Gulia Pandorei PUNR că facedspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71700/1/BCUCLUJ_FP...care...
12
care rWidaţii a căror medie finală „E S S S at este 5,99 vor primi L oficiu o sutime de puirct, astfel fîtt a aiungă la media de Sovare 6, a declarat, sîmbătă, Jnona Staş, insnector şcolar obţin la bacalaureat media 5,99 vor fi notaţi cu 6 general adjunct, şeful comisiei din aceeaşi unitate de învăţâmînt şi ca unul să predea la liceu. care au doar grad didactic definitiv. • Preşedinţii de comisie trebuie Preşedinta comisiei municipale a ca, în termen de 30 de zile de la mâi precizat că, la bacalaureat, cei încheierea bacalaureatului, să doi corectori nu pot fi aleşi numai semneze diplomele absolvenţilor, din şcoala generală, exisfind obligaţia - municipale de bacalaureat, la şedinţa de instruire a preşedinţilor comisiilor. Staş a recomandat preşedinţilor de comisii de bacalaureat ca dintr-o comisie să nu facă parte doi profesori Veniţi cu noi! Să vă fie clar, vom cîştiga iar! mănunteşînfpa«inala^l2-a^ Ofertă specială de abonamente ASJEVÂEUS. de Cluj r , PREŢUL R Â M ÎN E * ■ -A ri î \ 1 s S r' i : i Sesiunea şi licenţele ordinea 13.000 iei/lună studenţilor sînt la zilei! Oe astăzi, absolvenţii de liceu îngroaşă rîndunie celor bîntuiţi de emoţii: începe bacalaureatul. Astăzi este prima zi de susţinere a probei de limba ' literatura română jonaţfrTO flGUMÎ ( hltp://www. dntcj. ro/adevarul) AIMUL IX NR. 2 3 0 7 ISSIM 1 2 2 0 -3 2 0 3 m* sufletul BAFÎÂ! ( şi noi am trecut prin -asta) - părinţilor - toleranţă! S-auzim de admitere! LUNI 22 IUNIE 1938 12 PAGINI 800 LEI iar Gulia Pandorei e Încă MARIA SANGEORZAN A I /V n ultima vreme s-au năpustit asupra noastră toate relele. Politicienii îşi scot ochii între ei, guvernanţii se strâduie din răsputeri să dreagă gafele politicienilor, munca nu mai interesează pe nimeni, Poul Thomsen este din nou în ţară, la negocieri, restructurările care se profilează nu indică păstrarea liniştii sociale...' Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în stil cu totul neacademic, a afirmat că România este „crăcănată” între două sisteme. Asta cam aşa este şi cel mai bine cunosc situaţia muritorii de rînd, indiferent dacă sînt şomeri, salariaţi cu lefuri de mizerie ori pensionari care mai îndrăznesc să spere că vor avea ce mînca pînă la capătul zilelor. Ca şi cum n-ar fi fost îndeajuns multiplele încercări prin care trecem, au mai apărut două coşmaruri: inundaţiile şi dosariada. Cu ajutorul Celui de sus, al semenilor şi, în ultimă instanţă, al guvernanţilor, vom depăşi nenorocirea provocată de inundaţii. Cu dosariada, lucrurile sînt mai complicate. Cutia Pandorei n-a fost golită nici pe sfert şi isteria a ajuns un fenomen de masă. Ce va fi atunci .cînd Legea lui Ticu va fi pusă în operă?! Ca-n iama lui 1990, acum calificativul de odios este aplicat celor care au avut angajamente, ori cum s-or fi chemînd, la Securitate. Este de presupus că-n rîndul colaboratorilor au fost diverse tipuri de oameni: de la turnători sîrguincioşi, lînă la specialişti de performanţă, persoane respectabile. numele asanării morale a societăţii, vinovaţii fără vină cer să se facă lumină. Sinceritatea ar face, într-adevăr, bine dezorientatei societăţi româneşti. Dar cine are chef sâ fie sincer, după ce a semnat un angajament secret? Cine va fi crezut că, deşi a semnat, n-a făcut rău nimănui? Care-i persoana cu atîta tărie de caracter îneît să spună, de dragul sincerităţii: eu sînt cel care v-am turnat? Războiul dosarelor a început de sus în jos. Redacţiile centrale „aranjează” în fiecare zi pe cîte un parlamentar ori demnitar. în provincie, luptele se dau mai cu fereală, deocamdată' lucra explicabil prin faptul că arhivele or fi pe Dîmboviţa. Cînd războiul se va muta m teritoriu, va fi „de groază”. Nu vom mai avea brumă de încredere în colegul sau prietenul nostru. . Ca simplu cetăţean, care nu-mi amintesc să fi dat --''Ai- >" - ’ V y., < Peste o sută de case şi gospodării şi o mie de hectare de teren din judeţul Cluj au fost afectate de inundaţii, menţionează raportul Comisiei Judeţene de Apărare împotriva Dezastrelor. Au fost afectate 76 de case şi gospodării din' localităţile Unguraş, Sîncrai, Fizeşu Gheriii, şi 37 de ae vacanţă, majoritatea în comuna Măguri case Râcătău. Un număr de şapte poduri şi podeţe din .............................................. 31,5 hectare de teren ; judeţ au fost distrase, iar 1.191,! agricol şi 68 de kilometri de dramuri au fost inundate.- Comuna Măguri Răcătău este izolată din cursul ‘zilei de vindri din'cauza ruperii drumului judeţean 110 A.în trei locuri. Specialiştii de la Inspectoratul de Protecţie Civilă Cluj se vor deplasa în cursul ziiei de luni împreună cu cei de la Regia Apele Române şi Regia ae drumuri pentru refacerea porţiunilor de dram distruse. Pagubele produselor culturilor agricole au fost evaluate la 3,5 miliarde de lei. Evaluarea totală a pagubelor va fi realizată la începutul săptămînii viitoare. Regia Apele Române informează că, în prezent, cotele tuturor nurilor din judeţ sînt în scădere, iar cota de atenţie a Someşului Mic este depăşită doar în zona localităţii Apahida. Specialiştii afirmă că nu există pericolul producerii de viituri. Funar acuză PUNR că face jocul UDMR “în perioada cînd UDMR se află la guvernare, cînd a intensificat politica antiromânească, cînd pretinde sâ se înfiinţeze Ia Cluj- Napoca o universitate de stat autonomă în limba maghiară, PUNR, ignorînd toate aceste pericole, a acţionat prin orice mijloace pentru a bloca înregistrarea unui partid ce apără interesul naţional”, constată Gheorghe Funar, lider al Partidului Alianţa pentru Unitatea Românilor. Cererea de înregistrare a AUR a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti in urma contestaţiilor depuse de PUNR. . - ' Funar apreciază că, opunîndu-se înregistrării AUR, “eşte evident că PUNR a făcut şi face jocul UDMR împotriva intereselor neamului românesc”. (C.C.) Andrei Marga îşi exprimă din nou public opoziţia faţă de înfiinţarea unei universităţi maghiare • După Ce a obţinut înlăturarea lui George Pruteanu de la preşedinţia Cornisieide învăţănunt a Senatului, UDMR îl avertizează şi pe ministrul Educaţiei Naţionale « I * f *■ continuare în pagina a 12-a \ Ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, îşi exprimă din nou încrederea în viabilitatea soluţiei multiculturale dată problemei învăţămîntului în limba maternă. într-un comunicat primit ieri la redacţie, ministrul clujeân dezaprobă intervenţia politicienilor în chestiuni care, spune dmsul, trebuie rezolvate în contextul mai larg al reformei învăţămîntului românesc. . “Considerăm că problematica trebuie tratată cu voinţă de înţelegere, înţelepciune şi spirit de răspundere şi că, la distanţă de asimilările etnice, conţinute în strategiile naţionalismului, şi de separările etnice, conţinute în strategiile fragmentarismului, -soluţia multiculturalismului râmîne incomparabil mai bună”, 'se arată în comunicatul MEN: Comunicatul este semnat şi de secretarii de stat de la minister, ca o confirmare a faptului că ministrul Andrei Marga este susţinut în 'demersul său de toţi profesioniştii din învăţămînt. Caîus CHIOREAN continuare în pagina a 12-a U l m GEyJ dă termen’ plsiă In cetoisiterie neutra înfiinţarea universităţii maghiare Consiliul reprezentanţilor UDMRCluj a adoptat, sîmbătă, “declaraţie prin care solicită forurilor superioare ale UDMR "spunerea .unor termene Partenerilor de coaliţie privind Afacerea cerinţelor minorităţii Membrii Consiliului reprezentanţilor UDMR Cluj licită înfiinţarea, pînă la 15 jţihe, a unei comisii mixte “nnaţe din specialişti români si ghiari care să definitiveze Propunerile privind înfiinţarea “siversităţii maghiare de stat la usj, comisie prevăzută a fi ®mnţatâîn protocolul semnat de om coaliţiei de guvemămînt în data de 10 iunic ax. în opinia liderilor clujeni ai UDMR, această comisie nu trebuie să analizeze oportunităţile înfiinţării universităţii maghiare de stat, ci modalităţile prin care acest fapt poate fi pus în practică. ' UDMR Cluj solicită ieşirea UDMR de Ia guvernare în cazul în care, pînă în data de 30 septembrie a.c., Parlamentul nu va adopta ordonanţa de modificare a Legii învăţămîntului în forma Ordonanţei de urgenţă 36/1997 şi retragerea din actuala coaliţie în cazul în care guvernul nu va adopta, pînă la data de 30 octombrie a.c., un proiect de lege privind înfiinţarea Ia Cluj a universităţii maghiare de stat. UDMR Cluj a propus, de asemenea, conducerii Uniunii să solicite liderilor formaţiunilor politice din actuala coaliţie să adopte, pînă în 31 iulie a.c., un comunicat prin care să exprime voinţa politică privind înfiinţarea universităţii maghiare de stat. Toate solicitările filialei Cluj a UDMR vor fi înaintate conducerii Uniunii şi supuse aprobării Consiliului- reprezentanţilor UDMR, care se va desfăşura, în perioada 27-28 iunie, la Cluj, pentru a deveni hotâriri. Liderul UDMR Cluj, Boros Janos, a declarat că filiala Cluj a UDMR îi sprijină pe cei patru parlamentari UDMR care au depus, marţi, Ia Parlament, proiectul de lege privind înfiinţarea universităţii maghiare - de stat Deputatul UDMR, Matis Jeno, a declarat, la finalul şedinţei Consiliului reprezentanţilor UDMR Cluj că toate solicitările filialei sînt absolut normale şi-îndreptăţite 'pentru că minoritatea maghiară a constatat o intenţie de tergiversare nejustificatâ a rezolvării problemelor ei. iiivemul a amînat în şedinţa Ş lferC 4 ^ ina8l2'a A m ic şi TEFAL te inviţi la magazinul AMIC din central Clujului, tn perioada 22 - 27 iunie 1998 la Vor fi demonstrate pe viu calităţile demne de uri lider mondial, ale tigăilor şi formelor de copt TEFAL, iar produsele rezultate vor fi distribuite gratuit celor interesaţi.; în această vară la magazinul Zi/hwâs, firma TEFAL îţi aduce un mic colţ de Paris. TEFAL TE GÂNDEŞTI LA TOATE! ' ■ ■ ___________ . . (161553)
Transcript of Gulia Pandorei PUNR că facedspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71700/1/BCUCLUJ_FP...care...
carerWidaţii a căror medie finală
„ E S S S a t este 5,99 vor primi L oficiu o sutime de puirct, astfel fîtt a aiungă la m edia deS ovare 6, a declarat, sîmbătă,Jnona Staş, insnector şcolar
obţin la bacalaureat media 5,99 vor fi notaţi cu 6general adjunct, şeful comisiei din aceeaşi unitate de învăţâmînt şi ca unul să predea la liceu.
care au doar grad didactic definitiv. • Preşedinţii de comisie trebuie Preşedinta comisiei municipale a ca, în termen de 30 de zile de la
mâi precizat că, la bacalaureat, cei încheierea bacalaureatului, să doi corectori nu pot fi aleşi numai semneze diplomele absolvenţilor, din şcoala generală, exisfind obligaţia -
municipale de bacalaureat, la şedinţa de instruire a preşedinţilor comisiilor.
Staş a recomandat preşedinţilor de comisii de bacalaureat ca dintr-o comisie să nu facă parte doi profesori
Veniţi cu noi!Să vă f ie clar,
vom cîştiga iar!mănunteşînfpa«inala^l2-a^
Ofertă specialăde abonamente
ASJEVÂEUS.de Cluj r ,PREŢUL R Â M ÎN E
*■ -A ri î
\ 1 sS r'
i : i
Sesiunea şi licenţele ordinea
13.000iei/lună
studenţilor sînt la zilei! Oe astăzi, absolvenţii de liceu îngroaşă rîndunie celor bîntuiţi de emoţii: începe bacalaureatul. Astăzi este prima zi de susţinere a probei de limba
' literatura română
jonaţfrTO flGUMÎ (hltp://www. dntcj. ro/adevarul)AIMUL IX NR. 2307 ISSIM 1220-3203
m* sufletul BAFÎÂ! (şi noi am trecut prin -asta)
- părinţilor - toleranţă! S-auzim de admitere!
LUNI 22 IUNIE 1938
12 PAGINI 800 LEI
iar
Gulia Pandorei e Încă
MARIA SANGEORZAN
A
I/V n ultima vreme s-au năpustit asupra noastră toate
relele. Politicienii îşi scot ochii între ei, guvernanţii se strâduie din răsputeri să dreagă gafele politicienilor, munca nu mai interesează pe nimeni, Poul Thomsen
este din nou în ţară, la negocieri, restructurările care se profilează nu indică păstrarea liniştii sociale...'
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în stil cu totul neacademic, a afirmat că România este „crăcănată” între două sisteme. Asta cam aşa este şi cel mai bine cunosc situaţia muritorii de rînd, indiferent dacă sînt şomeri, salariaţi cu lefuri de mizerie ori pensionari care mai îndrăznesc să spere că vor avea ce mînca pînă la capătul zilelor.
Ca şi cum n-ar fi fost îndeajuns multiplele încercări prin care trecem, au mai apărut două coşmaruri: inundaţiile şi dosariada. Cu ajutorul Celui de sus, al semenilor şi, în ultimă instanţă, al guvernanţilor, vom depăşi nenorocirea provocată de inundaţii. Cu dosariada, lucrurile sînt mai complicate. Cutia Pandorei n-a fost golită nici pe sfert şi isteria a ajuns un fenomen de masă. Ce va fi atunci .cînd Legea lui Ticu va fi pusă în operă?!
Ca-n iama lui 1990, acum calificativul de odios este aplicat celor care au avut angajamente, ori cum s-or fi chemînd, la Securitate. Este de presupus că-n rîndul colaboratorilor au fost diverse tipuri de oameni: de la turnători sîrguincioşi, lînă la specialişti de performanţă, persoane respectabile.
numele asanării morale a societăţii, vinovaţii fără vină cer să se facă lumină. Sinceritatea ar face, într-adevăr, bine dezorientatei societăţi româneşti. Dar cine are chef sâ fie sincer, după ce a semnat un angajament secret? Cine va fi crezut că, deşi a semnat, n-a făcut rău nimănui? Care-i persoana cu atîta tărie de caracter îneît să spună, de dragul sincerităţii: eu sînt cel care v-am turnat?
Războiul dosarelor a început de sus în jos. Redacţiile centrale „aranjează” în fiecare zi pe cîte un parlamentar ori demnitar. în provincie, luptele se dau mai cu fereală, deocamdată' lucra explicabil prin faptul că arhivele or fi pe Dîmboviţa. Cînd războiul se va muta m teritoriu, va fi „de groază”. Nu vom mai avea brumă de încredere în colegul sau prietenul nostru. .
Ca simplu cetăţean, care nu-mi amintesc să fi dat
- - ' 'A i - >" - ’ V y . , <
Peste o sută de case şi gospodării şi o mie de hectare de teren din judeţul Cluj au fost afectate deinundaţii, menţionează raportul Comisiei Judeţene de Apărare împotriva Dezastrelor.
Au fost afectate 76 de case şi gospodării din'localităţile Unguraş, Sîncrai, Fizeşu Gheriii, şi 37 de
ae vacanţă, majoritatea în comuna MăguricaseRâcătău. Un număr de şapte poduri şi podeţe din .............................................. 31,5 hectare de teren; judeţ au fost distrase, iar 1.191,! agricol şi 68 de kilometri de dramuri au fost inundate.-
Comuna Măguri Răcătău este izolată din cursul ‘zilei de vindri din'cauza ruperii drumului judeţean 110
A.în trei locuri. Specialiştii de la Inspectoratul de Protecţie Civilă Cluj se vor deplasa în cursul ziiei de luni împreună cu cei de la Regia Apele Române şi Regia ae drumuri pentru refacerea porţiunilor de dram distruse. Pagubele produselor culturilor agricole au fost evaluate la 3,5 miliarde de lei. Evaluarea totală a pagubelor va fi realizată la începutul săptămînii viitoare. Regia Apele Române informează că, în prezent, cotele tuturor nurilor din judeţ sînt în scădere,iar cota de atenţie a Someşului Mic este depăşită doar în zona localităţii Apahida. Specialiştii afirmă cănu există pericolul producerii de viituri.
Funar acuză PUNR că face
jocul UDMR“în perioada cînd UDMR
se află la guvernare, cînd a in te n s if ic a t politica antiromânească, cînd pretinde sâ se înfiinţeze Ia Cluj- Napoca o universitate de stat autonomă în limba maghiară, PUNR, ignorînd toate aceste pericole, a acţionat prin orice m ijloace pentru a bloca înregistrarea unui partid ce apără interesul naţional”, constată Gheorghe Funar, lider al Partidului Alianţa pentru Unitatea Românilor.
Cererea de înregistrare a AUR a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti in urma con testa ţiilo r depuse de PUNR. . - '
F unar apreciază că, opunîndu-se înregistrării AUR, “eşte evident că PUNR a făcut şi face jocul UDMR îm p o triv a intereselor neamului românesc”. (C.C.)
Andrei Marga îşi exprimă din nou public opoziţia faţă de înfiinţarea unei universităţi maghiare
• După Ce a obţinut înlăturarea lui George Pruteanu de la preşedinţia Cornisieide învăţănunt a Senatului, UDMR îl avertizează şi pe ministrul Educaţiei Naţionale « I
* f *■
continuare în pagina a 12-a \
Ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, îşi exprimă din nou încrederea în viabilitatea so lu ţie i m u lticu ltu ra le dată problem ei învăţăm în tu lu i în limba maternă.
într-un comunicat primit ieri la redacţie, m inistrul clujeân dezaprobă in tervenţiapoliticienilor în chestiuni care, spune dmsul, trebuie rezolvate în
contextul mai larg al reformei învăţămîntului românesc. .
“Considerăm că problematica trebuie tra ta tă cu voinţă de înţelegere, înţelepciune şi spirit de răspundere şi că, la distanţă de asimilările etnice, conţinute în strategiile naţionalismului, şi de separările etnice, conţinute în strategiile fragm entarism ului,
-so lu ţia m u lticu ltu ra lism u lu i
râmîne incomparabil mai bună”, 'se arată în comunicatul MEN:
Comunicatul este semnat şi de secretarii de stat de la minister, ca o confirmare a faptului că m in istru l A ndrei M arga este susţinut în 'demersul său de toţi profesioniştii din învăţămînt.
Caîus CHIOREANcontinuare în pagina a 12-a
U lm GEyJ dă termen’ plsiă In cetoisiterie neutra înfiinţarea universităţii maghiare
Consiliul reprezentanţilor UDMR Cluj a adoptat, sîmbătă, “declaraţie prin care solicită forurilor superioare ale UDMR "spunerea .uno r term ene Partenerilor de coaliţie privind Afacerea cerinţelor minorităţii
Membrii Consiliului reprezentanţilor UDMR Cluj licită înfiinţarea, pînă la 15 jţihe, a unei comisii mixte “nnaţe din specialişti români si
ghiari care să definitiveze Propunerile privind înfiinţarea “siversităţii maghiare de stat la usj, comisie prevăzută a fi ®mnţatâ în protocolul semnat de
om coaliţiei de guvemămînt
în data de 10 iunic ax. în opinia liderilor clujeni ai UDMR, această comisie nu trebuie să analizeze oportunităţile înfiinţării universităţii maghiare de stat, ci modalităţile prin care acest fapt poate fi pus în practică. '
UDMR Cluj solicită ieşirea UDMR de Ia guvernare în cazul în care, pînă în data de 30 septembrie a.c., Parlamentul nu v a adopta ordonanţa de m odificare a L eg ii învăţăm întulu i în form a Ordonanţei de urgenţă 36/1997 şi retragerea din actuala coaliţie în cazul în care guvernul nu va adopta, pînă la data de 30 octombrie a.c., un proiect de lege
privind înfiinţarea Ia Cluj a universităţii maghiare de stat. UDMR Cluj a propus, de asemenea, conducerii Uniunii să solicite liderilor formaţiunilor politice din actuala coaliţie să adopte, pînă în 31 iulie a.c., un comunicat prin care să exprime voinţa politică privind înfiinţarea universităţii maghiare de stat.
Toate solicitările filialei Cluj a UDMR vor fi înain tate conducerii Uniunii şi supuse aprobării Consiliului- reprezentanţilor UDMR, care se va desfăşura, în perioada 27-28 iunie, la Cluj, pentru a deveni hotâriri.
Liderul UDMR Cluj, Boros
Janos, a declarat că filiala Cluj a UDMR îi sprijină pe cei patru parlamentari UDMR care au depus, m arţi, Ia Parlament, p ro iec tu l de lege privind înfiinţarea universităţii maghiare - de s ta t
D eputatul UDM R, Matis Jeno, a declarat, la finalul şedinţei C onsiliuluireprezentanţilor UDMR Cluj că toate solicitările filialei sînt absolut normale şi-îndreptăţite
'pentru că minoritatea maghiară a constatat o in tenţie de tergiversare nejustificatâ a rezolvării problemelor ei.
iiivemul a am înat în şedinţa
Ş l f e rC 4 ^ in a 8 l2 'a
Am ic şi TEFALte inviţi la magazinul AMIC din central Clujului, tn perioada
22 - 27 iunie 1998 la
Vor fi demonstrate pe viu calităţile demne de uri lider mondial, ale tigăilor şi formelor de copt TEFAL, iar produsele rezultate vor fi distribuite gratuit celor interesaţi.; în această vară la magazinul Z i/h w â s , firma TEFAL îţi aduce un mic colţ de Paris.
TEFAL TE GÂNDEŞTI LA TOATE! ' ■ ■___________ . . (161553)
2 ) luni, 22 iunie t»9B AGENDA «go cama
• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Sfinţiţi Mc. Eusebie, Zenon şi Zina; Calendarul greco-catolic: Sf. M. Eusebiu de Samosata (+379); Sf. Paulin de Nola (+431); Calendarul romano-
catolic: Ss. Paulin de Nola, ,ep., Ioan Fisher, ep. şi Thomas Morus’ m
• Mîine: Calendarul ortodox: Sf„ Mc. Agripina; Sf. Mc. Aristocle; Calendarul greco- catolic. Sf. M. Agripina (sec. III); Calendarul romano-catolic: Sf. Alice, m.
îi felicitam pe toţi cei care, importă ţind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.
BIBLIOTECI
t w ) i M f l m i m a f i a• PREFECnjRA,CONSILIUL
JUDEŢEAN: 19-64-16• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEI: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TU R at 36-804)1• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:
955 si 43-27-27• POLIŢIA FEROVIARĂ .
CLUJ-NAPOCA 13-49-76•POUŢIADEJ:21-21-2i •POLIŢIA TURDA 31-21-21• POLIŢIA CiMPIA TURZH; 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA 24-14-14• POMPIERII 981• PROIECŢIA CIVILA 982
GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 şi 19-16-70, iat. 158
DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979
•SALVAREA 961 SALVAREA CIR: 19-85-91 INTERNAŢIONAL: 971 INTERURBAN: 991 INFORMAŢIE 931 DERANAMENTE: 921'ORA EXACTĂ-958 -
• R A 7ERMOFICARE: 19-87-48 SCMON1ENAY SA 41-51-71
• RA. APĂ CANAL: 19-63-02 SJC. •SALPREST1 S A 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI 11-10-12 iuL 132
• SC PRIVAL- 17-4386• DISTRIBUŢIA GAZELOR NATU
RALE: - INTERVENŢII GAZE 928; 433424AEROPORT: 956 GARA Cluj-Napoca: 952
1 AGENŢIA CFR- - iiten i|io u l 13-40- 09; intere- 43-204)1;
j Tirfa - 31-17-62; D q '21-20-22
[
CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II
•Quj-Napoca-Budapesta, cuplecare dinauj-Napcramalelecfc luni, marţi
vineri şi sîmbătălaora 11,00. •CIuj-Nşpoca-Btanen(Gamania), cu plecări miercurea ora 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi înapoiere marţi ora 5 si vineri ora 10.
INFO RM A ŢII Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78
is.ia.tmCbijW5
20,05
Itnu-vlncri Buc Buc Gnj9,35 7,00 8,0021,05 18,35 19,35“
sîmltătă Buc Buc a u j ■14,20 12,10 13,00
1*114 bilet: pentru cetăţeni români- si străini - 298.000 Iei
Cluj -Ş 13,20
~ " m arii si iolCluj + Budapesta 12,05 - 13,00 Budapesta Cluj 13,30 - 15,10 I*reţ bild: 114$ dus-intori I im ifTiANE 43-25-24-;------
13-01-16 - pentru exteme
POLICLINICA FÂRÂ PLATĂ
"FAMILIA SFÎNTÂ"2 2 - 2 6 iu n ie
Medicină generală. Dr. M. Suciu - 25 (12-16), dr. S. Loga- 26 (14-16), dr-R-Cotărlă - 24 (10-12), dr. V. Tătaru -22 (12-14), dr. I. Boilâ -22, 23,25,26 (10-12), dr. S. Damian - 25 (15-17) dr. L, Rasa - 22 (16-17), dr. M. Man - 24 (12-14); Homeopatic. Dr. L. Barbialbă - 24, 26 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman 22,24 (10- 12), dr. A. Ian cu - 23 (11,30-13); dr. C. Duncea 25 (17-18), dr. Cs. Szalacs -24 (13-15), dr. N. Pop - 25 (14-16), dr. D. Pîrv- 22 (15-16); Reumatologie. Dr. 1. Alb -23 (12- 14), C. Zotta - 26 (12-14); Cinccologic. Dr. C. Fodor - 23,25 (10-12), dr. L Galatianu - 26 (13-15); Chirurgie. Dr. C. Cosma -23, 25 (10-12); Pediatric. Dr. R. Mitea --23 (13-15), dr. M. Fritea -25 (14-16), dx. L. Toma - 25 (10-12);Dermatologic. Dr. H. Radu- 25(12- 14), dr. S. Biriea - 24 (15-17); Ecograf. Dr. L Ghiiian -. 26 (11-13), dr. L. Negru - 23 (15-17), dr. O. Anton-26 (15-17), E. Czuczi-22 (15-17); Psihiatric. Dr. L. Glodan • 24 (13-14); Ortopedic. Dr! Z. Popa - 22 (11-12); O.R.L. Dr. C-tin Ridulescu - 22 (12-14), dr. C. Neuman -23 (15-17); Psihologic. Psih. L. Boili - 23 (13,30-15); Chirnrgic estetică şt reparatorie. Dr.T.Mugea-23 (16-20). >
Programarea bolnavilor - detuni p in i vineri, intre orele 12-14, la telefon 16-73-22 fi la sediu, Aleea Micuţ, n r j , ap.12.
Opera Românăprezintă a/i, 22 19,00 PAI AŢI,
nane ura
■ a i k A m d n| 19 - 25 IUNIE i r;
RTPItin.lCA - Titanic - SNA (12: 15,30. 19; 2^30) * VICTORIA - O v»ţă nai puţin idiişntilla - SIjA -premieră (II; 13; 15.17.19}
ARTA - Panrtle - Franţa - premiera (11. 13. 15J Atât <t« aproape de cer - St*\ (17. (9| * TAVORtl - Tribul din fondul gradina-SUA(ll),Diebard3-Răzbunare infernală - SUA (13; 15; 17; 19}♦MARASTJ - SALA A. Ucigaş} de «chlmb - SOA (13,15,17, 19), SALA B, Striptcare - SUA (13,30; i 530} 17,30).
TttRilAt FOX - Alisun disperate - SUA 'pFJ: ARTA - Teroare pe autostradă - SUA - GIfL’RLt: PACEA - 19-21,06 - Priroa lovituri * lut Jadde Cfraw - SUA;
22 - 24 06 ~ Ocol primejdios - SUA; 25-28.06 - Part cu diavolul - SUA
■ RCU. “Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă; 8-13,30. - •
■ - Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţn Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45. SECJIA COPB, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor,' Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joc 14-19,45; mar i, vineri 9-14,45. SALĂ DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbăti: 9-13,45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str.Observatorului nr.i, telefon 43-84-09) luni, joi ,14-18, marii, miercuri, vineri: .9-13. MEDIATECA, ORAR: luni- vineri: 9-19,45;. sîmbătă: 9-13,45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: luni- vineri: 9-16,00. FILIALAECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.
■ Biblioteca' Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45.
■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -"T 0-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.
■ Biblioteca Americană “J.F.K” (strada Universităţii l'- 9). Orar luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA
I Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14.
■ Bibliotecă “Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă' 9-13.
■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18-19; joi 19 -20., ■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.G Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.
■ Biblioteca Centrului Cultural German xHermann Oberth” (str. Memorandumnluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ Biblioteca “Valtriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar. luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.
■ Biblioteca Soros Guj (str. Ţebei nr. 21). Orar luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi 10-19,30, sîmbătă- 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
■ Biblioteca Creştină "Bibloi” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vmeri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).
■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar zilnic 10-17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar. miercuri - duminică 10-17; lunt şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis. în prima duminică din lună: intrarea liberă Ţ
■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.
■ Parcul etnografic Romulus Vuia: deschis zilnic între orele 9-16. Luni închis
■-Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.
■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele9-15; sîmbătă şi duminică între orele10-14. ;
Luni, 22 iunie Programai 1: 10,00 Ferestre
deschise (r); 11,00 Opera Mundi (r); 11,40 Telemondial; 12,00 TVR Info; 12,05 Universul cunoaşterii (r); 13,00 Serial: Ultimele ştiri (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Peria Neagră (r); 15,00 Dosarele istoriei (r); 16,00 Emisiine în limba majjiiară; 17,10 Teloncndial;17.25 Sunset Beach; 18,15 Fotbal Turneul Final al CM; 20,25 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,30 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,30 Fotbal Turneul Final al CM; 23,55 TVR Mo; 0,00 Scena (magazin); 0,40 Jelemondial; 0,45 Canary Wharf; 1,20 Întîlnirea de la miezul nopţii.
ik o tv7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00
Urmărire generală (r); 9,25 Am întilnit şi români fericiţi (r); 9,50 Puls financiar, 10,00 Procesul mondialelor (r); 10,25 Lumea filmului (r); 10,50 Film: Totul pentru Blues (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film: Rîul negru (SUA 1986); 14,45 Teleshopping;15.00 Serial: Maria; 15,50 Teleshopping, 16,00 Serial: Nai»;17.00 Ştirile Pro TV; 17,15 Tmăr şi neliniştit; 18,00 Poveşti extraordinare;18.25 Ştirile Pro TV; 18,30 Qiestiunea zilei cu Florin Călinescu; 18,35 Rişti şi câştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,15 Film: Războiul familiei Rose (SUA 1989); 22,20 Ştirile Pro TV; 22,25 Chestiunea zilei; 22,35 Seinfeld; 23,15 Ştirile Pro TV; 23,45 .Prima pagină; 23,50 Chestiunea zilei; 0,00 Procesul mondialelor, 1,00 Puls financiar, 1,05 Prima pagină; .1,10 Wcmen of Color (film erotic; p.I). <
Programul 2: 10,00 Fotbal Turneul Final al CM (r); 11,30 Pelerinaje (r);12.00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă ... (r); 12,55 TVR Mo; 13,00 D-na King, agent secret (r); 13,50 Varietăţi muzicale; 14,00 Convieţuiri (magazin); 15,00 TVR Mo; 15,10 Limbi străine. Engleza; 15,35 Doi ani de vacanţă printre dinozauri; 16,00 Veronica- Chipul iubirii; 16,50 Peria Neagră; 17,40 Tribuna, partidelor parlamentare; 17,55 Filmele săptămînii; 18,00 Hei-rtţi! Hei-rap!;19.00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10
: Portrete în acvaforte; 19,40 Sănătate, că-i mai btnă decît toate!; 20,10 Serial: Ultimele ştiri; 21,00 Credo; 22,00 Film: Poveste de carnaval (SUA 1954); 23,35 Ghici cine vine la mine?; 0,00 SOS Patrimoniul; 0,30 TVM
Marţi, 23 iunie : Programul 1: 6,00 România: ora 6 fix!; 8,10 Telemondial; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Cluj; 10,00 TVR Mo; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Credo (r); 13,00 Ultimele ştiri (s/r);14.00 TVR Mo; 14,10 Peria Neagră (s/r); 15,00 Duminica în parc; 15,30 Ecoturism; 16,00 Emisiune în limba maghiară; 16,30 Telemondial; 16,50 Fotbal: Turnări Final al CML Italia - Austria (live); 18,55 Sunset Beadi (s, ep. 242); 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo,' ed. specială; 21,00 Efecte secundare (s, ep. 23); 21,50 Folbal Turneul Final al CM: Brazilia - Norvegia (live); 23,55 TVR' Info; 0,00 Telemondial; 0,05 în flagrant; '0,35 Canary Wharf (s, ep. 164); 1,05 Anii trec, anii vin! (div).
PRO TV7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00
Tînăr şi neliniştit (r); 9,50 Puls financiar, 10,00 Procesul mondialelor (r); 10,30 Serial: Insula misterioasă;11.00 Serial: Războiul familiei Rose (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film: Aoolo unde înfloresc crinii (SUA 1974); 14,45 Teleshopping; 15,00 Serial: Maria; 15,50 Teleshopping;16.00 Serial: .Nano; 17,00 Ştinie Pro TV; 17,15 Tînăr şi neliniştit; 18,00 Poveşti extraordinare, 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro Tv;
20,15-Serial: Chicago Hcpe; 21 nSerial: Avocaţii - uhimrl epăott 2?,(h'Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea 22,15 Seinfeld; 22,25 Chestiunea Zjy 22,45 Craker, 23,30 Ştirile P ro Ţy?23.50 Prima pagină; 2j,50 Chestiti^zilei; 0,00 Procesul mondialelor, ( qq Puls financiar, 1,05 Prima pagină; M Wonten of Color (film erotic, -pjjj. 2,10 Profesiunea mea-cultura. ‘
P rogram ai; 2t 6,30 TVty Telematinal; 8,00 Desena animale r .8.30 Fotbal Turneul Final a l C M (a!11.00 Comorile lumii (r); 11,30 ScA’ politică; 12,00 Surset Beadi ( r ) ; l2^j TVR Info; 13,00 Oglinzi paralele fa.13.50 Varietăţi internaţionale; Ujoj Convieţuiri (magazin); 15,00 TVj) M o; 15,10 Limbi străine. F ran c^ 15,35 Doi arii de vacanţă printrt dinozauri; 16,00 Vermica - Qiipij iubirii; 16,50 Peria Neagră; 17,ţj Tribrira partidelor parlamentare; 17j;
-TVR M o; 18,00 Hei-rup! HeF-r^i19.00 Ştiri bancare şi bursiere^ 19,|j Fotba Turneul Final al C M ; SŢţj Sensul tranziţiei; 22,00 Teatru: S i ţa23.30 Pelerinaje; 0,00 Fotbal Turoy Final al CM ■
Luni, 22 iunie6,00 Videotext; 21,00 Dedicaţii
mtzicale - muzicţ 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.
TELE EUROPANOVA Cluj
Luni, 22 iunie 15,00 Preludiu muzical; 15,05
La curtea regelui Fotbal; 15,35 Videoclipuri; 15,45 Politica la concret - reluare; 16,45 Videoclipuri; 17,00 Circulaţia şi copiii - emisiune concurs; 17,30 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Bună seara Cluj; 20,00 Videoclipuri; 20,15 Cerc deschis; 21,15 Videoclipuri; 21,30 M o Nova; 22,00 V.J.Spirit
FA R M A C IIFarmacii cu serviciu permanent:
Farmacia ”CQRAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65A0.
Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia ’TNTERPHARM”, str. Primăverii nr. 6, telefon 42-71-96 orar 8-22, Farmacia' ”CLE- MA1ISFARM”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.
Garda de noapte. Farmacia nr. 4, “HYGIEIA AESCULAP“, P-ţa M. Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20-8.
PORTALLuni, 22 iunie
8,00 Videotext; 9,00 Reluări; 15,00 Videotext; 17,15 Neon Rider - serial;18.00 Desene animate; 18,30 Mistere, farmece, miracole - documentar, 19,00 Grădini în miniatură - documentar,20.00 Un adăpost pentru fiecare - film; 21,35 Radical Power - documentar,22.00 Ţi-e frică de întuneric?- film serial; 23,00 Partea nevăzută - filnţ0,30 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 1,00 Erotica - program erotic.
o Luni, 22 iunie Ştiri a imc: 9,10,12,15,16,19,1. Ştiri BBC: 6,11,14,18,
21. 4:45 începutul emisiei. 5:00 Hello. 6:30 Transilvania Matinal' * 7:00 România Actualităţi Bucureşti. 7:50 Avanpremieră,
publicitate. 8:00 Rad» Club. (8:30 Interviul zilei. 9:30 Revista presei 10:30 Reportajul zilei Morale cu Moraks (r). 11:30 Sport 2:30 Transilvania Cultural). 13:00 România Actualităţi. 13:20
Cşfe Concert 14:30 Hello. 15:00 Reportajul zilei. Morale cu Morales (r). 15,30 Roza viiturilor. 17:00-18:00 Roton Music-(r). 18:30 Faptul serii (19:00 Reportajul zilei 19:30 Morale cu Morales, 19:35 Powtir Play). 20:00-21:00 Chart Slow - Claudia Palfi. 21:30 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Rondul de noapte - Ucu Florei 24:00-4:45 Big Hello.
mapamond.
Luni, 22 ionie Ştiri locale: 6:40,
7,7:40,8,8:40, 9,10, 12,13,14,15,16,17, 18. 6,00-10,00 salut”. 6,20 Agenda
zilei 7,20 Revista presei. 8,20”CD Spat” (Cătălin Berindean). 9,20 ‘Cemai crede lumea”, sondaj pe teme deactualitate. 9,40 Calendarul zilei. 6,50, 7Ş0 Haoscop 10,00-14,00 CDPlaycr. 10^0 Prcgrannil cinematografelor. 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu. 11,20,13,20 Buletin financiar. 12,40‘3 minute"-interviul zilei. 13,40 Calendarul zilei. 14,00- 18,00 Caleidoscop CD. 14,30 ‘2iua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,20 ‘Ce mai crede lumea”, r. 17,20 Calendarul zilei. 17,50 “Plus”.r. 18,10 “CD Sport”, Cătălin îerindean. “Sinteze financiare", Aircea Bucin. 19,00 “CD Radar 80”, Dan Creta. 20:57, 24,2,4
Retrospectiva ştirilor zilei. 21,00 ”Jos masca”, Octavian Iacob. 22,00 ‘Cu capsa pusă”, Horăiu Nicoară şi Tudor Runcana
muzichia” (Marius Braşoveanu). l-fi Music Non-Stop.
jR a d i o S o n i ef.M M H a /
Lnni, 22 iunie
I/tni, 22 iunie5:00-8:00
TACT Bună- neată!
dimi-8 :00-
Ştiri:8, i0 ,12,14,16,18,20,21.6- 9 "Cafeaua de serviciu” (maxima, power playul şi calendarul zilei meteo, haoscop, curs valutar, informaţii utile,
' agenda Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914” (Motmaţii locale, 'internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-16”... şi muzica”. 16-18 McSoUtc (dedicaţii muzicale cu premii McDonald’s). 18- 19 Rondul de seară I “(retrospectiva săptămînii) -19-20 "Clopote tiixilare” (Marius Aciu). 20-21 Rondul de seară H (retrospectiva săptămînii). 21-23 "Călătorii pe portativ” (Marius Braşoveanu). 23-1 "Muzica şi
11:00 Pauzele de dimineaţă (meteo, 8:08 Revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; . 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00- 19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj-Napoca. 22:00-23:00 Hit - interviu - realizator Toni Teşiu. Emisiine muzicală: interviuri şi celd mai noi hituri cu vedetele momentului (i). 23:00-24DO Rock Block, realizata Alex Revenco. 24:00-1:00 Radio Contact Zero - legătisa dintre soldaţii .români aflaţi în Boaiia şi familiile lor dinţară. lf)0-5:00Discontact
Luni, 22 iunie 6,00 Bună dimineaţa. Emisiune cu
infcrmaţil actualităţi şi muzică realizată de Dan Horea 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - EmiauneaEiq»rtarnentului Studioirilcr Teritoriale Radio Ccnstanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iasi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Rad» Qaiova şi Radio Cluj, de la Cluj prezintăRadi Săplăcan 11,00 Buletin de ştiri. 11,05- 12,45Exdusivm%azin, realizatori Stela Maria Rareş şi Sergiu Alex. 12,45 Emisiunea în limba ucraineană 13,00 Radiojunal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului (064/420031), redacta Cristian Zoicaş. 13,50 Buletin de ştiri.
Marţi, 23 iunielaBadio Cluj 6,00 Bună dimineaţa Emisiune cu
informaţii, actualităţi şi muzică realizată de Zorin Diaconescu. 8,00- 20,00Revizie tehnică
U N I P L U S R a d i o
Luni 22 iunie Ştiri: 7,9,12,15,16,17. Program
informativ BBC: 6,00-6,30; 14,00- 14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30. 6,00-10,00 “Un alt început”. 6,45; 7,45; 8,45; 9,45 Horoscop Uniplus; 8,15; 9,15 jort pe mapamond Qisul valutar, Revista presei; Concursuri,
'16,00 Emisiunea în limba maHnară.tor Doina18,00 Radiofax - redactor Doina
Borepvan. 19,00 Radiqumal Buareşti. 19,15-21,00 Serata muzicală radio, redacta Cjţrian Rusu 2fl00 Ştiri. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu, emisiine’ culturală,' redacta Dara Pavel. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului___________
Paris; 10,00-11,00 “Muzică Antl Stress . 11,00-18,00 “89,4 graA^tfi”. 13,15 Info litoral; Mcrmiii, relatări în diretf; Concursuri. 18,55-19,00"VIP- uri în vacanţă”. 19,00-21,00 ”Top Slow” - realizata Rona 21,30-23,30 Somn bizar - realizatori Cristi Minculescu şi Mihai Godorqja. 23,30 6,00 Mizica nopţii.
Dr. TOMA T. MUGEA♦ chimrgie plastica 4 chirurgia s în u li i♦ abdominoplastie 4 lipoaspiraţie 4 transplant de . păr 4 lifiing facial 4 rinoplastie • ,4 varice
4 tratament chimic al acneei F11
CLINICA
' ezbi t
enit
^ POLICUNICA INTERSERVIS AH
str. Riscafy nr.5, cart G h e o r g h sSTOMATOLOGIE N0N-8T0P
INTERNE 4 CARDIOLOGIE 4 NEEK, LOQE 4 PSIHIATRIE 4 ENDOCRIN LOGIE ♦ REUMATOLOGIE 4 ECOCS FIE ♦ ALERGOLOQE ♦ DERMAT0L5 GIE 4 CHIRURGIE ♦ O R T O P IK 4 ‘O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE 4 CIN COLOGIE ♦ ONCOLOGIE 4 PEDIATS3
4 UROLOGIE 4 ACUPUNCTURA | RADIOLOGIE • ECOGRAFE i
Examinări Doppler - Histerosalplngigrafii pentni
sterilitate femininăLABORATOR |
(Biochimic - Bacteriologie Imioolopc ■' Parahtotogic Ddenninare Rh - Totc i sarcină - Antigeo HBS - Elisa Toi- E iam iniri dlologict pcotro depiitara cancerului de col n te r ii- I ira tig a ţa p a tn l A sterilitatea feminini |i mucsliai)ZILNIC, inclusiv DUMINICA
o r e l e 7 - 2 1 Medic de gu rd i orele 2 1 - 7 Rezervare, eonsn lta tii
v la teL 41.41.63. ’ ,
euni şrm isirr teve a n ech< ;i ac jjrîm capiti mii f t a i fegra
De
&c, &entai n& m - s o c o lo v
o r i
M ii
Tratam ente etom atolo^Be complexe:
O terapieO jHotetică (cetaaaeâ)O chirurgie (reeeeţilâttpbta*)
P rogram ări la teL: 430028 Zilnic oran ••
■ sîmbătă 104J3
ALIANŢA MIŞTO LI FELINE
PROF. D M ft. H M CĂLUGĂRIT . v Dr. AÎ8ELA CĂLCfiM
Str. Prahovei nr. 11(Ungă biserica Bob)
PROGRAM OFTALMOLOGIEL , M i, V -17-20 S ; - 8-12.
Tel.:, 42.56.18; tel/fax:19.14.68
£SufldulnostmtidţxEiţia “tturaneawastiiTdrfoml d e noaph; leW b n u lw d ii-
1 9 1 6 4 7Gardă de noapte, orolc 20-08- .
Linia telefonică de intervenţie în crâi şi prevenţie a suicidului iniţ®» ®LABORATORUL DE SETATE
IffliVTALĂ CLUJ stă la dispoziţia dvs.de luni pmă vineri, între 8-22.
■ V i aşteptăm apriurih « numărul lftfittti1* —
\k
\
i'13
1s
MoMt).
£
ROZA VÎNTURiLOR
(Articol semnat de Dominique Moisi* în publicaţia americană de politică externă Foreign Affairs)
extraseo „ tn , nermani, unificarea Europei a fost,
£ cu participarea lor în NATO modul lor de nme legăturile cu trecutul nazist, de a şterge itirpa acelei perioade întunecate. Pentru
K aflaţi întotdeauna în căutarea stabilităţii0IR'11*' . r ___• H a a . e i H o n 2 c ij.me si a unei modalităţi de a-şi depăşi înDlexul de inferioritate,. Europa oferă
timitatea permiţîndu-le să-şi învingă îndoielile care le au în legătură cu ei înşişi şi cu
Sdibilitatea lor de stat-naţiune. Pentru Franţa, '«â Europa (în diversele ei forme, fie cea «federală, preferată de de Gaulle, fie cea iralâ dorită de Francois Mitterrand) s-a aflat
chiar centrul proiectului naţionalist francez: un jod de a continua trecuta glorie şi putere a ianţei, prin sporirea influenţei ei.Pentru ca Franţa să rămînă Franţa, ea trebuie
Sdevină Europa. Liderii de dreapta sau de stînga, aflaţi la putere, au aderat strict la crezul
jropean. Devotamentul Franţei faţă de cauza mpei este centrat acum pe realizarea unei onede comune. Pentru a crea o identitate iropeană comună, pentru a întări vocea Europei lume, pentru a crea o nouă putere economică, există decît un singur răspuns: euro. în pofida
ialităţii Franţei faţă de idealul european, pot fi iţite neliniştile ei. Dincolo de frica de a fi creat monstru tehnocrat, capabil de prea multe rinţe, pentru unii, prea incapabil cu totul,
şntru alţii, francezii îşi fac griji cu privireja locul ^ |rii lor în această Europă nouă şi extinsă. în 1992,
fezbaterea referitoare la referendumul asupra siratatului de la Maastricht a fost de fapt o pjezbatere despre Germania. Oferea Tratatul cea
ii bună garanţie împotriva ameninţării potenţiale » jfenite din partea unei Germanii puternice şi
eunificate, sau urma să ducă la . supremaţia în Europa? Este Franţa în pericol de a
istrivită între Marea Britanie, dinamică din punct te vedere economic, şi o Germanie mai puternică a niciodată? Cetatea Londrei şi-a recăpătat echea ei putere financiară, explodînd de energie şi activitate' Berlinul, cîndva divizat, va deveni urînd nu numai capitala noii Germanii, dar şi apitala noii Europe. în vreme ce Parisul, se tem mii francezi, este în pericol de a deveni noua taă, adică un oraş frumos şi plăcut, dar mai tegrabă un muzeu al propriului său trecut. Deocamdată se pare că cea mai bună alegere
a Franţei este să continue să adere formal la o Europă unită şi să promoveze moneda Euro, profitînd în acelaşi timp de inexistenţa unei .Europe” militare şi diplomatice, pentru a promova o politică externă franceză independentă. Este atitudinea duplicitară de tipul lui lanus, Franţa avînd cu sigliranţă şi îndemînarea şi şiretenia pentru aceasta, dar care s-ar putea dovedi periculoasă pentru viitorul Europei, în cazul în care Franţa ar fi imitată de Germania, de exemplu.
Ezitînd în ce priveşte influenţa ei în cadrul unei Europe lărgite, cu o Germanie puternică la centrul acesteia, Franţa mai este neliniştită şi de aplicabilitatea modelului centralist al statului francez la cerinţele unei Europe noi. Există o temere constantă în Franţa, relativă la'faptul că modelul economic de tip laissez-faire din Marea Britanie, construit de Margaret Thatcher şi menţinut în mare măsură de de Noul Partid Laburist al lui Tony Blair, şi forma de guvernare descentralizată din Germania sînt mai moderne decît învechita reţetă franceză etatistă - o teamă sporită de numărul de tineri francezi care se îndreaptă spre Marea Britanie pentru a găsi locuri de muncă în acea economie dinamică. Statul, cîndva mîndria Franţei, este acum principalul obstacol în calea ajustării şi schimbării.
Statul este Franţa
Francezii se comportă în raport cu statul lor la fel cum o fac adolescenţii faţă de părinţii lor: cu un amestec de supunere şi revoltă. Ei critică ineficienţa şi asuprirea acestuia, dar apreciază prezenţa sa asiguratorie şi protecţia pe care le-o oferă. Alegerile legislative din primăvara lui 1997, care i-au adus la putere pe socialişti, au ilustrat perfect acdastă atitudine contradictorie. Triumful liderului socialist Lionel Jospin a arătat că pe plan moral şi politic majoritatea francezilor vor o. guvernare mai puţin coruptă şi mai expusă controlului public. în acelaşi timp, electoratul vrea ca statul să-i protejeze pe cei mai slabi şi săraci membri ai societăţii şi să reglementeze pieţele. De exemplu, planul lui Jospin de a reduce durata săptămînii de lucru de la 39 la 35 de ore, în pofida opoziţiei multor patroni, ar putea să nu aibă
justificare econom ică, dar este în ton cu sentimentele majorităţii francezilor, care vor să fie protejaţi de către stat în ce priveşte orele multe de lucru. Nu contează pentru ei faptul că s-ar putea să fie demodată ideea conform căreia guvernele pot crea locuri de muncă mai degrabă decît legile pieţei, Franţa este o societate conservatoare: majoritatea ei se agaţă de status quo.
Centralismul statului francez este sporit de rigiditatea societăţii. Forţa de muncă a Franţei este cu siguranţă mai puţin mobilă decît aceea a Marii Britanii. Prea mulţi oameni preferă să rămînă fără locuri de muncă decît să se mute în alte oraşe sau sate pentru a-şi găsi de lucru. Aceasta poate contribui la stabilitatea familiei sau la armonia vieţii sociale - ceea ce înseamnă că familiile franceze pot lua întotdeauna duminica masa de prînz la bunica-, dar cu siguranţă nu contribuie la dinamismul economiei.
Critica la adresa statului ajunge pînă la aceia care îl întruchipează la nivelele cele mai înalte. Şcoala Naţională de Studii Administrative - prestigioasa dar de un conformism aplatizant -, şcoală de pregătire a funcţionarilor publici francezi, concentrează majoritatea plîngerilor care se aduc clasei politice şi adm inistrative, deoarece absolvenţii ei au monopolizat coridoarele puterii. Francezii îi acuză adesea pe funcţionarii lor publici că nu cunosc nici importanţa dialogului social, nici modul în care să conducă într-un mediu cu adevărat democratic, în care toţi cetăţenii se - aşteaptă să fie trataţi ca egali. Aceste critici aproape că amintesc de cele făcute de strămoşii lor la adresa nobilimii din l’ancien regime. Dacă cei care întruchipează statul la nivelul cel mai înalt nu pot găsi răspunsul la problema şomajului şi a inechităţii sociale, atunci, se întreabă francezii, de ce trebuie ca aceşti mandarini să se bucure de imunitate în ce priveşte responsabilitatea lor politică?!
De pe vremea lui Alexis de Tocqueville, Franţa a fost descrisă drept o ţară care a fost împinsă în revoluţie de incapacitatea ei de a face reformă. Cu toate că Franţa de azi nu este pe cale să se răscoale, ea suferă de lipsa de speranţă în viitor, fapt care explică în mare parte succesul grupărilor de dreapta, ca Frontul Naţional. Economia franceză merge de fapt mult mai bine decît o
arată cifrele referitoare la şomaj: industria franceză este tot mai competitivă, balanţa comercială este pozitivă, inflaţia e scăzută, iar francul e puternic. Cu toate acestea, francezii sînt într-o pasă proastă. Ţara lor se transformă încet şi cu greu dintr-un stat al asistenţei într-unul modern, care învaţă să se întindă exact atît cît îi este plapuma. Franţa nu a ales cea mai uşoară cale către atingerea obiectivelor sale şi, cu siguranţă, nici cea mai directă.
în căutarea identităţii
încercarea Europei de a depăşi faza certurilor sale' fratricide prin in tegrarea resurselor, economiilor, monedelor şi instituţiilor politice într-un stat cvasifederal îi va fi de folos în era globaiizării. Regionalizarea este cea mai bună modalitate de a face faţă provocărilor ridicate de globalizare, pentru că face statele mai mari. Iar a fi mai mare însemnă mai bine. Dar globalizarea sporeşte probabilitatea fragmentării. Astăzi, nevoia de a ne exprima calitatea diferită într-o lume globală duce la o căutare disperată a identităţii, care poate rezulta în divorţul paşnic între unele state-naţiuni, sau în tensiuni de origine şovină şi conflicte sîngeroase - în altele. Franţa este un exemplu perfect al acestei dileme legată de identitate. Timp de decenii francezii au oscilat între a-şi celebra caracterul lor de excepţie şi a proclama sfîrşitul acestuia. Astăzi, Franţa este . sfîşiată mai mult ca oricînd între dorinţa de a fi o ţară modernă şi normală şi reflexul de a se agăţa de credinţa că Franţa nu este ca alte state. Prima alegere presupune deschidere, flexibilitate şi o certitudine a propriei identităţi. Cea de a doua se opune globaiizării, este circumspectă în ce priveşte o Europă m ai. unită şi îm brăţişează antiamericanismul. Dar cea de a doua alternativă nu este de fapt una reală; protecţionismul va duce la izolare şi decădere.
Franţa este probabil mult mai bolnavă din punct de vedere politic decît se crede. Faptul -că un mare număr de francezi au susţinut Frontul Naţional al lui Le Pen, care este foarte bine reprezentat în adunările regionale ale ţării, arată că poporul francez a ajuns la capătul răbdării. Cuprinşi de disperare cu privire la rata ridicată a şomajului şi la scăderea importanţei ţării lor în lum e, francezii au început să adere la excepţionalişti, într-o încercare nostalgică, dar periculoasă, de a recîştiga gloria pierdută a Franţei.
luni, 22 iunie 1998 (V )
* Dominique Moisi este director adjunct la Institutul francez de Relaţii Internaţionale şi redactor şef al
.publicaţiei Politique Etrangere
0% m 14,08 * 25.861998 §! P®
^ ş red(icerJ ^ entru de conectar8 ta Dialog Week-end;
’ ntfU tSXa tfe Conectare Şl fo P,us
m i m m $ Dîa,°S P rac llc Pă**® .a jy nUiB sratuite 13 Dialog 50 pentru primele două luni de abonament,
‘i s *ţinute gratuite ia Dialog 600 pentru primele
, , ,* « , * ' * * * * ÎS
5 i i iunie şj p5f eăjfjp pramit de
HIS92)dialog Serviciul EBEn* pentru tine
luni, 22 iunie 1998A R T Â - C U L T U R Ă
Lansarea albumului-nafalnrj / /
Sâptâmîna trecută, la Muzeul Naponal de Artă (P-ţa Unirii nr. 30) a fost lansat albumul-catalog dedicat lucrărilor de valoare deosebită - pictură ş i sculptură - expuse în Galeria Naţională, redeschisă, cum se ştie, la 31 ianuarie 1996. .. ,....Muzeul Naţional de Artă posedă un
patrimoniu de artă românească de valoare excepţională, fiind considerat ca unul de referinţă între instituţiile de profil din ţară şi printre muzeele prestigioase din lume, nefiind, aşadar, mtîmplătoare nominalizarea sa pentru Premiul Muzeului European - EM YA, pe anul 1997. Albumul-catalog, în care sfat prezentate cele mai importante lucrări ce compun expoziţia permanentă, cuprinde . 62 de reproduceri color şi 10 alb-negru, realizate după piesele de referinţă din Galeria Naţională, în condiţii grafice şi tehnice excepţionale. Fiecare imagine beneficiază de un comentariu adecvat, elaborat de specialiştii de
excepţie ai muzeului: dr. Livia Drâgoi - cercetător, directorul Muzeului Naţional de Artă Cluj, autoare a textului introductiv; pentru secţiunea pictură: Velica Boari - muzeograf, dr. Livia Drăgoi - cercetător, dr. Negoiţă Lăptoiu - cercetător, dr. Gheorghe Mândrescu - cercetător, Maria Rus Bojan - muzeograf; pentru secţiunea sculptură: d r. A lexandra Rus - cercetător. Ediţia în limba română a albumului-catalog este însoţită de variantele sale în limba engleză (realizată cu sprijinul prof. univ. dr. Virgil Stanciu, de la Facultatea de Litere a Universităţii ”Babeş-Bolyai”), respectiv în limba ftanceză, traducere datorată integral Centrului Cultural Francez din Cluj-Napoca, directorul acestei instituţii, dl Matthieu Royet, coordonînd cu pasiune şi competenţă un colectiv de traducători care au realizat o versiune de mare acurateţe. Lucrarea a fost prezentată numerosului public care a ţinut să fie de faţă la lansare de către acad. M a riu s ,
Porumb, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca, domnia sa subliniind, între altele: "Rezultat al unor pertinente şi atente cercetări, lucrarea are un amplu şi dens text introductiv realizat de dr. Livia Drăgoi, directorul muzeului. Textul prezintă întreaga istorie şi evoluţia instituţiei muzeale, întemeiată în 1951, cu numele de Muzeul de Artă din Cluj, pe temeiul unor colecţii de artă mai vechi, mcepînd cu secolul al XK-lea, o importanţă decisivă pentru definirea fizionomiei sale patrimoniale revenind Colecţiei Virgil Cioflec, cuprinzînd artă românească modernă. înfiinţată în 1930, la intervenţia savanţilor Sextil Puşcariu şi. Emil Racoviţă, colecţia Virgil Cioflec a Almei Mater Napocensis s-a constituit în primul muzeu de artă modernă românească de la Cluj, al cărui succesor va deveni actuala instituţie muzeală. După înfiinţare, pinacoteca Universităţii a
fost expusă în actuala clădire a Institutului de Arheologie şi Istoria Artei, iaf în 1933, colecţia a fost catalogată de către profesoral Virgil Vătăşianu, maestru atîtor generaţii de istorici de'artă clujeni. După 1951 Muzeul de Artă s-a îmbogăţit considerabil prin achiziţii, dar şi prin transferul unor importante opere de Ia Muzeul Ardelean sau Filiala Cluj a Academiei Române. Dacă în 1952 prima expoziţie permanentă se deschidea în edificiul Reduta (actuala clădire a Muzeului Etnografic al Transilvaniei), în 1956 Muzeului i se atribuie Palatul Banffi, monument istoric de referinţă al arhitecturii baroc din România. Datorat arhitectului Johann Eberhard Blaumann, Palatul Banffi, construit între 1774-1785, actualul sediu* al Muzeul Naţional de Artă din Cluj, beneficiază, în acelaşi text introductiv, de un excelent studiu, în care este prezentat şi analizat din punct de vedere planimetric, al sistemului constructiv şi al organizării interiorului, sub raportul compunerii sugestive al volumelor, dar şi al calităţilor decorului plastic.
Partea a doua a lucrării cuprinde 72 reproduceri de foarte bună calitate, reprezentînd o selecţie din cele 313 opere expuse. în sălile muzeului. Fiecare imagine este însoţită de un text cu date referitoare la operă şi artist Sintetice şi bogate ideatic, scrise cu claritate, textele sînt adevărate microstudii, de înalt nivel ştiinţific, fiind datorate specialiştilor muzeului.
Dacă excelentele fotografii le datorăm lui Rohonyi lvân de la Vitrina Felix Media şi Iui Feleki Istvân de la Muzeul Naţional de Artă Cluj, eleganţa grafică aparţine lui Timotei Nădăşan de la Ideea Prinţ, unde a şi fost tipărită" lucrarea. Publicarea catalogului Galeriei Naţionale este rezultatul unei laborioase activităţi a specialiştilor muzeului, lucrarea constituindu-se într-o splendidă carte de vizită a instituţiei”.
Ne aflăm în faţa unei reuşite editoriale de excepţie, care merită felicitări şi aplauze din partea clujenilor iubitori ai artelor.
Manifestarea s-a încheiat cu recitalul de chitară susţinut de Constantin Andrei (piese de Luis de: Narvaez, Fernando Sor, Astor şi Piazzolla, A. Barrios Mangore, Enrique Granados, F. Tarrega şi Andrew York), de la Academia de Muzică ”Gh. Dima” din Cluj-Napoca.
Michaela BOCU
D e n e « % ;
J e s s y D i x o n - E l s a Horn-
v.
Bucuria reînfilnirii cu Jessy Dixon şi Elsa| a fost răsplătită cu aplauze la scenă desciisj nu întîmplător, pentru că exact ca şi în 1997,JS Dixon şi Elsa Harris au ridicat sala în pit» într-o seară gospel de neuitat, într-o searjţ rămîne mult timp, foarte mult timp în m tn celor prezenţi. Din care nu au lipsit piese $ de referinţă, I Am Redeemed, Call Jesns, Al Way to Heaven, Bridge Over Troubled 1 When the Saints Go Marching In, Opttii He’s Got the Whole World in His Hai' pentru toţi ’cei care ţin lumina în mîinilel dragostea li se poate citi în ochi” . La reuşit; contribuind corul 4 El o Him, Cristi Trîncă şi Cristi Suciu (chitară bas).
"Jessy posedă un dar muzical formidaK bucuria lui de a cînta este copleşitoare. Pe pari anilor în care am lucrat împreună, dragostei pentru gospel a crescut nespus de mult”, de Paul Simon. Un Paul Simon impresion dinamismul şi profunzimea interpretării lui: cei doi susţinîod concerte şi turnee timpii ani, din care nu au lipsit Japonia, Marea Bii| Franţa, Olanda, Israel, Scandinavia... Jessyllj a colaborat cu Natalie Cole, a cîntat a Cher, a scris You Bring the Sun Ontptl Diana Ross, cîntec înregistrat şi de k f Crawford. Succese la care se adaugă pestei albume, dintre care trei discuri de aur. 0 care vizită de invidiat, de unde şi bucuria şipfa reînfilnirii. Lucru mărturisit de Jessy Dini persoană. "Revin la Cluj-Napoca, dar estet cum nu aş fi plecat deloc. Mă bucură sar acest public, mă bucură entuziasmul lui, moi: care muzica gospel este receptată şi apreciaţi un vis care devine realitate. Mă bucură faptl oamenii cunosc tot mai mult despre gospel, da mesajul gospel, cel al iubirii de aproape, al ii] de Dumnezeu”. .
Demostene SOFF
Simpozion Internaţionalîn perioada 2-4 iulie a.c., va avea
loc , la Turda, p rim a ed iţie a Simpozionului Internaţional cu tema: "S p a ţiu l ru ra l şi d e z v o lta re a regională”, organizat de Facultatea de Geografie a Universităţii ”Babeş- Bolyai”, în colaborare du Primăria m unicipiului Turda. D eschiderea lucrărilor-va avea loc joi, 2 iulie, la ora 10,30, la Primăria din Turda. Acestea vor continua în dupâ-amiaza aceleiaşi zile, între orele 16-20 şi în 3 iulie, între o re le 9-15; pen tru 4 iu lie , participanţilor lc-a fost rezervată o excursie de studii în teren, pc traseul Turda -B ura - Muntele Băişorii - Lita - Pctreşti - Cheile Turzii - Miccşti - Turda.
La m anifestare sîn t a ş tep ta ţi specialişti din Marea Britanie, Austria; Iugoslavia, Polonia, Belgia, Rusia; Bulgaria, Germania, Ucraina; Cehia; Ungaria; precum şi din România, dc la un iversită ţile : din Bucureşti; Cluj- N apoca, Iaşi, T im işoara, Oradea, Suceava, T îrgov işte c tc ., de la Universitatea Tehnică şi Universitatea de Ş tiin ţe A grico le ş i M edicină Veterinară din Cluj-Napoca, arhitecţi, ingineri, cercetători.
Inv ita ţie la o p e raOpera Română din Cluj-Napoca
prezintă astăzi, 22 iunie, la o ra 19 spectacolul cu opera PA IA ŢE de _
Ruggero Leoncavallo. Sub bagheta d irijo ru lu i G heorghe Victor Dumânescu, în regia semnată de Rodica Popescu M oisa, scenografia şi costumele Andrei Şchiopu, maestru de cor - Tiberiu Popa, vor evolua: Valeriu Turcu - Canio, conducătorul unei trape de comedianţi, Rodica Balteş - Nedda, soţia -sa, M ircea M oisa - Tonio, comediant, Ştefan Popescu - Beppo, comediant, Fiilop M artin - Silvio, un tînăr ţăran şi Prologul.
Doctor Honoris CausaM ie rc u ri, 24
iunie a.c., va avea Ioc în Aula Magna a Universităţii "Babeş- Bolyai” ceremonia de acordare a titlului
D octor H onoris C au sa unei personalităţi ştiinţifice de prim rang din domeniul istoriei, profesorului şi istoricului italian Cesare Alzati, de la Universitatea din Pisa. Ceremonia va începe la o ra 12.
Bej-ayiU, f-lătwiĂ l*Sînt lăudabile eforturile conducerii
clubului Fundaţiei Culturale ’Teka” din Gherla pentru diversificarea activităţilor de vacanţă. După ce zilele trecute au avut Ioc manifestările din cadrul celei de a IV-a ediţii a tradiţionalei Gale de dansuri populare, în cea mai mare sală a clubului s-a deschis expoziţia de
pictură a plasticianei Sajgo Edit.Originară din Gheorgheni (Harghita),
autoarea expune 20 de picturi în ulei, majoritatea inspirate din viaţa cotidiană a locu itorilor de pe m eleagurile harghitene. Lucrările expuse se disting prin originalitate şi simplitate, dar şi prin diversitatea temelor. Studentă la Academia de Arte Vizuale, Sajgo Edit prom ite m ult în artele plastice contemporane, lucrările sale fiind apreciate şi în alte localităţi din Transilvania.
La vernisajul expoziţiei, Ansamblul folcloric "Câlaca” din localitate a prezentat un program de dansuri populare de pe Cîmpie. ,
SZ. Cs.
^ e e i t n l d e p ia n
Mîine, 23 iunie a.c., ora 19, la Casa Universitarilor, recital de pian susţinut dc Emily WHITE (SUA). în program lucrări de: J.S. Bach, L. van Becthovcn, F. Chopin, K. Szymanovski, W. Bolcom şi F, Liszt.
Universitatea PopularăAstăzi, 22 iunie, cu începere de la
o ra 18, se va desfăşura Ia sediul Universităţii Populare Cluj-Napoca (P-ţa Unirii nr. 24) festivitatea de închidere a anului universitar 1997- 1998. M anifestarea este dedicată împlinirii a 1900 de ani de la urcarea pe tron a împăratului Traian, părintele
poporului român. în program: îm păratul Traian la hotarele Daciei, Podul peste D unăre. Prezintă cu diapozitive: prof. univ. dr. Mihai Bărbulescu, decanul Facultăţii de istorie-filosofie; Un an universitar rodnic la Universitatea Populară. Prezintă: prof. univ. dr. doc. Crişan Mircioiu, rectorul Universităţii Populare Cluj-Napoca. -
u mComisia Naţională a României pentru
UNESCO, în colaborare cu Facultatea de Biologic a Universităţii "Babeş* Bolyai” şi cu Institutul de Speologie "Emil Racoviţă”, va organiza la Cluj- Napoca, în 26 iunie în Amfiteatrul "Emil Racoviţă”, str. Clinicilor nr. 5-7, cu începere de la ora 9, un simpozion naţional consacrat centenarului expediţiei vasului Bclgica. Vor susţine comunicări specialişti dc Ia catedrele de biologic ale principalelor universităţi din ţară, precum şi dc la institutele dc cercetare ale Academici Române.
fiueciMiaM.Academia dc Muzică ”Gh. Dima” din
Cluj-Napoca, în colaborare cu Opera Maghiară de Stat, prezintă mîine, 23 iunie a.c., la ora 18,30, pe scena Operei M aghiare, operele în tr-un act MANTAUA şi SORA ANGELICA,
creaţii ale Iui G. Puccini. ReprezoS are loc cu sprijinul Fundaţiei Mundi”. în opera MANTAUA' evolua: "R adu Cuceu (Micit) Simona Negru (Giorgetta), Şfet Moldo van (Luigi), Carmen Florii Hinsu (Frugola), Florin Mariş (T# M ihai Iacob (Tinca), Anca ” (Sopranino), Adrian Sandu (Tenorii vînzătorul de canzonete). In SOR1 ANGELICA îi vom putea vedea f Anastasia Buruiană (Sora Angefc C arm en F lo rina Hinsu (La fi Principessa), Henrietta Alinaşi f* Zelatrice), Simona F urdui (La Bate1 G enoviefa), Simona Neţ® (Infirmiera), Carmen Popa (Luciii) Sorana M elak (Osmina), Laviai* Cherecheş (Dolcina), Clara Du®1 Melinda Samson (Due Convers:- Iuliâ Merca (Maestra delle noviari Mihaela Bogdan (Una novizia), Ai® R eti, V eronica Tăuţan (Doi* infirmiere), Raluca Sabin, R*$ Sabău (Doi măscărici). Dirijor: Adm* M orar; regia: Ina Hudea; pregătire) muzicală: Babos Judith; concepţii scenografică: Liliana Morarii, Iu* Hudea; cu participarea membri0*
- Orchestrei de cameră a Operei Românu şi a altor instrumentişti din C *J Napoca; concert maestru: Adnarthu. îşi va mai da concursul Corul Opc Maghiare de Stat Cluj-Napoca.
Rubrică realizată de M.B0$. • . . - .v .v v
P / f O / Ef*ETATE CLLJ ’SAPOCA:lnn>-viiiai*-16;simbăti9-l4;telfaxl9-73-04;Sl'BKEDACTlATURDA:luni- M W M jtJL rt i / l i A vineri 8-16; tel/fai 31-43-23; SUBREDACŢ1A DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21^0-75. funl, 22 iunie 1 9 9 8 ( 5 ) |
n ——:----- :----— —•—-— —— .. ... ....... ...— ■—;—-s I " 1 "1
0OT ELCUPK1 Staţiunea SaturnAşteptăm rezervările dvs. telefonice pentru sezonul 1998 la telefoanele 041/751.168 şi 041/755.704
Se pot da şi faxuri pe 041/755.704
-JÂRIFELE DE CAZARE SINT:0106-15.06 26.000 lei/loc/zi16.06-30.06 29.000 lei/loc/zi01.07-20.07 48.000 lei/loc/zi21.07-20.08 78.000 lei/loc/zi21.08-05 09 48.000 lei/loc/zi06.09-17.09 30.000 lei/loc/zi
O ui
• £ < >< OT-
tasa se poate servi la un barem de 78.000 lei/toc/zi (Bonuri valorice).
amplasat în centrul staţiunii, paralel cu Marea Neagră,
avînd 110 camere - din totalul de 190 camere - cu vedere fa mare Puteţi savura răsăritul Soarelui
din camera dvs.Camerele sînt dotate (3/4 din total)
cu frigidere (chirie 7.000 lei/24 ore) şi TV color (chirie 8.000 lei/24 ore), conectate la cablu avînd 36 programe, din cele mai atractive Hotelul are centrală proprie, spălătorie şi
curăţătorie chimică proprie, magazin alimentar precum şi un băruieţ intim.
Personalul hotelului este extrem de amabil.
S.C. TV CABLUangajează a g e n ţ i v î n x ă r iCei interesaţi vor depune un CV la sediul
firmei de pe str. Decebal nr. 37, pînă în data de 2 6 iu n ie .
Interviul va avea Ioc pe data de 2 9 iu n i e l a o r a 12 la sediul firmei; , '
Informaţii 1 3 - 6 2 - 3 3 .
CONISOrganizează selecţie de personal pentru ocuparea
postului de operator calculator. ;Cerinţe:
cunoaştere foarte bună a programului CIEL, experienţă în domeniul contabilităţii primare,
^ seriozita teCV se depun la sediul firmei pe str. Mărăşeşti nr.
77 pînă la data de 25.06.1998. : - • :Tel 4 3 - 2 3 - 7 7 , 4 3 - 2 3 - 7 8 . I
Institutul de Chimie "Raluca Ripan"
oreanizează licitaţii nentru închiriere:<=> teren pentru scopuri publicitare - 15 iUlfB 19981
spaţii de proiectare şi producţie (pilot universal); | mijloace fixe - în fiecare vineri
Informaţii suplimentare la telefon 064/18-01-65/140; 112.
CALITATEA VOPSELEIVOPSELE• lemn, metal, perete interior şi exterior |VOPSELE LAVABILE I• zugrăveli interioare şi exterioare .LACURI... v '- parchet, mobilă, tâmplărie interior şi exterior GRUNDURI- perete, lemn, metal ADEZIVI TIPARACET- lemn, construcţii, hârtie ’PARCHETFERONERIE
CLUI-NAPOCA - Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 148 Tel./Fax: 064/41.38.78
[ co n f o r t i g i e n aCel m ai m are im portator u n ic ş i d istribuitor de
produse pentru Ig iena colectiv ităţilor,' > angajează: ~ 1
com ercialip e n t r u z o n a C l u j : ■; :
D oriţi... să lucraţi în tr -u n colectiv de profcsiom şli?ncd ief
Ş i... .
să aveţi ven itu ri peste m c ; experienţa în vânzări vă recom andă?dovediţi ab ilita te şi perseverenţă în activitate? aveţi auto propriu?
—A tunci... răspundeţi la to a te acestea p rin tr-u n CV, scrisoare de in ten ţie , fo tografie pe adresa:
i1 stn Răşinari, nr. 2 , ap. 5 1 , 'C a rtie r: Gbeqrgkieni, Cluj, p ân ă la dala de 3 0 .0 6 .1 9 9 8
Toate informaţiile primitfe pe această oale răm ân confidenţiale
ROMANIAN PAPERDISTRIBUTION
Hîrtie copiatorQ'f(aeitw> (Ţ ^ultenA ew jf '
Hîrtie copiator color . Role copiator A0,A1,A2
Hîrtie imprimantă
Hîrtie de scris5*I Hîrtie fax
Hîrtie offset
Hîrtie dublu cretată
Hîrtie pentru etichete
Hîrtie autocolantă
Hîrtie autocopiătivă
Carton Duplex
Cluj, str. Orăşiiei nr. 10 Tel: 064-417.066; TeVFax: 064-417.067
i -
■ T ll •.••PI I F Rl- .• \ I I L /A •M * 0 \ 1 R O L --.S K H R A N ’I A
Daewoo Leganza: Caroserie rezistentă • Siluetă aerodinamică şi interior confortabil stilizate de celebrul Giugiaro * Motor riepoluant şi silenţios DOHC de 2.0 litri cu 1fr vulve ce dezvoltă o putere ^ j de 133 CP şi o viteză maximă de:206 km/h * Suspensii tip McPhersort realizate de Lotus Enginccnng -(Marea Britanie) • Frâne cu discuri pe: toate cele patru roţi şi ABS • Servodirecţie * Ceuturi.de &— ' —Siguranţă pretensioijate • Anbag pentru şofer ş i pasager (CDX) • Interior luxos • Sistem audio stereo • Instalaţie de aer condiţionat • Disponibilă în două modele, SX şi CDX (interior de piele, CD
player, sistem de control al tracţiunii TCS, servodirecţie sensibilă la viteză şi. jenţi din aluminiu) * cutie de viteze manuală sau automată. • •Leganza, rezultat impresionant al tehnologiei avansate, merită descoperită şi mai ales condusă. , .
^ E W O O"AUTOMOBILE. ROMANlX’
P e n t r u d e t o 1 i i c o n t c 1 1 q f j c e l , 11» ! a p r o p i a t d i s t r i b u i t o r a u t o r i z a t D a e w o o A u t o m o b i l eH o t - i i n e - u l C o n s u m a t o r u l u i : T e i : 0 5 1 - 4 1 7 7 9 9 , L u n i - V i n e r i : 8 . 0 0 - 2 0 . 0 0 ; S â m b ă t ă : 8 . 0 0 - 1 6 . 0 0 ; F a x : 0 5 1 - 4 1 0 7 6 4 ; E - m a i l
S..1 ,'l11 a f ii a jfi ■ f V AVJOiAaiuU-. B B p g|» fjlff llflll I**&&!*** 0Î ft#-00-46 • WWW*1» - fuwsava S.U.T«L0Vfi75.66.MFo«:0l/33G».9**WCU*I$n.fcA0*CMW0J/îlUa44/m8e.27*WCUttjn.SI»ASllANiUMOI/3J0 ^
‘ IA Î.S a Tnl: 0 3 V i5 2 7 v fe i? /s * *OCU*£5Tt - GSANQ GARAGC Tel./Feoc: 0 ) / 7 ^ 9 â 9 • AIAA-8JUA ■ SATCX S.U. Tal.: 058/81.04,57 ftuu 058/81.01.53 • AUOUNOBA-GÎUPO TtANSNApCMAi Tei.: 047/32.43 97 fox: 047/3230.00 • M A D -U T S A . Tel./R»c 057/2873.66 • AftAD; HIANCXMAX^T
c u s t o m e r@ ro d a c . r o nŞS9BSSBSMS89BBBE
..._____________ ,_ __ *_______________________ •»««»» CM fâMCI. T . U I S A t i u o 5 / a t W W r S i a S ♦ tM A M M I--U.T.SA î«i.s062/42^.64 fo t O62/4Î.33 03 e . ' s ă b ^ X t t / f o ^ 2 /7 ^ 7 4 i ' r . l i i u » . 1 .AT5.A w To35/tf .U . î l ’f o O M /4 -m e 9 T l » 1 W - C O ^ •'•OTOŞANT X A l ^T4.:064/4>»iap*^' *J-44Hr,06&/3î.2S.96e MAŞW'ROMSsIÎRADESA 1ef./T«: 068/1539.8P • 8 * A iU ■ CCWMMT*D 039/68.60.39 fo : 039/66.13.10n BUXAU-AGtOMECANICASATet.:038/42 33 * 0 fme038/71 04.90• CAUUUUl- SFf TeL: 042/32.40 65 Fmc 0*2/3231 39 • C Â M P U iA .G tA kk^T ^x^ j ^ r t ^ ^ l C - ’^ © A Z I N U l0 ^ n f ş ^ l lw -69* CUU Tei.; 064/43.84.41 fox: 064/43.84.42* CÂMmăJfcQ .IAT,S.ATnl.: 048/21.63.99 fa*: 048/81.4/^4» CONSTANTA-AftKOWTef: 041/61.65,9) f o : 045/63.05.31 *CO*«tAMTA-IUMiAStel.:04î/64^2.Wfon;04l/6?.17.56 • ' * - - *?!d^ Fa* - - ° ^ /3 7 4S 50 •O U itA .T .S A
227V«OIA»VA-ReoeXWW /Twt;051/41/«.ÎC/4!.48.- 54 * fmaW/667SM • OUJOVA“ ‘ OMROM R C tM i
a '••■/*** W,/*8-/9-0l • OKA2*A-U)CONS.R.LTeiyfoC59/t3.3a.03 *m*OŞA*.G8s£>mM*SSXT.J:Q54/54.2O.4Cf;»;O34/54.53..54«MAnA>ttAJ«t-TU 8S0NS.*.LÎ*t:C ^2 <*3/711178/ 73 13 W .5 6 A 0 • PtOR$Tl - FAfcFDO S.tL 7 * ir044 /i 1.39.98 F«c 044/114358 ♦ PlOfiŞTI a POUSOV W./Rm: 0*4 /19.37.»/ '.9 4273 • KM. VÂLCEA - 4UTC5GM 1 4 7 H k 050/73.04 57 ♦ «M. VJUOA - WChăCOM 5 A W /R o : 050/73.70.21 • K S ^A - T e U Wî : 030/52.17,24 • TECUCI u u ff ia fU * L '1A '*3 -A- fae 06I/73.6Î.68 • 5ttU-i.A.T.5X Tei : 069/12.B8 83 ftdt: 069/22.96.6? • «BU-MMAS-g L Toi.iOW /iajaza ?o«: 069/2122.18 • «LATINA- LAT5A Tei.: 049/43*1 90 fox: 04»/43.43 94 • H080T1A - MfVA SEgV Tei/fmc 043/23.)2 03 . c u rz it^ L t
055/25J 6 44 IMPBf 5.K.L W.: 036/82.05-38 Faw 034/82.05.55 • ’RMIţOAKA ■ AUTO WELT îd.: 0S6/22.76.5Ci tatc QSâ/14.41.44 • TlMifOAflA - IA 7 5 A 7^.; 056/20.02.14 f& c QS6/20.19.20 • XÂ&QtH&i - tA -lX A . 7et/F«*. 053/27.60.28 • îAsUU A U X ff • AtONDO 73UOC TW/fvu 0 4 Î / S î i î » l t a > d M M M i t t ^ r *^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ v M / 4 5 ^ 5 u 4 e ^ c E4 . ceiTx5EgwcETjyraic040/52l249»ÎU»NU.SEVBto<. iXTSA.l4L:052/31A7.72 Fac052/31.19.83 ^ ' v « a s / t t j * . * » • I M I N « M ţ - L A T 5 X
[(V) luni,, 22 iunie 1998 p i f f â l CLUJ‘NAP A:luni‘vto ^ ,*;s bi^ 9‘^ :le^ I,9'73'<,4;SUBRFDACTL' Tl''RDA:lulli":: vineri 8 16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: inni-vmin 8-16; tel/fax 21-60-75.A D E V A R U C C B ® C iB L flf l
^ Cu hepatita B poţi muride cancer hepatic
A Oricine se poate contamina
Nu există tratament specific
V A C C I N E A Z Ă A C U M
Î Ă - T E |i— J
y Noul vaccin este nedureros şi sigurprotector
"sy
t W / * *■* *of \ “* * \V * — - V v ' * *
v, r, * « li t
Centrul de Vaccinologie - Institutul de Sănătate Publică Cluj-Napocastrada lullu Moldovan 23
' telefon 430 444/194 655 ACU SPRIJINUL UNICEF
r - M - ^v^ = -a v ,q
£ /* - nC j j
v o i» a » *f V * . „ a O O $ / l « " « * t i m p «Je j
\
^ v ^ 6 5 . 0 0 0 « ie p ^ . .
i
s1
) \£\{
1* Pentru prima oară o mulţime de premii instant te aşteaptă acum în capacele de bere
Tuborg. Minge, tricou, parasolar sau b a x de bere sunt premii la vedere: dacă le ve zi în capac, sigur le-ai câştigat.Pentru ridicarea premiilor instant telefonaţi la (01) 205.50.20.
n u1
un tricou. i i —*
capac, sigur le-ai c â ş tig a t.l ,sau trim itefi capacele la C .P .2 ,0 .P .1 Bucureşti.
Dacă din alte 3 capace ai TU şi TUBORGreuşit să formezi sloganul
5 şi dacă ai răspuns la întrebarea: Care este tora de origine a berii Tuborg? trimite capacele şi ^ răspunsul într-un plic la C.P. 2 , 0 .P . 1 Bucureşti pentru a participa la extragerea marilor premii. /
Extragerile: vo r avea loc în trei etape
15.06/98 -1 VW Polo Classic şi.4 premii în bani 15.07/98 -1 VW Polo Classic şi 6 premii în bani
_ şi Marea Extragere din
31.08/98 -2 VW Polo Classic si 10 premii în baniCine se grăbeşte participă la toate!
Mai multe plicuri - Mai multe şanse de câştig.
Iii. 1— "-r . ™ M . . „ „ | e adresa completă si vârsta. Lo această promoţie nu pot portkipo persoanele « re pom lo daţii de 15 Moi 1998 nu ou împlinit vârsto de 18 uni, ongojotii componSlor Carlsrom Beverage Co, United Romoniatr Breweries Bereprod sri, GrnHiti/BBDO si Anonimii Purii Untos.■” P . . . . ' « A mm, _ ...rd X atiAatfi frirvurc 'OR. Partidnerea Ia oromatie nu este condiţionată de cumpărarea arodusuluL Pentru doritori. Renulamentul complet a! acestei promoţii m ate fi ;n j : . n . : ! e ___: i nao r ___ .L. . . Io nromotie
- - - t irm a pe orie nomele# adresa completa ş i varsio. lh aieusiu p iv iiw isc (~ i 1-1 1 1^ » . . . . r - ■- . . . . . «u.#.. .« . . «..., . . .3 - ,- , . . ...... .=»«='.y c 1.0., unirea nomanian prewerres nereproasn, wanin/BDUu şmmruraur ,Fom apow vot n jen iiw i j * r . j (are eticheta Concurs ' 98. Participarea Ia promafte nu este condiţionată de cumparorea produsului. Pentru doritori. Regulamentul complet o! acestei promoţii poate fi consultat în presa cotidiană din 13 si 15 mai 1998. Capacele ce participa Ia promoţiet a promoţie vor partiapa . xniţ Hkarea Capacele trimise vor fi validate prin verificarea acestor coduri. Pentru orice informata legate de concurs vă rugam sunaţi lo: 205.50.20.sunt m crca fepnncodun secrete pentru a preveni raisnu-u icv. v . U
4 '*/»/»/>/-•/' " >' > /*/>/«/>/* ' ■ * «/*'«/*■ Vi/AN* io le i kt cursul z3ei
‘f f î S K S & P i O f / 0 / M f i T A T C C[-l;j-NA|,OCA:l"ni- ' inm li-l‘ :s'nib»li9-l4;lrL'fKl9-73-04;SlBKF.DACTIATl,RI)A:lani- . . . . a q q q5 r c l u l r u o M M U U B tineri8-16;tcL Tu31-43-23;SlBRhD\CTI \D EJ:loni-tineri8-16;teLfix21-60-75. I U I I I , ZZ lUllie 1770
nFFRĂ PE PERIOADA CAMPIONATULUI MONDIAL DE FOTBAL FRANŢA 1998
t\j\NZARE DE TELEVIZOARE COLOR SECOND HAND LA PREŢUL MEDIU DE 400.000 LEI
,ÎNCHIRIERI TELEVIZOARE ÎN CONDIŢII AVANTAJOASE DE PLATĂ Şl GARANŢIE
:425103 FAX: 425106
( 11582)
30.04.1997 30.04.1998Capital social ' 169.368 169.368Cifra de afaceri 58.686 106.972Venituri totale - 75.119 119.035Cheltuieli totale. 80.763 143.776Pierderi 5.644 24.741
c n o7it în C l u j - N n p o c a / s t r . M e s e r i i l o r n r . 23 T e l: ,064-437762; 437434,437439 -
av : 0(>4-437601:- l i - m i i i l : h r i i U f l n n i i l .d n l c i . r o
Vă oferă en gros şi en detailChimice
• vopsele lavabile pentru zugrăvit ARCO Italia • adezivi speciali HENKEL • detergenţi industriali • săpun de protecţie • fosfat trisodic, clorură de -calciu • sodă caustică şi calcinată • hârtie igienică
Electrice• cabluri şi conductori electrici din cupru şi aluminiu • materiale electroizolante « surse . de lumină • corpuri de iluminat pentru interior, exterior şi industriale • automate de pornire, balasturi • aparaiaj pentru instalaţii electrice şi automatizări
k /^ - 1 .
l(11454) © 'g a v .f.m .
Managerul S.C. Someş S.A. Dej , ing. Ioan Ungur, aduce la cunoştinţa publicului că în prezenţa a 91,5% din acţionarii societăţii, înregistraţi în registrul acţionarilor la data de 30.05.1998, Adunarea Generală a Acţionarilor întrunită în şedinţa extraordinară din data de 04.06.1998 a hotărît:
1 . S-au analizat indicatorii economico-financiari la 30.04.1998, ciţ următoarele elemente de sinteză, comparativ cu aceeaşiperioadă a anului 1997:
Cauzele înregistrării pierderilor la 30.04.1998 au fost:- lipsa masei lemnoase la începutul anului;- greutăţi în aprovizionare pe primele 4 luni care au condus la o perioadă de staţionare de 43 zile şi o nerealizare
de producţie marfa de aproximativ 36 miliarde lei.- creşterea preţului la lemnul de răşinoase de la 95.000 lei/mc la începutul anului, la 160.000 lei/mc la sfîrşitul
perioadei, ceea ce a avut o influenţă negativă în costuri de aproximativ 6 miliarde lei; - -- cheltuielile ridicate cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor, cauzate de desele întreruperi de funcţionare care
au cauzat depăşirea normelor de consum la energie electrică, gaze naturale şi la materiile prime şi materiale.în vederea redresării situaţiei, s-a întocmit un program de producţie şi recuperare a pierderilor înregistrate, cu
următoarele elemente: * ..- se Va asigura, printr-un program coerent de aprovizionare necesarul de lemn pentru funcţionarea fără
întrerupere a societăţii „ _/ _- eliminarea pierderilor cauzate de staţionarea utilajelor şi instalaţiilor şi folosirea lor la parametrii tehnico-
economici programaţi. -S-a analizat realizarea producţieifizice la perioada 31.05.1998, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului
1997, rezultînd următoarele: v31.05.1997 31.05.1998
Celuloză total 18.470 to 17.970 toHîrtie total 15.655 to 19.134 toHîrtie igienică 1.520 to 1.532 toConfecţii papetare 326 to 371 to
Din analiza situaţiei de mai sus, se constată o creştere a producţiei fizice la hîrtie de 3.479 to, la hîrtia igienică de 12 to şi la confecţii papetare de 45 to şi o scădere a producţiei de celuloză de 500 to. .
2. în cadrul dezbaterilor organizate cu ocazia aniversării a 35 ani de la înfiinţarea "Combinatului de Celuloză şi Hîrtie Dej”, actualmente S.C. Someş S.A. Dej a fost prezentată evoluţia acestei societăţi comerciale de la înfiinţarea prin Decretul Consi liului de Miniştri nr. 506/1963 şi pînă în prezent, omagiindu-se cu această ocazie contribuţia adusă de către toţi angajaţii societăţii şi în mod special de cei care au împlinit 35 de ani de activitate neîntreruptă. ; • i
Relaţii suplimentare referitor la cele de mai sus, puteţi obţine de la Biroul Acţionariat-Privatizare, telefon 21.13.31-5, in». 140. (161550)]
A GENŢI A DE PUBLICITATE9 .. -
C E
oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale
în presa locală şi centrală
'o Satu-Mare
Baia-Mare°Zalău «Bistriţa
Oradea
Cluj-Napoca °T9Mjre?Arad
Timişoara
^Alba-luliao Braşov
Sibiu ■ o oG
o . . o
.... 0BUCUREŞTI
o o
Galaţii;
onstanţa
ADEVĂRUL d e Cl&sj,Utr.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04
f *• r !
. X
Recare casă are şi o latură umană: îţi arată recunoştinţă pentru grija acordată. Dacă o„îmbraci" cu- exigenţă şi profesionalism, casa îţioferă confort şi căldură pe term en, lung.De aceea, Bauftiit nu reprezintă doar o gamă de materiale care dau construcţiei o înfăţişare elegantă, ci şi o soluţie durabilă, econom ică şi ecologică pe care firma o oferă prin serviciile sale de consultanţă si asistenţă tehnică. Simplu de procurat şi uşor
de prelucrat, sistemele Baumit includ:
P M ^asigm inciiitim reiinaliom eiillaziariiIr* Puteţi adresa direct la redacţia ziarului, ADEVĂRUL—a m r r n nr tF * d»CNI \
- sisteme termoizolante, finisaje interioare şi exterioare:- sisteme de reparaţii şi restaurări pentru clădiri;- mortare adezive şi chituri pentru placaje ceramice,
marmură şi piatră naturală;hidroizolaţii şi aditivi pentru betoane; Baum it.
- pardoseli industriale şi produse epoxidice; Face casa- - -BUCUREŞTI - Tel./Fax: 01232 27 11; CLUJ - Tel./Fax: 064/19 23 18, Mobil: 092-35 18 44
E I luni, 22 iunie 1998 PUBLICITATE CLUJ-NAroHTiuiii^BeH8-16; guBREDACŢIATlRDAiluni-! vineri 8-16; tel/f*x31-43-23; SUBREDACŢ1A DEJ:luni-vineri8-16; tel/fax21-60-;<__________
S.C. COT smangajează
FEMEIE pe post de coordonator activitate producţie-vînzare tricotaje
S ecer:O cunoştinţe tricotaj manual <=> permis auto categ. B »=> limbă străină: engleză sau italiană
vîrsta m axim 40 ani ' disponibilitate deplasări frecvente pe teren
cu maşina '■=> abilitate lucru cu oam enii, seriozita te ,
dinamism
Informaţii la tel. 19-59-68, 19-79-55, între orele 8,00-15,00.
SOC. COM. "CARPIMEZ” SA CLUIvinde la licitaţie publică
prin executorul judecătoresc de pe lingă Tribunalul Cluj la data de 14.07.1998 ora 14
* îngrăşătoria de Bovine Ovine Gherla- str. Liviu Rebreanu nr. 96- suprafaţa totală 73.326,28 m.p. '- suprafaţa construită 50.022,65 m.p.- preţ de strigare 4.000.000.000 lei '* Baza de Recepţie Dej- str. Nicolae Titulescu nr. 64- suprafaţa totală 7.151,36 m.p.- preţ de strigare 400.000.000 lei —* Baza de Recepţie Turda- str. Sândulcşti nr. 35- suprafaţa totală 8.391 m.p. .- suprafaţa construită 3.413 m.p.- preţ de strigare 400.000.000 lei • -* Abator Huedin- str. Abatorului nr. 1- suprafaţa totală 1.806,1 m.p.- suprafaţa construită 626,92 m.p.- preţ de strigare 600.000.000 lei -* Baza de recepţie Huedin- str. Fildului nr. 23 B- suprafaţa totală 1.964,4 m.p.- suprafaţa construită 1.660,4 m.p.- preţ de strigare 200.000.000 Iei
Mijloace fixe reprezentînd mijloace de transport, utilaje tehnologice fi de laborator
* Diverse alte materialeInformaţii suplimentare se pot obţine la S.C. "CARPIM EZ”
S. A. cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, Piaţa Abator nr. 1, telefon 064/43-25-33 sau la Tribunalul Cluj camera 10.
Taxa de participare la licitaţie este de 100.000 lei şi se plăteşte numerar lâ casieria societăţii pînă la deschiderea licitaţiei, împreună cu taxa de garanţie care este de 10% din valoarea activului. ' (11605)
e f e
_ . p , c O N T A B _ _ C , M >
f e f e » E C 0 " *
- \0 0 0 0 °
c ' ^ o o 1^ ' p r o d u c i ©
1 1 o o o ° o U •Tel Si93899 fcamf420^42l]
S.C. OMNICONSTRUCT S.A.
mm B-dui 21 Decembrie 1989 nr 104 rcUNBŢBTiCT 5_A_| ţd|. 064-197541; Fax. 064-197533în ca lita te d e UNIC R E PR EZ E N T A N T
K H 3R3/H S . A V A S L U IVă oferă la PREŢ DE PRODUCĂTOR următoarele materiale pentru:
HIDROIZOLATD* carton bltumat CA 333* membrană mecabit M0334
4.800 lel/mp 33.250 lel/mp
PAVAJE /:• pavele din beton colorate- pavele din beton necolorate
TERMOIZOLAŢO- plăci din vată minerală (3100/60mm 34.780 lel/mp- saltele din vată minerală- SPS1/50 mm- SC11/50 mm• vată minerală vrac• pollstiren expandat
107.455 lel/mp 100.130 lel/mp
28.770 lel/mp 24.475 lel/mp
3.610 lel/mp 537.855 lei/nc
Baza da producţia: Str. Pata Rut, tel: 0 6 4 -4 16558
* H ^ i 4 p r 1 n î
S C f C O R A M E T i S f In calitate de reprezentanţă zonală
'Bx* C yl -Vinde ••la preţul producătorilor
S.C. POLICOLOR S.A. Bucureştibmaur - lac parchet - email - chit auto - diluanţi
S.C SINTEZA COLOR S.A. Oradeavopsele ulei - email - grund
S.C. PERIND S .A. Oradea _ simături - perii - bidinele
şi alb produse dimibe \cpeele dluanf, adezivi, oxizi, odoranp, chit auto, araoet, pensite, etc.
Achiziţionând produsele noastre,5câstiguldvs* va>fi mai mare'
• Societate rom âno- germană angajăm numai cu carte de muncă, gestionar: absolvent liceu, cunoştinţe c o n tab ilita te p r im a ră , o p e ra re PC , 27-35 an i, garanţie; agenţi comerciali: studii medii, 24-28 ani, auto p ro p riu av an ta j; şoferi distribuitori: permis auto de minim 3 ani, vîrsta 25-35 ani, fără accidente. Rugăm trimiteţi curriculum vitae şi copil acte studii, pină Ia 10 iu lie,, pe ad resa: s tr . Izlazului nr. 14, se. I, ap. 10. (193202)
• Transport marfă. Tel. 15-54-07.(195949) '
• Efectuăm tran sp o rt m arfă ra p id , l ,5 t , ta r i f acceptabil. Tel. 41-40-96; 094-563-026. (195976)
• C ăutăm dansatoare pentru Night Club în Cehia. Condiţii şi salariu avantajos. Informaţii Ia tel. 00420-602- 117-534, şefă rom âncă. (196044)
S C VULTURUL NEGRU s a ORADEA CAUTA PARTENERI
pentru desfacerea produselor‘ B lîrt€ \ (lenjerie intimă pentru femei - articole de lux) Cerinţe: ■ magazin în zona centrală a oraşului;
- experienţă în comercializarea produselor textile; -garanţii .
Se a s ig u ră :-d o ta re a cu mobilier; S"- continuitate în aprovizionare; e- forme de decontare avantajoase. . ^
informaţii la tel.: 059-417 261 sau fax: 059-136 059
v în z ă r i. CUMPĂRĂRI
• Vînd maşină de ambalat zahăr. Tel. 14-02-22.(193217)
• V înd convenab il ap a r ta m e n t 4 cam ere , cen tra l. T el. 13-21-31. (193165) '• Cumpăr apartament etaj
intermediar în Grigorescu. Tel. 18-64-88. (193117)
• Vînd apartament 4 camere ultrafinisat, etaj I. Tel. 14-02-22. (193218)
• Vînd apartament 3 camere fără intermediari. Tel. 42-52-32. (193264) , '
• Vînd apartament o cameră, str. Tulceă nr. 18, ap. 4, Mărăşti. Tel. 18-76-93 după ora 18; (193284) v ^
• Cumpăr post telefonic zona Mărăsti.Tel. 16-76-20; 094-604- 850. (195749)
, • . V înd în G rigorescu apartament 3 camere, 30.000DM,, negociabil. Tel. 18-55-62 sail 12- 14-57. (195953)'
• Vînd apartament 3 camere M ănăştur, zonă bună, 130 milioane lei. Vizibil zilnic, str. Ciucas, nr. 3, ap. 28, orele 16- 20.(196023) - = /
• V înd garsonieră în Gheorgheni, str. Detunata; Tel. 14-21-80. (196029)
• Casă de vînzare în Gherla str. Călăraşi nr. 5, compusă din trei camere, bucătărie, baie, cămară, pivniţă, teren 14 arii, garaj. Informaţii telefon 24-34- 5 9 . ( 5 4 3 4 ) ^ * ^ . ^ ^ , ^ ; . , - ,
• Vînd Peugeot 405 G. L. D. Combi Diesel, 108000 km, din 1991, neînmatriculat, 9200 DM. Telefon 41-11-83,092-35-6346. (193286) :
• Vînd orice telecomandă de televizor (90.000 lei). Tel; 092/342252. (658276) , ■ ' :
• Vînd parchei foarte uscat şi ieftin. Tel. 13-06-36. (196076)
SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ• . Schim b una
cameră+bucătărie, apă, gaz, telefon, curte comună, zona Abator, cu garsonieră confort. Informaţii tel. 13-68-05. (193214)
ÎNCHIRIERI• Dau în chirie pe str. Bariţiu /
spaţiu, 52 mp, 2 geamuri la stradă compus din 2 camere, gaz, grup sanitar, 5USD/mp, pentru firme şi din octombrie încă 2 camere decomandate de 18mp; Tei. 19- 04-38. (196067)
• "Dau în chirie apartament 3 camere cu telefon. Tel. 42-52-32. (193265)
DIVERSE
Atenţie! Furnizăm informaţii despre posibilităţi de lucru în; străinătate. Trimiteţi plic timbrat, autoădresat.la: Next Dan, str. GheorgEe Baritiu nr. 1, Oradea 3700. Telefon 092-38-29-13: (193224)
• Angajăm m uncitori necalifica ţi pentru depozit. Informaţii: str. Fabricii de Zahăr nr. 123 între orele 8-17. (193296)
• Vînd maşină de îngheţată marca T ay lo r cu un cap. Informaţii la SC Camelia, piaţa 1 Mai. (196068)
• Numiţii Cîţcăuan Gavrilă, Cîţcăuan Augustin, Cîţcăuan Maria, Cîţcăuan Vaier, Cîţcăuan Valeria, Racz Elisabeta, Racz Cătălină, Tecsi Rozalia, Domocoş Ileana, Bakos Rudolf, Szigprta Pavel, Szigorta Pavel, Szigyarto Otilia, Szigyarto Victoria şi Szigyarto Mariska, Olan Nicolae a lui Vasile şi soţia Câmpean Crisca sînt citaţi la Judecătoria Dej în data de 29.06.1998 în dosarul civil nr. 1393/1998 în proces cu Szekely Elisabeta pentru întăbulare. (5433)
• îm prum uturi rapide. Tel.'43-38-63. (195638)
PIERDERI• Pierdut lucrare de diplomă la
medicină pe un autobus de G rigorescu vineri, ora 19. Recompensă. Telr 19-85-21. (196074)
DECESECOMEMORĂRI
• Societate de construcţii angajează u rgen t inginer sau subinginer constructor şi paznic. Tel. 43-23-29. (193274)
• Transport marfă pînă la 7,5 tone tel. 15-77-66 sau 15-54-07.(195673)
• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre bunici, BÂTE EMILIA, în vîrstă de 73 ani. Cît ai trăit te-am iubit, cît vom trăi te vom plînge. Înmormîntarea va avea loc în data de 22 iunie 1998, ora 14 la Capela Cimitirului Central. Soţul Bâtea Ispas, Viorica, Liana, Simona, Răzvan, Gheorghe şi Vlad (193287)
• Cu adîncă durerii suflet anunţăm încetarea | v ia ţă a scumpului no% tată, bunic şi socru BÎR IO AN, în vîrstă de 65 m Înmorm întarea va aveai), azi, 22 iunie, ora 11,|, C im itiru l Centra O d ihnească-se în pit|[ Stela, Biânca şi Dan Răceai (196077)
• Sîntem alături debilii nostrir vecin Bâte Ii m area durere pricinuiţi | p ie rd e re a soţiei dn; Dumnezeu s-o odihneascii pace! Sincere condoleaeţ din partea locatarilor | str. Iugoslaviei nr. 66, bit (196075)
• Un ultim omagiu pi ta ta şi socru BÎRZA I( adus d in p a rte a 1 Cristyna şi a ginerelui B rendli. N u te vom niciodată. (196078)
• 3 ani au trecut cap: de la acea z i plini su fe r in ţă şi semne în tr e b a re n ic i i i e lucida te p e n tru fii celui ca re a fost ni t deosebit, L U C A PEIi căpitan în rez. şi comisii C. F. Cluj.-Dumnezeu si od ihnească, Luca dn; Mama îm povărată de ui suferinţă, Claudia, fiici: neîmpăcată cu destinul n i te-ă luat, soţia ta, care: te va u ita niciodi: (1932^6)
• Se împlinesc 6 ani cînd ne-ai părăsit pent totdeauna, scumpul nost soţ, ta tă şi bunic, STRAI PETR U , Iăsîndn uemîngîiaţi şi într-o veţi aşteptare. Ori şi unde vi pleca eu to t acolo vi t a ş te p ta . Te plîngei Familia. (193281)
• S-au scurs 6 săptâm de lacrimi şi durere detji a p lecat pe drumul fr1 întoarcere scumpa noash soţie, mamă şi bunică Afit LUCACIU, lăsînd ' sufletele noastre tristeţe f m ult dor. Florile îţi»" aco p eri mormîntul |# lacrimile noastre Ie vor wl" Dormi în pace suflet P şi nobil! Soţul Ioan,5j9 A d rian a cu soţul N*’1, nepoţii Dănuţ şi Oana,®" Melina cu soţul Nelu, nepo. B ianca^A drian^JlW ^
• Cu mare durere anin?" încetarea din viaţă dup1 g rea suferinţă a driŞ n o as tre mame şi b f1. MAIER EUGENIA, 71din Cara. înmonnîntarw avea Ioc în satul Cara, 2 3 .0 6 / 9 8 , ora Dumnezeu să te odihnea în pace. Familia, (ri)
[a d e v ă r ^' ' Cluj
Un cotidiancare satisface
tlumnenvoi
SPORT luni, 22 iunie 1998 5 Z
OHDIALA DE FOTBAL - EDIŢIA 19Fulminanta revenire a aztecilor
BELGIA - MEXIC 2-2 (1-(* f
* 1i ,
0 partidă disputată la Bordeaux pe o căldură sufocantă (+37°C), cu garda deschisă, ambele echipe dormdu-şi ţeribil victoria (cu deosebire belgienii jjre intrau în luptă după "remiza” de jjlon din partida cu Olanda). Cu o viteză de reacţie superioară, mexicanii se impun prin ag resiv ita tea şi periculozitatea acţiunilor de atac (în sensul bun al cuvîntului), strecurînd fiori de gheaţă în masiva galerie a suporterilor belgieni: corner Ramirez Ramon (11), ”cap” Sanchez, balonul zguduie transversala şi ricoşează în 8 metri, ”cap” Hemandez, dar ocazia se pierde, balonul ieşind în aut de poartă; şut-centrare Ordiales (20), balonul rnîngîie transversala şi este degajat spre răsuflarea de uşurare a portarului De Wilde. O intervenţie cam aspră şi repezită a centralului scoţian Hugh Dallas, care cu un "roşu” îl pofteşte afară pe Pardo (30) şi mexicanii rămîn în zece oameni. In plus, după zece minute cel mai bun jucător al aztecilor,
fundaşul stînga Ramirez, încasează un "galben” şi oarecum timoraţi, mexicanii se pierd cu firea, acordă un corner cu uşurinţă, prin Sanchez, cînd balonul putea fi degajat în lungul şi latul terenului, brunetul Oliveira (brazilian de origine naturalizat belgian) execută lovitura de colţ, portarul Campos ratează intervenţia şi buldozerul Wilmots trimite mingea în plasă -1-0, scor cu care se încheie prima repriză.
Nici nu începe bine repriza secundă, cu cîteva acţiuni în forţă ale belgienilor şi Enzo Scifo îl lansează pe Wilmots (48), buldozerul intră în careu, şut sec şi 2-0. Practic, pentru belgieni "jocurile sînt făcute”: 2-0 şi, în continuare, om în plus în teren. N-au fost de acord cu această judecată mexicanii, care cu un incredibil tupeu şi curaj se aruncă în luptă, dezmembrînd pur şi simplu defensiva belgiană. După ce Hemandez (50) l-a pus în dificultate pe De Wilde, neprevăzutul are loc în min. 56 cînd Verheyen îl faultează în careu pe Blanco
i***
r*
• ; I
i i - &i
v v. i i i
*
W W l l i l I l W / >
v " : /t i
(magistral lansat de Ramirez), lovitură de Ia 11 metri şi "roşu” pentru jucătorul belgian, o execuţie precisă şi în forţă Aspe Alberto Garcia şi gol. Peste exact cinci minute cursă dezlănţuită pe stînga Ramirez, centrare de 24 de carate, reluare imparabilă Bravo Blanco şi 2- 2. Incredibil, dar adevărat, de la 0-2 aztecii au ajuns la 2-2 şi totul în numai 5 minute diabolice pentru belgieni.
Ce-ar mai fi de adăugat? în primul rînd că după teribilul efort mexicanii au ştiut să temporizeze jocul, respectiv să lanseze tăioase contraatacuri, cel din penultimul minut de joc încheindu-sc cu un plonjon in extremis al lui De Wilde la picioarele Iui Arellano pentru a reţine balonul.
Romeo V. CÎRŢAN
Portocala mecanică şi uluitoarea geometrie a paselor
OLANDA - COREEA DE SUD 5-0 (2-0)dexteritate. Moara olandeză de pase a măcinat non-stop, din primul şi pînă în ultimul minut de joc. Că uneori ritmul "măcinişului” era foarte accelerat, cu schimbări de direcţie, că, alteori, după' cîte un sfert de oră de şarje continue ritmul era trecut din viteza a patra la relanti - asta-i cu totul normal. Era nevoie şi de un scurt respiro, după care geometria şi "m âcinişul” paselor prindeau din nou ritmul accelerat.
Tatonările din debutul partidei s-au soldat cu două bombe expediate de Overmars (5) şi Kim Do-hoon (8),. baloanele ocolind de puţin ţinta. Apoi a început dom inarea Portocalei mecanice, rar de tot întreruptă pentru cîte 30 de secunde de un contraatac. Atît de evidentă era superioritatea
Pe Stadionul "Velodrome” din Marsilia, sîmbătă seara Portocala mecanică a oferit cea mai uluitoare demonstraţie de geometrie a paselor, "desenate” cu o ex traord inară
olandezilor, îneît cu toţii aşteptam (chiar şi noi cei din faţa micului ecran) deschiderea scornim, moment ce a avut loc cînd Philip Cocu (37) a şutat sec şi cu efect, fără ca portarul K im Byung-Ji să poată schiţa un gest de replică. Şocul golului a anesteziat reacţiile de apărare ale sud-coreenilor şi urgent a picat golul doi, marcat dc zvîrluga şi im previzibilul M arc Overmars (zis şi Speedy Gonzales pentru viteza sa.de reacţie) care a înscris cu un şut sec, tare şi plasat Era minutul 41 şi tabela de marcaj indica 2-0 pentru Olanda.
După pauză acelaşi "măciniş” olandez al defensivei sud-coreene, în mare
■ viteză, "iese în faţă” prin două ratări Denis Bergkamp (50 şi 60), imitat dc Davids (55) şi Cocu (67 şi 68). A fost
. o ratare şi la poarta lui Van der Sar, cel care a irosit ocazia de a reduce din handicap fiind Seo Jung-won (69). în sfîrşit Denis Bergkamp (72) nu mai ratează şi cu un şut iară replică înscrie şi scor de forfait pentru Portocala
mecanică. Imediat G. Hidding îl retrage pe Bergkamp din dispozitiv, înlocuindu- î cu Van Hoojdonk, care abia a avut un scurt răgaz de acomodare cu gazonul că este prezent la centrarea lui Overmars (79) şi... 4-0. Ultimul gol a fost semnat dc Ronaldus Dc Boer (83) care a finalizat o acţiune colectivă dc atac cu un şut neiertător (imediat după g o l,. autorul lui este schimbat cu Zcndcn). Toate cclc trei goluri olandeze dc după pauză au picat pe fondul disperatelor încercări ale sud-corccnilor dc a marca măcar golul dc onoare şi ca atare au neglijat defensiva, lăsînd vraişte, larg deschise, porţile spre gol. Totuşi nu putem trece cu vederea frumoasa încercare a unui autentic talent, tînărul de 19 ani Lee Dong-gook şi numai refuzul lui Van der Sar a deviat balonul în comcr (faza s-a petrecut în minutul premergător golului cinci olandez). Şi astfel Portocala mecanică a reuşit, deocamdată, victoria cea mai consistentă a turneului final FRANCE ’98.
Victor MOREA
..
SaOTBBffiaBBHIESlS* Oi
P ©
micul ecran
Azi,luni 22 iunie» Montpelliar; COLUMBIA -
TUNISIATVR 1 ş i EUROSPORT,
o re le 18,30 (în direct)
♦ Toulouse: ROMÂNIA *C ANGLIA
TVR 1 ş l EUROSPORT,' o re le 22 ,00 (în direct)
Ambele partide în GRUPA G
Mîine,marţi 23 iunie• M arsilia: BRAZILIA -
NORVEGIATVR 1 şi EUROSPORT,
orele 22,00 (în direct) |
- Salnt-Etienne: SCOŢIA - MAROC \
TVR 2 şi EUROSPORT, o rele 0 ,00 (înregistrare)v
Ambele partide în GRUPA ÂProgram ul zilei d e marţi mai •
cuprinde:
* Salnt-Denls: ITALIA *, AUSTRIA
f v R 1, orele 17,00 (în ' direct); EUROSPORT orele;
19,00 (înregistrare),
• Nantes: CHILE' -CAMERUN
EUROSPORT orele 17,00 (în direct); TVR 2 orele 19,00
(înregistrare).
Ambele partide în GRUPA B
O nouă înfrîngere la limită a samurailor
JAPONIA - CROAŢIA 0-1 (0-0)Pe Stadionul "La Bcaujoric” din
Nantes, minutele dc studiu au fost foarte scurte şi contraatacurile au început să se succcadă la ambele porţi, primul şut d balonului fijnd expediat, cu capul, ^ Suker (8), de puţin pe Iîngă. O replică a samurailor prin Naoki Soma • p ) urcat în atac şi servit în careu, raionul trecînd pe lîngă colţul lung al P°rţii apărată de Drazen Ladic. în continuare cam aceleaşi tipare ale disputei; ratare incredibilă Stanic (19), SUlgur în careu cu portarul Kojima ca “dversar; la un pas de gol Shoji Jo (20) depă o "liberă”. Surprinzătoare pentru ^aţi replica viteziştilor japonezi, în
" ' î i ,
r nS f W r ■
prim-plan cu "blondul” Hidetoshui Nakata şi agilul Masashi Nakayama (care la un moment dat, la un duel cu un apărător croat a folosit metoda dc împingere Summo, penalizată, fireşte, de centralul Ramesh Rhamdam din Trinidad-Tobago, care nu s-a lăsat însă înduioşat de cerşeala lui Suker pentru un 11 metri care n-a fost).
Cele două vîrfuri de lance croate înfipte în coasta defensivei japoneze, le-am numit pe Davor Suker şi Mario Stanic, ar fi avut nevoie de o mai mare susţinere din linia mediană din care a lipsit mintea limpede Zvonimir Boban, singurul servant, Robert Prosinecki nefiind într-o zi prea fastă (a şi fost Schimbat în min. 66). Drept urmare un echilibru de forţe în teren şi ofensivă samurailor creează momente de mare panică lâ poarta lui Ladic, cum a fost marea ratare a lui Nakayama, servit ca Ia carte în careu de Nakata.
O primă "mutare în plic” la pauză, cînd Stanic este înlocuit de Goran Vlaovic şi atacul croat capătă un plus de consistenţă şi agresivitate, accentuată după intrarea lui Silvio Maric (în locul lui Prosinecki). Şi totuşi în prima jumătate a reprizei secunde, samuraii au fost de două ori prezenţi în careul croat prin "foarfecă” lui Shoji Jo (59)
. şi "torpila” lu[ Şoma (69). Numai că.
I W k M iA M P I M
mm...........
f ■L .
Mario STANIC
în continuare, maşina dc fotbal croată începe să agreseze careul nipon şi golul ce plutea în aer, anunţat dc două ocazii ale lui Suker - "liberă” (70) şi balonul trece razant peste zid şi transversală, apoi şut violent Suker şi apără... transversala - cade în minutul 77: un contraatac patru croaţi contra trei japonezi este materializat de Suker şi 1-0. în disperare de cauză, brazilianul Lopes (84), naturalizat anul trecut japonez, greşeşte de puţin ţinta, balonul expediat de el ieşind pe Iîngă verticală. Cu acest 1-0 ce poartă şi amprenta pnsei, Croaţia şi-a asigurat prezenţa în ’optimi” . Samuraii, în schimb, vor
trebui să aprofundeze lecţiile de fotbal pentru că peste patru ani, în 2002 Japonia, împreună cu Coreea de Sud vor fi gazde ale ediţiei a XVH-a a Cupei Mondiale.
yjQ tp ,r,F (Q iy iA N
Rezultate • Clasamente
• Nigeria - Bulgaria 1-0* S pania - P araguay 0-0
CLASAMENT
1. Nigeria 2 2 0 0 4-2 62. Paraguay2 0 2 0 0-0 23. Spania 2 0 1 1 2-3 14 . Bulgaria 2 0 1 1 0 - 1 1 '
Indiferent d e rezultatul din ultima tu ră Nigeria e s te
calificată în ’optimC. Mai s în t d e jucat partidele:
S p an ia - Bulgaria şi N igeria - Paraguay . Lupta
pentru locul doi e s te desch isă .
* Belgia - M exic 2 -2 ■ O landa - C o reea d e S ud
CLASAMENTUL
1. Qiarida 2 1 1 0 5-0 42. Mexic - 2 1 4 0 5 -3 43. Belgia 2 0 ,2 0 ,2 -2 24. C de Sud 2 0 0 2 1-8 0
Viitoarele întîlniri: Belgia - C o reea d e S ud şi
O landa - Mexic.
* (r.v.c.)
luni, 22 iunie 1998 SPORT ■ s m a s ii i ir ■i Jd e C l u j
CUPA MONDIALA DE FOTDAL - EDIŢIA 1998G olul - "Fruct oprit
SPANIA - PARAGUAY 0-0
9 9
• Egalul smuls Danemarcei de Africa de Sud şi preţiosul 0-0 obţinut de Paraguay în faţa mai titraţilor soldaţi ai "invincibilei armada” (Spania) sînt pînă acum cele două surprize ale acestui mondial francez. Unii, mai buni de gură, clasează şi naţionala Nigeriei printre marile revelaţii neştiind câ "vulturii” au ajuns în SUA pînă în pragul sferturilor competiţiei sau că în urmă cu doi ani, la Atlanta, au cucerit titlul de campioni olimpici. Le-am adus la cunoştinţă!
• Paraguayul, mai mică chiar şi decît o nucă, este fructul de care spaniolii nu au luat seamă şi al cărui tărie le-a pus mari probleme. Sud-americanii au evo luat adm irabil: apărare agresivă - imbatabilă la duelurile aeriene, iar la "firul ierbii” dublajul şi replierea rapidă le-a permis să oprească din faşă majoritatea acţiunilor de atac span io le , m ijloc rap id şi percutant al cărui simplitate în
, construcţie a fost cheia tăioaselor contraatacuri. Evident că am observat şi lipsuri, normale la o echipă mică şi fără experienţă. In cîteva rânduri contraatacurile de care am amintit nu şi-au găsit dorita finalizare poate, şi din gh in ionu l absen ţe i acele i fracţiuni de secundă ciupirii balonului înaintea degajării în fo rţă şi frică a fundaşilor spanioli.
• Spaniolii, mai sterili decît i-am crezut, au abordat jocul cu o firească teamă după acel halucinant 2-3 cu Nigeria (au condus în două rînduri). Jăvier Clemente i-a împins în linia mediană pe Hierro şi Amor în speranţa unui joc de atac inai pragmatic şi a unei mai bune colaborări cu "vîrfurile” Pizzi şi R âul. Soluţia im pusă de Clemente a dat greş, majoritatea a tacu rilo r spre poarta lui Chilavert fiind purtate cu frîna de mînâ trasă în timp ce pasele - arma preferată a fotbaliştilor
Nemţii şi plavii au semnat i ”Pacea de Ia Lens”
GERMANIA - IUGOSLAVIA 2-2 (0-1)
I
latini - nu au avut forţa şi precizia de a surprinde bătăioasa defensivă paraguayanâ,
• S-a văzut că şi o partidă încheiată cu un rezultat "alb” are părţile sale frumoase. Pentru Spania jocul din 24 iunie cu Bulgaria este decisiv însă, de acum, "microbiştii” nu trebuie să uite câ în arenă va intra cea mai perfidă echipă a tu turor timpurilor "CALCULUL”.
Codin SAMOILĂ
Mă aşteptam ca la Lens iugoslavii să răzbune istoria. Şi au şi făcut-o pînă la un moment dat, dar a fost deajuns un mic „blitzkrieg” al elevilor lui Berti Vogts pentru ca în cele din urmă nemţii şi plavii să semneze .Pacea de la Lens”, pace care asigură, în proporţie de ,99% calificarea ambelor formaţii în .optimi”.
A fost o partidă frumoasă, desfăşurată într-un ritm alert, în care s-a risipit enorm de multă energie şi în care s-au marcat şi patru goluri, un adevărat desert fotbalistic pentru orice microbist.
Sentimental, am mers pe mîna lui Mijatovici, Stoikovici & Co şi consider că, .trăgînd linie", iugoslavii ar trebui să se simtă frustraţi cu acest egal. Asta şi pentru că nu'pot fi adeptul unui fotbal pragm atic ca cel al germanilor, bazat pe forţă şi exact atîta imaginaţie cît poate avea un motor de Mercedes , Benz. Iugoslavii mi-au părut nişte luptători de com ando care treceau cu stiletele între dinţi printre rigidele „santinele”
germane, sabotînd poarta lui Koepke. însă, aşa cum scriam, lecţia de istorie a ţinut exact 70 de minute. Pînă în acel minut, plavii dominaseră pe .frontul” de la Lens. Mai mult decît atît, Mijatovici deschisese scorni în minutul 13 cu complicitatea lui Stancovici, dar mai ales a portarului Koepke, care cu siguranţă că din partida următoare va fi degradat din gradul de ... titular. Petrovici (28), Kovacevici (34) şi Jugovici (42) ar fi putut majora scorul încă din prima repriză, însă doar minutul 53 va aduce cel de al doilea gol iugoslav: Stoikovici speculează o nouă gafă a lui Koepke care scapă mingea printre mîini şi plavul cu numărul 10 pe tricou, numărul marilor vedete, reia în plasă din doi metri.
Jocul curge în favoarea celor cotaţi cu şansa a doua, a iugoslavilor (de ce erau creditaţi plavii cu şansa a doua, nu aş putea să spun!) şi totul dădea im presia că acesta va fi deznodămîntul final. A fost însă suficientă intrarea lui Tarnat în
locul lui Ziege pentru ca nem ţii să accelereze jocul pe partea stîngă a terenului şi raportul d e forţe din teren să se schimbe. în minutul 72 Tarnat beneficiază de
. o lovitură liberă cu grad scăzut de periculozitate, de la 3 5 de metri, şut puternic şi Mihajlovici deviază spactaculos în proprie poartă. După numai opt minute, în urma executării unui corner, Bierhoff se înalţă şi m archează cu capul, clasic am putea spune şi 2-2. .
Acesta va fi şi scorul final, d a dacă nemţii au obţinut un punct preţios, rămîn la convingerea c i iugoslavii au pierdut două.
C ristian B A R /
t t
Divizia fi da fotbalTur de orizont asupra turului
prelungit şi a returului... înghesuit (VI)
14. F .C . PETROLU L. Un m arc succes Tămîncrea pc prima scenă fotbalistică a ţării, după cc la un moment dat s-a renunţat la o jumătate de echipă, adică la şase jucători consacraţi şi pornirea ia drum cu alţii, tineri, fără "carte de vizită”, completată ulterior, în bătăliile campionatului. A fost şi un moment mai puţin... ortodox al conducerii clubului cînd a introdus 'acţiune de divorţ” faţă de antrenorul Ion Andone, cel care lansase în circuitul compctiţional tinerii fotbalişti de valoare. Bilanţul ediţiei a însemnat pentru "găzari” 40 de puncte acumulate din 11 victorii şi 7 cgaluri (16 fiind înfrângerile), cu sublinierea că 27 de puncte au fost acumulate în turul prelungit (din 8 victorii şi 3 egaluri) şi doar 13 în
primăvara... înghesuită (din 3 victorii şi 4 egaluri). Deci primăvara a însemnat o alunecare periculoasă pe toboganul mediocrităţii şi fără agoniseala toamnei bilanţul ar fi fost unul trist. Atacul echipei a fost unul modest cu doar 41 de goluri înscrise (locul 12-13 la eficacitate) greul bătăliilor fiind dus de defensivă care a încasat 45 de goluri (locul 9 în ierarhia apărărilor). De adăugat la bilanţ -11 la adevăr, utilizarea a 30 de jucători în cele 34 de etape (cele mai multe prezenţe Măldărăşan 30, D. Chiriţă şi L. Negoiţă cîte 29, Baştină 28, G. Matei 2 7 ,0 . Grigore 25, C. Crăciun 23, Cr. Vlad 21, D. Mihalache şi A. Toader cîte 20). Cele 41 de goluri au fost înscrise de 15 jucători, "marcator şef’ fiind Ad. Toader cu 8 reuşite. Conducerea tehnică a fost asigurată de următorii "principali”: Ion Andone (I - X, mazilit apoi), Al. Pal (XI-XXVII) şi C. Moldoveanu (XXVUII-XXXIV). Ce va fi în toamnă, rămîne de văzut.
15. FORESTA . Corect trebuia adăugat Fălticeni, cu domiciliul flotant la Suceava, centru de judeţ cu condiţii superioare pentru o echipă de
A. Pentru o echipă nou promovată pe scena Diviziei A, popasul din final pe locul 15, ultimul care asigură şi pentru ediţia 1998 -1999 prezenţa "pădurarilor” în primul eşalon fotbalistic al ţării trebuie apreciat ca un succes, obţinut cu trudă aspră şi emoţii pînă la cortina finală a ediţiei. De subliniat câ acest succes, al rămînerii în A, s-a datorat unor jucători fără "cărţi de vizită” deosebite, deveniţi cunoscuţi abia după un an de bătălii în A, jucători care au avut însă meritul de a forma un tot bine închegat prin faptul că se cunoşteau de cîte 2-3 ani de evoluţii împreună. Să parcurgem - comparînd toamna cu primăvara - bilanţul "pădurarilor”: 39 de puncte acumulate din 10 victorii şi 9 egaluri (locul 1-2, la "remize”, cu Bacăul),, 15 fiind partidele pierdute. Defalcînd puţin producţia de puncte reiese că în toamnă au fost obţinute 21 în 20 de etape, iar în primăvară 18 în 14 etape (deci returul... înghesuit a fost superior toamnei prelungite). Punctul nevralgic al echipei l-a constituit atacul care în 34 de etape abia a reuşit 32 de goluri (locul 16 la eficacitate),
16 în toamna lungă ş i ‘tot 16 în prim ăvan înghesuită. Chiar dacă a primit 41 de goluri (locul 7 în ierarhia apărărilor) defensiva "pădurarilor” i dus greul bătăliilor pentru supravieţuire în A. D adevăr, Foresta a încheiat bilanţul cu -12. ForestJ a folosit în campionat 27 de jucători. C ele mai multe prezenţe pentru jucătorii Al. Gheorghe, Guriţă şi Ilyeş (cîte 33), D. Ene (32), Ciobanu a Minescu (cîte 31), Cioloca (30), B aicu (29), Szekely şi Şchiopu (cîte 28), cu excepţia lai Ciobanu şi Baicu debutanţi pe scena Diviziei A. Din cele 30 de goluri din producţie proprie (fiindcă au fost şi două autogoluri (Ciobotariu de la Dinam şi Diţâ de la F.C. Argeş) cele mai multe goluri au fost înscrise de Guriţă (6), Cioloca şi Ov. Ciobanii (cîte 5), Al. Gheorghe şi Ilyeş (cîte 4). în privinţa conducerii tehnice, turul prelungit s-a desfăşurat sub conducerea Iui Marin Barbu, care apoi a_ "dezertat”, returul... înghesuit desfaşurîndu-se cu Nicolae Babeti ca principal.
Romeo V. CIRTAN
C
RUGBY. D.N., etapa â 22-a
Strălucirea bronzului:95x t ”U 16 Februarie Cluj
Etapa a 22-a, sîmbătă, 20 iunie:
Farul - Dinamo 25-33 Rulmentul Bîrlad - Steaua 39-44 Rapid Bucureşti - ”U” Timişoara 25-17 Minerul Lupeni - REMIN 15-12 Consig Giurgiu - Ştiinţa 28-24
Foresta Sibiu - ”U” Cluj 38-21 (Pentru ”U” au marcat Săuan; R. Samuil,
Dragomir - cîte un eseu, Brâdăţan 3 tr.) -
”U” 16 Februarie Cluj, antrenori Ştefan lonescu, Octavian Chihaia, preşedintele secţiei de rugby - Ionică Pop • marcatori 1997/’98: Maftei 18 eseuri, 36 tr. 18 l.p., 2 l.p.c.; Săuan 11 eseuri; Tîncu 11 eseuri, 15 tr, 7 l.p.; Dragomir 9 eseuri; lacob 9 eseuri; Flutur 5 eseuri; R. Samuil 4 eseuri; Tudori 3 eseuri, 1 tr; Popean 2 eseuri; Franciuc 2 eseuri; Răcean 1 eseu, 4 tr; Copil 1 eseu, 1 Ipc; Budai, Cilincă, Oprea, Rădulescu, Socaciu, Stupar, Lupu cîte un eseu; Brădăţan 3 tr, 2 l.p.; Tămaş 1 eseu; echipa a beneficiat de 5 eseuri de penalizare • organizator competiţii -. luliu Leoca • sponsori - Banca Transilvania, Consizo Protectchim, TCl General Contractor, REMAR, CRD, BRD, Acord, Remo Artă Sport, TC Vîlcele, Prison Fellowship Romania •
Ultima etapă nu a adus modificări esenţiale în configuraţia finală a clasamentului 1997/1998. Dinamo a obţinut un nou titlu naţional, al patrulea în opt ani. în
timp ce ”U” 16 Februarie Cluj confirmă parcursul de regularitate al ultimilor patra ani. Pe care îmi face plăcere să-i amintesc: 1994/’95 - locul 3, 1995/’96 - locul 3, 1996/’97 - locul 6 şi 1997/’98 din nou locul 3. O performanţă excelentă, mai ales că ea este obţinută în contextul unor lupte deschise cu Dinamo, Steaua şi Farul Constanţa, la care putem adăuga, fără a greşi, subiectivitatea FR Rugby.
Acest bronz, asigurat încă Ia terminarea turului, este urmarea constanţei în joc, a unor victorii consistente ca scor, a jocului în atac bazat pe rapiditate şi forţă, a unei apărări ce a ştiut să se grupeze şi să închidă la timp culoarele, a jocului bun prestat de jucători ca Maftei, Tincu, Săuan, Flutur, Tămaş, Dragomir, Cilincă, Cr. Ciorăscu, în general, comportări bune etapă de etapă. Materializată şi în prezenţa echipei în finala Cupei României, o premieră pentru universitari.
Demostene ŞOFRON F oto: E ugen O L A R IU
Clasament fin a l J997-/99S;
1. Dinamo 22 20 0 2 918^423 62
2. Steaua 22 19 13. ”1J” Clui 22 13 1
719-356647-418
6149
4. Farul 22 10 15. Timişoara 22 10 26. Foresta 22 9 17. Ştiinţa 22 9 08. REMIN 22 . 8 29. Lupeni 22 9 010. Bîrlad 22 8 011. Consig 22 7 112. Rapid 22 6 1
• au retrogradat în "A":• au promovat în D.N.: Constanţa
111212131213141415
600-552 ' 43 552-522 42 494-581 41 522-447 40438-505 40439-737 40 391-614 38 395-829 37 473-591 35
■A
1
v*y
Consig' Giurgiu şi Rapid Griviia Bucureşti şi CFR ”U” 16 Februarie Cluj 1997/’98 sau strălucirea bronzului
Memento22 iunie
• Meci memorabil, acum patru decenii, în 1958, la Baia Mare: echipastudenţească clujeană, pe atunci sub numele de " Ş tiin ţa ” - avînd ca antrenori pe Covaci Ştefan şi Sabaslău Nicolae, care au fost ajutaţi din punctul de vedere al condiţiei fizice de dr. ion Amăut - a susţinut un derby important cu formaţia locală, "Minerul" (fosta denumire a actualului F.C. Maramureş"). Localnicii au obţinut victoria cu 2-1 păstrînd şanse pe lîngâ "Şepcile roşii”, precum şi "Con/inul” din Hunedoara şi "Industria Sîrmei” din Cîmpia Turzii pentru promovare "Minerii” au marcat prin D o rn oszk i şi Rusu, iar singurul gol al studenţilor a fost înscris de mijlocaşul Viorel "Vişinei” Crişan, cu uri şut bombă de la vreo 25 metri! lată echipa clujeană: N icoară - Roman, Isac, Mureşan - dr. Georgescu, Crişan - Ivanovici, Petru E m il, Lutz, Suciu, Oroszhegyi. După meci un suporter băimărean a strigat cu o voce batjocoritoare către antrenorul Covaci care urca în autocar: "Aţi mîncat bătaie!”. La care nea Pişti, foarte laconic: "Da, dar în Divizia A tot noi vom merge!’ . A avut dreptate, iir ultimele două etape studenţi au obţinurdouă victoni ş şi-au asigurat^^ovgea^..
m i
TgggPl EVENIMENT luni, 22 iunie 1998 ( î l )
Oă mi si mie; ' _ ' 5-» » » _ _ ■de o
Ca si alta'laia şi acum, cînd inundaţiile ne afectează, străzileftijului colcăie de cerşetori. Unii te trag de pulpanele hainelor,j i îti smulg bucăţica de pîine din gură. Sînt cerşetori care sevată la geamurile maşinilor, la stopuri. Pretutindeni, cerşetori!pin cei mai jerpeliţi şi din cei cu uniforme călugăreşti. Acum,tind în jurul n ostru apele au făcut ravagii, lăsînd oamenii fărărecoltă sau cu gospodăriile distruse, o seamă de călugări de te®iri unde vin să ne ceară bani pentru construirea de biserici saumănăstiri. Asta în Ioc, dacă chiar au har de la Dumnezeu, să deacelor mai necăjiţi ca ei şi ceea ce au adunat pînă acum sau sămeargă în zonă, sâ pună şi ci osul.
Ceva mai încolo, două femei tinere se milogesc, arătînd - unaun prunc ce îi spînzură atîmat de gît, alta, o hîrtie pe care scriecă are şapte copii şi unul bolnav şi, în rest, eterna poveste. îndreptul femeilor un TV frînează brusc. Un domn bine îmbrăcatcoboară, Ie măsoară o clipă şi le propune un mod concret de acîştiga bani: sâ meargă cu el în zonele calamitate, cu maşinacmc duce cîte ceva sinistraţilor, să îi ajute la muncă şi, el, le vada cîte 10.000 de lei pentru fiecare oră lucrată. Desigur,cerşetoarele au slobozit cîte un potop de înjurături, cum nicimăcar minerii n-au mai auzit, zemoase şi suculente,-şi şi-aucontinuat, ceva mai încolo, vaitătura... Fraierii n-au decît să lecreadă şi să Ie plătească. Se pare că cerşetorii cîştigă mult maibine aşa, decît să pună mîna şi să facă ceva. Şi unde mai pui cănimeni nu Ie ia nici un impozit pe venituri. (?!) D .C . k
Stafia MIR va fi distrusăStaţia orbitală MIR urmează
să-şi încheie cei 14 ani de funcţionare în decembrie 1999, cînd va fi scufundată în Oceanul
-Pacific. ' —Altitudinea staţiei - care se
găseşte în prezent Ia 370 de km de Pâmînt - urmează sâ fie
redusă cu şase kilometri joi, graţie motorului navetei de aprovizionare Progress.
Programul de coborîre va dura 18 luni. Pînă la distrugerea definitivă a staţiei, trei echipaje se vor succeda Ia bordul MIR, între care unul ruso-francez.
Accident soldat cu mortDupă c e ‘apele Someşului au
jrovocat mul te problem e oamenilor, la sfîrşitul sâptămînii recute în comuna Jucu nu au
it nici evenimentele tragice. Astfel, pe şoseaua naţională Cluj- Napoca - Dej un autoturism Volkswagen Golf cu număr de Înmatriculare BN 02 FWX a provocat un grav accident rutier,
soldat cujnoartea unui cetăţean încă neiden tificat Ia data documentării noastre. Bărbatul decedat are vîrsta între 50-60 ani, Poliţia rutieră cercetînd cazul.
Necazurile nu vin niciodată singure. Se pare că ploile şi inundaţiile de pe valea Someşului
. Mic nu au fost îndeajuns. - SZ.Cs.
în jurul Gherlii grijile oamenilor nu au dispărut
La sfîrşitu l săptăm înii trecute locuitorii comunelor i n vecinătatea oraşului Gherla au fost în alertă. Şi nu numai din cauza Someşului Mic, ci şi a ' pîrîului Fizeş, care a dat multe bătăi de cap gospodarilor din zonă. De fapt, cele mai mari pagube m ateriale s-au înregistrat pe raza comunei Fizeşul Gherlei, unde 20 de famibi au şi fost evacuate. Au avut de suferit şi familiile de romi, care locuiesc la marginea satului, la ieşirea spre Ţaga.
Zeci de hectare de terenuri agricole sînt sub apă şi în hotarul satelor Mintiul Gherlei, Buneşti, Petreşti şi Salatiu. G rădinile de legum e ale renumiţilor agricultori din Mintiul Gherlei au fost, de asemenea, afectate de ploile abundente căzute la sfîrşitul săptămînii trecute. .
In oraşul Gherla, prin grija Consiliului local s-au luat m ăsurile de prevenire a
inundaţiilor. S-au săpat şanţuri de scurgere a apei, iar în vecinătatea sa tu lu i Băiţa cetăţenii au lucrat Ia consolidarea digului. Cu toate aceste măsuri, în imediata vecinătate a podului Someş de
. la intrarea în oraş dinspre Cluj- : Napoca apa a ieşit din matca
rîu lu i şi a p rovocat mari pagube materiale, distrugînd şi cîteva construcţii improvizate. Din cauza furtunii, în zona verde din centrul oraşului Gherla un brad frumos s-a rupt în două. Personalul muncitor de la RADP a acţionat imediat, şi în parc a curăţat aleile de crengile căzute.
De la Poliţia oraşului Gherla am afla t că la sfîrşitu l săptămînii trecute, circulaţia rutieră a avut de suferit hi urma inundaţiilor. Toate cele 92 străzi de pe raza urbei au fost circulabile. Oricum, situaţia este sub control.
SZEKELY Csaba
"Armată, dar nu la mama acasă!"
Opiniile Uniunii Naţionale a ’adrdor Militare în Rezervă şi' Ittagere exprimate în articolul Aimatâ, dar nu la mama acasă!” părut în ziarul dumneavoastră pei de 1 iunie a.c. demonstrează cunoaştere şi - înţelegere
uperficială a problemelor rapturilor omului implicate de aviciul civil alternativ, a cadrului
care reglementează în îomentul de faţă serviciul tanativ, precum şi a problemelor neretului. înainte de a încerca,ii jos, să arătăm de ce şi cum
tn ajuns la aceste concluzii, am W sâ facem cîteva declaraţii de principiu care să lămurească ispectele esenţiale ale problemei serviciului civil alternativ, ămnesty International nu se opune Aptului statelor de a cere1 cetăţenilor lor. de a efectua; serviciul militar sub arme şi de jsemenea nu se opune armatei şi incorporărilor în sine. Amncsty International are ca principală Ncupare prevenirea încălcării drepturilor omului aşa cum sînt ele definite în tratatele internaţionale. Jvînd în vedere Rezoluţiile comisiei ONU pentru Drepturile ™mlui şi Recomandările consiliului Europei pe problema piciului alternativ, România '™ie să îşi armonizeze legislaţia ®|i°nală cu prevederile europene; 15 domeniu. Pentru atingerea jeestor obiective, Grupul local
International Bucureşti a ' ™cipat activ la crearea Coaliţiei
Serviciul Civil Alternativ . a devenit membra fondator al Pjeia. Coaliţia pentru Serviciul «vii Alternativ este o structură
J“«mală rntre diferite tipuri de 8.amzaţii neguvemamentale
I lve în domenii diverse “Pitirile omului, tineret,
studenţesc, drepturi civice, minorităţi etnice, handicapaţi etc.) care doresc promovarea unor amendamente legislaţiei actuale astfel îneît să le poată fi oferită-; tinerilor posibilitatea de a opta pe motive de conştiinţă pentru un serviciu civil alternativ. Printre organizaţiile membre ale Coaliţiei se numără Asociaţia Pro Democraţia (Braşov şi Cluj), Asociaţia pentrir Apărarea Drepturilor Omului din România - Comitetul Helsinki (APADOR- CH), Centrul Logistic Tactic, Liga Pro Europa, Mişcarea Tinerilor pentru Pace, Service Civil International, Civitas Cluj, uniunile studenţilor din diferite universităţi din ţară ş.a. După cum se poate observa, nu credem că se poate afirma despre aceste organizaţii că sînt “dubioase cu iz de secte religioase care nu respectă prevederile / Constituţiei României”. Un alt aspect menţionat în articolul semnat de Uniune este cel prin care se afirmă că, rezumînd, Coaliţia ar urmări slăbirea capacităţii de lupta a armatei române. Nimic mai fals. Experienţa ţărilor care permit tinerilor efectuarea serviciului
: alternativ arată că în medie cifra celor care optează pentru acest serviciu nu depăşeşte 10 procente din numărul recruţilor. Pe de altă parte, România, prin tratatele internaţionale la care a aderat, este obligată să îşi reducă efectivele militare de la 210.000 oameni la 140.000. Este o problemă pe care cadrele militare încearcă să o rezolve şi credem că serviciul civil -alternativ poate fi o parte a răspunsului & ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului, Amnesty International consideră, că este esenţială recunoaşterea tuturor aspectelor de conştiinţă în procesul de stabilire ancelor care nu doresc efectuarea serviciului' militar sub arme, aşa cum este prevăzut în Recomandările Consiliului Europei şi în Rezoluţiile Comisiei ONU pentru
Drepturile Omului. Libertatea de ; gîndire, de conştiinţă şi religioasă este un drept fundamental al omului care trebuie respectat şi în România. în nici un caz nu putem fi de acord cu opinia Uniunii, care consideră că obiectivul Coaliţiei este de a promova serviciul civil alternativ în faţa celor care refuză efectuarea serviciului militar “pe motive de facultăţi, afaceri”. Serviciul civil alternativ oferit celor, care pe motive de conştiinţă refuză efectuarea-serviciului militar sub arme trebuie să aibă un caracter absolut civil şi să nu aibă o durată care să poată fi considerată punitivă şi menită să îndepărteze tinerii de la mdeplinirea acestui tip de serviciu alternativ. în ceea ce priveşte cunoaşterea şi înţelegerea cadrului legal care reglementează problema serviciului alternativ (adică: Constituţia României, Legea 46/1996 şi Hotărîrea de Guvern 618/1997), Uniunea Naţională a Cadrelor Militare în rezervă şi retragere exprimă cîteva opinii cel puţin surprinzătoare. în primul rînd, în ceea ce priveşte aspectul constituţional, atîta vreme cît textul Constituţiei prevede
/explicit că serviciul militar este obligatoriu pentru toţi cetăţenii români bărbaţi CU EXCEPŢIA CAZURILOR PREVĂZUTE DE LEGE (subl. ns.), ni se pare evident că remarca ulterioară prin care Uniunea trage concluzia că “tinerii de sex masculin în vîrsta 20-35 ani sînt obligaţi să satisfacă serviciul militar activ şi nu civil alternativ” este eronată, deoarece Legea 46/1996 prevede ca cetăţenii care pe motive religioase refuză îndeplinirea serviciului militar sub arme pot opta pentra serviciul utilitar alternativ. în al doilea rînd, referitor la Hotărîrea de Guvern 618/1997, Uniunea recurge la dezinformare în momentul în care afirmă că aceasta oferă “posibilitatea' ca tinerii apţi pentra serviciul militar, datorită convingerilor religioase, să
poată opta pentra serviciul militar alternativ, şi nu pentru serviciul
> civil alternativ”. Nicăieri în textul Hotărârii de Guvern sau al Legii 46/1996 nu apare termenul “serviciu militar alternativ” ci cel de “serviciu utilitar alternativ”. Coaliţia pentru Serviciul Civil Alternativ preferă folosirea termenului “serviciu civil alternativ” deoarece caracteristica definitorie a acestui serviciu este
.aspectul sau civil şi de aceea militează pentru introducerea acestui termen in locul celui de “serviciu utilitar alternativ”. Coaliţia pentru Serviciul Civil Alternativ nu îşi propune să ofere efectuarea unui serviciu “la mama acasă” celor care refuză efectuarea
. pe motive de conştiinţă a serviciului m ilitar sub arme. Coaliţia consideră că locurile în care aceşti tineri îşi pot desfăşura activitatea în serviciul comunităţii trebuie determinate de Direcţiile Judeţene de Muncă şi Protecţie Socială. Am dori să mai corectăm un aspect prezentat în mod deformat m articolul “Armată, dar nu la mama acasă” şi anume pe cel privind înscrierea de către Coaliţia pentru Serviciul Civil Alternativ a tinerilor pe tabele. .Coaliţia pentru Serviciul Civil-
. Alternativ nu a făcut decît să' strîngă semnături de susţinere pentru proiectatele amendamente pe care intenţionează să le înainteze Parlamentului şi Guvernului pentru modificarea legislaţiei actuale. Cu aceste observaţii, dorim sâ oferim cititorilor Adevărului de Cluj o
• informare corectă, asupra problemei serviciului civil alternativ, precum şi să arătăm Uniunii Naţionale a Cadrelor Militare în rezervă şi retragere că acţiunea, noastră nu este pornită nici din egoism, nici din laşitate sau interese obscure.:
■ - RaduGRUESCU Coordonator Proiect SCA
Grupul Local Amnesty International Bucureşti
- ( I )O lume în două litere i
General Motors ă avut o prezenţă fără precedent la World Vision ’98. Niciodată nu s-au prezentat atîtea vehicule şi tehnologii noi şi niciodată n-au fost expuse atîtea componente ale tuturor sectoarelor de activitate de la GM. Dar să nu uităm, GM nu are la această oră rivali. Şi, cu toate acestea, competiţia pentru mileniul III a început.
Şi , spune p r e ş e d i n t e;i e companiei, dl John F. Smith: "Ne străduim să facem un real compromis între mediul ambient şi autovehiculele pe care le producem. Tehnologia avansată aplicată ne ajută, în acest sens, mai mult ca pe, nimeni altul. Acest lucru se reflectă cel m ai bine în reamenajarea şi retehnologizarea C e n t r u l u i Renaissance din Detroit. Iar expoziţia
World Vision ’98 este evenimentul care captează impulsul unui GM revitalizat, o celebrare a drumului nostru spre secolul XXj, ca lider mondial al unei industrii dinamice".
Să faci în aşa fel îneît automobilul să fie compatibil cu mediul ambient este o prioritate în această industrie, iar GM este cel mai bine plasat în domeniu. S-au alocat importante resurse pentru realizarea unor vehicule de înaltă tehnologie.'Clienţii GM pot opta pentru o "călătorie curată" în oricare parte a globului s-ar afla.
Chevrolet Silverado Show Truck
Acura Integra Type R
Traducere şi adaptare Radu VIDA
(l2 ) luni, 22 iunie 1998 ULTIMA ORĂEmil Constantinescuapreciazâ câ naţional-comunismul este principala ameninţare la adresa stabilităţii europene
Cutia Pandorei e încă plină
urmare din pagina 1 \
confidenţial .cu subsemnatul’ nici în vis măcar, stau şi mă întreb: de ce tocmai acum a început cruciada informatorilor? Cine şi-a permis să sustragă probe din arhiva secretă a Securităţii? Ce răspundere are cel care pune în circulaţie documente compromiţătoare? Vor da vreodată socoteală autorii şantajelor ordinare? Un alt set de întrebări ar fi destinat .protagoniştilor* aflaţi de cealaltă parte a baricadei: dacă ştiau că sînt şantajabilir de ce n-au spus la timpul potrivit cu cine au colaborat, din moment ce tot n-au făcut mai nimic, ca informatori? Cum de se laudă cu faptul că n-au fost membri de partid (la vedere) şi-au acceptat o colaborare, adesea, lipsită de onorabilitate? Cum se simt cînd dau ochii cu v ic tim ele , f ie ele şi nepedepsite, ale rapoartelor lor? '
Un ultim set de întrebări es te ’ adresat autorităţii statale: dacă sînt puşi ia zidul infamiei vechii colaboratori, cu cine vor mai lucra serviciile secrete? Cui folosesc .scăpările’ dirijate de informaţii din instituţii ultrasecrete? Cum s-a ajuns ca, între ele, serviciile secrete să se răfuiască fără jenă?
Peste toate, rămîne o chestiune de fond. Tnainte eram în dictatură. Cei ce-au făcut compromisuri au măcar o scuză. Dar cei ce-au optat în pură democraţie să se pună în . slujba serviciilor externe şi interne au vreo motivaţie cît de cît rezonabilă?
Preşedintele Emil Constantinescu a apreciat că potenţialul cel mai exploziv care ameninţă, în prezent, stabilitatea europeană este naţional- comunismul.
Preşedintele Constantinescu a rostit, sîmbătă după-amiază, la Viena, discursul inaugural al Atelierului NATO privind deciziile politico- militare. Lucrările Atelierului NATO, care se desfăşoară în perioada 20-22 iunie, cuprind teme legate de securitatea şi stabilitatea europeană. Emil Constantinescu a apreciat că, în prezent, concepţia privind securitatea europeană conduce spre identificarea unor strategii active, în locul celor reactive.
El a arătat că este necesară trecerea de la răspunsuri ad-hoc în situaţii de criză la o abordare axată pe prevenirea crizelor. “Lecţia ultimilor 50 de ani este că singurele mecanisme eficace - şi singurele costuri materiale şi umane suportabile - aparţin politicilor preventive”, a precizat preşedintele Constantinecu. E f a apreciat că, în procesul de prevenirea crizelor care pot ameninţa stabilitatea europeană, trebuie identificate atît noile tipuri de riscuri, cît şi organizaţiile său structurile capabile să gestioneze politic potenţialul de conflict.
Emil Constantinescu s-a referit, în acest context, şi la conflictele interetnice, arâtînd că acestea sînt “o fatalitate” în Estul sau Sud-Estul E uropei. C onflictele in teretn ice devin periculoase şi durabile în condiţiile existenţei unor grupuri importante, “solide ’ din punct de vedere economic, şi pentru care “nu există altă soluţie de supravieţuire d£cît haosul, crima şi moartea”, a arătat Constantinescu. El a precizat că în mod invariabil, aceste grupuri cuprind reprezentanţi ai structurilor comuniste care nu
pot să se adapteze noului context, şi anume structuri ale poliţiei politice, funcţionari ai partidului unic,- “relicve ale protipendadei comuniste”. Preşedintele Constantinescu a
. relevat, de asemenea, că procesul de tranziţie din fostele state comuniste implică dificultăţi economice care reprezintă şi potenţiale de instabilitate.
El crede că “cel mai important obiectiv care trebuie fixat astăzi este susţinerea acestor procese de democratizare din Centrul şi Estul Europei”. “Succesul tranziţiei în Europa Centrală şi de Est reprezintă un factor vital al stabilităţii întregului continent”, a avertizat Constantinescu. • ;
El s-a referitşi la noile pericole care ameninţă securitatea europeană şi care sînt reprezentate de crima organizată, terorism, migraţia ilegală, instabilitatea economică şi degradarea mediului înconjurător. ,
Conţinutul conceptului de securitate este, în prezent, mai puţin axat pe componenta militaro- strategică şi, din ce în ce mai mult, pe aspectele economice, politice şi ecologice, a arătat
-preşedintele Constantinescu. Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, Wesley Clark şi preşedintele Comitetului Militar NATO, gen. Klaus Naumann s-au referit, de asemenea, în discursurile lor, la noile valenţe ale conceptului de securitate europeană. Ei au apreciat că NATO a dobîndit capacitatea de a face faţă noilor riscuri de securitate, şi anume terorismul şi crima organizată. Alianţa Nord- Atlantică se adaptează, de la ceea ce a fost aproape exclusiv securitate politico-militară, la alte tipuri de riscuri, au mai arătat oficialii NATO.
findrai Marga îşi exprima din nou public opoziţia faţa de înfiinţarea unei universităţi maghiare
urmare din pagina 1
U D M R : ' conştientizează obstacolul reprezentat de Andrei Marga. Intr-o primă luare de poziţie critică faţă de ministrul clujean, socotit, în etapa iniţială a revendicărilor U D M R , purtătorul ideilor progresiste. în materie de învâţămînt în limba maternă,
UDMR Cluj dă termen pînă în octombrie pentru înfiinţarea universităţii maghiare v_________________ * urmare din pagina 1___________________________ '
de vineri, decizia de constituire a comisiei pentru înfiinţarea unei universităţi de stat cu predare In limba maghiară, deoarece o parte a miniştrilor a ridicat, obiecţii cu privire la proiectul de hotărîre.
Liderii coaliţiei majoritare şi premierul Radu Vasile au convenit, în urmă cu două săptâmîni, ca pînă la sfîrşitul lunii iunie guvernul să înfiinţeze o comisie de evaluare a înfiinţării unei universităţi de stat cu predare în limba maghiară. Liderul UDMR, Marko Bela, a declarat atunci că a primit asigurări privind înfiinţarea universităţii de stat, însă aşteaptă ca promisiunile să se înfăptuiască.
Marko Bela i-a cerut lui Andrei M arga să decidă dacă ’ respectă sau nu înţelegerile conVenite la nivelul coaliţiei de guvemămînt’ .
Probabil însă că Marga, unul dintre cei mai populari miniştri' ai cabinetului Radu Vasile, nu are motive' de îngrijorare în privinţa avertismentului dat de UDMR. El îşi arată deschis opoziţia faţă de modul în care UDMR interpretează acordul. liderilor coaliţiei şi solicită ca românii să fie egali ca număr cu maghiarii în comisia care va discuta pe tema înfiinţării universităţii maghiare. ’Văzînd propunerile făcute pentru “comisia de evaluare" de către ministrul delegat pentru m inorităţi, solicităm ca intelectualii de origine etnică română să fie cel puţin în număr egal cu cei propuşi din partea minorităţii maghiare", precizează comunicatul.
Ghilimelele pe care ministrul Andrei Marga le-a utilizat cînd s-a referit la comisia de evaluare nu sînt întîmplătoâre. Speculînd afirm aţiile contradictorii ale liderilor coaliţiei, Andrei Marga apreciază în comunicat că o comisie de genul celei care s-a convenit să fie formată nu trebuie să aibă ca obiect găsirea modalităţii de înfiinţare a universităţii maghiare, ci o evaluare academică a situaţiei specializărilor în limba maghiară în universităţile din România.
"Trebuie realizatăinformarea onestă a publicului asupra progreselor pe care ţara hoastră le-a făcut în dezvoltarea şi reforma învăţăm întului superior,inclusiv în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor ridicate de reprezentanţii maghiari", afirmă Andrei Marga.
Administraţia publică locală, de la mediocru în josLa doi ani după alegerile locale
şi parlamentare, cetăţenii ău dreptul să afle ce-au făcut în acest timp mandataţii Jor. Numiţi pentru a fi în slujba contribuabililor, puţini îşi mai aduc aminte de acest amănunt pe parcursul mandatului. Problema este câ, după in tox icarea cu promisiuni electorale, cei care şi-au atins scopul reiau acelaşi repertoriu, tocmai la jumătate de mandat
Fundaţia Pro D em ocraţia a considerat că este necesară o evaluare măcar sumară a faptelor. Ceea ce au făcut cei 20 de tineri pro - nu este un sondaj de opinie reprezentativ, întocmit după toate regulile, aşa cum recunosc chiar ei.
Sâptămma trecută pe parcursul unei zile, în trei puncte ale oraşului (în P -ţa U nirii, M ărăşti şi strada Gheorghe Doja) au fost distribuite cca 1.000 de chestionare tuturor celor dornici să aprecieze activitatea consilie rilo r, prim aru lu i şi a executivului. Cu . to t neconfonnismul acestei acţiuni, este interesant de cunoscut părerile a 1.000 de clujeni şi, de ce nu, a unui viceprimar, dl Nicolae Ruja. Pentru a nu-şi supăra şeful, domnia sa îşi apreciază activitatea cu nota opt, dar cu indulgenţă. în ce priveşte nota pe care crede că ar primi-o de la cei care i-au ales, domnia sa este de părere că ar fi şase, dacă s-ar raporta la un oraş din yest, şi 9
sau 10 dacă comparaţia este cu alte oraşe din ţară. Visul domnului vice nu s-a adeverit, nota fiind de .7,43.
Comparativ cu situaţia de acum doi ani, în cîteva domenii, clujenii sînt de părere că s-a bătut pasul pe loc. Părerea este valabilă pentru alim entarea cu apă potabilă, termoficare şi gaze, ordinea şi liniştea publică şi profesionalismul funcţionarilor Primăriei: în opinia celor întrebaţi, au fost cît de cît mai bune transportul local, starea drumurilor, curăţenia şi iluminatul stradal. în ce priveşte situaţia clinilor, clujenii sini de părere că s-a înrăutăţit simţitor. Cînd a fost de acordat note, majoritatea au optat pentru punctaje sub opt. Media
generală acordată Primăriei Cluj- Napoca â fost de 7,43, ceea ce înseamnă că este echivalentul unei prestaţii între mediocritate şi bine.
Poate fi o notă bună sau nu, reprezentativă sau nu. Cert este câ, la jumătate din mandat, electorii nu sînt mulţumiţi de prestaţia celor aleşi. Timpul a expirat pe jumătate
-farăsăştim dacă e de bine sau de rău pentru contribuabilul clujean. Dacă despărţim activitatea regiilor, de sine stătătoare de altfel, de activ itatea funcţionarilor din „Funărie”, acestora din urmă li se poate acorda calificativul de la mediocru în... jos.
Luminiţa. PURDEA
Veniţi cu hoi!Să vă f ie clar, vom cîştiga iar!
Naţionala României se înfruntă astăzi cu/w ' Nu cred să existe persoană, amatoare ori ng ? fotbal, care să nu viseze un rezultat fav0r,u tricolorilor. Să dea Dumnezeu să fie cum ne dJJ In această fericită eventualitate, se va repeta fw1 de după meciul cu Columbia. Toate-ar fi bune frumoase, dacă n-ar exista riscul exagerărilor s-au soldat, data trecută, cu autoturisme avarii distrugeri ale bunurilor de inventar aparţk domeniului public (abajururi, bănci, steaJ demontate din locurile lor, sticle sparte, autobus" troleibuze ciopîrţite' pe dinăuntru). Cu toî; frumuseţea bucuriei trăite în comun, urmările fes/ în stradă nu fac bine nimănui.' Astăzi vom. rezultatul mai tîrziu decît lunea trecută. Noaptea fi un protector şi mai bun pentru microbiştii manifestări agresive. Soluţii de combatere a exces, sînt relativ puţine. Prezenţa adulţilor care tempereze elanul tinereţii ar mai atenua ieşi distrugătoare. La fel cum prezenţa autoritjj administrative, alături de poliţiştii (care au fei . post lunea trecută), ar orienta pe drumul cel t., tentativele belicoase, la gîndiţi-vă dumneavoa microbişti clujeni, ce bucurie ar-fi pentru nois: avem alături, astă seară, după o dorită victorie tricolorilor, în mijlocul nostru pe prefect; subprefe primar, viceprimari, directori de regii," fotbalis, pensionaţi, formaţii de muzică uşoară, instrumenţ vipuri şi iar vipuri.
Ne-am distra mai bine şi mai puţin pâgui împreună! Veniţi cu noi şi vom avea, cu top, cîştigat! \ - M,t
Telenovelele şi fotbalTn plin sezon fotbalistic pe micile ecrane, am fe
foarte curioşi să aflăm cum decurg lucrurile în farri tradiţionale, în care femeile sînt mari amatoare telenovele, la concurenţă cu meciurile. După a mi-am putut foarte repede da seama, ca de femeile sînt cele învinse şi de această dată. ghinion al acestora este faptul că meciurile îi aceeaşi oră cu unele din cele mai vizionate telenoi la momentul actual. Desigur, asta n-ar fi o problsri pentru familiile în care există două televizoare; aceste cazuri sînt destul de rare, aşa cum din mini-sondajul realizat' zilele trecute în ere nostru. Întrebarea pe care am adresat-o mai înglui mai în serios (de răspuns ni s-a răspuns t fost “ Apucaţi să urmăriţi serialul preferat de n i campionatului de fotbal?".- A. C,(vînzătoare stradală): ‘ Nu pot să mă uit la seriale, nici la altceva la televizor cît ti meci, din cauza soţului. Mai bine îmi fac cevata: în casă". •
F.R.(agent publicitar): “ Ca norocul. serialul* preferat, Sunset Beach, este difuzat chiar W începerii meciului, deci nu trebuie să mă est nimeni pentru dreptul de a mă uita la TV.
N.S.(casnică, “tînără" şomeră): “Serialul mea suflet, Maria, de pe PRO TV, îl urmăresc aproape fiecare zi, liniştită fiindcă soţul meu nu e micii el se uită mai mult la ştiri".
G.G.(ospătară): “ Soţul meu ar scrie, dacă arp pe uşa de la sufragerie: interzis accesul femeie perioada meciurilor. Nici vorbă să pot urmări se» preferate în prezenţa bărbatului meu, care face*- numai la cuvîntul «telenovele». Dar noi, femeie ce sîntem de vină, că, de la un timp atîta (iei rămîn şi nouă drept consolare, serialele". -
F.M.(secretară): “Eu nu mă dau în vînt după seria mă uit doar la Seinfeld şi la Dosarele X, dar nu < supăr să mă uit şi la un meci mai spectaculos, ar fi cele în care joacă echipa noastră".
Am mai întîlnit şi cazuri de familii în care băi mai domni, pleacă la meci pe una din terasei oraş sau merg acasă la unii prieteni sau la ţ* Oricum, astăzi toată lumea va fi, sperăm, la # Hai România!!! „
C o r in a G A P
OFERTA EXCEPŢIONALA PENTRU ACEST SEZON ESTIVAL !
sm z-m cm w ep e m u z M U R tm o m o m
IDEALE PENTRU DOZATOAREI
O F E R IT E DE:
FARES - ORASTIE JUD. HUNEDOARATEL. 054-247.572 FAX. 054-241.942
DEPOZITUL FARES - CLUJ NAPOj STR. PARTIZANILOR NR. 120 TEL. 435.2»
. . . - .Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului!Cornerţjlur udeţului Cluj. sub n r . J / 12/308 din 22.03.1Ş91 »d fiscal R 204469
ILIE CÂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19.28.28;E-mail.adevcj@ mail.dntcj.ro
Secretar de redacţia Tel/fax:de serviciu: Maria SÂNGEORZAN 19.74.18
REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social, Cultural: 19.74.90 şi 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacjia Oej: tei/fax; 21.60.75 TIPARUL EXECUTAT LA
1
