GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA - gov.md · a operatorului sistemului de transport, inclusiv la...
Transcript of GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA - gov.md · a operatorului sistemului de transport, inclusiv la...
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E nr._______
din ____________________________________
Chișinău
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
Cu privire la aprobarea Regulamentului privind situațiile excepționale pe
piața energiei electrice și a Planului de acțiuni pentru situații excepționale
pe piața energiei electrice
-----------------------------------------------------------------------------------
În temeiul art. 4 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 107/2016 cu privire la
energia electrică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 193-203,
art. 413), Guvernul HOTĂRĂȘTE:
1. Se aprobă:
1) Regulamentul privind situațiile excepționale pe piața energiei electrice,
conform anexei nr. 1;
2) Planul de acțiuni pentru situații excepționale pe piața energiei electrice,
conform anexei nr. 2.
2. Hotărîrea Guvernului nr. 1340/2001 cu privire la Comisia pentru Situaţii
Excepţionale a Republicii Moldova, (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2001, nr. 150-151, art. 1387) se modifică după cum urmează:
1) în clauza de emitere, după textul „Legea nr. 271-XIII din 09 noiembrie
1994 cu privire la protecţia civilă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
1994, nr.20, art.231)”, se completează cu textul „Legea nr. 107 din 27 mai 2016
cu privire la energia electrică, (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016,
nr.193-203, nr.413)”;
2) în anexa nr. 2,
a) pct. 4, alineatul doi se completează cu cuvintele”, precum și Planul de
acțiuni pentru situații excepționale pe piața energiei electrice, în cazul situațiilor
excepționale declanșate pe piața energiei electrice”;
b) La pct. 6, în ultimul aliniat, textul ”pe piața gazelor naturale prevăzute
în Legea nr. 108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale” se substituie cu
2
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
textul ”pe piața energiei electrice și a gazelor naturale, stabilite în conformitate
cu Legea nr. 107 din 27 mai 2016 cu privire la energia electrică și în Legea nr.
108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale”.
3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina
organului central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii.
Prim-ministru PAVEL FILIP
Contrasemnează:
Ministrul economiei
și infrastructurii Chiril Gaburici
Ministrul afacerilor interne Alexandru Jizdan
4
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului nr.
REGULAMENT
PRIVIND SITUAȚIILE EXCEPȚIONALE
PE PIAȚA ENERGIEI ELECTRICE
I. PREVEDERI GENERALE
1. Regulamentul privind situațiile excepționale pe piaţa energiei electrice
(în continuare - prezentul Regulament) creează cadrul juridic necesar pentru
asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică prin organizarea
funcţionării normale şi continue a pieţei energiei electrice şi prin realizarea unor
măsuri menite să asigure prevenirea limitării şi/sau a întreruperii aprovizionării
consumatorilor cu energie electrică ori restabilirea acesteia în termeni cît mai
restrînși în cazul apariției unor situații excepționale pe piața energiei electrice (în
continuare - situaţii excepţionale).
2. Prezentul Regulament are următoarele obiective de bază:
a) definirea situaţiilor excepţionale şi stabilirea de politici transparente şi
nediscriminatorii privind siguranţa aprovizionării cu energie electrică,
compatibile cu cerinţele pieţei energiei electrice;
b) definirea rolului și a atribuțiilor autorităților publice de resort ale
întreprinderilor electroenergetice, în special, ale operatorului sistemului de
transport, ale operatorilor sistemelor de distribuție, ale producătorilor şi ale
furnizorilor de energie electrică, precum şi coordonarea acțiunilor participanților
la piața energiei electrice pe perioada situaţiilor excepționale;
c) stabilirea criteriilor de evaluare a riscurilor asociate securităţii
aprovizionării cu energie electrică (în continuare - riscuri);
d) stabilirea criteriilor de identificare a consumatorilor finali în raport cu
care, în limita posibilităților tehnice, producătorii, operatorii de sistem şi
furnizorii urmează să asigure prioritar aprovizionarea cu energie electrică,
precum şi a consumatorilor finali în raport cu care poate fi aplicată măsura
limitării sau a sistării aprovizionării cu energie electrică, în cazul apariției unei
situații excepționale;
e) stabilirea conţinutului Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe
piaţa energiei electrice, care trebuie să includă măsuri specifice ce necesită a fi
puse în aplicare în cazul în care la nivel local, regional sau național consumatorii
nu pot fi asigurați, parțial sau integral cu energie electrică din cauza apariţiei
situațiilor excepționale;
f) asigurarea funcționării corecte, continue şi, în condiţii de competivitate,
a pieței interne a energiei electrice şi punerea în aplicare a unor proceduri
5
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
nediscriminatorii, transparente şi specifice pentru garantarea securității
aprovizionării cu energie electrică în cazul apariţiei situaţiilor excepţionale;
g) crearea condiţiilor necesare pentru monitorizarea securității
aprovizionării cu energie electrică.
3. În sensul prezentului Regulament se aplică noţiunile definite în Legea
nr.107/2016 cu privire la energia electrică, precum şi noţiunile definite după cum
urmează:
contingenţă – defecțiune identificată sau care deja a avut loc la un element
al sistemului electroenergetic în interiorul sau exteriorul ariei de responsabilitate
a operatorului sistemului de transport, inclusiv la elementele instalaţiilor
electrice ale utilizatorilor de reţea şi ale reţelelor electrice de distribuţie
considerate a fi importante de către operatorul sistemului de transport datorită
impactului acestora asupra sistemului electroenergetic din punct de vedere al
asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică şi al prestării serviciilor
de sistem şi care sunt relevante în contextul asigurării securităţii operaţionale a
rețelelor electrice de transport;
contingenţă ordinară – ieşirea din funcţiune a unui element al reţelelor
electrice de transport (o singură linie, o singură linie dublu circuit, un
transformator, un autotransformator, o instalație de compensare conectată direct
la reţelele electrice de transport, un grup generator conectat direct la reţelele
electrice de transport);
contingenţă de excepţie – ieşirea din funcţiune a unei bare colectoare la o
staţie electrică sau ieşirea din funcţiune a unui element al reţelelor electrice de
transport, cum ar fi o defecţiune de ordin comun cu pierderea a mai mult de: o
linie electrică circuit simplu sau dublu, un singur transformator, un grup
generator;
contingenţă de urgenţă – ieşirea simultană din funcţiune a mai multor
elemente ale reţelelor electrice de transport, cum ar fi: două linii electrice
independente, o substație de transport cu mai mult de o bară colectoare, un pilon
cu mai mult de două circuite, unul sau mai multe grupuri generatoare cu o putere
totală ce depăşeşte valoarea maximă instantanee a devierii dintre producere şi
consum în zonă sincronă, care este luată în consideraţie la dimensionarea
rezervei de reglaj primar;
defecțiune în rețeaua de transport - orice tip de scurtcircuit (una, două şi
trei faze, cu sau fără legătură cu pămîntul), un conductor rupt, circuitul întrerupt,
sau o conexiune intermitentă, rezultînd într-o permanentă indisponibilitate a
elementului reţelei electrice de transport afectate;
securitatea sistemului electroenergetic – capacitate a sistemului
electroenergetic de a face faţă unor perturbaţii bruşte cum ar fi scurtcircuitele sau
pierderii neprevăzute ale unor elemente ale acestuia;
6
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
securitatea operațională a sistemului electroenergetic - capacitate a
sistemului electroenergetic de a menţine situaţia normală sau de a reveni la
situaţia normală cît mai curînd posibil în cazul survenirii unei contingenţe, și
care se caracterizează prin limite termice, constrîngeri de tensiune, curenţi de
scurtcircuit, limite de frecvență și limite de stabilitate;
siguranța exploatării rețelelor electrice - exploatare continuă a rețelelor
electrice de transport sau a rețelelor electrice de distribuție în circumstanțe
previzibile;
situație excepțională în sectorul elecroenergetic – situație creată în
sectorul electroenergetic ca rezultat al unei avarii, calamități naturale, fenomen
distructiv, sau de alt caracter, care are drept consecință deteriorarea sau
distrugerea infrastructurii sistemului electroenergetic, întreruperea aprovizionării
cu energie electrică, crearea pagubelor materiale considerabile, afectarea
activităților economice și a condițiilor de viață a populației din teritoriul afectat;
situaţie excepţională pe piaţa energiei electrice – situație creată pe piața
energiei electrice ca rezultat al unul dezechilibru major între cererea și oferta de
energie electrică, ce pune în pericol alimentarea consumatorilor cu energie sau
are ca efect creșteri bruște și semnificative de prețuri;
situaţia normală de funcţionare a sistemului electroenergetic - situaţie în
care sistemul electroenergetic, în pofida unor circumstanţe, se află într-o stare în
care se menţin parametrii normali de funcţionare şi se menţine starea sigură de
funcţionare a sistemului electroenergetic;
stabilitate statică – capacitate a sistemului electroenergetic de a ajunge
într-o stare de regim permanent, identic cu regimul iniţial sau foarte aproape de
acesta, în urma unei oarecare mici perturbaţii;
stabilitate tranzitorie – capacitate a sistemului electroenergetic de a
reveni la o stare de funcţionare sincronă, după una sau mai multe perturbaţii
majore;
stare sigură de funcţionare - stare de funcţionare în care sunt satisfăcute
criteriile de stabilitate statică şi tranzitorii;
parametri normali de funcţionare a sistemului electroenergetic –parametrii care respectă valorile limită a tensiunii, a curenţilor şi a frecvenţei stabilite în Normele tehnice ale reţelelor electrice, aprobate de Agenţia Naţională
pentru Reglementare în Energetică precum şi în standardele naţionale de calitate,
aprobate de organismul naţional de standardizare;
perturbaţie majoră – scurtcircuite, declanşări de linii, unităţi de transformare sau grupuri generatoare care determină abateri semnificative ale
parametrilor de funcţionare a sistemului electroenergetic (SE);
plan de restaurare a funcţionării sistemului electroenergetic – plan
elaborat de operatorul sistemului de transport, care conţine măsuri tehnice şi
organizatorice necesare de a fi realizate în vederea revenirii la starea normală
7
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
de funcţionare a sistemului electroenergetic, după apariţia unor perturbații
majore în sistemul electroenergetic sau după o cădere parţială sau totală a
sistemului electroenergetic;
vîrf de consum (vîrf de sarcină) - valoare maximă a sarcinii electrice
înregistrată într-o perioadă de timp.
II. ASIGURAREA SECURITĂŢII APROVIZIONĂRII
CU ENERGIE ELECTRICĂ
4. Asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică este o
competență partajată a întreprinderilor electroenergetice şi autorităţilor
responsabile de buna funcţionare a acestui sector, conform competențelor
instituționale/funcționale şi implică stabilirea şi monitorizarea implementării
măsurilor preventive și de urgenţă ce trebuie să fie puse în aplicare pentru
prevenirea unor situații excepționale și, respectiv, în cazul apariţiei unor situaţii
excepţionale. În acest scop, Guvernul și operatorul sistemului de transport
exercită atribuțiile stabilite în Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică
și promovează colaborarea bilaterală şi cea regională cu privire la asigurarea
securității aprovizionării cu energie electrică.
5. Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
energeticii (în continuare – organul central de specialitate) are următoarele
atribuții:
1) efectuează evaluarea riscurilor în conformitate cu criteriile stabilite în
Anexa la prezentul Regulament, pe baza informațiilor furnizate obligatoriu de
către întreprinderile electroenergetice;
2) elaborează, promovează şi monitorizează implementarea Planului de
acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice;
3) elaborează şi promovează Regulamentul cu privire la protecţia
reţelelor electrice;
4) asistă Guvernul la monitorizarea securității aprovizionării cu energie
electrică la nivel național și elaborează raportul de monitorizare privind
securitatea aprovizionării cu energie electrică.
6. Pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin prezentul Regulament,
organul central de specialitate colaborează cu Agenţia Naţională pentru
Reglementare în Energetică (în continuare - ANRE) și cu întreprinderile
electroenergetice.
7. Organul central de specialitate colaborează cu alte organe sau autorități
ale administraţiei publice centrale, cu alte autorităţi publice, cu autoritățile
8
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
administrației publice locale și cu întreprinderile electroenergetice în scopul
prevenirii posibilelor întreruperi în aprovizionarea cu energie electrică şi al
limitării daunelor ce pot fi cauzate în cazul apariţiei unei situații excepționale.
8. În scopul asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică,
organul central de specialitate va colabora cu operatorul sistemului de transport
și cu autorităţile publice de resort din ţările vecine, în special în legătură cu:
1) coordonarea măsurilor privind securitatea aprovizionării cu energie
electrică în situaţii excepţionale, stabilite în conformitate cu prezentul
Regulament;
2) dezvoltarea şi modernizarea interconexiunilor pentru asigurarea
capacităţilor necesare în vederea asigurării securității aprovizionării cu energie
electrică;
3) identificarea condiţiilor şi a modalităţilor practice de acordare a
asistenţei reciproce;
4) schimbul de informații referitor la prevenirea şi/sau depășirea
situațiilor excepționale.
9. Gestionarea generală a situaţiilor excepţionale, inclusiv prin
coordonarea măsurilor întreprinse de către organul central de specialitate, de
către alte organe și autorități ale administrației publice centrale, de către alte
autorități publice, de către întreprinderile electroenergetice, în special de către
operatorul sistemului de transport, precum şi de către alţi participanţi la piaţa
energiei electrice în cazul apariţiei unei situaţii excepţionale, precum și
monitorizarea realizării măsurilor respective se efectuează de către Comisia
pentru situaţii excepţionale a Republicii Moldova (în continuare - Comisia),
creată în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 1340/2001 cu privire la
Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.
III. COMISIA PENTRU SITUAŢII EXCEPŢIONALE
10. Comisia își desfășoară activitatea în conformitate cu legislaţia în
vigoare, inclusiv conform Legii nr. 107/2016 cu privire la energia electrică,
prezentului Regulament, precum și în conformitate cu Regulamentul Comisiei
pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 1340/2001 (în continuare – Regulamentul Comisiei).
11. Comisia are următoarele atribuţii:
a) examinează, în termen de 12 ore, sesizările privind apariţia unei
situaţii excepționale şi constată apariţia situaţiei excepţionale dacă se confirmă
existenţa condiţiilor aferente;
b) preia, în cazul constatării situaţiei excepţionale, atribuţiile privind
gestionarea generală a situaţiei excepţionale, în special, atribuţiile privind
9
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
coordonarea acţiunilor care urmează să fie întreprinse, în conformitate cu Planul
de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice, de către organul
central de specialitate, de către alte organe și autorităţi ale administraţiei publice
centrale, de către alte autorităţi publice, de către întreprinderile electroenergetice,
precum şi de către alţi participanţi la piaţa energiei electrice;
c) analizează caracterul, cauzele şi consecinţele situaţiilor excepţionale,
eficacitatea măsurilor întreprinse pentru asigurarea aprovizionării cu energie
electrică, a măsurilor întreprinse pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor
excepţionale, precum şi analizează alte informaţii relevante;
d) adoptă decizii cu privire la aplicarea unor măsuri de urgenţă ce nu
sunt stabilite în Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei
electrice, pentru lichidarea avariilor în SE şi pentru asigurarea protecţiei
populaţiei şi a patrimoniului;
e) asigură informarea populației, prin intermediul mass-media, cu
privire la cauzele şi proporţiile situaţiilor excepţionale, cu privire la măsurile
întreprinse de întreprinderile electroenergetice şi autorităţile responsabile pentru
prevenirea şi lichidarea consecinţelor acestora, pentru protecția populației și a
teritoriului, pentru familiarizarea populației cu regulile de comportament în
situații excepționale, precum şi cu privire la măsurile întreprinse pentru
asigurarea aprovizionării cu energie electrică.
f) monitorizează realizarea de către întreprinderile electroenergetice, de
către organul central de specialitate, de către alte organe sau autorităţi ale
administraţiei publice centrale, de către alte autorităţi publice, precum şi de către
alţi participanţi la piaţa energiei electrice a măsurilor stabilite în Planul de acţiuni
pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice în scopul prevenirii
apariţiei de situaţii excepţionale, al sporirii gradului de protecţie al SE şi al
asigurării aprovizionării consumatorilor cu energie electrică;
g) exercită alte atribuții stabilite în prezentul Regulament și în
Regulamentul Comisiei.
12. Ținerea lucrărilor de secretariat ale Comisiei se asigură de
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor
Interne (în continuare - IGSU) în conformitate cu prevederile art. 6 din Hotărîrea
Guvernului nr. 1340 din 4 decembrie 2001.
13. Conform pct. 13 din Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 1340 din
4 decembrie 2001, în condiții de pericol, declanșare sau lichidare a consecințelor
situațiilor excepționale, activitatea Comisiei este asigurată de Centrul de dirijare
în situații excepționale, format pe lîngă IGSU.
10
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
IV. PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU SITUAŢII EXCEPŢIONALE PE
PIAŢA ENERGIEI ELECTRICE
14. Pentru reducerea numărului situaţiilor în care poate fi afectată
securitatea aprovizionării cu energie electrică, precum şi pentru gestionarea
eficientă a unei situaţii excepţionale atît în sectorul electroenergetic cît și pe piața
energiei electrice, organul central de specialitate elaborează și prezintă
Guvernului spre aprobare Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa
energiei electrice (în continuare – Planul de acţiuni).
15. În vederea elaborării Planului de acţiuni, organul central de
specialitate, în colaborare cu întreprinderile electroenergetice și în baza
informațiilor furnizate de către acestea, efectuează o analiză amplă a situaţiei
existente în SE, a situației pe piaţa energiei electrice şi, pe pieţele energiei
electrice regionale, precum şi identifică şi evaluează riscurile, conform
principiilor stabilite în Anexa la prezentul Regulament.
16. La elaborarea Planului de acţiuni, organul central de specialitate
colaborează, în special prin efectuarea schimbului de informaţii cu ANRE și
participanții la piața energiei electrice. Planul de acțiuni este elaborat cu
asistenţa operatorului sistemului de transport care deţine licenţă pentru
conducerea centralizată a sistemului electroenergetic.
17. Planul de acţiuni trebuie să reflecte soluţii pentru reducerea riscurilor,
precum şi pentru restabilirea situaţiei normale de funcţionare a SE în cazul
apariţiei unor situaţii excepţionale, iar la elaborarea acestuia urmează să fie
respectate următoarele obiective:
a) promovarea şi atragerea investiţiilor în dezvoltarea capacităţilor noi de
producere a energiei electrice astfel încît să fie asigurată diversificarea surselor
energetice;
b) promovarea şi atragerea investiţiilor în dezvoltarea reţelelor electrice de
transport, inclusiv a interconexiunilor şi crearea unui mediu favorabil pentru
dezvoltarea şi funcţionarea sigură, fiabilă şi durabilă a SE;
c) creşterea eficienţei energetice a SE, inclusiv prin facilitarea
implementării unor procese şi echipamente de economisire a energiei electrice,
consolidarea structurii de producţie publică şi reducerea ponderii de tehnologii
mari consumatoare de energie electrică;
d) reducerea efectelor pe termen lung a creșterii cererii de energie
electrică;
e) creşterea ponderii energiei electrice din surse regenerabile în cadrul
aprovizionării cu energie electrică;
f) menţinerea unui echilibru rezonabil între costurile cu investiţiile în
infrastructura SE şi avantajele pentru consumatorii finali;
11
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
g) crearea de condiţii favorabile pentru a se asigura că cererea internă de
energie electrică este satisfăcută, iar aprovizionarea cu energie electrică se
efectuează în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate,
calitate şi transparenţă;
h) crearea condiţiilor necesare pentru ca piaţa energiei electrice să fie
funcţională şi competitivă;
i) crearea premiselor necesare pentru integrarea pieţei energiei electrice
în piaţa regională, consolidînd poziţia Republicii Moldova ca ţară de tranzit în
domeniul energiei electrice.
18. Planul de acţiuni trebuie să conţină date şi informaţii cu privire la:
a) evaluarea pieței energiei electrice şi cu privire la starea SE, cu
utilizarea indicatorilor de concentrare / de performanțăîn acest sens;
b) interconexiunile existente şi cele planificate de a fi dezvoltate pentru
diversificarea direcţiilor şi a surselor de energie necesare pentru asigurarea
securităţii aprovizionării cu energie electrică;
c) rezultatele obţinute urmare a identificării şi evaluării riscurilor asociate
securităţii aprovizionării cu energie electrică şi cu privire la soluțiile propuse
pentru depășirea acestora;
d) rolul şi responsabilităţile autorităţilor de resort, ale operatorului
sistemului de transport, ale altor întreprinderi electroenergetice, inclusiv
obligaţiile de serviciu public impuse acestora, precum şi rolul şi
responsabilităţile altor participanţi la piaţa energiei electrice în legătură cu
prevenirea apariţiei situaţiilor excepţionale şi în cazul apariţiei acestora;
e) măsurile preventive ce urmează a fi întreprinse pentru a evita apariţia
situaţiilor excepţionale, inclusiv cele ce se referă la:
- dezvoltarea capacităţilor de producere, de transport şi/sau de distribuţie
a energiei electrice;
- siguranța exploatării reţelelor electrice;
- sporirea flexibilităţii SE, a producerii energiei electrice, inclusiv a
producerii energiei electrice din surse regenerabile, precum şi referitor la
sporirea flexibilităţii importului energiei electrice atît din est, precum şi din vest;
- reducerea cererii de energie electrică și utilizarea surselor de rezervă
de producere a energiei electrice în cazul dezechilibrelor dintre producție și
consum, la facilitarea şi utilizarea contractelor întreruptibile de aprovizionare cu
energie electrică;
f) măsurile aferente menţinerii şi utilizării stocurilor de combustibili
alternativi, necesari pentru producerea energiei electrice în situaţii excepţionale,
măsurile aferente diversificării direcţiilor și a surselor de aprovizionare cu
combustibili alternativi utilizaţi pentru producerea energiei electrice;
12
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
g) modul şi cazurile în care urmează să fie limitată sau chiar sistată
livrarea energiei electrice unor categorii de consumatori în cazul apariției
situaților excepţionale;
h) alte măsuri de urgenţă, ce urmează a fi întreprinse în cazul apariţiei
situaţiilor excepţionale;
i) categoriile de consumatori în raport cu care, în cazul apariției situațiilor
excepționale, urmează să fie întreprinse măsurile necesare pentru menținerea
aprovizionării cu energie electrică, cu condiția existenței posibilităților tehnice şi
cu respectarea prevederilor Normelor de amenajare a instalațiilor electrice;
j) mecanismele care urmează să fie utilizate în cadrul colaborării cu ţările
vecine sau cu alte ţări, inclusiv în contextul întocmirii și punerii în aplicare a
Planurilor comune de acțiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei
electrice.
19. La identificarea şi elaborarea măsurilor ce urmează a fi incluse în
Planul de acțiuni, trebuie să se ia în considerare impactul economic, eficacitatea
și eficiența acestora, impactul asupra funcționării pieței energiei electrice,
precum şi impactul asupra mediului și consumatorilor de energie electrică.
Astfel, urmează să fie acordată prioritate măsurilor preventive ce se bazează pe
mecanisme de piață, care nu creează sarcini inutile, nerealizabile pentru
întreprinderile electroenergetice şi care nu afectează în mod negativ modul de
funcționare a pieței energiei electrice.
20. La elaborarea Planului de acțiuni, în special în legătură cu măsurile
care vizează infrastructura SE, urmează să fie luate în consideraţie planurile de
dezvoltare a rețelelor electrice de transport, pentru 10 ani şi planurile de
dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie, pentru 3 ani.
21. Planul de acţiuni trebuie să îndeplinească obiectivele stabilite în Legea
cu privire la energie electrică, precum şi să asigure faptul că întreprinderile
electroenergetice și consumatorii de energie electrică vor avea, în limitele
posibilităţilor tehnice, suficient timp pentru a reacționa la situația excepțională ce
a survenit pe piața energiei electrice.
22. La elaborarea Planului de acţiuni trebuie să se ţină cont de nivelurile a
SE, descrise în punctul 18 din Anexă la prezentul Regulament, precum şi de
faptul că în Planul respectiv pot fi introduse măsurile care îndeplinesc
următoarele condiţii:
a) să nu fie introduse măsuri de restricționare a fluxurilor de energie
electrică pe piaţa energie electrice;
13
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
b) să nu fie pusă în pericol sau să nu fie afectată în mod grav
aprovizionarea cu energie electrică în țările vecine;
c) să fie menţinute condiţiile de acordare a accesului la reţelele electrice
pentru realizarea schimburilor transfrontaliere de energie electrică, stabilite prin
Legea cu privire la energia electrică, în măsura posibilităţilor tehnice şi în
limitele cerinţelor de siguranţă a SE.
23. Planul de acţiuni se aprobă de către Guvern, se publică în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova şi se plasează pe pagina web oficială a organului
central de specialitate.
24. În contextul prevederilor punctul 8, organul central de specialitate
participă, în colaborare cu autorităţile de resort din țările vecine, la elaborarea de
Planuri comune de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice.
25. Planul de acţiuni se actualizează la fiecare doi ani, dacă împrejurările
nu necesită o actualizare mai frecventă și reflectă versiunea actualizată a
evaluării riscurilor.
V. SITUAŢIA EXCEPŢIONALĂ ŞI OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR
IMPLICATE
26. Apariţia unei situaţii excepţionale se constată de Comisie la sesizarea
unui operator al sistemului de transport, în modul stabilit în prezentul
Regulament. Comisia poate fi sesizată pentru constatarea apariţiei unei situaţii
excepţionale şi de organul central de specialitate. Sesizarea în adresa Comisiei se
depune prin intermediul IGSU.
27. În cazul în care un operator al sistemului de transport constată că există
premise sau date concrete cu privire la apariția unor evenimente, din cele
enumerate în Planul de acţiuni, acesta este obligat să sesizeze, în regim de
urgență, Comisia şi să informeze organul central de specialitate, cu prezentarea
întregului set de informații pe care le deţine cu privire la situația creată și cu
privire la măsurile întreprinse pentru prevenirea sau reducerea riscurilor apărute.
28. În cazul în care, la apariția situaţiei excepţionale, este necesară
intervenţia imediată a operatorului sistemului de transport, a operatorului
sistemului de distribuţie, operatorul de sistem respectiv urmează să întreprindă
toate măsurile necesare pentru limitarea sau eliminarea stării excepționale fără a
aștepta confirmarea din partea Comisiei privind existența unei stării
excepționale.
14
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
29. Comisia sesizată în conformitate cu punctul 26 este obligată să verifice,
în termen de cel mult 12 ore de la sesizare, dacă sunt îndeplinite condiţiile
privind existenţa situaţiilor excepţionale şi, dacă acestea se confirmă, constată
existenţa situaţiei excepţionale.
30. Dacă, după verificare, Comisia decide că în sectorul electroenergetic
sau pe piaţa energiei electrice nu există situație excepțională, aceasta informează
operatorul sistemului de transport respectiv și organul central de specialitate
despre acest fapt, iar operatorii de sistem sunt obligaţi să revină de îndată la
activitatea în condiții normale de funcționare.
31. În cazul constatării de către Comisie a existenţei unei situaţii
excepţionale, toate acțiunile ce urmează a fi întreprinse de către întreprinderile
electroenergetice, în special de către operatorii sistemelor de transport, de către
alţi participanţi la piaţa energiei electrice, precum şi acțiunile organului central
de specialitate, ale altor autorităţi sau organe ale administraţiei publice centrale,
ale altor autorităţi publice în legătură cu apariția unei situației excepţionale, se
coordonează de către Comisie în conformitate cu prezentul Regulament și Planul
de acțiuni.
32. În cazul în care situația excepțională a fost soluționată prin intervenția
promptă a operatorului sistemului de transport și a altor întreprinderi
electroenergetice sau a participanților la piața de energie electrică, Comisia
constată evenimentul și confirmă măsurile întreprinse.
33. Operatorul sistemului de transport responsabil anunţă deîndată
producătorii, operatorii sistemelor de distribuţie şi furnizorii în legătură cu
apariţia situaţiilor excepţionale şi dispune, în funcţie de situaţie, întreprinderea
măsurilor stabilite în Planul de acţiuni, precum și a măsurilor stabilite pin
deciziile Comisiei.
34. Organele şi autoritățile administraţiei publice centrale, alte autorităţi
publice sunt obligate să întreprindă măsurile necesare, stabilite în Planul de
acțiuni, precum și să îndeplinească deciziile Comisiei. La necesitate, Comisia
solicită concursul autorităților administrației publice locale, teritoriul cărora este
afectat de situația excepțională, pentru lichidarea consecințelor unei situații
excepționale și revenirea la situația normală de funcționare a sistemului
electroenergetic și a pieței energiei electrice.
35. Pe perioada existenţei situaţiei excepţionale, Planul de acţiuni este
documentul operativ de lucru al Comisiei, precum şi al întreprinderilor
electroenergetice, al altor participanţi la piaţa energiei electrice, al organului
15
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
central de specialitate, al altor organe și organe ale administraţiei publice
centrale, precum şi al altor autorităţi publice.
36. Pe perioada existenței situaţiei excepţionale, în conformitate cu
prevederile punctului 11, lit. d) din prezentul Regulament, Comisia adoptă, la
necesitate, inclusiv în legătură cu lichidarea avariilor în SE şi în legătură cu
asigurarea protecţiei populaţiei şi a patrimoniului, decizii cu privire la aplicarea
unor măsuri de urgenţă ce nu sunt stabilite în Planul de acţiuni.
37. În conformitate cu prevederile art. 56 alin. (11) din Legea nr. 107 din
27 mai 2016, măsurile întreprinse de părţile implicate în conformitate cu Planul
de acţiuni și în conformitate cu deciziile Comisiei sunt obligatorii şi prevalează
în raport cu planurile proprii ale întreprinderilor electroenergetice, cu prevederile
contractuale şi actele normative în domeniu.
38. Pe perioada existenţei situaţiei excepţionale, operatorul sistemului de
transport responsabil prezintă zilnic, pînă la orele 6.30 și 17.30, Comisiei și
organului central de specialitate informaţii cu privire la măsurile întreprinse de
acesta, de alți operatori de sistem, de alte întreprinderi electroenergetice, precum
şi de alţi participanţi la piaţa energiei electrice în conformitate cu Planul de
acţiuni și deciziile Comisiei. Producătorii de energie electrică, operatorii de
sistem, furnizorii, precum şi alţi participanţi la piaţa energiei electrice sunt
obligaţi să colaboreze cu operatorul sistemului de transport responsabil şi să îi
prezinte informaţiile solicitate.
39. Pe perioada existenţei situaţiei excepţionale, organele și autorităţile
administraţiei publice centrale, autorităţile publice, autoritățile administrației
publice locale prezintă zilnic, pînă la orele 6.30 și 17.30, Comisiei informații cu
privire la măsurile întreprinse.
40. Schimbul de informații dintre Comisie și organele și autoritățile
administraţiei publice centrale, autoritățile publice, administrației publice locale
și respectiv, dintre Comisie și operatorul sistemului de transport responsabil se
efectuează în conformitate cu Hotărîrea de Guvern nr. 1076/2010 cu privire la
clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare şi prezentare a
informațiilor în domeniul protecției populației şi teritoriului în caz de situaţii
excepţionale.
41. Pe perioada existenţei situaţiilor excepţionale consumatorii finali în
raport cu care, potrivit Planului de acţiuni, pot fi aplicate măsurile de deconectare
sau de limitare a livrării energiei electrice, au obligaţia să întreprindă măsurile
necesare pentru a asigura siguranţa echipamentelor, a utilajelor şi a instalaţiilor
16
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
lor şi, după caz, să treacă la utilizarea surselor de rezervă și de combustibili
alternativi.
42. Pe perioada existenţei situaţiilor excepţionale, la necesitate, se va realiza
suspendarea parțială sau totală a pieței de energie electrică conform
mecanismelor de suspendare a pieții stabilite în baza cadrului de reglementare al
ANRE.
43. La dispariţia cauzelor care au determinat apariţia situaţiei excepţionale,
operatorul sistemului de transport responsabil este obligat să notifice imediat
Comisia și organul central de specialitate în legătură cu aceasta. Comisia, în
termen de cel mult 12 ore, verifică, și, eventual constată încetarea situaţiei
excepţionale şi notifică despre acest fapt operatorul sistemului de transport
responsabil și organul central de specialitate.
44. După încetarea situaţiei excepţionale, operatorii de sistem, precum şi
alţi participanţi la piaţa energiei electrice sunt obligaţi să revină de îndată la
activitatea în condiţii normale de funcționare.
45. În cazul în care situaţia excepțională nu poate fi gestionată în modul
corespunzător prin aplicarea măsurilor stabilite la nivel naţional, după informarea
prealabilă a Comisiei, organul central de specialitate comunică acest fapt
preşedintelui Grupului de coordonare privind securitatea aprovizionării
Comunităţii Energetice, pentru a fi convocată o şedinţă a Grupului de coordonare
în vederea examinării situaţiei şi, după caz, în vederea acordării asistenţei
Republicii Moldova, în legătură cu coordonarea măsurilor implementate, pentru
a face faţă situaţiei excepţionale.
VI. MONITORIZAREA SECURITĂŢII APROVIZIONĂRII CU
ENERGIE ELECTRICĂ
46. În conformitate cu Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică și Legea
nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, funcţia de monitorizare a securității
aprovizionării cu energie electrică se asigură de către Guvern, prin intermediul
organului central de specialitate, şi în cooperare cu ANRE.
47. Monitorizarea securităţii aprovizionării cu energie electrică vizează în
special:
1) acoperirea balanţei dintre cerere şi ofertă pe piaţa energiei electrice;
2) nivelul cererii prognozate de energie electrică şi sursele disponibile de
acoperirea a cererii;
17
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
3) îndeplinirea măsurilor de acoperire a sarcinii de vîrf şi a deficitului în
furnizarea energiei electrice în cazul în care unul sau mai mulţi furnizori nu sunt
disponibili sau sunt în imposibilitate de a furniza cantităţile necesare de energie
electrică, inclusiv în cazul apariţiei de situaţii excepţionale;
4) capacităţile suplimentare ale centralelor electrice, ale reţelelor electrice
de transport, inclusiv ale interconexiunilor construite, aflate în construcţie sau
planificate de a fi construite;
5) gradul de interconectare al SE cu sistemele electroenergetice ale ţărilor
vecine;
6) calitatea şi nivelul de întreţinere a reţelelor electrice, securitatea
exploatării acestora;
7) contractele noi de procurare a energiei electrice din import pe termen
lung şi scurt.
48. Organul central de specialitate urmează să întocmească un raport de
monitorizare privind securitatea aprovizionării cu energie electrică, cu respectare
cerințelor stabilite la art. 4 alin. (3) din Legea nr. 107/2016 cu privire la energia
electrică.
49. Întreprinderile electroenergetice sunt obligate să reflecte în rapoartele
anuale de activitate informaţii cu privire la măsurile întreprinse pentru a
contribui la asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică, situațiile
excepționale care au avut loc pe parcursul anului, cauza apariției, durata,
consecințele, precum și cu privire la măsurile aplicate.
50. Întreprinderile electroenergetice sunt obligate să ofere organului central
de specialitate, la cerere sau din proprie inițiativă, dacă identifică evenimente sau
procese ce pot afecta negativ securitatea aprovizionării cu energie electrică, toate
informațiile necesare îndeplinirii funcției de monitorizare a securității
aprovizionării cu energie electrică.
Anexă
la Regulamentul privind situaţiile excepţionale
pe piaţa energiei electrice
Aspecte generale şi riscuri asociate aprovizionării cu energie electrică
1. Securitatea aprovizionării cu energie electrică este asociată cu
posibilitatea producerii unor evenimente sau procese ce pot duce la apariţia de
perturbări în funcţionarea normală a SE, care afectează aprovizionarea
consumatorilor cu energie electrică, inclusiv a organelor şi instituțiilor statului, a
agenților economici, a altor consumatori noncasnici, precum şi a consumatorilor
casnici, astfel fiind afectată securitatea economică a ţării.
18
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
2. Securitatea aprovizionării cu energie electrică este strîns legată de orice
acţiune sau inacţiune a oricărui participant la piaţă energiei electrice: producător,
operator al sistemului de transport sau de distribuţie, furnizor sau consumator de
energie electrică şi depinde, fără a se limita, de următorii factori:
1) securitatea SE;
2) accesul la resursele energetice primare;
3) răspunsul la cererea de energie electrică (securitatea ofertei);
4) securitatea transportului energiei electrice;
5) securitatea distribuţiei energiei electrice;
6) securitatea furnizării energiei electrice;
7) stabilitatea preţurilor pentru resursele energetice primare şi pentru
energia electrică;
8) securitatea plăţilor şi a veniturilor producătorilor, ale operatorilor de
sistem, precum şi ale furnizorilor.
3. În conformitate cu prezentul Regulament, securitatea aprovizionării cu
energie electrică include capacitatea SE de a livra energie electrică la locurile de
consum ale consumatorilor finali în condiții de accesibilitate, disponibilitate,
fiabilitate, continuitate, transparență și la parametrii de calitate prestabiliți.
4. Este necesară asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică
atît pe termen scurt, precum şi pe termen lung.
5. Securitatea aprovizionării cu energie electrică pe termen scurt se referă
la livrarea efectivă a energiei electrice și implică fiabilitatea operațională a SE în
ansamblu și a elementelor acestuia, inclusiv capacitatea de a depăși
disfuncționalitățile pe termen scurt ale elementelor SE.
6. Asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică pe termen scurt
se realizează cu ajutorul a trei elemente de bază: dezvoltarea capacităţii adecvate
de producere, prestarea serviciilor de sistem şi asigurarea echilibrului între cerere
și ofertă în mod continuu.
7. Securitatea aprovizionării cu energie electrică pe termen lung se asigură
cu ajutorul a trei elemente de bază: accesul la combustibilii primari, adecvanţa
SE și adecvanţa pieței energiei electrice.
8. Accesul la combustibilii primari reprezintă o condiţie cheie pentru ca
producătorii de energie electrică să dispună de posibilitatea reală de a alege în
19
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
mod liber sursele de energie primară, la prețuri accesibile și în condiții de
continuitate.
9. Adecvanţa SE se definește ca fiind capacitatea sistemului
electroenergetic de a satisface în permanentă cererile de putere și energie ale
consumatorilor, luînd în considerare ieșirile din funcțiune ale elementelor
sistemului, atît cele programate cît și cele rezonabil de așteptat a se produce
neprogramat.
10. Adecvanţa producerii energiei electrice vizează asigurarea unor
capacităţi suficiente de producere a energiei electrice şi/sau a unor capacităţi
suficiente şi sigure de import al energiei electrice, separat sau în combinație,
pentru a satisface în permanență cererea, inclusiv cererea de vîrf. Este important
de menționat faptul că potențialul de import trebuie să fie întotdeauna luat în
considerare atunci cînd se analizează adecvanţa capacității de producere a
energiei electrice, deoarece asigurarea în mod suficient doar a capacităţilor
naţionale de producere a energiei electrice nu este o soluție fezabilă. Mai mult,
luînd în consideraţie mărimea pieței energiei electrice din Republica Moldova şi
posibilitatea dezvoltării piețelor regionale, asigurarea de capacitați suficiente de
import al energiei electrice determină o integrare a pieței naționale într-o piață
regională, cu avantajul creșterii dimensiunii pieței relevante.
11. Adecvanţa rețelelor electrice vizează asigurarea disponibilităţii reţelelor
electrice, inclusiv a interconexiunilor, pentru a satisface cererea de putere şi de
energie electrică.
12. Adecvanţa pieței energiei electrice vizează capacitatea pieței energiei
electrice de a asigura şi facilita relațiile comerciale între producători, furnizori și
consumatorii de energie electrică. Adecvanţa pieţei energiei electrice depinde în
mod direct de realizarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 174/2017 cu
privire la energetică și Legii nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, care
creează cadrul corespunzător pentru funcționarea acesteia.
13. Evenimentele sau procesele care pot afecta negativ securitatea
aprovizionării cu energie electrică constituie riscuri asociate acesteia și pot fi
structurate în patru grupe principale, după cum urmează:
1) riscuri tehnice, care sunt generate de lipsa investiţiilor necesare pentru
dezvoltarea şi renovarea centralelor electrice si a reţelelor electrice, inclusiv a
interconexiunilor;
2) riscuri economice, care sunt generate de dezechilibrul dintre cererea şi
oferta energiei electrice, care se datorează unor deficiențe conceptuale ale pieţei
energiei electrice, unui număr insuficient de participanți la piață, instabilității
20
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
preţurilor, lipsei de investiţii, instabilității şi nesiguranţei veniturilor
participanţilor la piața energiei electrice, etc.;
3) riscuri politice, care decurg din tensiunile politice între ţări şi
deficienţele sistemelor de reglementare sau de independență a reglementatorilor,
care pot fi determinate și de presiunile exercitate de unii participanți la piața
energiei electrice ce doresc să-și asigure avantaje de monopol, de preţ, de
cantitate şi de calitate, etc.;
4) riscuri fizice şi de mediu, care pot decurge din conflicte armate,
terorism, dezastre naturale, accidente, condiţii climaterice nefavorabile etc.
14. Riscurile prezintă o serie de caracteristici generale, după cum urmează:
a) riscul este o realitate cu care se confruntă orice economie dependentă
de resurse energetice externe, indiferent de gradul său de dezvoltare;
b) orice participant la procesele şi circuitele economice, indiferent de
anvergura activităţii sale, se confruntă cu anumite riscuri pe care trebuie să fie
capabil să le gestioneze;
c) odată ce se materializează, riscul poate produce pagube atît de natură
economică, precum şi de natura financiară;
d) riscul are o acţiune ireversibilă, în sensul în care efectele sale, odată
produse, nu mai pot fi înlăturate decît cu măsuri şi cheltuieli suplimentare,
deseori costisitoare;
e) riscul impune efectuarea de analiză permanentă la nivelul
întreprinderilor electroenergetice și a participanților la piața de energie electrică,
luarea de măsuri preventive şi alocarea de mijloace necesare pentru prevenirea şi
combaterea lui.
15. La identificarea şi evaluarea riscurilor este necesar de a lua în calcul
dependenţele, interdependenţele şi interacţiunile de pe piețele energiei electrice
naţionale şi regionale, dintre participanții la piață, dintre pieţe, dar şi dintre
participanți, resurse şi pieţe. Aceste riscuri pot fi externe şi interne.
16. Riscurilor externe le pot fi atribuite următoarele caracteristici specifice:
1) limitarea sau sistarea furnizării energiei electrice din import pe una sau
mai multe direcţii, din diferite motive politice, economice sau fizice;
2) limitarea sau sistarea furnizării energiei electrice din importîn cazul
apariţiei unor condiţii meteo extreme ce duc la majorare semnificativă a cererii
de energie electrică în țările de origine sau de tranzit;
3) sistarea furnizării gazelor naturale din import, care poate duce la stoparea
sau limitarea producerii energiei electrice la centralele electrice locale.
21
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
17. Riscurilor interne le pot fi atribuite următoarele caracteristici specifice:
1) sistarea furnizării energiei electrice de la centrala electrică amplasata pe
malul stîng al Nistrului (CERS Moldovenească), din motive politice, economice
sau tehnice, din lipsă de combustibili, etc;
2) defecţiunile tehnice în reţelele electrice de transport, amplasate pe malul
stîng al Nistrului, prin care se transportă energia electrică de la CERS
Moldovenească şi din import din Ucraina;
3) defecţiuni în reţelele electrice de transport, amplasate pe malul drept al
Nistrului;
4) defecţiuni în reţelele electrice de distribuţie, amplasate pe malul drept al
Nistrului;
5) sistarea livrării energiei electrice de la centralele electrice amplasate pe
malul drept al Nistrului, din motive tehnice sau economice, etc;
6) perturbări majore în SE, inclusiv prin rămînerea fără tensiune a unei zone
sau a întregului SE.
18. În funcție de situaţia creată în SE, riscurile pot fi grupate în
corespundere cu cele 5 niveluri ale stării de funcționare a SE, și anume:
1) Starea normală de funcţionare a SE, care se caracterizează prin faptul
că, în pofida unor eventuale circumstanţe nefavorabile, SE se află într-o stare
sigură de funcţionare, în care se menţin parametrii normali de funcţionare şi se
asigură aprovizionarea continuă şi fiabilă a consumatorilor cu energie electrică.
2) Situaţia (N-1), care se caracterizează prin faptul că, în pofida apariţiei
unei contingenţe ordinare, elementele rămase în funcțiune ale reţelelor electrice
de transport sunt capabile să facă faţă situației noi create de aceasta, fără a
încălca limitele de siguranță operațională a SE şi fără a prejudicia asigurarea
aprovizionării cu energie electrică. Criteriul (N-1) se consideră menţinut în cazul
în care contingenţa apărută nu duce la:
a) întreruperi în alimentarea consumatorilor cu energie electrică;
b) trecerea într-un regim staţionar de funcţionare, în care există depăşiri ale
limitelor admisibile ale curentului şi ale tensiunii, fapt ce cauzează deteriorări de
echipamente;
c) trecerea într-un regim staţionar de funcţionare, în care valorile tensiunii nu
se încadrează în limitele admisibile;
d) depăşiri ale limitelor admisibile ale puterii de scurtcircuit în noduri;
e) pierderea stabilităţii SE;
f) declanşarea altor echipamente din reţelele electrice de transport, cu
excepţia celor care se declanşează prin automatizări prevăzute special să
acționeze împotriva extinderii unei avarii în situaţia respectivă;
22
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
g) pierderea caracterului unitar al SE.
3) Situația de alertă, care se caracterizează prin faptul că SE se află în
limitele de siguranță operațională însă în SE a fost detectată o contingenţă de
excepţie, iar, în cazul declanşării acesteia, acţiunile de remediere disponibile nu
sunt suficiente pentru a menține starea normală de funcţionare a SE.
Pentru situația de alertă sunt caracteristice şi cazurile în care este posibilă apariţia
unor limitări în livrarea energiei electrice din import sau de la producătorii locali.
În cazul situației de alertă, SE este în măsură să asigure, în general,
aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică, excepţie fiind unele cazuri de
limitare, la nivel local, sau întreruperi în aprovizionarea cu energie electrică a
unor consumatori finali, pe anumite intervale de timp.
4) Situația de urgență, care se caracterizează prin faptul că, în urma
apariţiei unei contingenţe de urgenţă, limitele de siguranţă operaţională a SE
sunt încălcate, iar cel puţin un parametru operațional se află în afara limitelor
respective.
Pentru situația de urgenţă este caracteristică şi situația în care livrarea
energiei electrice din import sau de la producătorii locali este limitată
semnificativ sau chiar întreruptă. În această situaţie SE nu este în măsură să
asigure aprovizionarea tuturor consumatorilor cu energiei electrică şi, respectiv,
livrarea energiei electrice anumitor categorii de consumatori finali este limitată
sau întreruptă pe anumite perioade de timp.
5) Situația de colaps (blackout), care se caracterizează prin faptul că
funcţionarea parţială sau totală a SE nu mai poate fi asigurată. În această situaţie
se întrerupe livrarea energiei electrice consumatorilor finali dintr-o zonă a SE
sau din SE în întregime.
19. În funcţie de durata de timp, riscurile pot fi clasificate după cum
urmează:
a) Pe termen scurt. În această categorie se încadrează riscurile la apariţia
cărora SE poate opera astfel încît să fie evitate pierderea sarcinii de energie
electrică sau provocările cauzate de suprasolicitarea componentelor SE în afara
limitelor admisibile. În categoria respectivă pot fi încadrate perturbaţiile bruşte,
cum ar fi scurt circuitul în liniile electrice, pierderea componentelor critice ale
SE etc.
Din aceeași categorie fac parte şi evenimentele la apariţia cărora SE este
capabil să facă faţă dezechilibrelor cauzate de diferenţele dintre consumul şi
producerea efectivă (la care se adaugă importul efectiv) în timp real, care apar
din trei motive principale, precum:
- întreruperile planificate şi neplanificate ale componentelor SE, utilizate
pentru producerea şi transportul energiei electrice;
- cereri fluctuante de energie electrică de la oră la oră, de la zi la zi şi de la
un sezon la altul;
23
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
- existenţa de resurse energetice variabile, care fluctuează pe parcursul
zilei şi de la sezon la sezon, fiind mai puţin previzibile şi mai dificil de
prognozat, mai ales pentru intervale de timp mai lungi (spre exemplu, energia
produsă din surse regenerabile).
b) Pe termen mediu. Riscurile pe termen mediu sunt acele situaţii care pot
afecta SE în cadrul ciclului său de investiții, adică în intervalul de timp în cadrul
căruia o schimbare completă a SE sau a unor elemente ale SE nu este fezabilă şi
nu se realizează, iar acest fapt poate afecta, în viitor, securitatea aprovizionării cu
energie electrică.
c) Pe termen lung. Din categoria menţionată fac parte potenţialele
constrîngeri pe termen lung, care pot împiedica alegerea în mod liber a surselor
de energie primară şi a surselor de energie electrică, la preţuri accesibile, sau
care pot duce la renunţarea utilizării/implementării unor tipuri de tehnologii mai
eficiente în raport cu cele existente, etc. Riscurile din această categorie implică o
abordare complexă a problemei securităţii aprovizionării cu energia electrică, cu
luarea în considerare a diferitor circumstanţe, cum ar fi, de exemplu, necesitatea
integrării pieţei energiei electrice naţionale într-o piaţă a energiei electrice
regionale.
20. În legătură cu identificarea și evaluarea riscurilor trebuie să fie luate în
consideraţie toate circumstanţele naționale și regionale, relevante pentru
securitatea aprovizionării cu energie electrică și, în special:
1) particularitățile SE;
2) mărimea şi modul de funcţionare a pieței energiei electrice;
3) nivelul cererii și capacitățile interne și externe de a satisface cererea de
consum, luînd în considerație factorul sezonier și perioadele de consum - de bază
și de vîrf a consumului;
4) configurația și capacitatea rețelelor electrice de transport şi starea de
exploatare a acestora;
5) interconexiunile existente, capacităţile maxime de interconexiune pe
fiecare direcţie de import/export, la frontiera ţării;
6) planurile preconizate de construcţie a interconexiunilor noi şi/sau de
majorare a capacităţii interconexiunilor existente;
7) fluxurile de energie electrică reale, inclusiv fluxurile transfrontaliere;
8) planurile de implementare a proiectelor care sunt în măsură să influențeze
pozitiv securitatea aprovizionării cu energie electrică;
9) capacitățile locale de producere a energiei electrice existente şi cele
planificate de a fi construite, dependenţa acestora de combustibilii necesari
pentru producerea energiei;
10) analiza indicatorilor de calitate a serviciului de transport şi de distribuţie,
determinaţi în conformitate cu Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de
transport şi de distribuţie a energiei electrice, aprobat de ANRE, precum şi a
factorilor care pot influența indicatorii respectivi.
24
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
21. Suplimentar celor menţionate în punctul 20 din prezenta Anexă,
trebuie să fie identificate şi analizate cazurile și scenariile de creștere bruscă a
cererii de energie electrică, de limitări sau de întreruperi în aprovizionare cu
energie electrică, ținîndu-se cont de experiențele anterioare, de situaţiile descrise
în punctele 16-17 din prezenta Anexă, de datele statistice aferente, de
probabilitatea și durata survenirii unor astfel de evenimente, de factorul sezonier
etc.
22. În legătură cu interconexiunile și tranzacţiile transfrontaliere de energie
electrică, la analiza şi evaluarea riscurilor se impune identificarea măsurilor
reciproce de acţiune și de corelare a riscurilor cu operatorii sistemelor de
transport din țările vecine.
23. În procesul identificării şi al evaluării riscurilor este imperativă
determinarea nivelului şi a posibilelor consecințe ale acestora, precum şi
identificarea măsurilor necesare pentru reducerea numărului şi/sau a
consecinţelor riscurilor respective. În acest sens urmează a fi analizate
următoarele aspecte:
1) impactul evenimentelor de securitate specifice SE;
2) nivelul de risc specific unor de astfel de evenimente;
3) măsurile posibile care ar putea reduce numărul şi/sau consecinţele
riscurilor, precum şi costurile aferente.
24. Expunerea la risc se evaluează de către fiecare întreprindere
electroenergetică și participant la piaţa angro a energiei electrice, în parte, iar, la
nivel naţional, identificarea şi evaluarea se efectuează de către organul central de
specialitate, cu suportul operatorului sistemului de transport, care deţine licenţă
pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic.
25. În legătură cu identificarea şi evaluarea riscurilor, organul central de
specialitate colaborează cu ANRE, cu alte organe și autorități ale administraţiei
publice centrale, cu alte autorităţi publice, cu întreprinderile electroenergetice și
alți participanți la piața de energie electrică, cu consumatorii mari, precum şi cu
organizaţiile care promovează interesele consumatorilor, care sunt obligate, la
solicitarea acestuia, să prezinte toate informațiile necesare pentru evaluarea şi
identificarea riscurilor.
26. La identificarea şi evaluarea riscurilor, organul central de specialitate
trebuie să țină cont şi de prevederile planurilor de dezvoltare a reţelelor electrice
de transport, pentru 10 ani şi ale planurilor de dezvoltare a reţelelor electrice de
distribuţie, pentru 3 ani, elaborate de operatorii de sistem şi aprobate de ANRE,
25
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
de progresele înregistrate în legătură cu efectuarea investițiilor necesare în SE,
precum şi de particularitățile specifice ale SE.
27. La identificarea şi evaluarea riscurilor, organul central de specialitate
trebuie să ia în consideraţie existenţa congestiilor în reţelele electrice de
transport, precum şi capacitatea reţelelor electrice de a adapta fluxurile de
energie electrică în cazul unui scenariu care implică afectarea infrastructurii de
import al energiei electrice.
28. Operatorul de transport care deţine licenţă pentru conducerea
centralizată a sistemului electroenergetic elaborează anual analize de risc privind
funcționarea sistemului electroenergetic și le comunică organului central de
specialitate.
29. Organul central de specialitate este în drept să solicite analizele de risc
ale întreprinderilor electroenergetice și ale participanților la piața de energie
electrică, precum și orice date suplimentare necesare elaborării Raportului de
monitorizare privind securitatea aprovizionării cu energie electrică.
26
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului nr.
PLANUL DE ACȚIUNI
pentru situații excepționale pe piața energiei electrice
I. DISPOZIȚII GENERALE
1. Planul de acțiuni pentru situații excepționale pe piața energiei
electrice (în continuare - Plan de acţiuni) are ca scop stabilirea de masuri
preventive care vizează asigurarea securității aprovizionării cu energie
electrică prin crearea premiselor necesare pentru funcționarea fiabilă și continuă
a sistemului electroenergetic, pentru funcționarea în condiții optime a pieței
interne de energie electrică; stabilirea unor măsuri de urgență care urmează să fie
puse în aplicare în cazul în care piața energiei electrice nu mai este în măsură să
furnizeze consumatorilor cantitățile necesare de energie electrică, precum și
stabilirea clară şi neechivocă a responsabilităților și coordonarea activităților
întreprinderilor electroenergetice atât la nivelul de acțiuni preventive, precum și
în cazul apariției situațiilor excepționale pe piața energiei electrice.
2. La elaborarea Planului de acțiuni au fost evaluate riscurile asociate
securității aprovizionării cu energie electrică şi problemele majore ale sectorului
electroenergetic național. Prezentul Plan de acțiuni are drept scop:
a) analiza situației existente pe piaţa energiei electrice, precum şi a
problemelor majore ale sistemului electroenergetic din Republica Moldova;
b) identificarea şi evaluarea riscurilor asociate securității aprovizionării
cu energie electrică (în continuare - riscuri);
c) stabilirea măsurilor preventive necesare pentru eliminarea sau
reducerea riscurilor, inclusiv în legătură cu funcționarea sigură a rețelelor
electrice de transport şi de distribuție;
d) stabilirea altor măsuri preventive, precum necesitatea de a
dezvolta interconexiunile existente și viitoare, capacitățile fizice de transport în
ambele direcții (import/export), necesare pentru diversificarea rutelor şi a
surselor de aprovizionare cu energie electrică, inclusiv în legătură cu conectarea
la sistemul electroenergetic din România, şi, pe cale de consecinţă, la Rețeaua
Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport al Energiei Electrice (în
continuare - ENTSO-E), în vederea gestionării riscurilor identificate;
e) stabilirea măsurilor necesare a fi întreprinse în funcţie de nivelul de
criză survenit, inclusiv a celor ce se referă la realizarea schimbului de informații;
f) stabilirea măsurilor bazate pe mecanisme de piața, necesare a fi
întreprinse în cazul situației de alertă sau de urgență, precum şi a măsurilor care
27
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
nu se bazează pe mecanisme de piaţă şi urmează a fi întreprinse în cazul situației
de urgență când măsurile bazate pe mecanisme de piața nu mai sunt suficiente
pentru a asigura aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică;
g) stabilirea rolului și a responsabilităților operatorilor sistemelor de
transport, ale operatorilor sistemelor de distribuție, ale furnizorilor şi ale
consumatorilor de energie electrică, inclusiv în legătură cu raportarea în cazul
declanșării unei situaţii excepţionale, precum și a modalităţii de interacțiune a
acestora cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
energeticii (în continuare – organul central de specialitate), cu Comisia pentru
situații excepționale a Republicii Moldova (în continuare - Comisia), precum și
cu alte organe și autorități ale administraţiei publice centrale, cu alte autorităţi
publice, implicate în realizarea Planului de acţiuni respectiv;
h) stabilirea rolului și a responsabilităților Comisiei, ale organului
central de specialitate, ale altor organe și autorități ale administraţiei publice
centrale, ale altor autorități publice, implicate în realizarea Planului de acţiuni,
inclusiv în legătură cu raportarea în cazul declanşării unei situaţii excepţionale;
i) stabilirea mecanismelor care urmează să fie aplicate în cadrul
colaborării cu statele vecine, inclusiv pentru prevenirea apariției unor situații
excepționale şi/sau pentru redresarea situației în cazul apariției situației de
urgență.
3. La elaborarea prezentului Plan de acţiuni s-a ţinut cont în primul rând
de măsurile bazate pe mecanisme de piață şi de posibilele efecte a măsurilor, ce
urmează a fi întreprinse în caz de situație de urgenţă, asupra funcționării pieței
interne a energiei electrice, asupra consumatorilor de energie electrică, precum și
asupra economiei naționale, per ansamblu. Planul de acţiuni se actualizează de
către organul central de specialitate o dată la doi ani, dacă împrejurările nu
impun o actualizare mai frecventă, astfel încât să reflecte versiunea actualizată a
evaluării riscurilor posibile de pe piaţa energiei electrice.
II. SITUAȚIA EXISTENTĂ PE PIAŢA ENERGIEI ELECTRICE
4. Prezentul Plan de acțiuni a fost elaborat urmare a analizei situației
existente pe piaţa energiei electrice şi a identificării problemelor majore existente
în sectorul electroenergetic național, cu utilizarea datelor statistice furnizate de
Biroul Național de Statistică, precum şi informației şi datelor prezentate de
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (în continuare - ANRE), de
ÎS “Moldelectrica și de celelalte întreprinderi electroenergetice, precum și cu
luarea în considerare a direcţiilor prioritare ale politicii de stat, stabilite în
strategiile și documentele de politici în domeniul energeticii. Descrierea situației
existente, precum și a caracteristicilor sectorului electroenergetic, este reflectată
în Anexa la prezentul Plan de acțiuni.
28
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
5. Asigurarea aprovizionării cu energie electrică depinde de mai mulți
factori, precum gradul și disponibilitatea asigurării cu resurse energetice primare
necesare pentru producerea locală a energiei electrice, capacitatea și eficiența
transformării acestor resurse în energie electrică, capacitatea infrastructurii de
transport al energiei electrice de a asigura schimburile transfrontaliere de energie
electrică necesare cu ţările vecine, continuitatea și stabilitatea în timp a fluxurilor
de energie electrică, capacitatea infrastructurii sistemului electroenergetic,
necesare pentru a asigura livrarea energiei electrice consumatorilor finali,
capacitățile financiare ale sectorului electroenergetic şi posibilitățile financiare
ale consumatorilor de a achita plata pentru energia electrică consumată, etc.
6. Totodată, în conformitate cu datele prezentate în Anexa la prezentul
Plan de acțiuni se poate constata în mod cert că, în mare parte, sistemul
electroenergetic (în continuare - SE) funcționează în mod normal, fără careva
perturbații sau declanșări majore care ar afecta securitatea aprovizionării cu
energie electrică. Totodată, în sectorul electroenergetic există şi anumite
probleme care pot afecta securitatea aprovizionării cu energie electrică pe piața
internă, inclusiv:
a) capacitatea insuficienta a surselor locale de producere a energiei
electrice;
b) utilizarea capacităților locale existente de producere a energiei
electrice la un nivel foarte redus (doar până la 56% în perioada rece şi 1-13% din
capacitatea instalată în perioada caldă a anului);
c) lipsa investiţiilor necesare pentru renovarea centralelor electrice
existente, care sunt ineficiente şi învechite moral şi fizic şi care au un grad
avansat de uzură (investițiile necesare pentru renovarea centralelor electrice sunt
foarte mari și nerealizabile în condițiile lipsei de capital la producătorii de
energie electrică);
d) preţul ridicat al energiei electrice produse la CET, legat de lipsa
sarcinii termice necesare, utilizarea echipamentul învechit și neperformant și,
respectiv, de ineficiența acestor centrale, precum şi de practica de subvenționare
a energiei termice din contul energiei electrice produse la CET. Ca rezultat,
prețul mediu al energiei electrice produse la CET depășește de 1,5 ori prețul
mediu de procurare a energiei electrice din exterior şi, astfel, are o influență
negativă asupra tarifelor de furnizare a energiei electrice consumatorilor;
e) acumularea de datorii de către producătorii de energie termică în
raport cu furnizorul de gaze naturale, din cauza neajustării la timp a tarifelor
pentru energia electrică şi termică produsă de CET. Or, acest fapt constituie un
risc major în asigurarea centralelor electrice care produc în regim de cogenerare
şi utilizează gaze naturale pentru producerea energiei electrice şi, ca urmare,
duce la creșterea riscului în aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică;
29
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
f) tendinţa negativă de majorare a preţurilor de procurare a energiei
electrice, cauzată de dependența majoră a Republicii Moldova (cu peste 80%) de
două surse de energie electrică procurată de la CERS Moldovenească și Sistemul
Electroenergetic al Ucrainei în condiții comerciale dificile, dublate de criza
energetică din Ucraina;
g) capacitatea insuficientă a interconexiunilor dintre sistemul
electroenergetic al Republicii Moldova (în continuare – SE MD) şi sistemele
electroenergetice ale statelor vecine şi, în primul rând, lipsa interconexiunii cu
ENTSO-E, ceea ce face, practic, imposibilă realizarea obiectivelor politicii de
stat privind diversificarea surselor de procurare a energiei electrice, precum şi
privind crearea unei pieţe concurențiale funcţionale în contextul integrării într-o
piaţă regională. Astfel, obiectivele strategice ale politicii de stat privind
dezvoltarea noilor capacități de producere a energiei electrice și privind
diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică prin conectarea SE
MD la ENTSO-E și prin aderarea la piața internă de energie electrică a UE,
rămân pentru moment doar obiective care migrează dintr-o strategie în alta;
h) gradul avansat de uzură a unei bune părţi din elementele reţelelor
electrice de transport şi de distribuție şi lipsa de capital la operatorii sistemelor
de transport şi de distribuţie pentru dezvoltarea şi modernizarea acestora,
inclusiv pentru reconstrucția şi renovarea reţelelor electrice, ceea ce majorează
riscul apariției cazurilor de deteriorare a reţelelor electrice şi, evident, poate duce
la afectarea siguranței aprovizionării cu energie electrică;
i) lipsa premiselor necesare pentru liberalizarea de facto a pieţei
energiei electrice şi pentru dezvoltarea concurenței reale pe segmentul producerii
şi al furnizării energiei electrice, ceea ce împiedică crearea unei piețe a energiei
electrice dezvoltate, stabile şi predictibile, în cadrul căreia preţurile şi tarifele la
produsele şi serviciile furnizate de întreprinderile electroenergetice să se formeze
în mod transparent şi conform mecanismelor bazate pe piaţă, în beneficiul
consumatorilor finali;
j) în pofida reformelor realizate, inclusiv prin liberalizarea totală a
pieței energiei electrice, nu au fost atrase investiții semnificative în sectorul
electroenergetic. Pentru moment, există un dezechilibru pronunțat în legătură cu
atragerea finanțării în sectorul electroenergetic, fiind atrase mai degrabă finanțări
din credite externe şi din partea donatorilor, decât din partea sectorului privat.
III. RISCURILE IDENTIFICATE ȘI REZULTATELE
EVALUĂRII ACESTORA
7. Conform celor descrise în capitolul II din prezentul Plan de acțiuni,
actualmente, Republica Moldova nu dispune de suficiente surse interne pentru
producerea energiei electrice. Ca urmare, pe termen scurt, asigurarea
30
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
aprovizionării consumatorilor cu energie electrică depinde, în primul rând, de
siguranța procurării şi a livrării energiei electrice de la CERS Moldovenească şi
din Ucraina (care, împreună, acoperă peste 80% din necesarul consumului
național brut de energie electrică), precum şi de asigurarea producerii locale.
Aşadar, următoarele riscuri pot afecta securitatea aprovizionării cu energie
electrică: producerea de accidente tehnice grave sau lipsa de combustibil necesar
pentru producerea energiei electrice la centralele electrice din partea dreaptă a
Nistrului, întreruperea livrării energiei electrice de la CERS Moldovenească sau
din Ucraina din cauza lipsei de combustibil, a accidentelor tehnice grave,
inclusiv în interconexiuni, din cauza dezastrelor naturale, a condițiilor
climaterice nefavorabile, precum şi din motive economice, politice, inclusiv în
caz de terorism sau conflicte armate, etc.
8. De menționat şi faptul că, actualmente, Republica Moldova nu-și poate
diversifica sursele de aprovizionare cu energie electrică, deoarece SE MD nu este
conectat la sistemul electroenergetic european (ENTSO-E) şi, astfel, Republica
Moldova nu poate adera la piaţa internă a energiei electrice din UE.
9. Riscurile asociate aprovizionării cu energie electrică în cazul reţelelor
electrice de transport şi de distribuție se referă la defecţiunile tehnice grave care
pot apărea în rezultatul producerii dezastrelor naturale, al condițiilor climaterice
nefavorabile sau al accidentelor grave, provocate inclusiv în caz de terorism sau
conflicte armate. Alte defecțiuni tehnice ale reţelelor electrice de transport şi de
distribuţie nu pot avea un impact determinant pentru declanșarea unei crize
majore în aprovizionarea cu energie electrică, întrucât operatorii de sistem (ÎS
„Moldelectrica”, RED ”Union Fenosa”, RED Nord) dispun de toate mijloacele și
procedurile necesare pentru exploatarea şi întreținerea în stare tehnică normală a
reţelelor electrice, precum şi pentru intervenția promptă în caz de apariție a unor
defecțiuni în anumite zone ale reţelelor electrice, astfel încît restabilirea
aprovizionării consumatorilor cu energie electrică să fie asigurată în termeni cât
mai restrânși. A se menţiona şi faptul că în pofida gradului avansat de uzură al
unor elemente din rețelele electrice de transport şi de distribuţie, acestea se află
încă într-o stare satisfăcătoare de funcționare şi sunt în măsură să asigure
securitatea aprovizionării cu energie electrică.
10. Astfel, securitatea aprovizionării cu energie electrică poate fi afectată
atât de factori externi, precum şi de factori interni, care pot avea legătură cu:
fiabilitatea operațională a SE, asigurarea cu resurse energetice primare necesare
pentru producerea energiei electrice, asigurarea echilibrului între cerere şi oferta.
La rândul lor, riscurile pot fi grupate în riscuri tehnice, riscuri economice, riscuri
politice, riscuri fizice și riscuri climaterice, după cum urmează:
a) riscurile tehnice pot apărea din cauza lipsei investițiilor necesare pentru
dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii SE, precum și din cauza efectuării
31
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
lucrărilor de întreţinere şi de exploatare a reţelelor electrice, inclusiv a
interconexiunilor, cu întârziere sau cu încălcarea documentelor normativ-tehnice
şi a standardelor de calitate;
b) riscurile economice ţin de dezechilibrul dintre cerere şi ofertă, de piaţa
energiei electrice imatură, unde se desfăşoară activităţi comerciale
subdezvoltate, de lipsa de combustibili, de instabilitatea prețurilor, de lipsa
surselor financiare necesare, de instabilitatea şi de nesiguranța veniturilor
participanților la piața energiei electrice, etc.;
c) riscurile politice pot apărea din cauza tensiunilor politice dintre ţări şi a
deficienţelor sistemelor de reglementare, a presiunilor exercitate de unii
participanți la piața energiei electrice prin anumite pârghii legate de rivalităţi
geopolitice, de monopol, de preţ, de cantitate şi de calitate, etc.;
d) riscurile fizice şi riscurile climaterice ţin de conflictele armate, de
terorism, de dezastre naturale, de accidente, de condiţii climaterice nefavorabile,
etc.
11. La identificarea și evaluarea riscurilor care pot afecta securitatea
aprovizionării cu energie electrică s-a ținut cont de cazurile anterioare în care a
fost periclitată securitatea aprovizionării cu energie electrică. Astfel, din motive
economice şi politice, în 1992 şi în 2009 a fost sistată livrarea gazelor naturale de
către Federația Rusă, iar în 1998 și în 1999, din cauza limitării livrării energiei
electrice din Est, Republica Moldova a recurs la importul energiei electrice din
vest (România) în regim insular. Totodată, în noiembrie 2000 şi în ianuarie 2007,
din cauza condițiilor climaterice (formarea chiciurii), au fost grav deteriorate o
parte din liniile electrice de transport şi de distribuție și, pe cale de consecință,
mai mulți consumatori au rămas fără energie electrică, iar, recent, în aprilie 2017,
din cauza condițiilor meteo extreme (ninsori abundente și căderea copacilor) au
fost deteriorate mai multe rețelele electrice de transport și de distribuție, afectând
aprovizionarea cu energie electrică a unui număr mare de consumatori. De
asemenea, s-au luat în calcul și:
a) scenariile posibile de risc, care pot afecta securitatea aprovizionării cu
energie electrică sau care pot duce la creșterea excepțional de mare a cererii de
energie electrică, cauzele apariției, durata posibilă și nivelul de criză care poate fi
declanşat urmare a apariției riscurilor respective;
b) caracteristica sistemului electroenergetic naţional, configurația,
capacitatea şi starea tehnică a rețelelor electrice de transport;
c) interconexiunile și fluxurile transfrontaliere de energie electrică;
d) capacitățile locale existente de producere a energiei electrice (din partea
dreaptă a Nistrului), starea de exploatare şi dependența acestora de combustibilii
necesari pentru producerea energiei electrice;
32
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
d) proiectele de investiții planificate de a fi realizate şi care sunt în măsură
să influențeze pozitiv securitatea aprovizionării cu energie electrică;
e) alte circumstanțe naționale și regionale relevante pentru piața energiei
electrice din Republica Moldova, etc.
12. Reieșind din situația creată în SE, precum şi luând în considerație
factorii externi, inclusiv contextul regional, factorii interni şi factorii climaterici,
care pot afecta securitatea aprovizionării cu energie electrică, la elaborarea
prezentului Plan de acţiuni, au fost identificate următoarele scenarii de risc, care
pot duce la limitarea sau la sistarea furnizării energiei electrice de la centralele
electrice din partea dreaptă a Nistrului, de la CERS Moldovenească sau din
import (din Ucraina), la afectarea semnificativă a livrării energiei electrice pe
teritoriul ţării, precum şi la creșterea excepțional de mare, în anumite perioade de
timp, a consumului de energie electrică pe piața internă, și anume:
Scenariul 1. Limitarea sau sistarea furnizării energiei electrice din Ucraina
pentru diferite motive tehnice, economice, politice, fizice și/sau climaterice.
Scenariul 2. Limitarea sau sistarea furnizării energiei electrice de la CERS
Moldovenească pentru motive tehnice, economice, politice, fizice și/sau
climaterice.
Scenariul 3. Deconectarea de către autoritățile din stânga Nistrului, pentru
motive economice și/sau politice, a rețelelor electrice de transport care
conectează atât CERS Moldovenească, precum şi SE UA cu SE MD din partea
dreaptă a Nistrului.
Scenariul 4. Limitarea sau sistarea furnizării energiei electrice de la
centralele electrice locale (preponderent de la CET) din motive tehnice,
economice, fizice și/sau climaterice.
Scenariul 5. Defecțiuni tehnice grave în rețelele electrice de transport
naționale, din motive tehnice, fizice și/sau climaterice.
Scenariul 6. Dezechilibru în SE (creșterea bruscă a consumului, lipsa
rezervelor suficiente pentru reglaj, pierderea stabilității SE, scăderea sau
majorarea frecvenței/tensiunii, etc.).
Scenariul 7. Defecțiuni tehnice grave în rețelele electrice de distribuţie,
din motive tehnice, fizice și/sau climaterice.
13. Scenariile enumerate la punctul 12, precum și consecințele aferente
sunt descrise în Tabelul nr.1 din prezentul plan de acţiuni.
Tabelul 1. Scenariile de risc
Scenariu
de risc
Proveniența și tipul de
risc
Probabilita-
tea apariției
Perioada
de timp Consecințe Explicații
a) Limitarea sau sistarea
furnizării energiei
Mică Termen
scurt sau
De la
nesemnifi-
În cazul existenței
contractelor de
33
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
Scenariul
1
electrice din Ucraina
din cauza ieșirii din
funcțiune a unor
centrale electrice, a
defecțiunilor tehnice pe
una sau mai multe
interconexiuni cu SE
UA (avarii, dezastre
naturale, condiții meteo
extreme, atac terorist
sau cibernetic, etc.).
Risc tehnic, fizic și/sau
climateric. Risc extern.
mediu
(până la
30 zile)
cative până la
foarte grave
procurare a energiei
electrice atât de la
furnizorii din
Ucraina, precum și
de la CERS
Moldovenească,
urmările vor fi
nesemnificative.
Totodată, în cazul
încheierii
contractelor de
procurare doar cu
furnizorii din
Ucraina, consecințele
pot fi grave sau chiar
foarte grave dacă SE
MD va fi deconectat
de SE UA.
b) Limitarea sau sistarea
furnizării energiei
electrice din Ucraina pe
una sau mai multe
direcții de import din
alte motive decât
tehnice (lipsa de
combustibili, condiții
meteo extreme, care au
condus la majorarea
consumului, sau alte
motive care au condus
la deficit de energie
electrică pe piața
energiei electrice din
Ucraina). Risc
economic, climateric.
Risc extern.
Medie Termen
mediu
sau lung
(mai
mult de
30 zile)
De la
nesemnificative
până la grave
A se vedea explicația
de la lit. a).
c) Limitarea sau sistarea
furnizării energiei
electrice din Ucraina
din cauza neachitării de
către Republica
Moldova a energiei
electrice procurate. Risc
economic. Risc intern.
Foarte mică Termen
scurt
(până la
10 zile)
De la nesemnifi
– cative până la
moderate
În funcţie de gradul
de limitare
(neachitare).
Scenariul
2
a) Limitarea sau sistarea
furnizării energiei
electrice de la CERS
Moldovenească din
motive tehnice, fizice
şi/sau climaterice
(defecțiuni, cu
deconectarea
concomitentă a mai
Mică Termen
mediu
De la
nesemnificative
până la foarte
grave
Nesemnificative – în
cazul existenței
contractelor de
procurare a energiei
electrice atât de la
CERS
Moldovenească,
precum și de la
furnizorii din
34
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
multor bare de 330 kV
sau a mai multor
generatoare). Risc
tehnic, fizic și/sau
climateric. Risc extern.
Ucraina.
Grave sau foarte
grave - în cazul
sistării totale și
existenței doar a
contractului cu
CERS
Moldovenească.
b) Limitarea sau sistarea
furnizării energiei
electrice de la CERS
Moldovenească din
motive economice
şi/sau politice (lipsa de
combustibili,
neachitarea energiei,
etc.). Risc economic şi
politic. Risc extern și
intern.
Mică Termen
mediu și
scurt
De la
nesemnificative
până la foarte
grave
Nesemnificative - în
cazul existenței
contractelor de
procurare a energiei
electrice atât cu
furnizorii din
Ucraina, precum și
cu CERS
Moldovenească.
Grave sau foarte
grave - în cazul
sistării totale și în
cazul în care
contractul de
procurare a energiei
electrice a fost
încheiat doar cu
CERS
Moldovenească.
Scenariul
3
Deconectarea rețelelor
electrice de transport
care conectează CERS
Moldovenească şi SE
MD din partea dreaptă
a Nistrului. Risc
economic, politic. Risc
extern și intern.
Medie Termen
mediu
Grave Astfel de
deconectare poate
avea loc doar în
cazul în care
Republica Moldova
va încheia contract
de procurare a
energiei electrice
doar cu furnizorii din
Ucraina.
Scenariul
4
Limitarea sau sistarea
furnizării energiei
electrice de la
centralele electrice din
partea dreaptă a
Nistrului (CET) din
motive tehnice,
economice fizice și/sau
climaterice.
Risc tehnic, economic,
fizic şi climateric. Risc
intern.
Foarte mică Termen
scurt
Nesemnificative În cazul limitării sau
al sistării producerii
energiei electrice de
către centralele
electrice din partea
dreaptă a Nistrului,
diferența respectivă
poate fi acoperită din
contul energiei
electrice de la CERS
Moldovenească sau
de la furnizorii din
Ucraina.
Defecțiuni tehnice în Medie Termen De la moderate În funcţie de
35
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
Scenariul
5
rețelele electrice de
transport naționale.
Risc tehnic, fizic și
climateric. Risc intern.
scurt și
mediu
până la
semnificative
gravitatea
defecțiunilor, tipul
rețelelor electrice în
defecţiune, zona
afectată, posibilitatea
de realimentare prin
alte rețele electrice
funcționale sau
punerea în funcțiune
a celor aflate în
reparații, etc.
Scenariul
6
Dezechilibru în SE
(creșterea bruscă a
consumului, lipsa
rezervelor suficiente
pentru reglaj, pierderea
stabilității sistemului,
scăderea sau majorarea
frecvenței/ tensiunii,
etc.) . Risc tehnic,
economic şi climateric.
Risc intern și extern.
Medie Termen
scurt
De la moderate
până la
semnificative
În funcţie de cauza
apariției și de
posibilitatea de
reglare prin aplicarea
contractelor de
echilibrare, prin
aplicarea măsurilor
de majorare sau de
scădere a producerii,
prin deconectarea
parțială a
consumatorilor, prin
deconectarea
centralelor electrice,
precum şi în funcţie
de posibilitatea de
funcționare cu
rezervă scăzută, etc.
Scenariul
7
Defecțiuni în rețelele
electrice de distribuție.
Risc tehnic, fizic și
climateric.
Medie Termen
scurt și
mediu
Zonal, de la
moderate până
la grave
În funcţie de
gravitatea
defecțiunii, zona
afectată, posibilitatea
alimentării prin alte
rețele electrice în
funcțiune, etc.
14. În conformitate cu prezentul Plan de acţiuni, în legătură cu evaluarea
riscurilor, au fost luate în consideraţie şi probabilitatea de apariție a riscurilor,
precum și consecințele posibile asupra aprovizionării cu energie electrică în
cazul apariției riscurilor, după cum urmează:
1. Probabilitatea apariției riscurilor identificate:
a) Foarte mică – este foarte puțin probabil că incidentul va avea loc pe
parcursul următorilor 10 ani;
b) Mică - este puțin probabil ca riscul să apară pe parcursul următorilor 5
ani;
c) Medie – este probabil ca riscul să apară pe parcursul următorilor 5 ani;
36
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
d) Ridicată – este probabil ca riscul să apară pe parcursul următorilor 3
ani;
e) Foarte ridicată - cu certitudine riscul poate apărea în viitorul apropiat.
2. Consecința asupra aprovizionării cu energie electrică în cazul apariției
riscurilor identificate:
a) Nesemnificativă - atunci când riscul survenit duce la o mică perturbare
care poate fi ușor gestionată de întreprinderile electroenergetice prin aplicarea de
măsuri operative, iar aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică nu este
afectată;
b) Moderată - atunci când riscul survenit afectează aprovizionarea cu
energie electrică, dar situația poate fi rezolvată prin aplicarea de măsuri bazate pe
mecanisme piață, iar consumatorii nu sunt afectați semnificativ;
c) Semnificativă - atunci când riscul survenit afectează semnificativ
aprovizionarea cu energie electrică, iar măsurile bazate pe mecanisme de piață nu
mai sunt suficiente și este necesară aplicarea măsurilor de urgență pentru
asigurarea aprovizionării cu energie electrică a consumatorilor afectați;
d) Gravă - atunci când riscul survenit provoacă întreruperi grave în
aprovizionarea cu energie electrică a unui număr semnificativ de consumatori și
este necesară introducerea măsurilor de urgenţă pentru a asigura aprovizionarea
cu energie electrică, în termeni cât mai restrânși şi a unui număr cât mai mare de
consumatori afectați;
e) Foarte gravă – atunci când, în rezultatul apariției riscului,
aprovizionarea cu energie electrică este afectată grav pentru marea parte de
consumatori sau pentru toţi consumatorii de gaze naturale și este necesară
aplicarea de măsuri de urgență pentru restabilirea aprovizionării cu energie
electrică a tuturor consumatorilor afectați, în termeni cât mai restrânși posibili.
15. Rezultatele evaluării calitative a riscurilor identificate sunt reflectate în
matricea riscurilor (a se vedea Figura nr. 1 din prezentul Plan de acţiuni). Pe axa
X a matricei sunt prezentate consecințele (cu creșterea daunelor de la stânga la
dreapta), care pot avea loc în cazul apariției riscurilor, iar pe axa Y este
prezentată probabilitatea de apariție a riscurilor (cu o creștere a probabilităților
de jos în sus). Produsul cartezian al ambelor axe oferă toate combinațiile posibile
de probabilități și consecințe, adică severitatea combinației probabilitate-
consecință.
Figura 1. Matricea riscurilor identificate
Probabilitatea Severitatea probabilitate-consecință
37
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
Foarte
ridicată
Ridicată
Medie
Scenariul 1b) Scenariul
5
Scenariul
6
Scenariul7
Scenariul 5
Scenariul 6
Scenariul 1 b)
Scenariul 3
Scenariul 7
Mică Scenariul 1 a)
Scenariul 2 a),b)
Scenariul 1a)
Scenariul 2 a),
b)
Scenariul 1 a)
Scenariul 2
a), b)
Foarte mică Scenariul1 c)
Scenariul 4
Scenariul 1
c)
Consecința Nesemnificativă Moderată Semnificativă Gravă Foarte gravă
16. În matricea riscurilor, prezentată în Figura nr.1 din prezentul Plan de
acţiuni, fiecare combinație probabilitate – consecință (severitatea) este indicată
în cod de culoare verde-galben-roșu, după cum este prezentat mai jos.
Culoarea Severitatea
Joasă
Medie
Ridicată
IV. Măsurile preventive de asigurare a securității aprovizionării cu energie
electrică
17. Urmare a analizei situației existente în sectorul electroenergetic și a
rezultatelor evaluării riscurilor, inclusiv ținînd cont de specificul de
aprovizionare a Republicii Moldova cu surse energetice primare și cu energie
electrică din exterior, a fost identificată o serie de măsuri preventive care pot
elimina sau reduce apariția riscurilor.
18. În legătură cu prevenirea situaţiilor excepţionale, măsurile preventive
ce ţin de cererea și oferta energiei electrice sunt următoarele:
a) organizarea și desfășurarea licitațiilor de procurare a energiei electrice
din exterior, în condiții clare, transparente şi neechivoce, care să permită nu doar
obținerea de prețuri minime de procurare a energiei electrice, dar și asigurarea
38
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
aprovizionării cu energie electrică în condiții de fiabilitate și siguranță, inclusiv
în situații excepționale;
b) implementarea, în conformitate cu rezultatele studiului de fezabilitate
finalizat în 2016, a măsurilor necesare pentru realizarea obiectivelor de conectare
a SE MD la sistemul ENTSO-E (în comun cu Ucraina) și de integrare a pieței
interne de energie electrică în piața de energie electrică a UE;
c) finalizarea studiului de fezabilitate, identificarea surselor de finanțare și
dezvoltarea proiectelor privind interconexiunea asincronă a rețelelor electrice ale
Republicii Moldovei cu cele din România (construcția liniei electrice de
transport LEA 400 kV Vulcănești-Chișinău și a stației ”Back to Back”
Vulcănești, a liniei electrice LEA 400 kV Bălți - Suceava și a stației ”Back to
Back” din Bălți);
d) întreprinderea măsurilor necesare pentru realizarea obiectivelor
strategice ale politicii de stat în domeniul energeticii, stabilite în Strategia
Naționala de Dezvoltare „Moldova 2020”, în Strategia Energetică a Republicii
Moldova până în anul 2030, în Programul Național pentru Eficiență Energetică
2011-2020 și în Planul Național de Acțiuni în Domeniul Energiei din Surse
Regenerabile pentru anii 2013-2020, cu privire la majorarea capacităților interne
de producere a energiei electrice cu până la 800 MW, cu privire la asigurarea
ponderii energiei electrice produse din surse regenerabile la nivel de 10% anual,
precum și cu privire la realizarea măsurilor de eficiență energetică menite să
asigure reducerea intensității energetice cu 10%, inclusiv reducerea intensității
energiei electrice;
e) implementarea unui model de piață a energiei electrice funcţională,
competitivă şi bine dezvoltată, care să poată fi integrată, ulterior, în piața internă
a UE;
f) promovarea încheierii contractelor întreruptibile de transport al energiei
electrice, astfel încât în cazul apariţiei unei situaţii excepţionale, operatorul
sistemului de transport să fie în drept să limiteze/să întrerupă prestarea
serviciului de transport în scopul asigurării funcționării reţelelor electrice de
transport în condiții de siguranță şi echilibru;
g) promovarea încheierii contractelor de furnizare întreruptibilă a energiei
electrice cu consumatorii mari, astfel încât în cazul apariţiei unei situaţii
excepţionale, furnizorii să fie în drept să limiteze/să întrerupă furnizarea energiei
electrice către consumatorii respectivi și/sau promovarea instituirii unui
mecanism care să stimuleze consumatorii mari de energie electrică să reducă sau
să sisteze consumul în mod voluntar în cazul apariţiei unei situaţii excepţionale;
h) aplicarea de către întreprinderile electroenergetice a metodelor de
management al eficienţei energetice şi de gestionare a cererii.
19. Alte măsuri preventive sunt:
39
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
a) realizarea, în termenii stabiliți, a proiectului investițional, aflat în
derulare, privind renovarea rețelelor electrice de transport (proiect finanțat din
surse BERD, BEI și UE, în valoare totală de 41,2 mil. Euro), ceea ce va permite
ridicarea nivelului de fiabilitate și de siguranță a acestora şi, pe cale de
consecinţă, va contribui la securitatea aprovizionării cu energie electrică;
b) elaborarea și realizarea de către operatorul sistemului de transport şi de
către operatorii sistemelor de distribuție, în conformitate cu Legea cu privire la
energia electrică, a planurilor de dezvoltare a rețelelor electrice de transport,
pentru 10 ani, a planurilor de dezvoltare a rețelelor electrice de distribuție, pentru
3 ani, precum şi a planurilor anuale de investiții, prin care să fie implementate
măsuri concrete şi eficiente pentru garantarea fiabilității SE şi pentru asigurarea
securității aprovizionării cu energie electrică;
c) crearea şi menținerea de către CET-uri a stocurilor de combustibili
alternativi, necesare pentru producerea energiei electrice şi termice în cazul
apariției unei situații excepționale;
d) crearea, reînnoirea și menținerea, în permanență, a stocurilor de
materiale, echipamente, utilaje, etc., necesare în cazul apariţiei unei situații de
urgență;
e) elaborarea și revizuirea periodică de către operatorul sistemului de
transport, care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului
electroenergetic, a Planului de protecție a sistemului electroenergetic împotriva
perturbațiilor majore, precum și a Planului de restaurare a funcționării sistemului
electroenergetic, precum și coordonarea planurilor de restaurare cu operatorii de
transport din ţările vecine cu care este interconectat SE MD;
f) crearea de către producători, de către operatorii de sistem şi de către
furnizorii de energie electrică a comisiilor pentru situaţii excepţionale de obiect
şi a formaţiunilor nemilitarizate ale protecţiei civile şi stabilirea rolului acestora;
g) aplicarea unei politici tarifare adecvate, care să asigure că tarifele şi
prețurile reglementate din sectorul electroenergetic să acopere pe deplin costurile
minime reale, necesare şi justificate pentru desfășurarea activităților lor pe piaţa
energiei electrice, precum şi evitarea şi chiar neadmiterea acumulării de datorii
față de furnizorii de resurse energetice primare și față de furnizorii interni și
externi de energie electrică;
h) întocmirea și revizuirea, semestrială, de către operatorul sistemului de
transport, care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului
electroenergetic, a listei Normativului de deconectări manuale ale unor categorii
de consumatori de energie electrică, precum şi a listei Normativului de limitare a
consumului de energie electrică pe tranșe în situații deosebite în sistemul
electroenergetic, în conformitate cu Normele tehnice ale rețelelor electrice de
transport, aprobate de ANRE;
i) elaborarea și realizarea de către producători, de către operatorii de
sistem a planurilor anuale de mentenanţă şi de reparații curente și capitale a
40
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
centralelor electrice, a rețelelor electrice de transport, a rețelelor electrice de
distribuție, astfel încât să fie asigurată funcționarea acestora în condiții de
siguranța, fiabilitate, continuitate şi eficiență, iar SE să activeze la parametrii
normali de funcționare.
V. Situația excepțională şi gestionarea acesteia
20. Situaţiile specifice pentru scenariile de risc descrise la punctul 12 şi în
Tabelul nr. 1 din prezentul Plan de acţiuni, pot fi declanșate de diferite
evenimente, care pot fi grupate în două categorii principale:
a) în curs de dezvoltare - eveniment care evoluează pe parcursul a câteva
zile sau chiar săptămâni, care nu are un efect imediat, dar care într-o perioadă
relativ scurtă de timp ar putea avea impact serios asupra aprovizionării cu
energie electrică. În acest caz, organul central de specialitate şi întreprinderile
electroenergetice sunt obligate să monitorizeze situația și să întreprindă măsurile
necesare pentru prevenirea posibilei declanșări a situației excepționale. Mai mult,
organul central de specialitate poate institui un grup de lucru operativ pentru
luarea de măsuri anticipate;
b) șoc brusc – eveniment care are loc instantaneu sau se dezvoltă în decurs
de câteva ore și care are un impact negativ imediat asupra aprovizionării cu
energie electrică. În acest caz, organul central de specialitate, operatorul
sistemului de transport trebuie să informeze imediat Comisia, prin intermediul
Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor
Interne (în continuare – IGSU), precum şi să întreprindă măsurile de urgență
pentru a înlătura sau minimiza consecinţele survenite în legătură cu întreruperea
aprovizionării cu energie electrică.
21. Pentru a asigura o abordare coerentă în legătură cu evaluarea unei
situații excepționale şi luarea măsurilor adecvate ca răspuns la amenințări, este
important de a determina în mod corespunzător nivelul de criză şi posibilele
consecințe asociate nivelului de criză respectiv. În funcție de situația creată
există 5 nivele a stării de funcționare a SE:
1) Starea normală de funcționare a SE, care se caracterizează prin faptul că,
în pofida unor amenințări, SE se află într-o stare sigură de funcţionare, în care se
menţin parametrii normali de funcționare şi se asigură aprovizionarea continuă şi
fiabilă a consumatorilor cu energie electrică în orice perioadă de timp.
2) Situaţia (N-1), care se caracterizează prin faptul că, în pofida apariţiei
unei contingenţe ordinare, elementele rămase în funcțiune ale reţelelor electrice
de transport sunt capabile să facă faţă situației noi create de aceasta contingență,
fără a fi încălcate limitele de siguranță operațională a SE şi fără a fi afectată
asigurarea aprovizionării cu energie electrică. Criteriul (N-1) se consideră
menţinut în cazul în care apariţia contingenţei nu duce la:
a) întreruperi în aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică;
41
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
b) trecerea într-un regim staţionar de funcţionare, în care există depăşiri ale
limitelor admisibile ale curentului şi ale tensiunii, fapt ce cauzează deteriorări de
echipamente;
c) trecerea într-un regim staţionar de funcţionare în care valorile tensiunii nu
se încadrează în limitele admisibile;
d) depăşiri ale limitelor admisibile ale puterii de scurtcircuit în noduri;
e) pierderea stabilităţii SE;
f) declanșarea altor echipamente din reţelele electrice de transport, cu
excepția celor care se declanșează prin automatizări prevăzute special împotriva
extinderii unei avarii în situaţia respectivă;
g) pierderea caracterului unitar al SE.
3) Situația de alertă, care se caracterizează prin faptul că, deşi SE se află în
limitele de siguranță operațională, a fost detectată o contingență de excepție, iar,
în cazul declanșării acesteia, acţiunile de remediere disponibile nu sunt
suficiente pentru a menține starea normală de funcționare a SE. Pentru situația de
alertă sunt caracteristice şi cazurile în care este posibilă apariţia unor limitări în
livrarea energiei electrice din import sau de la producătorii locali, sau creșterea
majoră a cererii de energie electrică. În cazul situației de alertă, SE este în
măsură să asigure, în general, aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică,
cu excepția unor cazuri de limitare la nivel local sau a întreruperii aprovizionării
cu energie electrică a consumatorilor finali din anumite zone, pe anumite
intervale de timp.
4) Situația de urgență, care se caracterizează prin faptul că, în urma apariţiei
unei contingenţe de urgenţă, limitele de siguranţă operaţională a SE sunt
încălcate, iar cel puţin un parametru operațional se află în afara limitelor
respective. Pentru situația de urgenţă este caracteristică şi situaţia în care livrarea
energiei electrice din import sau de la producătorii locali este limitată
semnificativ sau chiar întreruptă. În cazul situației de urgenţă SE nu este în
măsură să asigure aprovizionarea tuturor consumatorilor cu energiei electrică, iar
livrarea energiei electrice unor categorii de consumatori finali este limitată sau
întreruptă pe anumite perioade de timp.
5) Situația de colaps (blackout), care se caracterizează prin faptul că
funcţionarea parţială sau totală a SE nu mai poate fi asigurată din cauza
rămânerii fără tensiune. În cazul situației de colaps se întrerupe livrarea energiei
electrice consumatorilor finali dintr-o zonă a SE sau din SE, în întregime.
22. În sensul prezentului Plan de acţiuni, se consideră ca fiind situație
excepțională situația de urgență sau situația de colaps, la declanşarea cărora
poate surveni una din următoarele consecinţe:
a) SE a rămas fără tensiune, parțial sau total (situație de colaps);
42
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
b) a fost întreruptă semnificativ furnizarea energiei electrice din exterior
și/sau de la producătorii locali sau a apărut cerere de energie electrică
excepțional de mare, în condiţiile în care oferta disponibilă nu este în măsură să
satisfacă cererea de energie electrică (SE nu este în stare să asigure toți
consumatorii cu energie electrică), iar măsurile bazate pe mecanisme de piaţă,
deşi implementate, nu permit asigurarea aprovizionării consumatorilor cu energie
electrică şi este necesară luarea unor măsuri de urgență;
c) a fost afectată semnificativ furnizarea energiei electrice din cauza
defecțiunilor majore în rețelele electrice de transport sau în rețelele electrice de
distribuție (avarii, incendii, calamități naturale, condiții climaterice extreme, atac
terorist, etc.), motiv pentru care energia electrică nu poate fi preluată de la
producători/de la furnizorii din import și transportată/distribuită consumatorilor
finali din zonele afectate, iar, ca urmare, este necesară luarea măsurilor de
urgență pentru restaurarea defecțiunilor și pentru restabilirea aprovizionării cu
energie electrică a consumatorilor finali afectați.
23. Apariţia unei situaţii excepţionale se constată de către Comisie în
modul stabilit în Regulamentul privind situaţiile excepţionale pe piaţa energiei
electrice, iar pe perioada existenţei acesteia se aplică cu prioritate prezentul Plan
de acţiuni, Regulamentul privind situațiile excepționale pe piața energiei
electrice și deciziile Comisiei.
VI. Rolul şi responsabilitățile întreprinderilor electroenergetice,
precum și ale autorităților publice de resort în cazul apariţiei situației
excepționale
24. În conformitate cu prevederile Legii nr. 107/2016 cu privire la energia
electrică, întreprinderile electroenergetice trebuie să-şi exercite obligațiile,
inclusiv cu privire la asigurarea funcționării sigure, fiabile şi eficiente a
sistemului electroenergetic, astfel încât să fie asigurată aprovizionarea
consumatorilor cu energie electrică în condiţii de accesibilitate, disponibilitate,
fiabilitate, continuitate, calitate şi transparenţă.
25. În cazul apariţiei unei situaţii excepţionale, întreprinderile
electroenergetice sunt obligate să mobilizeze întreaga capacitate disponibilă de
producere a energiei electrice, să întreprindă toate măsurile disponibile pentru
echilibrarea și aducerea SE în condițiile de funcționare normală în termeni cât
mai restrânși și să aplice, după caz, planul de restaurare a reţelelor electrice
deteriorate.
26. Pe perioada existenței situației excepționale, în limita posibilităților
tehnice, producătorii, operatorii de sistem şi furnizorii trebuie să asigure prioritar
aprovizionarea cu energie electrică a orfelinatelor, a grădinițelor de copii, a
organelor de poliție și de situații excepționale, a consumatorilor casnici, a
instituțiilor medicale și a altor organe și instituții de stat, care în conformitate cu
43
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
legislația nu sunt obligate să dispună de surse proprii de aprovizionare cu energie
electrică în situații excepționale.
27. În cazul apariţiei situaţiei excepţionale, operatorii de sistem sunt în
drept să limiteze sau să întrerupă livrarea energiei electrice anumitor categorii de
consumatori şi numai în condițiile şi cu respectarea procedurii stabilite în
prezentul Plan de acţiuni, în Normativul de deconectări manuale ale unor
categorii de consumatori de energie electrică şi în Normativul de limitare a
consumului de energie electrică în situaţii deosebite în sectorul electroenergetic.
28. Normativul de deconectări manuale ale unor categorii de consumatori
de energie electrică şi Normativul de limitare a consumului de energie electrică
în situaţii deosebite în sectorul electroenergetic se elaborează de operatorul
sistemului de transport, care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a
sistemului electroenergetic, în colaborare cu alţi operatori de sistem.
29. Restricţiile în alimentarea cu energie electrică în situaţii excepţionale
trebuie aplicate doar cu respectarea principiilor stabilite în prezentul Plan de
acţiuni. Orice măsură de salvgardare stabilită în conformitate cu prezentul Plan
de acțiuni se aplică temporar, astfel încât să cauzeze cât mai puţine perturbări în
funcţionarea pieţei energiei electrice şi trebuie să fie limitată la strictul necesar
pentru remedierea ameninţării siguranţei, integrităţii fizice a persoanelor sau a
reţelelor şi a instalaţiilor sistemului electroenergetic.
30. Orice măsură de salvgardare trebuie luată de către operatorul
sistemului de transport, care deține licență pentru conducerea centralizată a
sistemului electroenergetic, după consultarea altor operatori de sistem, precum şi
a operatorilor sistemelor de transport din ţările vecine cu care este interconectat
SE MD, cu respectarea acordurilor bilaterale încheiate, inclusiv a acordurilor
privind schimbul de informaţii.
31. În funcţie de situația creată și specificul SE, în cazul declanșării unei
situații excepționale, întreprinderile electroenergetice, organele și autoritățile
administraţiei publice centrale, alte autorităţi publice trebuie să îndeplinească
suplimentar o serie de măsuri specifice, după cum urmează:
A. În cazul stării normale de funcționare a SE și în cazul situației N-1
Operatorul sistemului de transport, operatorii sistemelor de distribuție,
producătorii și furnizorii urmează:
• să îşi desfăşoare activitatea în condiții normale de lucru și să presteze
serviciile de transport, de distribuţie utilizatorilor de sistem şi, respectiv, să
furnizeze energia electrică consumatorilor finali, în conformitate cu contractele
încheiate cu aceștia;
44
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
• să monitorizeze în mod continuu situația creată în SE şi, în funcţie de
activitatea desfăşurată, să întreprindă măsurile necesare pentru întreținerea în
stare normală de funcţionare a centralelor electrice şi a rețelelor electrice de
transport și de distribuție, cu respectarea documentelor normativ-tehnice în
domeniu, precum și pentru furnizarea energiei electrice consumatorilor, la
parametrii de calitate stabiliţi;
• să întreprindă toate măsurile necesare pentru prevenirea și înlăturarea
tuturor evenimentelor care pot duce la declanșarea situației de alertă în SE;
• să furnizeze organului central de specialitate și ANRE informaţii şi date
concrete și sigure cu privire la apariția unor evenimente care ar putea declanșa
situația de urgență, respectiv cu privire la modul în care această situație ar putea
afecta aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică.
Organul central de specialitate urmează:
• să centralizeze informaţiile primite de la întreprinderile electroenergetice
privind situaţia creată în SE şi să le analizeze împreună cu întreprinderile
electroenergetice şi ANRE;
• să sesizeze ANRE în legătură cu necesitatea monitorizării îndeplinirii de
către participanţii la piaţa energiei electrice a obligaţiilor ce le revin şi care sunt
în măsură să redreseze situația cu excluderea posibilităților de agravare ulterioară
a acesteia prin transformare în situație de alertă sau de urgenţă;
• să informeze, Comisia, prin intermediul IGSU, referitor la situația creată și
referitor la consecințele care ar putea avea loc în SE în legătură cu apariția
evenimentelor care ar putea declanşa situația de alertă sau situaţia de urgenţă,
precum şi referitor la măsurile ce urmează a fi luate pentru redresarea situației
create. În legătură cu identificarea măsurilor ce urmează a fi întreprinse, organul
central de specialitate poate solicita concursul ANRE;
• să evalueze, inclusiv cu concursul ANRE, nivelul de pregătire al
întreprinderilor electroenergetice pentru a face faţă unei eventuale situaţii
excepţionale.
B. În cazul situației de alertă sau a situației de urgență:
Operatorul sistemului de transport (OST), în funcţie de situația creată,
urmează :
• să informeze imediat Comisia, prin intermediul IGSU, organul central de
specialitate şi ANRE cu privire la apariţia oricărui eveniment concret şi sigur
care a declanşat situația de alertă sau situația de urgență (a apărut o contingență
de excepție, iar acţiunile de remediere disponibile nu sunt suficiente pentru a
menține starea normală de funcționare a SE, este limitată sau sistată furnizarea
45
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
energiei electrice din exterior, este limitată sau sistată furnizarea energiei
electrice de la producătorii locali, iar oferta disponibilă nu este în stare să
acopere pe deplin cererea de energie electrică). Concomitent, OST urmează să
prezinte toată informația relevantă în acest sens, precum și să comunice măsurile
ce au fost şi care urmează a fi întreprinse în situaţia creată, inclusiv măsurile care
nu se bazează pe mecanisme de piaţă;
• în cazul confirmării de către Comisie a situației de alertă sau a situației de
urgență, să-și îndeplinească obligațiile, ţinând cont de necesitatea respectării
principiilor de a nu introduce măsurile care pun în pericol viața oamenilor sau
integritatea patrimoniului, precum şi de a nu restricţiona, în măsura
posibilităților tehnice, fluxurile transfrontaliere de energie electrică;
• să întreprindă acţiunile necesare pentru realimentarea parțială a
consumatorilor afectați prin intermediul altor rețele electrice funcționale, în
măsura posibilităților tehnice;
• să recurgă, în caz de necesitate, la utilizarea la maxim a capacității
unităţilor generatoare și a instalațiilor de compensare sau chiar la deconectarea
liniilor electrice de 330-400 kV în caz de majorare a tensiunii în afara limitelor;
• să recurgă la limitarea sau chiar la sistarea, pe perioada remedierii, a
furnizării energiei electrice consumatorilor finali dintr-o anumită zonă sau
consumatorilor finali dintr-o anumită categorie, în conformitate cu listele
stabilite în Normativul de deconectări manuale ale unor categorii de consumatori
de energie electrică şi în Normativul de limitare a consumului de energie
electrică în situaţii deosebite în sectorul electroenergetic sau, în lipsa acestora, în
conformitate cu Graficele deconectărilor în Evantai (CDE) coordonate cu alţi
operatori de sistem (CDE 10 kV și CDE 110 kV);
• să întreprindă acţiunile necesare pentru a asigura funcționarea SE cu
rezervă scăzută și, în caz de necesitate, să recurgă la limitarea sau la
deconectarea parțială a unor consumatori finali (în mod automat sau manual),
conform principiului menţionat la subpunctul precedent, în cazul lipsei rezervei
suficiente pentru reglajul SE;
• în cazul regimului asincron, să efectueze divizarea SE (automat sau
manual) și modificarea automată a puterii consumului și generării;
• să întreprindă acţiunile necesare pentru echilibrarea SE;
• să întreprindă măsurile necesare pentru topirea chiciurii (prin curenți de
sarcină);
• în caz de scădere a frecvenței, să participe în cadrul sistemului IPS/UPS la
reglajul frecvenței prin deconectarea parțială a consumatorilor și prin utilizarea
la maxim a rezervelor disponibile de generare, precum şi prin deconectarea
46
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
centralelor electrice întru păstrarea serviciilor proprii a acestora prin divizarea
automată a acestora și funcționarea în regim de insulă;
• să preia şi să transporte, în condiții de siguranță, cantităţile suplimentare
de energie electrică, puse la dispoziție de către furnizori şi producători;
• să întreprindă acţiunile necesare pentru restabilirea, în termeni cât mai
restrânși, a defecțiunilor tehnice apărute în reţelele electrice de transport, precum
şi pentru restabilirea funcționării acestora în condiții normale de lucru;
• în cazul deconectării SE MD de cel al SE UA, să întreprindă măsurile
necesare pentru funcționarea SE MD în regim izolat, inclusiv prin alimentarea
parțială, în regim de insulă, a consumatorilor cu energie electrică procurată din
România;
• să prezinte zilnic Comisiei, prin intermediul IGSU, informații cu privire la
obligaţiile îndeplinite şi măsurile întreprinse pentru redresarea situaţiei create, pe
perioada situației de alertă sau a situației de urgență, cu respectarea cerințelor
stabilite în secțiunea V din Regulamentul privind situațiile excepționale pe piața
energiei electrice;
• să reia de îndată activitatea în condiții obișnuite, la dispariția cauzelor care
au determinat declanşarea stării de alertă sau a stării de urgență, şi să notifice
imediat Comisia, prin intermediul IGSU, despre acest fapt, precum și organul
central de specialitate;
• să colaboreze cu operatorii sistemelor de transport din statele vecine,
inclusiv prin aplicarea unui mecanism de schimb continuu de informații, pentru
a garanta securitatea şi fiabilitatea funcționării rețelelor electrice de transport în
contextul gestionării congestiilor.
Operatorul sistemului de distribuţie (OSD), în funcţie de situația creată,
urmează:
• să informeze imediat operatorul sistemului de transport responsabil,
organul central de specialitate şi ANRE, prezentând informații concrete şi
sigure, cu privire la apariţia unui eveniment care periclitează livrarea energiei
electrice prin intermediul reţelelor electrice de distribuţie, și cu privire la
măsurile ce trebuie sau care au fost deja întreprinse pentru a preveni sau a
minimiza impactul asupra aprovizionării cu energie electrică a consumatorilor
din zona sa de activitate;
• în cazul confirmării de către Comisie a situației de alertă sau a situației de
urgență, să întreprindă măsurile stabilite în prezentul Plan de acţiuni, conform
indicațiilor operatorului sistemului de transport responsabil, precum şi să
îndeplinească deciziile Comisiei;
47
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
• să îndeplinească deciziile Comisiei, precum şi indicaţiile operatorului
sistemului de transport responsabil, inclusiv cu privire la limitarea furnizării
energiei electrice sau cu privire la deconectarea parțială a consumatorilor în
conformitate cu listele din Normativul de deconectări manuale ale unor categorii
de consumatori de energie electrică şi din Normativul de limitare a consumului
de energie electrică în situaţii deosebite în sectorul electroenergetic, sau, în lipsa
acestora, în conformitate cu Graficele deconectărilor în Evantai (CDE)
coordonate cu alţi operatori de sistem (CDE 10 kV și CDE 110 kV);
• să întreprindă acţiunile necesare pentru realimentarea parțială a
consumatorilor afectați prin intermediul altor rețele electrice funcționale, în
măsura posibilităților tehnice;
• să preia şi să distribuie, în condiții de siguranță, cantităţile suplimentare
de energie electrică, puse la dispoziție de către furnizori şi producători;
• să întreprindă măsurile necesare pentru topirea chiciurii (prin curenți de
sarcină);
• să întreprindă acţiunile necesare pentru restabilirea, în termeni cât mai
restrânși, a defecțiunilor tehnice apărute în reţelele electrice de distribuţie,
precum şi pentru restabilirea funcționării acestora în condiții normale de lucru;
• la iniţiativa furnizorilor, să întrerupă livrarea energiei electrice
consumatorilor mari, care au încheiat contracte de furnizare întreruptibilă a
energiei electrice;
• la iniţiativa furnizorilor, să întrerupă livrarea energiei electrice
consumatorilor mari care au încheiat cu furnizorii contracte de sistare benevolă a
furnizării energiei electrice în cazul apariţiei de situaţii excepţionale;
• să informeze zilnic operatorul sistemului de transport care deţine licenţă
pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic (în continuare –
operatorul sistemului de transport responsabil) cu privire la obligaţiile
îndeplinite şi măsurile întreprinse pentru redresarea situaţiei create, pe perioada
situației de alertă sau a situației de urgență;
• la dispariția cauzelor care au determinat declanşarea situației de alertă sau
a situației de urgență să notifice imediat operatorul sistemului de transport
responsabil;
• să prezinte fără întârziere, complet și calitativ toată informația solicitată
de operatorul sistemului de transport responsabil, de Comisie sau de organul
central de specialitate;
• să reia de îndată activitatea în condiții obișnuite, conform indicației
operatorului sistemului de transport responsabil în legătură cu dispariția cauzelor
care au determinat declanşarea situației de alertă sau a situației de urgență.
48
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
Furnizorul, în funcţie de situația creată, urmează:
• să informeze imediat operatorul sistemului de transport responsabil,
operatorul de sistem cu care a încheiat contract de prestare serviciului de
transport, a serviciului de distribuție, organul central de specialitate şi ANRE,
prezentând informaţii concrete şi sigure, cu privire la apariţia unui eveniment
concret care împiedică furnizarea energiei electrice consumatorilor săi;
• în cazul confirmării de către Comisie a situației de alertă sau a situației de
urgență, să întreprindă măsurile stabilite în prezentul Plan de acţiuni, conform
indicațiilor operatorului sistemului de transport responsabil, precum şi să
îndeplinească deciziile Comisiei;
• să întreprindă măsurile necesare pentru procurarea şi furnizarea cantităţilor
suplimentare de energie electrică, necesare pentru acoperirea cererii excepțional
de mare sau în cazul limitării sau a sistării livrării energiei electrice dintr-o
anumită sursă;
• să aplice clauzele privind întreruperea furnizării energiei electrice, stabilite
în contractele de furnizare întreruptibilă a energiei electrice, încheiate cu
consumatorii mari;
• să aplice clauzele privind întreruperea furnizării energiei electrice, stabilite
în contractele de sistare benevolă a furnizării energiei electrice în cazul apariţiei
de situaţii excepționale, încheiate cu consumatorii mari;
• să informeze consumatorii finali deserviți cu privire la declanşarea
situației de alertă sau a situației de urgenţă și cu privire la termenii aproximativi
de redresare a situaţiei create;
• să informeze operatorul sistemului de transport responsabil cu privire la
obligaţiile îndeplinite şi măsurile întreprinse pentru redresarea situaţiei create, pe
perioada situației de alertă sau a situației de urgență;
• la dispariția cauzelor care au determinat declanşarea situației de alertă sau
a situației de urgență să notifice imediat operatorul sistemului de transport
responsabil;
• să prezinte fără întârziere, complet și calitativ toată informația solicitată
de operatorul sistemului de transport responsabil, de Comisie sau de organul
central de specialitate;
• să reia de îndată activitatea în condiții obișnuite, conform indicaţiilor
operatorului sistemului de transport responsabil, în legătură cu dispariția
cauzelor care au determinat declanşarea situației de alertă sau a situației de
urgență.
Producătorul, în funcţie de situația creată, urmează:
49
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
• să informeze imediat operatorul sistemului de transport responsabil,
furnizorii de energie electrică, organul central de specialitate şi ANRE,
prezentând informații concrete şi sigure, cu privire la apariţia unui eveniment
concret care duce la limitarea esențială sau chiar la stoparea producerii energiei
electrice la centrala electrică pe care o exploatează;
• în cazul confirmării de către Comisie a situației de alertă sau a situației de
urgență, să întreprindă măsurile stabilite în prezentul Plan de acţiuni, conform
indicaţiilor operatorului sistemului de transport responsabil, precum şi să
îndeplinească deciziile Comisiei;
• în contextul întreruperii sau limitării furnizării gazelor naturale, CET
urmează să întreprindă măsurile necesare în legătură cu trecerea la combustibili
alternativi pentru producerea energiei electrice, utilizând în acest scop rezervele
proprii sau, la decizia Comisiei, rezervele de stat;
• conform indicaţiilor operatorului de sistem responsabil şi în măsura
posibilităţilor tehnice, să pună la dispoziție toată capacitatea electrică disponibilă
a centralei sale electrice şi/sau să majoreze/să reducă producerea energiei
electrice;
• să mențină în stare de funcţionare cel puţin un grup generator per centrală
pentru servicii proprii;
• să întreprindă măsurile necesare pentru redresarea situației create la
centrala sa și să asigure reluarea de îndată a procesului de producere a energiei
electrice în condițiile normale de activitate;
• să informeze operatorul sistemului de transport responsabil cu privire la
obligaţiile îndeplinite şi măsurile întreprinse pentru redresarea situaţiei create, pe
perioada situației de alertă sau a situației de urgență;
• să prezinte, fără întârziere, complet și calitativ toată informația solicitată
de operatorul sistemului de transport responsabil, de Comisie sau de organul
central de specialitate;
• la dispariția cauzelor care au determinat declanşarea situației de alertă sau
a situației de urgență, să notifice imediat operatorul sistemului de transport
responsabil;
• să reia de îndată activitatea în condiții obișnuite, conform indicaţiilor
operatorului sistemului de transport responsabil, în legătură cu dispariția
cauzelor care au determinat declanşarea situației de alertă sau a situației de
urgență.
Organul central de specialitate, în funcţie de situația creată, urmează:
50
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
• să centralizeze informațiile primite de la întreprinderile electroenergetice
privind situaţia creată în SE şi să le analizeze împreună cu întreprinderile
electroenergetice şi ANRE;
• să sesizeze Comisia, prin intermediul IGSU, în legătură cu declararea
situației de alertă sau a situației de urgență, precum şi să identifice şi să propună
Comisiei măsurile ce trebuie întreprinse pentru redresarea situaţiei, pentru
atenuarea consecinţelor, precum şi pentru evitarea agravării situaţiei create. În
legătură cu identificarea măsurilor ce urmează a fi întreprinse, organul central de
specialitate poate solicita concursul ANRE;
• să informeze Serviciul de Informații și Securitate cu privire la situația
creată;
• să sesizeze ANRE în legătură cu necesitatea monitorizării îndeplinirii de
către participanţii la piaţa energiei electrice a obligaţiilor ce le revin pentru
redresarea situația create, pentru atenuarea consecinţelor, precum şi pentru
evitarea agravării situaţiei create;
• să monitorizeze, inclusiv cu concursul ANRE, modul de îndeplinire de
către întreprinderile electroenergetice a obligaţiilor ce le revin în contextul
declanşării situației de alertă sau a situației de urgenţă;
• să monitorizeze modul de îndeplinire de către organele și autoritățile
administraţiei publice centrale, de către autorităţile publice, a obligaţiilor ce le
revin în contextul declanşării situației de alertă sau a situației de urgenţă;
• să întreprindă alte acţiuni stabilite în Prezentul plan de acţiuni şi să
îndeplinească deciziile Comisiei;
• în cazul în care situația de urgenţă nu poate fi gestionată în modul
corespunzător prin aplicarea măsurilor la nivel național, la indicaţia Comisiei, să
comunice acest fapt președintelui Grupului de coordonare privind securitatea
aprovizionării a Comunității Energetice, pentru a fi convocată o ședința a
Grupului de coordonare în vederea examinării situației create şi, după caz, a
acordării asistenţei Republicii Moldova în legătură cu coordonarea măsurilor
implementate la nivel naţional şi regional pentru a face față situației de urgenţă.
C. În cazul declanșării situației de colaps (rămânerea fără tensiune,
parțial sau total )
• în cazul declanșării situației de colaps într-o anumită zonă a SE sau în SE,
în întregime, întreprinderile electroenergetice și organul central de specialitate
urmează să întreprindă măsurile stabilite mai sus, inclusiv cu privire la notificare,
confirmare, informare, etc., precum şi măsurile de urgență menite să asigure
restaurarea rapidă a funcționării SE;
51
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
• măsurile de urgenţă pentru restaurarea funcționării SE, urmează a fi
întreprinse de întreprinderile electroenergetice, la indicaţia operatorului
sistemului de transport responsabil şi în conformitate cu Planul de restaurare a
funcționării sistemului electroenergetic, elaborat de acesta potrivit Normelor
tehnice ale rețelelor electrice de transport, aprobate de ANRE;
• utilizatorii rețelelor electrice de transport au obligaţia să acționeze prompt
pentru restaurarea funcționării SE şi să îndeplinească toate sarcinile și condițiile
de integrare stabilite de operatorul sistemului de transport responsabil.
52
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
Anexa
la Planul de acțiuni pentru situații
excepționale pe piața energiei electrice
Situația existentă şi caracteristicile sectorului electroenergetic
Infrastructura sistemului electroenergetic
1. Infrastructura SE este compusă din 3 componente principale: centralele
electrice, reţelele electrice de transport și reţelele electrice de distribuție.
Centrale electrice
2. La 31.12.2016, capacitatea totală de producere a energiei electrice din
Republica Moldova (fără regiunea din partea stângă a Nistrului) constituia circa
436 MW, din care:
• 306 MW - capacitatea electrică instalată a centralelor electrice de
termoficare (CET) ale S.A “Termoelectrica” din mun. Chişinău şi anume:
- CET - 1, construită în perioada cuprinsă între 1951-1961, cu capacitatea
electrică instalată de 66 MW, care utilizează gaze naturale şi păcură;
- CET-2, construită în anii 1976-1980, cu capacitatea electrică instalată de
240 MW, care utilizează gaze naturale şi păcură.
• 24 MW - capacitatea electrică instalată a CET Nord din mun. Bălţi, construită
în 1956- 1970, care utilizează gaze naturale şi păcură.
• 16 MW - capacitatea instalată a centralei hidroenergetice Costești–Stînca
(CHE Costești–Stînca), construită în 1978.
• 7,5 MW - capacitatea instalată a 41 centrale electrice care utilizează surse
regenerabile, construite în perioada cuprinsă între 2010 - 2016 , din care:
- 3 centrale electrice pe biogaz, cu capacitatea totală de 2,8 MW;
- 3 centrale electrice eoliene, cu capacitatea totală de 2,3 MW;
- 24 centrale electrice solare, cu capacitatea totală de 1,8 MW
• 87 MW - capacitatea electrică a altor centrale electrice, inclusiv a fabricilor
de zahăr construite în anii 1956 - 1981.
3. Capacitatea de producere a energiei electrice de către centralele electrice
situate în regiunea din partea stânga Nistrului este de 2600 MW, inclusiv:
• 2520 MW - capacitatea instalată a CERS Moldovenească, construită în 1964-
1982, care utilizează gaze naturale, păcură şi cărbune;
• 48 MW - capacitatea instalată a Centralei hidroenergetice Dubăsari (CHE
Dubăsari), construită în 1954-1966;
• CET Tirotex -32 MW.
4. Capacitatea de producere a energiei electrice (fără regiunea din partea stânga
a Nistrului) depinde în mare parte de sarcina termică de consum şi este utilizată la un
53
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
nivel relativ satisfăcător în perioada rece, în timp ce în alte perioade ale anului această
capacitate de producere este utilizată la un nivel foarte redus. Drept exemplu, în Figura
1 din prezenta Anexă, este prezentată informația privind capacitatea orară medie de
producere a energiei electrice pe parcursul anului 2016 (fără centralele electrice situate
în partea stângă a Nistrului), iar în Figura 2 din prezenta Anexă este reflectată
informația privind sarcina maximă şi minimă de consum în perioada lui 2016.
Figura 1. Capacitatea orară medie de generare a energiei electrice pe parcursul anului
2016 (valori medii pentru fiecare oră a zilei din fiecare lună), MW
Sursa: Datele operatorului sistemului de transport, ÎS „Moldelectrica”
Figura 2. Sarcina minimă şi maximă de consum pentru zilele de lucru caracteristice
pentru fiecare lună a anului 2016, MW
54
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
Sursa: Datele operatorului sistemului de transport, ÎS „Moldelectrica”
5. Totodată, rezultă în mod cert faptul că centralele electrice situate în partea
dreaptă a Nistrului sunt în măsură să asigure sarcina maximă de consum a Republicii
Moldova la un nivel redus, sub 19% mediu anual. În perioada rece a anului (Ianuarie -
Martie şi Octombrie - Decembrie) sarcinile de producere a centralelor electrice situate
în partea dreaptă a Nistrului sunt utilizate la un nivel mediu de 24% - 56 % din
capacitatea instalată, ceea ce asigură de la 15% până la 38% din sarcina maximă de
consum a energiei electrice din perioada respectivă. În perioada caldă a anului (Aprilie
- Septembrie) capacitatea de producere a centralelor electrice locale este utilizată la
nivelul de numai 1% - 13% din capacitatea instalată şi asigură cel mult 11% din sarcina
maximă de consum a Republicii Moldova. Restul de circa 62% - 99% din sarcina de
consum este acoperit din producerea energiei electrice la CERS Moldovenească şi/sau
din importul energiei electrice din Ucraina.
Reţelele electrice de transport
6. În conformitate cu Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, se
consideră reţele electrice de transport sistemul de linii electrice de tensiune înaltă, cu
echipament şi utilaj de transformare şi de comutare, precum şi cu instalaţii auxiliare,
care serveşte la transportul energiei electrice. Reţelele electrice de transport din partea
dreaptă a Nistrului includ:
1. 4704,41 km linii electrice aeriene (LEA), din care:
• 203 km LEA 400 kV;
• 377,34 LEA 330 KV;
• 3338,82 LEA 110 kV;
• 785,25 km LEA 35 kV.
55
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
2. 183 substații de transformare (649 transformatoare), cu capacitatea totală de
4725,2 MVA, inclusiv:
o 1 substaţie 400/110/35 kV, cu capacitatea de 500 MVA;
o 1 substaţie 330/110/35 kV, cu capacitatea de 525 MVA;
o 2 substaţii 330/110/10 kV, cu capacitatea totală de 1000 MVA;
o 39 substaţii 110/35/10 kV, cu capacitatea totală de 1107,6 MVA;
o 86 substaţii 110/10 kV, cu capacitatea totală de 1183,3 MVA;
o 1 substaţie 110/10/6 kV cu capacitatea de 16,3 MVA;
o 2 substaţii 110/6 kV, cu capacitatea totală de 38,6 MVA;
o 39 substații 35/10 kV, cu capacitatea totală de 244,3 MVA;
o 8 substaţii 35/10/6 kV, cu capacitatea totală de 93,5 MVA;
o 1 substaţie 35/6 kV, cu capacitatea de 4 MVA;
o 2 substații 35/6/0.4 kV, cu capacitatea totală de 7 MVA;
o 1 substație 10/6 kV, cu capacitatea de 5,6 MVA.
7. La rețelele electrice de transport sunt racordate în mod direct instalațiile
electrice ale unui singur consumator final (consumator noncasnic), precum şi 14
centrale electrice, din care 3 centrale electrice care utilizează surse regenerabile. În anul
2016 sarcina electrică maxima a reţelelor electrice de transport a fost de 1067 MW.
8. SE MD, în integral, cu regiunea din stânga Nistrului, este conectat în mod
sincron la sistemul electroenergetic al Ucrainei (în continuare – SE UA) prin 18 linii
sau segmente de linii electrice, din care 7 LEA cu tensiune nominală de 330 kV şi 11
LEA cu tensiunea nominală de 110 kV, linii care asigură transportul energiei electrice
atât pentru Moldova, precum şi pentru Ucraina (import/export în același timp).
9. Importul din Ucraina este limitat de stabilitatea statică. Capacitatea de import
depinde de valoarea fluxului prin aşa numita „interfaţă de control Ucraina-Moldova-
Odesa” (în continuare – interfaţa de control), de configuraţia reţelelor electrice de
transport din Moldova şi Ucraina, precum şi de numărul de grupuri generatoare în
funcţiune la CERS Moldovenească şi la CHE Dnestrovsk. Interfaţa de control include 4
linii de 330 kV: CHE Dnestrovsk (UA) – Bălţi (MD), Kotovsk (UA)–CERS
Moldovenească (MD) şi Adjalik (UA)–Usatovo 1 şi Usatovo 2 (UA).
10. Pentru topologia normală, fluxul admisibil de energie electrică prin interfața
de control variază în funcţie de numărul de grupuri generatoare în funcțiune la CERS
Moldovenească şi la CHE Dnestrovsk, în limitele 1250-1500 MW. Totodată, este de
menţionat că CHE Dnestrovsk este utilizată pentru acoperirea vîrfului de sarcină, iar
importul energiei electrice din Ucraina şi achiziţionarea energiei electrice la CERS
Moldovenească se exclud reciproc (în cazul importului energiei electrice din Ucraina
se micșorează numărul de grupuri generatoare în funcțiune la CERS Moldovenească).
Or, acest fapt duce la reducerea diapazonului valorii capacității interfeței de control şi,
respectiv, a transportului spre Republica Moldova a energiei electrice din import până
56
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
la 350-500 MW. Pentru topologii cu elemente extrase din funcțiune, valoare importului
din Ucraina spre Moldova poate să scadă chiar la zero.
11. Totodată, fluxul admisibil de energie electrică prin fiecare din
interconexiunile ce asigură interconectarea dintre SE MD şi sistemul electroenergetic al
Ucrainei este limitat de parametrii tehnici ai echipamentului aferent (conductor,
transformatoare de curent în capetele liniei electrice). Informaţiile cu privire la
interconexiunile dintre SE MD şi SE UA, precum şi cu privire la fluxul admisibil pe
fiecare interconexiune, în parte, sunt reflectate în Tabelul nr. 1 din prezenta Anexă.
Tabelul 1. Interconexiunile dintre SE MD şi SE UA
Sursa: Datele operatorului sistemului de transport, ÎS „Moldelectrica”
Denumirea liniei şi/sau a segmentului
de linie
Tensiunea
nominală,
kV
Fluxul admisibil
de durată *,
MVA
TC instalat în
SE MD, MVA
TC instalat în SE
UA, MVA
Bălti - CHE Dnestrovsk 330 1040 1143 1143
Rîbniţa – Podoliskaia 1 330 850 572 1143
Rîbniţa – Podoliskaia 2 330 850 572 1143
CERS Moldovenească – Podoliskaia 330 850 1143 1143
CERS Moldovenească – Usatovo 330 660 1143 572
CERS Moldovenească – N.Odesskaia 330 660 1143 1143
CE Moldovenească – Arţiz 330 850 1143 572
Larga – Nelipovţi 110 75,8 38 19
BSZ – CHE Dnestrovsk 110 88,8 114 143
Ocniţa – Şahtî 110 88,8 114 –
Otaci – Nemia 110 75,8 114 57
Soroca - Poroghi 110 67 114 57
Vasilievka – Krasnie Okna 110 103 114 114
CERS Moldovenească – Starokazacie 110 103 143 114
CERS Moldovenească – Beleaevka 110 103 143 114
CERS Moldovenească – Razdelinoie 110 103 143 114
Vulcăneşti – Bolgrad 1 110 103 143 114
Vulcăneşti – Bolgrad 2 110 103 143 114
*Temperatura admisibilă a conductorului +70°C, temperatura aerului +20°C, viteza vântului – 0 m/s.
57
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
12. De asemenea, SE MD este interconectat cu sistemul electroenergetic al
României (SE RO). Însă, dat fiind faptul că acestea fac parte din sisteme sincrone
diferite – IPS/UPS (rețea sincronă de transport a energiei electrice) şi ENTSO-E
CE, realizarea schimburilor de energie electrică (import/export) prin interconexiunile
respective este limitată de regimul radial de funcționare şi poate fi efectuată doar în
condiţii insulare. Informaţiile cu privire la interconexiunile dintre SE MD şi SE RO,
precum şi cu privire la capacitatea acestora se regăsesc în Tabelul nr. 2 din prezenta
Anexă.
Tabelul 2. Interconexiunile dintre SE MD şi SE RO
Denumirea liniei şi/sau a
segmentului de linie
Tensiunea
nominală,
kV
Fluxul admisibil
de durată *, MVA
TC instalat
în SE MD,
MVA
TC instalat în
SE RO, MVA
Puterea
maximă,
conform
convenției de
exploatare a
LEA, MW
Vulcăneşti – Isaccea 400 1714 1386 831 -
Costeşti – Stînca 110 67 114 114 70
Ungheni – Ţuţora 110 103 114 76 70
Cioara - Huşi 110 88,8 114 76 50
Gotești - Fălciu 110 75,8 – 76 30
*Temperatura admisibilă a conductorului - +70°C, temperatura aerului -+20°C, viteza vântului – 0 m/s.
Sursa: Datele operatorului sistemului de transport, ÎS „Moldelectrica”
13. Actualmente, toate problemele ce ţin de acces la interconexiunile dintre
Republica Moldova şi Ucraina, în legătură cu importul energiei electrice din Ucraina,
sunt gestionate de Î.S. „NEK Ukrenergo” (operatorul sistemului de transport din
Ucraina), iar cele ce ţin de acces la interconexiunile dintre Republica Moldova şi
România, în legătură cu importul din România, se află în gestionarea S.A.
„Transelectrica” (operatorul sistemului de transport din România).
14. Exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor electrice de
transport, precum şi gestionarea problemelor legate de acordarea accesului, inclusiv de
racordare la rețelele electrice de transport naţionale constituie obligaţia ÎS
“Moldelectrica”, singurul operator al sistemului de transport din Republica Moldova.
Activitatea de transport al energiei electrice se efectuează în baza licenţei pentru
transportul energiei electrice. Totodată, în conformitate cu Legea cu privire la energia
electrică, operatorul sistemului de transport, care deţine licență pentru conducerea
centralizată a sistemului electroenergetic, este responsabil pentru dirijarea operativ-
tehnologică unică a sistemului electroenergetic, precum şi pentru echilibrarea
sistemului electroenergetic.
15. În contextul obligaţiilor stabilite prin lege, Î.S. „Moldelectrica” efectuează
anual lucrări de întreținere, de reparație curentă şi capitală, precum şi de
reconstrucție şi de modernizare a reţelelor electrice de transport, inclusiv a liniilor, a
58
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
stațiilor electrice, a dispozitivelor PRA, precum şi a echipamentului de măsurare, de
comunicații şi telemecanică, pentru a menține starea normală de funcţionare a acestora.
Astfel, în 2001-2002 au fost restabilite integral liniile electrice deteriorate în rezultatul
condițiilor meteo din luna noiembrie a anului 2000, când din cauza chiciurii au fost
deteriorate 48 de linii electrice de transport, de diferite categorii de tensiune. De
asemenea, şi în ianuarie 2007 chiciura a cauzat deteriorarea în mod semnificativ a unor
linii electrice de transport, iar lucrările de reabilitare au fost făcute într-o perioadă de
timp foarte scurtă.
16. Totodată, începând cu anul 2005, Î.S. „Moldelectrica” a efectuat lucrări de
modernizare a echipamentului stațiilor electrice (SE) 330 kV Chișinău, Străşeni, Bălţi,
a efectuat lucrări de înlocuire a două transformatoare la SE 330 kV Chișinău, a
construit noi LEA 110 kV, inclusiv intersistemice, precum şi a iniţiat lucrări de
reconstrucţie a SE 110 kV, de modernizare a liniilor electrice 330 kV, şi de renovare a
dispozitivelor PRA, a dispozitivelor de comunicații şi telemecanică şi a sistemelor de
evidență a energiei electrice. De asemenea, a fost finalizată implementarea sistemului
de monitorizare, control și achiziții de date SCADA şi a sistemului automatizat de
evidență comercială a energiei electrice, etc.
17. Este de menţionat că pe parcursul ultimilor ani întreruperi semnificative în
livrarea energiei electrice din cauza defecțiunilor în rețelele electrice de transport nu au
avut loc, excepție fiind întreruperile programate şi unele întreruperi neprogramate, pe
perioade scurte de timp şi cu impact nesemnificativ asupra livrărilor de energie
electrică, ce au fost cauzate de apariția unor defecțiuni neesențiale. Astfel, pe parcursul
anului 2016, în reţelele electrice de transport au fost înregistrate, în total, 87 întreruperi
cu o durata medie de 33,7 minute/an, energia nelivrată din aceste cauze fiind de 255,5
mii kWh, sau 0,005% din totalul energiei electrice transportate. Informațiile detaliate
cu privire la întreruperile în reţelele electrice de transport, inclusiv cu privire la energia
electrică nelivrată din această cauză, în perioada 2012-2016 sunt prezentate în Tabelul
nr. 3 din prezenta Anexă.
Tabelul 3. Întreruperi în livrarea energiei electrice prin reţelele electrice de transport (2012-2016)
Unitate de
măsură 2012 2013 2014 2015 2016
Durata medie a întreruperilor minute/an 26.7 22.0 25.4 10.1 33.7
Energia electrică nelivrată
mii kWh 214.7 219.7 260.7 78.0 255.5
% din cantitatea
transportată 0.005 0.004 0.006 0.002 0.006
Sursa: Datele operatorului sistemului de transport, ÎS „Moldelectrica”
18. În concluzie, deşi ÎS „Moldelectrica” nu dispune de surse financiare necesare
pentru dezvoltarea interconexiunilor cu sistemul electroenergetic al ENTSO-E, pentru
59
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
construcția de noi rețele electrice de transport, precum şi pentru renovarea,
reconstrucția şi modernizarea, în mod integral, a liniilor electrice de transport
existente, actualmente reţelele electrice de transport se află într-o stare tehnică de
exploatare satisfăcătoare şi permit aprovizionarea continuă şi fiabilă a consumatorilor
cu energie electrică.
Reţelele electrice de distribuţie
19. Reţelele electrice de distribuţie, situate pe partea dreaptă a Nistrului au o
lungime totală de 56,84 mii, din care: 1,8 mii km de linii electrice de tensiune înaltă
(35-110kV), 22,1 mii km de linii electrice de tensiune medie (6-10kV) şi 32,9 mii km
de linii electrice de tensiune joasă (0.4kV), precum şi includ 14764 transformatoare
electrice cu o capacitate totală de 4583.7 MVA.
20. La rețelele electrice de distribuție sunt racordate în mod direct 29 centrale
electrice, 27 din care utilizează surse regenerabile, precum şi 1362,7 mii instalații
electrice ale consumatorilor finali, toate fiind dotate cu echipamente de măsurare.
Astfel, 1276,5 mii consumatori finali sunt asiguraţi cu energie electrică prin
intermediul reţelelor electrice de distribuţie, iar 1226,3 mii (96,1%) din aceştia sunt
consumatori casnici. Informația detaliată cu privire la reţelele electrice de distribuţie
este reflectată în Tabelul nr. 4 din prezenta Anexă.
Tabelul 4. Reţele electrice de distribuţie
Unitate
de
măsură
RED
Union
Fenosa
RED Nord Total
1.Linii electrice de distribuţie în exploatare - total 34992.3 21847.3 56839.6
inclusiv: km 0 0
110 kV km 509.2 0 509.2
35 kV km 1311 0 1311
6-10 kV km 14408.5 7731.1 22139.6
0.4 kV km 18763.6 14116.2 32879.8
2. Transformatoarele electrice în exploatare unităţi 9155 5609 14764
3. Capacitatea totală a transformatoarelor MVA 3605.4 978.3 4583.7
4. Numărul centralelor electrice, conectate direct la
reţelele electrice de distribuţie unităţi 24 5 29
inclusiv: de producere a energiei electrice din
surse regenerabile unităţi 22 5 27
5. Instalaţii electrice ale consumatorilor finali,
racordate la reţelele electrice de distribuţie-total unităţi 878422 484279 1362701
inclusiv la reţelele electrice: 0 0
35-110 kV unităţi 20 0 20
6-10 kV unităţi 4769 1742 6511
0.4 kV unităţi 873633 482537 1356170
6. Numărul de consumatori, ale căror instalaţii
electrice sunt conectate la RED - total consum. 792250 484279 1276529
60
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
inclusiv: a consumatorilor casnici
consum. 765204 461136 1226340
% din
total 96.6
95.2 96.1
Sursa: Datele operatorilor sistemelor de distribuție, RED „Nord” şi RED „Union Fenosa”
21. Exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor electrice de
distribuție este efectuată de 2 operatori ai sistemelor de distribuţie, care îşi desfăşoară
activitatea în temeiul licenţei pentru distribuția energiei electrice (ÎCS “RED Union
Fenosa” S.A. şi RED Nord” S.A.). De asemenea, potrivit Legii nr. 107/2016 cu privire
la energia electrică, cei doi operatori ai sistemelor de distribuţie sunt obligaţi să acorde
acces liber, transparent şi nediscriminatoriu la reţelele electrice de distribuţie, inclusiv
să racordeze la reţea toţi solicitanţii în condiţii prestabilite, precum şi să presteze
serviciul de distribuție a energiei electrice în mod continuu şi fiabil, cu respectarea
parametrilor şi a indicatorilor de calitate stabiliţi.
22. Cu privire la calitatea serviciului de distribuţie, în perioada anului 2016
durata medie a întreruperilor în reţelele electrice de distribuție (indicele SAIDI) a
constituit 176 minute, indicele frecvenţei medii a întreruperilor (SAIFI) a fost de 2,7,
iar durata medie a unei întreruperi pentru un consumator a constituit 65 de minute. Ca
urmare, se poate conchide, că în pofida unor mici probleme existente în SE, reţelele
electrice de distribuţie se află într-o stare tehnică satisfăcătoare și permit
aprovizionarea continuă şi fiabilă a consumatorilor cu energie electrică.
Piața energiei electrice
23. În conformitate cu prevederile Legii nr. 107/2016 cu privire la energia
electrică, piața internă a energiei electrice a fost declarată deschisă, iar toți
consumatorii sunt eligibili şi au dreptul la libera alegere şi la schimbarea furnizorului
de energie electrică. În realitate, însă, Republica Moldova depinde practic de o singură
sursă de producere - CERS Moldovenească; aceasta deoarece piaţa energiei electrice a
Republicii Moldova nu este integrată într-o piaţă regională, iar pe partea dreaptă a
Nistrului nu există suficiente surse de producere. Nu este de neglijat nici situația
existentă în sectorul energetic al Ucrainei, care nu este predictibil pe deplin din cauza
războiului din anumite regiuni ale ţării respective.
24. Ca urmare, în ultimii doi ani consumul de energie electrică din Republica
Moldova a fost acoperit la nivel de circa 19% cu energie electrică produsă de centralele
electrice din partea dreaptă a Nistrului, la nivel de 0,1% - 0,4% din import din Ucraina
şi la nivel de peste 80 % cu energie electrică produsă de CERS Moldovenească. În
aceste condiții, cu excepţia unui singur consumator, ceilalţi consumatori de energie
electrică nu pot de facto să-şi exercite dreptul de a alege şi schimba furnizorul şi sunt
aprovizionați cu energie electrică de către 2 furnizori, în condiţii şi la preţuri
reglementate şi aprobate de ANRE.
25. Piaţa internă a energiei electrice este organizată şi funcţionează, în special, în
conformitate cu Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică şi Regulile pieţei
energiei electrice, aprobate de ANRE, iar în partea dreaptă a Nistrului îşi desfăşoară
activitatea 59 de întreprinderi electroenergetice (conform informaţiei la data de
31.12.2017), dintre care:
61
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
• 4 întreprinderi electroenergetice, care deţin licență pentru producerea energiei
electrice (“Termoelectrica” S.A., CET Nord, NHE Costeşti, „Picador Grup” S.R.L.);
• 35 întreprinderi electroenergetice, care produc energie electrică, dar care, în
conformitate cu Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, nu sunt obligate să
obţină licenţe pentru desfăşurarea genului respectiv de activitate. Dintre acestea, 30 de
producători exploatează centrale electrice care utilizează surse regenerabile;
• 1 întreprindere electroenergetică, ce deţine licenţă pentru transportul energiei
electrice (ÎS “Moldelectrica” – operatorul sistemului de transport);
• 2 întreprinderi electroenergetice, care deţin licenţă pentru distribuţia energiei
electrice (operatori ai sistemelor de distribuţie: ÎCS “Red Union Fenosa” S.A. și “RED
“Nord” S.A.);
• 2 întreprinderi electroenergetice, care deţin licenţă pentru furnizarea energiei
electrice şi îşi desfăşoară activitatea în condiţii şi la preţuri reglementate: ÎCS “Gaz
Natural Fenosa Furnizare Energie” S.R.L., care furnizează circa 74 % din cantitatea
totală de energie electrică, livrată pe piaţa internă, pentru circa 792 mii consumatori sau
circa 62 % din totalul consumatorilor din ţară şi “Furnizarea Energiei Electrice Nord”
S.A., care furnizează restul circa 26% din cantitatea totală de energie electrică livrată
pe piaţa internă, către circa 484 mii consumatori sau circa 48% din totalul
consumatorilor din ţară;
• 14 întreprinderi electroenergetice, care deţin licență pentru furnizarea energie
electrice şi au dreptul să-şi desfășoare activitatea la prețuri negociate. Dintre acestea
doar un singur furnizor este activ pe piaţa energiei electrice - “Energocom”S.A, iar
ceilalți 13 furnizori doar dețin licențe pentru desfăşurarea genului respectiv de
activitate.
26. Pe piaţa energiei electrice se efectuează toate tranzacțiile de vânzare-
cumpărare a energiei electrice, a serviciilor de sistem, a energiei electrice de
echilibrare, a altor produse conexe, aceasta fiind compusă din piața angro a energiei
electrice şi piața cu amănuntul a energiei electrice.
27. Actualmente1, tranzacţiile de pe piața angro a energiei electrice se efectuează
în baza contractelor bilaterale, ce pot fi încheiate între producători şi furnizori, între
furnizorii angro şi furnizorii cu amănuntul, între furnizorul central de energie electrică
şi anumite categorii de producători, între furnizorul central de energie electrică şi
furnizorii de energie electrică ce furnizează energie electrică pentru consumatorii finali,
între producători, furnizori şi operatorul sistemului de transport, operatorii sistemelor
de distribuţie. Operatorul sistemului de transport, operatorii sistemelor de distribuţie şi
furnizorul central de energie electrică sunt participanţi specifici la piaţa energiei
electrice şi au dreptul să acționeze pe piaţa energiei electrice numai în condiţiile
stabilite în Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică şi în Regulile pieței
energiei electrice.
1 În conformitate cu Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, piaţa angro a energiei electrice poate fi
structurată şi în pieţe organizate. Acestea, însă, urmează a fi instituite ulterior, în modul stabilit în Legea nr.
107/2016 cu privire la energia electrică şi în Regulile pieţei energiei electrice.
62
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
28. Pe piața cu amănuntul a energiei electrice tranzacţiile se efectuează în baza
contractelor bilaterale, încheiate între furnizori şi consumatorii finali de energie
electrică. Pentru a vinde energie electrică pe piaţa cu amănuntul, producătorii sunt
obligaţi să obţină licenţă pentru furnizarea energiei electrice. După cum a fost
menţionat anterior, cu excepţia a câtorva consumatori, ceilalţi consumatori finali
cumpără energie electrică în condiţii şi la preţuri reglementate de ANRE.
Energia electrică în mixul energetic al Republicii Moldova
29. În perioada dintre 2011-2016, consumul intern brut de energie electrică în
Republica Moldova (fără regiunea din partea stânga Nistrului) a constituit circa 277-
292 mii tone echivalent petrol (ktep), fluctuația medie anuală fiind în jur de 1,1%.
Ponderea energiei electrice în totalul consumului intern brut de energie constituie circa
10.4 - 11.0% şi este puțin mică decît nivelului mediu al țărilor din Uniunea Europeană
(UE), unde ponderea respectivă constituie circa 13%. În consumul brut de energie
electrică partea majoră (97,5 - 99%) revine energiei electrice procurate din exterior
(import din Ucraina) şi procurări de la CERS Moldovenească), şi doar 1% -
2,5% revine producției primare de energie electrică de la centralele electrice situate în
partea dreaptă a Nistrului. A se menţiona şi că în perioada vizată intrările de energie
electrică din import şi de la CERS Moldovenească au crescut cu circa 5,9%, iar
producția primară de energie electrică s-a redus în această perioadă cu circa 43%. În
aceeași perioadă de referinţă, energia electrică obținuta prin transformare din alte
tipuri de energie (de la centralele electrice din partea dreaptă a Nistrului) s-a redus de la
87 ktep la 78 ktep, înregistrându-se o descreștere de 10.3% în raport cu anul 2011.
Astfel, prin comparaţie cu anul 2011 în perioada vizată producerea locală totală de
energie electrică s-a redus cu circa 12,8%
30. Totodată, în perioada vizată consumul final de energie electrică a crescut de
la 291 ktep în anul 2011 până la 311 ktep în anul 2016, ceea ce constituie o creștere cu
19 ktep sau cu 6,5%. Din această creștere, circa 13 ktep, sau peste 68% din totalul
creșterii consumului final de energie electrică, au fost acoperite din contul reducerii
consumului tehnologic şi a pierderilor de energie electrică în SE.
31. Din consumul total final de energie electrică, circa 45% constituie consumul
sectorului rezidențial (consumatorii casnici), consum care, pe parcursul ultimilor 5 ani,
a crescut cu 5,3%. Concomitent, în perioada cuprinsă între anii 2011-2014 ponderea
consumului sectorului industrial şi agroindustrial în totalul consumului final de energie
electrică era de circa 26%, această pondere, însă, s-a redus în anilor 2015-2016 la
nivelul de circa 21-22%. În total, în anul 2016 consumul final de energie electrică în
sectorul industrial şi agroindustrial s-a redus cu circa 13 ktep, sau cu circa 16% față de
anul 2014, iar cauza principală a fost criza economică ce a avut loc în Republica
Moldova în această perioadă. În sectorul comercial şi al serviciilor publice, consumul
final de energie electrică a înregistrat, în perioada anilor 2011-2016, o creștere cu peste
24% şi a atins o pondere de circa 31% din totalul consumului final de energie electrică
al Republicii Moldova. Consumul detaliat de energie electrică în mixul energetic al
țării în anii 2011-2016 este prezentat în Tabelul nr. 5 din prezenta Anexă.
63
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
Tabelul 5. Energia electrică în mixul energetic (2011-2016)
Indicatorii Unitate de măsură
2011 2012 2013 2014 2015 2016
1.Consum intern brut de energie ktep 2676 2624 2643 2669 2686 2796
din care: Consum intern brut de energie electrică (intrări şi producția primară)
ktep 277 285 290 292 289 290
% consum intern brut de
energie electrică
10.4 10.9 11.0
10.9 10.8 10.4
inclusiv din: import ktep 57 73 125 63 2 0
alte surse (CERS Moldovenească)
ktep 213 209 161 224 283 286
producția primară ktep 7 3 4 5 4 4
2. Transformare, intrări energie electrică
ktep 7 3 4 5 4 4
3. Transformare, ieșiri energie electrică
ktep 87 80 78 83 81 78
4. Consum în sectorul energetic ktep 16 14 12 17 16 3
5. Consumul tehnologic şi pierderile de energie electrică în rețele
ktep 50 50 46 40 33 37
6. Consum final de energie - total ktep 2406 2364 2390 2409 2455 2571
din care: Consum final de energie electrică
ktep 291 298 306 313 317 311
% consum final energie
12.1 12.6 12.8 13.0 12.9 12.1
inclusiv:
Consum în sectorul rezidențial ktep 133 135 139 143 144 140
% consum final energie
electrică.
45.7 45.3 45.4 45.7 45.4 45.0
Consum în industrie și agricultura ktep 75 75 80 81 69 68
% consum final energie
electrică.
25.8 25.2 26.2 25.9 20.8 21.9
Consum în sectorul comercial și al serviciilor publice
ktep 78 84 82 84 99 97
% consum final energie
electrică.
26.8 28.2 26.8 26.8 31.2 31.2
Consum în transporturi ktep 5 4 5 5 5 6
% consum final energie
electrică.
1.7 1.3 1.6 1.6 1.6 1.9
64
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
Sursa: Datele Biroului Naţional de Statistică (BNS): Balanța Energetică a Republicii Moldova,
Culegere statistică, 2016
Producerea, importul şi consumul energiei electrice
32. Pe partea dreaptă a Nistrului producerea locală de energie electrică este
realizată preponderent de către 3 întreprinderi electroenergetice: “Termoelectrica S.A”,
creată în 2015, urmare a fuzionării CET-1 şi CET-2 , CET Nord, şi NHE Costeşti, care
produc circa 98% din totalul de energie electrică, iar restul de circa 2% de energie
electrică este produsă de către centralele electrice care utilizează surse regenerabile şi
de către alte tipuri de centrale electrice (fabricile de zahăr, etc.).
33. Este necesar de menţionat şi că în perioada 2010-2016, producerea locală de
energie electrică s-a redus cu circa 15% şi rămâne a fi cu mult sub nivelul consumului,
acoperind doar puţin peste 18% din totalul necesarului de energie electrică. Pentru a
acoperi integral necesitățile țării în energie electrica, diferența necesară este procurată
de la CERS Moldovenească, precum şi din import (din Ucraina). În perioada
menţionată ponderea energiei electrice procurate de la CERS Moldovenească, direct
sau prin furnizorul din aceeași regiune - Energocapital, a crescut de la 46 % în anul
2013 până la peste 81,6% în anul 2016. Restul energiei electrice a fost procurată din
import (din Ucraina) şi, pe parcursul ultimilor 2 ani, a constituit circa 0,4% - 0, 1 %
anual din totalul energiei procurate, fiind utilizată mai mult pentru echilibrarea SE.
34. În contextul celor expuse, este evident faptul că, în prezent, Republica
Moldova este dependentă de energia electrică produsă la CERS Moldovenească, fapt
care conferă vulnerabilitate sporită sectorului electroenergetic. Informațiile detaliate cu
privire la cantitatea de energie electrică produsă în partea dreaptă a Nistrului şi
procurată din Ucraina şi de la CERS Moldovenească, în perioada 2010-2016, se
regăsesc în Tabelul nr. 6 din prezenta Anexă.
Tabelul 6. Producerea locală şi procurările de energie electrică din exterior și din import
Producători/
Procurări U/m 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
%
2016
/
2010
CET-1 mil. kWh 82 59.8 47.7 53.3 59.3 - - -
% din prod. locală 9.2 7.0 6,1 7.1 7.5 - - -
CET-2 mil. kWh 665.4 655.9 636.4 594 601.1 - - -
% din prod. locală 74.9 76,8 82.0 79.4 76.3 - - -
Termoelectrica (din
2015)
mil. kWh
-
-
-
-
- 670.4 640.6 85.7
% din prod. locală - - - - - 84.6 85.4 101.
5
65
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
CET Nord
mil. kWh 57.1 57.8 54.5 49.4 50.1 53.2 54.6 95.6
% din prod. locală 6.4 6.8 7.0 6.6 6.4 6.7 7.3 113.
2
CHE Costeşti mil. kWh 78.3 75.5 33.5 44.6 58.3 49.8 38.6 49.3
% din prod. locală 8.8 8.8 4.3 6.0 7.4 6.3 5.1 58.4
Centrale electrice
care utilizează surse
regenerabile
mil. kWh 0.0 0.0 0.3 1.9 3.1 17.2 14.4
% din prod. locală 0 0 0.0 0.3 0.4 2.2 1.9
Ale tipuri de centrale
electrice
mil. kWh 5.3 5.3 3.7 4.7 16.2 2.2 2 37.7
% din prod. locală 0.6 0.6 0.5 0.6 2.1 0.3 0.3 44.7
Total producere
locală
(partea dreaptă a
Nistrului)
mil. kWh 888.1 854.3 776.1 747.9 788.1 792.8 750.2 84.5
% din total 22.7 21.4 19.1 18.3 19.1 19.1 18.3 80.8
Energia electrică
procurată de la
CERS
Moldovenească
mil. kWh 3007.
8
2478.
6 2432.7
1875.
5
2610.
9
3342.
5
3343.
1
111.
1
% din total
procurat 76.7 62.0 60.0 46.0 63.2 80.5 81.6
106.
4
Import din Ucraina
mil. kWh 24.8 665.6 845.7 1455.
7 730.7 17.6 3.7 14.9
% din total
procurat 0.6 16.6 20.9 35.7 17.7 0.4 0.1 14.3
Total procurat
mil. kWh 3032.
6
3144.
2 3278.4
3331.
2
3341.
6
3360.
1
3346.
8
110.
4
% din total 77.3 78.6 80.9 81.7 80.9 80.9 81.7 105.
6
Total energia
electrică produsă şi
procurată
mil. kWh 3920.
7
3998.
5 4054.5
4079.
1
4129.
7
4152.
9 4097 104.5
Sursa: Rapoartele anuale de activitate ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică
35. Este necesar de menționat şi faptul că, pe parcursul anului, producerea
energiei electrice în partea dreaptă a Nistrului nu este uniformă şi are o fluctuație
lunară destul de mare. Astfel, marea parte a energiei electrice este produsă în perioada
rece a anului, atingând cifra lunară de circa 150 mil kWh, în timp ce în perioada
primăvară-vară producerea energiei electrice scade până la un nivel mai mic de 10- 4
mil. kWh/lunar (când energia electrică este produsă de CHE Costeşti şi de centralele
electrice care utilizează surse regenerabile). În schimb, cantitatea de energie electrică
procurată de la CERS Moldovenească şi din Ucraina nu variază mult pe parcursul
anului. Informaţiile detaliate cu privire la fluctuaţiile de energie electrică produsă şi
66
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
procurată de la CERS Moldovenească şi din Ucraina pe parcursul anului 2016 sunt
reflectate în Figura nr. 3 din prezenta Anexă.
Figura 3. Producerea şi procurarea energiei electrice în anul 2016, mil. kWh
36. Potrivit datelor prezentate de întreprinderile electroenergetice, din cantitatea
totală de energie electrică livrată în SE în perioada anilor 2010-2016, de la 15,5% în
2010 până la 10,5% în 2016 au fost utilizate pentru acoperirea consumului tehnologic
şi a pierderilor de energie electrică în reţelele electrice de transport şi de distribuție, iar
restul de 84,5-89,45% au fost furnizate consumatorilor finali (consumul final de
energie electrică).
37. Nu este de neglijat nici faptul că în perioada cuprinsă între 2010-2016
consumul tehnologic şi pierderile de energie în reţelele electrice s-au redus cu 163 mil.
kWh sau cu 33,6%. Reducerea majoră a consumului tehnologic şi a pierderilor de
energie electrică a fost atinsă în reţelele electrice de distribuţie şi se datorează în mare
parte investițiilor efectuate atât în reţelele electrice de distribuție, precum şi în
echipamentele de măsurare. Astfel, în 2016 valoarea consumului tehnologic şi a
pierderilor de energie electrică în reţelele electrice de distribuţie a fost de 322,3 mil.
kW, faţă de 485,3 în 2010, ceea ce constituie o reducere de 33,6% faţă de anul 2010.
Respectiv, reducerea consumului tehnologic şi a pierderilor de energie în reţelele
electrice a determinat micșorarea în aceeași măsură a cantităţii energiei electrici
procurate din exterior, pentru acoperirea creșterii consumului final de energie electrică.
Astfel, în perioada respectivă, consumul final de energie electrică s-a majorat cu 357,5
mil. kWh (de la 3311,6 mil. kWh în 2010 până la 3669,1 mil. kWh în 2016), sau cu
10,8% , în timp ce consumul brut s-a majorat doar cu 180,7 mil kWh (de la 3920,7
până la 4101,4 mil kWh), sau doar cu 4,6%. Concomitent, reducerea consumului
tehnologic şi a pierderilor de energie în reţelele electrice a condus şi la reducerea
costurilor de furnizare a energiei electrice consumatorilor finali. Datele cu privire la
67
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
consumul brut, consumul tehnologic şi pierderile de energie electrică, precum şi cu
privire la consumul final de energie electrică, în perioada 2010-2016, sunt prezentate în
Figura nr. 4 din prezenta Anexă.
Figura 4. Consumul brut şi consumul final de energie electrică în perioada 2010-2016,
mil. kWh
Sursa: Rapoartele anuale de activitate ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică
38. Datele prezentate în Figura 4 demonstrează că în perioada în cauză atât
consumul brut, precum şi consumul final de energie electrică au fost în continuă
creștere, înregistrându-se un trend ascendent pe întreaga perioadă de timp. Respectiv,
în perioada menţionată consumul final de energie electrică la consumatorii casnici a
crescut cu 12,8%, iar la consumatorii non-casnici – cu 9,0%. Ponderea energiei
electrice consumate de consumatorii casnici în totalul consumului final de energie
electrică constituie circa 44,5%, iar diferenţa de 55,5% reprezintă consumul final al
consumatorilor non-casnici. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, pentru
anul 2016, din consumul total de energie electrică circa 20,6% revine consumatorilor
industriali, 31,2 % - consumatorilor din sectorul comercial şi, respectiv, 1,3 şi 1,9% -
consumatorilor din sectorul agroalimentar şi din sectorul transporturilor (a se vedea
Figura nr. 5 din prezenta Anexă). De notat, că structura consumului final de energie
electrică din Republica Moldova diferă mult de structura consumului din țările UE,
unde consumul mediu de energie electrică al sectorului rezidențial este doar la nivel de
29%, iar cel al consumatorilor industriali reprezintă peste 36% din consumul final al
acestor ţări (a se vedea Figura nr. 6 din prezenta Anexă). Mai mult, dacă în ţările din
Uniunea Europeană ponderea consumului de energie electrică din sectorul industrial
este în creştere, iar cea din sectorul rezidențial - în descreştere, atunci în Republica
68
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
Moldova situația este inversă: ponderea consumului de energie electrică din sectorul
rezidențial creşte, iar în sectorul industrial scade.
Figura 5. Structura consumului final de energie electrică pe sectoarele de consum în 2010 și 2016, (%
din total consum final EE)
Sursa: Ministerul Economiei și Infrastructurii în baza datelor BNS: Anuarul Statistic al Republicii
Moldova 2013 (Tab.15.8) și 2016 (Tab.15.5)
Figura 6. Structura consumului final de energie electrică în ţările UE- 28 în 2010 şi 2016,
69
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
(% din total consum final energie)
Sursa: Eurostat (online, codul datelor: nrg_105a, ten 00094, tsdpc310)
39. De asemenea, în perioada vizată s-a înregistrat şi o creștere a prețului de
procurare a energiei electrice atât de la CERS Moldovenească şi de la furnizorii din
Ucraina, precum şi de la producătorii din partea dreaptă a Nistrului. Astfel, deşi a
existat o anumită micșorare faţă de anul 2015, prețul mediu de procurare a energiei
electrice în anul 2016 a fost cu peste 51% mai mare decât cel de procurare în anul
2010. Creșterea prețului de procurare a energiei electrice a condus la creșterea tarifelor
de furnizare a energiei electrice consumatorilor finali, care, în perioada vizată, au fost
majorate, în mediu, cu peste 46%. În Figura nr. 7 din prezenta Anexă sunt prezentate în
detalii informaţiile cu privire la nivelul prețurilor de procurare şi al preţurilor medii de
furnizare a energiei electrice consumatorilor finali în perioada anilor 2010-2016.
Figura 7. Preţurile de procurare şi preţurile medii de furnizare a energiei electrice în 2010-2016,
bani/kWh
70
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
Sursa: Rapoartele anuale de activitate ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică
40. În rezultatul analizei consumului lunar de energie electrică în anul 2016, s-a
constatat că cel mai mare consum brut de energie electrică s-a înregistrat în lunile
Ianuarie, Noiembrie şi Decembrie, iar cel mai mic consum a fost înregistrat în perioada
Aprilie - Iunie. Astfel, fluctuația de la cel mai mare la cel mai mic consum lunar a fost
de circa 98,7 mil. kWh, sau de 24,6%. Pe parcursul anului 2016, consumul brut de
energie electrică a fost acoperit din producerea locală doar la un nivel de la 1,1% în
luna August, şi până la 38,2% în luna Ianuarie, iar diferenţa a fost acoperită din contul
energiei electrice procurate de la CERS Moldovenească şi din Ucraina (în proporţie
foarte mică de 0,1%). De altfel, situația descrisă se menține practic din an în an cu
foarte mici devieri. Informațiile detaliate privind consumul brut, consumul final de
energie electrică şi energia electrică produsă de centralele electrice din partea dreaptă a
Nistrului, pe parcursul anului 2016 este prezentată în Figura nr. 8 din prezenta Anexă.
Figura 8. Consumul şi producerea de energie electrică în anul 2016, mil.kWh
71
Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx
Sursa: Datele operatorului sistemului de transport, ÎS „Moldelectrica”
41. De asemenea, consumul energiei electrice pe parcursul zilei nu este uniform.
Astfel, între orele 22-00 şi 6-00 consumul energiei electrice este în descreștere, iar
începând cu ora 8-00 consumul are un trend excedentar de creștere atingând vârful de
consum între orele 17-20 în perioada rece a anului şi între orele 21-22 în perioada caldă
a anului. Drept exemplu, mai jos, în Figura nr. 9 din prezenta Anexă, sunt prezentate
curbele sarcinii de consum pentru fiecare oră şi lună a zilelor de lucru caracteristice
(fiecare a treia zi de miercuri) ale anului 2016, din care observăm că cel mai mare vârf
al sarcinii de consum s-a înregistrat pe data de 14 decembrie, ora 18-00, iar cea mai
mică sarcină de consum s-a înregistrat pe data de 15 iunie, ora 5-00.
Figura 9. Curbele sarcinii de consum pentru zilele de lucru caracteristice
pentru fiecare oră şi lună ale anului 2016, MW
Sursa: Datele operatorului sistemului de transport, ÎS „Moldelectrica”
NOTĂ INFORMATIVĂla proiectul de Hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind
situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice şi a Planului de acţiuni pentru situaţiiexcepţionale pe piaţa energiei electrice
în scopul armonizării legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar lansat în cadrul implementării angajamentelor asumate prin semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, ratificat de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 112 din 02.07.2014, precum şi a obligaţiilor asumate în calitate de parte semnatară a Tratatului Comunităţii Energetice, Republica Moldova a transpus în legislaţia naţională Directiva nr. 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei nr. 2003/54/CE, Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European, prin aprobarea noii Legi cu privire la energia electrică nr. 107 din 27 mai 2016 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 193- 203, art. 413).
în contextul transpunerii Directivelor UE, scopul principal prevăzut în Legea menţionată este de a crea cadrul legal necesar pentru funcţionarea eficientă a sectorului energetic menit să aprovizioneze consumatorii cu energie în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, calitate şi transparenţă, asigurarea accesului liber la piaţa energiei electrice, a echilibrului adecvat între ofertă şi cerere de energie, precum şi asigurarea securităţii energetice a statului.
Conform prevederilor Legii 107/2016, art. 4, alin. (1), lit. m), pentru asigurarea funcţionării şi dezvoltării durabile a sectorului electroenergetic, Guvernul aprobă Regulamentul privind situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice, Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice şi componenţa Comisiei pentru situaţii excepţionale, de asemenea monitorizează, prin intermediul organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, respectarea prevederilor prezentei legi privind securitatea aprovizionării cu energie electrică.
Astfel, în scopul implementării prevederilor legale, Ministerul Economiei şi Infrastructurii a iniţiat şi elaborat proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice şi a Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice.
Elaborarea acestora derivă din necesitatea creării cadrului juridic necesar pentru asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică prin organizarea funcţionării normale şi continue a pieţei energiei electrice şi prin realizarea unor măsuri menite să asigure prevenirea limitării şi/sau a întreruperii aprovizionării consumatorilor cu energie electrică ori restabilirea acesteia în termeni cât mai restrânşi în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice.
Implementarea Regulamentului privind situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice stabileşte măsurile privind asigurarea funcţionării corecte şi continue a pieţei interne a energiei electrice competitive şi punerea în aplicare a unor proceduri nediscriminatorii, transparente şi specifice pentru garantarea securităţii aprovizionării cu energie electrică în cazul apariţiei situaţiilor excepţionale. La fel, vor fi create condiţiile necesare pentru monitorizarea securităţii aprovizionării cu energie electrică şi a unor măsuri menite să asigure prevenirea limitării şi/sau a întreruperii aprovizionării consumatorilor cu energie electrică ori restabilirea acesteia în termeni cât mai restrânşi în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice.
l
Aspectul financiar. Implementarea Hotărârii Guvernului respective nu necesită alocarea unor mijloace financiare suplimentare din bugetul de stat.
crearea unei instituţii noi pentru realizarea Hotărârii Guvernului respective.
Aspectul normativ. Prezenta Hotărîre a Guvernului este elaborată în conformitate cu legislaţia în vigoare şi necesită modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 1340 din 04.12.2001 cu privire la Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova. în urma aprobării Planului de acţiuni pentru situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice, în acţiunile impuse de situaţiile excepţionale, Comisia pentru Situaţii Excepţionale va utiliza ca document operativ de bază inclusiv şi planul respectiv. Astfel, textul clauzei de emitere, pct. 4 şi 6 din Anexa nr.2 a Hotărîrii Guvernului nr. 1340 din 04.12.2001 urmează a fi completat.
Aspectul temporar. Hotărârea Guvernului în cauză are caracter permanent.
In concluzie, Ministerul Economiei şi Infrastructurii consideră necesar aprobarea Proiectului Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice şi a Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice, atît pentru a asigura realizarea prevederilor Legii cu privire la energia electrică, cât şi pentru crearea în Republica Moldova a cadrului juridic necesar pentru asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică prin organizarea funcţionării normale şi continue a pieţei energiei electrice şi prin realizarea unor măsuri menite să asigure prevenirea limitării şi/sau a întreruperii aprovizionării consumatorilor cu energie electrică ori restabilirea acesteia în termeni cât mai restrânşi în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice.
Aspectul organizatoric. în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, nu este necesară
Secretar General de Stat Iulia COSTIN