiectiv atragerea și reținerea capitalului uman în

acest domeniu. Pentru aceste măsuri, în perioada CBTM (2019-2021), vor fi

alocate suplimentar peste 1,3 mld lei. Totodată, se preconizează majorarea normei

financiare de alimentare a copiilor/ elevilor din instituțiile de învățământ, precum

și includerea a două proiecte finanțate din surse externe, care urmează a fi

implementate începând cu anul 2019. Astfel, pentru perioada CBTM, volumul

alocațiilor va constitui, în medie, 6,0% din PIB.

143. Principalele priorități care au fost identificate, pe termen mediu, în acest

sector sunt:

- asigurarea relevanței studiilor pentru viață și economia națională;

- consolidarea sistemului de învățare pe tot parcursul vieții din perspectiva

formării generale și a formării profesionale continue;

- consolidarea instituțională și perfecționarea modelelor de finanțare a

învățământului;

- asigurarea accesului la educație de calitate și eficientizarea procesului

educațional.

Protecția socială

144. Domeniul protecției sociale presupune reforme complexe și

multidimensionale, realizarea cărora este condiționată de necesitatea echilibrului

între reformele economice și cele de suport financiar. Necesitatea accelerării

reformelor din domeniul protecției sociale reiese din impactul major pe care îl are

asupra reducerii sărăciei, prin asigurarea garanțiilor sociale ale persoanelor cu

dizabilități, susținerea familiei cu copii, sporirea natalității și soluționarea

problemei demografice.

Sistemul de asigurări sociale

145. Actualmente acesta se confruntă cu probleme condiționate de evoluția

negativă a indicatorilor demografici din ultimii ani, scăderea raportului dintre

salariații contribuabili și pensionari, fragilizarea sustenabilității financiare a

46

acestui sistem și crearea unui deficit, care, începînd cu anul 2009, poartă un

caracter permanent. În acest context o realizare importantă a autorităților este

implementarea reformei sistemului de pensionare, începînd cu anul 2017

Sistemul de asistență socială

146. Accesul limitat al persoanelor cu dizabilități la serviciile de

infrastructură socială și educație, dificultăți de încadrare în cîmpul muncii, precum

și predominarea formelor rezidențiale de protecție socială sînt unele probleme cu

care se confruntă acest domeniu. În scopul diminuării impactului acestor

fenomene vor fi continuate implementarea acțiunilor prevăzute de Programul

național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități pentru anii 2017-2022.

Totodată, se propune realizarea unor acțiuni noi, ce urmează a fi incluse în

Programul național de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități din

instituțiile rezidențiale.

147. În domeniul protecției familiei și copilului se impune asigurarea

condițiilor necesare pentru creșterea și educația copiilor în mediul familial. Sînt

necesare măsuri de uniformizare și majorare a prestațiilor acordate copiilor rămași

fără ocrotirea părintească plasați în servicii alternative de tip familial, ajustarea

prestațiilor respective în funcție de necesitățile speciale ale copiilor plasați. În

acest scop, urmează a fi majorate indemnizațiile pentru familiile cu copii, precum

și prestațiile acordate copiilor plasați în serviciile la nivel comunitar.

148. În sistemul existent de asistență socială, politicile promovate se axează

pe direcționarea asistenței acordate celor mai defavorizate familii, accentul fiind

pus pe responsabilizarea beneficiarilor de ajutor social pentru a utiliza prestația

conform necesităților familiei. Totodată, un accent sporit se pune pe implicarea

autorităților administrației publice locale în procesul de implementare a

activităților de interes comunitar a persoanelor din cadrul familiilor beneficiare

de ajutor social.

149. În același timp, schimbările survenite în procesele demografice din

ultima perioadă, care la moment nu asigură stabilitatea demografică și prezintă un

pericol pentru dezvoltarea durabilă a țării, implică necesitatea intervențiilor prin

politici demografice. În vederea ameliorării situației, în acest domeniu se propune

implementarea reformei ocupării forței de muncă, îmbunătățirea guvernării pieței

muncii, realizarea noilor măsuri active, dezvoltarea politicilor centrate pe oameni,

bazate pe dovezi prin desfășurarea Studiului cu privire la structura familiei în baza

metodologiei internaționale ș.a.

150. Pentru perioada anilor 2019-2021 se propune promovarea consecventă

a reformelor demarate în anii precedenți conturate pe următoarele priorități:

- sustenabilitatea sistemului public de asigurări sociale;

47

- reforma incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități;

- îmbunătățirea politicilor de susținere financiară a familiilor cu copii și

protecția copiilor în situație de risc și a copiilor separați de părinți;

- susținerea socială a persoanelor cu venituri mici și a persoanelor în etate.

151. Astfel, susținerea financiară a sectorului dat, prezentată în tabelul de

mai jos, se va face prin intermediul mijloacelor provenite din veniturile proprii ale

bugetului asigurărilor sociale de stat care pentru anul 2018 constituie - 59,9%, din

mijloacele bugetului de stat - 36,4% și mijloacele bugetelor locale - 3,7%.

Tabelul 4.5

Cheltuielile pe termen mediu

pentru sectorul protecția socială 2018-2021 ( mil. lei)

2018 aprobat

2019

prognozat

2020

prognozat

2021

prognozat

Cheltuieli BPN, total 20948,6 22574,0 23834,5 25011,0

Bugetul de stat 7627,9 7883,4 7869,6 7558,2


de stat la BASS

6758,5 6863,5 6815,5 6500,3


de stat la BL

278,6 315,9 338,4 356,7

Bugetul asigurărilor sociale de stat 19312,5 20713,1 21910,6 23048,3

Bugetele locale 1045,3 1156,9 1208,2 1261,5

Politici ocupaționale

153. Implementarea cadrului strategic în domeniul dat va contribui la

crearea oportunităților de angajare, creșterea competitivității forței de muncă și

reducerea decalajului între cerere și ofertă pe piața muncii, îmbunătățirea

guvernării pieței muncii și o mai bună gestionare a migrației, prin realizarea noilor

măsuri active: formarea profesională la locul de muncă, stagii, angajarea

subvenționată, subvenționarea agenților economici care angajează persoane cu

dizabilități, susținerea autoocupării, susținerea proiectelor de inițiative locale ș.a.

Cultură, sport și tineret

154. Principalele priorităţi de politici şi acţiuni pe domeniul culturii derivă

din angajamentele luate în documentele de politici sectoriale și naționale, în

special Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a culturii

„Cultura 2020”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 271 din 9 aprilie 2014. Ca

priorități pe termen mediu au fost identificate:

– dezvoltarea infrastructurii instituțiilor de cultură;

– salvgardarea și promovarea patrimoniului cultural național;

48

– susținerea dezvoltării industriilor creative.

155. Pentru realizarea acestor priorități, statul asigură funcționarea

instituțiilor culturale, organizarea și desfășurarea diferitor sărbători naționale și

evenimente de anvergură. De asemenea, asigură subvenționarea activității

instituțiilor teatral-concertistice, radiodifuzorului public IPNA Compania

„Teleradio-Moldova”, precum și susține proiectele/programele culturale ale

asociațiilor obștești.

156. Pe termen mediu, provocările principale în cadrul sectorului sînt:

– degradarea continuă a patrimoniului cultural al Republicii Moldova;

– lipsa unor mecanisme legale care ar asigura integritatea patrimoniului

cultural naţional în măsura necesară.

157. În domeniul tineretului și sportului principalele priorităţi de politici şi

acţiuni derivă din angajamentele luate în documentele de politici sectoriale și

naționale, în special Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale

de dezvoltare a sectorului de tineret 2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.

1006 din 10 decembrie 2014.

158. Ca priorități pe termen mediu în domeniul tineretului și sportului au fost

identificate:

– creșterea nivelului de implicare a tinerilor în procesele decizionale și

dezvoltarea serviciilor de tineret ;

– modenizarea infrastructurii sportive și susținerea sportului de performanșă

și de masă.

În domeniul tineretului şi sportului, provocările majore cu care se confruntă

sectorul sînt condițiile nesatisfăcătoare pentru organizarea și desfășurarea

antrenamentelor și competițiilor în edificiile sportive, mecanismele slabe de

susținere a sportivilor de performanță.

Știința și inovarea

159. La elaborarea politicilor sectoriale în domeniul științei și inovării

pentru anii 2019-2021, a fost furnizată o analiză concisă și realistă a provocărilor-

cheie și a acțiunilor prioritare din acest sector, cu impact asupra activității,

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Ministerului Agriculturii,

Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale, Agenției Naționale de Cercetare și Dezvoltare, Academiei de Științe a

Moldovei, Serviciului de Protecție și Pază de Stat și bugetelor locale (UTA

Găgăuzia și Cimișlia).

160. Cheltuielile pentru sectorul respectiv pe perioada CBTM (2019-2021)

sunt prevăzute, în medie, în mărime de 479,8 mil.lei, cu o majorare, în medie, de

49

0,9 mil. lei față de 2018. Pe parcursul anilor, resursele generale destinate pentru

acest compartiment se majorează față de anul 2018, ce se datorează în mare parte

majorării cheltuielilor de salarizarea, majorarea cheltuielilor ce țin de deservirea

și reparația infrastructurii clădirilor.

161. Pentru realizarea obiectivelor stipulate în Strategia de cercetare-

dezvoltare a Republicii Moldova până în anul 2020 (Hotărîrea Guvernului nr

920/2014) și Strategia inovațională a Republicii Moldova pentru perioada 2013-

2020 „Inovații pentru competitivitate” (Hotărîrea Guvernului nr.952/2013), și

anume: guvernarea domeniului cercetării-dezvoltării în baza unui model

consensual de administrare, orientat spre performanță și excelență, dezvoltarea

capacităților umane, instituționale și de infrastructură, definirea și

managementului priorităților de cercetare, dialogul continuu între știință și

societate, diseminarea cunoștințelor și implementarea în practică a rezultatelor

cercetării, internaționalizarea cercetării, integrarea în spațiul european de cercetare

și creșterea vizibilității internaționale, se preconizează revederea mecanismului

integral a procesului de elaborare a politicilor, implementarea acestora și a

modului de gestionare a fondurilor în domeniile cercetării și inovării.

162. Scopul final al acestor măsuri de reformă constă în elaborarea unui

sistem capabil să creeze cunoaștere științifică performantă în vederea creșterii

competitivității economiei naționale și a gradului de bunăstare a populației.

D. Proiecte de investiții capitale

163. Programul investițiilor capitale prin prisma surselor de finanțare și

repartizarea pe sectoare este prezentată în tabelul de mai jos:

50

Tabelul 4.6

Programul investițiilor capitale a bugetului de stat pe surse de finanțare și sectoare pe anii 2018-2021

2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

Aprobat Prognozat Prognozat Prognozat Aprobat Prognozat Prognozat Prognozat

mil.lei % în suma totală

Total 3.336.693,3 2.804.333,5 3.533.302,5 2.233.709,3 100,0 100,0 100,0 100,0

Su

rse

de

fin

an

țare

Surse interne 150.501,4 289.757,8 347.018,9 318.855,8 4,5 10,3 9,8 14,3

Contribuția Guvernului 146.438,5 69.978,1 125.086,1 115.862,9 4,4 2,5 3,5 5,2

Suport bugetar 202.062,4 100.358,6 61.007,0 27.000,0 6,1 3,6 1,7 1,2

Surse externe 2.837.691,0 2.344.239,0 3.000.190,5 713.291,8 85,0 83,6 84,9 31,9

Surse externe (rezerva proiecte de

dezvoltare) 1.058.698,8 47,4

Total 3.336.693,3 2.804.333,5 3.533.302,5 2.233.709,3 100,0 100,0 100,0 100,0

dintre care:

Sec

toa

re

1 Servicii generale de stat 68.403,2 59.983,2 35.705,8 13.587,0 2,1 2,1 1,0 0,6

2 Afaceri externe 10.000,0 15.000,0 16.518,8 0,4 0,4 0,7

6 Ordinea publică 123.456,4 125.010,9 40.253,1 9.000,0 3,7 4,5 1,1 0,40

7 Justiție 50.146,3 62.531,2 135.000,0 140.000,0 1,5 2,2 3,8 6,3

8 Penitenciare 172.567,4 209.036,6 490.695,8 470.347,0 5,2 7,5 13,9 21,1

9 Servicii economice generale 200.000,0 6,0

10 Agricultură 50.122,3 43.075,2 29.165,6 22.324,9 1,5 1,5 0,8 1,0

11 Energetică 133.132,8 3.392,3 4,0 0,1

13 Transporturi 2.244.575,4 1.985.787,6 2.599.709,1 383.861,9 67,3 70,8 73,6 17,2

16 Protecția mediului 26.322,8 19.207,6 2.620,9 0,9 0,5 0,1

17 Gosopodăria de locuințe 97.697,8 35.844,7 2,9 1,3

18 Sănătate 6.311,8 37.192,2 26.319,7 23.250,0 0,2 1,3 0,7 1,0

19 Tineret și sport 2.000,0 8.800,0 14.460,8 10.000,0 0,1 0,3 0,4 0,4

20 Cultură 25.000,0 40.000,0 40.000,0 45.000,0 0,7 1,4 1,1 2,0

21 Educație 146.894,6 156.356,8 87.785,0 38.500,0 4,4 5,6 2,5 1,7

22 Protecție social 16.385,3 1.000,0 0,5 0,04

51

164. Reforma managementului investițiilor capitale publice a început prin

aprobarea cadrului normativ în acest domeniu, precum și prin aprobarea, prin

ordinul ministrului finanțelor, a Instrucţiunii privind managementul proiectelor de

investiţii capitale. Toate aceste activități au avut ca scop impunerea unei

metodologii unice și transparente de examinare și prioritizare a proiectelor.

165. Următoarea etapă este crearea unei baze de date unice a proiectelor de

investiții capitale în curs de execuție/nefinalizate, care reprezintă un instrument

analitic indispensabil în procesul de analiză și prioritizare a proiectelor. La finale

anului 2017 a fost elaborat sistemul informațional „Registrul proiectelor de

investiții capitale” (RPIC) și în perioada ianuarie – iunie 2018 registrul

nominalizat a fost completat cu circa 112 obiective nefinalizate. Ulterior, urmează

a fi elaborată metodologia privind analiza și eliminarea proiectelor care nu mai

sînt prioritare (portfolio cleaning).

52

Anexa nr.1

Prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2018-2021

(coordonată cu Fondul Monetar Internațional)

Indicatori Unitatea

de măsură 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Efectiv Progn. Estimat Prognoză

Produsul intern brut nominal mild. Lei 135,4 150,4 160,1 163,0 177,9 193,9 211,5

faţă de anul precedent în

preţuri comparabile % 104,5 104,5 103,0 103,8 103,8 103,8 104,0

Indicele preţurilor de

consum

mediu anual % 106,4 106,6 104,3 104,1 104,7 105,0 105,0

la sfîrşitul anului % 102,4 107,3 103,5 102,5 105,7 104,2 105,8

Cursul de schimb al leului

mediu anual lei/USD 19,92 18,49 17,68 16,83 16,99 17,97 18,51

la sfîrşitul anului lei/USD 19,98 17,10 17,90 16,79 17,35 18,32 18,54

Exporturi mil.USD 2045,3 2425 2540 2790 3052 3245 3430

faţă de anul precedent % 104,0 119,0 108,0 115,0 109,4 106,3 105,7

Importuri mil.USD 4020,3 4831 5100 5670 6130 6480 6805

faţă de anul precedent % 100,8 120 106,0 117,4 108,1 105,7 105,0

Soldul balanţei comerciale mil.USD -1975 -2406 -2560 -2880

-

3078 -3235 -3375

Producţia industrială în

preţuri curente mild. lei 47,6

50,8*

52,0

54,7

57,5

61,0

65,6



Producţia agricolă în preţuri

curente mild. lei 30,5 32,4 32,5 33,1 34,6 36,4 38,5



Investiţiile în active

materiale pe termen lung mild. lei 19,7 20,8 21,9 22,2 23,5 24,8 26,6



Salariul nominal mediu

lunar lei 5084 5697 6150 6180 6650 7250 7950

faţă de anul precedent:

nominal % 110,3 112,1 107,9 108,5 107,6 109,0 109,7

real % 103,6 105,1 103,4 104,2 102,8 103,8 104,4

Fondul de remunerare a

muncii mild. lei 35,6 40,0* 42,6 43,2 46,7 50,7 55,5

faţă de anul precedent:

nominal % 108,1 112,3* 107,2 107,8 108,1 108,7 109,4

real % 101,6 105,4* 102,8 103,6 103,3 103,5 104,2

* estimările Ministerului Economiei și Infrastructurii

53

Anexa nr.2.1.1

Estimarile Bugetului Public Național, 2016-2021

mil. lei

Denumirea executat executat aprobat estimat

2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 45.953,9 53.377,6 56.999,6 62.157,4 66.959,8 72.611,4

IMPOZITE ŞI TAXE 29.231,2 34.475,8 35.448,0 39.905,1 43.692,8 47.526,1

IMPOZITE PE VENIT 6.544,1 7.722,8 8.333,3 9.388,9 10.386,8 11.498,2

Impozit pe venitul persoanelor

fizice 3.181,5 3.648,9 3.852,3 4.251,7 4.626,1 5.059,2


juridice 3.362,6 4.073,9 4.481,0 5.137,2 5.760,7 6.439,0

IMPOZITE PE

PROPRIETATE 403,5 546,2 542,6 576,5 587,5 598,5

Impozitul funciar 184,6 193,6 185,0 195,0 195,0 195,0

Impozitul pe bunurile imobiliare 179,6 306,0 297,0 320,0 330,0 340,0

Impozit privat 4,5 3,1 3,1 8,5 8,5 8,5

Impozitul pe avere 34,8 43,5 57,5 53,0 54,0 55,0

IMPOZITE ŞI TAXE PE

MĂRFURI ŞI SERVICII 20.831,8 24.615,7 24.974,2 28.091,0 30.656,5 33.264,7

Taxa pe valoarea adaugata 14.563,6 16.870,1 17.299,5 19.611,1 21.583,8 23.423,3

Taxa pe valoarea adăugată la

mărfurile produse şi serviciile

prestate pe teritoriul Republicii

Moldova 5.374,2 6.286,5 6.660,0 7.464,0 8.100,2 8.810,1

Taxa pe valoarea adaugată la

marfurile importate 11.761,0 13.226,2 13.289,0 15.350,0 16.974,4 18.420,3

Restituirea taxei pe valoarea

adaugată -2.571,6 -2.642,6 -2.649,5 -3.202,9 -3.490,8 -3.807,1

Accize 4.546,6 5.950,0 5.903,2 6.666,7 7.235,8 7.981,2

Accize la mărfurile produse pe

teritoriul Republicii Moldova 532,0 576,8 570,7 618,2 657,1 685,3

Accize la marfurile importate 4.181,6 5.585,8 5.539,1 6.283,0 6.825,6 7.555,2

Restituirea accizelor -167,0 -212,6 -206,6 -234,5 -246,9 -259,3

Taxe pentru servicii specifice 407,7 423,0 409,6 451,5 462,0 472,4

Taxe şi plăţi pentru utilizarea

mărfurilor şi pentru practicarea

unor genuri de activitate 471,2 455,1 426,9 403,9 410,9 417,4

Alte taxe pentru mărfuri şi

servicii 842,7 917,5 935,0 957,8 964,0 970,4

Taxa pentru folosirea

drumurilor 663,7 858,3 771,8 771,8 771,8 771,8

TAXA ASUPRA

COMERŢULUI EXTERIOR ŞI

OPERAŢIUNILOR EXTERNE 1.451,8 1.591,1 1.597,9 1.848,7 2.062,0 2.164,7

CONTRIBUŢII ŞI PRIME DE

ASIGURĂRI OBLIGATORII 13.276,8 15.512,4 16.469,7 18.072,0 19.693,9 21.585,1

CONTRIBUŢII DE

ASIGURĂRI SOCIALE DE

STAT OBLIGATORII 10.036,6 11.864,0 12.546,0 13.815,6 15.058,7 16.508,9

PRIME DE ASIGURARE

OBLIGATORIE DE

ASISTENŢĂ MEDICALĂ 3.240,2 3.648,4 3.923,7 4.256,4 4.635,2 5.076,2

GRANTURI 1.372,4 1.008,8 2.830,0 1.493,5 957,7 720,1

GRANTURI DA LA

GUVERNELE ALTOR STATE 188,1 64,3 56,4 28,5 21,0 11,1

54

GRANTURI DE LA

ORGANIZAŢIILE

INTERNAŢIONALE 1.184,3 944,5 2.773,6 1.465,0 936,7 709,0

ALTE VENITURI 2.073,5 2.380,6 2.251,9 2.686,8 2.615,4 2.780,1

dintre care

VENITURI DIN PROPRIETATE 351,6 425,4 502,9 479,1 487,6 475,1

VENITURI DIN VÎNZAREA

MĂRFURILOR ŞI SERVICIILOR 1.365,0 1.394,3 1.356,3 1.449,5 1.446,4 1.467,7

II. CHELTUIELI 48.462,6 54.522,4 61.713,5 67.896,1 72.383,7 77.422,7

Cheltuieli recurente 46.967,4 53.208,3 58.269,7 64.955,1 68.707,5 75.041,1

Investiții capitale 1.495,2 1.314,1 3.443,8 2.941,0 3.676,2 2.381,6

Servicii generale de stat 2.753,9 2.986,2 3.691,0 4.210,5 4.165,5 4.061,5


Investiții capitale 21,9 24,3 70,0 61,1 36,8 14,7

Afaceri externe 375,0 454,9 447,8 459,4 473,6 489,8

Cheltuieli recurente 375,0 454,9 447,8 449,4 458,6 473,3

Investiții capitale 10,0 15,0 16,5

Serviciul datoriei 1.810,5 1.958,4 1.885,8 2.071,8 2.201,1 2.310,6


Investiții capitale

Apărarea națională 547,3 571,2 628,3 772,2 893,4 987,8



Ordinea publică 2.303,1 2.762,3 2.875,0 3.230,5 3.126,5 3.016,0



Justiția 644,2 832,4 905,2 1.026,5 1.154,6 1.208,5

Cheltuieli recurente 602,6 773,7 855,1 964,0 1.019,6 1.068,5


Penitenciare 394,3 461,3 673,2 738,7 1.015,9 982,1



Servicii economice generale 290,6 352,4 612,5 457,6 519,8 482,4



Agricultura 1.340,6 1.646,5 1.851,9 1.703,8 1.602,4 1.593,9



Energetica 157,9 220,9 254,4 792,4 1.102,1 784,6

Cheltuieli recurente 83,3 194,9 121,3 783,2 1.096,2 778,7


Minerit, industrie și construcții 61,8 58,0 40,9 75,8 77,2 78,6


Investiții capitale 1,2 7,4 7,4 7,4

Transporturi 2.573,1 2.969,5 4.825,7 5.222,4 5.821,7 3.727,8


Investiții capitale 648,4 446,1 2.244,6 1.992,7 2.606,6 390,8

Comunucații 4,8 4,9 92,5 86,0 77,0

Cheltuieli recurente 4,8 4,9 92,5 86,0 77,0

Turism 10,1 18,9 19,7 19,8 19,8 19,9



Protecția mediului 172,3 146,7 182,5 266,9 272,6 252,6


Investiții capitale 13,2 20,4 39,4 32,2 15,6

Gospodăria comunală de locuințe 1.141,2 1.315,3 1.611,8 1.581,8 1.572,5 1.603,0

Cheltuieli recurente 669,6 924,6 1.499,9 1.490,2 1.510,5 1.536,0

55


Sănătate 6.470,8 7.247,7 7.941,4 8.494,8 8.925,3 9.466,8



Tineret și sport 353,2 401,8 410,0 435,5 460,7 498,5



Cultura 823,4 936,5 996,2 1.106,5 1.117,5 1.137,8

Cheltuieli recurente 767,3 900,6 940,2 1.062,5 1.073,5 1.088,8


Educație 8.556,6 9.682,0 10.433,4 11.195,9 11.468,9 12.007,2



Protecție socială 17.265,5 19.063,3 20.948,6 22.574,0 23.834,5 25.011,0



Știință și inovare 417,2 431,4 473,3 484,7 478,8 475,9


Investiții capitale 0,3

Cheltuielile de dezvoltare și

reforme 882,1 1.993,3 7.149,4

Cheltuieli recurente 882,1 1.993,3 6.090,7

Investiții capitale 1.058,7

III. Sold bugetar (1-2) -2.508,7 -1.144,8 -4.713,9 -5.738,7 -5.423,9 -4.811,3

IV. Surse de finantare, total

(4+5+9) 2.508,7 1.144,8 4.713,9 5.738,7 5.423,9 4.811,3

ACTIVE FINANCIARE 338,7 -233,9 -51,3 88,5 -609,6 22,1

CREANŢE INTERNE 402,3 369,1 963,0 1036,7 876,6 1216,4

Acţiuni şi alte forme de

participare în capital în interiorul

ţării ,total 318,6 158,5 263,0 336,7 176,6 516,4

inclusiv:

Majorarea volumului acțiunilor și a

cotei părți în capitalul social în

interiorul țării -18,4 -15,2 -129,0 -363,3 -523,4 -183,6

Privatizarea bunurilor proprietate

publică de stat 337,0 173,7 392,0 700,0 700,0 700,0

Alte creanţe interne ale bugetului 83,7 210,6 700,0 700,0 700,0 700,0

DIFERENȚA DE CURS

VALUTAR -71,5 -99,5

CREDITE INTERNE INTRE

BUGETE 276,6

ÎMPRUMUTURI RECREDITATE

INTERNE ÎNTRE BUGETE 33,5


INTERNE INSTITUȚIILOR

NEFINANCIARE ȘI

FINANCIARE -324,6 -554,2 -1015,2 -949,3 -1487,8 -1196,3

Împrumuturi recreditate

instituțiilor nefinanciare -284,3 -274,3 -508,7 -457,7 -1157,9 -891,0


instituțiilor financiare -40,3 -279,9 -506,5 -491,6 -329,9 -305,3

CREANŢE EXTERNE 22,4 13,2 0,9 1,1 1,6 2,0

Garanţii externe 22,4 13,2 0,9 1,1 1,6 2,0

DATORII 3770,8 3383,1 5487,6 4529,1 6031,4 4638,6

DATORII INTERNE 993,0 1118,4 -260,0 990,0 2665,0 2610,0

VALORI MOBILIARE DE STAT

EMISE PE PIAȚA PRIMARĂ 953,0 600,9 1270,0 2955,0 2920,0

ÎMPRUMUTURI INTERNE

ÎNTRE BUGETE -276,6 59,5

56

ÎMPRUMUTURI INTERNE DE

LA INSTITUȚIILE

NEFINANCIARE ȘI

FINANCIARE -404,6 -47,1 150 20 -6,7 -6,7


INTERNE ÎNTRE BUGETE -33,5

ÎMPRUMUTURI EXTERNE 3492,5 2349,3 5597,6 3519,1 3373,1 2035,3

Primirea împrumuturilor externe 4646,3 3724,1 7974,9 6245,5 6492,2 5132,9

Rambursarea împrumuturilor

externe -1153,8 -1374,8 -2377,3 -2726,4 -3119,1 -3097,6

MODIFICAREA SOLDULUI DE

MIJLOACE BĂNEŞTI -1600,8 -2004,4 -722,4 1121,1 2,1 150,6

57

Anexa nr. 2.1.2


executat executat aprobat

ponderea în PIB (%)

Denumirea estimat

2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 33,9 35,5 35,6 34,9 34,5 34,3

IMPOZITE ŞI TAXE 21,6 22,9 22,1 22,4 22,5 22,5

IMPOZITE PE VENIT 4,8 5,1 5,2 5,3 5,4 5,4

Impozit pe venitul persoanelor fizice 2,3 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4

Impozit pe venitul persoanelor juridice 2,5 2,7 2,8 2,9 3,0 3,0

IMPOZITE PE PROPRIETATE 0,3 0,4 0,3 0,3 0,3 0,3



Impozit privat 0,003 0,002 0,002 0,005 0,004 0,004


IMPOZITE ŞI TAXE PE MĂRFURI ŞI

SERVICII 15,4 16,4 15,6 15,8 15,8 15,7

Taxa pe valoarea adaugata 10,8 11,2 10,8 11,0 11,1 11,1

Taxa pe valoarea adăugată la mărfurile

produse şi serviciile prestate pe teritoriul

Republicii Moldova 4,0 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2

Taxa pe valoarea adaugată la marfurile

importate 8,7 8,8 8,3 8,6 8,8 8,7

Restituirea taxei pe valoarea adaugată -1,9 -1,8 -1,7 -1,8 -1,8 -1,8

Accize 3,4 4,0 3,7 3,7 3,7 3,8

Accize la mărfurile produse pe teritoriul


Accize la marfurile importate 3,1 3,7 3,5 3,5 3,5 3,6



Taxe şi plăţi pentru utilizarea mărfurilor şi

pentru practicarea unor genuri de activitate 0,3 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2

Alte taxe pentru mărfuri şi servicii 0,6 0,6 0,6 0,5 0,5 0,5

Taxa pentru folosirea drumurilor 0,5 0,6 0,5 0,4 0,4 0,4

TAXA ASUPRA COMERŢULUI

EXTERIOR ŞI OPERAŢIUNILOR

EXTERNE 1,1 1,1 1,0 1,0 1,1 1,0

CONTRIBUŢII ŞI PRIME DE ASIGURĂRI

OBLIGATORII 9,8 10,3 10,3 10,2 10,2 10,2

CONTRIBUŢII DE ASIGURĂRI

SOCIALE DE STAT OBLIGATORII 7,4 7,9 7,8 7,8 7,8 7,8

PRIME DE ASIGURARE

OBLIGATORIE DE ASISTENŢĂ

MEDICALĂ 2,4 2,4 2,5 2,4 2,4 2,4

GRANTURI 1,0 0,7 1,8 0,8 0,5 0,3

GRANTURI DA LA GUVERNELE

ALTOR STATE 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

GRANTURI DE LA ORGANIZAŢIILE

INTERNAŢIONALE 0,9 0,6 1,7 0,8 0,5 0,3

ALTE VENITURI 1,5 1,6 1,4 1,5 1,3 1,3

dintre care


58


MĂRFURILOR ŞI SERVICIILOR 1,0 0,9 0,8 0,8 0,7 0,7

II. CHELTUIELI 35,8 36,3 38,5 38,2 37,3 36,6



Servicii generale de stat 2,0 2,0 2,3 2,4 2,1 1,9



Afaceri externe 0,3 0,3 0,3 0,3 0,2 0,2



Serviciul datoriei 1,3 1,3 1,2 1,2 1,1 1,1






Ordinea publică 1,7 1,8 1,8 1,8 1,6 1,4



Justiția 0,5 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6



Penitenciare 0,3 0,3 0,4 0,4 0,5 0,5






Agricultura 1,0 1,1 1,2 1,0 0,8 0,8



Energetica 0,1 0,1 0,2 0,4 0,6 0,4






Transporturi 1,9 2,0 3,0 2,9 3,0 1,8



Comunicații 0,00 0,00 0,05 0,04 0,04



Turism 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01



59




Gospodăria comunală de locuințe 0,8 0,9 1,0 0,9 0,8 0,8



Sănătate 4,8 4,8 5,0 4,8 4,6 4,5



Tineret și sport 0,3 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2



Cultura 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,5



Educație 6,3 6,4 6,5 6,3 5,9 5,7



Protecție socială 12,8 12,7 13,1 12,7 12,3 11,8






Majorari salariale și reforme structurale 0,5 1,0 3,4

Cheltuieli recurente 0,5 1,0 2,9

0,5

III. Sold bugetar (1-2) -1,9 -0,8 -2,9 -3,2 -2,8 -2,3

IV. Surse de finantare, total (4+5+9) 1,9 0,8 2,9 3,2 2,8 2,3

ACTIVE FINANCIARE 0,3 -0,2 0,0 0,0 -0,3 0,0

CREANŢE INTERNE 0,3 0,2 0,6 0,6 0,5 0,6

Acţiuni şi alte forme de participare în capital

în interiorul ţării ,total 0,2 0,1 0,2 0,2 0,1 0,2

inclusiv:

Majorarea volumului acțiunilor și a cotei părți

în capitalul social în interiorul țării 0,0 0,0 -0,1 -0,2 -0,3 -0,1

Privatizarea bunurilor proprietate publică de

stat 0,2 0,1 0,2 0,4 0,4 0,3


DIFERENȚA DE CURS VALUTAR -0,05 -0,07

CREDITE INTERNE INTRE BUGETE 0,2

ÎMPRUMUTURI RECREDITATE INTERNE

ÎNTRE BUGETE 0,02


INSTITUȚIILOR NEFINANCIARE ȘI

FINANCIARE -0,2 -0,4 -0,6 -0,5 -0,8 -0,6

Împrumuturi recreditate instituțiilor

nefinanciare -0,2 -0,2 -0,3 -0,3 -0,6 -0,4

60


financiare 0,0 -0,2 -0,3 -0,3 -0,2 -0,1

CREANŢE EXTERNE 0,017 0,009 0,001 0,001 0,001 0,001


DATORII 2,8 2,2 3,4 2,5 3,1 2,2

DATORII INTERNE 0,7 0,7 -0,2 0,6 1,4 1,2

VALORI MOBILIARE DE STAT CU

EXCEPȚIA ACȚIUNILOR 0,7 0,4 0,7 1,5 1,4

ÎMPRUMUTURI INTERNE ÎNTRE BUGETE -0,2 0,0

ÎMPRUMUTURI INTERNE DE LA

INSTITUȚIILE NEFINANCIARE ȘI

FINANCIARE -0,3 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0


ÎNTRE BUGETE -0,02



Rambursarea împrumuturilor externe -0,9 -0,9 -1,5 -1,5 -1,6 -1,5

MODIFICAREA SOLDULUI DE MIJLOACE

BĂNEŞTI -1,2 -1,3 -0,5 0,6 0,0 0,1

61

Anexa nr. 2.1.3


ponderea în suma totala (%)


2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

IMPOZITE ŞI TAXE 63,6 64,6 62,2 64,2 65,3 65,5







Impozit privat 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01



SERVICII 45,3 46,1 43,8 45,2 45,8 45,8






importate 25,6 24,8 23,3 24,7 25,4 25,4


Accize 9,9 11,1 10,4 10,7 10,8 11,0












EXTERNE 3,2 3,0 2,8 3,0 3,1 3,0


OBLIGATORII 28,9 29,1 28,9 29,1 29,4 29,7



PRIME DE ASIGURARE


MEDICALĂ 7,1 6,8 6,9 6,8 6,9 7,0

GRANTURI 3,0 1,9 5,0 2,4 1,4 1,0


ALTOR STATE 0,4 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0


INTERNAŢIONALE 2,6 1,8 4,9 2,4 1,4 1,0

ALTE VENITURI 4,5 4,5 4,0 4,3 3,9 3,8

62

dintre care




II. CHELTUIELI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0






Afaceri externe 0,8 0,8 0,7 0,7 0,7 0,6









Ordinea publică 4,8 5,1 4,7 4,8 4,3 3,9



Justiția 1,3 1,5 1,5 1,5 1,6 1,6



Penitenciare 0,8 0,8 1,1 1,1 1,4 1,3






Agricultura 2,8 3,0 3,0 2,5 2,2 2,1



Energetica 0,3 0,4 0,4 1,2 1,5 1,0






Transporturi 5,3 5,4 7,8 7,7 8,0 4,8



Comunicații 0,0 0,0 0,1 0,1 0,1


63


Turism 0,02 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03









Sănătate 13,4 13,3 12,9 12,5 12,3 12,2



Tineret și sport 0,7 0,7 0,7 0,6 0,6 0,6



Cultura 1,7 1,7 1,6 1,6 1,5 1,5



Educație 17,7 17,8 16,9 16,5 15,8 15,5











1,4

III. Sold bugetar (1-2)



CREANŢE INTERNE 16,0 32,2 20,4 18,1 16,2 25,3

Acţiuni şi alte forme de participare în

capital în interiorul ţării ,total 12,7 13,8 5,6 5,9 3,3 10,7

inclusiv:

Majorarea volumului acțiunilor și a cotei

părți în capitalul social în interiorul țării -0,7 -1,3 -2,7 -6,3 -9,6 -3,8


stat 13,4 15,2 8,3 12,2 12,9 14,5



64

CREDITE INTERNE INTRE BUGETE 11,0


INTERNE ÎNTRE BUGETE 1,3



NEFINANCIARE ȘI FINANCIARE -12,9 -48,4 -21,5 -16,5 -27,4 -24,9


nefinanciare -11,3 -24,0 -10,8 -8,0 -21,3 -18,5


financiare -1,6 -24,4 -10,7 -8,6 -6,1 -6,3

CREANŢE EXTERNE 0,9 1,2 0,0 0,0 0,0 0,0


DATORII 150,3 295,5 116,4 78,9 111,2 96,4

DATORII INTERNE 39,6 97,7 -5,5 17,3 49,1 54,2


EXCEPȚIA ACȚIUNILOR 38,0 52,5 22,1 54,5 60,7

ÎMPRUMUTURI INTERNE ÎNTRE

BUGETE -11,0 5,2



FINANCIARE -16,1 -4,1 3,2 0,3 -0,1 -0,1


INTERNE ÎNTRE BUGETE -1,3





MIJLOACE BĂNEŞTI -63,8 -175,1 -15,3 19,5 0,0 3,1

65

Anexa nr. 2.2.1

Estimarile Bugetului de Stat, 2016-2021 mil. Lei


2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 28879,5 33947,4 36618,5 39639,2 42523,3 45957,5

IMPOZITE ŞI TAXE 26125,6 31201,5 32074,6 36144,2 39668,6 43201,3



fizice 1371,6 1572,6 1623,8 1785,6 1943,7 2126,7


juridice 3291,8 3968,8 4373,5 5013,9 5622,4 6284,5


Impozit privat 3,1 1,8 2,6 7,0 7,0 7,0


IMPOZITE ŞI TAXE PE

MĂRFURI ŞI SERVICII 19972,5 24023,7 24419,3 27436,0 29979,5 32563,4



mărfurile produse şi serviciile

prestate pe teritoriul Republicii

Moldova 5315,4 6205,2 6586,7 7352,0 7978,7 8677,9

Taxa pe valoarea adaugată la

marfurile importate 11761,0 13226,2 13289,0 15350,0 16974,4 18420,3

Restituirea taxei pe valoarea

adaugată -2571,6 -2642,6 -2649,5 -3202,9 -3490,8 -3807,1

Accize 4545,8 5947,0 5900,5 6663,7 7232,3 7977,2

Accize la mărfurile produse pe






mărfurilor şi pentru practicarea unor

genuri de activitate 433,4 399,8 379,9 343,9 350,9 357,4


Taxa pentru folosirea

drumurilor 331,8 744,1 771,8 771,8 771,8 771,8

TAXA ASUPRA

COMERŢULUI EXTERIOR ŞI

OPERAŢIUNILOR EXTERNE 1451,8 1591,1 1597,9 1848,7 2062,0 2164,7

GRANTURI 1275,9 992,9 2830,0 1493,5 957,7 720,1

GRANTURI DA LA

GUVERNELE ALTOR STATE 110,0 61,2 56,4 28,5 21,0 11,1

GRANTURI DE LA

ORGANIZAŢIILE

INTERNAŢIONALE 1165,9 931,7 2773,6 1465,0 936,7 709,0

ALTE VENITURI 1466,9 1740,2 1704,5 1985,6 1891,5 2033,0

dintre care




Transferuri primite in cadrul BPN 11,1 12,8 9,4 15,9 5,5 3,1

II. CHELTUIELI 32313,2 35479,1 41332,4 45377,9 47947,2 50768,8


66

inclusiv:

transferuri la bugetele locale 8263,7 9552,5 9943,3 10535,0 11155,4 12758,5

transferuri la FAOAM 2512,7 2593,0 2728,0 2854,5 2947,5 3095,0

transferuri la BASS 5016,0 5941,0 6758,5 6863,5 6815,5 6500,3





transferuri cu destinație generală 1169,2 1225,6 1421,3 1619,6 1714,9 1847,1

transferuri cu destinaţie specială 41,7 142,9 103,5 4,7 4,7 4,7

transferuri din fondul de

compensare 100,1 84,3 8,6 15,0 15,0 15,0


Afaceri externe 372,9 453,1 446,0 457,5 471,6 487,8









Ordinea publică 2292,2 2742,0 2865,3 3214,7 3110,4 2999,5



Justiția 644,2 832,4 905,2 1026,5 1154,6 1208,5



Penitenciare 394,3 461,3 673,2 738,7 1015,9 982,1






Agricultura 1301,5 1613,2 1826,2 1671,9 1567,5 1555,5


transferuri la bugetele locale 0,1


Energetica 151,9 190,1 247,5 785,5 1095,0 777,3




67



Transporturi 1719,0 2282,7 4125,1 4273,8 4834,2 2693,1




Comunicații 4,8 4,9 92,5 86,0 77,0



Turism 10,1 18,9 19,7 19,8 19,8 19,9









transferuri la bugetele locale 240,9 180,4


Sănătate 3233,2 3438,6 3893,3 4084,2 4132,0 4227,9


inclusiv transferuri la FAOAM 2512,7 2593,0 2728,0 2854,5 2947,5 3095,0


Tineret și sport 282,8 283,2 302,5 331,7 350,2 379,5




Cultura 346,8 380,5 392,9 454,2 450,3 452,5



Educație 8269,1 9002,2 9909,6 10668,0 10749,8 11045,1






inclusiv transferuri la bugetele

locale 247,5 267,2 278,6 307,5 329,9 350,9

transferuri din Fondul republican de

susținere socială a populației 84,2 82,5 82,0 64,2 66,7 69,4

transferuri cu destinație specială 163,3 184,7 196,6 243,3 263,2 281,5

inclusiv transferuri la BASS 5016,0 5941,0 6758,5 6863,5 6815,5 6500,3



68



Cheltuielile de dezvoltare și

reforme 882,1 1993,3 7149,4



III. Sold bugetar (1-2) -3433,7 -1531,7 -4713,9 -5738,7 -5423,9 -4811,3

IV. Surse de finantare, total

(4+5+9) 3433,6 1531,7 4713,9 5738,7 5423,9 4811,3


CREANŢE INTERNE 384,1 363,2 961,0 1036,7 876,6 1216,4

Acţiuni şi alte forme de

participare în capital în interiorul

ţării ,total 300,4 152,6 261,0 336,7 176,6 516,4

inclusiv:

Majorarea volumului acțiunilor și a

cotei părți în capitalul social în

interiorul țării -14,8 -13,5 -129,0 -363,3 -523,4 -183,6

Privatizarea bunurilor proprietate

publică de stat 315,2 166,1 390,0 700,0 700,0 700,0


DIFERENȚA DE CURS

VALUTAR -72,2 -99,3

CREDITE INTERNE ÎNTRE

BUGETE 276,6


INTERNE ÎNTRE BUGETE 33,5 37,5 41,5 49,2 55,4 62,0



NEFINANCIARE ȘI

FINANCIARE -331,4 -564,6 -1015,1 -949,3 -1487,8 -1196,3


instituțiilor nefinanciare -291,2 -284,7 -575,2 -457,7 -1157,9 -891,0


instituțiilor financiare -40,2 -279,9 -439,9 -491,6 -329,9 -305,3

CREANŢE EXTERNE 22,4 13,2 0,9 1,1 1,6 2,0


DATORII 4112,5 3421,2 5143,6 4347,8 6177,9 4845,4

DATORII INTERNE 993,0 1118,4 -260,0 990,0 2665,0 2610,0

VALORI MOBILIARE DE STAT

CU EXCEPȚIA ACȚIUNILOR 953,0 1058,9 -210,0 1040,0 2715,0 5050,0

ÎMPRUMUTURI INTERNE

ÎNTRE BUGETE -276,6


INSTITUȚIILE NEFINANCIARE

ȘI FINANCIARE -87,7


INTERNE ÎNTRE BUGETE



Rambursarea împrumuturilor

externe -1107,3 -1323,1 -2310,1 -2550,7 -2920,3 -2897,5


MIJLOACE BĂNEŞTI -991,8 -1639,5 -418,0 1253,2 -199,8 -118,2

70

Anexa nr. 2.2.2

Estimarile Bugetului de Stat, 2016-2021



2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 21,3 22,6 22,9 22,3 21,9 21,7

IMPOZITE ŞI TAXE 19,3 20,7 20,0 20,3 20,5 20,4





Impozit privat 0,002 0,001 0,002 0,004 0,004 0,003



SERVICII 14,8 16,0 15,3 15,4 15,5 15,4






importate 8,7 8,8 8,3 8,6 8,8 8,7


Accize 3,4 4,0 3,7 3,7 3,7 3,8












EXTERNE 1,1 1,1 1,0 1,0 1,1 1,0

GRANTURI 0,9 0,7 1,8 0,8 0,5 0,3


ALTOR STATE 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0


INTERNAŢIONALE 0,9 0,6 1,7 0,8 0,5 0,3

ALTE VENITURI 1,1 1,2 1,1 1,1 1,0 1,0

dintre care


VENITURI DIN VÎNZAREA MĂRFURILOR

ŞI SERVICIILOR 0,7 0,7 0,6 0,6 0,5 0,5


II. CHELTUIELI 23,87 23,59 25,82 25,50 24,72 24,00


inclusiv:

71










transferuri din fondul de compensare 0,07 0,06 0,01 0,01 0,01 0,01


Afaceri externe 0,28 0,30 0,28 0,26 0,24 0,23









Ordinea publică 1,69 1,82 1,79 1,81 1,60 1,42



Justiția 0,48 0,55 0,57 0,58 0,60 0,57



Penitenciare 0,29 0,31 0,42 0,42 0,52 0,46






Agricultura 0,96 1,07 1,14 0,94 0,81 0,74



Energetica 0,03 0,04 0,03 0,02 0,02 0,01



Minerit, industrie și construcții 0,05 0,00 0,08 0,00



Transporturi




72

Comunicații 0,46 0,28 1,40 1,12 1,34 0,18



Turism 0,46 0,28 1,40 1,12 1,34 0,18



Protecția mediului








Sănătate 0,28 0,24 0,28 0,22 0,18 0,16


inclusiv transferuri la FAOAM 0,18 0,12


Tineret și sport 2,39 2,29 2,43 2,30 2,13 2,00




Cultura 0,21 0,19 0,19 0,19 0,18 0,18



Educație 0,00 0,00 0,00 0,00 0,01 0,00






inclusiv transferuri la bugetele locale 4,63 4,51 4,51 4,29 4,16 3,98

transferuri din Fondul republican de susținere

socială a populației 0,01 0,07 0,09 0,09 0,05 0,02







Majorari salariale și reforme structurale 0,00 0,01 0,01 0,00


inclusiv transferuri la bugetele locale 0,31 0,29 0,29 0,27 0,25 0,22

0,00


73


ACTIVE FINANCIARE 0,2 -0,2 0,0 0,1 -0,3 0,0

CREANŢE INTERNE 0,3 0,2 0,6 0,6 0,5 0,6

Acţiuni şi alte forme de participare în capital în

interiorul ţării ,total 0,2 0,1 0,2 0,2 0,1 0,2

inclusiv:

Majorarea volumului acțiunilor și a cotei părți în

capitalul social în interiorul țării 0,0 0,0 -0,1 -0,2 -0,3 -0,1

Privatizarea bunurilor proprietate publică de stat 0,2 0,1 0,2 0,4 0,4 0,3



CREDITE INTERNE ÎNTRE BUGETE 0,2


ÎNTRE BUGETE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



FINANCIARE -0,2 -0,4 -0,6 -0,5 -0,8 -0,6


nefinanciare -0,2 -0,2 -0,4 -0,3 -0,6 -0,4

Împrumuturi recreditate instituțiilor financiare 0,0 -0,2 -0,3 -0,3 -0,2 -0,1

CREANŢE EXTERNE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0


DATORII 3,0 2,3 3,2 2,4 3,2 2,3

DATORII INTERNE 0,7 0,7 -0,2 0,6 1,4 1,2


EXCEPȚIA ACȚIUNILOR 0,7 0,7 -0,1 0,6 1,4 2,4

ÎMPRUMUTURI INTERNE ÎNTRE BUGETE -0,2



FINANCIARE -0,1


ÎNTRE BUGETE




MODIFICAREA SOLDULUI DE MIJLOACE

BĂNEŞTI -0,7 -1,1 -0,3 0,7 -0,1 -0,1

74

Anexa nr. 2.2.3

Estimarile Bugetului de Stat, 2016-2021



2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

IMPOZITE ŞI TAXE 90,5 91,9 87,6 91,2 93,3 94,0





Impozit privat 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02



SERVICII 69,2 70,8 66,7 69,2 70,5 70,9






importate 40,7 39,0 36,3 38,7 39,9 40,1


Accize 15,7 17,5 16,1 16,8 17,0 17,4












EXTERNE 5,0 4,7 4,4 4,7 4,8 4,7

GRANTURI 4,4 2,9 7,7 3,8 2,3 1,6


ALTOR STATE 0,4 0,2 0,2 0,1 0,0 0,0


INTERNAŢIONALE 4,0 2,7 7,6 3,7 2,2 1,5

ALTE VENITURI 5,1 5,1 4,7 5,0 4,4 4,4

dintre care





II. CHELTUIELI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0


inclusiv:

75










transferuri din fondul de compensare 0,3 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0


Afaceri externe 1,2 1,3 1,1 1,0 1,0 1,0









Ordinea publică 7,1 7,7 6,9 7,1 6,5 5,9



Justiția 2,0 2,3 2,2 2,3 2,4 2,4



Penitenciare 1,2 1,3 1,6 1,6 2,1 1,9






Agricultura 4,0 4,5 4,4 3,7 3,3 3,1



Energetica 0,5 0,5 0,6 1,7 2,3 1,5






Transporturi 5,3 6,4 10,0 9,4 10,1 5,3




76

Comunicații 0,0 0,0 0,2 0,2 0,2



Turism 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0









transferuri la bugetele locale 0,7 0,5


Sănătate 10,0 9,7 9,4 9,0 8,6 8,3


inclusiv transferuri la FAOAM 7,8 7,3 6,6 6,3 6,1 6,1


Tineret și sport 0,9 0,8 0,7 0,7 0,7 0,7




Cultura 1,1 1,1 1,0 1,0 0,9 0,9



Educație 25,6 25,4 24,0 23,5 22,4 21,8







locale 0,8 0,8 0,7 0,7 0,7 0,7

transferuri din Fondul republican de

susținere socială a populației 0,3 0,2 0,2 0,1 0,1 0,1










locale 2,1


77



CREANŢE INTERNE 11,2 23,7 20,4 18,1 16,2 25,3



inclusiv:


părți în capitalul social în interiorul țării -0,4 -0,9 -2,7 -6,3 -9,6 -3,8


stat 9,2 10,8 8,3 12,2 12,9 14,5



CREDITE INTERNE ÎNTRE BUGETE 8,1


ÎNTRE BUGETE 1,0 2,4 0,9 0,9 1,0 1,3



FINANCIARE -9,7 -36,9 -21,5 -16,5 -27,4 -24,9


nefinanciare -8,5 -18,6 -12,2 -8,0 -21,3 -18,5


financiare -1,2 -18,3 -9,3 -8,6 -6,1 -6,3

CREANŢE EXTERNE 0,7 0,9 0,0 0,0 0,0 0,0


DATORII 119,8 223,4 109,1 75,8 113,9 100,7

DATORII INTERNE 28,9 73,0 -5,5 17,3 49,1 54,2


EXCEPȚIA ACȚIUNILOR 27,8 69,1 -4,5 18,1 50,1 105,0

ÎMPRUMUTURI INTERNE ÎNTRE

BUGETE -8,1



FINANCIARE -2,6


ÎNTRE BUGETE





MIJLOACE BĂNEŞTI -28,9 -107,0 -8,9 21,8 -3,7 -2,5

78

Anexa nr. 2.3.1

Estimarile Bugetelor Locale, 2016-2021

mil. Lei

Denumirea

executat executat aprobat estimat

2016 2017 2018 2019 2020 2121

I. VENITURI 12.053,0 13.461,5 13.848,8 14.949,9 15.853,6 16.718,6

IMPOZITE ŞI TAXE 3.105,5 3.274,3 3.373,4 3.760,9 4.024,2 4.324,8

IMPOZITE PE VENIT 1.880,7 2.181,4 2.336,0 2.589,4 2.820,7 3.087,0

Impozit pe venitul persoanelor fizice 1.809,9 2.076,3 2.228,5 2.466,1 2.682,4 2.932,5





Impozit privat 1,4 1,3 0,5 1,5 1,5 1,5


SERVICII 859,2 592,0 554,9 655,0 677,0 701,3



mărfurile produse şi serviciile prestate pe


Accize 0,7 3,0 2,7 3,0 3,5 4,0





mărfurilor şi pentru practicarea unor

genuri de activitate 37,8 55,3 47,1 60,0 60,0 60,0


Taxa pentru folosirea drumurilor 331,9

GRANTURI 96,5 15,9 0,0 0,0 0,0 0,0


ALTOR STATE 78,1 3,1

GRANTURI DE LA

ORGANIZAŢIILE INTERNAŢIONALE 18,4 12,8

ALTE VENITURI 587,3 618,8 532,1 654,0 674,0 694,0

dintre care




TRANSFERURI IN CADRUL BPN 8.263,7 9.552,5 9.943,3 10.535,0 11.155,4 11.699,8

Transferuri primite intre bugetul de stat si

bugetele locale 8.263,7 9.552,5 9.943,3 10.535,0 11.155,4 11.699,8

II. CHELTUIELI 11.314,7 13.273,5 13.848,8 14.949,9 15.853,6 16.718,6




Cheltuieli recurente 1086,6 1.195,3 1.368,1 1.462,4 1.526,5 1.587,2


Afaceri externe 2,1 1,8 1,8 1,9 2,0 2,0


79




transferuri la bugetul de stat 7,3





Ordinea publică 10,9 20,3 9,7 15,8 16,1 16,5



Servicii economice generale -96,9 -121,1 -113,6 -113,6 -116,2 -119,0

Cheltuieli recurente -98,0 -122,7 -113,6 -113,6 -116,2 -119,0

Investiții capitale 1,1 1,6

Agricultura 39,1 33,4 25,7 36,6 38,8 41,5


transferuri la bugetul de stat 4,7 3,9 3,1


Energetica 6,0 30,8 6,9 6,9 7,1 7,3



Minerit, industrie și construcții 23,6 26,2 35,7 45,7 46,8 48



Transporturi 869,4 1386,9 1444 1715,2 1825,6 1902,4







Cheltuieli recurente 605,3 816,7 1.154,8 1.139,3 1.169,5 1.206,3

inclusiv transferuri la bugetul de stat 1,4 0,8


Sănătate 76,8 141,3 117,1 141,1 144,6 148,7



Tineret și sport 224,6 280,3 281,1 286,8 303,4 324,2



Cultura 476,6 556 603,3 652,3 667,2 685,3



Educație 6571,8 7468,9 7746,9 8177,1 8780,0 9370,7


inclusiv transferuri la bugetul de stat 9,7 10,9 9,4 11,2 1,6

80








III. Sold bugetar (1-2) 738,3 188,0 0,0 0,0 0,0 0,0

IV. Surse de finantare, total (4+5+9) -738,3 -186,9 0,0 0,0 0,0 0,0

ACTIVE FINANCIARE 25,8 16,1 2,0 0,0 0,0 0,0

CREANŢE INTERNE 18,2 5,9 2,0 0,0 0,0 0,0



inclusiv:


părți în capitalul social în interiorul țării -3,6 -1,7

Privatizarea bunurilor proprietate publică

de stat 21,8 7,6 2,0

DIFERENȚA DE CURS VALUTAR 0,7 -0,2



NEFINANCIARE ȘI FINANCIARE 6,9 10,4

DATORII -341,7 -38,1 302,4 132,1 -201,9 -268,8



FINANCIARE -316,9 -47,1 150,0 20,0 -6,7 -6,7


INTERNE ÎNTRE BUGETE -33,5 -37,5 -41,6 -49,2 -55,4 -62,0

ÎMPRUMUTURI EXTERNE 8,7 46,5 194,0 161,3 -139,8 -200,1




MIJLOACE BĂNEŞTI -422,4 -164,9 -304,4 -132,1 201,9 268,8

81

Anexa nr. 2.3.2



Denumirea executat executat estimat estimat

2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 8,9 9,0 8,7 8,4 8,2 7,9

IMPOZITE ŞI TAXE 2,3 2,2 2,1 2,1 2,1 2,0







Impozit privat 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0


SERVICII 0,6 0,4 0,3 0,4 0,3 0,3





Accize 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0




Taxe şi plăţi pentru utilizarea mărfurilor

şi pentru practicarea unor genuri de

activitate 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0


Taxa pentru folosirea drumurilor 0,2

GRANTURI 0,1 0,0


ALTOR STATE 0,1 0,0


INTERNAŢIONALE 0,0 0,0

ALTE VENITURI 0,4 0,4 0,3 0,4 0,3 0,3

dintre care




TRANSFERURI IN CADRUL BPN 6,1 6,4 6,2 5,9 5,8 5,5


bugetele locale 6,1 6,4 6,2 5,9 5,8 5,5

II. CHELTUIELI 8,4 8,8 8,7 8,4 8,2 7,9






Afaceri externe 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

82





transferuri la bugetul de stat 0,0





Ordinea publică 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0






Agricultura 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



Energetica 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0






Transporturi 0,6 0,9 0,9 1,0 0,9 0,9








inclusiv transferuri la bugetul de

stat 0,0 0,0


Sănătate 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1



Tineret și sport 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2



Cultura 0,4 0,4 0,4 0,4 0,3 0,3



Educație 4,9 5,0 4,8 4,6 4,5 4,4


inclusiv transferuri la bugetul de

stat 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

83








Majorari salariale și reforme structurale

Cheltuieli recurente


IV. Surse de finantare, total (4+5+9) -0,5 -0,1

ACTIVE FINANCIARE 0,0 0,0 0,0

CREANŢE INTERNE 0,0 0,0 0,0


capital în interiorul ţării ,total 0,0 0,0 0,0

inclusiv:


părți în capitalul social în interiorul țării 0,0 0,0


stat 0,0 0,0 0,0

DIFERENȚA DE CURS VALUTAR 0,0 0,0



FINANCIARE 0,0 0,0

DATORII -0,3 0,0 0,2 0,1 -0,1 -0,1



FINANCIARE -0,2 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0


ÎNTRE BUGETE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

ÎMPRUMUTURI EXTERNE 0,0 0,0 0,1 0,1 -0,1 -0,1

Primirea împrumuturilor externe 0,0 0,1 0,2 0,2 0,0

Rambursarea împrumuturilor externe 0,0 0,0 0,0 -0,1 -0,1 -0,1


MIJLOACE BĂNEŞTI -0,3 -0,1 -0,2 -0,1 0,1 0,1

84

Anexa nr. 2.3.3



Denumirea executat executat estimat estimat

2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

IMPOZITE ŞI TAXE 25,8 24,3 24,4 25,2 25,4 25,9







Impozit privat 0,01 0,01 0,00 0,01 0,01 0,01


SERVICII 7,1 4,4 4,0 4,4 4,3 4,2





Accize 0,01 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02








GRANTURI 0,8 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0


ALTOR STATE 0,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0


INTERNAŢIONALE 0,2 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0

ALTE VENITURI 4,9 4,6 3,8 4,4 4,3 4,2

dintre care 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0






bugetele locale 68,6 71,0 71,8 70,5 70,4 70,0

II. CHELTUIELI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0






Afaceri externe 0,02 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01


85




inclusiv transferuri la bugetul de stat 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0





Ordinea publică 0,1 0,2 0,1 0,1 0,1 0,1






Agricultura 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2 0,2



Energetica 0,1 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0






Transporturi 7,7 10,4 10,4 11,5 11,5 11,4










Sănătate 0,7 1,1 0,8 0,9 0,9 0,9



Tineret și sport 2,0 2,1 2,0 1,9 1,9 1,9



Cultura 4,2 4,2 4,4 4,4 4,2 4,1



Educație 58,1 56,3 55,9 54,7 55,4 56,0




86







Majorari salariale si reforme structurale

Cheltuieli recurente


87

Anexa nr.2.4.1

Estimarile Bugetului Asigurarilor Sociale de Stat, 2016-2021

mil. Lei


2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 15.060,6 17.818,7 19.312,5 20.713,2 21.910,6 23.048,3


OBLIGATORII 10.036,6 11.864,0 12.546,0 13.815,6 15.058,7 16.508,9


SOCIALE DE STAT OBLIGATORII 10.036,6 11.864,0 12.546,0 13.815,6 15.058,7 16.508,9

Contribuţii de asigurări sociale de stat

obligatorii virate de angajatori 7.883,4 9.295,0 9.846,0 10.746,3 11.713,5 12.849,6

Contribuţii individuale de asigurări sociale

de stat obligatorii 2.032,6 2.460,3 2.583,2 2.943,3 3.208,2 3.519,3

Contribuţii de asigurari sociale de stat

obligatorii virate de persoanele fizice ce își

desfășoară activitatea pe cont propriu 120,6 108,7 116,8 126,0 137,0 140,0

ALTE VENITURI 8,0 13,7 8,0 34,1 36,4 39,1


AMENZI ȘI SANCȚIUNI 2,7 8,3 8,0 8,0 8,0

ALTE VENITURI 3,4 3,3 6,0 25,1 27,4 30,1


Transferuri in cadrul bugetului consolidat

central 5.016,0 5.941,0 6.758,5 6.863,5 6.815,5 6.500,3

Transferuri intre bugetul de stat si bugetul

asigurarilor sociale de stat 5.016,0 5.941,0 6.758,5 6.863,5 6.815,5 6.500,3

Transferuri curente cu destinatie speciala

intre bugetul de stat si bugetul asigurarilor

sociale de stat 3.675,4 5.042,4 5.429,1 5.595,8 5.872,7 6.182,8

Transferuri curente cu destinatie generala


sociale de stat 1.340,6 898,6 1.329,4 1.267,7 942,8 317,5

II. CHELTUIELI 14964,7 17614,5 19312,5 20713,2 21910,6 23048,3



Sectorul "Protecție socială" 14964,7 17614,5 19312,5 20713,2 21910,6 23048,3



III. Sold bugetar (1-2) 95,9 204,2 0,0 0,0 0,0 0,0



MIJLOACE BĂNEŞTI -95,9 -204,2 0,0 0,0 0,0 0,0

88

Anexa 2.4.2




2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 11,1 11,8 12,1 11,6 11,3 10,9


ASIGURĂRI OBLIGATORII 7,4 7,9 7,8 7,8 7,8 7,8




obligatorii virate de angajatori 5,8 6,2 6,1 6,0 6,0 6,1

Contribuţii individuale de asigurări

sociale de stat obligatorii 1,5 1,6 1,6 1,7 1,7 1,7


obligatorii virate de persoanele neangajate 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

ALTE VENITURI 0,01 0,01 0,00 0,02 0,02 0,02


AMENZI ȘI SANCȚIUNI 0,00 0,01 0,00 0,00 0,00 0,00

ALTE VENITURI 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01



central 3,7 4,0 4,2 3,9 3,5 3,1

Transferuri intre bugetul de stat si bugetul

asigurarilor sociale de stat 3,7 4,0 4,2 3,9 3,5 3,1



sociale de stat 2,7 3,4 3,4 3,1 3,0 2,9



sociale de stat 1,0 0,6 0,8 0,7 0,5 0,2

II. CHELTUIELI 11,1 11,7 12,1 11,6 11,3 10,9






III. Sold bugetar (1-2) 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



MIJLOACE BĂNEŞTI -0,1 -0,1 0,0 0,0 0,0 0,0

89

Anexa nr. 2.4.3




2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0


ASIGURĂRI OBLIGATORII 66,6 66,6 65,0 66,7 68,7 71,6


SOCIALE DE STAT

OBLIGATORII 66,6 66,6 65,0 66,7 68,7 71,6


obligatorii virate de angajatori 52,3 52,2 51,0 51,9 53,5 55,8

Contribuţii individuale de asigurări

sociale de stat obligatorii 13,5 13,8 13,4 14,2 14,6 15,3


obligatorii virate de persoanele

neangajate 0,8 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6

ALTE VENITURI 0,05 0,08 0,04 0,16 0,17 0,17



ALTE VENITURI 0,02 0,02 0,03 0,12 0,13 0,13


Transferuri in cadrul bugetului

consolidat central 33,3 33,3 35,0 33,1 31,1 28,2

Transferuri intre bugetul de stat si

bugetul asigurarilor sociale de stat 33,3 33,3 35,0 33,1 31,1 28,2

Transferuri curente cu destinatie

speciala intre bugetul de stat si


Transferuri curente cu destinatie

generala intre bugetul de stat si


II. CHELTUIELI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0






90

Anexa nr. 2.5.1

Estimarile Fondurilor Asigurarilor Obligatorii de Asistenta Medicala , 2016-2021

mil. Lei


2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 5.764,2 6.256,6 6.659,0 7.124,0 7.596,2 8.185,2


OBLIGATORII 3.240,2 3.648,4 3.923,7 4.256,4 4.635,2 5.076,2

PRIME DE ASIGURARE


MEDICALĂ 3.240,2 3.648,4 3.923,7 4.256,4 4.635,2 5.076,2

Prime de asigurare obligatorie de asistenţă

medicală în formă de contribuţie procentuală

la salariu şi la alte recompense, achitate de

angajatori şi angajaţi 3.153,0 3.541,8 3.834,0 4.151,4 4.528,2 4.966,2


medicală în sumă fixă, achitate de persoane

fizice 87,2 106,6 89,7 105,0 107,0 110,0

ALTE VENITURI 11,3 15,2 7,3 13,1 13,5 14,0



ALTE VENITURI 7,8 3,6 6,1 6,5 7,0



central 2.512,7 2.593,0 2.728,0 2.854,5 2.947,5 3.095,0

Transferuri intre bugetul de stat si fondurile

asigurarii obligatorii de asistenta medicala 2.512,7 2.593,0 2.728,0 2.854,5 2.947,5 3.095,0


intre bugetul de stat si fondurile asigurarii

obligatorii de asistenta medicala 2.369,9 2.525,7 2.634,2 2.742,2 2.871,1 3.014,7


intre bugetul de stat si fondurile asigurarii

obligatorii de asistenta medicala 142,8 67,3 93,8 112,3 76,4 80,3

II. CHELTUIELI 5673,5 6260,8 6659,0 7124,0 7596,2 8185,2



Sectorul "Sănătate" 5.673,5 6.260,8 6.659,0 7.124,0 7.596,2 8.185,2



III. Sold bugetar (1-2) 90,7 -4,2

IV. Surse de finantare, total (4+5+9) -90,7 4,2

91

Anexa nr. 2.5.2




2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 4,3 4,2 4,2 4,0 3,7 3,9


OBLIGATORII 2,4 2,4 2,5 2,4 2,2 2,4

PRIME DE ASIGURARE OBLIGATORIE DE

ASISTENŢĂ MEDICALĂ 2,4 2,4 2,5 2,4 2,2 2,4

Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în

formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte

recompense, achitate de angajatori şi angajaţi 2,3 2,4 2,4 2,3 2,1 2,3

Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în

sumă fixă, achitate de persoane fizice cu reşedinţa sau

domiciliul în Republica Moldova 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

ALTE VENITURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



ALTE VENITURI 0,01 0,00 0,00 0,00 0,00


Transferuri in cadrul bugetului consolidat central 1,9 1,7 1,7 1,6 1,5 1,5

Transferuri intre bugetul de stat si fondurile asigurarii


Transferuri curente cu destinatie speciala intre bugetul

de stat si fondurile asigurarii obligatorii de asistenta

medicala 1,8 1,7 1,6 1,5 1,4 1,4

Transferuri curente cu destinatie generala intre bugetul

de stat si fondurile asigurarii obligatorii de asistenta

medicala 0,1 0,0 0,1 0,1 0,1 0,0

II. CHELTUIELI 4,2 4,2 4,2 4,0 3,7 3,9



Sectorul "Sănătate" 4,2 4,2 4,2 4,0 3,7 3,9



III. Sold bugetar (1-2) 0,1 0,0

IV. Surse de finantare, total (4+5+9) -0,1 0,0

92

Anexa nr. 2.5.3




2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0


OBLIGATORII 56,2 58,3 58,9 59,7 61,0 62,0

PRIME DE ASIGURARE


MEDICALĂ 56,2 58,3 58,9 59,7 61,0 62,0


medicală în formă de contribuţie procentuală la

salariu şi la alte recompense, achitate de

angajatori şi angajaţi 54,7 56,6 57,6 58,3 59,6 60,7


medicală în sumă fixă, achitate de persoane

fizice cu reşedinţa sau domiciliul în Republica

Moldova 1,5 1,7 1,3 1,5 1,4 1,3

ALTE VENITURI 0,2 0,2 0,1 0,2 0,2 0,2



ALTE VENITURI 0,0 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1


central 43,6 41,4 41,0 40,1 38,8 37,8

Transferuri intre bugetul de stat si fondurile

asigurarii obligatorii de asistenta medicala 43,6 41,4 41,0 40,1 38,8 37,8

Transferuri curente cu destinatie speciala intre

bugetul de stat si fondurile asigurarii obligatorii

de asistenta medicala 43,6 41,4 41,0 40,1 38,8 37,8

Transferuri curente cu destinatie generala intre

bugetul de stat si fondurile asigurarii


II. CHELTUIELI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0



Sectorul "Sănătate" 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0



93

Anexa nr.3

Limitele de cheltuieli şi principalele priorități/măsuri sectoriale

pe anii 2019-2021

(mii lei)

Prioritățile și acțiunile/măsurile propuse a fi întrerinse pe

termen mediu pentru realizarea priorităților/obiectivelor

Costul total/impactul politicii estimat pe

perioada 2019-2021

2019 2020 2021

1 2 3 4

SECTORUL ”SERVICII GENERALE DE STAT”

Principalele prioritati sectoriale

Reforma administrației publice

Îmbunătățirea managementului electoral, modernizarea și automatizarea proceselor electorale

Organizarea recensămîntului agricol și al populației

Implementarea sistemelor informaționale în sectorul public

Consolidarea managementului în domeniul finanțelor publice

Activitățile de garantare a drepturilor omului și libertăților fundamentale

Reintegrarea țării

Completarea rezervelor materiale ale statului, crearea stocurilor minime de urgență a produselor petroliere

A. Măsurile de politici - în curs de desfășurare care au

acoperire financiara in linia de baza TOTAL

4089446,0 4033437,4 3920267,7

B. Măsurile de politici – acceptate suplimentar la linia de

bază – TOTAL, din care:

93574,5 104573,4 113754,6

1. Modernizarea Sistemului Informațional și implementarea

Conceptului e-Parlament (PDS 2017-2019)

1500,0 1500,0 1500,0

2. Asistența organizatorică, informațională și tehnică a

activității Parlamentului, Biroului Permanent, comisiilor

parlamentare și a deputaților

3000,0 3000,0 3000,0

3. Reparația capitală a clădirii din strada Sfatul Țării nr.37

(Parlament)

7000,0 8200,0

4. Dezvoltarea sistemelor IT și achiziționarea de Soft-uri si

calculatoare (CCRM)

3449,5 3000,0 3000,0

5. Asigurarea mijloacelor financiare necesare pentru

îndeplinirea lucrărilor de reparatie a cladirilor administrate de

Direcția generala pentru administrarea clădirilor Guvernului

7381,1

6. Asigurarea întreținerii mijloacelor de transport al Bazei Auto

a CS

2607,5 2607,5 2607,5

7. Reparația capitală a edificiului Direcției pentru Statistica

mun. Bălți

1000,0 1000,0 1000,0

8. Pomovarea imaginii Avocatului pentru drepturile copilului 100,0 100,0 100,0

9. Elaborarea studiului tematic: monitorizarea respectării

dreptului la muncă al copiilor

364,0

10. Monitorizarea respectării dreptului omului 90,0 90,0 90,0

11. Elaborarea cadrului normativ referitor la avertizorii de

integritate și organizarea instruirilor în domeniu

50,0 40,0 30,0

12. Elaborarea studiului privind perceptiile cetățenilor cu

privire la respectarea drepturilor omului în Republicii Moldova

150,0

13. Monitorizarea activității de prevenire a torturii și a relelor

tratamente

300,0 300,0 300,0

14. Elaborarea instrumentelor de lucru privind monitorizarea

locurilor de privare de libertate și organizarea instruirilor

pentru persoanele din grupurile vizate

300,0 300,0 300,0

94

15. Organizarea instruirilor în domeniul drepturilor omului

pentru grupurile țintă

200,0 200,0 200,0

16. Promovarea principiilor de Bună guvernare 200,0 200,0 200,0

17. Crearea platformei online în domeniul drepturilor omului 140,0 140,0 140,0

18. Dezvoltarea și implementarea conceptului de emisiune TV

în domeniul drepturilor omului

400,0 400,0 400,0

19. Elaborarea și realizarea studiilor privind evaluarea

percepției populației referitor la activitatea OAP

60,0 60,0

20. Realizarea politicii electorale (votul electronic, soft-uri

licențiate)

3188,2 1000,0 1000,0

21. Elaborarea/dezvoltarea Subsistemului Informațional

Votarea prin Internet

10000,0

22. Dezvoltarea, reînnoirea și extinderea infrastructurii Data

Center, remodelarea aplicații existente – RSA (Registrul de

Stat al Alegătorilor) și a modulelor din SIAS „Alegeri”

1000,0 1000,0

23. Alegeri locale noi, de 2 ori pe an 1000,0 1000,0

24. Procurarea uniformei, încălțămintei pentru colaboratorii

vamali

5000,0 5000,0 5000,0

25. Procurarea accelatoarelor liniare pentru Rapiscane 9000,0 13500,0

26. Procurarea aclimatizatoarelor pentru camenra de păstrare a

serverelor (modului 2)

1000,0

27. Achiziționarea tehnicii de calcul 2000,0

28. Dezvoltarea SI și modernizarea infrastructurii IT (SV) 20040,0

29. Achitarea indemnizației zilnice pentru funcționarii vamali

care exercită atribuțiile de serviciu pe frontiera moldo-

ucraineană(PV Novosavitcaia -Cuciurgani - 18 unități și

Goianul Nou Platonova 16 unitati)

2448,0 2448,0 2448,0

30. Indemnizatiile angajatilor SV in misiunile diplomatice 1291,0 1347,1 1386,1

31. Asigurarea funcționalității Serviciului Fiscal de Stat

(reparații curente, reparații capitale, procurarea autoturismelor

în număr de 10 unități, procurarea calculatoarelor în număr de

250 unități, aparatelor multifuncționale - 100, echipamentului

multifuncțional, procurarea combustibilului și a materialelor de

uz gospodăresc și rechizite de birou).

15215,0 15215,0 15215,0

32. Asigurarea activității Curții Constituționale 326,9

33. Implementarea Proiectului ”Înregistrare funciară, evaluare

și impozitare”

1699,0 17970,0 55530,0

34. Ajustari la TDC 14865,8 18248,0

35. Proiectul ”consolidarea cadrului instituțional al Republicii

Moldova în domeniul migrației și dezvoltarii”

69,3

36. Proiectul ”Suport pentru Secretariatul tehnic comun a

Programului Operațional Comun România - Republica

Moldova 2014-2020”

4155,0

C. Măsuri de politici noi 27477,7 27477,7 27477,7

1. Crearea stocurilor minime de urgență a produselor petroliere 20000,0 20000,0 20000,0

2. Reorganizarea instituției publice Baza Auto a Cancelariei de

Stat

1137,7 1137,7 1137,7

3. Asigurarea activității corpului de deputați în condile noi

(circumscriptii)

6340,0 6340,0 6340,0

95

TOTAL pe sector, dintre care 4210498,2 4165488,5 4061500,0


acoperire financiara in linia de baza

4089446,0 4033437,4 3920267,7


bază

93574,5 104573,4 113754,6

C. Masuri de politici noi 27477,7 27477,7 27477,7

SECTORUL ”AFACERI EXTERNE”


Promovarea intereselor naţionale prin intermediul antenelor diplomatice.

Asigurarea onorării angajamentelor RM în organizațiile internaționale.



430004,8 455068,4 469783,9



1405,5 2515,0 2515,8

1. Lucrări de reparație a sediilor Ambasadelor RM în

Germania, Cehia, Belgia

1405,5 2515,0 2515,8


1. Consolidarea și modernizarea activității MAEIE (extinderea

serviciilor oferite cetățenilor de misiunile diplomatice și

consulatele Republicii Moldova prin intermediul TIC)

18000,0 1000,0 1000,0

2. Implementarea proiectelor de investiții capitale ( construcția

Misiunii diplomatice în Belarus)

10000,0 15000,0 16518,8

TOTAL pe sector, dintre care: 459410,3 473583,4 489818,5



430004,8 455068,4 469783,9


bază

1405,5 2515,0 2515,8


SECTORUL ”APARAREA NATIONALA”


Dezvoltarea și modernizarea capacității de apărare a Armatei Naționale

Creșterea și menținerea contribuției Republcii Moldova la misiunile și operațiile internaționale cu privire la

consolidarea păcii.



664633,0 673515,0 689578,3



2766,0 4014,0 5256,0

1. Intensificarea relațiilor de cooperare cu partenerii externi 1500,0 2700,0 3900,0

2. Implementarea Acordului de participare a RM la

operațiunile de gestionare a crizelor ale UE

1266,0 1314,0 1356,0


1. Majorarea treptată a numărului de efectiv cu militari prin

contract

69625,0 181025,0 260160,0

2. Achitarea indemnizației pentru inchirierea spatiului locativ 18000,0 18000,0 18000,0

3. Reconsiderarea serviciului de pază și asigurare 1800,0 1450,0 1450,0

96

4. Creșterea și menținerea contribuției la misiunile și operațiile

internaționale cu privire la consolidarea păcii

3398,0 3390,0 9390,0

5. Perfecţionarea şi modernizarea centrelor de instruire 10000,0 10000,0 2000,0

6. Îmbunătățirea și dezvoltarea sistemului logistic 2000,0 2000,0 2000,0




664633,0 673515,0 689578,3


bază

2766,0 4014,0 5256,0


SECTORUL ”ORDINEA PUBLICĂ”

Domeniul ”Ordinea publică”

Principalele prioritati pe domeniu

Reforma organelor de menținere a ordinii publice

Fortificarea managementului frontierei de stat

Dezvoltarea capabilităților de intervenție în caz de incendii și situații de urgență



2424876,2 2364822,5 2354821,2



266857,4 256355,0 166217,5

1. Dezvoltarea, dotarea, îmbunătățirea infrastructurii și

capacităților funcționale ale subdiviziunilor Poliției

104885,0 87700,0 45700,0

2. Asigurarea comunicațiilor fiabile și eficiente pentru scopuri

operaționale în cadrul Poliției

46000,0 38000,0 28000,0

3. Dotarea laboratorului de expertiză genetico-judiciară (ADN) 29000,0 4300,0

4. Consolidarea capacităților în domeniul prevenirii și

combaterii criminalității organizate și transfrontaliere

2000,0 3400,0 800,0

5. Elaborarea sistemului Informațional Integrat de gestiune a

dosarului electronic a cauzei penale

950,0

6. Consolidarea bazei tehnico-materiale, informaţionale,

îmbunătăţirea infrastructurii şi capacităţilor de dotare logistică

pentru asigurarea funcţionalităţii Departamentului Trupelor de

Carabinieri.

15000,0 15000,0 15000,0

7. Dotarea echipei specializate de intervenţie (INSARAG),

capabile să intervină peste hotarele Republicii Moldova

4943,6

8. Consolidarea patrulării comune a frontierei de stat cu

reprezentanţii Serviciului Grăniceresc de Stat al Ucrainei

10000,0 8000,0

9. Extinderea numărului punctelor de trecere a frontierei

gestionate în comun cu autorităţile de frontieră ale statelor

vecine (echipament special)

8314,3 3314,3

10. Implementarea, inclusiv prin intermediul proiectelor de

asistență externă, a tehnologiilor moderne de control al

frontierei și schimb de informații

5000,0 5000,0 5000,0

11. Asigurarea condițiilor optimale de activitate a polițiștilor de

frontier

4000,0 4000,0 4000,0

12. Extinderea acoperirii radio a sistemului de comunicații

(TETRA) al Poliţiei de Frontieră pe segmentul moldo-

ucrainean al frontierei

9000,0 9000,0 9000,0

13. Dezvoltarea SIA „AFIS” (înregistrarea dactiloscipocă) 5443,0 4786,0 4470,0

14. Asigurarea funcționării rețelelor de telecomunicații 7500,0 8000,0 9000,0

15. Întreținerea rețelei de comunicații „TETRA” 2900,0 4300,0 4900,0

97

16. Consolidarea şi dezvoltarea Sistemului informaţional

integrat automatizat „Migraţie şi Azil”

2500,0 2100,0 1850,0

17. Fortificarea capacităților în domeniul migrației și azilului 2451,5 2431,5 2431,5

18. Elaborarea instrumentelor de evaluare şi coordonare a

acţiunilor autorităţilor statului în cazul situaţiilor de aflux

sporit de migranţi

1518,0 744,0 766,0

19 .Finalizarea obiectelor de investitii capitale 3000,0

20. Contributia Guvernului la implementarea proiectelor

finantate din surse externe

1452,0 1579,2 1000,0

21. Achitarea indemnizatieie pentru inchirierea spatiului

locativ functionalilor publici cu statut special

30000,0 30000,0 30000,0


1 .Consolidarea capacităţilor de prim răspuns a subdiviziunilor

Poliţiei la cazurile chimice, biologice, radiologice și nucleare

(CBRN)

5267,5 2228,0

2. Crearea Sistemului de înştiinţare a populaţiei despre apariţia

pericolelor de producere a situaţiilor excepţionale (în baza

tehnologiei CellBroadcast)

2500,0

3. Implementarea sistemului avansat de informații despre

pasagerei (APIS) în Aeroportul Internațional Chișinău

13500,0 2500,0 2500,0

4. Mentenanța infrastructurii TETRA care va fi creată la Faza

II

5000,0 5000,0 5000,0

5. Mentenanța sistemelor fixe de supraveghere 10000,0 10000,0 10000,0

6. Mentenanța complexelor mobile de observație și detectare 6000,0 6000,0 6000,0

7. Optimizarea proceselor și implementarea managementului

calității în cadrul PF

1000,0 500,0 500,0

8. Mentenanța sistemelor informationale aflate in gestiune

(Birou Migratie si Azil)

500,0 500,0 500,0

9. Dotarea cu aparate poligraf a MAI și instruirea

poligrafologilor

1680,0

10. Initierea obiectelor de investitii capitale 16100,0 13796,2

11. Dezvoltarea capacităților chinologice pentru sprijinirea

misiunilor de diferite categorii ale structurilor de ordine si

securitate publică prin constituirea Centrului Chinologic al

Ministerului Afacerilor Interne

3000,0 3000,0 3000,0

TOTAL pe domeniu, dintre care: 2756281,1 2664701,7 2548538,7



2424876,2 2364822,5 2354821,2


bază

266857,4 256355,0 166217,5


Domeniul ”Securitatea națională”

Principalele prioritati pe domeniu

Consolidarea domeniului securității naționale



441734,5 445842,8 450399,0



4000,0

1. Procurarea motocicletelor 1500,0

2. Procurarea tehnicii de supraveghere (centrul de

monitorizare)

2500,0

98


1. Crearea și dezvoltarea sistemelor informaționale, asigurarea

protecției informației

16000,0 8000,0 6000,0

2. Asigurarea cu mijloace special 1600,0

3. Crearea Platformei Ofiţerilor de Legătură 2100,0 2163,0 2227,9

4. Crearea centrului de analiză a riscurilor 250,0 257,5 265,2

5. Procurarea aplicației ITC Reactor 500,0 515,0 530,5

6. Inițierea proiectelor de investiții capitale 8000,0 5000,0 8000,0




441734,5 445842,8 450399,0


bază

4000,0





2866610,7 2810665,3 2805220,2


bază

270857,4 256355,0 166217,5


SECTORUL ”JUSTIȚIE”


Asigurarea calității actului justiției



969030,4 1057532,4 1104525,7



53882,1 88546,3 95505,0

1 .Instruirea înițială și continuă a poligrafilor antrenați în

verificarea candidațiilor la funcțiile de judecător(odata la 2 ani)

și dotarea CSM cu aparat poligraf

450,0 300,0

2. Dezvoltarea, implimentarea și integrarea Sistemului

Informațional Automatizat "e-Dosar"

20329,2 21300,3 14200,3

3. Coonsolidarea capacităților instituționale ale procuraturii 5000,0

4. Fortificarea capacităților CSP și a Colegiilor din subordine

prin procurarea de autoturisme

900,0

5. Dotarea cu sisteme electronice si crearea paginii web a CSP 492,0

6. Instalarea sistemelor de control acces pentru asigurarea

securității instituției

170,0

7. Dotarea CSP cu aparat poligrafic 135,0

8. Perfecționarea continuie a membrilor Colegiilor subordonate

și angajaților Aparatului CSP

203,0 213,1 223,7

9 .Extinderea rețelei de parajuriști 251,0 501,9 752,8

10. Revizuirea cuantumului remunerării avocaților care acordă

asistență juridică garantată de stat

17792,4 35584,8 35584,8

11. Achiziția echipamentului modern necesar pentru cercetări

și investigații și pregătirea profesională a experților pentru

efectuarea genurilor noi de expertize

6596,1

12. Identificarea și achiziționarea spațiilor necesare pentru

activități de asistență și consiliere

3201,0 431,0

99

13. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale prin achiziționarea a 3

microbuse cu remorcă, pentru asigurarea atelierilor comunitare

de executare a pedepsei în folosul comunității

515,2 515,2 515,2

14. Crearea Centrului de Monitorizare Electronică și

achiziționarea echipamentelor necesare pentru monitorizarea

electronică

316,0

15. Dotarea cu mobilier și echipament a judecătoriilor 16928,2

16. Implementarea proiectelor de investitii capitale 25000,0 27000,0

17. Reconstrucția clădirii Judecătoriei Chișinău,sediul

Buiucani,bd.Ștefan cel Mare și Sfînt nr.200, mun. Chișinău

2531,2


1. Crearea sistemului electronic de circulație a documentelor

interinstituționale în cadrul CSM și instanțelor judecătorești

1700,0 8500,0 8500,0

2. Elaborarea Sistemului informațional automatizat: Registrul

informației privind evaluarea performanțelor procurorilor;

Registrul informației privind selecția și cariera procurorilor;

Registrul informației privind cadrul disciplinar; Registrul

informației privind gestionarea documentelor; Registrul

informației privind resursele umane.

125,0

3. Crearea conditiilor de acces a persoanelor cu dizabilitati in

instantele judecatoresti

1779,7




969030,4 1057532,4 1104525,7


bază

53882,1 88546,3 95505,0


SECTORUL ”PENITENCIARE”


Dezvoltarea capacităților și infrastructurii sistemului penitenciar și a condițiilor de detenție



709297,4 983279,2 963672,3



29417,5 32618,5 18377,1

1. Crearea infrastructuri pentru desfășurarea ședințelor online

în 17 instituții penitenciare

680,0

2. Îmbunătățirea condițiilor de muncă a angajaților sistemului

penitenciar

6000,0 4000,0 3254,0

3. Crearea mecanismului de evaluare și planificare

individualizată a executării pedepsei

365,0 50,0 50,0

4. Identificarea și amenajarea încăperilor pentru desfășurarea

activităților de educație

766,5 766,5 1073,1

5. Desfășurarea lucrărilor de reamenajare a spațiilor locative și

de primblare cu capacitate mare în spații cu capacitate mai

mica

10000,0 10000,0

6. Achiziționarea și modernizarea mijloacelor auto utilizate

pentru transportarea persoanelor private de libertate

801,0 802,0

7. Implementarea sistemului de achiziție din comunitate a

serviciilor de asistență medicală a deținuților

3000,0 3000,0

8. Îmbunătățirea finanțării serviciilor de sănătate prestate

persoanelor deținute

2805,0 3000,0 3000,0

9. Initierea obiectelor de investitii capitale 3000,0 11000,0 11000,0

100

10. Achiziționarea unei autospeciale pentru Depașamentul cu

destinație Specială Pantera

2000,0




709297,4 983279,2 963672,3


bază

29417,5 32618,5 18377,1

SECTORUL ”SERVICII ECONOMICE GENERALE”

Domeniul ”Infrastructura calităţii şi protecția consumatorilor”


Asigurarea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor și consolidarea capacităţilor instituționale de

supraveghere a pieței

Diminuarea riscurilor de avarii industriale la obiectele industrial-periculoase, accidente tehnice și de muncă la

obiectele în construcții, incendii sau alte situații grave, precum și perfecționarea sistemului instituțional

Asigurarea adoptării integrale într-un ritm accelerat a standardelor europene și internaționale în calitate de

standarde moldovenești în conformitate cu prevederile Acordului de Asociere RM-UE

Dezvoltarea sistemului național de metrologie prin asigurarea trasabilității și confirmarea capabilităților de

măsurare ale Republicii Moldova pe plan internațional

Consolidarea capacităților instituționale ale Centrului Naţional de Acreditare (MOLDAC) în scopul menținerii

statutului de semnatar a Acordului de recunoaștere multilaterală cu Cooperarea Europeană pentru Acreditare EA

BLA, menținerii statutului de semnatar Acordului ILAC-MRA, precum și semnarea și menținerea acordului IAF-

MRA



47646,3 48224,4 48890,8



15520,3 6420,6 6640,9

1. Creșterea capabilităților de măsurare și confirmarea lor, prin

dezvoltarea BNE (dotarea cu etaloane itinerante și soft)

2700,0

2. Îmbunătățirea condițiilor de utilizare a BNE prin asigurarea

condițiilor exigente de mediu (vibrație, cîmpuri

electromagnetice, șocuri mecanice, reparația laboratoarelor)

500,0

3. Asigurarea activităţii de colaborare a MOLDAC cu

Organizațiile Europene Internaționale și Regionale

(MOLDAC)

120,0 120,0 120,0

4. Asigurarea funcționalității și transparenței în activitatea

Agenției pentru Supraveghere Tehnică, dintre care:

a) crearea şi întreținerea soft-urilor de evidență necesare pe

domeniile de activitate ale AST;

b) procurarea activelor imobilizate (utilaje, echipamente și

mijloacelor de transport);

c) acoperirea majorărilor cheltuielilor pentru locaţiunea și

întreținerea încăperilor de serviciu.

5200,0 1500,0 1500,0

5. Asigurarea funcționării Sistemului de schimb rapid de

informații cu privire la produsele nealimentare periculoase

între autoritățile de supraveghere a pieței la nivel național

120,0 60,0 60,0

6. Elaborarea și menținerea paginii web a APCSP 80,0 30,0 30,0

7. Achiziționarea serviciilor de asistență tehnică, dezvoltare și

mentenanță software a Programului INSPECT și Programului

contabil 1C, pentru asigurarea operării/ procesării/ evidenței

/păstrării datelor cu privire la activitatea APCSP, precum și

achiziționarea semnăturilor digitale pentru accesarea securizată

a RSC-ului

220,3 95,6 95,9

101

8. Asigurarea funcționalității APCSP:

a) închirierea sediului pentru desfășurarea activității de bază a

APCSP: oficii, laboratoare de testare expres, sală de ședințe,

spații auxiliare (arhivă, depozit, sală server), call- centru, birou

de audiență a consumatorilor;

b) procurarea mobilierului pentru crearea condițiilor adecvate

de muncă, conform normelor stabilite;

c) procurarea tehnicii de calcul (laptopuri, computere,

scannere, printere color) și deservirea tehnică;

d) modernizarea Centrului APCSP (call- centru) de recepție

24/24 a apelurilor telefonice.

4760,0 3495,0 3715,0

9. Achiziționarea unui automobil specializat pentru

transportarea echipamentelor - test în teren și mentenanța

acestuia

470,0 50,0 50,0

10. Efectuarea testărilor prin plasarea probelor de arbitraj, în

laboratoare acreditate, inclusiv peste hotarele țării

1000,0 1000,0 1000,0

11. Elaborarea și menținerea softului pentru crearea bazei de

date a agenților economici pasibili controlului cu racordarea la

registrele altor autorități (ASP, BNS, SFS, Serviciul vamal) și

RSC

350,0 70,0 70,0

TOTAL pe domeniu 63166,6 54645,0 55531,7



47646,3 48224,4 48890,8


bază

15520,3 6420,6 6640,9

Domeniul ”Dezvoltarea sectorului privat”


1. Ameliorarea climatului investițional și promovarea imaginii Republicii Moldova ca destinație pentru investițiile

străine directe.

2. Sporirea capacităților de export ale producătorilor autohtoni și asigurarea valorificării potențialului de export

pe piața mondială, în special pe piața Uniunii Europene.

3. Îmbunătățirea sistemului de dezvoltare a forței de muncă pentru sectoarele prioritare orientate spre export

4. Facilitarea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM)



198879,7 180803,4 179975,0



62203,7 93383,2 68230,3

1. Elaborarea și implementarea unui program de stimulare a

înființării și dezvoltării afacerilor de către tineri, în special în

zonele rurale „Start-up Moldova” (ODIMM).

10000,0 10000,0 10000,0

2. Elaborarea și implementarea unui program de susținere a

afacerilor cu potențial de creștere înalt și internaționalizarea

acestora (ODIMM).

10000,0 20000,0

3. Elaborarea și implementarea unui program de adaptare a

IMM-lor la „economia verde”.

5000,0 10000,0 15000,0

4. Susținerea mediului privat prin identificarea și

implementarea modelelor de investiții inovative (venture

capital, crowdfunding și businessangels).

1300,0 1300,0

5. Participarea Republicii Moldova la Expoziția Mondială

”Expo 2020 Dubai” (20.10.2020 - 10.04.2021, or. Dubai,

EAU)

20903,7 12083,2 3230,3

6. Dezvoltarea utilităților zonelor economice libere 15000,0 20000,0 20000,0

7. Implementarea unui program de susținere a furnizorilor

locali - suport pentru conectarea furnizorilor locali la

corporațiile multinaționale investitoare în Moldova

(APIP+ZEL ”Balti”).

20000,0 20000,0


102



198879,7 180803,4 179975,0


bază

62203,7 93383,2 68230,3

Domeniul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru


Delimitarea terenurilor proprietate publică

Eroziunea şi degradarea solurilor

Sistemul de evaluare şi impozitare a bunurilor imobile

Asigurarea necesităţilor de Stat în producţie şi informaţie topo-geodezică şi cartografică

Demarcarea frontierii de stat între Republica moldova şi Ucraina .



28220,0 27505,5 25152,7



35000,0 91500,0 90000,0

1. Delimitarea terenurilor proprietate publică 30000,0 90000,0 90000,0

2. Crearea SIA ROITE 5000,0

3. Sistem Informational de referintă „e-Harta digitală generală

a RM”

1500,0




28220,0 27505,5 25152,7


bază

35000,0 91500,0 90000,0

Domeniul forței de muncă



52853,9 53976,7 55272,5



1659,2 69,7 69,7

1. Crearea, întreținerea și acualizarea permanentă a sistemului

e-learning

1080,5 46,9 46,9

2. Creare, întreținerea Registrului electronic de evidență a

zilierilor

456,2 22,8 22,8

3. Editarea și eliberarea contra cost a Restrului de evidență a

zilierilor

122,5


1. Realizarea analizelor (cercetărilor), publicațiilor în cadrul

Observatorului Pieții Muncii, începînd cu anul 2021

570,0 570,0 570,0

2. Ajustarea Sistemului Informațional Automatizat ”Piața

Forței de Muncă” (SIA ”PFM”)

15050,0 17350,0 7600,0

TOTAL domeniu , dintre care:



52853,9 53976,7 55272,5


bază

1659,2 69,7 69,7





327599,9 310510,0 309291,0


bază

114383,2 191373,5 164940,9


SECTORUL ”TRANSPORT”

103


Asigurarea dezvoltării și implementării politicii naționale durabile în domeniul transporturilor și infrastructurii.

Dezvoltarea și menținerea infrastructurii drumurilor publice în condiții de siguranță.

Monitorizarea implementării politicii privind siguranța rutieră.

Dezvoltarea transportului naval

Promovarea politicilor de susținere financiară a domeniului transport feroviar

Dezvoltarea Infrastructurii feroviare



5187653,6 5776792,7 3675898,5



31612,1 41770,6 51939,6

1. Crearea Fondului pentru siguranță rutieră și asigurarea

resurselor financiare necesare pentru activitate

30000,0 40000,0 50000,0

2. Susținerea activității portului Giurgiulești în contextul creării

Agenției Navale

978,5 978,5 978,5

3. Susținerea de stat a activității Bacului Molovata, deoarece a

apărut necesitatea de întreținere și reparație a împingătoarelor,

acestea fiind cu termen depășit de operare

618,6 788,6 958,6

4. Subvenționarea transportului feroviar public de pasageri

pentru beneficiari de înlesniri

15,0 3,5 2,5

C. Măsuri de politici noi 3100,0 3100,0

1. Reparația podului rutier peste rîul Nistru (sat.Gura Bîcului -

Bîcioc)

3000,0 3000,0

2. Elaborarea actelor normative în domeniul transportului rutier 100,0 100,0

,




5187653,6 5776792,7 3675898,5


bază

31612,1 41770,6 51939,6

C. Masuri de politici noi 3100,0 3100,0

SECTORUL ”ENERGETICA”


Asigurarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale prin diversificarea căilor şi surselor de alimentare,

concomitent cu consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit biderecțional al gazelor naturale

Asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică și consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de

tranzit al energiei electrice.

Crearea unei platforme de generare a energiei electrice şi termice prin asigurarea retehnologizării şi încălzirii

centralizate eficiente, cu utilizarea tehnologiei de cogenerare

Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi creşterea nivelului de valorificare a surselor de energie regenerabile către

anul 2020.



318840,5 434719,6 325575,5



13592,0

1. Asigurarea implementării proiectului construcției

gazoductului Ungheni-Chișinău (contribuția Guvernului)

13592,0


1. Finanțarea proiectelor de eficiență energetică prin

intermediul Schemei de obligații de eficiență energetică

400000,0 400000,0

2. Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice și

rezidențiale din Republica Moldova

60000,2 267359,5 458999,9




318840,5 434719,6 325575,5

104


bază

13592,0


SECTORUL ”INDUSTRIE ȘI CONSTRUCȚII”


Armonizarea documentelor normative naționale în domeniul construcțiilor cu standardele europene

Sporirea performanței energetice a clădirilor



63672,5 64785,1 66135,7



12132,1 12411,4 12411,4

1. Lucrările de remediere (decontaminarea) a localităților

poluate cu produse petroliere în satele Lunga și Mărculești

1181,0 1181,0 1181,0

2. Implementarea foilor de parcurs pentru adoptarea şi

implementarea standardelor europene în domenii specifice

(Eurocoduri – standarde europene pentru proiectarea

structurilor; performanța energetică a clădirilor; securitate şi

sănătate pe şantiere etc.) –elaborarea proiectului Normativului

în construcții „Norme de proiectare, construcţie şi exploatare a

depozitelor de deşeuri”

3000,0 3000,0 3000,0

3. Elaborarea sistemului de documente normative în construcții 6995,8 6995,8 6995,8

4. Dezvoltarea sectorului studierii, folosirii și protecției

subsolului (Buget lucrărilor de monitorizare a apelor subterane

și al proceselor geologice exogene)

955,3 1234,6 1234,6




63672,5 64785,1 66135,7


bază

12132,1 12411,4 12411,4

SECTORUL ”TEHNOLOGII INFORMATIONALE SI COMUNICATII”


Îmbunătățirea conectivității și accesului la rețea

Operaționalizarea Sistemului Informațional Automatizat 112

Creșterea nivelului de securitate cibernetică și sporirea siguranței on-line

Consolidarea și modernizarea infrastructurii de comunicații poștale



72478,9 63978,9 63978,9



20002,7 22052,7 13002,7

1. Dotarea cu convertoare pentru televiziunea digitală terestră a

familiilor beneficiare de ajutor social

10000,0

2. Achitarea cotizației de membru CEPT (Conferinţa

Europeană a Administraţiilor Poştale şi de Comunicaţii)

2,7 2,7 2,7

3. Instalarea punctelor de prezenţă a fibrei optice în toate

localitățile cu primării, care nu dispun de conexiune la rețelele

magistrale de fibră optică şi crearea reţelelor de comunicaţii

electronice în bandă largă NGA

10000,0 22050,0 13000,0




72478,9 63978,9 63978,9


bază

20002,7 22052,7 13002,7

SECTORUL ”PROTECTIA SOCIALĂ”

105

Principalele priorități sectoriale

Reforma incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități

Sustenabilitatea sistemului public de asigurări sociale

Îmbunătățirea politicilor de susținere financiară a familiilor cu copii și protecția copiilor în situație de risc și a

copiilor separați de părinți

Susținerea socială a persoanelor cu venituri mici și a persoanelor în etate

Asigurarea abordării complexe a egalității între femei și bărbați



22,081,132.8 23,082,954.4 24,166,856.4



32,166.2 36,455.9 13,603.5

1. Procurarea serviciilor psihologice pentru victimele

infracțiunii

90.0 135.0 180.0

2. Asigurarea procesului de instruire inițială și continuă a

angajaților din domeniul protecției sociale

2,221.0 2,221.0 2,221.0

3. Asigurarea integrării şi participării depline a persoanelor în

etate în societate (programe de granturi, crearea și extinderea

organizațiilor de suport etc)

433.0 433.0 433.0

4. Realizarea Studiului cu privire la structura familiei și

numărul de copii doriți

5,000.0 1,000.0

5. Implementarea Programului național de dezinstituționalizare

a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale din

instituțiile rezidențiale

14,022.2 20,066.9 8,469.5

6. Prestarea serviciilor de reabilitare profesională pentru

persoanele cu dizabilități

3,400.0 5,600.0 2,300.0

7.Tratament balneosanatorial salariaților 7,000.0 7,000.0

C. Măsuri de politici noi 460,742.4 715,092.8 830,507.2

1. Implementarea serviciului „Asistență telefonică gratuită și

accesibilă pentru persoanele cu dizabilități”

900.0 900.0 900.0

2. Stabilirea indemnizațiilor de asigurări sociale, angajaților

structurilor de forță în conformitate cu prevederile Legii nr.

289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru

incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări

sociale

70,905.6 77,287.2 84,783.9

3. Finanțarea măsurilor active noi, conform noii Legi privind

promovarea ocupării forței de muncă

70,000.0 70,000.0 70,000.0

4. Instituirea din 2020 a opțiunii suplimentare de acordare

graduală a indemnizației de creștere a copilului pînă la vîrsta

de 3 ani: 1 an - 60%, al 2-lea an - 30%, al 3-lea an neplătit

39,651.0 39,651.0

5. Majorarea începînd cu anul 2019, cu 100 lei a indemnizației

lunare pentru întreținerea copilului în cazul persoanelor

neasigurate până la împlinirea vârstei de 2 ani și cu 50 lei a

indemnizației lunare pentru copiii gemeni sau mai mulți copii

născuți dintr-o sarcină

53,344.6 106,689.2 160,033.8

6. Majorarea începînd cu 1 ianuarie 2019 cu 100 de lei a

indemnizației minime lunare pentru creșterea copilului pînă la

vîrsta de 3 ani în cazul persoanelor asigurate

4,917.8 12,862.5 20,508.5

7. Majorarea anuală a cuantumului indemnizației unice la

nașterea copilului în corelare cu valoarea monetară a coșului

minim de bunuri necesare la nașterea copilului, calculată

pentru anul precedent, începînd cu 01.01.2019

14,464.1 15,149.7 15,893.7

8. Contractarea serviciilor de consiliere psihologică a copiilor

în cadrul procedurilor de adopție

32.0 32.0 32.0

106

9. Instituirea centrului naţional de resurse şi asistenţă pentru

familie şi copil (cu trei filiale), precum și instituirea în cadrul

acestuia a Serviciului de asistenţă integrată a copilului victimă

participant în procesul penal (Expertiză medico-legală,

expertiză psihologică, interviuri de protecţie, desfăşurarea

audierii propriu-zise a copilului), de tip „Barnhausservicii

integrate” și elaborarea cadrului normativ privind organizarea

şi funcţionarea serviciului respectiv.

10,000.0 2,000.0

10. Majorarea cuantumului alocației unice la plasament pentru

copiii din Asistența Parentală Profesionistă, Case de Copii de

Tip Familial începând cu 01.01.2019 și ulterior indexarea

începând cu 1 ianuarie , în raport cu indicele prețului de

consum pentru anul precedent

186.7 195.5 205.3

11. Stabilirea și plata alocației unice pentru copiii plasați în

servicii de tutelă /curatelă, începînd cu 01.01.2019 și indexarea

acesteia la 01 ianuarie în raport cu indicele prețurilor de

consum.

1,777.6 1,861.1 1,954.2

12. Majorarea alocațiilor unice la plasament pentru copiii cu

vârsta până la 1 an (100%), copiii 1-3 ani (50%) și copiii cu

dizabilități (30%) plasați în Asistența Parentală Profesionistă,

Case de Copii de Tip Familial și tutelă/curatelă.

296.5 310.4 326.0

13. Majorarea alocației lunare pentru copii plasați în Asistența

Parentală Profesionistă, Case de Copii de Tip Familial și tutelă.

37,815.4 52,968.4 67,521.3

14. Majorarea alocațiilor lunare pentru copii cu dizabilități

(30%) în Asistența Parentală Profesionistă, Case de Copii de

Tip Familial și tutelă/curatelă.

373.0 439.6 503.5

15. Majorarea alocației lunare pentru copiii rămași temporar

fără ocrotire părintească, tinerii care dețineau statut care își

continuă studiile, în cuantum egal cu minimul de existență

pentru persoane apte de muncă sau copii

4,293.2 4,495.0 4,719.7

16. Stabilirea și plata alocației unice la împlinirea vîrstei de 18

ani, pentru copii rămași fără ocrotirea părintească indiferent de

serviciul în care este plasat în cuantum de 5000 lei, începând

cu 01.01.2019 și indexarea la 01 ianuarie în raport cu indicele

prețurilor de consum pentru anul precedent.

1,214.5 1,275.2

17. Majorarea cuantumului ajutorului pentru perioada rece a

anului cu 35 lei.

27,912.7 27,912.7 27,912.7

18. Modificarea bazei de calcul a pensiei de dizabilitate și

pensiei de urmaș pentru cetăţenii care au avut de suferit de pe

urma catastrofei de la Cernobîl.

30,000.0 30,000.0 30,000.0

19. Indemnizaţii unice pentru construcţia unei case individuale

ori a unei locuinţe cooperatiste sau pentru procurarea spaţiului

locativ, sau pentru restaurarea caselor vechi unor categorii de

cetăţeni, conform HG nr.836 din 13.09.2009

8,500.0

20. Recalcularea pensiei persoanelor care continuă activitatea

de muncă după stabilirea dreptului la pensie (eșalonat în

funcție de stagiul de cotizare realizat), stabilite pînă la 1

ianuarie 2017.

84,776.7 212,677.5 251,739.9

21. Majorarea alocației lunare de stat victimelor reabilitate ale

represiunilor politice

36,996.2 36,996.2 36,996.2

22. Majorarea de la 30% la 50% a reducerii din costul biletului

de recuperare/ reabilitare pentru victimele represiunilor politice

430.3 430.3 430.3

23. Alocatii de stat pentru merite deosebite fata de stat pentru

persoanele decorate cu ”cruci” (distinctii de stat)

120.0 120.0 120.0

24. Alocari suplimentare pentru implementarea Programului de

Stat ”Prima Casa”

10,000.0 10,000.0 10,000.0

107

25. Acordarea alocației pentru îngrijire, însoțire și

supraveghere pentru persoanele cu dizabilități severe din

copilărie și persoanele cu dizabilități severe nevăzătoarea, în

cazul în care acestea beneficiază de serviciu de îngrijire socială

la domiciliu.

2,700.0 2,900.0 3,000.0

TOTAL pe sector, dintre care: 22,574,041.4 23,834,503.1 25,010,967.1



22,081,132.8 23,082,954.4 24,166,856.4


bază

32,166.2 36,455.9 13,603.5

C. Masuri de politici noi 460,742.4 715,092.8 830,507.2

SECTORUL ”AGRICULTURA”


Creşterea competitivității sectorului agroalimentar prin restructurarea și modernizarea pieţei

Asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale în agricultură

Îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural



1,655,826.6 1,545,657.8 1,536,103.5



46,763.8 56,361.9 56,861.9

1. Crearea a câte 11 puncte rachetare suplimentare pe an și

menținerea acestora (Serviciul Special pentru Influențe Active

asupra Proceselor Hidrometeorologice), inclusiv:

5,000.0 10,000.0 10,000.0

Procurarea rachetelor 5,300.0 5,300.0 5,300.0

2. Renovarea bazei tehnico-materiale prin procurarea utilajului

şi tehnicii agricole de uz special şi general (Comisia de Stat

pentru Testarea Soiurilor de Plante)

500.0 500.0 500.0

3. Creare, omologarea și menținerea genofondului în domeniul

vegetal

1,000.0 1,000.0 1,000.0

4. Implementarea programului de eradicare a rabiei la vulpi 16,901.0 16,901.0 16,901.0

5. Asigurarea îndeplinirii Planului de măsuri strategice

antiepiozootic

4,876.0 4,876.0 4,876.0

6. Dezvoltare Capacităţilor Laboratoarelor în domeniul

siguranței alimentelor și sănătatea animalelor al CRDV

(Chișinău, Cahul, Dondușeni)

1,100.0 1,100.0 1,100.0

7. Asigurarea îndeplinirii Planului de acțiuni privind

implementarea Programului de conservare și sporire a

fertilității solurilor pentru anii 2017-2020

500.0 1,000.0 1,500.0

8. Sistemul de evacuare dirijată a surplusului de apă și

curăţarea canalelor şi colectoarelor de desecare (Apele

Moldovei) (Redistribuire propusă după audieri)

2,100.0 6,300.0 6,300.0

9. Întreţinerea în stare tehnică conformă, a staţiilor de pompare,

a construcţiilor hidrotehnice şi a apeductelor magistrale sub

presiune ale sistemelor de irigare

14,684.9 14,684.9 14,684.9

10. Contributia Guvernului pentru implementarea proiectelor

din suse externe

101.9

C. Măsuri de politici noi 1,160.0 400.0 965.0

1. Utilizarea raţională a produselor de uz fitosanitar, inclusiv a

mijloacelor biologice de protecție a plantelor

700.0 250.0 800.0

2. Administrarea uniformă şi echilibrată a fertilizanţilor de

natură chimică şi organică

15.0

3. Perfecţionarea sistemului de prognoză privind evoluția

organismelor dăunătoare

160.0

4. Asigurarea perfecţionării cadrelor din domeniul fitosanitar 150.0 150.0

5. Promovarea implementării bunelor practici agricole 150.0 150.0

108




1,655,826.6 1,545,657.8 1,536,103.5


bază

46,763.8 56,361.9 56,861.9

C. Masuri de politici noi 1,160.0 400.0 965.0

SECTORUL ”PROTECTIA MEDIULUI”


Reformarea sistemului de guvernare de mediu

Crearea și dezvoltarea infrastructurii de mediu

Restabilirea, protecția și conservarea diversității biologice

Reformarea și eficientizarea sistemului de supraveghere și control ecologic de stat

Reducerea riscurilor schimbărilor climatice și facilitarea adaptării la schimbările climatice a sectoarelor

economiei naționale



209,361.8 203,627.8 188,978.4



54,491.3 65,955.0 60,591.9

1. Mentenanța și deservirea radarului meteorologic DWSR-

3501C (se solicită suplimentar din bugetul de stat)

2,500.0 2,500.0 2,500.0

2. Achiziționarea echipamentului, reactivelor, consumabilelor

și pieselor de schimb pentru laboratoarele SHS, pentru

realizarea monitoringului continuu asupra componentelor de

mediu, precum și implementarea standardelor internaționale,

conform convențiilor și tratatelor ratificate de RM.

2,200.0 3,200.0 4,100.0

3. Întreţinerea digurilor de protecţie contra inundaţiilor,

proprietate publică a statului

16,000.0 16,000.0 16,000.0

4. Reparația digului de protecție în s.Palanca, r-ul Ștefan Vodă 5,000.0 5,905.0

5. Dislocarea şi reconstrucţia digului de protecţie din

s.Puhăceni, r-l Anenii Noi

4,000.0 3,150.0

6. Reconstrucţia digului de protecţie în s. Şerpeni, r. Anenii

Noi

8,000.0 9,000.0 8,991.9

7. Restabilirea digului de protecţie în hotarele administrativ-

teritoriale ale s. Gura Bîcului, r-l Anenii Noi

3,209.0 5,000.0 5,000.0

8. Reconstrucția digului de protecție a sistemului centralizat de

irigare Criuleni

3,482.3 4,000.0

9. Achiziționarea și instalarea a 10 stații automate de control a

calității aerului atmosferic și a 4 staţii automate, ce vor permite

in timp real supravegherea calităţii apelor transfrontaliere (2

stații pe r.Prut si 2 pe r.Nistru).

3,400.0 12,800.0 19,600.0

10. Automatizarea integrală a Rețelei Naționale de Monitoring

Hidrologic prin construcția și instalarea a 2 Stații Hidrologice:

Nistru (Ustia); Prut-Dunărea-Marea Neagră (Ungheni).

2,800.0 2,000.0 2,000.0

11. Implementarea acţiunilor periodice de mentenanţă a

instalaţiilor (incintelor cu surse radioactive), echipamentelor

500.0 500.0 500.0

12. Asigurarea mentenanței echipamentului de monitorizare

meteorologic și îmbunătățirea programelor de prognozare și

avertizare

2,500.0 1,000.0 1,000.0

13. Asigurarea mentenanței echipamentului de observații

hidrologice(debitul și nivelul apelor de suprafață)

400.0 400.0 400.0

14. Asigurarea mentenanței echipamentului de monitoring a

radioactivității componentelor mediului

500.0 500.0 500.0


1. Mentenanța stațiilor de monitorizare a accidentelor nucleare 3,000.0 3,000.0 3,000.0

TOTAL pe sector, dintre care: 266,853.1 272,582.8 252,570.3



209,361.8 203,627.8 188,978.4

109


bază

54,491.3 65,955.0 60,591.9


SECTORUL ”GOSPODARIE COMUNALA DE LOCUINTE”


Asigurarea graduală a accesului la apă sigură şi sanitaţie adecvată pentru toate localităţile şi populaţia

Republicii Moldova, contribuind astfel la îmbunătăţirea sănătăţii, demnităţii şi calităţii vieţii şi la dezvoltarea

economică a ţării

Asigurarea epurării apei uzate urbane în conformitate cu cerințele Directivei 91/271/CEE privind tratarea apelor

uzate urbane

Extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă și canalizare în contextul regionalizării serviciului



1,561,269.0 1,532,627.1 1,580,989.2



20,000.0 37,926.3 20,000.0

1. Implementarea proiectelor de alimentare cu apă și sanitație,

cu suportul Fondului pentru Dezvoltare Regională

20,000.0 20,000.0 20,000.0

2. Proiectul Consolidarea cadrului instituțional în sectorul

alimentării cu apă și sanitație din RM

17,926.3

C. Măsuri de politici noi 500.0 2,000.0 2,000.0

1. Planul de amenajare a teritoriului 500.0 2,000.0 2,000.0




1,561,269.0 1,532,627.1 1,580,989.2


bază

20,000.0 37,926.3 20,000.0

C. Masuri de politici noi 500.0 2,000.0 2,000.0

SECTORUL ”SĂNĂTATE”


Reforma Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice

Controlul bolilor transmisibile și netransmisibile

Dezvoltarea asistenței medicale de urgență

Modernizarea asistenței medicale primare

Reforma asistenței medicale spitalicești



8,380,928.2 8,670,156.7 9,185,292.7



21,741.9 154,119.2 180,262.1

1. Modernizarea serviciului de radioterapie 114,000.0 118,000.0

2. Suplimentarea cheltuielilor FAOAM pentru achitarea

serviciilor medicale curente ca rezultat al majorării veniturilor

proprii FAOAM

2,700.0 16,300.0 29,300.0

3. Suplimentarea cheltuielilor FAOAM pentru achitarea

serviciilor medicale curente ca rezultat al majorării

transferurilor de la bugetul de stat pentru categoriile de

persoane asigurate de către Guvern

10,536.9 11,032.2 23,024.1

4. Dezvoltarea serviciilor de anestezie stomatologică pentru

copii

1,770.0 1,770.0

5. Implementarea Programului Naţional în Sănătatea şi

Drepturile Sexuale şi Reproductive pentru anii 2018-2022

11,017.0 9,938.0

6. Prestarea serviciilor de asistență medicală în cadrul

Programului ramural de servicii medicale al Asociației Curativ-

Sanatoriale și de Recuperare

6,735.0

110


1.Fortificarea bazei tehnico- materiale a asistenței medicale

primare

50,000.0 50,000.0 50,000.0

2.Asigurarea asistenței medicale primare cu transport sanitar 26,000.0 26,000.0 26,000.0

3.Fortificarea sistemului de management a informației prin

dezvoltarea și asigurarea mentenanței SIA „Asistența Medicală

Primară”

2,000.0 2,000.0 2,000.0

4. Alocatii pentru implementarea proiectelor noi de investiții

capitale

14,188.0 23,000.0 23,250.0




8,380,928.2 8,670,156.7 9,185,292.7


bază

21,741.9 154,119.2 180,262.1


SECTORUL ”EDUCAȚIA”


Asigurarea relevanței studiilor pentru viață și economia națională

Consolidarea sistemului de învățare pe tot parcursul vieții din perspectiva formării generale și a formării

profesionale continue

Consolidarea instituțională și perfecționarea modelelor de finanțare a învățământului

Asigurarea accesului la educație de calitate și eficientizarea procesului educațional



11,012,459.3 11,316,096.6 11,866,506.6


1. Asigurarea elaborării și editării materialelor didactice pentru

copiii din grupele pregătitoare din instituțiile de educație

timpurie

5,000.0 5,000.0

2. Elaborarea manualelor digitale pentru învățământul general

obligatoriu

1,700.0 1,800.0

3. Asigurarea cu manuale a elevilor din învățământul gimnazial 19,150.0 19,400.0 19,500.0

4. Organizarea Olimpiadei Internaționale la limba franceză și

olimpiadei Balcanice de Matematică

600.0

5. Reparația capitală a sălii din complexul sportiv al Liceului

Internat Republican cu profil sportiv din Chișinău

2,000.0

6. Mentenanța Registrului Național al Calificărilor pentru

învățământul profesional și superior

100.0 100.0 100.0

7. Elaborarea Cadrului Național al Calificărilor (CNC) pentru

învățământul superior

500.0 500.0 500.0

8. Evaluarea Agentieie Nationale de Asigurare a Calității în

Educație și Cercetare de către Asociația Europeană pentru

Asigurarea Calității în Învîțîmîntul Superior (ENQA), în scopul

înscrierii în Registrul European pentru asigurarea calității în

învățământul superior

600.0

9. Organizarea concursului de selectare, prin jurizare

internațională, a membrilor Consiliului de conducere al

Agentieie Nationale de Asigurare a Calității în Educație și

Cercetare

68.0

10. Formarea grupelor de formatori cu privire la educația

Holocaust în cadrul Institutului Național de Studiere „Yad

Vashem” din Ierusalim, Israel.

100.0 100.0 100.0

11. Digitizarea arhivei actelor de studii pentru toate nivelurile

de învățământ

500.0 300.0 300.0

111

12. Asigurarea întreținerii Centrului integrat de pregătire

pentru aplicarea legii al Ministerului Afacerilor Interne

600.0 600.0 600.0

13. Asigurarea condițiilor adecvate pentru elevii cadrul

învățământului vocațional tehnic (în cadrul Centrului de

excelență în securitatea frontierei)

9,000.0 6,000.0

14. Dezvoltarea bazei tehnico-materilae și îmbunătățirea

condițiilor de trai ale studenților din cadrul Academiei

„Alexandrul cel Bun” al Ministerului Apărării

6,500.0 9,200.0 8,500.0

15. Îmbunătățirea normelor rației alimentare pentru studenții

din cadrul Academiei „Alexandrul cel Bun” al Ministerului

Apărării

4,300.0 4,300.0 4,300.0

16. Proiectul ,,Competențe pentru locuri de muncă", (Skills for

jobs)

50,000.0 50,000.0 50,000.0

17. Proiectul ,,Susținerea educațieie de către Guvernul

Poloniei"

50,000.0 50,000.0 50,000.0

18. Construcția și dotarea blocurilor sanitare în școli 5,000.0 5,000.0 5,000.0

19. Asigurarea renovării instituțiilor de educație timpurie prin

intermediul Fondului de Investiții Sociale din Moldova

30,000.0




11,012,459.3 11,316,096.6 11,866,506.6


SECTORUL ”CERCETĂRII ȘI INOVĂRII”


Racordarea cercetării și inovării la necesitățile de dezvoltare socio-economică a țării

Susținerea participării tinerilor cercetători în cadrul programelor tematice ale UE



477,498.1 474,819.1 473,008.7



642.0 642.0

1. Dezvoltarea mediului participativ prin asocierea la proiecte

finanațate de partenerii de afaceri internaționali, precum și

prin implicarea în proiecte internaționale cu cofinanțare.

642.0 642.0


1. Deservirea şi reparaţia infrastructurii. Crearea condiţiilor

optime de activitate pentru colaboratorii institutelor de

cercetare și inovare (acoperişuri, reţelele inginereşti, sere,

laboratoare, etc).

6,617.0 3,340.0 2,920.0




477,498.1 474,819.1 473,008.7


bază

642.0 642.0


SECTORUL ”CULTURA”


Dezvoltarea infrastructurii instituțiilor de cultură

Salvgardarea patrimoniului cultural național

Susținerea dezvoltării industriilor creative în Republica Moldova



1,065,049.2 1,081,456.2 1,106,069.3



21,780.0 21,730.0 21,226.5

112

1. Achiziționarea unităților de transport pentru biblioteci și

muzee

500.0 500.0

2. Achiziționarea operelor de artă plastică și a bunurilor

culturale pentru dezvoltarea colecțiilor de patrimoniu cultural

mobil din cadrul muzeelor naționale

1,000.0 1,000.0 1,000.0

3. Susținerea necesităților de activitate a IPNA ”Compania

Teleradio Moldova” pentru realizarea Caietului de sarcini

20,000.0 20,000.0 20,000.0

4. Fortificarea capacităţilor tehnice al Consiliul Coordonator al

Audiovizualului prin achiziționarea echipamentului tehnic

pentru realizarea funcțiilor de monitorizare și aplicare a

sancțiunilor si procurarea softului și echipamentului licențiat

utilizabil pentru măsurarea nivelului sunetului

200.0 150.0 150.0

5. Organizarea și desfășurarea activităților de instruire a

jurnaliștilor și editorilor din domeniul audiovizualului

80.0 80.0 76.5


1. Elaborarea proiectului ”Cămașa cu altiță” pentru

nominalizarea în lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului

cultural imaterial al umanității. Revizuirea Listei tentative a

Republicii Moldova promovarea patrimoniului cultural

imaterial al umanităţii.

1,000.0 1,000.0 1,000.0

2. Implementarea proiectului Twinning ” Suport pentru

promovarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova”.

Dezvoltarea industriilor creative (Susținerea start-up-urilor în

domeniul industriilor creative, susținerea creării ”Chișinău

creative hub”.

450.0 250.0

3. Inventarierea și documentarea patrimoniului cultural

național

1,000.0

4. Dezvoltarea platformei informaţionale integrate a

bibliotecilor publice

368.0 368.0 368.0

5. Organizarea Conferinței internaționale „Coproducții în

televiziune” și vizite de lucru cu participarea reprezentanților

cu care Consiliul Coordonator al Audiovizualului are Acorduri

de cooperare și a radiodifuzorilor din Republica Moldova (65

posturi TV)

300.0

6. Crearea condițiilor de acces în instituții pentru persoanele cu

dezabilități

7,648.0 6,648.0 2,650.0

7. Digitizarea patrimoniului cultural și asigurarea cu

echipamentul necesar realizării acțiunii respective

3,868.3 1,068.3 1,478.3

8. Instuirea schemei de investii în domeniul producțieie de film

și al altor opere audioviziale

5,000.0 5,000.0 5,000.0




1,065,049.2 1,081,456.2 1,106,069.3


bază

21,780.0 21,730.0 21,226.5


SECTORUL ”TINERET SI SPORT”


Creșterea nivelului de implicare a tinerilor în procesele decizionale și dezvoltarea serviciilor de tineret

Modernizarea infrastructurii sportive și susținerea sportului de performanță și de masă



418,091.5 435,795.4 455,996.9



17,500.0 24,960.8 42,500.0

113

1. Asigurarea sportivilor de performanță cu burse și premii

majorate pentru rezultate deosebite

2,000.0 2,000.0 20,000.0

2. Organizarea și desfășurarea acțiunilor sportive incluse în

Calendarul acțiunilor sportive naționale și internaționale

10,000.0 10,000.0 10,000.0

3. Dotarea sălilor cu utilaj și echipament sportiv performant 1,500.0 1,500.0 1,500.0

4. Reparația capitală a Manejului de Atletică ușoară

5. Reparația capitală a Centrului Sportiv de pregătire a loturilor

naționale

1,000.0 1,000.0 1,000.0

6. Implementarea proiectelor de investiții capitale 3,000.0 10,460.8 10,000.0




418,091.5 435,795.4 455,996.9


bază

17,500.0 24,960.8 42,500.0

C. Masuri de politici noi

TOTAL PE BUGETUL PUBLIC NAȚIONAL, din care: 67896100,0 72383700,0 77422700,0


acoperire financiara în linia de bază

62560884,2 65007475,1 64953729,4


bază

858710,3 1154381,5 1038966,5


114

Anexa nr. 4

Analiza riscurilor bugetar-fiscal

Riscurile bugetar–fiscale reprezintă factorii care pot determina devierea

rezultatelor bugetar-fiscale de la așteptări sau previziuni inițiale și care necesită o

gestionare proactivă. Riscurile pentru buget pot apărea în rezultatul șocurilor

macroeconomice, unor decizii ad-hoc referitoare la politica bugetar-fiscală și/sau

din materializarea obligațiilor contingente. Datoriile contingente pot fi explicite,

avînd o bază legală clară, cum ar fi garanțiile de stat pentru împrumuturi; sau

implicite, care nu sunt bazate pe reglementări clare, dar pot surveni drept

consecință a unor evenimente neprevăzute, care să necesite intervenția statului.

Finanțele publice ale Moldovei sunt expuse la mai multe riscuri

bugetar - fiscale majore. Tabelele de mai jos prezintă tabloul riscurilor

bugetar-fiscale aferente, cu o scurtă explicație a tipurilor acestora și o

evaluare preliminară a importanței lor potențiale pentru Moldova (după

caz).

Tabelul 1. Riscuri bugetar-fiscale explicite

Risc Natura riscului Impactul

potențial

Probabi-

litatea

Șocuri

macroeconomice

Evoluții macroeconomice

neprevăzute, care modifică

Ridicat Ridicată

Boxa 1. Evaluarea impactului și probabilității riscului

Evaluarea impactului și probabilității riscului se bazează pe analiza estimărilor din Cadrul

Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) din ultimii 6 ani. Dimensiunea devierilor între estimarea

indicatorilor și realizarea acestora, precum și frecvența acestor devieri reprezintă niște

indicatori utilizați pentru estimarea impactului potențial și probabilitatea diferitor riscuri.

Evaluările, deși nu sunt statistic reprezentative, reprezintă niște aproximări, reieșind din

informația disponibilă (câte 4 estimări a unui indicator pentru fiecare an din cei 6 analizați vs

realizarea acestui indicator).

Impactul riscului este:

Jos – daca abaterea între estimări și date executate este mai mică de 1% din PIB

Mediu - dacă abaterea între estimări și date executate este între 1% - 3% din PIB

Ridicat - dacă abaterea intre estimări și date executate este mai mare de 3% din PIB

Probabilitatea riscului este:

Joasă – dacă riscul se produce în mai puțin de 10% de cazuri

Medie - dacă riscul se produce între 10% și 30% de cazuri

Ridicată - dacă riscul se produce în mai mult de 30% de cazuri

115

perspectivele de creștere economică

și alterează poziția financiară

Estimarea

veniturilor

Nerealizarea veniturilor planificate

deteriorează soldul bugetar

Mediu Ridicată

Cheltuieli

neprevăzute

Obligațiile legale sau presiunile

politice duc la ajustarea cheltuielilor

și deteriorarea soldului bugetar

Mediu Ridicată

Expunerea la

datorie a

sectorului public

Evoluțiile neprevăzute ale pieței,

modificările ratelor dobânzii sau ale

cursului de schimb duc la creșterea

datoriei și a costurilor asociate

deservirii acesteia

Mediu Ridicată

În afară de riscurile explicite, bugetul poate fi expus și unor riscuri implicite

care se prezintă mai jos.

Tabelul 2. Riscuri bugetar-fiscale implicite (inclusiv obligații

contingente)*

Risc Natura riscului Impactul potențial

Insolvența întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat

Guvernul este obligat să salveze întreprinderile de stat și societăţile pe acţiuni cu cota statului aflate în insolvență

Ridicat

Insolvența sectorul financiar

Guvernul este obligat să salveze băncile ce prezintă importanță sistemică, aflate în insolvență

Ridicat

Transferuri majorate către autoritățile locale

Transferurile către autoritățile locale trebuie majorate pentru a se asigura prestarea serviciilor

Redus

Plăți în cadrul parteneriatului public-privat (PPP)

Plățile aferente PPP-urilor sunt mai mari decât se anticipase și decât sumele prevăzute

Redus

Executarea garanțiilor acordate de stat(cu excepția sectorului financiar)

Guvernul este obligat să efectueze plăți în cadrul garanțiilor de stat acordate

Redus

Sume insuficiente prevăzute pentru situații neprevăzute

Hotărâri judecătorești, înțelegeri de soluționare a unor dispute, dezastre naturale, etc. generează costuri bugetare ce depășesc nivelul planificat

Redus

116

*Notă. În cazul riscurilor implicite este dificil de a estima probabilitatea producerii riscului, deoarece datele disponibile

în unele cazuri sunt foarte limitate și/sau nu permit acest lucru.Spre deosebire de riscurile explicite, evoluțiile din trecut nu

oferă îndrumări relevante privind evoluțiile viitoare. De asemenea este greu de cuantificat numeric impactul potențial, acesta

fiind doar estimatca fiind unul ridicat, mediu sau redus. Estimarea impactului pentru riscurile implicite este bazată pe aceleași

criterii ca și cele explicite: jos- mai mic de 1% în PIB, mediu – 1-3% din PIB și ridicat - mai înalt de 3% din PIB.

Nota privind riscurile bugetar-fiscale, care cuprinde o analiză mai amplă a

tuturor riscurilor menționate în tabelele de mai sus face parte din documentația

bugetară care a însoțit proiectul bugetului pe anul 2018 și poate fi accesată la

adresa http://mf.gov.md/ro/content/proiectul-legii-bugetului-de-stat-pe-anul-

2018. O actualizare a acestei Note va avea loc pentru proiectul bugetului pe anul

2019.

1

Notă informativă

cu privire la Cadrul bugetar pe termen mediu pe anii 2019-2021

Elaborarea și aprobarea Cadrului bugetar pe termen mediu (CBTM),

conform prevederilor art.47 alin.(1) lit.a) și art.48 din Legea finanțelor publice și

responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014, prin care este prevăzută

obligativitatea Guvernului de a aproba anual Cadrul Bugetar pe Termen Mediu,

reprezintă etapa inițială în procesul de elaborare și implementare a politicii bugetar-

fiscale pe termen mediu. Acest instrument este menit să confere stabilitate,

predictibilitate și continuitate politicilor publice finanțate prin buget, pe perioada de

referință.

Obiectivul principal pe termen scurt şi mediu rămâne implementarea

reformelor structurale, consolidarea finanțelor publice și a stabilității financiare

drept condiții primordiale pentru atingerea obiectivului durabilității bugetar-fiscale,

prin menținerea unui deficit al bugetului public național la nivel sustenabil, evitînd

riscurile legate de șocurile interne și externe, precum și dependența de asistența

financiară externă.

CBTM (2019-2021) urmărește promovarea unei politici bugetar-fiscale

prudente şi cu un profil al datoriei precaut, în același timp concentrîndu-se pe

alocarea resurselor necesare pentru cheltuielile sociale şi cheltuielile ce stimulează

creșterea economică.

CBTM (2019-2021) reprezintă o actualizare a CBTM (2018-2020) aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.609 din 28.07.2017, cu extinderea prognozelor pentru

anul 2021. CBTM (2019-2021) a fost elaborat cu respectarea indicatorilor-țintă ai

cadrului macrobugetar agreat în timpul celei de-a treia evaluări (din perioada 15–

27 martie 2018) a Programului de reforme economice susținut prin acordul pe trei

ani semnat cu Fondul Monetar Internațional (FMI).

Astfel, în conformitate cu angajamentele asumate de către Guvern prin

semnarea Programului cu FMI, actualizarea CBTM (2019-2021) a avut loc în

perioada martie-iunie, reflectând politicile și indicatorii bugetar-fiscali agreați cu

misiunea FMI și nu reflectă măsurile de politică fiscală adoptate de către Parlament

la finele lunii iulie 2018.

Prioritățile de finanțare a politicilor în CBTM (2019-2021) reflectă întocmai

prioritățile de politici sectoriale pe termen mediu (2019-2021), aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr.350 din 18.04.2018 și derivă din Strategia Națională de

Dezvoltare “Moldova-2020”, Programul de activitate a Guvernului pe anii 2016-

2018 și Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și UE. De asemenea, acestea

2

au la bază și alte documente strategice sectoriale, care oferă autorităților bugetare

flexibilitatea de a determina structura cea mai adecvată și nivelurile posibile de

finanțare pentru realizarea acestor obiective.

Consolidarea poziției bugetar-fiscale și gestionarea responsabilă a finanțelor

publice continuă să fie obiectivul principal al Guvernului pentru perioada 2019-

2021. În acest context, planificarea și executarea bugetară vor fi în conformitate cu

regula bugetar-fiscală, care limitează deficitul bugetar la 2,5% din PIB, excluzînd

granturile. Avînd în vedere că spațiul fiscal existent este limitat, Guvernul

intenționează să atingă obiectivele din documentele strategice prin alocarea mai

eficientă a resurselor, precum și realocarea celor deja existente în cadrul sectoarelor.

În procesul de elaborare a CBTM au avut loc consultările politicilor publice cu

ministerele de ramură pe parcursul lunii iunie 2018. Urmare a acestor discuții cu

autoritățile publice, limitele de cheltuieli sectoriale au fost actualizate în

conformitate cu prioritățile din sectoare.

În baza limitelor sectoriale de cheltuieli, autoritățile publice urmează să

actualizeze/definitiveze strategiile sectoriale de cheltuieli, cu plasarea lor ulterioară

pe paginile web ale autorităților. De asemenea, în baza limitelor sectoriale, se

elaborează limitele de cheltuieli pe autorități publice centrale finanțate de la bugetul

de stat pentru anii 2019-2021.

MINISTRU Octavian ARMAȘU

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA - gov.md · ca suport la planificarea proiectului bugetului de stat...

Documents

Transcript of GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA - gov.md · ca suport la planificarea proiectului bugetului de stat...