ROMNIAMINISTERUL EDUCAIEI NAIONALEUNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACUFACULTATEA DE TIINE ECONOMICEStr. Spiru Haret, nr. 8, Bacu, 600114Tel. ++40-234-542411, tel./ fax ++40-234-516345www.ub.ro; e-mail: stiinteec@ub.ro

PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE, AUDIT I INFORMATIC DE GESTIUNE

Modele i practici de guvernan n ntreprinderile romneti

Coordonator,Masterende:Prof. Univ.dr. Mihai Deju Astnoaei Florina RoxanaDinic Loredana MdlinaCAIG Grupa 641, Anul I

BACU 2015Cuprins INTRODUCERECAPITOLUL I1.1 Conceptul de guvernan corporativ1.2 Guvernana corporativ n Romnia1.3 Model de guvernan corporativ: BRD - Groupe Socit Gnrale S.A.CAPITOLUL II 2.1 Scandal financiar : MF GlobalBIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Guvernana corporativ apare n rile dezvoltate ca rspuns la eecurile unor mari companii , situaie ce a dus la pierderea ncrederii investitorilor de a-i primi remuneraia pentru fondurile oferite. n literatura de specialitate, dou modele de guvernan corporativ sunt abordate cu o frecven preponderent: modelul bazat pe investitori (shareholders) i modelul bazat pe prile interesate (stakeholders). Conform modelului shareholdes, principiile de guvernan corporativ protejeaz interesele investitorilor care sunt interesai de recuperarea investiiei fcute dar i de beneficiile aferente acesteia. Modelul stakeholders asociaz guvernana corporativ cu un sistem care asigur utilizarea optim a resurselor n beneficiul prilor interesate. Conceptul de guvernan corporativ a primit noi valene ca urmare a evenimentelor financiare ce au afectat finanele i economia mondial. n prezent, guvernana corporativ este perceput ca un sistem care asigur protecia acionarilor dar n acelai timp rspunde ateptrilor societii, prin cretere sustenabil i ncredere sporit. Organizaia pentru Cooperare Economic i Dezvoltare(OECD) a stabilit principiile de urmat pentru un sistem de guvernan corporativ eficient. O structur eficient presupune respectarea n totalitate a fiecrui principiu pentru a asigura transparena informaiilor furnizate pieei, pentru a defini rolul consiliului de administraie i al conducerii manageriale. Pentru atragerea investitorilor, n ultimii ani, economiile emergente au fost i sunt preocupate de implementarea practicilor de guvernan corporative. Studiul de fa i propune s fie unul teoretic dar i empiric privind realitatea i perspectiva gradului de divulgare a informaiilor de ctre firmele listate la Bursa de Valori Bucureti n conformitate cu Codul de guvernan corporativ implementat. n literatura de specialitate exist mai multe abordri privind guvernana corporativ: - determinarea modelelor de evaluare a practicilor de guvernan corporativ; -analiza comparativ a cadrele de guvernan corporativ din mai multe economii naionale;- determinarea relaiei dintre calitatea aplicrii principiilor guvernanei corporative n cadrul companiilor i performana acestora; -stabilirea legturii ntre calitatea guvernanei corporative companiilor i relevana informaiilor furnizate; - abordarea auditului intern i extern n relaie cu guvernana corporativ.

CAPITOLUL I1.1 Conceptul de guvernan corporativ

Conceptul de Guvernan Corporativ a aprut i s-a dezvoltat n secolul trecut, fiind influenat pe rnd de medii economice bazate pe proprietate familial, capital bancar, investitori instituionali sau societi anonime, medii dinamizate de scandalurile de rsunet care au avut loc n timp. n mod surprinztor, aceleai momente de criz au avut un efect benefic n privina identificrii cilor de mbuntire a conceptului de guvernan corporativ, care s corespund noii etape n evoluia economiei.Conceptul de Guvernan Corporativ continu s fie ntr-un proces de adaptare la cerinele unei economii moderne, la globalizarea tot mai evident a vieii sociale i totodat la necesitile de informare a investitorilor i a terelor pri interesate n activitatea companiilor.ntr-o opinie, guvernana corporativ desemneaz mecanismele dup care o companie este condus i controlat, sau ntr-o alt definiie, guvernana corporativ este totalitatea sistemelor i proceselor implementate pentru a conduce i a controla o companie cu scopul de a-i crete performana i valoarea. Guvernana Corporativ este pentru companiile moderne ceea ce democraia a fost pentru statele antice. Guvernana corporativ nu este nimic altceva dect aplicarea unor principii democratice fundamentale n cadrul unei tipologii organizaionale, aa cum este o companie. Definiia democraiei spune c aceasta este o form de organizare i conducere politic a societii prin consultarea cetenilor, innd cont de voina acestora, de interesele i aspiraiile de progres ale rii. Este guvernarea de ctre popor, puterea suprem revenind poporului i fiind exercitat direct de el sau de ctre reprezentanii alei conform unui sistem electoral liber. Plecnd de la aceasta, putem spune c Guvernana Corporativ este o form de organizare i conducere a unei Companii, n care decizia este luat pe baza consultrii acionarilor acesteia, innt cont de voina acestora i de interesele lor. Este guvernarea de ctre acionari, puterea suprem aparinnd acestora i fiind exercitat direct de ctre ei n cadrul Adunrilor Generale sau indirect, prin intermediul reprezentanilor alei, Consiliul de Administraie sau de Supraveghere, cu scopul de a urmri ndeplinirea intereselor i aspiraiilor acionarilor.Dar guvernana corporativ nu este doar att. Ea se mai refer la eficiena sistemelor de management, cu preponderen la rolul Consiliului de Administraie i al Directorilor, la responsabilitatea i remunerarea acestora, la credibilitatea informaiilor furnizate i la eficiena sistemelor de management al riscului.Guvernana Corporativ se mai refer i la setul de reguli i proceduri formale i informale, interne sau externe, ce sunt impuse de ctre organismele competente, sau de ctre legislaia intern sau internaional, implementate la nivel strategic i operaional.Guvernana Corporativ nu se refer doar la maximizarea valorii companiei, dei acesta este scopul su primordial, ci se mai refer i la acea latur etic i la gradul de transparen, de responsabilitate social (CSR), n special n condiiile n care fenomenul de globalizare face ca anumite companii s fie entiti suprastatale care de multe ori sunt supuse mai multor jurisdicii sau i pot alege acea jurisdicie care le este mai favorabil. n aceste condiii, principiile i regulile guvernanei corporative, aa cum vor fi acestea, edictate la o anumit dat, vor trebui s fie general valabile i universal aplicabile, iar valorile i principiile care le vor cluzi nu vor putea fi n afara scopului i valorilor democratice.n Romnia, conceptul de guvernan corporativ este o noiune mai puin cunoscut. Guvernana corporativ este combinaia elementelor de control care opereaz mpreun pentru a reglementa relaia dintre toi cei care au un interes n companie: acionarii; managementul; angajaii; clienii; furnizorii etc.Sursele legale care reglementeaz acest tip de relaii se regsesc n legislaia referitoare la societile comerciale, la insolven, diverse reglementri financiare etc.Una dintre prevederile specifice conceptului este necesitatea separrii Consiliului de Administraie de managementul firmei. Consiliul de Administraie ar trebui s urmreasc activitatea managementului i s se asigure c acesta face o raportare corect ctre acionari. Acest lucru nu se poate ntmpla atunci cnd Consiliul de Administraie este alctuit din aceeai persoan care este i director al unei companii.Una dintre organizaiile care s-a concentrat asupra implementrii unui regim de guvernan corporativ este OECD. Principiile OECD vizeaz asigurarea unui cadru transparent i care s respecte legislaia n vigoare, specificarea clar a drepturilor acionarilor (n cele din urm, guvernana corporativ trebuie s apere drepturile acionarilor), transparena informaiei, stabilirea rolului Consiliului de Administraie astfel nct acesta s in cont de interesele diferitelor grupuri de acionari etc.

Principiile guvernanei corporatiste sunt:1) Respectarea drepturilor i tratamentul echitabil al acionarilor;2) Respectarea drepturilor i intereselor tuturor stakeholderilor (deintorilor de interese);3) Definirea de roluri i responsabiliti clare pentru Consiliul de Administraie;4) Integritatea i comportamentul etic al echipei de management;5) Transparena i prezentarea corect a rezultatelor i perspectivelor viitoare.

Alte interpretri:Guvernarea corporativ reprezint modalitile prin care furnizorii de resurse financiare ai unei companii se asigur c vor primi beneficiile la care se ateapt fcnd aceast investiie. [The Journal of Finance", Shleifer and Vishny, 1997, pag. 737]Guvernarea corporativ poate fi definit ca ansamblul relaiilor unei companii cu acionarii si, sau mai pe larg, cu societatea pe ansamblu. [Financial Times, 1997]Guvernarea corporativ specific distribuia drepturilor i responsabilitilor dintre diferitele categorii de persoane implicate n companie, cum ar fi: Consiliul de Administraie, directorii, acionarii i alte categorii, i stabilete regulile i procedeele de luare a deciziilor privind activitatea unei companii. [OECD aprilie 1999 preluat din Cadbury Cod, 1992, pagina 15] Guvernarea corporativ este un set de reguli conform crora firmele sunt conduse i controlate, este rezultatul unor norme, tradiii i modele comportamentale, dezvoltate de fiecare sistem legislativ. [Preda Report, Italia, 1999] Guvernarea corporativ se refer la promovarea corectitudinii, transparenei i responsabilitii la nivel de companie. [J. Wolfensohn, preedinte al World Bank, citat dintr-un articol din Financial Times, 21 Iunie 1999] Guvernarea corporativ este ramura economiei care studiaz modul n care companiile pot deveni mai eficiente prin folosirea unor structuri instituionale, cum ar fi actele constitutive, organigramele i cadrul legislativ. Aceast ramur se limiteaz, n cele mai multe cazuri, la studii privind modul n care deintorii de aciuni pot s asigure i s motiveze directorii companiilor, astfel nct s primeasc beneficiile ateptate de pe urma investiiilor lor. www.encycogov.com, Mathiesen, 2002.

1.2 Guvernana corporativ n RomniaGuvernana ntreprinderilor apare n ara noastr, din punct de vedere conceptual i reglementar, abia la nceputul anilor 2000. ntrzierea are ca explicaie paii anevoioi fcui pe linia reformelor politice, juridice, economice i sociale. Politicile guvernamentale de liberalizare a economiei dup revoluia anticomunist trgneaz nc dup un deceniu de semicapitalism. Este cvasiabsent o strategie privind dezvoltarea sectoarelor care s valorifice tradiiile, resursele umane i cele tehnologice ale societii romneti. Bursa de valori de la Bucureti marcheaz primele tranzacionri ncepnd cu 1995. Comisia de Valori Mobiliare i ndeplinete ndoielnic misiunea de supraveghere a circulaiei valorilor. Pentru a nu analiza n detaliu i neimplicarea de facto n controlul calitii informaiilor publicate de societile cotate n rapoartele lor financiare, n ton cu ceea ce reprezint politicile moderne de recunoatere i evaluare a diferitelor investiii financiare. Pe de alt parte, dificultile cu care s-a confruntat sectorul bancar, n deceniul trecut, a condus la o implicare minor a acestuia n sistemul de finanare i la lipsa de ncredere pe care au manifestat-o partenerii acestora, la care se adaug cea a acionarilor minoritari, n cazul unor instituii financiare romneti i cu capital strin. n consecin, este greu s acceptm c atributul de economie funcional de pia poate fi asociat Romniei, fr a admite doza de toleran a partenerilor europeni i internaionali. Acesta este contextul n care, n 2001, BSE a creat, pentru admitere la Cota Bursei, Categoria Plus (a plusului de transparenta) i a adoptat primul Cod de guvernan corporativ. Societile cotate puteau s promoveze n Categoria Plus numai dup ce preluau integral n actele lor constitutive prevederile Codului de guvernan corporativ. Acest demers nu a avut succesul scontat, o singur societate solicitnd promovarea n Categoria Plus. n anii urmtori, BSE a creat Institutul de Guvernan Corporativ, care s-a angajat n educarea emitenilor cotai n ceea ce privete promovarea unor standarde de guvernan corporativ adecvate, i a fost un participant activ n descoperirea celor mai bune practici de guvernan corporativ, contribuind la adoptarea Cartei Albe a Guvernanei Corporative n rile din Sud-Estul Europei. Cu toate acestea, implementarea guvernanei corporative n Romnia nu este lipsit de unele inconsecvene fundamentale (Feleag, 2008, p. 44): lipsa unei analize de detaliu privind raporturile ntre proprietari i manageri; slaba implicare a celorlalte pri participante n procesul de luare a deciziilor; lipsa unui cadru conceptual pentru o pia eficient i implicaiile sale societale; implicarea discutabil a auditorilor n promovarea guvernanei ntreprinderilor; eecul reformelor de implementare a unui sistem contabil n acord cu evoluiile internaionale; slbiciunea mecanismelor de control pentru o informare financiar sincer, relevant, fiabil, inteligibil, comparabil i semnificativ. n 2008, BSE a adoptat un nou Cod de Guvernan Corporativ, care are la baz principiile OCDE ale guvernanei corporative. Codul a intrat n vigoare ncepnd cu anul fiscal 2009 i este aplicat n mod voluntar de ctre companiile tranzacionate pe piaa reglementat operat de BSE. Societile care decid adoptarea total sau parial a acestuia au obligaia s transmit anual ctre BSE o Declaraie de conformare sau neconformare cu prevederile codului de guvernan corporativ (Declaraia aplici sau explici), n care se specific recomandri de care au fost efectiv implementate, precum i modalitatea de implementare. Codul de Guvernan Corporativ al BSE este asemntor celor adoptate de celelalte state membre UE i prevede recomandri noi de conformare, importante pentru directori i pentru consiliile de administraie aflate la conducerea companiilor romneti. BSE consider prevederile codului ca avnd caracter supletiv fa de alte acte normative din Romnia, aplicabile companiilor tranzacionate pe piaa reglementat (de exemplu, Legea societile comerciale, Legea contabilitii, Legea privind piaa de capital etc.).

1.3 Modele de guvernan corporativ: BRD - Groupe Socit Gnrale S.A.

Guvernanta corporativ a BRD - Groupe Socit Gnrale S.A. (BRD sau Banca) reprezint ansamblul principiilor ce stau la baza cadrului de administrare prin care banca este condus i controlat. Transpuse in documente normative interne, aceste principii determina eficienta si eficacitatea mecanismelor de control adoptate cu scopul de a proteja si a armoniza interesele tuturor categoriilor de participanti la activitatea desfasurata de banca - actionari, administratori, directori, conducatori ai diverselor structuri ale societatii, angajati si organizatiile care le reprezinta interesele, clienti si parteneri de afaceri, autoritati centrale si locale etc. Modelul de guvernare interna al BRD - Groupe Socit Gnrale S.A. este aliniat modelului bancii-mama, Socit Gnrale. In plus, BRD a adoptat si aplica, in mod voluntar, prevederile Codului de Guvernanta Corporativa al Bursei de Valori Bucuresti si raporteaza anual conformarea la prevederile acestuia. Codul de Guvernanta Corporativa al BRD - Groupe Socit Gnrale (denumit n continuare i Cod") prezint cu precdere principalele metode de lucru, atributiile si responsabilitatile structurilor de conducere si de supraveghere ale bancii, precum si cele ale comitetelor importante constituite n sprijinul acestor structuri pentru indeplinirea responsabilitatilor acestora. Prevederile Codului sunt aliniate legislatiei nationale si cadrului de reglementare specific institutiilor de credit stabilit de Banca Nationala a Romaniei (BNR), principiilor guvernantei corporative emise de Bursa de Valori Bucuresti (BVB) pentru societatile cotate, precum si celor mai bune practici in materie dezvoltate de Grupul Socit Gnrale. BRD - Groupe Socit Gnrale a adoptat sistemul unitar de administrare in deplina concordanta cu obiectivele unei bune guvernante corporative, a transparentei informatiei corporative relevante, a protectiei intereselor diverselor categorii de participanti si a unei functionari eficiente pe piata bancara. Obiectiv: Codul este menit sa asigure o buna guvernanta corporativa a Bancii, sa stabileasca un echilibru intre administrare, conducere si obiectivele de performanta asumate, pe de o parte, si control, respectiv evaluare a eficientei si a performantei, administrarea adecvata a riscurilor reale si potentiale, supravegherea atenta a modului de respectare a reglementarilor in vigoare, pe de alta parte. Codul asigura transparenta si buna intelegere a sistemului de guvernare din cadrul Bancii prin identificarea responsabilitatilor Consiliului de Administratie si ale Comitetului de Directie, pentru dezvoltarea sustenabila si eficienta a bancii. Scopul Codului este de a promova increderea tuturor categoriilor de participanti in conducerea si administrarea BRD - Groupe Socit Gnrale, fara a-si propune sa abordeze in detaliu elementele specifice cadrului intern de administrare a activitatii Bancii. Prin urmare, prezentul Cod nu trateaza structura organizatorica si delegarea responsabilitatilor functionale de la nivelul conducerii executive catre structurile interne si nici sistemul de control intern al Bancii. Toate aceste informatii fac obiectul si se regasesc in cadrul intern de reglementare a Bancii. Modelul de guvernanta corporativa adoptat de BRD asigura: - respectarea drepturilor si tratamentul echitabil al actionarilor, prin protejarea si punerea in practica a prerogativelor acestora; - stabilirea rolului si respectarea drepturilor grupurilor de interese, altele decat actionarii ; - stabilirea raspunderii Consiliului de Administratie fata de institutia de credit si actionari, precum si a responsabilitatii de supraveghere a activitatii Comitetului de Directie ; - transparenta si accesul la informatii, prin publicarea periodica, intr-o maniera corecta si reala a informatiilor financiare si operationale relevante.

STRUCTURI DE GUVERNANTA CORPORATIVA:Actionarii - Adunarea Generala a Actionarilor Actionarii isi exercita drepturile in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor (AGA sau Adunarea Generala), care reprezinta cel mai inalt organ decizional al Bancii. Competentele de aprobare ale Adunarilor Generale ale Actionarilor, conditiile de organizare si de validitate a reuniunilor acestora sunt stabilite in Actul Constitutiv al Bancii, in conformitate cu reglementarile aplicabile. Actiunile bancii sunt indivizibile si confera detinatarilor drepturi egale, orice actiune dnd dreptul la un vot in Adunarea Generala a Actionarilor. Adunarile Generale constituie totodata un prilej pentru membrii Consiliului de Administratie si conducerea executiva de a prezenta actionarilor rezultatele obtinute pe durata exercitarii mandatului in baza responsabilitatilor ce le-au fost conferite. Adunarile generale sunt convocate de Consiliul de Administratie. Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare. Adunarea Generala Ordinara se intruneste cel putin odata pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar, iar Adunarea Generala Extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar. Convocarea se realizeaza cu cel putin 30 de zile inainte de data stabilita, cu respectarea prevederilor legale privind publicitatea si notificarea Comisiei Nationale de Valori Mobiliare (CNVM) si a Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Pentru a asigura tratamentul egal si exercitarea deplina si intr-o maniera echitabila a drepturilor detinatorilor de actiuni, Banca pune la dispozitia acestora toate informatiile relevante cu privire la AGA si la deciziile adoptate, atat prin mijloacele de comunicare in masa, cat si in sectiunea speciala, deschisa pe pagina proprie de Internet, usor identificabila si accesibila. Banca depune toate diligentele, cu respectarea cerintelor legislatiei in materie, pentru facilitarea participarii actionarilor la lucrarile Adunarilor Generale, precum si a exercitarii depline a drepturilor acestora. Actionarii pot participa si vota personal in Adunarea Generala, dar au si posibilitatea exercitarii votului prin reprezentare sau prin corespondenta. Adunarile Generale ale Actionarilor sunt prezidate de Presedintele Consiliului de Administratie, permitand in acest fel un dialog deschis si eficient intre administratori si actionari. Procedurile de desfasurare a lucrarilor AGA sunt supuse aprobarii actionarilor pentru a se asigura o derulare ordonata si eficienta a lucrarilor. In cadrul Adunarilor Generale ale Actionarilor se permite si se incurajeaza dialogul intre actionari si membrii Consiliului de Administratiesi/sau ai conducerii executive. Fiecare actionar poate adresa administratorilor intrebari referitoare la activitatea bancii. Fiecare actiune a bancii detinuta de actionar la data de inregistrare (stabilita conform reglementarilor specifice si aprobata de AGA) confera acestuia dreptul de a beneficia de dividende pentru exercitiul financiar anterior, in cuantumul si conditiile stabilite de Adunarea Generala a Actionarilor.

Consiliul de Administratie Administrarea Bancii este incredintata Consiliului de Administratie, care reprezinta interfata dintre actionari si conducerea executiva si, in acelasi timp, constituie veriga de legatura intre membrii conducerii executive si categoriile de participanti la activitatea desfasurata de banca.Consiliului de Administratie are 11 membri, dintre care 9 sunt ne-executivi, iar unul dintre acestia este neexecutiv independent. Propunerea de numire a administratorilor este facuta de Consiliul de Administratie in baza unui proces riguros si transparent de nominalizare condus de Presedintele CA. Propuneri de nominalizare a candidatilor la functia de administrator pot fi naintate si de catre actionari, in conditiile prevazute de dispozitiile legale. Propunerile de numire a unor noi administratori, insotite de informatii detaliate si relevante despre profilul personal si calificarea profesionala a acestora, cu indicarea daca este cazul, a pozitiei de administrator independent, sunt aduse la cunostinta tuturor actionarilor odata cu convocatorul AGA, prin publicarea pe pagina web a Bancii sau, la cerere, la sediul bancii. Pentru alegerea membrilor Consiliului de Administratie se poate utiliza metoda votului cumulativ. Membrii Consiliului de Administratie sunt alesi prin votul secret al Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor, pentru un mandat de 4 ani si pot fi reeligibili. Administratorul independent poate avea maxim 3 mandate in aceasta calitate. La nominalizarea candidatilor pentru functia de administrator al BRD, Consiliul de Administratie are in vedere ca acestia sa ndeplineasca cel putin urmatoarele criterii: - sa dispuna de o buna reputatie si experienta adecvata naturii, extinderii si complexitatii activitatii bancii si responsabilitatilor ncredintate si sa si desfasoare activitatea n conformitate cu regulile unei practici bancare prudente si sanatoase; - cerintele privind experienta profesionala presupun cunostinte teoretice si practice adecvate cu privire la activitatile ce urmeaza a fi desfasurate, precum si experienta intr-o functie de conducere, dobandita intr-o entitate comparabila ca dimensiune si activitate cu banca; - la desemnarea unui administrator independent, CA-ul va avea n vedere respectarea criteriilor de independenta prevazute de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale si Codul de Guvernanta al BVB. Noii membri ai Consiliului de Administratie isi pot exercita atributiile aferente functiei dupa obtinerea aprobarii Bancii Nationale a Romaniei. Membrii Consiliului de Administratie asigura impreuna conditiile competentei colective a Consiliului pentru o administrare eficienta si performanta a activitatii Bancii. Consiliul de Administratie are un administrator independent, aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor care raspunde criteriilor de independenta prevazute de reglementarile n vigoare menionate mai sus. Consiliul de Administratie alege, din randul membrilor sai, Presedintele Consiliului de Administratie si i stabileste competentele. Presedintele Consiliului de Administratie convoaca reuniunile, prezideaza reuniunile acestuia, coordoneaza activitatea Consiliului si raporteaza cu privire la aceasta Adunarii Generale a Actionarilor. Consiliul de Administratie se intruneste cel putin odata la trei luni sau ori de cate ori este necesar. Convocarile pentru reuniunile CA sunt transmise, atunci cand este posibil, cu 5 zile inainte de data reuniunii si cuprind informatii referitoare la ordinea de zi, data, ora si locul de desfasurare. Dosarul urmatoarei sedinte a CA cuprinde ordinea de zi a reuniunii si documentele ce urmeaza a fi analizate in reuniune si supuse aprobarii Consiliului. Administratorii participa personal la sedinta sau pot fi reprezentati de catre alti administratori, in baza unei procuri speciale. Pentru valabilitatea deciziilor CA este necesara prezenta efectiva a cel putin 6 membri. Deciziile se iau cu votul majoritatii administratorilor prezenti personal sau reprezentati. Participarea la reuniunile CA poate avea loc si prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanta. In cazuri exceptionale, justificate de urgenta situatiei si de interesul Bancii, deciziile CA pot fi luate prin votul unanim exprimat in scris al membrilor, fara a mai fi necesara o intrunire a CA. Nu este permisa aceasta abordare in cazul deciziilor CA referitoare la situatiile financiare anuale ori la capitalul autorizat. Procesul Verbal al reuniunii este semnat de catre administratorii participanti la reuniune imediat dupa redactarea acestuia. Consiliul de Administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al Bancii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru Adunarea Generala a Actionarilor. Principalele atributii ale Consiliului de Administratie, inclusiv cele care nu pot fi delegate membrilor conducerii executive, sunt stabilite prin lege si prin Actul Constitutiv. In cazuri permise de lege, Adunarea Generala a Actionarilor poate delega Consiliului de Administratie si alte atributiuni. Consiliul de Administratie decide asupra valorilor si a strategiei bancii, asupra politicii de management a riscului, supravegheaza activitatea Bancii si a structurii de conducere executiva si in acest scop aproba, n principal: Strategia generala privind dezvoltarea Bancii, identificarea riscurilor semnificative si administrarea acestora; Politica privind externalizarea unor activitati, precum si externalizarea activitatilor semnificative ale bancii; Componenta, organizarea si atributiile comitetelor subordonate, precum si Statutul functiilor de Audit si Conformitate; Profilul de risc, politicile privind administrarea riscurilor semnificative si orice operatiuni care reprezinta un risc deosebit pentru banca; Politica generala de remunerare a salariatilor Bancii, a societatilor din Grupul BRD , precum si pe cea a administratorilor si a directorilor Bancii; Imprumuturile acordate de catre banca membrilor Consiliului de Administratie, membrilor conducerii executive si celorlalte categorii de persoane aflate in relatii speciale cu banca, potrivit prevederilor exprese din regulamentele BNR, precum si orice alte operatiuni care conduc la o expunere fata de un singur debitor de cel putin 10% din fondurile proprii ale bancii, sau orice majorare a acesteia, dar nu mai mult de nivelul autorizat de lege. Consiliul de Administratie are responsabilitatea finala pentru operatiunile si soliditatea financiara a bancii si in acest sens: - Stabileste sistemul contabil si de control financiar si aproba planificari financiare; - Examineaza si si nsuseste situatiile financiare, face propuneri privind destinatia si repartizarea profitului si proiectul bugetului de venituri si cheltuieli pe anul urmator; - Raspunde de stabilirea si mentinerea unui sistem de control intern eficient, adecvat naturii, extinderii si complexitatii activitatii bancii - Aproba situatiile financiare interimare (trimestriale, semestriale, anuale preliminare) nainte de publicarea acestora n cadrul raportarilor Bancii catre CNVM si BVB. Pentru dezvoltarea si mentinerea unor bune practici de administrare a activitatii, Consiliul de Administratie a constituit trei comitete care sa il asiste in indeplinirea atributiilor ce ii revin, iar pentru acestea au fost stabilite reguli de organizare si functionare, definite in reglementarile interne. Comitetul de Audit este un comitet permanent, cu functie consultativa, care asista Consiliul de Administratie in indeplinirea responsabilitatilor sale pe linia auditului. Are ca atributii principale evaluarea calitatii auditului si a controlului intern si se asigura ca la nivelul Comitetului de Directie se iau masurile necesare pentru a solutiona deficientele identificate in activitatea de control si de conformitate, precum si a altor probleme identificate de auditori. Comitetul este format din 3 membri neexecutivi ai Consiliului de Administratie, care nu au si nu au avut calitatea de conducatori ai bancii. Un membru al Comitetului de Audit este administrator independent, din randul membrilor este ales un Presedinte al comitetului. Membrii Comitetului de Audit au experienta corespunzatoare atributiilor specifice ce le revin n cadrul comitetului. Comitetul de Audit se ntruneste cel putin o data pe semestru, din initiativa Presedintelui Comitetului. Convocarile pentru reuniunile Comitetului de Audit sunt transmise cu 10 zile inainte de data reuniunii si cuprind informatii referitoare la ordinea de zi, data, ora si locul de desfasurare. Dosarul sedintei Comitetului de Audit cuprinde ordinea de zi a reuniunii si documentele ce urmeaza a fi analizate in reuniune si supuse aprobarii Comitetului. Procesul Verbal al reuniunii este semnat de catre membrii comitetului care au participat la reuniune imediat dupa redactarea acestuia sau la viitoarea reuniune a comitetului. Principalele responsabilitati ale Comitetului de Audit sunt : - Formularea de recomandari adresate Consiliului de Administratie privind strategia si politica institutiei de credit n domeniul controlului intern, al auditului intern si auditului financiar; - monitorizarea procesului de raportare financiara, fiind informat de catre auditorul extern cu privire la deficientele semnificative ale controlului intern in acest domeniu; - examinarea, cu ajutorul auditorilor financiari si independent de conducerea bancii, a proiectului de situatii financiare (semestriale, anuale si anuale consolidate), precum si conditiile intocmirii acestora de catre banca (pertinenta principiilor, metodelor si standardelor contabile aplicate, precum si a procedurilor interne de colectare a informatiilor); - verificarea si monitorizarea independentei si obiectivitatii auditorului financiar statutar, in special prin monitorizarea rotatiei partenerilor responsabili cu auditul bancii; - formularea de recomandari Consiliului de Administratie pentru numirea/revocarea auditorului financiar al bancii si conditiile remunerarii acestuia; - evaluarea calitatii controlului intern , n special cu privire la evaluarea riscurilor si controlul lor si propune, daca este cazul, masurile care ar trebui luate.Daca sedinta include verificarea rezultatelor semestriale sau anuale care se vor disemina catre actionari si catre publicul larg, Comitetul de Audit se intruneste inainte de aprobarea acestor rezultate de catre Consiliul de Administratie. Dupa fiecare reuniune se redacteaza un proces verbal in care sunt identificate aspectele care necesita imbunatatiri si recomandari pentru punerea acestora in practica. Presedintele Comitetului de Audit informeaza Consiliul de Administratie n ceea ce priveste aspectele prezentate n sedintele Comitetelor de Audit. 9 Comitetul de Remunerare - este un comitet consultativ, constituit de Consiliului de Administratie, n scopul de a-l spijini in elaborarea si supraveghea implementarii politicii de remunerare a Bancii. Comitetul este format din 3 administratori neexecutivi, din care unul independent, alesi de catre Consiliul de Administratie din rndul membrilor sai. Se reuneste anual sau ori de cate ori este necesar. Dupa fiecare reuniune, o nota cuprinzand rezultatele reuniunii este prezentata Consiliului de Administratie. Pentru indeplinirea atributiilor ce-i sunt incredintate, Comitetul de Remunerare : propune politica de remunerare a administratorilor si a directorilor, pe care o prezinta Consiliului de Administratie pentru aprobare ; prezinta Consiliului de Administratie propuneri privind remunerarea administratorilor si directorilor ; pe baza mandatului primit de la Consiliul de Administratie, stabileste remuneratia suplimentara individuala a administratorilor nsarcinati cu functii specifice n cadrul consiliului, precum si remuneratia individuala a directorilor, n limita globala aprobata de CA ; supravegheaza aplicarea principiilor politicii de remunerare a personalului Bancii si informeaza Consiliul de Administratie cu privire la aceasta. Remunerarea membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de Directie : La propunerea Comitetului de Remunerare, Adunarea Generala a Actionarilor aproba cuantumul si conditiile de acordare a indemnizatiilor cuvenite membrilor Consiliului de Administratie, cat si limitele generale ale remuneratiilor membrilor Consiliului de Administrare si ai Comitetului de Directie, pentru exercitiul in curs. Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor, respectiv Consiliul de Administratie si Comitetul de Remunerare se asigura, la stabilirea remuneratiilor sau a altor avantaje ale membrilor Comitetului de Directie, ca acestea sunt justificate in raport cu indatoririle specifice ale persoanelor respective si cu situatia economica a bancii. In situatia in care membrii Consiliului de Administratie si Comitetului de Directie sunt eligibili pentru acordarea de stimulente corelate cu performanta bancii, nivelul remunerarii acestora face obiectul unor conditii relevante si obiective (cum ar fi plata unei componente amanate legata de performanta viitoare). Indemnizatia totala acordata membrilor Consiliului de Administratie si conducerii executive pentru exercitiul financiar incheiat este prezentata in Raportul Administratorilor. Comitetul de Administrare a Riscurilor - este un comitet consultativ si permanent care administreaza riscurile semnificative, riscuri cu impact insemnat asupra situatiei patrimoniale si/sau reputationale a bancii. Comitetul este format din membrii Comitetului de Directie, Directorul Executiv Retea, coordonatorul functiei de administrare a riscurilor si conducatorii unor structuri ale bancii. Reuniunile comitetului sunt trimestriale sau ori de cate ori este necesar. In exercitarea atributiilor sale, Comitetul de Administrare a Riscurilor: - stabileste si supune aprobarii CA cadrul de gestionare a riscurilor si se asigura, prin proceduri adecvate, de existenta unor standarde si metode de gestionare a riscului, ca riscurile sunt controlate, in limite definite (inclusiv orientarea generala a politicilor de gestionare a riscului, organizarea gestionarii riscului) ; - dezvolta politici si proceduri adecvate pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea si controlul riscurilor semnificative, pe care le propune aprobarii CA; - supravegheaza aplicarea masurilor, standardelor si metodelor de implementare a cadrului de gestionare a riscurilor, si se asigura ca riscul este prevenit, iar daca nu, ca impactul acestuia este limitat. Comitetul prezinta Comitetului de Directie si Consiliului de Adminsitratie, cel putin anual, o sinteza care contine informari privind aspectele care ar putea influenta semnificativ profilul de risc al bancii, informari detaliate privind eficacitatea procesului de monitorizare si control al riscurilor semnificative, informari asupra situatiei expunerilor bancii. In cazul in care intervin sau se anticipeaza schimbari semnificative in expunerea curenta sau viitoare a bancii, Comitetul prezinta Comitetului de Directie si Consiliului de Adminsitratie informari imediate. Autoevaluarea performantei Consiliului de Administratie Consiliul de Administratie efectueaza, anual, o autoevaluare a performantei sale, o evaluare a activitatii comitetelor infiintate in sprijinul sau, precum si evaluarea activitatii fiecarui membru al Consiliului, in scopul identificarii posibilitatilor de perfectionare a activitatii desfasurate. Procesul de evaluare cuprinde: - evaluarea modului in care functioneaza Consiliul de Administratie si comitetele constituite in sprijinul sau; - verificarea modului in care sunt pregatite si discutate aspectele importante ale activitatii bancii; - evaluarea contributiei efective a fiecarui membru al Consiliului de Administratie, a implicarii constructive in discutiile purtate si deciziile adoptate, precum si prezenta membrilor la sedintele Consiliului si ale comitetelor din care fac parte; - evaluarea activitatii membrilor Consiliului de Administratie si din perspectiva componentei Consiliului, tinand cont de evolutia activitatii Bancii si a mediului bancar. Pe baza acestei evaluari, Consiliul de Administratie va face recomandari si, dupa caz, va lua masurile necesare pentru a se asigura de indeplinirea in mod eficient de catre membrii Consiliului a tuturor responsabilitatilor ce le revin, inclusiv prin propunerea de noi membri sau inlocuirea unora dintre acestia. Rezultatele autoevaluarii performantelor Consiliului de Administratie in raport cu prevederile prezentului Cod vor fi transmise autoritatilor competente, dupa caz, potrivit cerintelor legale si vor fi prezentate la sectiunea dedicata guvernantei corporative din Raportul Anual. CONDUCEREA EXECUTIVA Conducerea operativa si coordonarea activitatii zilnice a bancii este delegata de catre Consiliul de Administratie catre directori. Directorii Bancii sunt alesi de catre Consiliul de Administratie, dintre administratori sau din afara Consiliului, si formeaza impreuna Comitetul de Directie. La propunerea candidatilor, Consiliul are n vedere pe de o parte, calificarea profesionala, experienta n domeniul n care si va exercita responsabilitatile si reputatia candidatului propus si pe de alta parte, ca prin cooptarea noului membru sa fie asigurata competenta colectiva a Comitetului de Directie pentru un management eficient si performant al activitatii Bancii. Comitetul de Directie este format din 7 directori, dintre care un Director General Comitetul de Directie este condus de Directorul General care este si Presedintele Consiliului de Administratie. Fiecare Director este investit cu toate competentele de a actiona in numele Bancii si de a o reprezenta in relatiile cu tertii, in orice circumstanta legata de activitatile pe care le coordoneaza, cu respectarea dispozitiilor legale si ale Actului Constitutiv. Pentru a se asigura un management cat mai eficient si o buna acoperire a domeniilor de activitate ale bancii, fiecare director are autoritate asupra anumitor activitati ale bancii si coordoneaza direct structuri din cadrul bancii, stabilite de Consiliul de Administratie. Directorii trebuie sa isi indeplineasca sarcinile si responsabilitatile cu inalt profesionalism si cu respectarea cadrului de reglementare aplicabil, a normelor si standardelor proprii bancii, precum si a codurilor de conduita aplicabile. Fiecare Director trebuie sa dispuna de reputatia si experienta adecvata naturii, extinderii si complexitatii activitatii bancii si responsabilitatilor incredintate, pentru asigurarea unui management prudent si sanatos. Dosarul reuniunii Comitetului de Directie cuprinde ordinea de zi si documentele ce urmeaza a fi analizate si supuse aprobarii comitetului. Reuniunile Comitetului de Directie sunt tinute cel putin o data la doua saptamani sau ori de cate ori activitatea bancii o impune. Deciziile Comitetului de Directie se iau cu majoritatea absoluta de voturi a membrilor sai. In cadrul reuniunilor Comitetului de Directie votul nu poate fi delegat. Procesul Verbal al reuniunii este semnat de catre directorii participanti la reuniune imediat dupa redactarea acestuia. Comitetul de Directie raspunde de conducerea executiva a bancii, de managementul si controlul activitatilor si al operatiunilor acesteia, fiind responsabil de luarea tuturor masurilor aferente conducerii societatii, in limitele obiectului de activitate al bancii si cu respectarea competentelor exclusive rezervate de lege sau de Actul Constitutiv, Consiliului de Administratie sau Adunarii Generale a Actionarilor. Astfel, Comitetul de Directie asigura implementarea liniilor strategice aprobate de Consiliul de Administratie privind dezvoltarea Bancii, administrarea si controlul riscurilor asociate activitatii acesteia. Responsabilitatile Comitetului de Directie, precum si competentele de aprobare ale unor activitati/operatiuni specifice activitatii Bancii sunt detaliate in Actul Constitutiv si Norma de Functionare Interna a Bancii. Pentru implementarea liniilor de dezvoltare strategice, dezvoltarea si mentinerea unor bune practici de administrare a activitatii si control al riscurilor, Comitetul de Directie a constituit mai multe comitete care il asista in indeplinirea atributiilor ce ii revin pe diverse linii de activitate, n special cu privire la activitatea operationala a Bancii. Regulile de organizare si functionare ale acestor comitete sunt stabilite in reglementari interne sau prin decizii ale Comitetului de Directie care stabilesc componenta, atributiile, periodicitatea, secretariatul fiecarui comitet.TRANSPARENTA, INFORMAREA SI COMUNICAREA ntr-un mediu concurential puternic, in care este esentiala asigurarea confidentialitatii informatiei profesionale si, n mod particular, a secretului profesional n domeniul bancar, Banca dispune de reguli interne pentru a asigura acest echilibru ntre: necesitatea pastrarii informatiilor confidentiale si necesitatea dezvaluirii informatiilor corporative relevante n scopul protectiei intereselor actionarilor si investitorilor, precum si a celorlate categorii de parti interesate. In scopul asigurarii transparentei si accesului la informatie al tuturor partilor interesate, BRD asigura diseminarea informatiilor relevante cu privire la Banca, incluzand aspectele principale ale politicii sale de guvernanta corporativa, situatiile financiare si performanta Bancii, precum si orice eveniment important referitor la Banca. In acest sens, Banca asigura inclusiv o protectie a actionarilor minoritari impotriva actiunilor abuzive si in interesul actionarilor semnificativi ce actioneaza fie direct, fie indirect. Cu privire la circuitul intern al informatiei si la dezvaluirea catre public a informatiilor importante, BRD dispune de reglementari interne care asigura atat respectarea confidentialitatii si a interdictiei de a utiliza respectiva informatie in interes propriu, cat si diseminarea in timp util a informatiilor corporative relevante. Banca a elaborat de asemenea politici referitoare la managementul informatiei in cazuri de urgenta, precum si la desemnarea persoanelor autorizate sa prezinte punctul de vedere al Bancii pe diferite subiecte. Banca face publica informatia intr-un mod care permite publicului accesul egal si complet la informatii, si ii ofera posibilitatea sa efectueze o evaluare corecta si in timp optim a respectivei informatii. In acest scop, Banca dezvolta o politica adecvata de comunicare, bazata pe utilizarea de forme diverse de comunicare, cu respectarea concomitenta a cerintelor de raportare catre institutiile pietei de capital. Informatiile relevante sunt publicate pe pagina proprie de internet, atat in limba romana, cat si in limba engleza. Pentru informarea actionarilor si investorilor, Banca stabileste la inceput de an un calendar al raportarilor financiare pe care il transmite Bursei de Valori Bucuresti si CNVM. Raportarile financiare se realizeaza in conformitate cu reglementarile contabile impuse de Ordinul BNR nr. 27/2010 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara, aplicabile instituiilor de credit si cu respectarea reglementarilor specifice pietei de capital. Pentru a face cunoscute rezultatele sale financiare, BRD organizeaza reuniuni cu analistii financiari, consultantii de plasament, brokerii si investitorii. Aceste reuniuni, n cadrul carora sunt prezentate rezultatele anuale ale Bancii, ofera managementului Bancii si analistilor pietelor financiare ocazia de a face schimb de opinii. Aceeasi politica de transparenta a fost adoptata si n ceea ce priveste comunicarea cu agentiile de rating si cu institutiile pietei de capital.

CAPITOLUL II2.1 Scandal financiar : MF Global

MF Global, societate cunoscut ca i Omul Financiar, a fost o firma recunoscuta la nivel global in domeniul brokerajului de mrfuri. Sucursala sa, MF Global INC, cu rol de broker-dealer, a fost primul dealer care a avut contact cu securitatea Trezorieiei Statelor Unite. Unele aspecte legate de perceperea unor lichiditi, unele amenzi prea mari si penalitati au reprezentat o problema persistent pentru Mf Global nca din 2008, urmand ca in anul 2011 sa o conduca la faliment.In februarie 2008, unul dintre comerciantii de marfuri ai firmei MF Global a incerecat sa faca negot pentru propriul sau profit, in timp ce software-ul managementului de risc al firmei era oprit; dar tranzactia a mers prost si a pierdut 141 milioane de dolari in numele firmei, plus peste 10,4 milioane de dolari pentru amenzi primate pentru o supraveghere defectuoasa a riscului. In 2008, pretul de vanzare a sczut din cauza temerilor legate de lichiditatea firmei in randul investitorilor, consilierilor si analistilor.Pe 30 octombrie 2011, o unitate de brokeraj cu baza in New York a raportat pentru prima dat ctre Schimbul Comercial Chicago i ctre Comisia Schimburilior Viitoare de Mrfuri un deficit de material n valoare de sute de milioane de dolari n fonduri separate ale clientilor. Conturile clientilor au fost ngheate n aceeai zi.Pe 31 octombrie 2011, MF Global a raportat un deficit n conturile clienilor de 891,465,650 milioane dolari la ncheierea tranzaciilor din data de 28 octombrie 2011. Conform administratorului care se ocupa cu supravegherea lichiditilor, deficitul ar fi fost de aproximativ 1,6 miliarde dolari. MF Global a combinat fondurile clienilor i le-a folosit n scopuri proprii cu cel puin cteva zile naintea falimentului i a transferat fonduri n afara rii.Administratorul de lichiditi a raportat ulterior c pe 26 octombrie 2011, Edith OBrien, un asistent al trezoreriei din Chicago care raporta trezorierului firmei din New York, a aprobat transferuri n valoare de 615 milioane de dolari din diferite conturi ale clientilor de incredere, sub pretextul unui imprumut la zi. Fondurile nu erau returnate pn la sfritul zilei, cauznd panica n operaiunea domului OBrien. Domnul OBrien a continuat s accepte astfel demprumuturi i n zilele urmtoare.n dimineaa zilei de 28 octombrie, doi oficiali ai companiei au remarcat un deficit n diferite conturi ale clienilor de aproximativ 300 milioane de dolari. Doi membrii ai echipei lui OBrien au determinat n mod necorespunztor c 540 milioane de dolari provenii din transferurile bancare n diferitele conturi ale clienilor din ziua precedent au trecut cumva nenregistrate , dublnd astfel transferurile. Raportul de difereniere a modificat pentru a arata un surplus fr a efectua nici un timp de documentaie de baz.n aceeai zi. Directorul Jon Corzine i-a cerut lui OBrien s transfere 175 milioane de dolari ctre JPMorgan pentru acoperirea unei firme neacoperite. Cu nicio alt surs de venit, OBrien a aprobat un transfer de 200 de milioane de dolari din contului unui client ctre JPMorgan. Raportul administratorului concluzioneaz c a existat un deficit substanial n diferitele conturi ale clienilor n fiecare zi ncepnd cu 26 octombrie, cnd 615 milioane de dolari pentru imprumuturi din conturile clienilor nu au fost restituii pn la declararea falimentului pe 31 octombrie.CME raporteaz c oficialii MF Global au permis transferul a 700 milioane de dolari din conturile clienilor ctre dealerul-broker i un imprumut de 175 milioane n fondurile clienilor ctre sucursala firmei din Marea Britanie pentru a acoperi sau masca deficitele de lichiditi ale companiei.Pe 25 octombire 2011. MF Global a raportat o pierdere trimestrial de 191,6 milioane de dolari ca rezultat al tranzaciilor bazate pe legturile cu guvernul European. Ca rspuns, Moods and Fitch au discreditat compania, forndu-l pe Corzine s gseasc un cumprtor.Conform unei persoane care a avut contact direct cu situaia, consiliul firmei s-a ntrunit n zilele de 29 i 30 octombrie n New York pentru a discuta posibilitatea unei vnzri pentru a evita un faliment. Pe 31 octombrie 2011, MF Global a depus pentru Capitolul 11: protecia contra falimentului, devenind a 8 a cea mai mare depunere pentru protectia contra falientului din istoria Statelor Unite la acea vreme. Revista Wall Street a raportat c MF Global va apela la Capitolul 11: Protecia contra falimentului dup investirea a mai mult de 6,3 miliarde de dolari n legturile superioare propuse de trile europene.Conform datelor Comisiei Comerurilor Viitoare de Mrfuri, pe 31 august 2011 MF Global avea 7,3 miliarde de dolari n bunurile clienilor.Falimentul firmei MF Global a fost cel mai mare de pe Wall Street de la incidentul cu Leham Brothers din septembrie 2008. Pe 31 octombrie 2011, revista New York Times a raportat c n dosarele completate la Curtea Falimentului din US, MF Global a menionat bunuri de la 100 de milioane de dolari la 500 de milioane de dolari i pasive de peste 1 miliard de dolari. Mai trziu n aceeai zi, ziarul Bloomberg News a scos la iveal un raport care susinea c firma a nregistrat o datorie de 39,7 miliarde de dolari i bunuri n valoare de 41 miliarde de dolari n dosarele completate cu o zi nainte n Capitolul 11 n Curtea Falimentului din US.Cteva persoane sugereaz c eecul firmei MF Global subliniaz dificultatea regularizrii unui complex financiar de firme i pericolele unei balane neechilibrate n contabilitate. Mai muli observatori ale tuturor claselor politice au considerat c MF Global a avut un efect de levier crescut i un capital sczut. Muli au luat exemplul acesteia pentru a marca faptul c oricare ar di motivul care a cauzat criza financiar din 2007-2012, una din probleme principale ramane lipsa de schimbari necesare reglrii.Cel mai mare creditor menionat n declaraie a fost JPMorgan Chase, cu o pierdere de 1,2 miliarde de dolari. Ca agent administrativ, JPMorgan a structurat o succesiune a facilitii de creditare. JPMorgan a sindicalizat tot in afar de 80 de milioane de dolari ctre alti investitori.De aceea, singura lor descoperire a fost de 80 de milioande de dolari. Al doilea cel mai mare creditor a fost Deutsche Bank, cu o pierdere de 325 milioane de dolari.

BIBLIOGRAFIE

1. Marcel Ghita, Constantin Iatco, Carmen Olguta Brezuleanu, Marius Guvernantacorporativa si auditul intern, Editura TipoMoldova, Iasi 2009;2. Salmon, Felix, "What happened at MF Global". Reuters. 2011-11-01 (http://blogs.reuters.com/felix-salmon/2011/11/01/what-happened-at-mf-global/)3. http://www.mfglobal.com/