GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură,...

193

Transcript of GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură,...

Page 1: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în
Page 2: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

GUILLAUMEMUSSO

CE-AŞFIEUFĂRĂTINE?TraduceredinlimbafrancezăşinotedeDianaMorăraşuTitluloriginal:QUESERAIS-JESANSTOI,2009

Page 3: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Guillaume Musso (născut în 1974) este unul dintre cei mai populari scriitorifrancezi contemporani. Se prezintă simplu: „Guillaume Musso, născut la Antibes,romancier.”Încădelavârstadezeceaniafostsigurcăvascrieromane.Mamalui,bibliotecară,i-atrezitgustulpentruliteratură,hrănindu-lcu„Proustlabiberon”.Lanouăsprezeceani,MussoaplecatînStateleUnitealeAmericii,undes-aîndrăgostitdeNewYork.S-a întors înFranţaplinde ideipentru romanelesale.Adebutat în2001,curomanulSkidamarink.Ideearomanuluicarei-aaduscelebritatea(EtAprès,2004)i-avenitdupăceatrecutprintr-oexperienţăterifiantă:ladouăzecişipatrudeani,asuferitungravaccidentdemaşină,carel-afăcutsăreflectezelasensulvieţiişilaposibilitateacaeasăsesfârşeascăpeneaşteptate.Următoarele sale romane – Sauve-moi (2005),Vei fi acolo? (Seras- tu là? 2006;

EdituraALLFA,2010),Parcequejet’aime(2007),Jerevienstechercher(2008),Ce-asfieufărătine?(Queserais-jesanstoi?2009;EdituraALLFA,2011),Fatadehârtie(Lafilledepapier,2010;EdituraALLFA,2010)–aufostlafeldebineprimitedepublic,unelefiindîncursdeadaptarecinematografică.Voceaautorului:„Întotdeaunami-amdoritsăscriuromanepopulare–însensul

bunaltermenului–adicăromanesinonimecuplăcereadeaciti.”GuillaumeMusso

Page 4: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

LuiIngrid,

aceastăpovestescrisăînmagiadureroasăaaceleiiernidedemult…

Amcrezutîntotdeaunacănebuniapasiuniloredepreferatînţelepciuniiindiferenţei.

AnatoleFRANCEOcunoaştemcutoţiipreabine…Singurătateaastacareneroadecândşicând.Carenesaboteazăsomnul,carenefacezorilesăputrezească.Etristeţeaprimeiziledeşcoală.Eatuncicândelsărutăofatămaifrumoasăîncurtealiceului.EOrlysauGaradeEstcândoiubireiasfârşit.Eprunculpecarenu-lvommaizămisliniciodatăîmpreună.Uneorisunteu.Uneorieştitu.

Darcândşicândedeajunsdoaroîntâlnire…

Page 5: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

1Învaraaceeadedemult…

Primaiubireeîntotdeaunaşiultima.TaharBENJELLOUN

SanFrancisco,CaliforniaVaralui1995Gabriellearedouăzecideani.Eamericancă,studentăînanultreilaUniversitateaBerkeley.Învaraaceeadedemult,seîmbrăcadeobiceicuoperechedeblugidecoloraţi,ocămaşăalbăşiogeacădinpielestrânsă în talie.Pletele lungi,drepteşiochiieiverzicusclipiriauriiofacsăsemenecufotografiileluiFrançoiseHardy{1}făcutedeJean-MariePérier{2}înanii1960.Învaraaceea,îşiîmpărţeazileleîntrebibliotecadincampusşiactivitateadepompiervoluntarlacazarmadinCaliforniaStreet.Învaraaceeadedemult,vatrăiprimaeimareiubire.

Martinaredouăzecişiunudeani.Efrancezşitocmaişi-aluatlicenţaînDreptlaSorbona.Învaraaceeadedemult,aplecatdeunulsingurînStateleUnite,pentrua-şiperfecţionaenglezaşipentruadescoperiţaradininterior.Cumnuaveaoparaînbuzunar,şi-a luatslujbemărunte,muncindmaibinedeşaizecideorepesăptămână:chelner,vânzătordeîngheţată,bucătar…Învaraaceeadedemult,pleteleluinegre,nicilungi,niciscurte,îlfăceausăsemenecuAlPacino,celdelaînceputulcarierei.Învaraaceeadedemult,vatrăiultimaluimareiubire.

CafeneauaUniversităţiiBerkeley—Hei,Gabrielle,oscrisoarepentrutine!Tânăra,aşezatălaomasă,îşiridicăochiidincarte:—Cum?— O scrisoare pentru tine, frumoasa mea! repetă Carlito, administratorul

localului,punândunplicdeculoarecremalăturidecanaeicuceai.Gabriellese-ncruntă:—Delacine?—DelaMartin,francezu’.Şi-aîncheiattreabape-aici,daratrecutdedimineaţă

şi-alăsatasta.Gabrielleseuitănedumeritălaplic,şi-lstrecoarăînbuzunarşiiesedincafenea.Imensul campus verde, dominat de clopotniţă, este scăldat într-o atmosferă

estivală. Gabrielle bate în lung şi-n lat aleile şi potecile parcului până găseşte obancăliberă,laumbracopacilorseculari.Acolo,însingurătate,deschidescrisoareacuunamestecdeteamăşicuriozitate.

*

Page 6: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

26august1995DragăGabrielle,Voiamdoarsă-ţispuncămâineplecînapoiînFranţa.Să-ţispundoarcăpentrumine,dintoatăaceastăvacanţăcaliforniană,nimicnua

însemnatmai mult decât cele câtevamomente pe care le-am petrecut împreună încafeneauacampusului,vorbinddesprecărţi,desprefilme,despremuzică,şipunândlumealacale.Să-ţi spundoar că, nu odată, taremi-ar fi plăcut să fiu un personaj de ficţiune.

Pentrucăîntr-unromansauîntr-unfilmeroularfifostmaipuţinneîndemânaticînaofacepeeroinăsăînţeleagăcăoplacecuadevărat,căîifacemareplăceresăsteadevorbăcueaşicăsimtecevaaparteoridecâteoriopriveşte.Unamestecdeblândeţe,dedurereşideintensitate.Ocomplicitatetulburătoare,ointimitatealeasă.Cevarar,cenuamaisimţitînainte.Cevacenicimăcarnuaveahabarcăexistă.Să-ţispundoarcăîntr-odupă-amiază,cândne-asurprinsploaia înparcşi ne-am

adăpostitsubportalulbibliotecii,amsimţit,caşitine,cred,acelmomentdetulburareşideatracţiecare,preţde-oclipă,ne-adestabilizat.Înziuaaceea,ştiucăafostcâtpecesănesărutăm.Nuamfăcutpasulpentrucătumi-aipovestitdespreiubitultău,careseaflăînvacanţăînEuropaşicăruianu-iputeaifinecredincioasă,darşipentrucănuvoiamsă fiu, înochii tăi,un tip „ca toţi ceilalţi”, care te agaţă fără ruşine şiadeseorifărărespect.Cutoateastea,ştiucă,dacăne-amfisărutat,aşfiplecatcuinimaplinădefericire,

fărăsă-mipesedeploaiesaudevremebună,câtăvremeaşfiînsemnatceva,câtdepuţin,pentrutine.Ştiucăsărutulacelam-arfiînsoţitpestetot,vremeîndelungată,caoamintirepreţioasădecarem-aşfipututagăţaînmomenteledesingurătate.Dar,laurmaurmelor,mulţispuncă,defapt,celemaifrumoasepoveştideiubiresuntcelepecarenuamapucatsăletrăim.Aşadar,cineştie,poatecăşisărutărilepecarenuleprimimsuntcelemaiintense…Voiamdoarsă-ţispuncă,atuncicând teprivesc,măgândesc laceledouăzeci şi

patrudecadrepesecundăaleuneiimaginicinematografice.Latine,primeledouăzecişi trei de cadre sunt luminoase şi radioase, dar al douăzeci şi patrulea emană otristeţe profundă, ce contrastează cu lumina pe care o porţi în tine. E ca o imaginesubliminală,obreşăîntunecatăînaceastăstrălucire,ofaliecaretedefineştecumaimultăsinceritatedecât înşiruireacalităţilor sausucceselor tale.Demulte orim-amîntrebat ce te face să fii atât de tristă, demulte ori am sperat că o să-mi vorbeştidespreasta,darnuaifăcut-oniciodată.Voiam doar să-ţi spun să ai mare grijă de tine, să nu te laşi contaminată de

melancolie. Să-ţi spun doar să nu permiţi celei de-a douăzeci şi patra imagini sătriumfe.Sănuîidaipreadesvoiedemonuluisăi-oiaînainteîngerului.Să-ţispundoarcăşimiemi-aipărutmagnificăşisolară.Darastaţisetotspune,

desigur,decincizecideoripezi,ceeace,înceledinurmă,mătransformăşipemineîntr-untipcatoţiceilalţi…Însfârşit,să-ţispundoarcănutevoiuitaniciodată.

Page 7: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Martin

*

Gabrielleîşiînalţăcapul.Inimai-aluat-orazna,căcinuseaşteptalaaşaceva.Încădelaprimelerândurişi-adatseamacăscrisoareaeracutotulspecială.Ştia

şieapreabinedespreceeravorba,fireşte,darnutocmaidinaceastăperspectivă.Priveşteînjur,deteamăcanucumvachipulsăîitrădezeemoţiile.Cândasimţitcăochii i se umplu de lacrimi, a părăsit campusul şi a luat metroul spre centruloraşuluiSanFrancisco.Şi, cumstătea eaaşapeun locdin vagonulmetroului,mintea îi pendula între

uimireastârnitădescrisoarealuiMartinşiplăcereadureroasăpecareoresimţisecitind-o.Căcidoarnu-iacordacinevaacestgendeatenţietoatăziua,bunăziua.Şinu zăboveştepreades cinevamai curândasuprapersonalităţii tale, decât asupratuturorcelorlaltecalităţi.Toată lumea o credea puternică, sociabilă, în timp ce ea era fragilă şi puţin

dezorientatădecontradicţiileeidefemeietânără.Oamenicareocunoscdeanibunihabarn-audetoateacestefurtunidinsufletulei,întimpceelaştiuts-ociteascăşisă-nţeleagătotulîndoarcâtevasăptămâni.În vara aceea nepereche, căldura a pârjolit coasta californiană, neocolind San

Francisco,înciudamicroclimatuluisău.Învagon,călătoriisuntfărăvlagă,deparc-arfifostbuimăciţidetoropealaestivală.DarGabriellenuesteacolo,printreei,căcis-a transformat brusc într-o eroină medievală, cufundată într-o epocă acavalerismului. Epoca în care îşi făcea apariţia amorul curtenesc. Chrétien deTroyes{3} tocmai i-a trimisunrăvaşşiehotărâtsă transforme încevamaiprofundprieteniapecareeai-opoartă…Citeşteşireciteştescrisoareacareîifacebine,careîifacerău.„Nu,MartinBeaumont,nueştiuntipcatoţiceilalţi…”Citeşteşireciteştescrisoareacareolasăfericită,disperată,nehotărâtă.Atâtdenehotărâtă,încâtuităsăcoboarelastaţiaei.Ostaţieînplusdestrăbătut

princăldurăpentruaajungeacasă.Bravo!Halaleroină,n-amcezice!Welldone!{4}

*AdouaziOra9dimineaţaAeroportulSanFranciscoSFOPlouă.Încă pe jumătate adormit, Martin îşi înăbuşă un căscat şi strânge bine bara

autobuzuluicususpensiiobosite,careseclatinălaunviraj.Eîmbrăcatcuohainădinmoleschin aruncatăpeumeri, o perechedeblugi găuriţi, bascheţiuzaţi şiuntricoucuemblemaunuigruprock.

Page 8: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Învaraaceeanepereche,toţitineriiparsăaibăcevadinKurtCobain.În mintea lui se bulucesc toate amintirile celor două luni petrecute în Statele

Unite.Aregândurileşisufletulpline.Californial-apurtatatâtdedepartedeÉvryşideperiferiapariziană!Laînceputulverii,segândeasădeaconcurspentrupostuldeofiţer înpoliţie, dar vacanţa asta care a semănat cuun rit de trecere a schimbattotul.Puştanuldinsuburbiiacăpătatîncredereînelînsuşiînaceastăţarăîncareviaţa e la fel de dură ca oriunde altundeva, dar în care oamenii şi-au păstratsperanţaşiambiţiadea-şirealizavisele.Iarvisulluiestesăscrie.Poveşticaresă-iînduioşezepeoameni,poveştialeunor

persoaneobişnuitecăroraliseîntâmplălucruriextraordinare.Pentrucărealitateanuîiestedeajunsşipentrucăficţiuneaafostmereuprezentăînviaţalui.Decândera mic, eroii săi preferaţi l-au ajutat adesea să scape de suferinţe, i-au alinatnecazurileşidezamăgirile.I-aualimentatimaginaţia,i-aurafinatemoţiile,ajutându-lsăpriveascăviaţadintr-operspectivăcares-ofacăacceptabilă.Cursa venită dinspre Powell Street îşi lasă călătorii în faţa terminalului

internaţional. Înaglomeraţie,Martin îşi înşfacăchitaradeperaftulpentrubagaje.Încărcatcauncatâr,coboarăultimuldinautobuz,sescotoceşteprinbuzunaredupăbiletşi,cunasu-nvânt,încearcăsăseorientezeînacestlabirinturban.Nuovedeimediat.Eaşi-aparcatmaşinaaiurea,pedouălocuri,lăsând-ocumotorulpornit.Gabrielle.Eudădeploaie.Îiefrig.Tremurăpuţin.El,Easerecunosc.El,Eaaleargăunulsprecelălalt.Sestrâng înbraţe, cu inimilebubuind,aşacumo facemdoarprimaoară,când

încămaicredem.Apoieazâmbeşteşi-lprovoacă:—Aşa,vasăzică,MartinBeaumont,chiarcrezicăsărutărilepecarenuleprimim

suntcelemaiintense?Şisesărută.Gurilelorsecaută,răsuflărileseamestecă,pleteleudeliseîncâlcesc.Elîşiţine

mânapeceafaei,ea–peobrazullui.Înpripă,schimbăstângacevorbedeiubire.Eaîicere:—Mairămâi!Mairămâi!Elnuştie încă,darnuvaaveapartedecevamaibuntoatăviaţalui.Cevamai

pur,mai luminos saumai intensdecât ochii verzi aiGabriellei care scânteiază înploaieîndimineaţaaceleiverinepereche.Şidecâtvoceaeicareîlimploră:—Mairămâi!

*SanFrancisco28august–7septembrie1995

Page 9: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

După ce a plătit un supliment de 100 de dolari,Martin şi-a putut amânadataplecării.Osumăcareîivapermitesătrăiascăcelemaiimportantezeceziledinviaţalui.Seiubesc.PrinlibrăriiledepestradaBerkeley,undeîncămaipluteşteparfumulboemei.Într-uncinematografdepestradaReid,undenuauapucatsăvadămarelucru

dinLeavingLasVegas,într-atâts-aupierdutînmângâierişisăruturi.Într-unrestaurantmicuţ,înfaţaunuienormhamburgerhawaiiancuananasşia

uneisticledeSonoma.Seiubesc.Se prostesc, se joacă precum puştanii, se ţin strâns de mână şi aleargă de-a

lungulplajei.Seiubesc.într-ocamerădecămin, încareel improvizeazăpentruea lachitarăoversiune

inedităamelodieiLaValseàmilletemps,aluiJacquesBrel.Eadanseazăpentruel,laînceputlanguros,apoidinceîncemairepede,învârtindu-se,ridicândbraţele,cupalmeleîndreptatesprecercaundervişrotitor.El îşi lasă instrumentulşisealăturătransei.Formeazăuntitirezcaresfârşeşte

prinaseprăvălipepodea,unde……seiubesc.Plutesc,zboară.SuntDumnezeu,suntîngeri,suntsinguri.Lumeadin jurul lordispare şi se reduce launsimpludecorde teatru,ai cărui

uniciactorisuntei.Seiubesc.Cuoiubirecarele-aintratînsânge.Într-obeţiepermanentă.Înclipăşiîntrueternitate.Şi,înacelaşitimp,teamaepretutindeniTeamadelipsaceluilalt.Teamadeasetrezifărăoxigen.Ecertitudineşiconfuzie.E,deopotrivă,tunetşinimicire.Eceamaifrumoasădintreprimăveri,ceamaiviolentădintrefurtuni.Şitotuşi,seiubesc.

*Îliubeşte.Înmiezdenoapte.Înmaşinaei,pecareaoprit-oîntr-oparcaredinTenderloin,cartierulfierbinteal

oraşului. Radioulmaşinii vibrează în sunete de gangsta rap şi „Smells Like TeenSpirit”{5}.Edrogulprimejdiei,trupulceluilaltcareseunduieşteînplinbaletalfarurilor,sub

ameninţareadeafiatacaţidevreogaşcăsausurprinşidegabori.

Page 10: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Dedataasta,nueamorgen„buchetdetrandafiri”,unamorde„vorbedulci”.Eoiubire„încinsăcafierulînroşitînfoc”,încaremaimultsmulgidecâtdai.Înnoapteaasta, între ei, e injecţia cu heroină, e liniuţa de cocaină, e iureşul de energie aldrogatului. Vrea să îi arate cealaltă faţă a ei, zona aceeamai aspră, din spateleimaginii romantice: breşa de întuneric, cel de-al douăzeci şi patrulea cadru pesecundăalimaginiicinematografice.Vreasăvadădacăovaurmapeacestterensaudacăovaabandonaîndrum.Înnoapteaasta,numaiesteiubita,ciamantalui.

BecausethenightbelongstoloversBecausethenightbelongstous.{6}

*

Oiubeşte.Cublândeţe.Peplajă,înzori.Eaaadormitpehainalui.Elşi-apuscapulpepânteculei.Doi iubiţi tineri, învăluiţi de vântul călduţ, sub lumina roşiatică a cerului

californian.Cutrupurilerelaxate,cu inimilecusute, lipiteunadecealaltă, întimpcemicul

aparatradiopuspenisipdifuzeazăobaladădedemult.

*8septembrie1995Ora9dimineaţaAeroportulSanFranciscoSfârşitulvisului.Seţindemânăînholulaeroportului,înmijloculmulţimiişizgomotului.Realitateaasfârşitprinacâştigameciulcuiluziauneiiubiriînafaratimpului.Şiebrutal.Şidoare.Martin caută privirea Gabriellei. În dimineaţa asta, din ochii ei au dispărut

sclipirileaurii.Nuştiucesă-şimaispună.Şiatuncisestrângînbraţe,seagaţăunuldealtul,fiecareîncercândsăgăseascăîncelălaltforţacareîilipseşte.Gabrielleemaitaredecâtellajoculăsta.Eaştiusecăfuradelaviaţăaceleziledefericire,pecândelcrezusecăvorduraveşnic.Cutoateastea,eiîiestefrig.Atuncielîşiscoatehainadinmoleschinşii-opunepe

umeri.Earefuzălaînceput,caşicumarvreasăspună„Suntodură”,„N-ampăţitnimic”,darelinsistă,pentrucăvedepreabinecătremură.Larându-i,eaîşidesfacedelagâtlănţişoruldinargint,decareatârnăomicuţăCruceaSudului.Îistrecoarăbijuteriaînpalmă.Ultimulapel.Suntobligaţisăsedespartă.Eloîntreabăpentruultimaoară:

Page 11: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

—ChiarîliubeştipeprietenulălaaltăucarecălătoreşteprinEuropa?Dar, ca de fiecare dată, ea îi pune un deget pe buze şi îşi coboară privirea-n

pământ.Atunciceledouătrupurisedesfacşielseîndreaptăsprezonadeîmbarcare,fără

să-şidezlipeascăprivireadeea.

*9septembrieParisAeroportulCharlesdeGaulleDupădouăescaleşimulteîntârzieri,zborulAerLingusaterizeazăpeAeroportul

Roissy la sfârşitul după-amiezii. La San Francisco era încă vară. La Paris, e dejatoamnă.Cerulenegru,cerulesumbru.Puţin debusolat, cu ochii roşii de nesomn, Martin îşi aşteaptă bagajele. Pe un

ecrande televizor, oblondăsiliconatăurlă: „Domnulmi-adat credinţa.”ApărăsitAmericaluiClintondimineaţa,aajunsînFranţaluiChiracseara.Îşidetestăţara,căciţaraluinueaGabriellei.Îşi recupereazăvalizaşichitara,apoipune lapunctplanulpentrudrumulspre

casă:RERB{7}pânălastaţiaChâtelet-LesHalles,RERDîndirecţiaCorbeil-EssonnespânălaÉvry,apoiautobuzulsprecartierulPyramides.Arfivrutsăserupădelumecu ajutorul muzicii, dar bateriilewalkman-ului îşi dăduseră de mult sufletul. Edescumpănit, dezorientat, ca şi cum i s-ar fi injectat venin în inimă. Apoi devineconştient că lacrimile îi şiroiesc pe obraji şi că omână de golănaşi din cartier seholbează,bătându-şijocdeel.Încearcăsă-şivinăînfire:nusecadesădaisemnedeslăbiciune în Évry, într-un autobuz care merge spre Pyramides. Aşa că întoarcecapul,darîşidăseama,pentruprimaoară,cănuvadormicueaînnoapteaasta.Şilacrimileîncepsă-icurgăiar.

*Miezulnopţii.Martinpărăseştecămăruţapecareoocupăînapartamentulsocial{8}albunicilor

săi.Liftulestricat.Nouăetajedecoborâtlapas!Cutiipoştalesmulse,certuripecasa

scărilor.Aicichiarnus-aschimbatnimic.Cautămaibinedeojumătatedeorăocabinătelefonicănevandalizată,introduce

carteladecincizecideunităţişiformeazănumărultransatlantic.

*La12.000dekilometridistanţă,înSanFrancisco,edouăsprezeceşijumătate.În

cafeneauacampusuluiBerkeleysunătelefonul.

Page 12: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

*

49,48,47…Cuungolînstomac,închideochiişipurşisimpluspune:—Eusunt,Gabrielle.Credinciosîntâlniriinoastredelaprânz.

Ea râde la început, pentru că e surprinsă şi pentru că e bucuroasă, apoiizbucneşteînsuspine,pentrucăemultpreagreudeînduratcănumaisuntîmpreună.

…38,37,36…Elîispunecâtdemultîilipseşte,căoadoră,cănupoatetrăifără…

…Ea îi spune cât şi-ar dori să fie acolo, de-adevăratelea, alături de el, sădoarmă cu el, să-l sărute, să-l mângâie, să-l muşte, să-l ucidă cu atâtadragoste.

…25,24,23…Elîiascultăvoceaşitoateamintirileparsărăbufneascălasuprafaţă:aluniţaei,

mireasmanisipului,vântulînpleteleei,şoapteleei:„tesărut”……Şoapteleei„tesărut”,mânacareseagaţădegâtullui,pleteleluicareparsălecautepealeei,violenţaşiblândeţeaîmbrăţişărilor.

…20,19,18…Elseuităîngrozitlaecranultelefonuluipublic:eoadevăratătorturăsăvadăcum

unităţilecarteleitelefonicezboarăatâtderepede.…11,10,9…

Apoinumaispunnimic,căcivocilelisefrâng.Doar îşi ascultă bătăile inimilor care bubuie la unison şi blândeţea răsuflărilor

careizbutescsăseamestece,înciudablestematuluiăstuiadetelefon.…3,2,1,0…

*

Pe-atunci,nicivorbănueraîncădeinternet,e-mail,SkypesauMessenger.Pe-atunci,scrisorilededragostecareplecaudinFranţa făceauzecezilepână în

California.Pe-atunci,cândscriai „te iubesc”, trebuiasăaştepţi treisăptămânicasăcapeţi

răspunsul.Şinu-iuşorlucrusăaştepţitreisăptămâniun„teiubesc”cândaidouăzecideani!

*Apoi, puţin câtepuţin, scrisorileGabriellei audevenit totmai rare, până ce au

dispărutcutotul.După aceea, nu amai răspuns aproape deloc la telefon, nici la cafenea, nici în

cameraeidecămin,lăsând-opecolegaeisăîipreiamesajele.Într-onoapte,exasperat,Martinasmulstelefonulşil-aizbitdepereteledesticlă

alcabinei telefonice.Dincauzamâniei,aajunssă facăexactceeacecondamnaseîntotdeauna la alţii. Devenise asemenea celor pe care îi detesta – cei care

Page 13: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

deterioreazăbunurilepublice, cei caresimtnevoiasădeagataunpachetdeşaseberiînaintedeaadormi,ceicarefumeazăhaşiştoatăziua,bătându-şijocdetoate:deviaţă,defericire,denefericire,deziuadeierişideziuademâine.Cuprinsdedisperare,ajunsesesăregretecăîşiîntâlnisemareaiubire,pentrucă

numaiştiacumsătrăiascăîncontinuarefărăea.Înfiecareziîncercasăseconvingăcămâineîivafimaibine,cătimpul levindecăpetoate,dar înziuaurmătoareseafundaîncăşimaiadânc.

*Dariatăcă,într-obunăzi,MartinîşispunecănuovaputearecuceripeGabrielle

decâtdacă-şivapunepetavăinima.Dacă-ivadezvăluitotcearepesuflet.Aşacăgăseşte în acţiune puterea de a reface aparenţele. Se întoarce la facultate, seangajează la Carrefour Évry ca magazioner. Noaptea munceşte ca paznic într-oparcareşiîncepesăpunădeopartefiecarebănuţ.Înaceaperioadăarfiavutnevoiedeunfratemaimare,deuntată,deomamă,de

unprietenbun,decinevacaresăîlsfătuiascăsănuîşiofereniciodatăîntotalitateinima cuiva.Căci, dacă faci una ca asta, rişti să numai poţi iubi niciodată dupăaceea.NumaicăMartinnuaredecinesăasculte,nuaredecât„inimaluimare,demare

fraier”.

*10decembrie1995Gabrielle,dragosteamea,Dă-mivoiesăîţimaispunaşa,chiarde-arfisăfiepentruultimaoară.Nuîmifacmulteiluzii,simtcăîmiscapiprintredegete.În ceeacemăpriveşte,absenţanua făcutdecât să îmi întărească sentimentele,

spercăşiţieîţiepuţindordemine.Suntacolo,Gabrielle,cutine.Maiaproapedecâtamfostvreodată.Deocamdată,suntemcadoioamenicareîşifacsemnedepeceledouămaluriale

unuirâu.Uneorise întâlnesccâtevaclipe lamijloculunuipod,petreccâtevaminuteîmpreună, la adăpost de vânturile vrăjmaşe, apoi fiecare se întoarce pe malul lui,aşteptândsăsereîntâlneascămaitârziu,pentrumaimultăvreme.Căcioridecâteoriînchidochiişi îmi imaginezcumvom fipestezeceani,am înminte imagini fericite,care nu îmi par deloc nerealiste: soare, râsete de copii, privirile complice ale unuicupluîncontinuareîndrăgostit.Şinuvreausăpierdşansaasta.Suntacolo,Gabrielle,decealaltăparteafluviului.Teaştept.Podulcarenedespartepoatesăparăgatasăseprăbuşească,darsăştiicăeunul

Page 14: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

solid,construitdintrunchiurileunorarboricareauînfruntatmultefurtuni.Înţelegcăţi-eteamăsăîltraversezi.Şimaiştiucă,poate,nuîlveitraversaniciodată.Darlasă-mimăcarosperanţă!Nuîţicerpromisiuni,răspunsuri,angajamente…Vreaudoarunsemndelatine.Şiaiunmijlocfoartesimplupentrua-midaacestsemn.Înscrisoareameaveigăsi

uncadouspecialdeCrăciun:unbiletdeavionspreNewYorkpentru24decembrie.Înziuaaceea voi fi înManhattan şi te voi aştepta toată ziua în cafeneauaDeLalo, delângă Empire State Building. Vino să ne întâlnim dacă crezi că avem un viitorîmpreună…Tesărut,Martin.26

*24decembrie1995NewYorkOra9.00dimineaţaZăpadaproaspătăscrâşneasubpaşiiluiMartin.Eraungerde-adreptulpolar,dar

ceruleradeunalbastrusenin,tulburatdoardecâteoadiereuşoară,ceridicaînaercâţivafulgidenea.New yorkezii curăţau trotuarele de zăpadă cu o bună dispoziţie alimentată de

decoraţiuniledeCrăciunomniprezenteşidecolindelecarerăzbăteaupânăşidincelmaiamărâtmagazinaş.MartinîmpingeuşacafeneleiDeLalo.Îşiscoatemănuşile,căciulaşifularulşiîşi

freacămâinilepentruasemaiîncălzi.Nuamaidormitdedouăzileşisesimtefebril,surescitat,caşicumis-arfifăcutoperfuziecucofeină.Locul e călduros şi respiră spiritul Crăciunului, plin de ghirlande, îngeraşi din

zahăr şi figurine din turtă dulce care atârnă din tavan. În aer plutesc miresmeamestecate de scorţişoară, nucşoară şi clătite americane cu banane. Ca fundalsonor,laradioalterneazăcolindelecumelodiipopcontemporane.Îniarnaaceeaelaapogeu nebunia stârnită de trupa Oasis, iar la radio se difuzează din oră-n orăWonderwall.Martin comandă o ciocolată caldă şi bezele, se instalează la o masă de lângă

fereastră.Gabriellevaveni,esigur.Laora10verificăpentruamiaoarăorarulînscrispebiletulpecareil-atrimis:Plecare–23decembrie:22.55–SanFranciscoSFOSosire–24decembrie:07.15–NewYorkJFK

Page 15: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Nu-şifacegriji:cuzăpadaasta,multezborurivoraveaceasuribunedeîntârziere.Decealaltăparteaferestrei,omaredeoameniserevarsăpetrotuar,caoarmatăpaşnicăceşi-aschimbatflintelepecăniacoperitecucapacedinplastic.La11.00MartinrăsfoieşteunUSATodaylăsatdeunclientpeomasă.Înziarse

dezbatelanesfârşitdespreachitarealuiO.J.Simpson,desprecreşterileacţiunilorlaBursăşidespreER/Spitaluldeurgenţă,celmairecentserialcareastârnitpasiuniînStateleUnite.Îniarnaaceea,BillClintonnuoîntâlniseîncăpeMonicaşiînfruntavajnicCongresulpentrua-şiapăramăsurilesociale.Gabriellevaveni.Laprânz,Martin îşipunecăştilewalkmanuluipeurechi.Privind îngol,păşeşte

alăturideBruceSpringsteenpe„StrăziledinPhiladelphia”.Vaveni.La13.00îşicumpărăunhot-dogdelaunvânzătorambulant,neslăbinddinochi

intrareaîncafenea,încazcă…Vaveni.La14.00începeDevegheînlanuldesecară,romanulpecareşil-acumpăratdin

aeroport.Oorămaitârziu,abiadacăreuşisesăciteascăpatrupagini…Sigurvaveni!La16.00îşiscoateGameBoy-ulşipierdecincipartidedeTetrisînmaipuţinde

cinciminute.Poatecăvaveni…La17.00angajaţiicafeneleiîncepsăseuiteciudatlael.Oşansădindouăsăvină.La18.00localulîşiînchideuşile.Eultimulclientcarepărăseştecafeneaua.Chiarajunsafară,încămaicrede.Şitotuşi…

*SanFranciscoOra15.00Cuinimastrânsă,Gabriellepăşeştepeplajaoceanului.Vremeaedupăchipulşi

asemănareastăriiei:GoldenGateeînecatînceaţă,norigreiseîngrămădescpesteinsulaAlcatrazşivântulsedezlănţuie.Casăseaperedefrig,s-aînfofolitînhainaluiMartin.Seaşazăturceştepeplajăşiscoatedingeantăpachetuldescrisoripecareile-a

trimis.Reciteştecâtevapasaje:„Cândmăgândesclatine,inimaîmibatemairepede.Aş vrea să fii aici, înmijlocul nopţiimele. Aş vrea să închid ochii şi să îi deschidasuprata…”Scoatedintr-unplicmiciledaruripecareile-atrimis:untrifoicupatrufoi,ofloaredecolţ,ofotografieveche,albnegru,aluiJeanSebergşiBelmondoînCusufletullagură.Ştie prea bine că tot ce-a fost între ei e ceva aparte, rar. O legătură foarte

puternică, pe care nu are habar dacă o va mai întâlni vreodată. Şi-l imaginează

Page 16: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

aşteptând-o laNew-York, în cafeneaua în care i-adat întâlnire.Şi-l imagineazăşiplânge.

*La New York, cafeneaua s-a închis de o jumătate de oră, dar Martin încă o

aşteaptă, încremenit şi îngheţat. În clipa aceea nu ştie nimic despre adevăratelesentimente ale Gabriellei. Nu ştie cât de bine i-a făcut relaţia lor, câtă nevoieavusesetânăradeel,câtdepierdutăşiîmprăştiatăsesimţiseînaintedea-lîntâlni.Nuştiecă,într-unmomentdelicatalvieţiiei,oîmpiedicasesăseprăbuşească…

*Începe să plouă peste nisipul din San Francisco. În depărtare se aude urletul

lugubrualorgiimăriicarevibreazălasunetulvalurlorcesenăpustescînţevileeidestâncă.Gabrielleseridicăpentruaprindefunicularulcareurcăde-alungulpanteiabrupte din Fillmore Street. Ca un robot, străbate traseul care o duce cu douăblocuriînspateleCatedraleiGrace,laCentrulMedicalLenox.ÎnfofolităînhainaluiMartin,lasăînurmă,unadupăalta,uşileglisante.Înciuda

decoraţiilorfestive,holulspitaluluietristşimohorât.DoctorulElliotCooper,aflatlângăunautomatdebăuturi,îirecunoaştechipulşi

îşidăseamacăaplâns:—Bunăziua,Gabrielle!spunebărbatul,încercândsăîiofereunzâmbetliniştitor.—Bunăziua,doctore!

*Martinaaşteptat-opână la23.00,singur în frigulmuşcătoralnopţii.Acumare

inima pustiită şi îi este ruşine. Ruşine că a ieşit în prima linie fără a-şi acoperispatele,cuinimalabandulieră,cutotentuziasmuljuvenilşicucandoarealui.Mizasetotulşipierdusetotul.Aşa că rătăceşte pe străzi: 42nd Street, barurile, bodegile, alcoolul, întâlnirile

desprecareştiicăîţifacrău.Îniarnaaceea,NewYorkuleratotNewYork.NuchiarcelalluiWarholsaualtrupeiVelvetUnderground,darnicioraşulsterilizat,asepticpe care-l va cunoaşte el mai târziu. E un New York mereu periculos şi mereumahalagescpentruceicareacceptăsă-şideschidătainiţeleinimiiînfaţademonilorcetăţii.În noaptea aceea, în ochii lui Martin au apărut pentru întâia oară bezna şi

duritatea.Nuvafiniciodatăscriitor.Vafipoliţist,vafivânător.Înnoapteaaceea,nuşi-apierdutdoariubirea.Şi-apierdutşisperanţa.

*

Page 17: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Iată!Povesteaastanuvorbeştedecâtdesprelucruriobişnuite,alevieţii.Epovesteaunuibărbatşiauneifemeicarealeargăunulsprealtul.Totulaînceputcuunprimsărut,într-odimineaţădevară,subceruloraşuluiSan

Francisco.Totul a fost cât pe ce să se termine într-o noapte de Crăciun, într-un bar

newyorkezşiunspitalcalifornian.Şianiiautrecut…

Page 18: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Primaparte–SubcerulParisului

Page 19: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

2Celmaimaredintrehoţi…

Urâmsauiubimopersoanăpentruexactaceleaşimotive.RusselBANKS

Paris,malulstângalSenei29iulieOra3.00dimineaţa

HoţulParisulerascăldatînnoapteaseninăamiezuluidevară.Pe acoperişurileMuzeuluiOrsay, o umbră se furişează, alunecând parcă înspateleuneicoloane,pentruaseconturaapoipehalouluneiLuniînprimulpătrar.Înveşmântatcustraie întunecate,ArchibaldMcLeanînnoadăceledouăcorzideescaladădecureauacare-istrângetalia.Îşipotriveştefesuldelânăneagrăcareîicoborapânădeasupraochilordeschişilaculoare,ieşindînevidenţăpeobrazulmânjit cu unsoare neagră. Hoţul îşi leagă rucsacul şi priveşte spreoraşul care se întinde dinaintea lui. Acoperişul celebrului muzeu oferă ovedereimpresionantăamonumentelordepemaluldrept:imensulpalatLuvru,plindesculpturi,bazilicaSacréCoeurceacareparefăcutădinbezele,cupolaluiGrandPalais, roataceamaredecăluşeide lângăJardinsduTuileriesşidomulînverdeşiauriualOpereiGarnier.Cufundatăînnoapte,capitalaaveaun aspect atemporal. Era Parisul lui Arsène Lupin{9}, cel al Fantomei de laOperă{10}.Archibald îşi tragemănuşile de protecţie, îşi destindemuşchii şi desfăşoarăcoardade-a lungulziduluidinpiatră. Însearaasta,partidava fi riscantăşidificilă.Dartocmaiînastaconstamareaeifrumuseţe.

Copoiul—Da’asta-icuratănebunie!Lapândăînmaşinalui,căpitanuldepoliţieMartinBeaumontseuitaprinbinoclulacelpecare-lurmăreademaibinedetreiani:ArchibaldMcLean,celmaivestithoţdetablourialepociimoderne.Tânărulcopoiera înculmeaexaltării. Înnoapteaasta, vaoperaarestareaunuihoţieşitdincomun,oarestarecucarenuteîntâlneştidecâtodatăîntr-oviaţădepoliţist.Eraunmomentpecare-laşteptademultăvreme.Oscenăpecareojucaseînmintea lui de nenumărate ori.Un act pentru care îl va invidia şi Interpolul,precumşitoţidetectiviiprivaţiangajaţidemiliardariipecareArchibaldîijefuise.Martinîşireglăbinoclulpentruaobţineoimaginemaiclară.UmbragreudezăritaluiArchibaldţâşni,însfârşit,dinîntuneric.Cuinimabubuindu-i,Martinîlprivicum îşi desfăşoară coarda de pe acoperiş şi cum alunecă de-a lungul pereteluimuzeului, până în dreptul unuia dintre cele două orologii monumentale caredădeauspreSena.Preţ de o clipă, copoiul speră să întrezărească trăsăturile vânatului său, dar

Page 20: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Archibald era prea departe şi, în plus, stătea cu spatele spreMartin.Oricât deincredibilarpărea,îndouăzecişicincideanidecarierănimeninuzărisevreodatăadevăratulchipalluiArchibaldMcLean…

*Archibalds-aopritînfaţaorologiuluidesticlăcarelicăreaînluminapalidă.Lipit

decadranulcuundiametrudeşaptemetri, îieracamgreusănusimtăapăsareatimpului.Ştiacăriscăsăfiereperatînoricemoment,cutoateastea,nuaruncănicioprivireînstradă.Cheiuleraliniştit,fărăafipustiu:cândşicândmaitreceautaxiuri,câţiva plimbăreţi nocturni umblau agale, iar alţii se duceau la culcare după vreopetrecereprelungită.Fărăasegrăbi,hoţulsesprijinipemargineadinpiatrăşiscoasede lacureao

ruletăcuvârfuri împodobitecudiamante.Cuomişcarerapidă,amplăşi regulată,zgâriesuprafaţavitratăînloculîncarearmăturiledinalamăseîncrucişaupentruadelimitaceade-aşaseaoră.Aşacumseaştepta,ruletaabiadacăzgâriesticla,peosuprafaţă demărimeaunui inel. Archibald fixă acolo un set de trei ventuze, apoiscoase un cilindru din aluminiu de lungimea unei lanterne. Cu dexteritate şisiguranţă,plimbădemaimulteorifascicululde-alungullinieidesenatedediamant.Adevăratfirdetăiatsticla,razalaserîipermiteasăfacăoinciziefinăşiprofundă.Spărturasepropagarapid,urmândliniainciziei.Cândsticlafupepunctuldeaceda,Archibald împinse setulde ventuze.Caouşăgreadin sticlă,bucata sedesprinseîntreagă, fărăcioburi, fărăliniidespargerecaresăsepropage,şise lipiuşureldesol, eliberândunpasaj circular,ascuţit caoghilotină.Cuagilitateaunuiacrobat,Archibaldsestrecurăprindeschizăturacareîiasiguraaccesulîntr-unuldintrecelemaifrumoasemuzeedinlume.Începânddinacelmoment,aveatreizecidesecundepânăladeclanşareaalarmei.

*Cunasullipitdegeamulmaşiniisale, luiMartinmaicănu-iveneasă-şicreadă

ochilor. Archibald reuşise o lovitură de geniu, pătrunzând în muzeu în modspectaculos,daralarmaurmasăsedeclanşezedintr-oclipăînalta.SecuritateadelaOrsayfusesezdravănîntăritădupăceînanulanteriorogaşcădebeţiviintraseprinefracţie înmuzeu, spărgând o ieşire de incendiu. Beţivanii rătăciseră prin galeriiminutebuneînaintedeafiprinşi.Răstimppecarel-aufolositcums-aupriceputeimaibine,vandalizândPoduldinArgenteuil,celebrultabloualluiMonet.Cazulfăcusevâlvă.MinistrulCulturiideclarasecăerainadmisibilsăseintreşisă

se iasădinOrsay cadintr-o crâşmă. În consecinţă,deficienţelemuzeului fuseserătrecute prin ciur şi prin dârmon. Ca membru al OCBC, Biroul Central de luptăîmpotrivatraficuluidebunuriculturale–MartinBeaumontfuseseconsultatpentruainventariaşiasporisecuritateatuturorcăilordeaccesposibile.Teoretic,celebrelegaleriiimpresionistedeveniseră,deatunciînainte,inviolabile.Dar,încazulăsta,decenusedeclanşaodatăblestemataaiadealarmă?

Page 21: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

*Archibald ateriză pe una dintre mesele din cafenea. Marele orologiu din sticlă

dădeadirect înCafé desHauteurs, aflată laultimul etaj almuzeului, aproapedesălile consacrate impresioniştilor. Hoţul îşi privi ceasul: încă douăzeci şi cinci desecunde.Săripepodeaşiurcăcelecâtevatreptecareduceaucătregalerii.Ochelariicu infraroşualcătuiră în faţaochilor săioarmată invizibilăde fasciculecubătaielungă,ceacopereauunplandedetecţiecareseîntindeapeceicincizecidemetrideholuri. Reperă cutia alarmei, scoase panoul de protecţie şi conectă la ea un miccalculator portabil, doar cu puţin mai mare decât un iPod. Pe ecran, cifrele sesuccedaucuovitezăameţitoare.Celedouăcamerecusenzori termici instalate întavansevordeclanşaînscurttimp.Maipuţindezecesecunde…

*Cumnumai avea răbdare,Martin coborî dinmaşină şi se întinse, trosnindu-şi

articulaţiile. Stătea la pândă de mai bine de patru ore şi începuse să simtăfurnicăturiînpicioare.Îşipierdusedeprinderea.Pevremuri,cândîşifăcusedebutulînmeserie,iseîntâmplaseadeseasăfacălunginopţialbestândlapândăîncondiţiigreudecrezut:înportbagajulvreuneimaşini,învreoghenădegunoi,dupăuntavanfals. Vântul se stârni pe neaşteptate. Se înfioră şi îşi încheie fermoarul gecii. I sefăcusepieleacadegăină,ceeacenueratocmaineplăcut înaceanoaptecaldădevară.Decând lucra laOCBC,numaicunoscuseniciodatăaşaosurescitare.Celemairecentepuseurideadrenalinăleavusesecuvreocincianiînurmă,pevremeacânderamareşitarelaAntidrog.Omeseriedecâine,careselegadeoperioadăgreadinviaţalui,pecarenuregretacăolăsasedefinitivînurmă.Preferapostulăstaatâtdeaparte,de„copoideartă”,care îmbinapasiuneapentruculturăşiangajarea înpoliţie.ÎnFranţa,doarvreotreizecideoameniurmaserăcursurideperfecţionaredeînalt

nivel,subpatronajulMuzeuluiLuvru,carelepermiseserăsăintreînacestserviciudeelită.Chiardacădeatuneiînainteancheteleluisedesfăşuraserăînmediulcălduţal muzeelor şi sălilor de licitaţie, iar el frecventase mai degrabă anticari şicolecţionaridecât traficanţi şi violatori,Martin rămăsese, înaintede toate,poliţist.Bachiarunpoliţistcâtsepoatedeocupat.Cumaibinedetreimiidefurturipean,Franţa era o ţintăprivilegiată a „jefuitorilordepatrimoniu”, al căror trafic generafluxurifinanciarecomparabilecucelealetraficuluidearmesaustupefiante.Martindispreţuiavagabonziicare jefuiaucapeleledeprinsate,şterpelindpotire

sau statuete ale îngerilor sau Fecioarei. Nu suporta prostia vandalilor care sedistrauciobindsculpturiprinparcuri.Urajefuitoriicarelucraulacomandăpentrucine ştie ce colecţionar sau anticar veros. Căci, contrar prejudecăţilor, hoţii deobiectedeartănueraugentlemenisinguratici.Ceimaimulţieraumână-nmânăcumembrii clanurilor de crimă organizată şi cu ceimai duri bandiţi care deveniserăstăpâniifilierelorde„albire”apânzelorfurate,organizându-leieşireadinţară.SprijinitpecapotabătrânuluisăuAudi,Martinîşiaprinseoţigară,fărăaslăbidin

privirifaţadamuzeului.Prinbinocludistingeaguraimensădeschisăînorologiulde

Page 22: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

sticlă. Încănusedeclanşasenicioalarmă,dar ştia că eraoproblemăde secundepânăceunstrigătstridentaveasăsfâşietăcereanopţii.

*Treisecunde.Douăsecunde.Ose…Cândceleşasecifreîncremenirăpeecranulcomputeruluiminuscul,oexpresiede

uşurare lumină chipul lui Archibald. Combinaţia câştigătoare pâlpâi, dezactivândastfel senzorii de mişcare. Exact cum prevăzuse! Într-o bună zi, poate va face ogreşeală.Într-obunăzi,fărădoarşipoate,vacomiteunfurtcare-lvaînfunda.Darnuînsearaasta!Caleaeraliberă.Spectacolulputeasă-nceapă.

Page 23: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

3Fratelemeuîntrusingurătate

Oameniisuntdedouăfeluri.Ceicaretrăiesc,

joacăşimor.Şiceicarenufacniciodatăaltcevadecâtsăsemenţinăînechilibrupecreastavieţii.

Existăactorii.Şiexistădansatoriipesârmă.MaxenceFERMINE

Martinîşiaprinseîncăoţigară,fărăaizbutisăsecalmeze.Dedataastaerasigur

căcevaseîntâmplaînmuzeu.Alarmaarfitrebuitsăsedeclanşezedemaibinedeunminut!În sinea lui, tânărul nu era deloc supărat.Oare nu asta sperase în taină, să-l

înhaţe singur pe Archibald, fără ajutorul paznicilor sau al copoilor de la PoliţiaJudiciară,oferindu-şiastfelundueldelabărbatlabărbat,fărămartori?Martinştiacămulţidintrecolegiiluieraufascinaţide„isprăvile”luiArchibald,şi

căurmărireaunuiastfeldecriminallisepăreaaducătoaredesatisfacţii.EdreptcăMcLeannueraunhoţordinar.Dedouăzecişicincideaniletotdădusesudorirecituturordirectorilordemuzeeşireuşisesăacoperederidicoltoatepoliţiiledinlume.Adeptulgesturilorfrumoase,ridicasecambriolajul larangdeartă, înfiecaredintrespargerilesaledânddovadădevirtuozitateşioriginalitate.Nurecurseseniciodatălaviolenţă,nutrăsesenicicelmaimicfocdearmă,nuvărsaseniciunstropdesânge.Având drept singure arme viclenia şi îndrăzneala, nu ezitase să jefuiască oamenipericuloşi – peoligarhulmafiotOlegMordhorov sau pe baronul drogurilor, CarlosOrtega–curisculdeasetrezicumafiarusăpeurmeşicuunpreţpecapulluipusdecartelurile sud-americane.Martinera înpermanenţăexasperatde felul încareinstituţiilemedia relatau fărădelegile hoţului. Jurnaliştii îl pictau pe Archibald înculoriîngăduitoare,considerându-lmaidegrabăunartistdecâtunrăufăcător.Paradoxal, copoii nu ştiau mare lucru despre Archibald McLean: nici

naţionalitatea,nicivârsta,niciADN-ul.Omulnulăsaniciodatăamprenteînurmă.Pecasetelecamerelordesupraveghererareoriisedistingeafaţaşi,aruncicândiseîntrezărea, nu era niciodată aceeaşi, căci omul eramaestru şi în arta deghizării.OricâtpromiseseFBI-ulrecompensefrumoaseoricuii-arfifurnizatindiciiînmăsurăsă ducă la arestarea lui, nu reuşise să adune decât informaţii contradictorii.Archibalderaunadevăratcameleon,capabilsăîşischimbeînfăţişareaşisăintreînpielea personajelor ca un veritabil actor. Niciun tăinuitor, niciun complice nuîncălcase vreodată legea tăcerii. Tot atâtea semne care te făceau să crezi căArchibaldlucrasingur,pecontpropriu.Spredeosebiredecolegiiluişidepresă,Martinnucăzusepradăfascinaţieifaţăde

personaj.Înciudaaureoleisale,McLeannueradecâtuninfractor.PentruMartin,furtulunuibunculturalnusecomparacunimicaltceva.Dincolo

de valoarea ei de piaţă, orice creaţie artistică avea ceva sacru şi participa latransmiterea unui patrimoniu cultural acumulat în decursul veacurilor. Aşadar,furtul unei opere culturale constituia un atentat grav împotriva valorilor şi

Page 24: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

fundamentelorînseşialecivilizaţieinoastre.Iarceicaresededaulaaşacevanumeritaunicioindulgenţă.

*Tăcere religioasă, niciun zgomot, nicio prezenţă: muzeul era ciudat de calm.

Archibald pătrunse în sălile de expoziţie ca într-o biserică, în aceeaşi stare dereculegere.Sistemulnocturnde iluminarealmuzeului, în tonuri verde-smaraldşialbastru-cobalt,cufundasălileîntr-oatmosferădecastelbântuit.Archibaldselăsăfuratdeprivelişte.Dintotdeaunacrezusecănoapteamuzeeleîşirecăpătausuflul,întăcereşipenumbră,departedeexclamaţiilemulţimilorşidebliţurileturiştilor.Dindorinţadeasupraexpunefrumuseţeaoperelor,oarenusfârşimprinaledenaturaintegritateaşi,înceledinurmă,prinaledistruge?Astăzi,înnumaiunandezile,opânză poate fi expusă la tot atâta lumină cât odinioară în cincizeci de ani! Astfelexhibate, tablourile îşipierdpuţincâtepuţinstrălucirea, golindu-sedesevăşideviaţă.Ajunse în prima sală, consacrată lui Paul Cézanne. De peste douăzeci de ani,

Archibald „vizitase” zeci demuzee şi-i trecuserăprinmâini câtevadintre celemaimari capodopere; cu toate astea, de fiecare dată simţea aceeaşi emoţie, aceeaşicutremuraredinainteaevidenţeigeniului.ÎnsalaaceeaseaflaucâtevadintrecelemaifrumoasepânzealeluiCézanne:Scăldătoarele,Jucătoriidecărţi,MunteleSainteVictoire…Hoţul fu nevoit să facă un efort de-a dreptul violent ca să se smulgă din

contemplaţie.Scoasede lacureao tijă fină,dintitan,pecareo înfipsezdravăn înpragulcareseparagaleriaaceastadeurmătoarea.CăcinupentruPaulCézanneveniseArchibald…

*Martinzdrobichiştoculsubtoculcizmeişiseîntoarseînmaşină.Nueramomentul

să se lase văzut. Un lucru reţinuse din cei zece ani de serviciu: până şi celmaistrălucitdintre infractori sfârşeşteprina comite o greşeală.Aşa enaturaumană:maidevremesaumaitârziu,încredereaatragedupăsinerelaxarea,iarrelaxareateconducelasăvârşireauneigreşeli–fieeacâtdeneînsemnată–carevafisuficientăpentruatetrimitedupăgratii.Şideunlucruputeafisigur:încursulultimelorluni,Archibaldîşiînmulţiselovituriledegeniu,comiţândoseriedefurturicumnusemaivăzuseră vreodată în lumea artei – printre multele comori însuşite se numărauDansul luiMatissedinErmitajuldinSanktPetersburg,o inestimabilăpartitură înmanuscrisasimfoniilorluiMozartdelaBibliotecaMorgandinNewYork,unsublimnuddeModiglianidelaLondra…Însfârşit,cutreiluniînurmă,pecândseaflaînweekendpeiahtulsău,miliardarulrusIvanVolynskiavuseseneplăcutasurprizădea se trezi prădat de celebrul său N° 666 de Jackson Pollock, achiziţionat într-olicitaţie Sotheby’s pentru aproape nouăzeci de milioane de dolari. Un furt care-lenervasefoarterăupeoligarhulrus,desprecaresezvoneacăarfiachiziţionatacesttabloupentrua-ifacepeplacnoiisaletinerepartenere.

Page 25: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Martin aprinse plafoniera şi scoase din buzunar un carneţel cu coperte dinmoleschin,underecapitulasefurturilerecente.

DATANUMELEOPEREINUMELEDATAMORŢIIFURTULUIDEARTĂARTISTULUIARTISTULUI3noiembrieDansulMatisse3noiembrie19545decembrieManuscriseMozart5decembrie179124ianuarieNuddefemeieModigliani24ianuarie19206februarieAdèle,portretKlimt6februarie19188aprilieCerşetorulPicasso8aprilie197316aprilieMajadesnudaGoya16aprilie182828aprilieTripticfunebruBacon28aprilie1992Prea multe erau corespondenţele, pentru a le mai putea crede doar simple

coincidenţe: ca un ucigaş în serie, Archibald nu lovea la întâmplare, ci urma unmodus operandi precis. Ca pentru a le aduce un ultim omagiu, părea să-şi fiorganizatfurturileînfuncţiedeaniversareamorţiiartiştilorpecare-ivenera!Semnde vanitate supremă sau, poate, un mod de a lua peste picior poliţia şi de a-şiconstrui o legendă, hoţul îşi semnase fiecare dintre aceste furturi, lăsând la loculfaptei o carte de vizită împodobită cu Crucea Sudului. Hotărât lucru, tipul eraincalificabil!Cândi-aînţelesmoduldeoperare,primulreflexalluiMartinafostsăscotocească

prinnoteleInterpolului,darnuagăsitacoloniciourmăadeducţiilorsale.Sepăreacă fusese singurul anchetator din lume care făcuse legătura între data furtuluioperelorşiceaamorţiiartiştilor!Tânărulpoliţistaezitatsăîşianunţesuperiorul,pelocotenent-colonelulLoiseaux,şefulOCBC.Înceledinurmă,apreferatsăpăstrezeinformaţia doar pentru el şi să acţioneze ca un pistolar singuratic. Suferea de

Page 26: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

păcatulorgoliului?Fărădoarşipoate,darşideoproblemădecaracter:Martineraunsolitar,nufoarteînlargulluişidelocperformantînmuncadeechipă.Îşidădeaadevăratamăsurădoarcândputealucradecapullui,înfelullui.Exactastaaveasăfacăşi însearaaceea,când îivaserviBirouluipetavăcapul luiArchibald.Cadefiecaredată,colonelulLoiseauxşicolegiiluinuvorezitasăîşiatribuiemeritele,darpentruMartinastanuaveanicioimportanţă.Doarnusefăcusepoliţistcasăcauteonorurisaurecunoştinţă!Coborî iute geamul vechiului său coupé. Era o noapte apăsătoare, plină de

ameninţări şi promisiuni. Undeva, sus, prin ferestrele de pe faţada muzeului, seîntrezăreaucandelabrelemonumentale,mărturiialefastuluideodinioară.Îşi privi ceasul, unOmega Speedmaster de colecţie, cadou de la o fostă iubită,

demultdispărutădinviaţalui.Decâtevaoreera29iulie.AniversareamorţiiluiVincentVanGogh.

*— Aniversare plăcută, Vincent! rosti Archibald în timp ce pătrundea în sala

următoare,ceacareadunalaolaltăcâtevadintrecelemaicunoscutepânzeale luiVanGogh:Siesta,PortretuldoctoruluiGachet,BisericaAuvers-sur-Oise…Bărbatulafăcutcâţivapaşiprinîncăpereşis-aopritînfaţaceluimaicunoscut

dintreautoportreteleartistului.Aureolatdevibraţiimisterioase,tabloul,înculorileluiturcoazşiverde-absintcarestrăluminauînpenumbră,aveacevafantomatic.Din rama lui de lemn aurit, Van Gogh îi aruncă o privire piezişă, fixă şi

îngrijorătoare. O privire care părea să-l urmărească şi să-l ocolească, deopotrivă.Tuşe haşurate dezvăluiau trăsăturile aspre şi emaciate ale artistului. Coamaroşcovană a pictorului şi barba lui de culoarea focului îi devorau chipul ca nişteflăcări,întimpceînfundalultablouluiseîncolăceauarabescurihalucinante.Archibaldprivipânzacuintensitate.Ca şi Rembrandt sau Picasso, Van Gogh s-a luat adesea pe sine însuşi drept

model.Prin intermediulautoportretelorsuccesive, realizate înstilulsău inimitabil,îşicăutaseadevărata identitatepână lacompletaameţireasinelui,până lavertij.Fuseserăinventariateşiautentificatemaibinedepatruzecideautoportrete:oglinzinemiloasecarepermiteauurmărireaevoluţieiboliişiatumultuluisăulăuntric.DaraceastăpânzăanumeerarecunoscutădreptceamaidragăluiVincent.Poatepentrucă fusesepictată în timpceera internat înAzilulSaint-Rémy-de-Provence,cumaipuţindeunanînaintedeasesinucide,întimpuluneiadintrecelemaifecunde,darşidintrecelemaidureroaseperioadedinviaţalui.Aproape compătimitor, Archibald se simţea cuprins de o reală tulburare în faţa

acestuichiptorturat.Înaceaseară,pânzaîitransmiteahoţuluiimagineaunuifrateîntrusingurătate.Ar fi putut fura tabloul acela cu zece sau chiar douăzeci de ani în urmă. Dar

preferasesăaşteptenoapteaaceea,careaveasăfieapogeulcariereiluidehoţ.La etajul inferior se auzi un zgomot de paşi, dar Archibald nu izbutea să-şi

desprindăprivireadeochiipictoruluiolandez,hipnotizatdeacestgeniucare,într-un

Page 27: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

anumitsens,triumfaseasupraproprieinebunii.Întrebările ridicate de Van Gogh prin autoportretele lui trimiteau la întrebări

legate de propria lui existenţă, pe care Archibald însuşi şi le punea. Cine era cuadevărat?Luase,oare,chiarcelemaibunehotărâriînmomenteledecisivealevieţiisale?Ceaveadegândsăfacăînzilelecareîimairămăseserădetrăit?Şi,maiales,va avea oare curajul să facă într-obună ziunpas spreEa – singura femeie carecontapentruel–şisă-icearăiertare?—Haide,Vincent,mergem?întrebăînşoaptă.Printr-un joc al luminii, privirea lui Van Gogh păru a scânteia mai puternic.

Archibaldhotărîsăiaacestsemndreptoîncuviinţare.—Bine,pune-ţicenturadesiguranţă!S-arputeasăfiizgâlţâitunpic!îlavertiză,

desprinzândtablouldinlocaşullui.Totatuncisedeclanşaalarmaşiunurletstridentrăsunăîntotmuzeul.

*Alarmaputernicărăsunăpână-nstradă.Aflatdejaînalertă,Martinnuaşteptase

decâtacestsemnalpentruaacţiona.Deschiseportieraşisăripetrotuar,nuînaintedea-şirecuperaarmadeserviciudintorpedou:pistoletulsemi-automatSig-Sauer9mm cu care erau echipaţi majoritatea poliţiştilor şi jandarmilor Franţei. Verificăîncărcătorulcucincisprezecegloanţeşipotriviţeavaîntoc.„Numaiden-aşfinevoitsă-lfolosesc!”Îi cam lipsea antrenamentul.De când semutase laOCBC,numai trăsesenici

măcarunfoc,întimpcelaAntidrogîşifoloseaarmacuregularitate.Martin traversă cele două alei pentru a se instala în curtea muzeului,

perpendicularpecheiulSenei.RuedelaLégiond’Honneurerapustie,cuexcepţiaadoioameniaistrăzii,carezăceauînsacidedormitlaintrareaîngarasubteranăalinieisistemuluidetranzitrapidRERC.Tânărulpoliţistseascunseînspateleunuitotempublicitarstradalşi îşi reluăpândade lanoulpostdeobservaţie.Cucapulridicat către acoperişuri, cu binoclul la ochi, reperă o nouă coardă întinsă de-alungul faţadei muzeului, care îi permitea lui Archibald să ajungă la unul dintrebalcoaneledelaprimuletaj.Inimaîncepusă-ibatămairepede.„Nuîntârziapreamult,Archie.Suntdejaaici.Teaştept.”

*ImediatceArchibaldaluattablouldincui,grilajeledesecuritateaucoborâtcuo

vitează ameţitoare pe cele două laturi ale încăperii, pentru a prinde intrusul încapcană, blocându-i fuga. Acelaşi sistem de protecţie există astăzi în toatemarilemuzeealelumii:nuecăutatăatâtîmpiedicareaintrăriirăufăcătorilorînclădiri,câtgaranţiacăaceştianuvormaiputeaieşidinele.În câteva secunde, o adevărată armată de paznici scotocea dejaultimul etaj al

muzeului.— Acolo e, în camera 34! strigă şeful securităţii, pătrunzând pe coridorul care

Page 28: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

duceaspregalerii.Fără a cădea pradă panicii, Archibald îşi trase o mască de respirat, îşi puse

ochelariialbăstruişi finideprotecţieşi îşiscoasedinrucsacefectelecelenecesare„dispariţiei”.Patrula se apropia, venind în goana mare spre galeriile impresioniste. Când

paznicii au ajuns în faţa grilajului de oţel, au fost primiţi cu trei grenade gataamorsate, aruncate pe parchet. Încremeniţi de spaimă, au rămas locului. Apoiproiectilele s-au declanşat, eliberândun gaz de culoare violacee. Instantaneu, unfumdensşiînţepătoraînvăluitîncăperea,cufundând-oîntr-oceaţăcareduhneaaplasticars.—Ticălosulnaibii!Neafumă!ziseresponsabilulcusecuritatea,dându-secâţiva

paşiîndărăt.Detectoarelor de fum nu le luă prea mult până să reacţioneze, şi alarma de

incendiu se declanşă imediat, sporind şimaimult vacarmul din jur. Tot atunci, operdeametalicăcu lameleplatesedesfăşurăde jur-împrejurul încăperii,pentruaprotejatablouriledepotopulextinctoarelorautomatecaresepuneauneîntârziatînfuncţiunecândtemperaturadinsalăcreşteapreamult.

*În acelaşi moment, comisariatul Arondismentului al VII-lea a primit în direct

imaginidigitaledelacamereledeluatvederiinstalateînMuzeulOrsay.SistemuldesupravegheredeladistanţăcarelegaalarmamuzeuluideserviciulPoliţieiJudiciarese declanşa câteodată din greşeală, dar de data asta s-a considerat că alerta eserioasăşi,fărăamaipierdevremea,treimaşinidepoliţieaupornitîntrombă,cusireneleurlând,sprecelebrulmuzeudepemalulstâng.

*—Nu pricep de-a ce se joacă! bombăni şeful securităţiimuzeului, cu o batistă

lipitădefaţă,pentruaseapăradefum.Înşfăcăstaţiadeemisie-recepţieşiîşilătrăordinelesprepostuldesecuritate:—Trimiteţinişteoamenipescăriledinspate.Nuvreausă-lpierdemdinochi!În spatele zăbrelelor grilajului nu se distingea decât o umbră informă care se

deplasaprinSalaVanGogh.Înaintecafumulsăînecetoatăgaleria,şefulsecurităţiiscrutăîncăpereaprinochelariicuinfraroşu.Înmodaprioric,nuexistaniciunmotivpentrucarehoţul să îi facăvreo figură:dincâteputeavedea,barelemetalicedincelălalt capăt al încăperii erau şi ele coborâte, curmândoriceposibilitatede fugă.„Copoilornulevarămânedecâtsă-lculeagădupăcevomdeblocaieşirile”,îşispuseînsinealui,uşurat.

*Ceea cenu văzuse însă şefulpazei era tija finădin titan care oprise coborârea

grilajuluilacincizecidecentimetrideasuprasolului…

Page 29: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

*

UnzâmbetabiaschiţatluminăchipulluiArchibald,întimpcesestrecurapesub

zăbrele, pentru ca mai apoi să iasă din muzeu exact pe unde intrase. Toatăoperaţiuneanu-iluasemaimultdecinciminute.Cinciminutecarei-aufostsuficientepentruasmulgedinpereteuntabloudeo

valoareinestimabilă.

Page 30: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

4Doibărbaţiprinoraş

Numaiduşmaniiîşispunadevărul;prieteniişiamanţiisemintmereu,prinşiîncapcanădeplasadatoriei.

StephenKINGDupăocursăpeacoperişuri,Archibaldprinsecoarda,înnodând-odecarabină,şi

selăsăsăalunecepânăînbalcon.Fărăamaistasă-şitragărăsuflarea,săripestebalustradă şi ateriza pe sticla groasă, şlefuită, care atârna deasupra intrăriimuzeului. După aceea, cu o supleţe de felină şi aproape fără să-şi ia avânt, săricâţivametribunişiajunseîncurte.„Nu-irăudelocnumărultău,acrobatule…”îşispuseMartin,ascunsîncontinuare

după totemul publicitar din stradă. Tânărul poliţist îşi scoase arma, gata săintervină.Însfârşit,îşiatingeascopul!Fărăsă-şideaseamadeceanume,celebrulhoţsfârşiseprina-ibântuigândurilepânălaobsesie.Îşijurasecăîivaaflaprimulsecretele.ÎnciudalipseideinformaţiidespreMcLean,încercasesă-iîncropeascăunportretpsihologic,străduindu-sesăgândeascăasemenealui,pentrua-ianticipaşiînţelegelogica.Nueravorbadesprefascinaţie.Eraaltceva:onestăvilităcuriozitate,dublată de legătura invizibilă careuneşte doi jucători de şah.Era legătura care-iuneapeBroussard{11} şiMesrine,peRogerBornicheşiÉmileBuisson{12},peClariceSterlingşiHannibalLecter{13}…„Gata,numaibatecâmpii!Ieşidinascunzătoareşileagă-l!”Cu toate astea, în ciuda îndemnurilor raţiunii, Martin rămase încremenit,

spectatorpasivalunuifilmîncarenuelavearolulprincipal.Tocmaiacum,cândurmărireaerapepunctuldea-şiatingescopul,simţeaungol

ciudatînstomac.Deundeezitareaasta?Decenevoiaastasmintitădeasejucade-aşoareceleşipisica?„Casă-miprelungescplăcerea?”CâtdespreArchibald,acestanupierdeavremea.Agercafulgerul,dispărupreţde

câtevaclipeînspateleunuichioşcdeziaredepeRuedelaLégiond’Honneur,pentruaieşideacolocompletmetamorfozat.„Aşadar,priceperealuiîntr-aledeghizăriinuedoarolegendă”,îşiziseMartin.Mai

multdecât îmbrăcămintea,pânăşi ţinutahoţuluipăreaschimbată:maigreoaieşimaiîncovoiată,caşicumArchibaldarfiîmbătrânitcuzeceaniînzecesecunde.Darceeramaiuimitorabiaacumaveasăurmeze.„Bine,darasta-inebuniecurată!”În lumina felinarelor, tânărul poliţist se holba la hoţul care se cocoţa pe… un

Vélib’:unadintreceledouăzecidemiidebicicletegratuitepecaremunicipalitatealepunea ladispoziţiaparizienilor şi turiştilor. Îndoarcâteva luni, siluetamasivăpedouăroţi,deculoarecenuşie,seimpusesecaunuldintresimboluriledistinctivealestrăzilorcapitalei.Pare-secăşiMcLeanoaprecia,chiardacăofoloseaîntr-unmodcu totul aparte; nu de alta, dar, înainte să-şi înceapă căţărarea pe acoperişulmuzeului,avusesemaregrijăsăo legecuun lanţ încuiatcu lacătdeunstâlpdeiluminat!

Page 31: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

În timp ce un concert de sirene anunţa sosirea poliţiştilor de la comisariatulArondismentuluialVII-lea,ArchibaldajungeapeQuaiAnatoleFrance.Martinezităsăîşiiamaşinaşi,înceledinurmă,renunţă.Cutânărulcăpitanpeurme,Archibaldurcă de-a lungul Senei, întorcând spatele clădirii Adunării Naţionale şi pedalândspre Île de la Cité. Cele trei maşini ale poliţiei s-au oprit în Piaţa Henry deMontherlant,chiarînfaţaintrăriimuzeului.Dineleaucoborâtoduzinădeagenţiînuniformă,cares-aunăpustitcaunsinguromspreintrareaprincipală.Nicioclipănule-adatpringândcăbiciclistulcucareliseîncrucişasedrumulcu

câtevaclipeînurmăeratocmaibărbatulpecareveniserăsăîlaresteze.

*Luatpeneaşteptate,Martinseîntrebacesăfacăîncontinuare.Archibaldtrecuse

pe trotuarul care mărginea cheiul şi pedala într-un ritmmai degrabă liniştit, pecontrasens.Nicimăcar odatănua întors capul să vadădacă eraurmărit.Depetrotuarulopus,Martinnu-lslăbeadinpriviri.Dinfericire,bicicletaeravizibilă–aveabenzi reflectorizante pe roţi, faruri puternice şi în faţă, şi în spate – ceea ce îipermiteasănuîşiscapedinochiprada.Înplus,Velib-ulaveaoditamaicaroseria,târând după el o armură care-i ascundea cablurile şi frânele, dar care, probabil,cântăreamaibinede-otonă,ceeace-ităiabiciclistuluiorice imboldde-ao facepeBernardHinault{14}.Vântul începuse să sufle cu putere, agitând mănunchiul de steaguri din faţa

hotelului Caisse des Dépôts. Martin era tensionat, dar avea situaţia sub control:chiar dacă Archibald îl repera, nu avea cum să îi scape. Nu de la distanţa asta.Martin făceacuseriozitate jogging în fiecaredimineaţă, fugindpână laepuizareşipunându-şimereulaîncercarelimitele.Dacăcelălaltvaîncercasăaccelereze,nuîlva lăsa să-i scape. Oricum ar fi fost, era obligat să rămână în stare de alertă,nedorindsăîşiasumerisculdea-llăsasăsedepărteze.Cei doi bărbaţi au depăşit Pont Royal, care, cu platforma lui proeminentă şi

arcadeleboltite,legaRuedeBeaunedePavilionulFlore.S-ar fi zis că lui Archibald îi făcea plăcere plimbarea nocturnă, căci pedala cu

nonşalanţă,adulmecândaerulnopţiicudelectareaunuiturist.Înparteadinfaţăabicicletei, două mânere susţineau un coş metalic care slujea drept spaţiu dedepozitare. Archibald înghesuise acolo un rucsac soldăţesc de culoare kaki, carepărea ieşitdintr-undepozitalarmatei.UnrucsaccareconţineauntabloudeVanGoghdevreosutădemilioanedeeuro…PeQuaiVoltaireşi-apermisluxuldeaîncetinişimaimult,pedalândagaleprin

faţagaleriilor,alibrăriilordeartăşiavitrineloranticariatelorşic.„Asta-ibună,acumofacepeturistul!”suspinăMartin.Totuşi, aproape în ciuda voinţei sale, tânărul poliţist se lăsă şi el în voia

farmeculuicartierului.Înmiezdenoapte,QuaiVoltairepăreaînafaratimpului,şinuîţitrebuiapreamultcasăîţiînchipuicăteaflicuunveacînurmă.ÎnvremeaîncareIngresşiDelacroixîşiaveauateliereleîncartier,iarBaudelaireîşiscriaFlorilerăuluiîntr-unhoteldinimediataapropiere…Reclamaagresivăcareacopereapereţiiunuirefugiudeautobuzafostceacarel-a

Page 32: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

aduspeMartinlarealitate.AcumArchibaldpedalaprinfaţatonetelormetalicealebuchiniştilor.Câtevafuseserărecentmâzgălite,iarmesajelenueraudintrecelemaiisteţe: „Djamila, te iubesc” – „Régis e un tâmpit” – „Sarko Facho”{15} – „În politică,Ségo{16}eunfeldeParisHiltonîncultură”.ChiarînaintedePontduCarrousel,hoţulaaruncatopriviredecunoscătorspre

magazinulSennelier,LesCouleursduquai,deundeseaprovizionaseră,lavremealor, cupânze şi vopseluri şiCézanne, şiModigliani, şi Picasso.Alături, doi soldaţicare făceau de planton sporovăiau în faţa reşedinţei fostului preşedinte Chirac.Archibaldtrecuprinfaţalorzâmbind.Apoihoţulseplictisis-ofacăpeturistulşigrăbiritmul.Darnuîndeajunspentru

ca Martin să se simtă în pericol. Stâlpii de iluminat erau destul de numeroşi peporţiuneaastadedrum.ÎntimpcelaorizontîncepeasăseprofilezescheletulmetalicalPontdesArts,circulaţiapăreasădeasemnedeînsufleţire,maimultetaxiuridândnăvală în trombăpebandarezervatăautobuzelor.PeparteaSenei,doimăturătorifăceaucurăţeniepepunteaunuişleplung,transformatînrestaurant.Unvehiculînverdeşialb,pecareerainscripţionat„ProprietateaParisului”,parcasepeuncolţdetrotuar,cufarurileaprinseşimotorulpornit,darşoferulseevaporase.AcumArchibaldpedaladezor.TrecuiutecasăgeataprinfaţacupoleiInstitutului,

obligându-l pe Martin să fugă într-un ritm din ce în ce mai susţinut. În minteatânărului poliţist se amestecau intenţii contradictorii. Trebuia să îl oprească peMcLeanimediatsausărişteşisă îlurmărească încontinuare,câtmaidepartecuputinţă?Căci,pânăşicuArchibaldpuslapoprire,nuexistavreogaranţiecăîivaputea descoperi într-o bună zi prada fabuloasă şi că va putea recupera zecile detablouripecareacestalefăcusedispărute.Tânărulpoliţistîşiamintipreţde-oclipăde„Aculscobit”,ascunzătoareamiticăaluiArsèneLupin,amenajatăînfalezeledinÉtretat,şiundeacestaîşidepozitasecomoara:Gioconda,celemaivestiteBotticelli-uri, cele mai sumbre pânze ale lui Rembrandt… mai mult ca sigur, peştera luiMcLeannueracunimicmaiprejos.„Eul-amgăsit.Suntmaiputernicdecâtel.Îlpotarestaînoriceclipă…”PesubarboriistufoşidepeQuaideConti,Archibaldadoptădinnouunritmmai

lent,ceeacenuputeasăîidisplacăluiMartin.Pecheipatrulaomaşinădepoliţie,nudepartedevedetapompierilor,darcopoiiîivânaumaidegrabăpeoameniistrăziidecâtpehoţi.Archibaldnicimăcarnuclipi,continuându-şiplimbareaspreÎledelaCité.Cândlaorizont începusăseconturezePontNeuf,Martin îşipusepentruprima

oară întrebarea:Cât de sigurputea fi că în vânătoarea astade oameninu el eraprada?

*PecheiulGrandsAugustinshoţulîşilăsăbicicletalângăfântânaWallace,alecărei

patru cariatide susţineau cu graţie o amforă din fontă, împodobită cu statui dedelfinişidivinităţifluviale.Archibaldîşirecuperărucsaculmilitar,şi-lpusepeumărşiopornipePontNeuf.

Luatprinsurprindere,Martinîşiscoasedinnouarma,cadinreflex,darnuavude

Page 33: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

ales–funevoitsăseţinădinnoudupăArchibald,urmărindu-lfărăsăseferească,depeacelaşitrotuar.Celmai vechipoddinParis, cubalcoanele lui în semicerc şi cusutelede figuri

fantasticecareîiîmpodobeaucornişele,eraşicelmaifascinant.Douăsprezecebolţitraversau cele două braţe ale Senei, desenând o linie elegantă frântă, a căreicurburăculminacuoplatformăcentrală,spreÎledelaCité.Podulera,înmodstraniu,pustiuşimăturatdeorafalăputernicădevânt.Caun

adevărat cameleon, Archibald îşi regăsise supleţea şi rezistenţa. Ritmul lui dealergătordecursălungănuaveanimicde-afacecuvitezabiciclistuluibătrâiorpecare-lurmăriseMartinpânăatunci.Încâtevasecunde,hoţultrecusedeceledouăteraseînsemicercdedeasupracornişelor.Gâfâindşitranspirattot,cubraţulînarmatţinutoblic,cuţeavaîndreptatăspre

sol,tânărulpoliţistfustrăbătutdeunatacdepanică.Cineştie,poatedeundevavarăsăriuncomplice,careîivadaomânădeajutorhoţului.Dedataasta,risculdea-lpierdepeArchibalderapreamarecasă-şimaicontinuefilajul.Martinridicăpiedica,trasearculculaseişilansăoprimăsomaţie:—Stai,poliţia!Hoţulîşiîncetinibrusccursa.—Staisautrag!continuăMartin,profitânddeefectulsurprizei.Fărăafinevoiesăisespunădedouăori,Archibaldsesupuseşi,pentruprima

oară,Martinputusăvadătrăsăturilehoţului.Archibalderaunbărbatlavreoşaizecideani,careseţineacâtsepoatedebine.

Părulgrizonatşibarbatăiatăscurtstrăluceauînnoapte.Ochii,deunverdedeschis,aproape zâmbitori, luminau un obraz cu trăsături armonioase, pe care se maiobservaucâtevaurmefumuriilăsatedeunsoareadecamuflaj.Nimicdinexpresialuinu oglindea teama sau uimirea. Din contră, totul în el respira amuzament şiseninătate.—Salut,Martin,frumoasăseară,nu-iaşa?Tânărulcopoisimţicăîiîngheaţăsângeleînvene…„Ladracu’,deundeştiecinesunt?”…Darîncercăsănu-şitrădezeuimirea.—Apleacă-teşipunerucsaculjos!Archibaldlăsădinmânărucsacul,careîicăzulapicioare.Pefoaiadecortagenţii,

MartinobservăcăeracusutecusonulRoyalAirForce,aviaţiaarmateibritanice.—Dacăaifivrutcuadevăratsămăarestezi,înfaţamuzeuluiarfitrebuitsăo

faci,Martin.„Deundeştiecă…”—Aiavutpartedeşansataşiailăsat-osă-ţiscapeprintredegete,conchisehoţul.Bărbatulaveaovocedebasşiunaccentscoţian,rulândr-urile.Martinsegândila

vocea luiSeanConnery, care îşipăstracumândrieaccentulpronunţatal ţăriideorigine,indiferentdenaţionalitateapersonajuluipecareîlîntruchipa.— Întinde mâinile! strigă Martin, scoţând o pereche de cătuşe din buzunarul

hainei.Dedataasta,scoţianulnusesupuse.— O singură greşeală ai făcut, dar pe cea mai rea dintre toate: ţi-ai oferit

Page 34: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

posibilitateadeapierde,cândputeaicâştiga.Oezitaredefiecaredatăfatală…Martineraparalizatdebruscaschimbarederoluri.Archibaldcontinuă:—Învinşiisuntdefiecaredatăînfrânţideeiînşişi,nudeadversariilor,darasta

credcăoştiipreabine.Vântulsuflaşimaiputernic.Orafalăridicăunnordepraf,iarMartinfunevoitsă

îşiprotejezefaţa.Imperturbabil,McLeanreluă:—Uneori,emaiuşorsăpierzidecâtsăplăteştipreţulpecare-lcerevictoria,nu?CumMartinnurăspundea,Archibaldinsistă:—Recunoaştemăcarcăţi-aipusîntrebarea!—Ceîntrebare?făcuMartin,aproapefărăvoialui.—„Dacăl-aşarestaacumpeMcLean,cesensarmaiaveaviaţameademâine-

ncolo?”—Condiţionalulnu-şiarerostul:tevoiarestaastăzi.Acum.—Hai,zăuaşa,fiule,recunoaştecănumaipeminemăai.—Nu-sfiultău,OK?—Soţien-ai,copiin-ai,nicimăcaroiubităstabilănumaiaide-unveac.Părinţii?

Morţiamândoi.Colegii?Peceimaimulţidintreei îidispreţuieşti.Superiorii?Ţiseparecănu-ţiapreciazăcumsecuvinemunca.Chiar dacă era sub ameninţarea unei arme,McLean îşi păstra o extraordinară

siguranţăde sine.Martinaveaoarmă,Archibaldaveadoar forţa cuvântului.Dardeocamdatăvorbeleeraumaieficientedecâtunpistolautomat.Capentrua-şisubliniaspusele,ochii luiArchibaldscânteiară.Emanadinelun

amestecdeasprimeşirafinament.—Dedataasta,ţi-aievaluatgreşitforţele,băieţică!—Nupreacred,minţiMartin.Încercasăseîncurajezestrângândpatularmei,darpistoluleragreu,deparcăar

fi cântărit o tonă. Aveamâinile umede şi, în ciuda curelei de siguranţă din jurulpatului,Sig-Sauer-ulîialunecadinmână.—Arfitrebuitsă-ţichemicolegiiînsearaasta,i-otrântiscoţianul.Îşiînşfacărucsaculdinfoaiedecortdelapicioarecaşicumarfivenittimpulsăse

retragă; scoase autoportretul lui Van Gogh şi, apucându-l cu o mână, îl ţinususpendatdeasuprahăului.—Eusautabloul!ameninţă,prefăcându-sea-laruncaînfluviu.Martin simţi că înnebuneşte. Nu-şi putea dezlipi ochii de pe tabloul al cărui

albastruintensformaunhalouhipnotic.Darcevanusepotriveadeloc.Dincâteştiael,Archibalderaunestet,unadevărat

cunoscător.Nueragenuldeomcaresăriştesădistrugăunasemeneatablou,nicimăcar pentru a-şi asigura spatele. Sigur, anul trecut izbutise să iasă în evidenţăsabotândexpoziţiapolemicăa luiJeffKoonsde laVersailles.Bombaartizanalăpecare o plasase pe homarul gigantic agăţat într-unul din saloane pulverizasesculpturaartistuluicontemporan.DarJeffKoonsnueraVincentvanGogh…—N-ofacepeprostul,McLean!—Nu-ioalegereuşoară,nu?—Nuveiîndrăzni!îlsfidaMartin.Tecunoscmaibinedecâtcrezi.— Atunci… hasta la vista, fiule! strigă Archibald, aruncând din toate puterile

Page 35: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

pânzaînapeleîntunecatealefluviului.Cuprinsdepanică,Martinsecaţărăpemargineateraseicareseridicadeasupra

cornişei.Dincauzavântului,Senavuialafeldetarecaomareagitată.LuiMartinnu-i plăcuse niciodată să înoate şi nu mai pusese piciorul într-o piscină de laconcursulpentruobţinereapostuluidelocotenentdepoliţie,cândfusesecâtpecesăiaonotăeliminatorie.Darcealtcevaputeafaceînnoapteaasta?Îşiluăavântşisăriînapaneagră.ViaţaluiVanGogheraînmâinilelui.

*ArchibaldtraversăaldoileabraţalSeneişicoborîcătrePortduLouvre,undeera

parcată o maşină englezească de colecţie. Se instală la volan, o apucă pe QuaiFrançoisMitterrandşisepierduînnoapte.

Page 36: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

5AmanţiidepePontNeuf

Douăinimiarfitrebuitsăam,prima,insensibilă,adoua,mereuîndrăgostită;peaceastadin

urmăaşfiîncredinţat-ocelorpentrucarebate,iarcucealaltăaşfitrăitfericit.

AminMAALOUF

QuaiSaintBernard,3.20—Mişcaţi-vă,băieţi,avemointervenţielaPontNeuf!CăpitanulKarineAgneliintrăîncameradeodihnăacartieruluigeneralalBrigăzii

FluvialeaParisului.—DiazşiCapella,veniţicumine.Untips-aaruncatînapă.Cei doi locotenenţi se repeziră pe urmele „patroanei” şi, câteva secunde mai

târziu,ceitreipoliţiştiîşiocupaupoziţiilepe„LeCormoran”,unadintrevedeteledepatrulăutilizatepentrusupraveghereafluviuluiparizian.Ambarcaţiuneaalunecapeapeleuleioaseîncaresereflectaaurullichidrevărsat

dinfelinare.—Tescotdinsăritesinucigaşiiăştia!bombăniDiaz.Ealpatruleapesăptămâna

asta!—Mda,arputeaşieisăsearuncemaidegrabăsubtrenuri!încuviinţăCapella.—Terminaţicuprostiileastea,băieţi!le-oretezăKarine.Indiferent de anotimp, podurile Parisului atrăgeau toţi disperaţii, mobilizând

permanentbrigada,careizbuteasăevitemaibinedeosutădesinucideripean.Darvara, când cheiurile erau pline de oameni, intervenţiile semultiplicau.Din cauzapariurilorprosteştifăcutelasfârşitulpetrecerilorsaupartidelordeconsumatdroguripe„PlajaParisului”,dince încemaimulţioamenisearuncaucucapul înainte înapelefluviului.ÎnciudapromisiunilorfăcutedeunfostprimaralParisului,înSenascăldatuleraîncontinuareinterzis.Cutottraficulfluvialintens,risculdeafizdrobitdevreoşalupăeracâtsepoatederealpentruorice temerar.Fărăamaivorbiderisculdeacontractaleptospiroză,obacterierăspândităprinurinaşobolanilor.Carete-mbolnăvea de-o chestie tare urâtă, ce te putea lăsa paralizat sau,mai rău, teputeaomorî.Şalupaîşicontinuăcursa–Quaid’Orléans,PontSaintMichel,QuaidesOrfèvres…

–apoiîncetiniînapropieredePontNeuf.—Veziceva?întrebăCapella.—Ladracu’,unde-ofiimbecilu’ăla?adăugăDiaz.Cubinoclullipitdeochi,KarineAgneliîncercasăîşipăstrezecalmul.Băieţiierau

cam nervoşi zilele astea. Săptămâna trecută, în dreptul cheiului Tournelle, unadintre navele de croazieră ale companiei turistice Bateaux Mouches intrase încoliziune cu o şalupă închiriată de turişti. Zdrobit de piciorul podului, vasul decroazierăaintratlaapă.Brigadaaintervenitrapid,darnuîndeajunsdeiutepentruaputeasalvaunbăieţel,unţâncdetreianicareamuritînecat.CeidelaFluvială

Page 37: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

au făcut totul ca la carte. Degeaba: dispariţia copilaşului a fost trăită ca untraumatismpersonaldecătretoţiangajaţiiBrigăzii.—Eaici!strigădintr-odatăKarine,arătândcudegetulînsprescuarulVertGalant.Ambarcaţiuneaseapropieîncetişordeţărm.—Măduceu,hotărîtânărafemeie,trăgându-şicostumulşipunându-şimasca.A plonjat înainte ca vreunul din cei doi bărbaţi să apuce să emită şi cea mai

măruntăobiecţie.Trupîntinscaunarc,picioaresupleşimişcăriamplealebraţelor:nu i-au trebuit decât câteva secunde pentru a veni în ajutorul bărbatului careîncercasăînoatespreţărm.Cândajunseîndreptullui,îşidăduseamacăindividulîncercasăseagaţedeun

tabloucadeoplanşă.

*—Sunteţinişteamatori!Nunişteprofesionişti!DegetularătătoralministruluideInternesemişcaameninţătordinspredirectorul

muzeuluispreşefulsecurităţiiinstituţiei,şideladirectorulPoliţieiJudiciarelaşefulOCBC.Înmaipuţindeojumătatedeoră,înincintaMuzeuluiOrsayseşiorganizaseoreuniunedecriză.—N-osăscăpaţiaşadeieftin!tunăministrul.Datfiindcăeraprimapersoanănăscutălaperiferieşisetrăgeadinimigranţicare

ajunsesesăocupeopoziţieatâtdeînaltă,supraexpunereamediaticăotransformasepedoamnaministruîntr-unsimbolrepublican.Inteligentăşiambiţioasă,întruchipaatât deschiderea spre stânga, cât şi diversitatea. Era recunoscută pentru stilul eidirect, dar şi pentru loialitatea neştirbită faţă de şeful Republicii, care o numeauneori„CondoleezaRiceaFranţei”.—Sunteţinişteincapabili!Într-untaiorgriPaulSmithşiocămaşăalbăagnèsb.,decinciminutebunebătea

în lung şi-n lat Sala Van Gogh şi îşi vărsa nervii pe cei pe care-i consideraresponsabilideacestfurt.Pleteledeabanosîicădeauînşuviţedrepteşiîncadrauoprivire înnegrită cu dermatograf, rece şi tăioasă precum cristalul. Alături de ea,omologuldelaCulturănicinuîndrăzneasăintervină.—S-arspunecăvădistreazăsăfiţibătaiadejocahoţuluiăstuia!ţipăea,arătând

cartea de vizită pe care Archibald McLean o ţintuise în perete, în loculautoportretuluiluiVanGogh.Holul lung consacrat impresioniştilor era înţesat de poliţişti şi se transformase

într-o anexă a comisariatului. Toate grilajele din oţel fuseseră ridicate, iarproiectoareleagresive înlocuiseră luminablândăşialbăstruie,menţinutădeobiceipe timp de noapte, în Sala Renoir, anchetatorii de la Direcţia a III-a de PoliţieJudiciarăinterogaupersonaluldesecuritate.ÎnSalaMonet,alţiofiţerivizionaupeunecrandecontrol imaginile furnizatedecamereledesupraveghere, în timpceoechipăapoliţieiştiinţificesejucade-aExperţiiînSalavanGogh.—Trebuiesăgăsimtabloulăstacâtmairepede,concluzionăministrul.Carierele

voastresuntînjoc.

Page 38: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

*OsuperbăDB5argintieurcapestradaGeorgesPompidou.Maşinaveneadinalte

vremuri,dinanii1960,epocadeauracompanieiAstonMartin.Lavolan,Archibaldse simţea ca şi cum s-ar fi aflat într-o lume aparte, rămăşiţă a unor timpuridispărute:celealeadevăratuluiluxbritanic,elegantfărăafiostentativ,sportivfărăafigrosolan,rafinat,şitotuşimasculin.Omaşinăcareîisemăna.AccelerăuşorşidepăşiQuaidelaRapée,PontdeBercy,apoioluăpeşoseauade

centură.Pentruomaşinădeepocă,bătrânaDB5ţineabineladrumlung.Pentrucăelconsideraseîntotdeaunacămaşinilesuntadevărateoperedeartă,Archibaldnuconduceadecâtexemplareunicat.IarDB5aveaopovestespecială,căci„jucase”înprimele filmecuJamesBond,Thunderball şiGoldfinger.Construit într-o vreme încarefilmelenuajunseserăîncăsăfiepoluatedeefecteledigitale,bolidulîşipăstrasearsenalul de dispozitive ieşite din comun, menţinute în stare de funcţionare deproprietariisuccesivi:mitraliereascunseînfaruri,plăcuţedeînmatricularerotative,sistemdeperdeadefum,parbrizblindat,mecanismpentrudeversatuleişicuiepeşosea,lameretractabilepentruadistrugecauciucurileurmăritorilorpreagrăbiţi…În urmă cu doi ani, după omemorabilă licitaţie de infarct, intensmediatizată,

maşina fusese vândută pentru mai bine de două milioane de dolari unui om deafaceriscoţian.

*—MartinBeaumont!exclamăKarineAgneli,încăaflatăînapă.DiazşiCapella,ceidoiofiţeridelaBrigadaFluvialărămaşipebarcă,îltraserăpe

Martinpevedetăşi-iaruncarăopătură.—Cenaibacauţi înSena, înmiezdenoapte,cuuntabloupepostdeplacăde

nataţie?întrebătânăra,apucândmânaunuiadintrelocotenenţişialăturându-li-sepebarcă.Tânărulpoliţist, clănţăninddindinţi, se înfăşură înpătură.Miji ochii şiprivi în

direcţiavociifamiliarecareîlinterpelase.Părdeschis la culoare, tuns scurt, câţivapistrui, alură sportivă şi agilă:Karine

Agnelinuseschimbase.Eraaceeaşifatăfrumuşică,entuziastăşibinedispusă.Exactopusullui.LucraserăîmpreunălaAntidrogvremededoiani.Fuseseparteneraluiînmaimultemisiunideinfiltrare.Pevremeaaceea,muncadetereneratoatăviaţalor.Pentruei,nuexistaseniciodiferenţăîntreslujbăşiviaţainimii.Fuseseoperioadădeopotrivăpasionantăşiteribilă.Joacade-aagenţiiinfiltraţiîţidezvăluiaaspectealepersonalităţii pe care ai fi preferat să nu le cunoşti niciodată, obligându-te să teaventurezi pe teritorii deundenu te întorceai niciodată neşifonat. Pentru a evitaprăbuşirea, se iubiseră.Sau,maibine spus, se agăţaserăunuldealtul.O relaţiepunctatădemomentedegraţie,darcarenuşi-aaflatniciodatăechilibrul.Preţ de câteva clipe, amintiri otrăvitoare auurcat la suprafaţă ca prin efracţie.

Povestealorfusesetotcecunoscuserăeimaibun,darşimairău,deopotrivă.Fusesecaundrog.Laluminafelinarelor,KarineîlpriveapeMartin.Apaîişiroiaînplete,căzândîn

stropirepezipebarbanerasădetreizile.Îipăruslăbitşiobosit,chiardacăchipullui

Page 39: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

păstrasecevacopilăresc.Simţindu-secercetat,Martini-otrânti:—Ştiicăeştialnaibiidesexyîncostumaţiaastaata?Înlocderăspuns,femeiaîiaruncăunprosopînfaţă,pecareelîlfolosipentrua

tamponacudelicateţetabloulluiVanGogh.Karineera frumoasăcaosirenăşipăreaa fi înflorit.Caşi el,părăsiseBrigada

Antidrogpentruunserviciumaipuţindistructiv. Înochiioamenilor,poliţiştiidelaFluvială erau mai degrabă un soi de sanitari specializaţi în acordarea primului-ajutordecâtniştepoliţiştiadevăraţi,ceeacenufăceadecâtsăleaducăunplusdeconsideraţie.—Tabloulăstaeoriginalul?îlîntrebăKarine,aşezându-sealături.Înritmulunuivasdecroazieră,şalupadepăşeaÎleSaintLouisşisepregăteasă

acostezeînportulSaintBernard.Martinzâmbi:—NumeleArchibaldMcLeanîţispuneceva?—Hoţul?Babinecănu!—L-amavutîncătareaarmei,bombăniMartin.—Elte-aîmpinsînapă?—Sepoatespuneşiaşa.—Eciudat,pentrucă…Karinseopri,tulburată,aşacăbărbatulinsistă:—Pentrucă…?—TipulcareasunatlasediulBrigăziiFluvialepentruasemnalaplonjonultăua

spuscăîlcheamăArchibald.

*LiniilesimpleşipurealeboliduluiAstonMartindespicaunoapteaînmareviteză.

Înhabitaclu,Archibaldinspiracunesaţmireasmadelemnpreţiosşidemochetădinlânăpură.Alăturideel,pescaunuldinpielepatinată,îşipuseserucsaculînculorileRoyalAirForce,pecareîlpăstradinvremeaserviciuluimilitar.Cucâtevaminuteînurmă,pePontNeuf,înfaţatânăruluicopoi,simţiseunvalde

adrenalină.Oemoţieneaşteptată,pecarenuşi-oputeaexplica.Dincolodefaţadapecare-oafişa,detipîndrăzneţ,băiatulălaaveacevaînduioşător.Îşiaminteamaialesde privirea lui: o privire de copil trist şi singuratic, caremai avea încămulte deînvăţat.CândintrăpeautostradaA6–faimoasaAutostradăaSoarelui–Archibaldambală

motoruldeşasecilindri,eliberândcei280decaiputere.Îiplăceaviteza,îiplăceasăsesimtăviu.

*

KarineşiMartinausăritînacelaşitimppepontonulportuluiSaintBernard.—TrebuiesămăducilaMuzeulOrsay,spuseel.—Schimbă-ţimaiîntâihainele,eştiudleoarcă.Capellaosă-ţideanişteţoaleşi

întretimpeuscotmaşina.

Page 40: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Martin îl urmă pe locotenent în sala lungă de pemalul fluviului. Când ieşi deacolo,sesimţeacamciudat,împopoţonatcumeraînuniformastil„anii1980”pecarei-oîmprumutasepoliţistulşicaresemănamaicurândadeghizaredecâtaţinutădeintervenţie:bluzăalbastră,pantalonmarinărescdinpoliester,fâşmărimeaXXL.OcamionetăLandRoverechipatăcuapărătoarelateraleşiplatformăderemorcare

seopriîndreptullui.—Urcă,îlinvităKarine,deschizându-iportierapasagerului.Eştifrumuşelcaun…—Scuteşte-măderăutăţi,rogu-te!Camioneta4x4demarăcuscrâşnetdepneuri.Chiardacăcirculaţiaeralejeră,împrejurimilemuzeuluideveniserăinaccesibile.În

piaţaHenrydeMontherlant,autovehiculeleScenicşi307alepoliţieiseamestecaude-acumcuvehiculeleoficialeşicucelealereporterilor.— Hai, du-te şi fă-o pe eroul! glumi Karine, oprind imediat dincolo de curtea

muzeului.Martinîimulţumi.Sepregăteasăcoboaredinmaşină,cândfemeiaîlopri:— Încă mai porţi ceasul, spuse tânăra, arătând spre Omega Speedmaster-ul

argintiupecarei-ldăruisecucincianiînurmă.—Iartu,inelul,răspunseel.Mânadreaptăafeteibăteauşorritmulpevolaniarceletreicercuriînlănţuiteale

ineluluieiTrinitydeCartier{17}scânteiauînprimele licăririalezorilor:aurroz,auralb,aurgalben.Unschimbdedaruridenepreţuitpentruneînsemnatelelorsalariidepoliţişti.Pe

vremeaaceea,dăduserăpeeletoatăprimalordemerit,pluscevapedeasupra.Ungestpecareniciunulnuîlregreta.Pentrucâtevaclipe,gândulcă,cineştie,poatepovestea lornuseterminase, îşi

făcu loc la suprafaţă. Viaţa îi adusese din nou împreună în circumstanţe stranii.Poateeraunsemn.Saupoatecănu…Apoimomentuldeîndoialăserisipi.Martindeschiseportieraşiluăautoportretul.

Înaintedeatraversastrada,privipentruultimaoarăspreLandRover.Karinelăsăjosgeamulşistrigădupăel,zâmbind:—Fă-iofavoarefunduluităudrăgălaş,Martin,şiînvaţăsăînoţi.Nuvoifimereu

prinpreajmăsătepescuiesc!

*—Ohaitădeneisprăviţi,astasunteţi!În timp ce Martin se apropia de Sala Van Gogh, recunoscu supărătoarea voce

hârâităaministruluideInterne.Seopriînpragulîncăperiiîncare,întredouăvalurideînjurături,puteais-auzişimusca:—Oadunăturădeneputincioşi,denulităţi…Martinzărisiluetafamiliarăaşefuluisău,locotenent-colonelulLoiseaux,precum

şi faţacrispatăadirectoruluiPoliţieiJudiciare,cucareavusesede-a facepecândlucra peQuai desOrfèvres. În dreapta lor stăteaCharlesRivière, preşedintele şi,totodată,directorulexecutivalMuzeuluiOrsay.—…Oadunăturădefricoşiinutili!

Page 41: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Ceitreibărbaţiaveaumutrepleoştiteşinuîndrăzneausă-iţinăpieptministrului.Pânăajunseseră săocupepoziţiile înaltedinacelmoment, trecuseră cubineprinşcoala linguşirii superiorilor şi învăţaseră şi să încaseze înjurăturile fără săclipească.—Haideţi!Mişcaţi-văşigăsiţi-miblestematulăstade…—Blestematulăstadetabloueaici,doamnă,glăsuiMartin,înaintândspreea.Instantaneu, toate privirile se întoarseră spre el. Din mijlocul sălii, flutura

autoportretullanivelulcapului,aşacumfăcuseArchibaldpepod.Rămasăcuguracăscată,ministruldeInterneîlcântăribine,arcuindu-şi,mirată,

sprâncenele:—Cinesunteţi?întrebăea,înceledinurmă.—CăpitanulMartinBeaumont,delaOCBC.CharlesRivièreseşinăpustilael,smulgându-itablouldinmâini.Hotărât să joace cu cărţile pe masă, Martin se lansă într-o poveste completă,

vorbindu-ledesprecumreuşisesăidentificemoduldeoperarealluiMcLean,ceeaceîl făcuse săpândească în faţamuzeului, sperând că-l vaprinde în flagrantdelict.Tânărul nu era naiv şi nu se aştepta la felicitări: nu reuşise să pună mâna peArchibalddar,pentruprimaoară,hoţuldădusegreş.Cândîşiterminăexpunerea,urmăunmomentdebuimăceală.Ministrulseuitala

Loiseaux, care, în încercarea de a-şi regăsi autoritatea, nu găsi cevamai bun defăcutdecâtsăîşiversenerviipeMartin:—L-amfipututprindepeMcLeandacăne-aifianunţatdintimp,Beaumont!Dar

nu, ai preferat să lucrezi de capul iau! Tu şi infatuarea asta a ta faţă de propriiicolegi!—Darfărăminetabloularfidispărut!seapărăMartin.—Sănucrezicăosăscapiaşadeieftin,căpitane!Ministrul ridică mâna şi îl fulgeră pe Loiseaux din priviri, punând astfel capăt

reproşurilor acestuia. Bucătăria asta internă nu o interesa câtuşi de puţin.Dimpotrivă,femeiavedeaîntoatăpovesteaoşansădeaîntoarcesituaţiaînfavoareasa.Înfaţapresei,vatrebuisă-lprezintepepoliţistulăstatinereldrepterou.Poliţiafranceză recuperase tabloul în timp record. Pe asta trebuia să se insiste, nu pedisfuncţionalităţileserviciului.Nueracazulsămintă.Purşisimplu,nuvafispustotAdevărul. Va face, pur şi simplu, politică. În plus, Martin Beaumont ăsta erafrumuşel, presa se va da în vânt după el. În cele din urmă, eşecul arestării luiMcLeansevatransformaîntr-ofrumoasăloviturădeimaginepentrupoliţie,aşadarpentruea.Dacătoatevormergebine,vaputeapozapentruParisMatchînjeanşişigeacădemotociclistSchottPerfecta,înconjuratădeVanGogh-urişidepoliţiştimaibinefăcuţidecâtzeiistadioanelor.Ideeaastaseducătoares-aspulberatcânddirectorulmuzeuluiarostitpeunton

consternat:—Îmiparerău,MartinBeaumont,daraifostdusdenascumareartă.—Cumadică?seîngrijorăMartin.—Tabloulebineimitat,dareunfals.—Imposibil!L-amvăzutcuml-ascosdinrucsacşinul-amslăbitdinochi.—Uită-tesingur:semnătura.

Page 42: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

—Semnătura?Cesem…„VanGoghnuşi-asemnatniciunautoportret!”Martinseaplecăsprepânzapusăpeun trepied.VincentvanGoghşi-asemnat

foartepuţinelucrări–separecăunadinşapte–iar,cândafăcut-os-asemnatdefiecaredată cuprenumele, ca în cazul celebreiFloarea-soarelui.Or, pe tabloul pecare-lavea în faţaochilornuprenumeleVincentsedetaşacu litere răsfirate, cioaltămâzgălitură,redactatăcuunalfabetşugubăţ:

ARCHIBALD

*AutoturismulAstonMartinieşidepeautostradăşioluăspreFontainebleau,apoi

intrăpeşoseauadepartamentalăcareducealaBarbizon.Archibaldîşipriviceasulşinuseputuîmpiedicasăzâmbeascălagândulmutreipecareovafaceflăcăulcândîşivadaseamadepăcăleală.Cuprecauţie,desfăcurucsaculmaredinfoaiedecortşitraseafarăuncolţalautoportretului–deastădată,celadevărat–apoiîşicontinuădialogulimaginarcupictorul.—Cezici,Vincent,bunăglumanoastră,nu?Laluminafelinarelor,privireatulbureapictoruluipărusăstrălucească.Archibald

întreţinea o relaţie complicată cu capodoperele pe care le fura. Niciodată nu sesimţise cu adevărat proprietarul vreunei opere. La drept vorbind, nu tablourile îiaparţineaului,cielleaparţineatablourilor.Chiardacăîiveneagreusărecunoască,eraconştientcăfurtulerapentruelcaunfeldedrog.Laintervaleregulate,ajungeasăîisimtălipsa.Trupulşicreierul luicereauoaltăoperă,oaltăaventură,unaltpericol.La radio, un post de muzică clasică difuza o înregistrare cu Glenn Gould

interpretândVariaţiunile Goldberg.Hoţul se strădui să încetinească, pentru a nuajunge prea repede la destinaţie, dar, mai ales, pentru a nu strica acel momentmagic pe care tocmai îl trăia.O plimbare sub clar de lună cuVanGogh şiBach;puteaexistaocompaniemaibună?Pentru ca plăcerea să fie completă, scoase din buzunarul interior al

impermeabilului o sticluţă plată, argintată, plină cu whisky scoţian vechi depatruzecideani.—Încinsteata,Vincent!rosti,trăgândoduşcădenectararămiu.Alcoolul îi arse plăcut esofagul. Gâtul i se umplu de o multitudine de arome:

migdalăprăjită,ciocolatăneagră,nucşoară…Apoiseconcentrăasupraşofatuluişi ieşidepeşoseaua interdepartamentală în

dreptulBoisDormant,intrândpeundrumeagdeţară.Dupăcâţivakilometri,ajunselaoproprietateînconjuratădeunzid,aflatălamargineapădurilorFontainebleauşiMalesherbes.Cuunclicaltelecomenzii,Archibalddeschisegrilajulelectricşimaşinaînaintă pe aleea care traversa parcul şi ducea la o frumoasă reşedinţă de laînceputul secolului al XIX-lea, năpădită de iederă şi străjuită de castani seculari.Toateobloaneleerau trase,dar loculnupăreaa fi lăsat înparagină:gardurileviierautăiate,iarpeluzafusesetunsărecent.

Page 43: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Bărbatul parcă AstonMartin-ul în fostele grajduri transformate într-un depozitimens,îninteriorulcăruiasemaiaflauomaşinădeteren,unfostJeepalarmatei,un ataş de motocicletă de dinainte de război, precum şi un Bugatti vechi, înîntregimedezmembrat.DarceamaiimportantăparteaspaţiuluieraocupatădeunelicopterColibriultimulrăcnet,înculoribordoşinegru.Archibaldinspectăaparatul,verificănivelulcarburantuluişi îlscoasedinhangarcuajutorulcaruluideghidaj.Odatăsuit în carlingă, îşipuseo cască,porni turbinaşimăriprogresivpresiuneagazelor.Aşezaseelicopterul cu faţaspredirecţiadincarebăteavântul,aşacănutrebuidecâtsătragădemanşăpentrua-lfacesădecoleze.—Deschidebineochii,Vincent!Suntsigurcăîţivaplăcealumeavăzutădesus.

Page 44: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

6Parisulsetrezeşte

TurnuluiEiffelîiefriglapicioareArculdeTriumfs-aînsufleţit[…]

Oameniisetrezesc,aleargădeici,coloEceasullacaremăduclaculcare

Eoracinci,Parisulsedeşteaptă

Eoracinci,Iareun-amsomn.

Ilestcinqheures,muzicădeJacquesDutronc,peversurideJacquesLanzmannşiAnneSégalen

QuaiAnatoleFranceOra5.02—Hei!Aia-imaşinamea!Abiaieşitdinmuzeu,Martinavuneplăcutasurprizădea-şivedeabătrânulAudi

luatpesusdefirmaderemorcare.—Cenaibafaceţiacolo?îistrigăelagentuluiconstatator.—Îmiparerău,domnule,daraţiparcatpebandaautobuzelor,iarremorcareaa

începutdeja.—Suntpoliţist!Stăteamlapândăînmaşină!—Vehicululacestanuaparţineparculuipoliţieinaţionale,obiectăagentul.Ne-am

fi dat seama, când am introdus numărul de înmatriculare pentru verificarea derutină.—Acumsuntaici.Aşacăfaceţibineşidaţi-mirablaînapoi,bine?—Dacăsunteţipoliţist,cunoaşteţiprocedura:pentruaopriremorcarea,trebuie

săachitaţioamendă,precumşicheltuielileaferenteridicării.MartinîşiprivibătrânaluiTT,model1998.Înhăţatăîngheareleremorcherului,îşi

arăta cu vârf şi-ndesat vârsta, ba chiar şi ceva pe deasupra: uşile înfundate,caroseriaplinădezecidezgârieturi…TotatâteacicatricedepevremeacândlucralaAntidrog. Dispreţuind litera legii, întotdeauna preferase să-şi folosească la slujbăvehicululpersonal,nuCitroënuloribildindotareapoliţiei.PespateleAudi-uluisevedea chiar şi urmaunui glonţ rătăcit, amintireaunei arestări cu scântei aunuidealer.Cine ştie, poate venise, totuşi, timpul s-o schimbe.Numai cănudorinţa îilipsea,ciosumăcevamaiconsistentăîncontuldinbancă.—Bine,osăplătesc,suspinăMartin.Sescotociprinbuzunarulscurtei,darniciurmădeportofel:îllăsase,cuhainăcu

tot,înbiroulcelordelaFluvială.Resemnat,luăfişadescriptivăastăriivehicululuipecarei-oîntindeaagentulşise

uitălungdupăremorcherulcareseîndepărta.Îşi întoarse buzunarele pe dos: nu avea niciun euro pentruun taxi saumăcar

pentruunbiletdemetrou.Astae,cemai,eranumaibunpentruoplimbarematinală

Page 45: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

delauncapătlaaltulalParisului.„Maiaiparteşidezilede-astea…”

*

ElicopterulColibrisurvolaţinutulnormand.Aparatuleradotatcuocabinăspaţioasădezbor,oferindunconfortapreciabilşio

vizibilitateexcelentă.Înplus,rotorulcoziisaleaerodinamiceîlfăceafoartesilenţios.Archibaldcomutăpepilotautomatşitraseîncăoduşcădewhisky.Închiseochii,

pentru a se pierdemai bine înmiresmele alcoolului. Nu era deloc rezonabil, darpuţinelucruridinviaţaluierau,aşacă…Dupăoorădezbor,trecuserazantpestemunteleSaintMichel,apoipesteSaint

Malo.OdatătraversatşiGolfulSaintBrieuc,selăsăînvoiafrumuseţiipeisajelordelanorddeFinistère,undeplajeledenisipalternaucugolfuleţeşiporturidepescuit.Apoi reperă insula Batz, din largul Roscoff-ului. GPS-ul emise un semnal care îlavertizăcăseaflalatreiminutedeloculdeaterizare.Decuplăpilotulautomat,făcuo manevră în direcţia vântului, care sufla dinspre vest, şi se aşeză în parculîmpăduritaluneiadintrecelemai frumoasecasedepe insulă.Dăltuită înstâncă,reşedinţa avea picioarele în apă, un ponton lung, cu binte pentru amarare şi ungarajcucală.Archibaldnurămasedecâtcâtevaminutepepământbreton,exactcâtsă-şirefacă

rezervadecarburant.InspirăaeruliodatşiînviorătorşifixăbusolaspreScoţia.

*Mort de oboseală, Martin urca pe bulevardul Raspail. Fusese o noapte lungă,

marcatăde frenezie şi decepţie. Se crezusemarepoliţist, dar era clar cănuaveastofă de aşa ceva. McLean îl jucase pe degete, iar el se lăsase manipulat ca unprostănac,căzândcumâinile legate încapcaneleacestuia.Secrezusemaivicleandecâtcolegiiluişi,mairăudecâtatât,îşisubestimaseadversarul:bătrânulnuaveadoarcreier,cişiboaşe.Eraînstaresăîşiasumeriscurienormeşisăblufezecaunjucător de pocher. De data asta, Martin nu avusese altceva de făcut decât săcapituleze: într-adevăr, insolenţaşi inteligenţahoţului îistârneau,vrând-nevrând,admiraţia.TânărulpoliţisttraversăPlaceLeCorbusierşiajunseîndreptulHoteluluiLutetia.

Faţada Art déco a palatului Saint Germain des Près scânteia în mii de focuri înalbastruldiluatalzorilor.Pecovorulroşudelaintrare,portarulşişoferulaşteptauieşireaadoiclienţibogaţi,stânddevorbăînfaţaunuiLamborghiniultimulrăcnetşiauneiberlinegermanecugeamuri fumurii.Luxul locurilor îiaminti luiMartindeviaţaluimăruntădefuncţionar,carenueraînstaresăîşicumpereomaşinănouăşicarenueracapabilsă-şivalorificeşansavieţiicândaceastaîiieşeaîncale.CarrefourVavin,BoulevardduMontparnasse.Balzac,dăltuitînpiatrădeRodin,

drapat în maiestuoasa lui robă de călugăr, avea o alură fantomatică. Martin segândealaviitorulluiprofesional,serioscompromisdeeşeculdinsearaaceea.Poatecă nu-şi va pierde postul, dar următoarele şase luni vor fi cât se poate de grele.

Page 46: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

LoiseauxîlvatragepeliniemoartăşiîlvatrimiteînmisiunedeconsilierepelângăministerulCulturii,lăsându-lfărămuncadeterenşifărăacţiune.Arondismentul al XIV-lea, clădirea avangardistă a Fundaţiei Cartier. Toată

transparentă,cuofaţadădinsticlăcarelăsavederiioimensăgrădinăinterioară,încare sute de specii vegetale evoluau de-a lungul anotimpurilor, sub priviriletrecătorilor.DarîndimineaţaastaMartinnuaveaniciunchefsăadmireplantele.Nuizbutea să se desprindă de amintirea lui Archibald. Îi observase până şi celemaimăruntegesturi,îipândiseoriceinflexiuneavocii,încercândsădescopereînbătrânvreunadevărascuns,un începutdeexplicaţie. Îşiaminteadesiguranţapecareodegaja, de privirea şi de capacitatea hoţului de a-l citi ca pe o carte deschisă.Archibaldnueradelocaşacumşi-lînchipuise.Întreiminutedeconfruntareaflasemaimultedespreeldecâtînpatruanideanchetă.Acumîicunoşteachipulşivârsta.Nutreaconvingereacătoateacestefurturiaveauunsensascuns.ErasigurcănubaniierauprincipalamotivaţiealuiArchibald.Altcevaeralamijloc,cevamaitainicşimaiintim.PlaceDenfertRochereau:circulaţiaîncepeasăseintensifice.Lângăpavilionuldin

stânga,câţivaturişti japonezistăteaudeja lacoadăpentruavizitacatacombeleşipentru a se cutremura străbătând galeriile subterane în care erau conservatemilioanedeosemintealeparizienilor,foşti„locatari”aiCimitiruluiInocenţilor.Martinîşiînăbuşiuncăscat.Aveachefde-ocafea,de-oţigarăşide-unduşbun.

Mica luibaie înSenaîlprocopsisecuunguturaişi,pedeasupra,târadupăelunmirosîndoielnic.Pe Avenue Reille, dădu peste contururile liniştitoare ale rezervorului din faţa

ParculuiMontsouris,celmaimarerezervordeapăpotabilăaloraşului,camuflatsubundeluşorcupovârnişuriverzi.Loculeratotogrădină,deparcăaifiajunslaţară,dar,înacelaşitimp,eraprotejatdeomulţimedecameredeluatvederi:apacolectatăaici provenea din râurile din sud-estul Parisului şi aproviziona o bună parte dincartierelecapitalei.Ajungând în Scuarul Montsouris, se strădui să îşi alunge din gând imaginea

obsedantăaluiArchibald.ChipulfosteiluipartenereKarine,iseimpuseprogresivînminte. O făcuse pe răutăciosul în faţa ei, dar revederea îl înduioşase. Amintireazâmbetuluişiaochiloreiveseliera,deopotrivă,dureroasăşiliniştitoare.Răspundeaca un ecou singurătăţii ăsteia care îi tot dădea târcoale încă din copilărie. Osingurătatepecareocultiva,capeoplatoşă,darcarevasfârşiprina-ldistruge.

*

Elicopterul survola nordul mării Irlandei şi se apropia de coasta Highlands aScoţiei. Purtat de un vânt dinspre sud-vest, Colibriul străbătuse şapte sute dekilometri, iar rezervoarele erau aproape golite. Archibald zări imensul iaht cu treipunţi,lungdecincizecidemetri,carearborapavilionulInsulelorCaiman.Capabil să încarce 70.000 de litri de carburant, Couach 5000 putea traversa

Atlanticul în zece zile, cu o viteză de treizeci de noduri pe oră. PentruArchibald,nava aceasta funcţională era un adevărat sanctuar. O fortăreaţă cu aspectavangardist,conceputăsănavighezepeoricevreme,încelemaiîndepărtatecolţuri

Page 47: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

ale lumii. Un adevărat 4x4 al mărilor, gata să înfrunte vijeliile şi situaţiile deurgenţă.Aterizăîncetişorpeupperdeck{18},peoplatformăvastătransformatăînheliport,îşi

luărucsaculşisăridinelicopter.Vântulbătea,darînzarenusevedeaniciunnor.Unsoarefierbintemăturapunteadepecarepatrubărbaţidinechipaj–foştimembriai Marinei care nu îi cunoşteau adevărata identitate – îşi salutară patronul.Archibald schimbă câteva vorbe cu ei şi urcă scara care ducea spre punteaprincipală.—Bunăziua,Effie!—Bunăziua,Archie!Cu părul strâns într-un coc, cu ţinuta ei riguroasă şi alura distinsă, miss

EupheniaWallacesemănacuoguvernantăenglezoaicădeceamaipurăspeţă.Dezece ani, acest medic „scos la pensie” de Secret Intelligence Service era omul deîncredere fidelal luiMcLean.Guvernantă,gardădecorpşiconfidentă,Effieapăraidentitateapatronuluiei,fiindşisinguracareocunoştea.Cuaeruleioldschool {19},aceastăcampioanălatirşiposesoaredecenturăroşielataekwondoaveacevaşidebodyguard,şideMaryPoppins.—Amersbinetotul?—Fărănicioproblemă.Uşiledinsticlăs-audeschisşiceidoiauintratîntr-unsaloncudecoraţiiluxoase

şiminimaliste,cuaplicedincristalşimobileculiniisimple.Unuimitorperetevitratofereaopanoramăde360degradeşiinundasalonulculumină,creândsenzaţiacăteafliîncăafară.Archibaldscoasetablouldinrucsacşii-larătă.Earămasefărăgraipreţdecâteva

clipe,contemplândautoportretulcuorealăemoţie.—Şitânărulpoliţist?întrebăea.—Amuşcatmomeala,aşacumamprevăzut.—Cuatâtmaibine.—Eraiîngrijorată?—I-amrecititdosarul.Copoiulăstamisepareimprevizibil.Credcăţi-aiasumat

preamulteriscuri.—Darmizaameritat toateeforturile,nu? iscodiel,arătândspreVanGogh.Şi

apoi,amidentificattoţipoliţiştiicaremăurmăresc.Îisupraveghez.Ştiumaimultedespreeidecâtştiueidespremine.—Ăstaealtfel.—Nu,ecatoţiceilalţi.—Aghicittreabacuaniversărilepictorilor,obiectăEffie.—Ei,na!pufniArchibald,ridicânddinumeri.Oricedobitocarfipututghici.—Teurmăreştedetreiani.—FBI-ulmăurmăreştededouăzecişicinci!Cubraţeleîncrucişate,hoţulfixacuunaergânditormareleecranplatcare,graţie

uneicameresubmarine,transmiteaîndirectviaţasubacvaticădinjurulnavei.— Tinerelul ăsta mai are multe de învăţat, conchise el după câteva clipe. E

nerăbdător,nusesimtebineînpielealuişiareaccesedeîngâmfarepeunfonddelipsătotalădeîncredereînsine.Epreapretenţios înprivinţacalităţilordepoliţist,

Page 48: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

darcândvinevorbadetoatecelelalte,suferădeoevidentălipsăderespectdesine.—Arputeadevenipericulos.—Pentru a fi periculos ar trebui să se instruiască; iar ca să se instruiască, ar

trebuisăfiemaipuţinorgolios.McLean se instală la măsuţa din sticlă pe care un bucătar aduse repede una

dintremâncărurileluipreferate:fileuriRossinişicartofinoisotécucimbru.Apreciindcădiscuţialuasesfârşit,Effietocmaisepregăteasăpărăseascăsalonul

cuoevidentăproastădispoziţie,cândArchibaldostrigă.—Tipulăsta,MartinBeaumont…—Da?—Mi-arplăceasă-irecitescdosarul.—Ţi-laduc.

*MartinoluăprinScuarulMontsourisşiintrăpeostrăduţăpavată,înpantă,care

aminteadecelemaifrumoasecolţurialecartieruluiBeaconHill,dinvechiulBoston.De-a lungul cărării lungi, străjuite de arbori, se înşiruiau atelierele pictorilor şipavilioaneleburgheze,construite înAniiNebuni{20}, înepocadeglorieacurentuluiArt Nouveau. Cu cât intra mai mult pe străduţă, cu atât vegetaţia deveneamailuxuriantă.Iederanăpădeafaţadele,glicineleînmiresmauaerul,iararhitecturaeratotmaibarocă:undeîntorceaiprivirea,dădeaideporumbaremulticolore,balcoanesculptate, mansarde cu vitralii şi decoraţiuni din mozaicuri. Acest paradis verderespiracalmşitreceadreptunadintrecelemaişicstrăzialecapitalei.Unlocîncareunpoliţaicarecâştigădouămiideeuropelunănuarfipututlocuiniciodată…Totuşi,Martinîmpinseportiţauneigrădiniţecareduceaspreunatelierdepictură

cuunperetevitrat.Casaaparţineauneienglezoaicebătrâne,VioletHudson,muzaşiultimasoţiea

pictoruluiamericanHenryHudson,unuldintreceimaiimportanţiartiştiaigrupăriiLesNabis{21},persoanepasionatedeezoterismşispiritualitate,careparticipaserălatoate luptele avangardei de la începutul secolului XX. Hudson murise în 1955,lăsându-isoţieiobunăpartedinlucrărilesale.De-alungulanilor,preţulpicturilorurcaseexponenţial,darVioletarefuzatîntotdeaunasăsedespartădetablourileei,nişte nuduri excepţionale şi senzuale, care o reprezentau în toată splendoareafrumuseţiiei,cupleteleunduindu-seşicutrupulmângâiatdepânzevaporoase,careaminteauatâtdeKlimt,câtşideMucha.Cudoianiînurmă,înmiezdenoapte,bătrânadoamnăfuseseagresatăşilegată,

întimpceatelierulfusesejefuitdeobunăpartedintrepânze.OCBCpreluasecazul,iar Martin, care se dădea în vânt după pictură, condusese ancheta. Furtul cuviolenţănueraotreabădeprofesionist,nicinuvădeavreoînţelegereprealabilăcucineştiececolecţionar.Maidegrabă,dădeaînvileagimprovizaţiadeamatorşigrabahoţilor.Martinpariasepefaptulcăfusesemânaunuitoxicoman,grăbitsăjefuiascăo bătrânică pentru a face rost cât mai uşor de ceva bani. Mulţumită câtorvainformatoripecareşi-ipăstrasedepevremeacândlucralaAntidrog,dăduseuşordeurma hoţului, izbutind să găsească şi cea mai mare parte a tablourilor în

Page 49: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

consignaţiiledelaGareduNord.Martin se împrietenise apoi cuViolet, apreciind cultura şi excentricitatea ei. În

timpulanchetei,bătrânadoamnăîlrugasesăsupraveghezeinstalareaunuisistemde alarmă şi să o sfătuiască în privinţa asigurării patrimoniului. Violet se afla încăutareaunuichiriaşpentrua-şimairotunjiveniturilelasfârşitdelună,iartânărulpoliţistştiusesă-icâştigeîncrederea.Fără a face zgomot, pentruanu-şi trezi gazda, o luăpe scăriţa în spirală care

ducea direct la primul etaj al casei – fostul atelier de pictură – acolo unde seinstalase.Dupăcerămasevremeîndelungatăsubduş,searuncăpepatşicăzuîntr-unsomnagitat.

Page 50: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

7Dueliştii

Acumştiucefacedintr-unbărbat,unidiot:incapacitateadeaurma

bunelesfaturipecareşiledăsieşi.WilliamFAULKNER

—Salut,MisterBadGuy{22}!Cuunaergânditor,Archibaldscarpinăpecăpşorpisicaceisefrecadepicioare.

Animalulîncepusătoarcădeplăcereşiseîntinsecâteradelung,etalându-şiblananeagră înspicată cu roşu, care strălucea în soare precum o carapace de broascăţestoasă.McLeanseridicădelamasă,luăpisicaînbraţeşisedusesăseaşezeîntr-uncolţ

alcanapelei.PescuioCohibalungăşifinădincutiadeţigărideschisăînfaţaluişipusemânaperaportulconsacratluiMartinBeaumont.Redactat de un birou privat, acesta era bine garnisit: fotografii furate, dări de

seamădelafilaje,extrasealefacturilortelefonice,datebancare…Şi,maiales,eraacoloşicopiaintegralăadosaruluiprofesionalalpoliţistului,cuantetulPrefecturiidepoliţie.Totatâteadatecolectateînceamaimareilegalitate,darîntr-operioadăderăzboi economic şi de înflorire a sistemului de informaţii private, mulţi poliţişticorupţiîşivindeaulesneaccesullaaşa-ziselefişieresecurizatealeadministraţiei.„Oriceomareunpreţ;iasăvedemcare-ialtău”,îşispuseArchibald,punându-şi

ochelariidevederecuramefine.MartinBeaumont,născutdintatănecunoscutîn5iunie1974,înAntibes,sudul

Franţei. Mama, Mylène, lucrează la o firmă de întreţinere. Ani de-a rândul, facesearamenajullaBibliotecaMunicipală.Adesea,îşiiacueafiulcareprofitădeocaziepentrua-şifacetemeleşiaseiniţiaînlectură.Mai1988:Mylènemoareîntr-unaccidentdemaşinălaNisa,lângăPromenadedes

Anglais.Fiuleidepaisprezeceaniegravrănit.Stădouăzileîncomă,dartreilunimaitârziuiesedinspitalfărăaltesechele,decâtcâtevacicatricepepiept.Până la bacalaureat,Martin locuieşte la bunici, lucrătorimodeşti domiciliaţi în

cartierulPyramidesaloraşuluiÉvry.Fotocopiilefişelorşcolarearatăcăafostunelevseriosşiconştiincios,maialeslamateriileumaniste.În1992,alegetotuşisă-şideabacalaureatulînştiinţe,pecareîl iamaicurând

datorităpunctajuluibundelaistorie(19),filosofie(17)şifranceză(18),decâtalceluide lamatematică (7) şi fizică (6).Obţineşiunaldoileaatestat,de la conservator:vioară.În acelaşi an, părăseşte apartamentul bunicilor după ce obţine o bursă şi o

camerăîncampusuluniversitar.1995:licenţaînDreptlaSorbona.PleacăapoidouălunilaSanFrancisco,pentru

a-şi perfecţiona engleza. Îşi găseşte o slujbă măruntă la cafeneaua UniversităţiiBerkeley.1996:dublă licenţă: înDreptşi IstoriaArtei,pecareo iacucalificativul„foarte

Page 51: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

bine”, graţie unei dizertaţii finale consacrate colaborării dintre AlfredHitchcock şigraficianulSaulBass.1997-1999: îşi ia din prima încercare examenul de ofiţer de poliţie şi îşi face

specializarea la Şcoala Naţională Superioară de Ofiţeri de Poliţie de la CannesÉcluse,undeterminăaltreileadinpromoţie.2000:ceresă fie trimis laBrigadaAntidrogde laNanterre,subpretextulcă i-a

murit celmai bun prieten din copilărie din cauza unei supradoze înainte de a-şisărbători cea de-a optsprezecea aniversare. În scurt timp, calităţile lui îi suntremarcateşidevineunuldintrestâlpiibrigăzii,participândlanumeroasedescinderiîn bombele pariziene. Mulţumită înfăţişării lui de student, ia parte activă ladestructurareareţelelordetraficdedroguridinuniversitate.Oafaceremediatizată,careseîncheiecuconfiscareacâtorvamiidecomprimatedeEcstasy,apatrusutedegramedecocainăşiaprimelormostredeGHB{23}.2002:urmându-şişeful,ajungelaBrigadaAntidrogdinParis.Acolo,lucreazăla

cazurimaidelicate.Cu trei ani înainte caLegeaPerben să legalizezedispozitivul,face parte, alături de o duzină de alţi poliţişti, dintre agenţii selecţionaţi săsupraveghezedin interior reţelelede traficanţi.O lume închisă,aflată lamarginealegii şi ierarhiilor clasice.O lume de „zombi”, după porecla pe care şi-a atribuit-ogrupul, şi care făcea trimitere la înfăţişarea lor fizică, ce le permitea să se piardăprintretoxicomani.„Săsepiardă”însemnaşisălefurnizezearme,vehiculeşiactefalse,săcumpereşisătransportedroguri,darşisăaccepte,cândseiveaocazia,sătragăpenasoliniedecocainăsausă-şiinjectezeunstropdeheroină,casăcapetemaimultăcredibilitate.Astafărăcanumelelorsăaparăvreodatăînvreundosar.În acea perioadă, Martin a început o relaţie amoroasă cu Karine Agneli,

„acoperirea”lui,poliţistulînsărcinatsăîlurmăreascădeladistanţăşisăredactezerapoartele.Meseria e grea, dar permite multe lovituri de răsunet: desfiinţareamai multor

laboratoareclandestinedemetadonă, interpelarea,peAutostradaSudului,aunuiconvoidetreiboliziplecaţiîntrombădelaBarcelona,urmatădecapturareaadouăsutedekilogramedecanabisşiapatrukilogramedecocaină.Totatâteacazuricarei-aupermissăobţinăîntimprecordgraduldecăpitan.Apoi,pelasfârşitullui2003,lucrurilesecomplică.Dintr-odată,Martinpareanu

maisuportaroluldeagentsubacoperire.Dupăoafacereconfuzăşiîncâlcită,ceresăfieeliberat,iarsolicitareaîierefuzată.Şefiipreferăsă-ltrimitălapsihologiipoliţieicare, în câteva rapoarte vagi, îl califică drept asocial, cu o personalitate de tipborderline,sauîlanunţăcăsuferădetulburăribipolare.Dupăo luptădemaibinedeunan, în ianuarie2005,obţine, înceledinurmă,

transferullaOCBC,BiroulCentraldeluptăîmpotrivatraficuluidebunuriculturale.SubordinelecoloneluluiLoiseaux,redevinepoliţistulperformantdeodinioară,avândceamaibunăratădeelucidareacazurilordinBirou.În acelaşi timp, urmează cursuri de perfecţionare la Institutul de Studii

Superioare înArtă,undeobţinerezultatebune.Nouamuncăparea-lpasiona.Cutoate acestea, comportamentul lui Beaumont se radicalizează: devine refractar lamuncaînechipă,seînchideînsingurătateşiîntoarcespatelecelormaimulţidintrecolegi.Loiseauxîllasă-npace,căciluiMartinîiplacesălucrezedecapulluişi,pe

Page 52: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

deasupra, are bunul-simţ de a nu ieşi în evidenţă, permiţându-i lui să îşi asumemeritelemuncii subalternului. OCBC are nevoie de rezultate,mai ales când vinevorbade furturilemediatizate, cuma fost cazul „înstrăinării” celordouăpânzedePicasso din reşedinţa pariziană a nepoatei pictorului. Din nou, Martin e cel careobţinefirulprincipalalancheteiceconducelaarestareacelortreiinfractoridecătreBRB{24}. Estimate la cincizeci demilioane de euro,Maya cu păpuşă şi Portretul luiJacqueline sunt găsite în stare bună şi Loiseaux are parte de cele cincisprezeceminutedegloriealesalelatelejurnal.Archibaldîntoarcepaginileraportuluicutotmaimultinteres.Ultimele file sunt consacrate unor aspecte mai personale din viaţa poliţistului.

Numele tânărului a apărut de două ori în Stic, baza de date gigantică ainfracţiunilor, în care sunt înregistrate numele tuturor victimelor şi persoanelemenţinutesubsupraveghere.Douăafacerilegatedeprostituţiecareimplicăaceeaşifemeie: o ucraineană cunoscută sub numele de Nico, care îşi făcea veacul lângăPoartaAsnières.Fotografiile încareapăreau împreunănuerauclişeesordide,dincontră,aveauunaeroarecumromantic:odupă-amiazădeduminică înJardinduLuxembourg,oplimbarepeChampsdeMars,osearădeprimăvarăîncaruseluldelaTuileries,omasăîndoilaunrestaurantdinPlaceDauphine.Oaltăzonăîntunecată:viziteleluisăptămânalelaSolenn,instituţiamedicalădin

Arondismentul al XV-lea specializată în îngrijirea adolescenţilor abuzaţi. În ciudaeforturilorsale,detectivulcarel-aurmăritnuaizbutitsăafleidentitateatânăruluipacientvizitatdeBeaumont.Archibaldînchisegânditordosarul.Absorbitdebiografia luiMartin,uitasesăîşi

aprindăţigara.Înoricecaz,Effieavusesedreptate:poliţistulacestaeraaltfeldecâtceilalţi.

*

Martinsimţiocumolimbămicuţăşibăloasăîigâdilăfaţa.—Mandoline!Lasă-măînpace!Darcockerulengleznupăreadispussăîlasculte.AşacăMartinsfârşiprinase

juca minute bune cu căţeluşa. Mandoline era o adevărată pacoste: nu suportasingurătatea şi rodea tot ce-i cădea sub lăbuţe. O adunase din stradă, după opercheziţielauntăinuitordinMontparnasse.Tipulsefăcusenevăzutdezilebune,abandonându-şicâinele,caresedădeadeceasulmorţii,urlândînfaţaporţii.Martinoîmbarcaseînmaşină,cugândsăoducălarefugiuldelaSPAOrgeval.Înjumătatedeorădedrum,Mandolineizbutiseperformanţasăîşiumplelesadebaleşisălasepărpestetot.Cutoateastea,cândauajunsînparcare,i-ajucatcalacartescenacususpineleşipriviriletriste,iarels-alăsatpăcălit…Se uită la ceas: trecuse de amiază. Martin se ridică şi traversă fostul atelier,

îndreptându-sesprecolţulafectatbucătăriei.Etajuleraconceput,petoatălungimealui,caunpodluminos.Fărăafichiaruntalmeş-balmeş,spaţiulera„decorat”într-unmodeclecticşiamestecat,caretraduceaperfectpersonalitatealocatarului.Peobibliotecădinlemncernit,ocolecţiedebenzidesenatejaponezezăcealângăclasiciidinbibliotecaPléiade,romanelemarilorscriitoriruşiseamestecaucualbumelelui

Page 53: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Sempé{25},învremeceofigurinărăzboinicăDarthVaderameninţacusabialaserunTintin{26}dinrăşină,ieşitparcădirectdinLotusbleu{27}.Într-uncolţalîncăperii,lapicioareleultimeisculpturialuiHenryHudson–chipul

unei tinere fantomatice care răsărea dintr-un bloc de marmură – o consolăPlaystationsenăruiasubgreutateauneigrămezidejocurivideo.Pepereţi,afişealeunor expoziţii recente: Modigliani la Palais du Luxembourg, Nicolas de Staël laCentre Georges Pompidou, Picasso la Grand Palais. Lângă bibliotecă, pe etajerelemetalice era înghesuită o colecţie deDVD-uri: operele integrale ale luiHitchcock,Truffaut,Lubitsch,Kubrick,Tarantino,zecideserialeamericanedescărcatelanegrudepereţeleP2P,câtevafilmedinHongKong,câtevaporno…MartindeschiseuşafrigideruluişiîşiluăocutiedeColaZeroşiotăviţădeunt.

Găsi îndulapcâtevafeliimoidepâineşi îşipregătipatrutartinespecialitatea lui:jumătateNutella,jumătatelapteconcentrat.Întredouăîmbucăturidulci,înghiţiuncomprimat de Effexor şi unul de Veratran: un coctail uşor de antidepresive şianxiolitice pentru a reduce la tăcere zgomotele din copilărie, frisoanele, fantomeletrecutuluişi teamazileidemâine.Da, fireşte,multmaibinear fi fostsă îşi tragăbascheţii şi săseducă laalergeooră,darnuera într-undinzilele lui virtuoase.Mâncând,îşiporniiPod-ulconectatlaboxeşiprogramăolistăeteroclitădemelodii.Erafrumos.Luminaorbitoarecarepoleiagrădinaîl îmbiasăseaşezepeterasă.

Înainte de a ieşi, îşi trase un tricou care acoperi cu totul „steaua care răsăreadeasupradunei”,desenultatuatsubclaviculalui,celdepeultimapaginăaMiculuiPrinţ,„celmaifrumosşicelmaitristdinlume”,căcipeacoloapărusecopilulînlumeşitotpeacolodispăruse.Îşipuselaptopulşicutiaînceputădecoca-colapeomăsuţădinfier.Cufundatîn

gânduri, porni computerul, amintindu-şi de întâmplările din ajun. Monitorul săuaveamarenevoiedecurăţenie.Ecranuleraplindedocumenteşiarticoledescărcate.Dar,cutoatădezordineaasta,uniconmaistrălucitordecâtalteleîisăriimediatînochi.Dosarul,ilustratcuoCruceaSudului,senumeasobru:ARCHIBALD.Făcuclicpe icon şi avu acces la zecile de gigabiţi de date care compilau toate informaţiileadunate despre McLean: articole de presă scanate, comunicate ale Interpolului,rapoarteledetaliatealefurturilorcomisepeteritoriulfrancez,descrierişiimaginialelucrărilorfurate,filmedeactualitate.Undeva,înmăruntaielecalculatoruluiăstuia,seafla secretul luiArchibaldMcLean.Toateaceste furturiaveauunsensascuns.Martinerasigurdeasta.Punctulslabal„regeluihoţilor”nuţineadetehnicalui,cidemotivaţia furturilor. Ce-l punea înmişcare peMcLean?Martin nu îl va puteaarestaniciodatădacănuvaaflamaiîntâirăspunsullaaceastăîntrebare.Descurajatdeamploareasarcinii,seîntoarseîncasă.Setrântipepatşi,dintr-un

plic de carton, trase două foiţe de ţigară pe care le umezi şi le lipi. Apoi îşi luăpachetuldeDunhillşiscoaseoţigarăpecareodesfăcu,pentruarecuperatutunul.Însfârşit,dinrezervapersonală,luăunmicbeţigaşdecanabisîmpachetatînhârtiedin aluminiu. Îi dădu foc la un capăt cu bricheta şi împrăştie scrumul deasupratutunului. Tocmai când era pe punctul de a-şi aprinde ţigara cu drog, o forţăinvizibilă îl împinse să se întoarcă pe terasă şi să se aşeze din nou în faţacalculatorului.Archibalderamaiputernicdecâtdrogul.Martinîşifăcumaiîntâiocafea,apoiîncepusăparcurgămetodicdocumentelepe

Page 54: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

carelecitisedejadezecideori.Speraca,înluminarecenteiîntâlniricuMcLean,săgăseascăunindiciu,opistăpecareînainteseputeasăofineglijat.Carierahoţuluise întindeapeaproapedouăzeci şi optdeani şi erapunctatădeun impresionantnumărdelovituridemaremaestru:1982 – Primul furt cunoscut al lui Archibald: jaful de la Lloyd’sBank, din plin

centrulLondrei,unadintrecelemaimarilovituridatevreodatăînMareaBritanie.Afost pentru prima oară când şi-a lăsat la locul faptei celebra carte de vizităîmpodobităcuCruceaSudului.1983 – Paris: o serie de furturi la cei mai celebri bijutieri din Place Vendôme:

Cartier,VanCleef&Arpels,Boucheron.NumerededeghizaredemnedeFregoli{28}şiopradăfabuloasă.1986 – Muzeul Naţional al Suediei. Cinci minute i-au fost suficiente pentru a

punemânapedouătablourideRenoirşiunWatteau.1987 – Muzeul Guggenheim, New York: furtul unui Kandinsky şi al unui

Modigliani.1990 – Anvers: înarmat cu un paşaport fals, Archibald reuşeşte să câştige

încrederea unei angajate a băncii negustorilor de diamante. Tânăra i-a dat unpermisdeaccesVIPlasalaseifurilor,permiţându-iastfelsăfacănevăzutetreizecidediamantealbastrecarevalorauunfleacdedouăzecidemilioanededolari.1993 – Paris: a pătruns în reşedinţa din oraş a lui Pierre Berès, celmaimare

librar din lume, şi a ieşit cu bijuteria bibliotecii lui, cartea perfectă: un exemplaroriginal din Un anotimp în infern, cu dedicaţia poetului: „Lui Paul Verlaine, A.Rimbaud”.1998 – Boston: cel maimare furt de opere de artă, din toate timpurile, de pe

teritoriul american. McLean a făcut o razie la Fundaţia Rebecca Stewart: douăRembrandt-uri,unVelazquez,unManet,unvaschinezescdintimpuldinastieiMing,precumşiunbronzdeRodin.Opradăestimatălatreisutedemilioanededolari.NicipânăînprezentFBI-ulnuaclasatcazul,iarprocurorulgeneralalBostonuluirepetăla toate conferinţeledepresăcănusevapensionapânăcenuvapunemânapeMcLean.2001–DinseifuluneibăncidinPhiladelphia,punemânapeOneCentMagenta

din1856:unuldintrecelemaiscumpetimbredinlume,undreptunghidehârtiecarecântăreşte mai puţin de un gram şi abia dacă are un centimetru. Graalulfilateliştilor.2005 –Furtulpe careAnglianu i-l va iertaniciodată.McLeanumileşte familia

regalăpătrunzândîncasteluldelaBalmoral,reşedinţadevarăareginei,şiieşindcuVermeer-ulpreferatalsuveranei,precumşicuoduzinădeschiţedeLeonardodaVinci.DândcutiflaScotlandYard-ului,Archibald îşipermite luxuldea le lăsaunmesajpeperete:„Acumn-aveţidecâtsăvăjucaţide-aSherlockHolmes!”2007–Anulmiliardarilorfrancezi:maiîntâieste„călcat”FrançoisPinault,pecare

îl desparte de un Andy Warhol de la Palazzo Grassi din Veneţia. Urmează apoiBernardArnault,jefuitdeunfrumosBasquiat.Absorbitdemuncalui,Martinavunevoiedecâtevasecundebunepânăsăîşidea

Page 55: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

seamacăbăteacinevalauşă.—Intraţi!strigăel,strecurându-şiţigaracucanabisînbuzunar.

*Archibald coborî din micul ascensor de sticlă care ducea direct în camera lui.

Cabinaprincipalăocupaceamaimareparteapunţiisuperioare.MobilatăînstilArtdéco, era mai călduroasă decât salonul, avea şemineu şi un mobilier geometric,încrustatcuabanosşisidef.Archibaldseinstalălamasadelucru.Peneaşteptate,îlcopleşiotristeţegrea.Cu

pleoapele închise, îşi frecă tâmplele, încercând să alunge un început demigrenă.După toate furturiledeanvergură îl cuprindeaun feldemoleşeală, ceva îngenulbaby-blues{29}.Dardedataastaeraaltceva,niciodatănufuseseaşadeepuizat; funevoitsăfacăunefortserioscasă-şiţinăochiideschişi.Înmijloculbiroului,unplicmareerapus la îndemânalui.Pipăiconţinutul, fărăasehotărîsă îldeschidă.Dedouăzeci de ani, în fiecare săptămână, primea acelaşi plic: raportul unui detectivprivatcalifornian,însărcinatcuunfilajfoartestrâns.Desfăcupliculcuostrângeredeinimăşisecufundăînlecturadăriideseamăcu

unamestecdecuriozitateşirepulsie.Îninterior,fotografiileuneitinere,precumşiunraportminuţiosalprogramuluieişidatedesprepersoanelepecarelefrecventa.O transcriere a conversaţiilor telefonice şi a conţinutului mesajelor, diagnosticulunui doctor pe care-l consultase şi lista medicamentelor prescrise. FotografiilefuseserăfăcutelaSanFranciscoşilaSausalito,unorăşeldingolf.Înele,ofemeieînjurdetreizecideani,deofrumuseţesălbaticăşimelancolică,darcuopriviredurăşipiezişă.Ea.Cadefiecaredată,Archibaldîncercasăseconvingăpesinecăerapentruultima

oarăcând încălca intimitatea fiicei sale.Trebuia săgăseascăputereadea-i vorbi.Trebuiasătreacădelafricălaiubire.Căcimareeraiubirealui!Dardefiecaredatăfricaaveacâştigdecauză.

*—Dacăosătemaihrăneştiaşadeprost,veisfârşiprinateîmbolnăvi.DoamnaHudson intră în camera chiriaşului şi, cu un gest hotărât, depuse un

platoucugustăripemăsuţadepeterasă.BătrânaenglezoaicăîncropiseunEnglishbreakfast{30}, specialitatea ei: pâine prăjită cu marmeladă de ceapă, un bol cuporridge,tartăsăratăcurinichi,unjeleutremurătordeculoareagrenadinei…—Hm,miroasefrumos,făcuMartin,fărăpreamareentuziasm.Gazdaluinueratocmaiceamairafinatăfemeiedinlume,darîierarecunoscător

pentrumicileeiatenţii.Aveagrijădeelcamlafelcumaveagrijăşideeaînsăşi.— Ţi-am ridicat poşta şi un pachet care ţi-a fost livrat dimineaţă. Ca să nu te

trezesc,mi-ampermissăsemnezfişadelivrareînlocultău.Martinîimulţumi.PoştaluiserezumalafacturaFranceTelecomşilapublicaţia

Page 56: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

trasăînţiplăpecareoeditainstituţialuiodatăladouăluni.Aruncăplicurilefărăcamăcarsălefidesfăcutşiseopriasuprapachetului:unChronopost{31}ceconţineaocutiedinlemndesantalmarcată.Martindeschisecutiaşidescoperiosticlădeşampanieculcatăînlocaşulei.

DomPérignonRoséVintage1959

Seîncruntăşicercetăcutiaîncăutareauneicărţidevizită.Nimic!SeîntoarsespreambalajulChrono:pachetulfuseseexpediatînajun,puţinînainte

deprânz,delaunbiroudinArondismentulalVI-lea.Înoricecaz,admiratorulsecretnuîşibătusejocdeel.DomPérignoneraceamaifaimoasămarcădeşampaniedinlume.Oasemeneasticlă,cuandeproducţiespecificat{32},trebuiesăficostatoavere.Intuiţiaîlduseînfaţacalculatorului,undeintrăînprogramulTREIMA.Fototeca

OCBCeraunicăînlumeşiconţineadescriereadetaliatăşiimaginileapesteoptzecide mii de bunuri culturale furate în Franţa şi în străinătate. Graţie acestuiinstrument,unobiectgăsit întimpuluneipercheziţiiputeafi imediat identificatşirestituitproprietarului.Martinîşiinstalasebazadedateaprogramuluipelaptop,înaşa fel încât să îl poată avea cu el pe teren. Introduse câteva date şi, aproapeinstantaneu,programulîidădurăspunsul:sticlelefuseserăfuratecuunanînurmă,încircumstanţeneelucidateîncă,imediatdupăolicitaţie.Martindăduclicpelink-ulcaretrimitealauncomunicatdepresăîncareseevocavânzarea:

LicitaţierecordlaovânzareistoricălaNewYork!În 25 aprilie a avut loc la sediul Sotheby’s o excepţionalăvânzare a unor sticle de şampanie, printre care şi douărecipiente istorice de Dom Pérignon Rosé Vintage 1959,adjudecatepentrusumade84.700dolari.Considerat giuvaerul şampaniilor Dom Pérignon, din acest vinmiticaufostîmbuteliatenumaitreisutedesticleşinuafostniciodatăcomercializat.Majoritatea sticlelor au fost consumate în 1971, la faimoaselereuniunimondeneprilejuitedesărbătorilesomptuoaseorganizatecuocaziaaniversăriiîntemeieriiImperiuluipersan.De atunci, sticlele vintage au dispărut de pe piaţă, pentru areveniînforţăcuocaziaacesteivânzăriistorice.

Tânărul poliţist nu-şi putea crede ochilor: sticla pe care o avea în faţa ochilor

valoramaibinede40.000dedolari!Continuălecturacufebrilitate.Desprefurtulînsine nu se ştia aproape nimic. Doar un lucru era sigur: când cumpărătorul s-aprezentat să intre în posesia bunurilor, sticlele dispăruseră, fiind înlocuite cu ceamaitemutăcartedevizitădinlumeaartei.

Page 57: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Martinrămaseoclipăîncremenit,paralizatde„cadoul”pecaretocmaiîlprimise.Înmintealuiseluptaudouăimpulsuricontradictorii.Sigurcăsticlaaceastanuîi

aparţinea!Eraunobiectcuvechimeşigreutate,caretrebuiarestituitproprietarului,dar…—Potsăvăoferocupă,doamnăHudson?—Nuterefuz,răspunsebătrânaenglezoaică,luândlocpeterasă.Aşamaiuitşi

eudegustuldesherry.Martindesfăcusticlacu infiniteprecauţii, curiossăafledacă,dupăcincizecide

ani,şampaniaîşimaipăstrabulele.CiocnicudoamnaHudsonşidusecupalabuze.Nufudezamăgit:vinulerasublim,aveaiimpresiacăbeiaurcuratsauunelixirdeviaţălungă.Şi atunci, ca regenerat,Martin înălţă cupa spre cer. Caun adevărat filosof, îşi

spusecăvaloareaunuiomsejudecăşidupăcalitateaduşmanilorlui.Pierduseprimapartidă,darluptaeraabialaînceput.

*

Îmbrăcatcuunpuloverpegât,ArchibaldsedusedupăEffie,înparteadinfaţăaceleimaiînaltezoneaiahtului,amenajatăcasalădesportînaerliber.Cuunprosopîn jurul gâtului, englezoaica îşi începuse exerciţiile demai bine de o oră: haltere,PowerPlate,sacdebox,bandădealergare…Archibaldîipropuseunaperitiv,dareascuturădincap,arătândspresticladeapăminerală.Hoţulridicădinumeri,darnufu uimit. Effie trăia ca o ascetă, interzicându-şi multe dintre plăcerile vieţii:mâncărurirafinate,vinurifine,sexfacil…Archibaldseinstalăînfotoliuldinrăchită,cufaţaspremare.Aeruleraproaspăt,

iar soarele la asfinţit împărţea cerul cunorii.Din încleştarea lor ţâşneaudâredesângepurpuriuşistacojiu,careîmbrăţişaucerul.Luăsticladeşampaniepusăîntr-ofrapierăalăturideelşizâmbi,verificându-ieticheta:

DomPérignonRoséVintage1959

Deschisesticlacugrijă,îşiturnăocupăşiridicăpaharulîndirecţiasud-est.AcoloundeeraFranţa.AcoloundeeraParisul.Ciocnicuduşmanulinvizibilcăruiaîidăduseprimaloviturădespadă.

Page 58: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

8CheiaParadisului

Viaţanoastrăeocartecaresescriesingură.Noisuntemniştepersonajederomancarenuînţelegîntotdeaunapreabinecevreaautorul.

JulienGREENCincilunimaitârziuLuni,20decembrie,ora7.00dimineaţaNanterre,sediulOCBC—Şefule,dedataastaarcamtrebuisămăascultaţi!Cu părul vâlvoi, palid şi cu obrazul invadat de o barbă nerasă de câteva

săptămâni,MartinîncercasăintreînbiroulşefuluiOCBC.Inflexibil, şeful OCBC stătea ferm în prag, hotărât să nu cedeze în faţa

subordonatului.—Nuaicecăutaaici,Beaumont!—Trebuiesăvorbim.—Nuavemcesăvorbim.EştidetaşatlaMinisterulCulturiipânăînfebruarie.—Mi-am luatporţiademisiuni imbecile.Ştiţiundem-au trimisazi?LaRouen,

pentruafaceinstructajulangajaţilordelaMuzeulCeramicii.—Ei,şi?Suntsigurcăeunmuzeufoartefrumos.—Terminaţiodatăcubătaiaastadejocşitrimiteţi-măiarpeteren!Acolomăpot

faceutil.Poliţistulseînfurie:—Căpitane,singuraiintratînrahat,şideocamdatănuamniciunchefsătescot.

Şiapoi…Ezităpuţin,dupăcaredădufrâuliberindignării:—Şiapoi,punemânaşiteînţoleşteşitualtfel,cedracu’!Eştiofiţerdepoliţie,nu

puştandeliceu!Martinsuspină.Edreptcănuarătatocmairăpitor:blugijerpeliţi,niştebascheţi

petreisferturirupţi,ohainădepielepecareopurtadejadeanidezile,capeoadouapiele.Fărăamaivorbidecearcăneledinjurulochilor,carevorbeaudespreolipsăcronicădesomn.Aceste ultime luni fuseseră tare grele. În ciuda faptului că era tras pe linie

moartă, îşi continuase ancheta de unul singur, făcând aproape zilnic turulinformatorilor, procedând în această lume a artei precum în cea a drogurilor: lepermiteamicilor traficanţi să prospere, pentru ca, lamomentul potrivit, să poatăprindeunfircaresă-lajutesădistrugăoreţeaserioasă.Aprotestatcândi-aufostsuspendate codurile de acces informatic, dar, fără a fi un hacker redutabil, s-adescurcatcums-apriceputşiapiratatoparolă,pentruaaveaîncontinuareacceslabazadedateconfidenţiale,aşaîncâtsăpoatăurmăriîncontinuareanchetelecareîlinteresau.

Page 59: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Nopţileşilepetreceaînfaţalaptopuluisaucufundatîncărţi.ÎşipuseseînordinetoatăanchetadespreArchibald, recitise toatedocumenteledisponibile,bachiarsedeplasasepecheltuialaluipentruainterogaipoteticimartoridincazurimaivechi.Darmaialesdevorase lucrăridepsihologie şi se întorsese sădiscute cupsihiatriicare îl scoseserăatâtde taredinsăritepevremeacândera laAntidrog.Oficial, ofăcea pentru consultaţii personale; în realitate, pentru a afla mai multe desprepsihologiahoţului.Aveaosingurăobsesie:săsepunăînpielealuiMcLean,săintreprinefracţieînmintealui.SădevinăArchibald.Hoţul numai dăduse niciun semn de viaţă demai bine de cinci luni. Gata cu

furturileşicuprovocările!Martins-asimţitdestabilizat,văduvitdeobiectulmunciisale.Apoiaînţeles:dupăautoportretulluiVanGogh,purşisimpluArchibaldnuştiacearputeasămaifure!Înlogicalui,furturileurmaserăundrumascendent,fiecareoperă furată avândmenirea să provoace o emoţie sau o dificultate suplimentară,procurându-iastfeldozanecesarădeadrenalină.Hoţulpreferasăaştepte,pândindocaziapotrivită,iarMartineraobligatsăfacăacelaşilucru.Tocmaicândperioadadeaşteptareîncepusesăiseparăprealungă,situaţias-adeblocatbrusc,graţieunuianunţ al casei de licitaţii Christie’s intrat în contul lui de e-mail lamiezul nopţiianterioare.Celebracompanieanunţaovânzareexcepţionalăşimisterioasă laSanFrancisco, în ajunul Crăciunului. După patru telefoane şi alte câteva cercetări,MartinacăpătatconvingereacăArchibaldvalovidinnou.DarinvestigaţiileluinufoloseaulanimicdacăLoiseauxnuîllăsasăpleceînStateleUnite!—Beaumont!OsăpierzitrenulspreRouen!Martinridicădinumeri.ŞefulOCBCintrodusecâtevamonedeîndistribuitorulde

zoaieconsideratecafeaşiîiîntinseunpaharcartonat.—Reintegraţi-măastăzişivăaducpetavăcazulvieţiidumneavoastră!PrivirealuiLoiseauxlicări.Eraunpoliţistbun,unspecialistalpoliţieiştiinţifice,

fuseseunuldintreprincipaliiartizaniaibazeidedatefrancezecuamprentegenetice,pusălapunctimediatdupăafacereaGuyGeorges{33}.AvuseserezultateonorabileînfrunteaOCBC,darniciodatănuseapropiasepreamultdeMartin;poateşipentrucăLoiseauxnuerapasionatdeartă.ŞefulOCBCeramânatdeambiţieşiîşiconsiderapostulosimplătreaptăînobţinereaunorfuncţiimaiprestigioase.—Desprececazvorbeşti?—ArestarealuiArchibaldMcLean.—Hotărâtlucru,aiunfix!—Fiecarecudamblaualui.—Ultimaoarăarfitrebuitsămăcauţi,Beaumont.CândMcLeaneraînFranţa.—Spuneţiodată,vreţisă-larestaţisaunu?Înlocderăspuns,Loiseauxdeschiseuşabiroului.Martinîlurmă,culaptopulsub

braţ. Încăperea era rece şi impersonală, un „birou de şef” spaţios şi funcţional,amenajatcasalădeşedinţe.Dincolodeferestre,Nanterrezăceasubuncermohorât.Înecateînceaţă,turnuriledincartierulPrefecturiitefăceausăîţidoreştisăteaflioriunde altundeva. Martin îşi conectă MacBook-ul la retroproiector şi începu sărulezepeecranuldeproiecţiedepereteslide-show-ulpecare-lprogramase.PrimaimaginereprezentaovederedinavionaoraşuluiSanFrancisco.Loiseauxseinstalaînfotoliu.

Page 60: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

—Ce-osămaifurededataastaArchibaldaltău?PodulGoldenGate?—Maimultde-atât.ŞefulOCBCîşiîncrucişăbraţeleşiîşiridică,nedumerit,sprâncenele.—Adică?—CheiaParadisului.

*NewYorkSpitalulStatenIslandOra16.00Cafeneauaspitaluluierasituatălaprimuletajşidominaunpărcuşoracoperitde

zăpadă.ArchibaldMcLean,aşezatpebancauneimesesolitare,nuseatinsesedecafea.Cu

spatele încovoiat,cuchipulmarcatdeoboseală,sesimţeasingur,părăsit,pierdut.Decâtevasăptămâni,dureriascuţiteîitorturauabdomenulşispatele.Slăbise,aveauntenîmbâcsitşicenuşiuşiîşipierdusecutotulpoftademâncare.Dupăcerespinseseînmodrepetatideea,sehotărâsesăîşifacăoprogramarela

această clinică, unde în ajun fusese supus mai multor investigaţii. I s-au făcutanalizedesânge,i-afostpalpatăvezica,is-afăcutecografieabdominală,bachiaris-aintrodusuntubînduoden.Is-aupromisrezultateleşioprimăopiniemedicalăînaintedesfârşitulzilei.Acum,eralipsitdevlagă,aveaameţeli,dureridecapşiîiveneasăvomite.Şi,maipresusdetoate,îierafrică.Înacestsfârşitdedupă-amiază,salamareacafeneleieraaproapegoală.Fulgiide

neaseagăţaudeferestre,venind,parcă, încompletareadecoraţiunilordeCrăciuncevacamdesuetecareîmpodobeaupereţii.Lângătejghea,voceagravăaluiLeonardCohenseînălţadintr-unaparatderadio,lovindu-lpeArchibaldînplin.Cuprinsdeemoţie,sestrăduisăbeaogurădecafea,îşifrecăpleoapeleşiînchiseochii.Cânteculdeştepta în el amintiri pe care îşi făcuse obiceiul să le alunge. Imagini însorite,încărcate de nostalgie: California, la începutul anilor 1970. O epocă învolburată,liberăşitolerantă,careîncăvibradeoenergiecontestatarăşipacifistă.O paranteză fermecată. Un cuplu de tineri îndrăgostiţi zburând într-o

decapotabilă.Valentine…Fusesevremeahohotelorderâs,aiubiriicompliceşialipseidegriji.FusesevremeatrupeiPinkFloyd,a luiGratefulDead,arockuluipsihedelicşia

SanFranciscoSound{34}.Valentine, luminoasă şi radioasă, aveaaccent franţuzesc şiun fel apartedea-i

pronunţaprenumele.Fusese vremea mic dejunurilor la pat, a plimbărilor cu barca, a înflăcărării

trupurilor,aînflăcărăriiinimilor.Valentine, respiraţia ei, căldura ei, urma sărutărilor ei care îi pecetluia încă

buzele…

Page 61: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Valentine,pleteleeidespletite,mireasmaeidelavandă,muzicabătăilorinimiiei,hartacomorilordesenatădealuniţeleei…Ovremeîncarefuseserăfericiţi.Apoiviaţas-aofilit,s-aestompat,s-aîntunecatşifericireas-ainfectatcuvenin.Archibaldadeschis ochii ca şi cums-ar fi trezit din somn, tresărind.Se simţea

abătut,măcinatdeotristeţeabisalăcareameninţasăîlînghităşiîmpotrivacăreialuptadetreizecideani.Deaceeadevenise„ArchibaldMcLean”,hoţulcăutatdetoatepoliţiilelumii.Cândtrăieştipemuchiedecuţit,eştiobligatsăfiimereulapândă,cuminteatrează.Erasingurulexpedientpecareafostînstaresă-lgăseascăpentruascăpadefantomaValentinei.O arsură intensă iradie dintr-odată în spate şi sub coaste. Se aplecă înainte

pentrua-şiostoidurereaşifucâtpecesăscapeunţipăt.Cumânadreaptă,căutăsticluţacuwhiskyînbuzunarulinterioralhainei.Odestupăşioduselabuze.—Înloculdumneavoastrănuaşfaceasta.Prinscumâţa-nsac,Archibaldridicăprivirea.Înfaţameseistăteaunbărbatcuo

staturăimpozantă,cuundosarcartonatsubbraţ.

*—Ce-iaceastăCheieaParadisului?întrebăLoiseaux.—Eundiamant,răspunseMartin.Undiamantblestematşimitic, înconjuratde

mistereşilegende.BiroulşefuluiOCBCerascăldatînluminamohorâtăazorilor.Martinapăsăotastă,iarpepereteapăruimagineauneipietrepreţioasedeformă

ovală,carearuncalucirideunalbastruintens,pigmentatcuumbrecenuşii.—Are65decarateşiolungimedetreicentimetri,precizătânărulpoliţist.Darîn

specialculoarealuieceacare-ifascineazăpeoamenidemaibinedetreiveacuri.Loiseauxfixaecranul,intrigatdediamantulalbastru.—Piatraarereputaţiadeaaduceghinionposesorului,îiexplicăMartin.—Deundevine?Slide-show-uldefilaîncontinuare,afişândimaginipecareMartinlecomenta:—Conformlegendei,diamantulprovinedinfabuloaselemineGolconda,dinIndia.

Încastrat în statuia unei zeiţe, a fost furat dintr-un templu de un contrabandist,Jean-BaptisteCharpentier.Un sacrilegiu pentru care jefuitorul avea să plăteascăscump.ColonelulîlinvităpeMartinsăcontinue.—Charpentieraducediamantul înEuropaşireuşeştesă i-lvândăluiHenrical

IV-lea,darmoaresfâşiatdeohaitădecâiniturbaţi.Câtdesprerege,acestaapuscapiatrasăfieşlefuităînformădeinimăşii-aoferit-oGabrielleid’Estrées,marealuidragoste.Peecranapăruportretuluneitinerefrumoase,cubucleauriişitaliedeviespe.— Câteva zile mai târziu favorita, însărcinată în şase luni, moare în chinuri

groaznice.Uniiauvăzut înastamânaunuiotrăvitor,bachiars-azvonitcăa fostsugrumatădeDiavolulînsuşi,atâtdeteribilei-aufostchinurile.—Şidiamantul?

Page 62: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

—A fost îngropat cudefuncta, dar a reapărut înmodmisterios la gâtulMarieiAntoaneta.SespunecăîlpurtaîntimpceafostarestatălaVarennes…—Şices-aîntâmplatcubijuteriaînperioadaRevoluţiei?—Fărădoarşipoate,afostfuratăîmpreunăcualtebijuteriialeCoroanei,pentru

areapărealaLondra,în1860,înposesiauneibogatefamiliideindustriaşi,aicăreimembri vor avea parte, în numai câţiva ani, de cele mai sinistre răsturnări alenorocului:depravare,ruină,sinucideri.Imaginiiunuivechiconacenglezescîiurmăceaauneiarmedefocdeodinioară,

unpuşcocicarei-arfipututaparţineşiluiSherlockHolmes.AcumLoiseauxera captivat cu totuldepoveste.Ca într-un romanpoliţistbun,

voiasăcunoascăurmareaşiîifăcusemnluiMartinsănuseoprească.—CheiaParadisuluişi-aschimbatcuregularitateposesorullaînceputulsecolului

XX.UnprinţdinEuropaorientalăaoferit-ouneifemeiuştidelaFoliesBergère,pecare a omorât-o în cele din urmă cu un foc de revolver. Iar când sultanulAbdulhamidapusmânapeea,câteva lunimai târziuapierdut tronul ImperiuluiOtoman…— Eşti sigur că toate datele astea sunt atestate istoric? întrebă neîncrezător

Loiseaux.—Celemaimulte,da,afirmăMartin.Înanii1920,piatraaaterizatlabijutierul

PierreCartier,careatăiat-oînformaactuală,pentruaovindeulteriorunuibancherbogat,îndrăgostitnebuneştedeIsadoraDuncan.—Dansatoarea?—Da,iareaaprimitbijuteriacunumaicâtevazileînaintedea-şiaflamoarteala

Nisa,sugrumatădeeşarfacareis-aprinsînspiţeleroţiimaşiniieidecapotabile.Câtdesprebancher,elşi-apierdutavereaşis-asinucisîntimpulMariiCrize.Pe ecrandefilauacumarticolede ziar carepovesteaudespremoartea tragicăa

starului interbelic, urmate de imagini ale Marii Crize din anii 1930: oameni fărăadăpostîngrămădindu-selameselegratuite,oamenideafaceriruinaţiîndoarcâtevaceasuriaruncându-sedepeacoperişurileclădirilor.—Şidupăaceea?—DiamantulaajunsînmâinileomuluideafaceriJoeKennedy,carel-aoferitca

dardenuntăfiuluisăucelmare,Joseph,menitîncădelanaşteresăajungăîntr-obunăzipreşedinteleStatelorUnite.— Numai că bombardierul lui Joseph a explodat în 1944 deasupra Canalului

Mânecii.—Întocmai, încuviinţăMartin.Omoarteprematură,carevadeterminadestinul

politicalmaitânăruluisăufrate,JohnFitzgerald,pânăatunciuntânărdiletant,cuosănătatefragilă,preocupatmaicurânddefemeişidejurnalismdecâtdepolitică…—ŞiJFKchiararecuperatdiamantulblestemat?—Nimeninupoatespunecucertitudine,recunoscuMartin.Dupăunii,diamantul

albastruarfifostgăsitlagâtulluiMarilynMonroeînnoapteamorţiisale;dupăalţii,JFKl-arfiavutînbuzunarîntimpulasasinatuluidelaDallas.Însfârşit,alţiisejurăcă seafla la gâtul luiCarolynBessette în1999, cândavionulprivat al soţului ei,John-JohnKennedy,s-aprăbuşitînAtlantic.Darnimicnuesigur.—Şicuiaparţineastăzidiamantul?

Page 63: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

— Lui Stephen Browning, miliardarul american, sau, mai bine zis, GrupuluiKurtline,alcăruiprincipalacţionareste.Eunmarefondamericandeinvestiţiialecăruiacţiuni…—…Şi-aupierdutomarepartedinvaloare,ghiciLoiseaux.În loc de confirmare, Martin afişă pe ecran un grafic care arăta prăbuşirea

bursierăagrupului,precumşiune-mailcareanunţaviitoareavânzarelalicitaţieaCheiiParadisului.EralimpedecăsărmanulKurtlinedecisesesăscapedebijuterie…— E, totuşi, ceva ce nu pricep: de ce încearcă toată lumea să pună mâna pe

diamantulăstacareelimpedecăatragedupăsineunîntregcortegiudenenorociri?— Cheia Paradisului simbolizează puritatea. Legenda spune că aduce ghinion

dacă nimereşte înmâna unui necredincios sau a unui zgârcit. În caz contrar, sespunecăeizvordeviaţălungăşinoroc.—ŞicecautăArchibaldMcLeanîntoatăpovesteaasta?— Ascultaţi-mă, domnule colonel, cei mai mulţi experţi credeau că piatra a

dispărut sau, în orice caz, că nu vamai apăreaniciodată pe piaţă. Are o valoareinestimabilă, iar preţurile vor exploda. După informaţiile mele, mulţi colecţionarisunt gata să dea o avere pe ea. Ruşii, chinezii… cu toţii sunt pe fir şi pariez cătranzacţiavadepăşi50demilioanededolari.Loiseaux clătină din cap cu un aer neîncrezător. Martin nu îi oferi răgaz să

obiecteze:— Nestemata asta nu e un diamant oarecare: e o legendă, un vis. Iar ăsta e

singurullucrucareîlmaiintereseazăacumpeMcLean.—Şicedoveziconcreteai?Martinhotărîsăblufeze:—Nuamnevoiededovezi:îlcunoscpeMcLeancanimenialtul,simtcesimteşiel,

gândesccumgândeşteşiel.Ştiucăaredegândsăfurediamantulăsta,ştiucumovafaceşiştiucumsă-lopresc.Puneţi-măîncontactcuFBI-ulşidaţi-mivoiesămăducacolosăfacinvestigaţii.—Fărădateconcrete,nicinusepuneproblema,doaroştiifoartebine.— Dar cei de la echipa Art Crime ne cunosc, nu i-am ajutat anul trecut cu

afacereafurtuluiaceluiHopper,cândamacceptatcaunagentFBIsăcolaborezelaanchetanoastră?!Ştiucăsuntemprofesionişti!Loiseauxscuturădincap:— Asta nu are nimic de-a face cu discuţia noastră, atunci aveam dovezi:

înregistrăritelefonice,fotografii,filaje…Dedataastanuavemdecâtbasme!Otăceregrease lăsăpesteceidoibărbaţi.Cuaerul luideadolescent întârziat,

Martinseaşezăcufundulpebirouldesticlăalşefuluişi,cuungestprovocator,îşiaprinseoţigară.Locotenent-colonelul se uită la Martin cu indulgenţă. În dimineaţa asta,

comportamentulsecunduluinuizbuteanicimăcarsăîlagaseze.Nusimţeadecâtotristeţeamestecatăcuoumbrădemânie.—Dupăcenaibaalergi,petoţisfinţii!explodăel.Întrebareaplutiînaer,amestecându-secufumuldeţigară.Loiseauxinsistă:—Chiar dacă vei izbuti să îl arestezi peMcLean într-o bună zi, ce crezi că va

schimbaastapentrutine?Sănucumvasă-ţiînchipuicăarestarealuivarezolvafie

Page 64: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

şiceamaineînsemnatădintreproblemelevieţiitale!Martincontraatacă.—Şidumneavoastră,domnulecolonel?Dupăcealergaţi?—Eunumaialerg,numaicaut,euamgăsit!Şi,de laoanumităvârstă,miza

joculuiesăpăstreziceeaceaideja.—Şidumneavoastrăce-aţigăsit?—Ceeaceartrebuisăcautetoatălumea:jumătateacare-milipsea.Martinnu aveaniciun chef să aflemaimulte.Cunoştea zvonurile: Loiseaux îşi

părăsiserecentsoţiaşicopiiişisemutasecuotânărăcareaveagraddelocotenent,ofatăabiaieşitădepebăncileşcoliidepoliţie.Crizavârsteiadoua?Iluziapasiunii?Iubireadevărată?Segândi laKarine, lamesajelepe care fata i le lăsasepe robot şi căroranu le

dădusecurs.Easăfiejumătatealui?Nu,erasigurcănu.Darexpresiaseinsinuaînelasemeneaveninuluidupăomuşcăturădeşarpe,împrăştiindu-icristaledegheaţăînveneşifisurândziduldepiatrăcareîiprotejainima.Preţdeosecundă,simţicăsepierdecufirea,caprinsde-oameţealăputernică.Închiseochiişisetrezicucincisprezeceaniînurmă,într-odimineaţăploioasăde

vară, în faţa terminalului de pe aeroportul din San Francisco. Plete ude care seamestecaucualelui,ochiverzi,scânteindînploaie,şiovocecareîl implora:„Mairămâi!”Mairămâi!

*NewYorkCafeneauaspitaluluiStatenIslandDoctorulGarrettGoodrichseaşezăînfaţaluiArchibaldMcLean.Întinsepemasămaimultedosarecareconţineaurezultateleanalizelorprincare

trecuse.Înciudaavertismentuluidoctorului,Archibaldridicăsticlacuwhiskyşitraseun

gât zdravăndinpreţiosulnectar,maimultdinsfidaredecâtdepoftă.Nimeninu-idădusevreodatăunordin,şinueracazulcatreabaastasăînceapăazi.ÎnşurubăcapaculsticleiargintiişiîlprividreptînochipeGoodrich.Ceidoibărbaţisemănau:aceeaşivârstă,aceeaşiconstituţie,nuneapărat înalţi,

darbine făcuţi.Amândoiaveaucarismăşi oprezenţăcarenuputea fi trecutăcuvederea.—Ei,cumstau,suntpemoarte,nu?Dinobişnuinţă,Archibaldcăutaoconfruntaredeschisăşidirectă.Goodrichîisusţinuprivirea.Simţeaostraniesimpatiepentruacestpacientcarei-

arfipututfifrate,prieten,alterego…Ceşi-arfidoritdacăarfifostînlocullui:oaburealăplinădechestiizaharisitesauadevărulcelmaicrud?Optăpentruadouasoluţie.—Aveţiotumoarelapancreascares-aextinsdejalaganglioniilimfaticişilaficat.Archibaldîncasăloviturafărăsăseclintească.Goodrichcontinuă:

Page 65: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

—Extindereaofaceinoperabilăşitrebuiesărecunosccăarareorimi-afostdatsăvădcevamaipăcătos.Pentruavăatenuadurerileabdominale,amputeaîncercaochirurgiederivativăsauchimioterapie,darmă îndoiesccăar fimaieficientedecâtsimplaadministraredeanalgezice.Dacămăîntrebaţidedatesaudeprobabilităţi,vărăspund că şansele dumneavoastră de a supravieţui mai mult de trei luni suntaproapenule.Archibald închise ochii şi simţi că inima începe să i se încingă. Măcar acum

lucruriledeveniserăclare:eracuspatelelaperete,obligatsădeaoultimăluptăacăreimizăocunoşteapreabine.Câtevaminutebune,ceidoibărbaţis-auprivit îndelung, fărăascoateovorbă.

ApoiGarrettGoodrichs-aridicat,s-aduslabarşiacerutunpahargol.S-aîntors,s-aaşezatlamasăşişi-aturnatunstropdewhisky,pentruabeaşielîmpreunăcupacientul.Archibaldîşidăduseamacăbătăileinimiiis-aumaidomolit,înmodciudat,acest

diagnosticcrepuscular îleliberasedespaimă:teamadecepoate fimairăuemultmaiteribilădecâtcertitudinearăului.Duşmanuladevărateteama.Întotdeauna.

Page 66: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

9DomnişoaraHo

Elplângeaculacrimidesticlă,CarerăspândeauomuzicăÎngereascăşifantomatică

Oridecâteoriatingeaupământul.MichelPOLNAREFF

GaraSaintLazareOra20.10Expresul de la Rouen a ajuns cu o întârziere de jumătate de oră. Grevă? O

problemă tehnică? Incidentepeparcurs?Dezamăgit şi ostenit,Martinnuşi-amaibătutcapulsăînţeleagăceseîntâmplase.Acoborâtpeperonprintreprimii.Cumâinileînbuzunarelehanoracului,cugluga

trasăpecap,cuiPod-ulprotectordatlamaximumurlându-iînurechi,s-astrecuratprinmulţime,grăbitsăpărăseascădecorulurbanşiîngheţatalgării.Cândaajunspelamijloculscăriirulante,asimţitînchipnedesluşitcăseţinea

cinevapreaaproapedeel,aşacăaîntorscapulşiavăzutoasiaticăuriaşă,clădităcaunluptătordesumo.Strânsăca-nchingiîntr-uncostumitalienescşiîmpodobităcuochelarinegri,păreacoborâtădirectdinfilmeleluiJohnWoo.Apoi,dinspateletrupeşeiluptătoarerăsăriosiluetăfelină.Ofemeieîncătânără,

îmbrăcatăcuuntrencistrânsîntalie,cuunaerderegină,coborîotreaptăpentruaajungelângătânărulpoliţist.Cufundatînetanşaluibulămuzicală,Martinnuputudecâtsăîiciteascăpebuze:—Goodevening,misterBeaumont!Îşiscoasecăştileşi-şimijiochii.Chipuleiîiaminteavagdecineva.—MoonJin-Ho,seprezentă,întinzându-imâna.„DomnişoaraHo!«PanteradinSeul»!”—Cred că avemmulte săne spunem, domnuleBeaumont. Îmi permiteţi să vă

spunMartin?„Multesănespunem?…”Martinseîncruntă.Seholbăîndelunglamânaîntinsăacoreeneiînaintedease

hotărîsăoatingă.—Spune-mi,terog,pentrulinişteamea,rostifemeia,apropiindu-seşimaimultde

el,ţi-aipierdutcumvagraiul?Martinnuschiţănicimăcarunsurâs.Ştiacă,dincolodefarmecşiamabilitate,se

ascundeaodoamnădefiercuoambiţiefărălimite.DomnişoaraHoeraocelebritateînlumeapoliţiştilor.Presaîncepusesăvorbeascădespreeacucincianiînurmă,pecândlucralaBiroulprocuroruluigeneraldincadrulpoliţieidinSeul.Înfrunteauneibrigăziformatedincincizecideanchetatori,reuşisesădecapitezetriadeleşisăbagelarăcoareprincipaliicapiaiJopok,mafiacoreeană.Ooperaţiune„cumâinilecurate”carecurăţaseSeululdeobunăpartedinreţelelecriminalececontrolauprostituţiaşijocurileilegaleprinşantajşiintimidări.Acestsuccesfăcusedineaoeroină,daro

Page 67: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

şi condamnase să-şi trăiască toată viaţa sub protecţia unei gărzi de corp, căcitriadele juraseră că-i vor lua capul. Martin ştia că acum lucra pentru filialaamericană a Lloyd’s Brothers, unul dintre celemaimari grupuri de asigurări dinlume.—Acordă-miocină,îicerucoreeana.Ocinăpentruateconvinge.—Deceanumesămăconvingeţi?—Aiovocefoartefrumoasă.—Deceanumesămăconvingeţi?repetăMartin.—Sălucrezipentrumine.—Nulucrezpentrunimeni,spuseel,scuturânddincap.—Lucrezipentruunstatcarenu-ţirecunoaştemeritele.Martinseîntoarsesprefemeie.Garaeraplinădeoameni,darstaturaluptătoarei

desumoleserveadreptparavanşiîiprotejademulţime.—Vinosălucrezicumine,nuanţăcoreeana.Poatecăamândoiamaveaoşansă…—Ceşansă?—Să-lprindempeArchibaldMcLean.

*

Bentley-ul cu geamuri fumurii tăie succesiv Rue Saint Lazare şi BoulevardHaussmann,apoioluăsprePlacedelaConcorde.Interiorulmaşiniimiroseaanou.La volan, mastodontul cu ochelari negri conducea cu o uimitoare delicateţe,ascultândoversiuneepuratăauneimesedeBach.Pebanchetadinspate,Martin,pierdutîngândurilelui,contemplafărăavedeapreabinemiiledebeculeţealbăstruicarescânteiaucaniştecascadeazuriiînarboriicestrăjuiauChampsElysée.Aşezatăalături de el, domnişoara Ho îl privea pe furiş. Zăbovi asupra părului prea lung,asuprabărbiinerasedetreizile,asupraglugiicubordurădinblanăahanoraculuikaki,pecarenu-şidăduseostenealasăşi-odeajos,asupraanchioruluipuloveruluicarelăsasăseîntrezăreascăuntatuajmelancolic,asuprapansamentuluilipitlângăbuză.Isepărucăaducecuuntânărprinţaloraşului,tristşirătăcit,caredegajaofrumuseţeincertă,deopotrivăromanticăşihardcore.Preţdeosecundă,izbutisăîisurprindă privirea. De un albastru deschis, ochii lui aveau o putere de atracţieasemănătoarecuaceeaaanumitorbărbaţicareaurenunţatsămaiîncercesăplacăşisăseducă,daraveauşiolucirecaretelăsasăghiceştiointeligenţăscăpărătoare.MaşinatraversăSenaşivirăladreapta,peQuaid’Orsay,apoiîşicontinuădrumul

peQuaydeBranlyşipeAvenuedeSuffren.Domnişoara Ho îşi dădu seama că i se făcuse frig. Înfruntase cei mai duri

criminali, obţinuse condamnarea la moarte a celor mai sângeroşi şefi de bandă,fusese urmărită ani de-a rândul de ucigaşi pe caremafia îi pusese pe urmele ei.Totuşi,înmaşinaasta,alăturidebărbatulăsta,începusesăisefacăfrică.Teamădeeaînsăşi,detulburareacareocopleşisedintr-odată,neaşteptatăşicopleşitoare.Eraplătită cu o avere pentru capacitatea ei de a citi oamenii, de a le descoperislăbiciunile, de a le ghici cicatricele. Teoretic, îl cunoştea pe Martin pe de rost.Companiadeasigurăripentrucarelucraîlpusesesuburmărirepetânărulpoliţistdelunibune.DomnişoaraHoîianalizasedosaruldinscoarţă-nscoarţă, îicitisee-

Page 68: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

mailurile, intrase în computerul lui, îi ascultase convorbirile telefonice private şipersonale.Crezusecăvapăşipeunterensigur,cunoscut,darnuprevăzuseefectulmagneticpecaretânărulpoliţistîlvaexercitaasupraei.Închisecâtevaclipeochii, luptândpentruaînăbuşiaceadorinţăpecaledease

naşte. Ştia că, de cele mai multe ori, sentimentele erau mai distructive şi maipericuloasedecâtunglonţde9mmsaudecâtlamatăioasăauneisăbii.Bentley-ul se opri aproape de Champ de Mars. Luptătoarea de sumo deschise

portieraşiotrântiînspatelelor.Erafrig.Mercurultermometrului flirtacugradaţiazero, iarvântuladuceacuel

unamestecdestropideploaieşifulgidezăpadă.—Spercănusuferidevertij,spuseea,arătândspresiluetametalicăaTurnului

Eiffel,luminatăînalbastrulEuropei{35}.În căutarea unei iluzii de căldură, Martin îşi aprinse un Dunhill şi slobozi un

rotocolsidefiudefum.—Dincontra,îmiplacesăstauagăţatdeasupravidului,afirmăelsfidător.

*Martin se lăsă condus de coreeană în piaţeta Turnului Eiffel, apoi pe sub

paravanul care ducea la intrarea privată a Restaurantului Jules Verne{36}.Ascensorulîiduselaaldoileaetajalfrumoaseistructuripecarefranceziionumesc,„Doamna de Fier”, acolo unde era ascuns celebrul restaurant. Şeful de sală îiîndrumă prin încăperea care urma contururile celor patru stâlpi ai turnului,desenândunfeldecrucedeMalta.Mochetă cafenie, pian discret, fotolii cu design italian, o panoramă care îţi tăia

răsuflarea: locul era absolut magic. Masa lor dădea spre spectaculos iluminatulTrocadero.Aucomandatrapid,apoidomnişoaraHoascosdingeantăunplicdreptunghiular

deculoareanisipului,pecareil-aîntinsinterlocutorului.Poliţistul îl deschise. În interior, doar un cec pe numele lui, provenind de la

companiadeasigurăriLloyd’sBrothers.Sumaînscrisăpefilăerade250000euro.Salariulpezeceanialunuipoliţist!

*Martin(împingândcecul):Cevreţi,defapt?DomnişoaraHo:Consideră-lunavans.Oprimădeinstalarepentruatefacesă

părăseştipoliţia.(Martinnurăspunse.Seuitabuimaclasomonul luimarinat,cu„lămâie,caviarşi

vodcă”, în timp ce easedesfătacu fiecare înghiţiturădin scoicileSaint Jacques lagrătar.)Martin:Ceaşteptaţidelamine?DomnişoaraHo:Ţi-amspus.Vreausămăajuţisă-lprindpeArchibald.Martin:Deceeu?DomnişoaraHo:Pentrucăeştisingurulpoliţistdinlumecarei-avăzutchipulşi

Page 69: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

carel-aavutîncătareaarmei.Pentrucăaipierdutnopţiîntregiîncercândsăintriînmintealuişipentrucăeştiaproapesigurcăviaţadumitaleeinextricabillegatădealui…Martin:Cevăfacesăspuneţiasta?DomnişoaraHo(ducândlabuzeocupăcuşampanierosé):S-ospunempeşleau,

Martin:ştiutotuldespredumneata–cemăsurăaveabunică-talasutien,prenumeleînvăţătoarei din şcoala generală, cel mai neînsemnat dintre rapoartele tale deserviciu,marcadehârtieafoiţelordincareîţiruleziţigărilecuiarbă,listasite-urilortalepornopreferate…(Bărbatulnu-şiputureprimaunzâmbet.Decâtevasăptămâniîşidăduseseamacă

efilatşicăîncalculatorulluifuseseinstalatunsoftdesupraveghere.CrezândcăevorbadespreoanchetădelaIGS,sestrăduisesăprotejezeesenţialul:Nico,micuţaCamilleşidosarulluisecretdespreArchibald.Coreeanaîşi închipuiacă-lcunoaşte,dareradepartedeaaveahabardesingurelelucruricarecontaucuadevăratînviaţalui.Eaîighicidispreţul, îşidăduseamacănuseaflapedrumulcelbunşicănuva

reuşisăîiobţinăcolaborareaintimidându-l.Aşacăpusepemasăşiultimacarte.)DomnişoaraHo:îţiimaginezicăştiitotuldespreArchibald,darefals.Martin(impasibil):Văascult.DomnişoaraHo:Pentrutine,McLeaneunhoţdegeniu.Pentrunoi,eunrăpitor.(Martinseîncruntă.)DomnişoaraHo:Oficial, răpireaoperelordeartănuexistă, căci o recunoaştere

oficialăarduce laexploziaacestuigendepractici. Înmediulnostru,eunsubiecttabu şi nimeni nu va încălca legea tăcerii: nicio companie de asigurări, niciundirector de muzeu nu va admite vreodată că a plătit o răscumpărare pentru arecuperauntablou.Martin(dânddinumeri):Înrealitate,ştiuşieucăaltfelstaulucrurile…DomnişoaraHo:Da,iarMcLeanadevenitmaestruîngenulăstadeexerciţii:cu

excepţiacâtorvatablouridecarenuavrutniciodatăsăsedespartă,negociazăcuregularitatecucompaniiledeasigurăripentruarestituioperele,contraunorsumefoarteconsistente.Darşimaiuimitoareeîntrebuinţareapecareodăacestorbani…(Eatăcu,creândintenţionatunmomentdesuspans.Martinsestrăduisărămână

neclintit, prefăcându-se că se delectează cu racii prăjiţi cu trufe, care tocmai îifuseserăaduşi.Apoiseuitălaeacaşicumarfiprivitooperădeartădintr-unmuzeu.Pielea femeii era uimitor de luminoasă, aproape rozalie. Înaltă şi suplă ca unmanechin,purtaofustăînvoaltăneagrăşiocămaşăalbă,careofăceausăsemeneînegalămăsurăşicuAudreyHepburn,darşicuGongLi{37}.)DomnişoaraHo:ConformIRS{38},Archibaldapuslapunctunsistemsofisticatde

societăţi-paravanpentrua spălabanii rezultaţi înurma fărădelegilor lui, bani alecărorurmeaufostgăsiteîncontabilitateaunorsocietăţiumanitare.(Fulgiideneadansauînvârtejurilacâţivacentimetriînfaţalor,înaintedeaselovi

depereţiidinsticlă.Eavorbea în continuare,darMartinnuomaiasculta.Aşadar,ArchibalderaunsoideRobinHoodmodern,careîşifoloseapasiuneapentruartăînscopuri caritabile! În mintea lui se bulucesc zeci de ipoteze care ajung, toate, laaceeaşiîntrebare:Pentrucepăcatîncearcăhoţulsăsefacăiertat?)

Page 70: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

DomnişoaraHo:CunoşticompaniaLloyd’sBrothers?(Martinîncuviinţeazădincap.Lloyd’sBrotherseunactormajorînlumeaartei:un

feldeconglomeratdecompaniideasigurăricare,îndecursulanilor,pentrua-şiîntărio poziţiedemonopol, izbutise să îşi înghităprincipalii concurenţi, punândmânapetoatecontractelemaridepepiaţă.)Domnişoara Ho: De cinci ani, Lloyd’s Brothers alocă cea mai mare parte a

primelorsalepentruaacoperinelegiuirilesăvârşitedeArchibald.Martin(dânddinumeri):Astaeproblemavoastră,nuamea…DomnişoaraHo:Anulăsta,datăfiindîndesirealoviturilordatedeMcLean,grupul

s-atrezitîntr-osituaţiefinanciarădelicată,fiindobligatsăumblelarezervepentruaacoperizeciledemilioanedeeuro…Martin:Astae,cesă-ifaci,crizanuiartăpenimeni…DomnişoaraHo (încercândsăîşistăpâneascănervii):Numaiputemtoleraasta,

iarFBI-ulniciatât!Lucrămmână-nmânăcuagenţiifederalişisuntemhotărâţisăreglămproblemaArchibalddefinitiv.Martin:Taremi-arplăceasăaflucumaveţidegândsăprocedaţi.Domnişoara Ho: Compania noastră a acceptat să asigure un diamant faimos,

CheiaParadisului,carevafiscoslalicitaţielaSanFrancisco.Caşidumneata,credcăArchibaldva încercasăpunămânapeel,dardedataastava fiun furt ratat,pentrucăveifiacolopentrua-lîmpiedica…(Şi,fărăa-idarăgazsăspunăceva,pusepemasăunbiletdeavion.)Domnişoara Ho: Lucrez în strânsă legătură cu agenţii federali americani şi aş

vreasă fiipartenerulmeu înaceastămisiune.Fiecăveiaccepta, fiecănu,aiunsfertdeorăpentrua-midarăspunsul.Dupăaceea,ofertacade.(Martinprivibiletul:eraundrumdusspreSanFrancisco,pentrupoimâine.Aşadar,

asiaticaacţiona în forţă: fără doar şi poate, acesta era genul de pariu pe care eraobişnuităsă-lcâştige,dartânărulpoliţistaveaunasînplusînmânecă.)Martin:VreauoacreditaredinparteaFBIpentruaputeapurtaarmăpepământ

american, cu o derogare care să mă abiliteze să îl reţin eu însumi pe ArchibaldMcLean.DomnişoaraHo:Nu,eimposibil.Martin:Înţaraaiatotulenegociabil,astaeforţaşislăbiciuneaei,oştiţilafelde

binecaşimine.DomnişoaraHo:Imposibil!Martin:Ascultaţi-măbine:puteţimobilizaFBI, IRS, chiar şi armataamericană,

dacăvreţi,şitotnuveţiizbutisă-larestaţipeMcLean,câtăvremenuaveţihabarcineecuadevărat.Nucunoaşteţinimic,nicidintrecutul,nicidinmotivaţiilelui.Nuaveţi niciun punct solid de care să vă agăţaţi, niciun element biografic serios. Învremeceeu…(Scoase din buzunar o punguţă din plastic transparent, din cele folosite la

recoltareaprobelor.)Martin:Amceeacevoinuveţiaveaniciodată:amprentaluiArchibald!(DomnişoaraHoîlprivicuunaerneîncrezător.Bărbatulexplică.)Martin: Acum şase luni mi-a trimis o sticlă de şampanie. Un fel de provocare,

poateunjoc.Oricum,alăsatpeetichetăoamprentăclară.Oamprentăcarenua

Page 71: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

fost înregistrată înnici undosar şi pe care doar eu o cunosc.Amefectuat deja ocercetare în Fişierul automat al amprentelor digitale, dar trebuie încercat şi înEurodacşi,maiales,înIAFIS,bazaFBI-ului.(Femeiaîntinseoclipămâna,caşicumarfisperatcăMartinîivadaeipunguţa.

Apoiprivirilelorseînfruntarăvremedecâtevasecunde,înaintecatânărulpoliţistsăîipropunăunultimtârg.)Martin: Amprenta, pentru acreditarea din partea agenţilor FBI de a-l reţine eu

însumipeArchibaldînStateleUnite.(Seridicădelamasăfărăsăfigustatsufleuldeciocolatăamăruieşioavertiză:)Nuvădauunsfertdeorădegândire.Aveţicinciminute.

Page 72: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

10Vârtejulvieţii

ŞiatunciamintratamândoiÎnvârtejulvieţii,

AmcontinuatsăneînvârtimAmândoiînlănţuiţi,

Amândoiînlănţuiţi…{39}

Muzica:GeorgesDELERUE,Versuri:CyrusBASSIAK(SergeREZVANI)

TurnulEiffelRestaurantulJulesVerneOra22.03Condusdeşefuldesală,Martinseîndreptăspreieşireadinrestaurant,darmai

întâitrecuprinfaţauşilormari,vitrate,careascundeaubucătăriile.Înacesttemplual luxului,nicimăcarunelectronnuera lăsatdecapul lui,dar,dispreţuindoriceregulă,pătrunseînperimetrulinterzis,deschisefrigiderulbaruluişiînşfăcăocutiedeColaZeroînaintedeapărăsisala.Coborîcuascensorul,îşitrasepânăsusfermoarulhanoraculuişiîşipusecăştile:

acelaşi rap agresiv şi tăios pe care-l asculta în anii 1990, când era licean, apoistudent, aceleaşi cântece devenitemelodii cultodată cu trecerea anilor: „J’appuiesurlagâchette”,„Parissouslesbombes”,„Posetongun”…{40}Astaeramuzicalui:ceaaunuicopildinmahalaleledinEssonne,acelfreestylealmânieicarebaexploda,base stingea. În orice caz,muzicaunui tip care n-avea ce căuta într-un restaurantpentruturiştiiaflaţiînlunademiere.

*PeChampdeMars,aeruleraîngheţat.Martinîşifrecămâinilepentrualeîncălzi

şi făcuvreocâţivapaşipeQuayBranly.Atras irezistibilde fluviu,ajunse lapodulIéna, care lega Turnul Eiffel de Trocadero. Acolo, pe malul Senei, privirea lui sepierdu în baletul şlepurilor şi al luminilor care scânteiau ca nişte licurici. Fulgiicontinuau să danseze în aer, dar îşi schimbaseră aspectul: nu mai erau mari şipufoşi,ciaveaufineţeapudreidecocaină.Scoasedinbuzunarbiletuldeavionpecareavusesegrijăsănu-l lasepemasa

restaurantului.SanFrancisco…La simpla evocare a numelui oraşului, se cutremură, cuprins de frisoane. O

senzaţie ambivalentă, mai întâi toropeala înşelătoare a nostalgiei, apoi un valdevastatorcareîlobligăsăluptedintoateputerilecasănupiardăcontrolul.Dinnousentimentulăstasfâşietoralviduluicaremăcina îngolamintirilecelor

câtevazilemitizatealeaceleiveridedemult,protecţiaoferitădebraţeleGabriellei,singuradatăcândavuseseimpresiacăeaşielsuntunsingursuflet.

Page 73: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Deceeiubireaundrogaşadeputernic?Decesuferiatâtdemultcândiubeşti?Muzica unei flaşnete îl readuse cu picioarele pe pământ. Recunoscu melodia

antrenantă a minunatului film al lui Truffaut, îşi aminti chiar şi de titlul ei –„Vârtejulvieţii”.Eadevărat,camaşaeviaţa…Uneori,unvârtejcarenefarmecă,asemeneaunuiturîncăluşeidincopilărie.Alteori, un vârtej de iubire şi beţie, ca atunci când adormim unul în braţele

celuilaltîntr-unpatpreaîngustşineluămmiculdejunlaprânz,pentrucăamfăcutdragostepânătârziuînnoapte.Şicâteodatăeunvârtejdevastator,un taifunviolentcarene trage la fund. Iar

atunci, purtaţi de furtună ca o biată coajă denucă, ne dămseama că trebuie săînfruntămsingurivalul.Şiînţelegemcăneestefrică.

*—Martin!Îşiaudenumelepronunţatînstilulanglo-saxon:Marteen.Lacâţivametriînspatelelui,domnişoaraHo,escortatădegorilaei,îifăceasemn

săvinăspreea.Martinesigurcăeavacedaşicăacâştigatdeja.Dreptuldeacontinuasă-lurmăreascăpeArchibaldînStateleUnite.Dreptuldea-şicontinuaduelulcucelmaimaredintrehoţi:erasingurul ţelpe

careafuseseînstaresăşi-lgăseascăpentruanuclacaşipentruadaunsensvieţiilui.Dareşi singurul lucrucare încă îl facesăcreadăcă fiecarearedestinul lui în

lumeaasta.Şicăalluiesă-larestezepeArchibaldMcLean.Eocredinţăiraţională,prinsăcu

lanţuridepiciorul lui, caoghiulea,ocredinţăpecareo târăştedupăsinedeanibuni.Şi,cuajutorulamprenteiăsteiaprelevatedepesticladeşampanie,Martinesigur

căîşivaatingescopul.Chiardacă ştie, deasemenea, că e oamprentăprea limpede,preabătătoare la

ochi,preaevidentăpentruanufiomomeală.Archibaldnuarfifăcutniciodatăoasemeneagreşeală.Nuelagăsitamprentaasta,Archibaldi-adat-o.Căciregulilejoculuis-aurăsturnat:numaieelcelcare-lvâneazăpeArchibald,ci

Archibaldecelcareîncearcăsă-latragălael.Dardece?

Page 74: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

11Ziuaîncareveipleca

Dariatăcare-icelmaicumplitlucru:artavieţiiconstăînaleascundefiinţelor

celemaidraginouăînsăşibucuriapecareosimţimfiindcăleavemalături,din

teamacanucumvasălepierdem.CesarePAVESE

Adouazi,marţi,21decembrieSediulPoliţieiJudiciareparizieneOra10.40Când şi-a depus demisia,Martin a simţit cum i se face pielea ca de găină. S-a

revăzuttânăr,înziuaîncaredebarcasepentruîntâiaoarăînaceastăclădiremitică,ladoipaşideCatedralaNotreDame:numărul36,QuaydesOrfèvres.S-a revăzut bătând holurile înguste, coborând scările din alt veac, căutând

fantomelepoliţiştilorlegendaricarelucraserăînacestlocîmbătrânit,preamărunt,preapuţinadaptatconstrângerilorpoliţieimoderne,darpăstrândoemoţieputernicăfaţădetoţiceicaremunciserăvreodatăacolo.CuperioadadelaAntidrogşicuceadelaOCBC,făceazeceaniîn„casaluiBig

Brother”.Ocasăîncarenusesimţiseniciodatăacasă,ocasăîncarenu-şigăsiseofamilie,darocasăpecareîiveneagreus-opărăsească.Ojumătatedeorămaitârziuieşeadincitadelă.Unsoareauriuluminatrotuarele

depemalulSenei.Îşipredaseinsigna,legitimaţia,armaşiperecheadecătuşe.Sesimţeadespuiat.Unamestecdeapăsareşiuşurare.Gata,numaierapoliţist.Sauabiadeacumînaintevatrebuisădevină…

*CasadesănătatepentruadolescenţiBoulevardPortRoyalOra15.30Din stradă, clădirea Solenn semăna cu un imens pachebot din sticlă, cu două

braţe întinse spre oraş, ca o invitaţie de a intra. Martin traversă o esplanadăînverzităşioluăpealeileuneigrădiniţecareduceaspreclădireaprimitoare.Detreiani,veneaaiciodatăpesăptămână.Holul spitalului era mare şi luminos: şase sute de metri pătraţi inundaţi de

lumină,cupodeleleacoperitedeunparchetgălbuişiunplafonaflat lao înălţimeconsiderabilă, de care atârnauafişemari, care vorbeaudespre greutăţile vieţii deadolescent.Martin se simţea ciudat debine în locul ăsta care te ducea cu gândul la orice,

numailaunspitalnu:spaţiivaste,faţadeînîntregimetransparenteşiunpeisajcare

Page 75: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

făceaimposibiloricesentimentdeclaustrare.Urcă direct la al treilea etaj, cel dedicat vindecării cu ajutorul mijloacelor

culturale,undeseînşirau,unadupăalta,omediatecă,obucătărie,osalădedansşidemuzică,unstudioradio…Martinnuaşteptamarelucru,daraveaîncredereînvirtuţileterapeuticealeartei,

înculturăcamijlocdereclădireaimaginiidesine,înputereaunificatoareacreaţiei.Îşistrecurăcapulprinuşaatelieruluidepictură:—Bunăziua,Sonia!—Salut,Martin,aiajunsmairepede!răspunsetânăraînhalatalb.Îlsărutăcufamiliaritatepeobrazşiîifăcusemnsăintreîncameracaregemeade

lucrărilelocatariloraşezământului.Defiecaredată,Martineraimpresionatdeforţaacestorcreaţii: tablouri învolburate, încareplanaumbramorţii, îngeripăzitoridinipsos, demoni nimicitori, mulaje după trupuri descărnate ale tinerelor pacienteanorexice, făcute înmomentul spitalizării, apoi aceleaşi trupuri, care-şi regăsiserăformeleşikilogramele,pesteşase luni. Însalaasta, îngeriişidemoniipăreauaseciocninăprasnicîntr-oluptăcumizăincertă.Caînoriceviaţă…—Martin,vreisămăajuţisămutsuporturile?Cudragăinimă,tânărulsepregăteasădeaomânădeajutor,interesându-se:—Aieşitdelaconsultaţie?—Da,i-amspuscăosămergisus,laea.—Viicumine?—Martin,doareştibăiatmare!—Vreausă-ţispunceva,Sonia.Eaîlurmăpeholşi,întimpceaşteptauascensorul,îilansăoprovocare:— Hai pe scări, grăsan leneş ce eşti! Ultimul ajuns îl invită pe celălalt la

restaurant.Nicinu-şiterminăbinevorbele,căoşiluălafugă,sărindcâtepatrutreptelecare

duceauspreacoperiş.Martinoajunsecugreudinurmăşiolipideperete.—Trebuiesă-ţispunceva.—Cămăiubeşti?Darnusepoate,doarştiicăamdejauniubit…—Fiişitupuţinserioasă,orugă,slăbindu-şistrânsoarea.— Ce vrei să-mi spui? Că o să pleci? Dar nu mie trebuie să-mi spui asta. Ci

Camillei…

*MartinocunoscusepedoctoriţaSoniaHajeb,şefădeclinicăşipedopsihiatru,cu

treianiînurmă,cândfemeiaseprezentaseînbiroullui,laOCBC.Era o persoană subţire, cu un aer juvenil şi cu pletele negre ca pana corbului

strânselaspatecuunelastic.Cupuţinmaiînvârstădecâtel,purtaoperechedeblugişiohainădepiele,locuiaîncartierulSaintDenisşiarfipututfisorapecarenuoavuseseniciodată.Înmuncaei, luptazilniccuanorexia,bulimia,depresiaşiconduiteledistructive

Page 76: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

careîiconduceaupeadolescenţilasinucidere.Încădelaprimelecuvinte,MartinîşidăduseseamacăSoniaeunombun.—Ceeacedorescsădezvăluiestetotalinterzisprinlegeşiprinprofesiamea.Luiîiplăcuseaceastăintroducerecarepresupuneaopersonalitateputernicăşio

hotărâredenezdruncinat.—Şi,casăfiusincerăpânălacapăt,îmiriscslujba…—Şiatuncideceofaci?—Pentrucăamimpresiacăastaarputeaajutaofetiţăsăsesimtămaibine…Martinseîncruntase.Nuînţelegeace-lpriveapeelpovesteaasta.—ÎţiaminteştideCamille?Eldădusedinumeri.—CunoscomulţimedeCamille.—Da,femei,sepreapoate,domnuleCasanova,darpuştoaicedecinciani…Martinînchiseseochiipentrucâtevasecunde.Câtevasecundeîncaresimţisecumadrenalinaîipulseazăînvene.Şipestealtăsecundă,toateamintirileîireveniserăviolentînminte.

*2000,iarna.CartierulLuth,lanorddeGennevilliers.Şirurideblocuridedouăzecideetajeînălţimeşidedouăsutedemetrilungime.Ploaiemăruntă,murdară şi cenuşie.Nu-i decât cinci după-amiaza,dar eaproape

întuneric.Peugeot-ul309bleumarinparcheazăînfaţaclădiriiC.Eunuldintreceitreipoliţişticareseducsăinteroghezeiubitaunuitraficantcăutat

depoliţie.Batelauşă,debiteazăformuleleuzuale.Niciunrăspuns.Unuldintrecolegiizbeşteuşadeperete.Cuarmaînmână,Martinintrăprimulînapartament.Femeia e întinsă pe o saltea. Are febră, pupilele dilatate, încheieturile crestate.

Halatuleuddesângeşiurină.Alături,opipăartizanalăpentrudroguri:osticlădinplastic de coca-cola în care zace un tub de pix Bic care face oficiul de pai. Stă lacăpătâiuleipânăcheamăoambulanţă.Îşidăseamacăeprea târziu.Sestinge,sestinge…Pânăajungeambulanţa,femeiaamurit.Percheziţia nu le aduce cine ştie ce: o duzină de beţişoare de canabis, puţină

cocaină,câtevapietriceledekecra{41}.Ziderahat.Întoarcerea la comisariatuldinNanterre,hârţogărie,proceduride finalizat, îi vine

săvomite,săurle,săfieoriundealtundeva, întoarcereaacasă,somnulcarenumaivine,senzaţiacătrecepelângăesenţial,ultimaprivireafemeii,carenu-idăpace…Noaptederahat.Martinsetrezeşte,sesuieiarînmaşină,goneştesprezonelemărginaşe:periferia,

SaintOuen,Gennevilliers,cartierulLuth.Batepuţinlapiciormahalaua,interogheazănişte golănaşi care sprijină pereţii, urcă iar în apartament. Caută ceva, nu ştie ce,scotoceşte dormitorul, bucătăria, coboară, se opreşte pe casa scărilor, se uită prin

Page 77: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

cutiilepoştale,verificătavanulfalsalascensorului,cautăceva…Afară,noapte,frig,blestemataastadeploaie,cautăceva,parcarea,împrejurimile,scuterele,containereledincareserevarsăgunoaie…cautăceva…pecineva.Unţipăt?Ointuiţievenitănuseştiedeunde?Deschideprimapubelăşiîncepesăscormoneascăîninterior.Frisoane.E acolo! Ştie că e acolo înainte de a-l găsi. Într-o pungă mare de supermarket: unbebeluşdecâtevaore,gol,degerat,învelitîntr-unpuloverşiunprosop.Maiarebucăţide placentă pe căpşor. Nu mai respiră. Ba da, încă respiră. În sfârşit, poate, cineştie…Nusemaichinuiesăchemeoambulanţă.Înveleştenou-născutulînhainalui,îlpune pe scaunul din dreapta, scoate girofarul şi goneşte spre est, către AmbroiseParé.Sângeledepehalatulfemeiinufusesedoardelaîncheieturiletăiate,cişidelaonaştere. Şi imbecilii de la ambulanţă nicimăcarnu-şi dăduseră seama! Sună laspitalpentrua-şianunţavenirea.Aruncăopriviresprebebeluş.Ofetiţă.Însfârşit,îşispune.Edeopotrivăfascinatşiînspăimântatdedimensiunileei.Elimpedecăsarcinanufusesedusălatermen,daroarecâttimpofistatînburtamamei?Şapteluni?Optluni?Spitalul… Luarea în primire… Trebuie completate hârtii. Numele, prenumele

copilului? La început nu ştie ce să răspundă. Trebuie să facă un efort ca să îşiamintească numele mamei. Drept prenume, singurul care îi vine acum în minte eCamille.Apoiaşteaptăceasuribune,aşteptarecarenuîiaducenimic.Se întoarceadoua zi. Asemenea drogaţilor, copilul a căzut pradă unui sevraj violent. Trebuie săaştepte. Dar de ce e aşa micuţ? Pentru că drogul antrenează o scădere a irigăriiplacentei, care întârzie creşterea fătului. Se întoarce a doua zi, bebeluşul luptă. Arvrea să poată lupta alături de el. A treia zi i se spune ce poate fi mai rău: greulperioadeidesevrajatrecut,darbebeluşulepurtătordeHIVşivarămâne,fărădoarşipoate,cusechele,maiprecis,cumalformaţii.Apatrazinuseducelaspital,zacebună parte din noapte într-un bar mizerabil şi bea vodcă. Camille era prenumelepreferatalGabriellei.Celpecare i-ar fiplăcutsă i-ldea fiicei sale.Aşasea zi, îşizăvorăşte această amintire în memorie şi îşi interzice să se mai gândească laCamille.Apoianiitrec.Şi,într-obunădimineaţă,SoniaHajebnăvăleşteînbiroullui…

*Terasapanoramicădepeacoperişulspitaluluieraamenajatăcaogrădinăplinăde

arbori,împodobităcucâtevameseşişezlonguriîmpletitedinrăchită.Părscurt,nascârn,minionă.FetiţadevreozeceanipareabsorbitădeQuartier

lointain,„Cartierulîndepărtat”,manga-cultaluiJiroTaniguchi.—Hello,Camille!—Martin!Ridicăochiidincarteşifugesă-lîmbrăţişeze.Osaltăînbraţeşioînvârtecâtde

repedepoate,respectândunrituallacareţinamândoi.Cutreianiînurmă,cândCamilletraversaunmomentdificilînfamiliaeiadoptivă,

SoniaHajeb, psihiatrul care se ocupase de copilă de la ceamai fragedă vârstă, aconsideratcăebinesăîipovesteascăadevăruldesprenaştereaei.Atunci,Camillea

Page 78: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

insistatsăgăseascăacestciudatfratemaimarecareoreaduseselaviaţă.Regăsireasecretăaavutunefectbeneficasuprafetiţei,validândpariulfăcutdeSonia.Orices-arfiîntâmplat,sevedeauodatăpesăptămână,defiecaredatăînacelaşi

loc,defiecaredatămiercurea.Camilleerafrumoasă,plinădeenergieşidesănătate.CândMartinseuitalaea,

vedeaviaţa,înflorirea,dovadacăexistenţanu-ţirezervădoarmizerii,eînstaresăîţifacăşicâteuncadouneaşteptat.Dispăruteerauriscurilemalformaţiilor!SuprimateravirusulHIV!Înlăturatăcompletfatalitateaunuidestindevictimă!—Hei,frigulecammuşcător!exclamăMartin,frecându-şiînfriguratmâinile.Nu

vreisămergemînăuntru?— Nu, vreau să profit de soarele ăsta frumos! Şi apoi, îmi place frigul, mă

înviorează!Seaşezăalăturideeaşiprivireaisepierduînzare,înoceanuldeacoperişuriale

Parisului.—Cumsuntbenzileasteadesenate,manga-urileastea?—Mortale!seentuziasmaCamille.Mulţumesccămile-airecomandat.—You’rewelcome!{42}ÎşidesfăcurucsaculşiscoasemiculiPodverde-deschispecarei-ldăruiseînurmă

cucâtevaluni.—Uite,ţi-amfăcutplinulcumuzicăbună:MarvinGaye,TheCure,U2,Jacques

Brei…—Da’voiamBeyonceşiBritneySpears!—DecenuşiSpiceGirls?Setrasemaiaproapedecopilăşiîşiluăunaerserios:—Uite,trebuiesăvorbimceva…Îlprivicuintensitate,simţindprimejdiacareameninţaechilibrulprecarpecarese

întemeiaviaţaei.—Aiauzitvreodatădeproverbul„ochiicarenusevăd,seuită”?Eaîşiplecă,mâhnită,capul.Întimpceelîiexplicadeceproverbulăstalornulisevaaplicaniciodată,unînger

pluteaînluminadinjurullor,atingânduşorcuaripileultimelerazealesoareluideiarnă.

Page 79: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

12Lasă-măsăvărsolacrimă

Trebuiesănepăstrămfragilitatea,căcieaeceacareneapropieuniidealţii,în

vremeceputereaneîndepărtează.Jean-ClaudeCARRIÈRE

AvenueKléberMotocicletagoneşteînnoapte.

Placedel’ÉtoileMartinştergestropiideploaiecareseprelingpevizieracăştii.UnultimlucrudefăcutînaintedeapărăsiFranţa.

AvenueWagramOultimăpersoanădevăzut.Ofemeie.Dinnou…

*

Primadatăaîntâlnit-opeNicoîntr-osearăcaoricarealta,cândstătealacoadăla

casălaCarrefourUlis.Martinseaflaacolodinîntâmplare:buniciiluilocuiauîntr-unazil,laBures-sur-

Yvette.Nuseîmpăcaseniciodatăpreabinecuei,dareradedatorialuisăîivizitezeodatăpe lună, îngeneralpentruaascultao litaniedereproşuri.La întoarcere,s-aoprit în zona comercială pentru câteva cumpărături: spaghete cu pesto, laptecondensat,ColaZero,celmairecentromanalluiConnelly,celmairecentsezondinserialulSubpământSRL…Tânăradinfaţaluinuputeatreceneobservată:maicurândînaltă,blondă,cuun

chipfrumosşioexpresiefragilă.I-aremarcataccentulslavcândaschimbatcâtevacuvintecucasiera.Şi,maiales,aîntrezăritînochiieisclipirileunorstelestinse,darîncăfascinante,carei-auamintitdealţiochicuscânteieriaurii.Şi-aplătit cumpărăturile, apoi s-adepărtat cupas grăbit.Ca săn-opiardădin

vedere,Martinşi-alăsatcumpărăturilepebandarulantădelacasă,apoiaurmărit-oprintrerafturi,împinsdeunimboldpecâtdebrusc,peatâtdeneaşteptat.—Domnişoară!Cânds-aîntorsspreel,i-avenitîngândimagineaunuiflamingorozînfaţaunui

prădător. I-ar fi plăcut să îi spună „Nu te teme”, dar, în loc de asta, şi-a scoslegitimaţiaşiaanunţat-o:—Poliţia,controlulidentităţii!Acteledumneavoastră,vărog!

*Ojumătatedeorămaitârziu,eraînmaşinalui.Acondus-oînfaţabloculuiei,un

turnalmunicipalităţiidinDaunière,undeîmpărţeaunapartamentcuoprietenă.Se

Page 80: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

numeaSvetlana,dartoatălumeaîispuneaNico,dincauzaasemănăriicusolistadelaVelvet Underground.Avea o diplomă în Istoria Artei care nu îi folosise lamarelucruşiplecasedelaKievlaMoscova,undetrăisedeazipemâinecamanechinlaoagenţiemăruntă,pânăcândagentulei îi fluturasepedinainteunviitordeaur înOccident.UnEdenînşelător,careaconstrâns-osăvândăamorpetrotuare,îmbătrânindtot

maimultcufiecarezi.Amerspânăîntr-acoloîncâtaîntrebat-ocare-isunttarifele.Nuaplecatprivirea

şii-arăspuns:dela50la200deeuro,înfuncţiedeplăcereadorită.I-aîntins200deeuro,ordonându-i:—Închideochiişilasă-teînvoiamea.—Aşa…înmaşină?—Da.

*Eaa închisochii.Elabăgatcheia încontactşiapusCD-ulaceladupăcarese

dădeaînvânt:EllaFitzgeraldcântândînduetcuLouisArmstrong;apoialuat-opeAutostrada118,spreParis.Nuseaşteptalaasta,dars-alăsatînvoialui,păstrându-şiochiiînchişipetoată

duratadrumului,legănatădevocilecelordoi.O jumătate de oră mai târziu, erau în vârful roţii caruselului din Place de la

Concorde.Easemairelaxase,deşinueraîntrutotulliniştită,darviaţaoînvăţasecăfarmeculstăîndegustareaclipeiefemere.Nico seminunacauncopil în faţabeculeţelor care însufleţeauChampsElysée.

Cândcabinaîncareseaflauaajunsînpunctulcelmaiînalt,eaşi-adatcapulpespate,caoofrandă.Martinaprivit-o:înochiiei,ploaiadesteleseamestecaacumcuperdeauascânteietoareailuminaţiilor.Maitârziu,adus-osămănânceraviolicuciupercişibiscottiàlapolenta{43}într-un

micrestaurantdinRuedeBassano.Apois-auîntorslaUlis,lângăbloculei.Şi-apoimânaluiNicoaurcatde-alungulpicioruluilui,mângâindu-igenunchiul,

coapsa,şi…—Nu,aspuselsimplu,punându-şimânapestemânafetei.Svetlanaacoborâtdinmaşinăşil-aprivitplecând.Erafericităşinefericităînacelaşitimp.

*S-au revăzut săptămâna următoare, apoi cu regularitate, vreme de un an. De

fiecaredată,acelaşitarif:200deeuro.Pentruel,siguranţacănusevaîndrăgosti.Pentruea,siguranţacănuîşivafaceiluzii.Elşi-apropussă îiofereoscăpareregulatădincotidianulsordid:sexuloraldin

maşini, partidele scurte din cabinele telefonice, cocaina şi heroina drept sprijinucigaş,sentimentuldeafiprizonierăşideanu-şiputeacontrolapropriaviaţă.

Page 81: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Îşiaminteştede fiecaredintre ieşirile lor:patinoarul înaer liberdinpiaţetadinfaţaPrimăriei,CirculdeIarnăBouglione,concertultrupeiPoliceînStadedeFrance,PicassoşiCourbetlaGrandPalais,Laviedevantsoi{44}laTeatrulMarigny…Păstraseînmemoriatelefonuluisăumobiltoatee-mailurilepecareeailetrimitea

înziuaurmătoarefiecăreiîntâlniri,dupăfiecaresearăîmpreună;darnuarăspunsniciodată.Caunprostceera…

*Dela:[email protected]:Viaţanumeritătrăită…La:12februarie200808.03Către:[email protected]ămăducla„lucru”,cuomânăîmitârăscdupăminevalijoaraperoţi.Cucealaltă,strânglapieptcarteapecare mi-ai dăruit-o. În urechi îmi răsună cântecul lui SergeGainsbourgpecaremil-aipus,Javanezaaiacaresusţinecă„viaţanumeritătrăităfărăiubire”…Mulţumesc pentru cina magică de ieri seară, în restaurantul dedeasuprateatruluidepeAvenueMontaigne.SădominParisulpreţdecâtevaclipe,săzbordeasupralumii,săîmpartcutineuncolţişordeviaţă,cuzâmbetulpebuzeşiînconjuratădeatâtaatenţie!Pânăşiobosealaaştiutsăsedeabătută.M-amsimţitbine.M-amsimţitbine.Mulţumesc,mulţumesc,mulţumesc.Numi-edordeMcDonald’s.I’myours{45}.Cenuşăreasata.

*BoulevardMalesherbesMotocicletagoneştepeasfaltulud,depăşeşteBoulevardBerthierşiperiferia.

AvenuedelaPorte-d’AsnièresMartinîncetineşteşiîşiridicăvizieracăştii.

RueVictorHugoÎntoarcepestescuar.Trei fiice ale Estului, cu ţinute sugestive, îşi aşteaptă clienţii în ploaie, în

apropierea unui panou cu informaţii istorice, un panouHistoire de Paris{46}.El seapropiedegrup,încetineşte.Laînceputîliaudeclient,apoiSvetlanaîlrecunoaşte.Bărbatul îi întinde o cască şi îi face semn săurce.Ea tremură, e slabă, are ochiistinşişigoi.Martinştiecăfatanumaidoarmeaproapedeloc,că,zilnic,ceamaimare

Page 82: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

parteabaniloriseducepedroguri.—Hai!Eascuturădincap,se îndepărtează.Bănuieşteceareeldegândşiseteme.Se

temederepresaliileviolentealereţeleimafiotecareaobligat-osăseprostitueze,setemedepresiunilepecaretipiiăştialevorexercitaasuprafamilieirămaseacasă.Darnupoţitrăioviaţă-ntreagăfiindu-ţiteamă.Atunci, Martin o prinde din urmă pe trotuar. E aşa de slăbită, încât renunţă

repede să mai opună rezistenţă. O cuprinde de după umeri, o conduce până lamotocicletă,promiţându-i:—Osăfiebine,osăfiebine.

*Oorămai târziu sunt înMontparnasse, într-unhotel discretdinRuede l’Abbé

Grégoire. Ea a făcut un duş, el o înfăşoară în halat şi o frecţionează, ca s-oîncălzească.Dincauzalipseidrogului,pupileleisecontractă,escuturatădespasmeşitremurături.Îiobservăbraţele,zgâriatepânălasângedincauzamâncărimilor,şiaudecumîighiorăiemaţele.Înainte caeasă intre înbaie, aobligat-o să înghită trei linguriţedemetadonă,

pentruaîncetiniapariţiasimptomelorsevrajului.Soniai-aexplicatcăprimeleefecteanalgezice apar dupăun interval de 30-60deminute. Până atunci, o ajută să secuibărească înaşternutşioţinestrânsdemână,pânăcesimteprimelesemnederelaxare.

*—Dece,Martin?întreabăSvetlana,cuaccentuleislav.Întinsăpepat,parerelaxată,aproapesenină.Sigurcălinişteaastaeartificialăşi

chimică,dare,totuşi,primulpas.—Nupoţiieşisingurădinasta.—Dareimăvorgăsi…—Nu.Seridică,îşiiarucsaculdinpieledincarescoateunpaşaportuzat.— E mai adevărat decât unul adevărat, îi explică el, deschizându-l la prima

pagină. De acum înainte, nu te mai numeşti Svetlana, ci Tatiana. Nu mai eştinăscutălaKiev,cilaSanktPetersburg.Astaafăcutînultimaluizidepoliţist:i-aîncropitonouăidentitate.—Aldoilealucru,spuse,punândpepatunbiletdeavion.Mâinedimineaţăpleci

laGeneva,laClinicaJeanned’Arc.Osăvezi,eitevorpunepepicioare.—Darcum?…—Totuleachitat,răspunseMartin,anticipându-iîntrebarea.Dararegrijăsănuîidezvăluiecă,pentruasta,şi-agolitazidupă-amiazăcontul

încareaveatoţibaniieconomisiţipentrua-şicumpăraocasă.ApoiîidăcarteadevizităaSonieiHajeb.—La ceamaimică problemă, sună la numărul ăsta. E o femeie, o psihiatră, o

Page 83: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

prietenă:ştiecineeştişiegatasăteajute.Ochii Svetlanei se umplu de lacrimi, lacrimi care curăţă, care fac bine şi care

însufleţescoprivirepecareocredeaistinsăpentrutotdeauna.—Martin…decefaciasta?Tânărulîipunedegetulpebuzepentruaofacesăînţeleagăcăuneleîntrebărinu

auîntotdeaunarăspuns.Îispunecăetârziuşicătrebuiesădoarmăacum.Seîntindealăturideeaşioiademână,aşteptândcasomnulsăîipoartedeparte.

*Înmiezdenoapte,într-uncartierdelocuinţeieftine,înEssonne.Unapartamentsocial,cutoateluminilestinse.Îndreptulsoneriei,unnumecurezonanţeslave.Îninterior,totuletristşicenuşiu.Încameră,peoetajeră,câtevacărţipecareelile-arecomandat,unwalkmancu

cântecelepecareeli-aspussăleasculte.Peperete,afişealefilmelorpecarele-auvăzutanulăsta,TwoLovers{47},Lanuit

nousappartient{48},Intothewild{49}.Pepat,ocutiemuzicalăfrumoasă.Cânddeschizicutia,omelodietradiţionalăinundăcunostalgieîncăperea.Încutie,câtevahârtiişifotografiiîngălbenitedintr-ocopilărieucraineană.Totatâteapietricele…Înfundulcutiei,unplic.Înplic,bancnote.Toţibaniidaţideellafiecaredintreîntâlnirilelor.Nus-aatins

niciodatădeei,nuacheltuitniciuneuro,nicimăcarîncelemairelemomente,nicimăcaratuncicândarfifostînstaresăfacăoricepentrua-şicumpăraungramdeheroină.Totatâteapietricele,totatâteadovezicăîntreeiseîntâmplasecevaanulăsta,în

celecâtevalunidecândMartinintraseînviaţaei.Şidecândşieaintrase,puţin,înviaţalui.

Page 84: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

13Jumătatealipsă

Zidupăzi,Iubirilemoarte

Moriarşiiar,puţincâtepuţin.SergeGAINSBOURG

EaSanFranciscoOra7.00dimineaţaPrimeleluminialezilei.Gustsălciuîngură.Capgreu,truptrist,inimăsfâşiată.Gabrielle s-a ridicat fără zgomot, pentru a nu-l trezi pe bărbatul care dormea

alăturideea:MisterConnard{50},căruiai-auitatpânăşinumeleşipecarenuîlvamaivedeaniciodată.MisterConnardareomaşinădeteren4x4ecologică,oslujbăînhi-techşiunapartamentpemalulmării.Eaîşiculegelucrurileşiseîmbrăcăpefugăînbaie:operechedeblugidecoloraţi,

pulovernegrupegât,hainădepielestrânsăîntalie,ghetecutocînalt.Dinfrigideruldinbucătărie,iaosticluţăcuapăminerală.Arechefde-oţigară,arechefsăsimtăunLexomilsublimbă,săuitedeghemul

ăstacareîistrângestomaculşidesingurătateacareîidătârcoaledincopilărie.Razeledesoaremângâiegolfullimpedecudeschiderespreport,OceanulPacificşi

insula Alcatraz. Condusă de lumină, părăseşte casa şi traversează lunga fâşie depeluză. Se stârneşte vântul, care aduce cu el sunetul sirenelor de ceaţă de peferiboturi.Înainteazăpeplajă,îşiscoateîncălţărileşifacecâţivapaşide-alungulvalurilor.

Nisipulecălduţ.Stropidefocîimângâiepletele.Dedeparte,cinevaarfipututcredecădanseazăpeţărmuloceanuluişicăefericită.Cutoateastea,inimaeizdrenţuitănuedecâtunpustiuîngheţat.Îndimineaţaaceastaîmplineştetreizecişitreideanişi,caînfiecareanlaaceastă

dată,setrezeştesingură,faţăînfaţăcueaînsăşi.Atâtdesingură!Închideochii,desfacebraţeleşiîşioferăchipulrafalelordevântşiaeruluimarin.

Ştiecănu-iebine.„Deceamdatdrumulmâiniitale?”Sesimteabsorbitădevidşipâlpâiecaoflacără.Şiatunciluptă.Nutrebuiesăse

stingă.Nutrebuiesăcadă.Căci,dacăvacădea,nuvafinimeniacolo,săoprindăînaintedeasezdrobi.

*ElParisOra1.00dimineaţa

Page 85: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Cameradehotelecufundatăînpenumbră.Întinsînpat,cubraţeleîncrucişate,Martinzacecuochiilargdeschişi.Alăturide

el,Svetlanaaadormit.Ştiecănuvaînchideochiitoatănoaptea:somnulnuafostniciodatăpunctulluiforte.Seridicăfărăzgomot,seapleacăspreeaşitragecuverturapesteunumărfragil.

Îşiîmbracăhaina,stingeluminaşipărăseşteîncăperea.În ascensor, cade pradă unei îndoieli violente, ca un fel de genune care se

deschidedintr-odată.O lipsăpecare îi egreusăo identifice.O tristeţenesfârşităcareiaformaunuighemceîimacinăstomacul.Trecepe lângă aurăriile holului, îl salutăpe angajatul de laRecepţie şi iese în

stradă.Plouă,plouăveşnic.Încalecăpemotocicletă,apasăpeacceleraţieşipleacăîntrombăînnoapte.Înmeserialuidecopois-ajucatadeseoricufocul,şicâteodatăs-aars.Înseara

asta se simte deopotrivă invincibil şi de omare vulnerabilitate, sfâşiat de dorinţecontradictorii, întredoruldeo îmbrăţişare şi celdeo ruletă rusească,precumunechilibristcaremergepeosârmăîntinsăîntredouăstânci.Înstomacullui,ghemuldevinetotmaiapăsător.Credecăemâniacarecreşteînel.Încănuştiecă,defapt,eiubirea.

*EaSanFranciscoOra7.30dimineaţaLătratul unui câine o scoate pe Gabrielle din însingurare. Deschide ochii şi îşi

revineînsimţiri.Peplajă,unlabradorcublanadeschisălaculoarelatrăînjurulei,adulmecând-o.Îlmângâieşisejoacăpuţincuel.Apoiseîndreaptăspretrotuarelefalezei,undeseînşiră,pemaluloceanului,case

pitoreşti.Maşinaeisare-nochidedeparte:unMustangcoupédecapotabildin1968,de un roşu aprins, care i-a aparţinut mamei sale. O maşină anti-ecologică, dedinaintea crizei petrolului şi a încălzirii globale. O aberaţie, probabil, în acestevremuridominatede corectitudinepolitică.Cu toate astea, ei i separe căareunfarmecnepieritorşioconducecumareplăcere.Bagăcheiaîncontactşioiade-alungulluiMarinaBoulevard,apoipeRedwood

Drive,dupăcareintrăpeGoldenGate.Îiplacelanebunieacestpodsuspendatpestecaretrecezilnic,îiplaceculoarealui

roşuaprins,celedouăturnuri imenseporniteparcăsăcucereascăcerurile;catoţilocuitoriioraşului,emândrădeel.Cevamaidestinsă,puneocasetăcuLouReedşidăsonorulmaitarelamelodia

„WalkOnTheWildSide”.Cu pletele în vânt, are senzaţia că zboară deasupramării, că urcă spre cer şi

Page 86: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

atingelumina.Şiatunci,cubrutalitate,durereapuneiarstăpânirepeeaşisenzaţiadevidisestrecoarădinnouînsuflet.Înlocsăîncetinească,accelerează.„Dacăm-aşfacefărâme,nimeninumi-arsimţilipsa.”

*ElParisOra1.30dimineaţaCucăştile iPod-uluipeurechi,cuchipulşfichiuitdevânt,Martintraverseazăîn

goanăperdeauadeploaiecares-aabătutasupraşoseleidecentură,alunecoasăcaunpatinoar.PortedesVincennes,PortedeBagnolet,PortedePantin.Sutede lumini îidefileazăprin faţaochilor,se învârt în jurul lui, îi înceţoşează

vizibilitatea. În căştile de pe urechi, Brel cântă despre căutarea unei steleinaccesibile, despre iubirea nebună a unor foşti iubiţi, despre „curvele dinAmsterdam,dinHamburgsaude-aiurea”.Accelerează,sestrecoarăprintremaşini,maicurândghiceşteobstacoleledecâtle

vede. Cuprins de febră, udat până la piele de ploaia călduţă, se lasă în voiadrumului,caîntr-obeţie.Accelereazăşimaimult,sepunevoitînpericol,provoacădestinul,caşicumnuar

maifielcelaflatlacomandă,caşicumi-arcereuneimâiniinvizibilesăîlconducăsprecevasausprecineva…

*EiDoiboliziporniţiunulsprecelălalt,încădespărţiţideunocean.Douăstelecăzătoarecarevorintraîncoliziune.Oregăsirepreamultamânată.Oregăsirepericuloasă.Căci„amor”şi„mor”seaflăladoaroliterădistanţă.

Page 87: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Parteaadoua–StrăziledinSanFrancisco

Page 88: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

14Valentine

Dacădoioameniseiubesc,nupoateexistaniciunsfârşitfericit.

ErnestHEMINGWAYAdouazi22decembrieDeasupraAtlanticului—Puţinăşampanie,domnule?La mai bine de douăzeci de mii de picioare deasupra solului, Zborul 714 îşi

continuăzborulspreSanFrancisco,plutindcaopasăreargintiedeasupramăriidenori.Martin refuză oferta stewardesei. În jurul lui, pasagerii de la clasa întâi se

delecteazăcufoiegrascusmochine,servitpefeliidepâineprăjităcumirodenii.Înstânga lui, domnişoara Ho, escortată de aceeaşi luptătoare de sumo, soarbe cuînghiţiturimiciunMartinialb.— Aţi avut dreptate, recunoscu ea, scoţând un plic gros din mapa ei cu

documente.Martinprivipliculcuantet.PurtaînsemneleFBI-uluişimenţiunea„StrictSecret”.—AţiprimitrezultateleanalizeiamprenteidigitalealuiArchibald?Eadădudincapşi-lîncurajăsăarunceoprivireîndosar.— Ţi-l prezint pe Joseph A. Blackwell, fost deţinut la închisoarea SanQuentin

pânăîn1981,subnumărulIB070779.Uitându-se la vraful de documente din faţa lui, Martin simţi cum un frison de

excitare îistrăbateşiraspinării.Sehotărîsădeschidăplicul, iar înochiprinsea-ijucaolicărirecristalină.

*FotografiafusesefăcutălaComisariatulSanFrancisco,laarestareaunuioarecare

JosephArchibaldBlackwell,înnoapteade23spre24decembrie1975,subacuzaţiade„lovituricuriscmortal”.Imagineaînalb-negruînfăţişaunbărbatdevreotreizecideani,cuochiiîncercănaţişichipulrăvăşitdedurere.Oscurtănotăbiograficărezuma„cariera”subiectului.S-anăscut laFountainbridge,omahaladinEdinburgh,dinmamăcroitoreasăşi

tată–pictorcarenuavândutînviaţaluiniciuntablou.Elevdotat,darîmprăştiat,îşiabandoneazăstudiilelapaisprezeceanişiîncepesăîşiiaslujbemărunte:zidar,mecanic, decorator de sicrie, om bun la toate la Şcoala de Arte Frumoase dinEdinburgh.La douăzeci de ani, intră în Royal Air Force ca simplu mecanic, dar reuşeşte

cumva să îşi ia brevetul de aviator. Cinci ani mai târziu, îl regăsim ca pilot alasociaţiei Médecins Volants, însărcinaţi cu evacuarea răniţilor din Australia

Page 89: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

centrală.Maimulte fotografii din această perioadă îl înfăţişează cu faţa bronzată,lângăunCessnavechi,înmijloculprerieiarideaustraliene.Apoi,oaltăseriedefotografiivorbescdespreangajamentulluiîndiferitemisiuni

umanitare, în sânulunei alte asociaţii, Aripile Speranţei: înBiafra, însoţind copiiicareaveaunevoieurgentădeîngrijiri,evacuândrefugiaţiibolnavi,ducândprodusefarmaceutice în Nicaragua, transportând echipe de ajutor după un cutremur înSicilia… Tot atâtea poduri aeriene aducătoare de speranţă. Câţiva stropi de apăpestevâlvătaiaunuirug.Câţivastropideapăcarenuputeauschimbanimic.Câţivastropideapăcareputeauschimbatotul…Martinerahipnotizatde fiecaredintreaceste imagini.Aşadar, în tinereţe,hoţul

fuseseunpionieralumanitarismului,unaventuriersinguratic,cuobrazulsuptşiopriviredurăcaretrădamelancolie,revoltăşilipsaiubirii.Ultimele două imagini contrastau cu celelalte. Cea dintâi înfăţişa un Archibald

îmbrăţişând o tânără pe o plajă. În spatele lor, omare deun albastru întunecat,munţiînzăpeziţişimeterezeleuneicetăţifortificatepecareMartinocunoşteafoartebine.Intrigat, fostulpoliţist întoarse fotografia.Pespate,o inscripţiedecoloratăscrisă

custiloul–„Antibes,ianuarie1974”–careprecedaunmesajînlimbafranceză:

Ţine-mălângătine.Pentrutotdeauna.

Teiubesc.Valentine

Aşadar,înanulîncareelsenăştea,ArchibalderaînvacanţăpeCoastadeAzur.

Descoperireaastaîiîntăriconvingereacădestinelelorerauînlănţuite.LuiMartin îi displăcea profund să pătrundă în intimitatea cuiva fără să fi fost

invitat.Aşacăseopriasupra însoţitoarei luiArchibaldcuostrângerede inimă:ofemeiepe care oputeai ghici frumoasă, cu faţape jumătate ascunsă sub şuviţelelungi şi castanii, pe care vântul i le adusese în faţa ochilor.Hotărât lucru, bunulgustalhoţuluinuseopreadoarlaopereledeartă…Ultima imagine era un prim-plan al lui Archibald pe terasa unui restaurant

provensal.Soarelecareîiluminachipulîidădeaoexpresieblândă.Toatetrăsăturileluieraurelaxate.Erachipulunuibărbatdezarmat,darcăruianuîierateamăsăsearateastfel.Erachipulunuibărbatîndrăgostit,carenuseuităspreobiectiv,cisprezâmbetulbinevoitoraluneifemei.Imagineanuaveanicioadnotarepeverso,darMartinarfipututpariacăaceastă

Valentineafostceacareafăcutfotografia.Cineera?ŞicearfipututfaceArchibalddeajunseseînînchisoare?Din ce în ce mai captivat, continuă lectura dosarului, care includea un

interogatoriu luat de poliţie, un act de acuzare, precum şi procesul-verbal alprocesului.Totulîncepuseîntr-onoaptededecembrie,în1975.Onoaptecarearfitrebuitsăfieceaatuturorbucuriilordinlume.Şicareafostceaatuturornenorocirilor.

Page 90: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

*

SanFranciscoLuni23decembrie1975Ora5.00dimineaţa—Iubitule,mi-erău!Archibalddeschideochii,tresărind.Lângăel,Valentinesechirceştededurere.Eînsărcinatăînlunaaşasea.Deceva

vreme,areniştearsuriteribiledestomac.Şi-apierdutpoftademâncareşivomităfrecvent.Generalistulpecarel-aconsultat

adiagnosticatdoarogastro-enterită,darstareaeis-aînrăutăţit.—Mergemlaspital!hotărăşteel,aşezându-selacăpătâiulei.Omângâiepefrunteşioajutăsăseridice.Abias-aîntorsînmiezdenoaptedintr-

omisiuneînAfrica.Avionulluiaavutoîntârzieredetreizile,căcideosăptămânăStatele Unite erau lovite de un val de frig fără precedent: furtuni de zăpadă,îngheţurişiviscolemăturauţaradelauncapătlaaltul,provocândpenedecurentşiperturbând traficul rutier şi aerian în plină vacanţă de Crăciun. Chiar şi înCalifornia, frigul dăduse totul peste cap: unele tronsoane de autostradă fuseserăînchiseşi,laSanFrancisco,şasezileconsecutivfuseserăîngheţuri.Niciodatănusemaivăzuseaşaceva.Dinfericire,patulloreîncercuitdetreiradiatoaremici,electrice,carerăspândesc

ocăldurăîmbietoareşifaclocuibilăcasalorpeapă,doarcupuţinmaimaredecâtuniglu.Susţinută de Archibald, Valentine se scoală cu mare greutate. Are picioarele

umflate,osenzaţiedince încemaiputernicăderăuşiodureredecapcare îidăgreţuri.Au ieşit şontâc-şontâc. Afară, micul port Sausalito e cufundat în întuneric.

ParbrizulMustang-uluicoupéroşupecaretocmaişi l-aucumpărat,parcat înfaţalocuinţeilorlacustre,eacoperitdegheaţă.Archibald o ajută pe Valentine să se instaleze, apoi începe să zgârie stratul de

gheaţădirectcuunghiile.—Eoracletăînportbagaj,iubitule…îiatrageeaatenţiacublândeţe.Zisşifăcut.Cheiaîncontact,motorulseambaleazăşirepede,repedeîndirecţia

spitalului!—DedataastanumairiscămşimergemlaLenox!—Nu,Archie,mergemlaMisiune,doarălaespitalulundevatrebuisănasc!Archibaldnuvreasăocontrazică,darnuareniciunfeldeîncredereîndoctorul

Alister,ginecologulcareseocupădeea.Euntiparogantşipreasigurdeel,cucarenusepoatestaniciodatădevorbă.Aşacăîncearcăsăoconvingă:—LaLenoxeElliotCooper.—Elliotechirurgcardiac,dragule…El o priveşte. În ciuda durerii, ea îi zâmbeşte dulce şi ai spune că aproape se

Page 91: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

amuzădemicalorneînţelegere.Cumeaare,caîntotdeauna,dreptate,laieşireadepeGoldenGate,„Archie”oia

peRichardsonAvenue.—Muzicănupui,iubitule?—Bine,Valentine,daracum…—Numaicomentaatâtaşidădrumu’radioului!Vreausămăgândescşilaaltceva

decâtladurere!Voceagravăa luiLeonardCoheneceacare îi însoţeşte îndimineaţaastade la

postul de radio, în timp ce străbat dealurile lui Divisadero Street, până la PacificHeightsşiHaightAshbury.Valentineefrumoasă.Înciudajunghiurilor,amigreneişiagreţii,estefrumoasă.Seuitălaelşiîizâmbeşte.Încănuştiucăeultimulcântecpecareîlvorascultaîmpreună…

*Au ajuns la Castro – un loc care începuse să fie numit „zona gay”, de când

municipalitatea ratificaseGay Bill of Rights{51}, împotriva discriminării sexuale. Aufăcut apoi la stânga, au depăşit Parcul Dolores şi au ajuns la Mission District,sectorulhispanic.Loculacestadispreţuitdeturiştişicarenuapareînniciunghidturisticeste,totuşi,celmaivechidinoraş.Acolo,în1776,spanioliiaupuspiatradetemelieaprimeilorcapele,ajunsecentruldeevanghelizarefranciscanădinregiune.Archibald urăşte acest cartier care i se pare jegos, violent şi dărăpănat. Dar

Valentineîladoră,părându-i-secolorat,strălucitorşiplindeviaţă.Delunibune,dincauzauriaşuluişantieralBART{52},caleaferatăde laperiferie

careatransformatoraşulîntr-omaredegropi,intrareaînspitalsefaceprinspate,ceeace-iobligăsăocoleascăclădirea.Panourile luminoasealebarurilorcu tacoşiquesadillas clipesc înnoapte.Chiar şi cu ferestrele închise, tot se simtmirosuriledinsprebucătării:chili,burrito,porumbcuunttopit.Chiar din clipa când debarcă, în cele din urmă, la urgenţe, sunt şocaţi de

dezordineacaredomneşteacolo.Saladeaşteptareearhiplină,iarspitalulducelipsădepersonal.Maimult, holul e invadat dedrogaţi şi de vagabonzi care aşteaptă oconsultaţielaclinicagratuităcefuncţioneazăînacelaşiimobil.Elaturaîntunecatăaoraşului:numărulcelorfărăadăpostcreştedelaozilaalta

şi,într-oindiferenţăaproapegeneralizată,militariitraumatizaţiîntorşidinVietnambântuiepecoridoarelespitalelordepsihiatrie,înaintedeaajungesădoarmăîncutiidecartonoripebănciledelametrou.Darcelemaiteribileravagiisuntrezultatealedemocratizăriidrogurilor:SanFranciscoplăteştedingreupreţulexceselormişcăriihippy.Nu,LSD-ulşiheroinanuauînălţatspiriteleşinicinuaueliberatconştiinţele.Doar că i-au transformat pe cei care nu au ştiut să se oprească la timp în nişteZombidescărnaţi,carecrapăînplinăstradă,cuaculînvenăşivomapebuze.—Plecăm!hotărăşteArchibald,întorcându-sespreValentine.Tânărafemeiedeschideguracasăprotesteze,darrespiraţiaiseblocheazăbrusc

şiseprăbuşeştelapodea.

Page 92: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

*

—Cume?Într-un birou pretenţios, Archibald stă în faţa doctorului Alister, care tocmai a

primitprimelerezultatealeanalizelorValentinei.Ceidoibărbaţiauaproapeaceeaşivârstă.Arfipututfifraţisauprieteni,darîncă

delaprimaîntâlnireausimţitcumîntreeiseînfiripăoostilitatesurdă.Unulenăscutînstradă,celălaltlaBeaconHill.Unulpoartăjachetă,celălaltarecravată.Unulareexperienţavieţii,celălaltarediplome.Unulesteinstinctual,celălaltraţional.Unuliubeşte,celălaltvreasăfieiubit.Unulnuefoarteînalt,nicipreafrumos,dareunbărbatşijumătate.Celălaltareo

mutrăplăcutădeseducătorşisepricepesăjonglezecucomplimentele.Unuiaviaţanui-adatnimic,aşacăşi-aluatsingur.Celuilaltviaţai-adattotul,

aşacăn-amaiapucatsăînveţesăspună„mulţumesc”.Unulaluptatanide-arândulcasăcapetedreptuldeasetrezidimineaţalângă

singura,unicafemeiedinlume.Celălalts-aînsuratcuprimaiubitădinfacultateşiacumînghesuieasistentestagiareînluminachioarădinsaladeradiologie.Unuldetestătotceeaceînseamnăcelălalt.Iarăstaeunsentimentreciproc.—Cume?repetăArchibald,pierzându-şirăbdarea.—Analizelesângeluiaratăocădereaprocentuluidetrombocite:delapatruzeci

demii,launminimdeomiecincisute.Bilanţulhepaticnuepreabun,dar…—Ceintenţionaţisăfaceţi?—I-amdatmedicamentepentrua-iscădeatensiuneaşiovompunelatransfuzie,

pentrua-icreşteprocentuldetrombocite.—Şidupăaceea?—Aşteptăm.—Cesăaşteptăm?izbucniArchibald.Hipertensiune,albumineînurină…eclar:

faceopreeclampsie.—Nuneapărat.—Trebuiesăîifaceţiîntreruperedesarcină.Alisterscuturădincap:— Nu, dacă reuşim să stabilizăm starea generală a soţiei dumneavoastră, am

puteasăprelungimsarcina.Deocamdată,semnelebiologicesuntminoreşinimicnuneîndreptăţeştesăcredemcăvorevoluaîntr-unsensnedorit.—Minore?Glumiţi,probabil!—Ascultaţi-mă,domnule,doarnusunteţidoctor!—E adevărat, admiseArchibald, dar înAfrica am văzutmaimulte femei decât

dumneavoastrămurindînurmauneieclampsii.—Eibine,aicinusuntemînAfrica.Iarsoţiadumneavoastrăedoarînadouăzeci

şicinceasăptămână.Afaceocezarianăacumarînsemnasăcondamnămcopilul.ChipulluiArchibaldîşischimbăexpresia,şicăpătăunaerdurşiamar.—Nu-mipasă,spuse,eupesoţiameavreaus-osalvez.

Page 93: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

—Problemanusepuneînmodnecesarînaceştitermeni,nuanţădoctorulAlister.Căutămuntermendenaşterecompatibilatâtcuviaţacopilului,câtşicuprotejareaînsiguranţăavieţiimamei.— Singurul lucrul pe care îl veţi reuşi aşa va fi să-i distrugeţi de tot creierul,

ficatul,rinichii…— Am stat deja de vorbă despre asta cu doamna, soţia dumneavoastră. E

conştientăcăpotapăreariscuri,dardeocamdatănudoreştesăisefacăcezariană.—Nueaeceacarehotărăşte.—Nu,euhotărăsc.Şinuvădniciunmotivmedicalpertinentpentrucaaceastă

sarcinăsănufiedusăpânălatermen.

*Archibalds-aîntorsîncameraValentinei.Aşezatlângăea,omângâiacuduioşie

pe obraz. Şi-a amintit de lungul drum pe care-l străbătuseră amândoi pentru aajungesătrăiascăoiubirecarenuarfitrebuitsăînfloreascăniciodată.Şi-aamintitdetoateobstacolelepecarele-audepăşit,detoatespaimelepecarele-auînvins.—Nuvreaucezariană!implorăea.Aretenulcenuşiu,ochiiîncercănaţişiînecaţiînlacrimi.—Iubitule,suntdoarîndouăzecişicincidesăptămâni!Lasă-măsă-lmaipăstrez

puţin!Valentinearenevoiedeel,darArchibaldeneputincios.I-apromissă-ifiealături,

labineşi larău,înzilecusănătateşi înziledeboală.I-apromissăoapereşisăveghezeasupraei,darmereupromitemmaimultdecâtputemface.Eaîlpriveşteşifaceochiimari:—Lasă-măsă-imaiinsufluunstropdeputere…—Darriştisămori,dragosteamea!Ţintuităîntretuburiledeperfuzie,Valentineizbuteştesăseagatedebraţulluişi,

înciudadureriicareîitaierăsuflarea,şopteşte:—Vreaucopilulăstapentrutine.Îlsimtatâtdeviuînpântece!Efetiţă,săştii,

suntsigurădeasta!Os-oiubeşti,Archie,cumos-omaiiubeşti!El e pe punctul de a-i răspunde că, de iubit, doar pe ea o iubeşte.Dar o vede

dându-şiochiipestecap.Apoimuşchiifacialişimâinileisecontractăbruscşi…

*—Osăfaciblestemataaiadecezariană,fir-aitusăfii!ArchibaldserepedespreAlister,urlândînmijloculholului.Blocat,doctorulîlvedecumsenăpusteştespreel,fierbânddemânieşigatasă-l

pocnească.

*

În patul ei, Valentine îşi muşcă limba când dinţii i se încleştează. Braţele şipicioareleîidevinrigide,căilerespiratoriisecontractăşiseblochează.

Page 94: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

*

Penesimţite,pazniculs-aapropiatdeArchibaldşi,cuarmaînmână,înainteazăpelaspatelelui.Eobişnuitsăimobilizezedrogaţii,adeseaviolenţi,căroraliserefuzădozeledeSubutex.Numai că Archibald nu e un drogat. Ghicindu-i prezenţa, se apleacă brusc şi,

dintr-omişcarepecâtdeneaşteptată,peatâtdeviolentă,întindepiciorul,îipuneopiedică şi îl şi izbeşte zdravăn. Căzut grămadă la podea, paznicul scapă arma şiArchibaldserepedesăpunămânapeea.

*Valentineecutremuratădespasmeviolente.Ospumăalbăşisangvinolentăise

prelingepelacolţurileguriişiîncepesăosufoce.

*—Areconvulsii,nenorocitule!Mai târziu, laproces,Archibald va spune cănua vrutdecât să îl ameninţe cu

armapedoctor,căavrutsăîlintimideze,căglonţulaplecatsingurşicăniciodatănuaintenţionatsăapesepetrăgaci.Larândullui,paznicularecunoscutcăarmaeraprostîntreţinutăşicăasemenealucrurineplăcuteisemaiîntâmplaserădejadedouă ori. În orice caz, caracterul accidental al gestului nu a schimbat cu nimicrezultatul:doctorulAlisteraprimitunglonţde9mmînplămânuldrept.Archibald scăpaarmadinmână când soţia lui îşi pierdea cunoştinţa şi intra în

comă. A fost apoi imobilizat, aruncat cu faţa la pământ, i s-au pus cătuşe într-ohărmălaiedenedescris.Cânderatârâtdepoliţie,s-aîntorssprecameraValentineişiis-apărutcăaude

internuldegardăstrigând:—Opierdem!Apoivoceainfirmierei,careconstata:—Efetiţă.

*

Înaceazide joi,serviciuldeTerapieIntensivăalspitaluluipublicde laMissionDistrictaprimitofetiţănăscutăcutreiluniînaintedetermen.Cântărea510grameşiabiadacămăsura30decentimetri.Camulţidintreprematuri,erauncopilbineproporţionat cu o feţişoară graţioasă, cu pielea gelatinoasă şi fină prin care seîntrezăreauvenele.Doctorulchematdeurgenţăpentruaasistalanaştereaezitatpuţinînaintedea

încercasăoresuscitezeşi,chiarşidupăcea făcut-o,n-ar fipariatnicimăcarundolarpesupravieţuireaei.Afost,totuşi,dusălaincubatorşipusăperespiraţieasistată.

Page 95: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Moaşacares-aocupatdeeasenumeaRosalitaVigalosa.LocuiadedouăzecideaniîncartierşipeacolotoatălumeaîispuneaMamma.Eaafostceacare,odatălatrei ore, a curăţat plămânii încă imaturi ai copilei pentru a-i ajuta să devinăautonomi.Înfiecaredimineaţă,îndrumspreslujbă,îşifăcuseobiceiulsăfacăunocol,casă

aprindă o lumânare la capela misiunii, la Dolores, şi să se roage pentrusupravieţuirea acestui prunc. După câteva zile, a sfârşit prin a-l numi „prunculminunii”.Cânda trebuit trecutunprenumepebrăţaradenaştere,Rosalita şi-a spus că

acest prunc va aveamare nevoie de ajutorul îngerilor pentru a câştiga lupta cuviaţa.Aşasefacecă,asemeneaunuitalisman,aalessă-ideanumeleceluidintâidintre

îngeri:Gabrielle.

Page 96: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

15Alterego

Însufletulnostruexistămultelucrurilacarenicimăcarnuştimcâtdemultţinem.Sau,dacăajungem

sătrăimfărăele,ofacempentrucăamânămdelaozilaaltasăleluămînstăpânire,deteamă

căvomdagreşsaucăvomsuferi.MarcelPROUST

—Doamnelor,domnilor,înscurttimpavionulnostruîşivaîncepecoborâreaspre

San Francisco. Vă rugăm să vă puneţi centurile de siguranţă şi să îndreptaţispătarelescaunelor!Încănăucitdeceeacecitise,Martinrămasesurdlaapelurilestewardesei-şefe.„Prenumeleăsta…Dataastadenaştere…”Cucapulcufundatîndosar,cumâinileumedeşicuinimabubuindu-i,segrăbi,cu

febrilitate, să termine de citit raportul asupra procesului. Un proces la capătulcăruiaArchibaldafostcondamnatlazeceanideînchisoarepentrurănireagravăadoctoruluiAlister.FotocopiadosaruluideîncarcerarelapenitenciarulSanQuentinmenţionacâteva

certuricarel-aulipsitdeposibilitateareduceriipedepsei,precumşiprezenţaasiduăla bibliotecă şi la cursurile de istoria artei, ţinute de un profesor voluntar de laStanford.ÎncăşimaiuimitorerafaptulcăînînchisoareArchibaldnuprimiseabsolutnicio

vizită.Niciunprietencaresă-ispună„Ţine-tetare!”,niciorudăcaresă-iaducăveştidesprefamilie,nimenicaresă-iaducăfiica,săşi-ocunoască…Apoi,înnoiembrie1981,is-apierdutcutotulurmaînvâltoareaevadării.Joseph

A.Blackwells-avolatilizat,transformându-seînArchibaldMcLean,regelehoţilor…Martin examina acum ultima filă, o fotocopie recentă, datată în ajun. Fără

îndoială,oanchetăcomplementarăsumară,efectuatădeurgenţădeagenţiiFBI-uluişicompletatăcuofotografiepecareşi-odorea,dardecareseşitemea:ceaauneitinerecuchipamăgitor,cuochelaridesoarepenas,lavolanulunuiFordMustangdeculoareroşuaprins.Otânărăcupletelungi,netede,aicăreiochiverzistrălucindînploaienu-iuitasenicioclipă.Otânărăcare,lasfârşituluneiveri,îlrugase:„Mairămâi!”Pentru a-şi ascunde tulburarea, întoarse capul spre hublou. Dincolo demunţii

arizi,seghiceaucoastacaliforniană,valurilePacificuluişigolfulSanFrancisco.ÎşidăduseamacăelşiArchibaldaveauîncomunaceeaşiiubireratată.Dar,maipresusdetoate, îşidăduseamacăurmărirea luiArchibaldreprezenta

multmaimult decât arestarea unui infractor. Era o anchetă asupra lui însuşi, oadevărată terapie. Nu una dintr-acelea pe care le urmăm stând cu fundul pecanapeauaunuipsihiatru,cioconfruntarecupropriultrecut,cutemerileascunseşicuzonelecelemaiobscurealepersonalităţiinoastre.

*

Page 97: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

LuiArchibaldnui-atrebuitmaimultdeojumătatedesecundăpentruadescuia

broascalocuinţeilacustreîncaretrăiaGabrielle.Intră cu sentimentul că pătrunde într-un sanctuar şi emoţia îl copleşi pe

neaşteptate,caofiarăcare-ţisarelaberegată.Înaceastăcasăplutitoaresetrezisealături de Valentine, acum treizeci şi trei de ani, în dimineaţa aia blestemată dedecembrie,careaveasăletransformevieţileîntr-uncoşmar.Intră cu prudenţă în casă. În aer pluteau miresmele beţişoarelor parfumate.

Cameraeragoală,darplinădeamintiri.Recunoscudintr-opriviremobileledinlemnlăcuitpecarelepictaserădinnouamândoi,dulapulmicuţcumpăratpemainimicdelatârguldevechituridinCarmel,oglindacupiciorrecuperatădelaoconsignaţiedinMonterey…O adiere uşoară se strecură prin uşa rămasă deschisă, învolburând perdelele

vaporoasecarefiltraulumina.Intră apoi în bucătărie, unde frânturi de trecut ţâşniră dureros la suprafaţă:

prânzurile lor de îndrăgostiţi, pregătirea faimoasei lui reţete de paste cu pesto,mâncareapreferatăaValentinei,clinchetulpaharelordevin,hohotelederâs,buzelecaresegăsescşiseregăsesc,iarşiiar.Pentrua luptacuaceste imaginivenitedintrecut,deschiserobinetulşi îşiclăti

faţacuapărece.Cudouăzileînurmă,cancerulcareîirodeapancreasulîllăsaatâtdelipsitdevlagă,încâtnuputeafacenicicelmaimicefort.Astăzi,sesimţeauimitordebine.Analgezicele,administrate îndozemari, îşi făcuserăefectul,ajutându-lsăsuporte boala şi oferindu-i o remisiune de scurtă durată, care îi va lăsa, poate,răgazulsăsteadevorbăcuGabriellepentruultimaoară.Oultimăoarăcarevafi,deopotrivă,şiceadintâi.

*În închisoare,durereaafostcâtpecesă-i iaminţile.Arefuzatpermanentsă-şi

recunoascăpaternitatea.Gabrielleafostdatăîngrijabunicii,ofranţuzoaicădestuldecapricioasă,măritatăcuunviticultordinSonomaValley.DupăceaevadatdinSanQuentin, la începutul anilor 1980, s-a informat discret despre fiica lui. Aşa aaflatcăis-aspuscătatăleiamuritîntr-unaccidentdealpinismcumultînaintecaeasăvinăpelume,căfamilialuilocuiaînScoţia,iarScoţiaerataredeparte.Laurmaurmelor,poateeramaibineaşa.Totuşi,nus-apututabţinesăoaşteptelaieşireadelaşcoală,s-ovadămăcaro

dată.Aprivit-odeladistanţăşiceeaceasimţitl-aumplutdegroază.Îipurtapicăacesteicopile!Îipurtateribildemultpicăpentrucăosmulsesedelângăelpefemeiaiubită.Era nedrept şi iraţional, dar nu putea face nimic împotriva resentimentului

ăstuia…Atunciaalessădispară,şiştiaexactceaveadefăcutîncontinuare…

*

Page 98: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

ÎnchisoareaSanQuentinOctombrie1977—Şiaireuşitsăscapidinmâinilelor?—După cum ţi-am spus,măi, băieţică. Dar la vremea aceea, plămâniimei nu

fuseserăîncăciuruiţi.Aşezaţipesaltelelelor,ArchibaldşicolegulluidecelulăEwanCampbellvorbeau

lanesfârşit despre trecutul lor. La drept vorbind,Campbell era cel care povestea,Archiemulţumindu-sedecelemaimulteorisăasculte.Ceidoibărbaţiîmpărţeauaceeaşicelulădecâtevaluni.Dupăunînceputdestul

dedificil, întreeiseţesuoadevăratăcomplicitate, întăritădeoriginealorscoţianăcomună.Campbell ispăşea o pedeapsă de ani grei pentru furt de tablouri. Cu firea lui

ironică şi comunicativă, izbutise să îi ridice moralul lui Archibald, care, de cândintraseînînchisoare,căzuseîntr-odepresieprofundă.— Astăzi, cu toate sistemele noi de securitate, nu ai mai putea ieşi, sublinie

Archibald,făcândostrâmbătură.—Te-nşeliamarnic.Oameniiîşiînchipuiecă,imediatceomuscăseaşazăpeun

tablou,năvălescdejadouăzecidecopoicugirofaruri.Astaseîntâmplădoarînfilme.Realitateaealta.Crede-mă,nuexistămuzeu în lumecaresănupoată fispart:esuficientsă-icunoştipuncteleslabe.—Şitu,unul,lecunoşti?—Maicunosccâteva.Mda,maicunoscdestule…Bătrânulafişăunzâmbetsatisfăcut,apoiadăugă,venindînîntâmpinareadorinţei

ascunsealuiArchibald:—Vreisăteînvăţcâtevaşmecherii?Archibaldclătinăîncetdincapşirăspunserânjind:—Nuţinsă-misfârşescviaţacatine.Apoi,pentrua-iarătacădiscuţiaeraînchisăodatăpentrutotdeauna,seîntinse

pe saltea şi îşi reluă lectura romanului preferat: Contele de Monte Cristo, deAlexandreDumas.Dartovarăşulluinueradispussăcedeze:—Maivedemnoi,băieţaş,maivedemnoi…

*Şi aşa, în decursul câtorva luni bune, înainte de a-şi da ultima suflare în

închisoare, răpusdeun cancerdeplămâni,EwanCampbell l-a învăţat tot ce ştiaîntr-alejafurilor.Cândavenitmomentulsă-şischimbeviaţa,Archibaldahotărâtsăprofitedeceea

ce învăţase şi să împrumute, parţial, personalitatea „maestrului” său. Adio,ArchibaldBlackwell,bunvenit,ArchibaldMcLean!Aşase face căacestpersonajprinţalhoţilor l-aobligat să fiemereucuochii-n

patru, să ducă o viaţă de fugar, să-şi schimbe frecvent identităţile, vizuinile şilovituriledegeniu.Ogimnasticăatâtintelectuală,câtşifizică,unacarel-aţinutîn

Page 99: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

viaţă,împiedicându-lsăzăboveascăpreamultasupraremuşcărilorşiregretelor.Ovremeamers.Apoi,aînţelescăîncăpăţânareadeanegaexistenţafiiceisalenu

semănadeloccuceeaceşi-arfidoritValentine.Înnopţiledinceîncemaiscurte,setrezeadefiecaredatădincauzaaceluiaşicoşmar,careseterminacuunstrigăt:„Efetiţă,săştii,suntsigurădeasta!Os-oiubeşti,Archie,cumos-omaiiubeşti!”Caochemarevenitădenicăieri,careîiarătadrumul.Aşa se face că, în ziua celei de-a cincisprezecea aniversări a Gabriellei, a luat

hotărâreadeaocăuta,pentrua-ispuneadevărulşipentruadaexplicaţii.Darcutoatecăaveavoinţă,nuaveastropdecuraj.Căciîieraatâtruşinedecomportamentullui–pecarenuştiacumsăşi-ljustifice

–câtşiteamădereacţiafetei.Dacăpuştoaicasemănacumaică-sa,trebuiesăfiavutuncaracterdatnaibii,şicevaîispuneacănu-lvaprimicubraţeledeschiseînviaţaei.Pentruanuplecatotuşicumâinilegoale,fărăafischimbatcâtevavorbecuea,a

găsitunsingurmijloc:travestirea.23decembrie1990:şoferuldetaxicareoducelaaeroport:ele.23decembrie1991,bătrânuldomnexcentriccucarerămâneblocatăînascensorul

unuicentrucomercial:ele.23decembrie1992:tipu’veselşi fărăadăpostcarecântă laacordeonpeMarket

Streetşicăruiaeai-adatundolar:ele.23decembrie1993:florarulcareîilivreazăunbuchetdeosutăunutrandafiridin

parteaunuiadmiratorsecret:ele.El,el,el…prezent,darde fiecaredată incognito, la toateaniversărileei,şicare

sunttotatâteareminiscenţefatalepentruel.Lafiecareîntâlnirefaţăcătrefaţăcueaîşispunecăavenit,însfârşit,clipacea

mare,cătimpuldeghizărilorşiminciunilors-adus;darrenunţădefiecaredată.Cu toate acestea, întâlnirile fugare cu Gabrielle au deşteptat în el sentimente

paternedecarenusecredea înstare. Îngrijorat,a luathotărâreadeaangajaundetectivparticular, pentrua fi permanent la curent cu viaţa cotidianăa fetei.Undemers nu prea moral, nici prea onest, dar totuşi singurul mijloc eficient care îipermiteasăjoace,dinumbră,roluldeîngerpăzitor.Un tip cu contul din bancă descoperit, un iubit prea violent, o gaură în

contabilitate,cheltuielimedicaleneaşteptate:rezolvăşianticipeazătoatenecazurile.Emaibinedecâtnimic,dareaşadepuţin…Acumştiecăboalanu-imaidăposibilitateadeaalege;iarasta,într-unanumit

sens,simplificălucrurile.

*Archibalddeschisefrigiderulşi-şidesfăcuosticlădeCorona.Cubereaînmână,rătăceaprinsalon,inspectândfiecarebibelou,descoperindcu

aviditatecărţilepecareealecitea,filmelepecareleîndrăgea.Îşi uitase telefonulBlackberry la încărcat pe onoptieră.Manevră aparatul şi îi

consultăfărăruşineemailurileşiSMS-urile:totsoiuldemesajenufoartesubtiledelatipiîntâlniţipelapetreceri,invitaţii launpahar,derbedeicarenicimăcarnu-şi

Page 100: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

dădeaunumele.Decele-ofidândGabriellenumăruldetelefontuturornenorociţilorăstora?Peetajeră,doardouăfotografii.Peprimaocunoşteapreabine,doarelofăcuse.

Zâmbetul Valentinei stropit de valuri, pe stâncile lui Cap d’Antibes, în timpulvacanţei lor în Franţa. Cea de-a doua era a unui tânăr la vreo douăzeci de ani:MartinBeaumont,întimpulveriilui1995.AcelaşiMartinBeaumontcareîlhărţuiadeanidezile.AcelaşiMartinBeaumont

cu care se juca de-a şoarecele şi pisica, amuzându-se, şi pe care îl ademenea peurmeleluidelunibune.Archibaldîşicăutăochelarii,pentruacercetapozacumaimultăatenţie.Văzuse

zeci de fotografii ale lui Martin Beaumont, dar asta era diferită. Chipul ăsta îiamintea de un altul. Chipul unui bărbat dezarmat, căruia nu îi era teamă să searateastfel.Chipulunuibărbatcareseuita lazâmbetulbinevoitoralunei femei.Chipulunuibărbatcareiubeapentruprimaoară.Dinreflex,scoasefotografiadinramă.Dinspatelefotografiei,pepodeapicăofoaie

dehârtieîmpăturităînpatru.Archibaldoridicăşiodesfăcu.Eraoscrisoaredatată26august1995,careîncepeacuurmătoarelecuvinte:DragăGabrielle,Voiamdoarsă-ţispuncămâineplecînapoiînFranţa.Să-ţispundoarcăpentrumine,dintoatăaceastăvacanţăcaliforniană,nimicnua

însemnatmaimultdecâtcelecâtevamomentepecarele-ampetrecutîmpreună…Completnăucit,rămaseneclintitvremeîndelungată,înpicioare,citindşirecitind

aceastădeclaraţie.Cândaşezăramapeetajeră,laloculei,fixăportretulluiMartinînochişiîiaruncă

unsoidesfidare:—Las’căvedemnoidincealuateştifăcut,măibăieţică!

Page 101: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

16California,hereIcome!{53}

Hartavieţiinoastreeastfelîmpăturită,încâtnuvedemniciunadintremarileautostrăzicareo

traversează;dar,pemăsurăcehartasedesface,întrezărimmereucâteonouăcărare.

JeanCOCTEAUSanFranciscoLumina…Blândeţeaclimei…Adiereauşoară…Cerulprimăvăratic…UncântecaltrupeiBeachBoyslaradioulmaşinii…Lavolanulunuiroadster{54}închiriat,Martinstrăbăteaîngoanăstrăzileînpantă,

mărginite de case victoriene, străzi care unduiau ca unmontagnes russes.ChiardacămaieraudoardouăzilepânălaCrăciun,soareleinundaoraşulşisesimţeacămareaeraacolo,aproape,caşicums-arfiaflatpemalulMediteranei.Acest oraş atipic era parcă pictat în tonuri pastelate şi îşi păstrase atmosfera

destinsă şimagia îmbătătoare pe care le cunoscuse în tinereţe. Îşi amintea totul:zgomotelecareveneaudinspreport,aerulproaspătaloceanului,tramvaielecuroţidinţatecoborâteparcădirectdinanii1950,culambriurileşiclopotelelordinalamă.Depăşi un troleibuz care arbora un steag pro-Obama, apoi zări golful turcoaz

înconjuratdecoline;coborîsprefaleză.Pentruprimaoarăînviaţalui,traversăînmaşinăceidoikilometriaiGoldenGate,

admirând în retrovizoare priveliştea oraşului scăldat de apele golfului. Luă apoivirajelestrânsealestrăduţeicareducealaSausalito.Caseleluxoaseconstruitepepovârnişul dealului înlocuiseră de mult locuinţele ridicate la voia întâmplării deprimiihippy.DarîntotacestcadrusomptuosMartinnuseputeagândidecâtlaunsingurlucru:seduceasăovadăpeGabrielle.Aiciîncepusepovestealor,subsoareleveriilui1995.Şifusesecâtpecesăsetermineîntr-onoaptedeCrăciun,înfrigulşidurereaunui

bardinManhattan.Treisprezece ani mai târziu, destinul amestecase din nou cărţile, oferindu-le o

partidăpecareniciunuldineinuomaicredeacuputinţă.

*—Lanaiba,petoţidracii!înjurăGabrielle,trântindcapacultruseicuscule.Iars-

anenorocitcarburatorul!Aplecată deasupra motorului hidroavionului, sări la pământ cu o agilitate de

felină.—Nu-igrav,oconsolăSunny,îlreparămnoi!

Page 102: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

—Cutine,nimicnu-iniciodatăgrav!Şieucumîmimaiplătescfacturile,dacănumaipottransportaclienţii?—MaiavemCessna.—Da,sigur,cutreilocuriînlocdeşase,şijumătatedinîncasărilemeleseducpe

apasâmbetei!Îşiproptimâinile-nşoldurişirămaseacolooclipă,admirândobiectulenervăriiei:

„CruceaSudului”,unLatécoère28dinvremuridedemult,uneleganthidroavioncuun singur motor, din cedru lăcuit, protejat cu o husă. Cu nuanţele lui bordo,învioratedemarginileaurii carescânteiau însoare,avionulerasublimşiatrăgeaatenţiatuturorplimbăreţilor.Laprimavedere,avionuluii-arfistatmaibinemaibineîntr-unmuzeudecâtpe

luciulapei,darGabrielleîlrestaurasecumareartă,pierzândcuelsăptămânibuneşi investind în reparaţii mare parte din economii. Împreună cu casa pe apă şibătrânulMustang,erausingurelelucrurimoştenitedelamamaei,şiţinealaelecalaluminaochilor.Tânăra verifică nodurile marinăreşti care amarau aparatul de ponton şi se

întoarseîncabanamicuţă,dinbuşteni,încareSunnyseocupaderezervărişivindeaîngheţatăşibăuturicelorcareseplimbaupeacolo.Extremitateagolfuluisemănacuunlac înconjuratdeopăduredepini. Înacest

sfârşitdedupă-amiază,luminaerablândă,aerulcurat,iaralbastrulseninalceruluiseoglindea,fremătând,pesuprafaţaapei.Gabriellelucraînacestparcnaturaldezeceani.Dupămultedemersuri,izbutise

săcapeteautorizaţiadea-şiexploataceledouăhidroavioane,oferind turiştilorunzbor deneuitat deasupra golfului. Sunny,unhipiot bătrân, o asista înmunca ei.Depăşisedemultvârstapensionării,dar,cuţinuteleluicolorate,cucoadadecalşitatuajele vechide-o jumătatede veac,bătrânul asigura spectacolul, povestindu-leturiştiloramintirilesaledinvremeaSummerofLove{55}şiaSanFrancisco-uluimiticalanilor1960.Vara,„lacul”erainvadatdeînotători,decaiace,dejet-schiurişibărcicupânze.

Dar în această după-amiază de iarnă, pe luciul apei, pe care trăiau în bunăvecinătatestârci,cormoranişiflamingi,pluteauncalmbucolic.Cuoexpresieîngrijorată,Gabrielleseîndreptăsprebar.Sunnyîiîntinseosticluţă

cuapăminerală,pecareeaodădupestecapdintr-oînghiţitură.—Necazuricuaparatul?Se întoarse către vocea care o interpela. Bărbatul se sprijinea cu coatele pe

tejghea,sorbindoCoronarece,cuocascădemotociclistalături.Aveavreoşaizecideani,părnegru, înneorânduială,obarbănerasădetreizileşioeleganţărelaxată:blugi şi pulover negru pe gât, haină sport din tweed. Nu era genul bunicuţ, nicigenulmoşneagfrumos.Şinicigenulcuimplanturi.Cineştie,poatenicimăcarViagranuluaîncă.—Motorulîşifacedecap?—Mda,răspunseea,aşezându-sepetaburet,alăturidebărbat.Elridicăsticlaîndirecţiaei,caşicumarfiînchinatînsănătateafetei.Sehotărîsăintreînjoc:—Adu-miobere,Sunny.Domnulm-ainvitat.

Page 103: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Eraregulaeinumărulunu:săle-oiaînaintedelaînceput,să-iiatare,pentrualeputeaaprecia reacţia.Să-i vadădacă sar asupraprăzii şi sediscreditează sau îşicâştigădreptuldearămâneîncursă.Bătrânulschiţăunzâmbetabiasesizabilşiseprezentă:—MănumescArchibald.—Gabrielle.La rândul ei, îşi ridică sticla de Corona spre necunoscut şi, înainte de a bea o

înghiţitură,muşcădintr-unsfertdelămâieverde.Îisimţiprivireaaţintităasupraeişiridicăochii.Nu-i privea nici sânii, nici fundul, nici gura. Doar ochii. De pe chipul lui

transpăreaotandreţeadevărată.Nuotandreţedebunic,niciotandreţedesoţcareîncă îşi iubeşte nevasta, dar nu prea mai pune mâna pe ea. Nu, era o tandreţediferită:oadevăratătandreţedebărbat.CevaceGabriellenumaivăzuseînultimavreme.Se gândea uneori la cursurile ei de filosofia limbajului. „De gândit, gândim în

cuvinte”,spuneaHegel, „căcicuvântulecelcaredăgândiriiceamai înaltăşimaiadevăratăexistenţăasa.”Cutoateastea,dinceîncemaiadesea,cuvintelesunaudogitîngurabărbaţilor

care încercausăseapropiedeea.Ceimaimulţi jucauscenaaceloraşiabureli,cuaceleaşivrăjeli,aceleaşiîntâlnirinasoale,aceleaşitextelaconice,goaleşi lipsitedeimaginaţie. Şi atunci, se agăţa de inefabil: gesturile, privirea, expresiile chipului,posturile…Dar acest Archibald degaja atâta încredere în sine, încât nu avea nevoie să

supraliciteze.Eracevabizar,deopotrivădistant,familiarşiliniştitor.

*CuajutorulindicaţiilorsistemuluidenavigareGPS,Martinaajunspânălagolful

undelucraGabrielle.Aparcatsubpinişiarămasminutebuneînmaşină,ezitândînalegerea paşilor pe care avea să-i facă în continuare.Citise din scoarţă-n scoarţăraportulFBI,carenumenţionaniciuncontact întreArchibaldşi fiica lui,darcâtăîncredereputeaaveaînaceldocument?Pedealtăparte,odinioarăelînsuşiîipuseseaceeaşiîntrebaretinerei,careîispusesecănu-şicunoscuseniciodatăpărinţii.Deces-arîndoiastăzi?Pentru că Gabrielle era o femeie tainică şimisterioasă. Pentru că trăia în San

Francisco şi pentru că Archibald nu va întârzia să ajungă în oraş pentru a punemânapediamant.Astadacănucumvaeradejaaici…Martinapăsăunbutonşi,încâtevasecunde,celedouăelementealeacoperişului

dinaluminiuseînchiserăunuldeasupraceluilalt,transformândroadster-ul într-uncoupéculiniifrânte.Cândieşicasăîncuiedecapotabila,nuserecunoscuimediatînimaginea care se reflecta în geamul portierei. Trebuie spus că cei de la Lloyd’sBrothers îşi făcuseră bine treaba: când se întorsese la hotel, găsise acolo treicostumeSmalto,croitepemăsuralui,cumâneciletăiateperfect,cuumerişiaspectimpecabile.Şimaiuimitorîncă,încamerăîlaşteptaseunfrizer,pentruatransformatânărul poliţist bărbos şi pletos într-un erou dintr-o serie televizată a lui Jerry

Page 104: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Bruckheimer{56}.Nouaînfăţişareîlfăceasăsesimtăînpieleaaltuia.Maiprezentabil,mailustruit,darparcătotnueraelînsuşi,cumnueraelnicicopoiulneurasteniccare îşi tarabascheţii jerpeliţipepavajulparizian.Dealtminteri,oaredecândnumaifuseseîmpăcatcusine?„Depevremeacânderamcuea…”Suspină consternat şi porni spre „lac”. Locul era calm, luminos şi îi aminteade

ţinutulProvencealcopilărieisale.Nulipseaudecâtgreieriipentrucatabloulsăfiecomplet.Seîndreptăsprecabanadinbuşteniaşezatăpemalulapei,carefăceaoficiulde

cafenea.Şiatunciîivăzu…

*—Vreţisămăuitunpiclamotor?întrebăArchibaldcuovoceamabilă.—Sunteţimecanic?—Nutocmai.Lucrezîndomeniulartei.—Atunci,credcănuarfolosilanimic,răspunseGabrielle,schiţândunzâmbet.E

olucrăturămecanicăfoartecapricioasă,unavionfoartevechi…—Da,ştiu,unLate28.3.Gabrielleînălţăosprânceană,deopotrivămiratăşineîncrezătoare.Archibalddevenişimaitehnic:—Motorulnueoriginalulspaniol,nu?Cucel-aţiînlocuit?—CuunChevrolet.—De640decaiputere?—Da…da,aşae.Numaiaveanicioîndoială:tipulsepricepeaalnaibiidebinelamecanică.—Potsămăducsăaruncoprivire?Într-oultimătentativădea-lîmpiedica,eaîiarătămâinileplinedepăcură.—Osăvămânjiţitot!DarArchibaldîşiscoteadejahainaşiîşiridicamânecilepuloverului.—Laurmaurmelor,dumneavoastrăaţivrut-o!zisetânărazâmbindşiîntinzându-

iladacuscule.Amuzată,îlurmălaponton,undebărbatulsecăţărăpefuzelajulhidroavionului,

deparcăastaarfifăcuttoatăviaţa.—Ce-midaţiînschimbdacăreuşescsă-lrepar?întrebăel,deschizândcapota.O

cină?Eaclipides.Inimai-oluărazna.Duşrece.Ştiacăaveachestiaastaaparteînea.Chestiaastacareplăceatipilor,care-ifăcea

să creadă că totul era posibil cu ea şi care-i incita să-şi încerce norocul. Toţiajungeauaici,cumaimultăsaumaipuţinăsubtilitate, iartipu’ăstanueraaltfeldecâttoţiceilalţi.Sănu-şiaratenicitulburarea,nicidecepţia.Săsepoartecaşicums-aramuza:—Ei,ei,iateuitălanoi…nedămaeredegentleman,darpânălaurmătotaici

Page 105: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

ajungem:ocină,unpăhărel,opartidădesex…Archibaldseprefăcuanufiauzitnimic.Eainsistă:—Înceledinurmă,sunteţilafelcatoţiceilalţi.—Poatecăda,admiseel,ridicândnasuldinmotor,saupoatecănu.—OK,îlsfidăfemeia,ocinădacăreuşiţisăreparaţimotorul.

*Cu inima bubuindu-i, Martin se refugie în decapotabilă. Ca şi cum ar fi fost

cuprinsdefebră,deschisetorpedoulşiîşiluăpistolulGlock19Parabellum,pecarei-l dăduse domnişoara Ho. Coreeana se ţinuse de cuvânt, îi dăduse arma şi oacreditare vizată de FBI. Într-un compartimentmai găsi o lanternă, o rachetă deavertizare, un cuţit de vânătoare şi un binoclu. Pusemâna pe binoclu şi privi îndirecţialacului.Gabriellestăteadevorbăcutatălei.Purtaunpuloverlung,împletit,pesteoperechedeblugiuzaţi,care-iacopereau

cizmele. Martin îşi simţi mâinile tremurând uşor. Nu o văzuse pe Gabrielle detreisprezece ani, dar era ca şi cum s-ar fi despărţit cu doar o zi în urmă. Ca şiodinioară,părulcastaniudeschis,aproapeblond,îiascundeaadeseaochii,fărăcaeasă-şi dea osteneala să-l înlăture. Lumina asfinţitului îi punea în valoare armoniachipului,făcând-osăiradiezecevacaresestinsebrusc.ŞiatunciMartinaînţelescănicitimpul,nicidistanţanu-idomoliserădragostea.Dar,oare,odragostecaretefacesăîndurisuferinţegroaznice,maiecuadevărat

dragoste?

*Motorulhidroavionuluituşi,păruasesufoca,deparcăarfitrasoduşcădirectîn

plămâni,apoiîşireluăsuflul,dupăcareîncepusăpârâieşisătoarcă.Fărătriumfalisme,Archibaldcoborîprudentdepehidroavionşiîşiştersemâinile

cuocârpă.—Problemanueralacarburator,cilaunadintrechiulase.Chiardacăosămai

ţinăovreme,artrebuisăvăgândiţisăleschimbaţi.Îşipusehaina,îşiaranjapuloverulşiseîntoarsespreGabrielle,zâmbind:—Restaurantulafostoglumă,fireşte.Însfârşit,dacădumneavoastrăinsistaţi…Destabilizată, tânăra avu un moment de ezitare. Avea chef să prelungească

aceastăclipă,aveachefsă-lcunoascămaibinepeacestbărbat,darpreferăsănu-şiarateinteresul.—Nu,nuinsist.Archibaldacceptăverdictul.Îşiluăcascaşiosalută:—Larevedere,Gabrielle.—Larevedere.Bătrânulseîndepărtădecabanadinbuşteni,ajungândînspaţiulparcării.Acum,Gabriellenumaidoreacaelsăplece.Aveachefsă-lasculte,căcivorbelelui

îi făceau bine. Avea chef să afle ce anume o tulbura la el. Avea chef, dar nu

Page 106: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

îndrăznea.Archibald încălecase deja pemotocicleta lui impunătoare, când se întoarse şi o

întrebă:—Vasăzică,nuacceptaţisăieşiţidecâtcubărbaţicarenuvăplac,despreastae

vorba,nu-iaşa?—Da,răspunsedintr-osuflare.—Dece?—Pentrucăpeceilalţimi-efricăsănu-ipierd,admiseGabrielle.Renunţasesămai lupte.Ştiacăbărbatulăstaociteacapeocartedeschisă. Îi

descoperisefalia,abisul,ruşinea,cicatriceacaresângeraîncă,profunzimearănilor,fălcilecare-idevoraupântecele.Elîşipusecasca,ridicăvizieraşioprivipentruultimaoară.Tânăraaveaochiiviişisclipitori,deparcăarfiplâns.Înpicioare,înmijloculpontonului,sesimţeavulnerabilăşilăsaimpresiacăvântul

arfipututsăoridiceşisăopoartecape-ofrunză.Cevasepetrecea întreei.Nueraseducţie,nueradorinţă,dareracevacarese

impuneacuforţaevidenţei.Archibald apăsă demarorul şi motocicleta cu patru cilindri prinse a se zgudui.

Tocmaibăga învitezaadoua,cândGabriellevenidupăel în fugăşisări înşa, înspatelelui.Simţicumîicuprindemijloculşiîşilasăcapulpeumărullui.Atunci,Archibaldaccelerăşimotocicletasetopiînsoareleasfinţitului.

Page 107: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

17Seteadecelălalt

Fiecaredintrenoiascundeîninimăoodaieregească;peameaamzidit-o,darnuamdărâmat-o.

GustaveFLAUBERT—Ticălosul!Fierbând demânie,Martin se dădea de ceasulmorţii ca să se poată ţine după

motocicletaluiArchibald.LaParis,arfiavutungirofarşiostaţiecasă-şialertezecolegii;aici,sesimţeasingurşineajutorat.Bolidulhoţului,unamestecdealuminiu,cromşioţel,sestrecuraprintremaşini.

Pe celălalt sens, automobilele circulau bară la bară, dar pe sensul spre oraşcirculaţiaeramaifluidăşiArchibaldrespectalimiteledeviteză.NuţineadelocsăsefacăremarcatdemotocicliştiişiofiţeriimembriaiCaliforniaHighwayPatrol,şinicisăpunăînpericolviaţafiiceilui,carenupurtacască.Martin nu ştia cum să interpreteze scena la care tocmai asistase. Gabrielle şi

Archibaldsevedeaupentruprimaoară?Oaretânăraştiaadevăruldespretatălei?La ieşireadepepod,motocicleta traversăzonele împăduritedinPresidio,apoio

luă pe bulevardul care se întindea de-a lungul oceanului. Soarele la asfinţit careîmbrăţişa cerul le permitea turiştilor să imortalizeze imagini de carte poştală; darpentruMartin,apropiereacrepuscululuinufăceadecâtsă îngreunezeşimaimultreperareamotocicletei.PeRussianHillpierdudinvederesiluetamasivăşiputernicăamotoruluiYamaha,

darcâtevaminutemaitârziuoregăsilaintrareaînCartierulItalian.Acum, bolidul cu patru cilindri era pe Embarcadero, artera care se întindea

dinainteamării. Această fostă zonă industrială se transformase spectaculos dupăcutremurul din 1989. Docurile cedaseră locul unui bulevard larg, străjuit depalmieri, carese întindeade-a lungulcoasteipeo lungimedezecekilometri, sprebucuriabicicliştilorşiacelorcaresedădeaucupatinelecurotile.Archibald trecu de terminalul feriboturilor, al cărui turn de şaptezeci demetri,

încadratdepatruorologii,supravieţuisetuturorcutremurelor.Bolţiledincărămidăşipavajuldinmarmurădădeauclădiriiunfarmeccâtsepoatedeiberic.ParcăerailaMiami,laLisabona,laSevilla…Apoi motocicleta intră pe un doc elegant, care înainta în interiorul Pacificului,

oferindcâtorvaprivilegiaţiaccesullaunrestaurantdeluxridicatînocean.Luatpeneaşteptate,Martinfrânăcubrutalitateşiparcădeurgenţăîntr-unloc

destinatautobuzului,întimpceunşoferseocupademotocicletaluiArchibald,iarşefuldesalăîigăseaacestuiaomasăpeterasă.

*Selăsaseseara.Zgârie-norii din cartierul business străluceau în penumbră. În depărtare, pe

colinaTelegraphHill,CoitTowerardeaînnoaptecaospadăprotectoare.

Page 108: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

FlacăraunuiZippoluminăcâtevaclipehabitaclulmaşinii,iarMartintraseunfumadânc.Dinnouînaşteptare.Din nou, cu binoclul aţintit spre Archibald, întrebându-se dacă era sau nu

oportunsăintervină.Daracumaltfelstăteaulucrurile.Numaierahoţulgenialcareîlfascina,eratatăl

GabrielleişiiubitulValentinei.Acestbărbatîndrăgostitcaresemănaatâtdemultcuel…

*„Cemamadraculuicauteuaici?”Gabrielleseprivi înoglindă.Decumauajuns în restaurant, s-a îndreptatspre

toaletă.Aveanevoiedecâtevaclipederăgazşitrebuiasăseşiaranjezecumva.Ceforţă stranie o împinsese să-l urmeze pe bărbatul ăsta? De ce o asemeneaimpulsivitate?Cugândurileaiurea,sespălăpemâinişiîşiaranjăînvitezăpărul,regretândcăe

atâtdeprostîmbrăcatăînloculălaluxos.Nu era deloc în largul ei în momentul acela, şi nici măcar nu încerca să se

convingă de contrariu.Munceamult, ieşea frecvent şi dormea puţin. Îşi păstraserolul de voluntar în cadrul organizaţiei Aripile Speranţei, organizaţia umanitarăcreatădemamaei,şinuîntrerupsesenicicolaborareacupompierii:defiecaredatăcând apărea un incendiu în golf, imediat sărea la manşa unuia dintre avioaneleCanadaircuturbinăcarescoteauapădinlacurileşismârcuriledinîmprejurimi.O viaţă plină, închinată semenilor ei. O viaţă căreia încerca să îi dea un sens

pozitiv.Oviaţădecareşi-arfidoritsăfifostmândră.Totuşi,aceastăhiperactivitatenueradecâtofugă,dorinţadeaseîmbătacumişcarea,asemeneaunuifluturecare,în noapte, se izbeşte cu încăpăţânare, iar şi iar, de bec. Să nu se domoleascăniciodată,sănuseopreascădinadadinaripi,curisculdeaseepuiza,curisculdeasearde.Sănu-şi lase răgazuldea recunoaşte însineaei ceeaceoricumştia: căaveanevoiedeobusolăcares-oconducă,deunbraţcares-oocroteascăşidepumnicares-oapere.Îşi scoase tubul de rimel, pe care-l aveamereu cu ea. Cu pensula îmbibată în

produs,îşiperiecudelicateţegenele,dându-lemaimultălungimeşiaccentuându-lecurbura.Da,săsemachieze.Darnupentruasefacefrumoasă,cipentruaseascunde.O lacrimă îi rătăcea pe obraz; o şterse cu un gestmaşinal şi se îndreptă spre

terasă,undeoaşteptaArchibald.

*Martinreglabutonulaflat întreceledouăcorpurialebinocluluipentruaajusta

imaginea.Întrecerşiocean,terasaacoperităarestaurantuluiofereaovederepanoramicăşi

le dădea clienţilor iluzia că iau masa pe apă. Elegant şi sobru, decorul miza pe

Page 109: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

rafinament:sofisticatearanjamentefloralecuorhideeîntonuridebejşialb,întimpcefotoliiledrapateşiluminilediscretecreauoambianţăintimă.Marin îşi stinse ţigara în clipa în care Gabrielle veni să se aşeze alături de

Archibald.Inima tânărului o luă razna, mintea i se înceţoşa, sfâşiată de dorinţe

contradictorii.Dorinţadea-şidovedicăeînstaresă-larestezepeArchibald.Darşidorinţadeaaflamaimultedespreel.DorinţadeaoiubipeGabrielle,căcieralimpedecăeaerajumătatealui.Darşidorinţadea-iîntoarcerăulpecareeaînsăşii-lfăcuseodinioară.Căcisufletultăuperechepoatefi,înacelaşitimp,şisufletultăublestemat.

*Când văzu că Gabrielle tremură uşor, Archibald îi făcu semn ospătarului să

apropieaparatuldeîncălzire.Tânăraîimulţumi,cuunzâmbetchinuit.Înciudaatmosfereiprimitoarealocului,

nuizbuteadelocsăsedestindă,într-atâtdetulburatăera.Pentrua-şiînvingejena,eafuceacaredeschisevorba:—S-arzicecăvăpricepeţilaavioane!—Ampilotatcâtevalaviaţamea,mărturisiArchibald.—Chiarşihidroavioane?Bărbatulîncuviinţăprintr-unsemndincap,servindu-iunpahardinvinulalbpe

care-lcomandase.—Nupreaamînţelesbinecucevăocupaţi.Mi-aţispuscălucraţiîn…domeniul

artei,nu?—Ladreptvorbind,furtablouri.Tânăraschiţăunzâmbet,gândindu-secăîşibatejocdeea,darArchibaldrămase

imperturbabil.—Astaeadevăratadumneavoastrămeserie?Furaţitablouri?—Da,recunoscuelfoarteserios.—Dardelacinelefuraţi?—Păi,camdelatoatălumea:dinmuzee,delamiliardari,delaregi,delaregine…Pemăsuţadeservitaflatălângămasalor,ospătarulpuseunplatoudinargint,pe

careerauaranjateaperitiveserviteînboluridesticlă:stridiiglacécucaviar,salatădemelci cu cireşe, creveţi la grătar cu unt de arahide, o combinaţie de homar şipicioruşedebroascăauxpistaches…Cuunamestecdecuriozitateşireţinere,începurăsătestezesavorileoriginaleale

acestor specialităţi culinare. Încetul cu încetul, atmosfera se încălzea. Archibaldglumea,Gabriellesedestinse,elîiturnăvin,eaajunsechiarsăşirâdă.Întimpcetânăra se lăsa în voia vocii lui învăluitoare, bătrânul nu o slăbea din priviri. Laluminalumânării,remarcăridurilefine,deoboseală,dinjurulochilorfetei;şiapoi,caprinfarmec,riduriles-auatenuatşiprivireaeişi-aregăsitstrălucirea.Semănaatât de mult cu Valentine! Acelaşi mod de a-şi înclina capul într-o parte cândzâmbea,acelaşiobiceidea-şirăsucimecanicoşuviţăpedeget,aceeaşiexpresiede

Page 110: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

blândeţecândtrăsăturilefeţeiiserelaxau.Aceeaşiluminăînstrăfundulochilor,înstaresăfacă„gelospânăşiceruldedupăploaie”{57},cumspunepoemul.„Spune-i!Spune-i acumcă eşti tatăl ei!Măcar odată în viaţa ta, fii curajos cu

Gabrielle!Dacădaiînapoiînsearaasta,n-osămaiizbuteştiniciodată…”—Şiînafarădetablouri,maifuraţişialtceva?întrebătânăra,râzând.—Da,îirăspunse,bijuterii.—Bijuterii?—Diamanteşi…telefoane.—Telefoane?—Telefoanecaăsta,spuseArchibald,strecurându-isubşervetBlackberry-ulpe

carei-lşterpelisecucâtevaceasuriînurmă.Când îşi recunoscu telefonul, Gabrielle lăsă paharul de vin pemasă şi râsul îi

îngheţăpebuze.„Cenaibaînseam…”Ştiacăîluitaseacasădedimineaţă.Aşadar,bărbatulăstapecarenuîlcunoştea

îiscotociseapartamentulşiîiviolaseintimitatea.Pestecedezaxatamainimeritşidedataasta?Archibaldpuseomânăpebraţulfiiceisale,daraceastasesmuci,îşiîmpinsecu

violenţăscaunulşiseridicădelamasă.—Aşteaptă,Gabrielle,lasă-măsă-ţiexplic!îistrigăînfranceză.Preţdeosecundă,eafudescumpănitădedisperareacarerăzbăteadintr-odatădin

tonulacestuibărbat.Decevorbeaînfranceză?Şideceotutuia?Dar,mânioasăpentrucăabuzasedeîncredereaei,părăsiterasafărăamaistasă

îlasculteşiîncepusăfugăpeponton,caşicumarfiurmărit-ocineva.

*Martin lăsă jos binoclul când o văzu pe Gabrielle bătând în lung şi-n lat

Embarcadero, în căutarea unui taxi. Ieşi din decapotabilă fără a se lăsa văzut şirămase ghemuit, cu ochii fixaţi asupra lui Archibald, care, de partea cealaltă astrăzii,părearesemnatcuplecareafiicei.Martinrenunţăpentrumomentsătraversezeşoseaua.Laoraaceea,circulaţiaera

intensăşinuţineadelocsădeanasînnascuGabrielle.Însfârşit,omaşinăseopriîndreptulfetei.Eaerapepunctuldeadispăreaîntaxi,

cândtelefonulîivibrăînmână.Ezităcâtevasecunde,apoi…

*—Nuînchide,Gabrielle,teimplor!Lasă-măsă-ţivorbese!Dedouăzecişişaptede

aniîncercsăfacasta…Gabrielleseîntoarse.Debarcaderuleraîncontinuareînţesatdelume.Omulţime

pestriţăse înghesuiasăprindăultimele feriboturisausăbeaceva încafeneleleşicluburiledepemargineabulevardului.Lacelălaltcapătalfirului,Archibaldcontinua,cuovocegâtuită:—Trebuiesă-ţiexplic…

Page 111: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Eaîlcăutădinpriviri.Nuînţelegea.Nuvoiasăînţeleagă.—Nuammurit,Gabrielle…Înceledinurmă,fataîlzări,cincizecidemetrimaijos,laintersecţiadintredigşi

debarcader.Bătrânulîifăcuunsemndeîncurajarecumânaşiîşicontinuăconfesiunea:—Te-amabandonat,edrept…Earenunţălataxişirămaseîncremenită,paralizatăînmijlocultrotuarului.—…Daramdreptulsă-ţiexplicdece.Archibald îşi simţea inima bubuind prea repede şi prea puternic în bătrâna ei

carcasăruginită.Cuvinteleastea,rămaseblocatedeanidezileîngât,îiieşeauacumpegurăşicurgeauprecumlavapepovârnişurileunuivulcan.Tata…Dupăunmomentdeezitare,Gabriellesehotărîsăseducăînîntâmpinarealui.La

rândullui,elîifăcuunsemncumânaşi…—Atenţie!

*Gabrielleafostceacareaţipatpentrua-şiavertizatatăl.Depecealaltăpartea

trotuarului,seapropiaunbărbatcuarma-nmână.Iaracestbărbatera…

*—Freeze!Putyourhandsoverhead!{58}îistrigăMartinhoţului.Luatprinsurprindere,Archibaldridicăîncetbraţele.Dinmânadreaptă,deasupra

creştetului,ovoceîngrijoratărăsunădintelefonulmobil:—Tată?Tată?Cu braţele încordate, cu palmele împreunate în jurul patului pistolului

semiautomat,MartinîlaveapeArchibaldînvizor.Eraudespărţiţidoardevaluldemaşinicaregoneaudelavestlaest.Dedataastaerahotărâtsăterminecutoatăpovesteaasta:trecutul,fascinaţiape

care o dezvoltase pentru acest infractor împotriva voinţei lui, iubirea absurdă şismintită pe care i-o purta Gabriellei. Îl va băga la răcoare pe Archibald, se vaîntoarceînFranţaşisevamaturiza.Vadeveni,însfârşit,bărbat…— Stick your hands up! Stick’em up!{59} strigă, pentru a acoperi zgomotul

circulaţiei.Scoaselegitimaţiaplastifiatămarcatăcuceletreiliteremagice–FBI–atâtpentru

a respecta legea, cât şi pentru a linişti trecătorii neîncrezători şi înnebuniţi despaimă.Dar,maiales,pentrua-larestaconformlegii,fărăacomitegreşelisaucineştieceviciideprocedură.Când încerca să traverseze şoseaua cu două benzi, un claxon strident îl ţintui

loculuişiunautobuzlung,cuburduf,seşterseîngoanădeel.Archibaldprofitădediversiunepentruaolualagoanăsprechei.Cândfostulpoliţistizbuti,însfârşit,săajungăpecelălalttrotuar,hoţulaveadeja

cevaavans.Martinîşireînnoisomaţia,traseunfocînaer.Dareranevoiedemult

Page 112: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

maimultpentrua-lsperiapeArchibald…Martinschimbăatuncistrategiaşise îndreptăspremaşină,pentruablocafuga

duşmanului.Sfidând toate regulile, decapotabila dărâmă incinta împrejmuită care permitea

accesul în mica parcare de lângă restaurant. Dar Archibald încălecase deja pemotocicletăşiîşipusesecasca.Martinîlluăînvizorde-alungulcheiului,şidedataastanumaitraseînaer,ciţintimotocicleta.Douăîmpuşcăturirăsunarăînnoapte.Primulglonţgăuriunadintrevalveledinaluminiualefurciiuneiroţi, iarcelde-aldoilea ricoşă din amortizor. În ciuda gloanţelor, Archibald nu se lăsă atras spreocean,cireuşisăintrepeşosea.Năvălirăaproapeînacelaşitimppebulevard,dar,învremeceMartinîşifăceaproblemecămotocicletasevapierdepreauşorîntrafic,ArchibalddădeaimpresiacăvreasăurceEmbarcaderopecontrasens.„N-osăîndrăznească!”Eraunpariunebunesc,aproapesinucigaş,şitotuşi……Totuşi, Archibald se agăţă de ghidon şi eliberă cei 200 de cai putere ai

monstruoaseimaşinării,accelerândfulgerător.Subaceastăcomandăbrutală,pneullăsăourmălungăpeasfaltşi,asemeneauneirachete,motocicletafupropulsatăînvâltoareatraficului.Martin ezită, apoi intră şi el în şuvoiul de maşini. În mijlocul concertului de

claxoaneşisemnalizăricufaruri,vehiculeleseprelingeauprinfaţaochilorluicaoploaiedeasteroizi.Nuizbutisăpăstrezedirecţiadecâtvreosutădemetri,apoi fuconstrânssăoiaspreFountainPlaza,casăeviteunaccident.Conştientcătocmaitrecuse pe lângă o catastrofă, îşi simţea inima bubuind să-i spargă pieptul, iarmâinileîitremuraupevolan.Întoarsemaşina.Dinnoujucaseşipierduse!

*Ocăutăpestetot:înrestaurant,petrotuar,pechei…Ocăutămultăvreme.DarGabriellenu-laşteptase.

Page 113: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

18Amintiri,darşiregrete…

Dacăexistăunlucrulacareţiimaipresusdecâtlaoricealtceva,nuîncercasă-lţiicuforţa.

Dacăesăfiealtău,altăuvafi,pentrutotdeauna.Dacănuesăfiealtău,înseamnăcă

nuafostaltăudintruînceputuri.ExtrasdinfilmulPropunereindecentă

Ora1.00dimineaţaMartins-aîntinspeplajă,cucapulpenisip,cuobrazulînbătaiavântului,cuochii

lastele.OsunasepeGabriellepemobil,dartânăranu-irăspunsese.Ocăutasepestetot:

la cabana din buşteni de lângă hidroavion, în locurile unde obişnuiau sămeargăodinioară.Darnudădusedeea.Povesteavieţiilui…Ca ladouăzecideani, cândera tânărşimelancolic, eşuasedinnoupeaceastă

plajădinspateleluiMarinaBoulevard,întreportulturisticşiGoldenGate.În noaptea asta Luna era aproape plină, iar dinspre ocean se ridica un susur

enigmatic.Înciudaoreitârzii,ţărmuleradepartedeafipustiu.Ignorândpanourilecuinterdicţii,ungrupdeitgirls{60}aprinseserăunfocşiîşibăteaujocdeunbuniccostumat în cosmonaut care testa o bărcuţă cu pânze. Cu picioarele în apă, unasiaticcusex incert–ochelarimari,chimonouvioletdecoltat,darcuuntorsbinelucrat la sală – manevraun zmeuenorm, în formădedragon.Cucăştileultimulrăcnet pe urechi, omul se simţea bine în pielea lui. Fiecăruia, după chef şiposibilităţi:astaerafilosofiaacestuioraş,farmecul,beţia,darşirepulsiapecarelestârnea…Departe de ţărm, la adăpostul unor stânci, un cuplu de tineri se pipăiau cu

timiditate,deparcăatunciarfidescoperitdeliciileiubirii.—Nuţiseparecăseamănăcunoi?întrebăovoceînspatelelui.Martintresări,recunoscând-opeGabrielle,careseaşezaselaunmetrudeel,cu

bărbiapegenunchi.Încercăsărămânăimpasibil.Abiadacăîndrăznisăîntoarcăprivireaspretânărul

cuplu,pentruaîncuviinţa:—Da,parcăsuntemnoi,dedemult.—Însfârşit,eiparcevamaicuminţi.Nuştiudacăîţimaiaminteşticeamfăcut

noipeplajaasta…—Astaafostdemult.—Nuchiaratâtdedemult,nuanţăea.ÎţiaminteştipasajuldinFaulknerpecare

mil-aiscrisîntr-unadinscrisoriletale:Thepastisneverdead.It’snotevenpast.{61}Elnuîncercăsăîşiascundăamărăciunea:—Constatcă,deşinumi-airăspunsniciodată,măcarmi-aicititscrisorile…—…Şimileamintescşiastăzi,dupătreisprezeceani.

Page 114: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Pentru prima oară, el o privi cu adevărat şi simţi că începe să clipească mairepede, de parcă ar fi stat scris undeva cămomentele petrecute cu Gabrielle nuputeaufidecâtfugitiveşicătrebuiasăsegrăbeascăsăînscrieaceastăimagineîncreierullui.Cânds-audespărţit,eramaimultadolescentădecâtfemeie.Astăzierainvers,cu

toatecătânărapăstraseodozădebăieţoi,ceeaceofăceaspecială.—AivenitlaSanFranciscocasămăvezi?—Nu,amvenitsă-larestezpetatăltău.—Aşadar,Archibaldăstaecuadevărat…—Da,Gabrielle,etatăltău.—Şidecândştiiasta?—Deazi-dimineaţă.—Etatălmeuşiaiîncercatsă-lomori!—Astami-emeseria.—Meseriataesăomorioameni?—Suntpoliţist,Gabrielle,însfârşit,amfost…—Ştiucăeştipoliţist.—Deunde?—N-aiauzitdeGoogle?Martindădudinumerişipreciza:—Nuamîncercatsă-lomor,amtrasdoarînmotocicletă,ceeaceealtceva.—Ah,da,sigurcăda!Aitrasdoarînmotocicletă!Cesoideomaidevenit,Martin

Beaumont?Elseenervă:—Tatăltăueuninfractorşitrebuiesăplăteascăpentrufaptelelui.—Eunsimpluhoţdetablouri!—Unsimpluhoţ!Toatepoliţiiledinlumeîlvâneazădeanidezile!Aînceputsăbatăvântul,iarvalurileaudevenitmaiviolente.Câtevaclipebune,

fiecarearămasaşa,singurcugândurilelui,cuprivirilepierduteînzare,cuminteatorturatădeamintiricaredeschideaurănivechi.—Epentruprimaoarăcândîlvezipetatăltău?—Da!sejurăea.—Ceţi-aspus?—Căvoiasă-miexplicedecem-aabandonat.ChipulGabrielleierascăldatînluminaLunii.Ochiistrălucitoriîitrădaudurerea

şiemoţia.—M-ailăsatfărăexplicaţiaasta,îireproşăea.—Nu,escrisaicitotul,răspunseel,desfăcândrucsaculpusalături,penisip.Îi

întinsedosarulFBI:Şipentruastadoreamsătevăd,casăaflişituadevărul.—Nusuntsigurăcăvreausăcunoscadevărul,Martin.—Nuaidealesşitrebuiesăştiică,înciudaactelorsale,tatăltăueunombun.—Unombun?—Da,însfârşit,emaicomplicat.Înoricecaz,aiubit-ocuadevăratpemamata:o

iubirerară,profundă,plinădepasiune…—Şidacătoteunomatâtdebun,decevreisă-larestezi?

Page 115: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

—Poatecasăterănesc,Gabrielle.Eaplecă fruntea, îngrozită şi afectatăde răspunsul luiMartin, îşi simţea rănile

încăvii,durereaimposibildedomolit.—Nu!Martinpecare-lştiunueînstaresă-mifacăniciunrău.Deaceeal-amşi

iubit:pentrublândeţeaşi…—Înceteazăcuafecţiuneaşicutoatecomplimenteletale,carenumaicomplimente

nu-s! Înoricecaz,Martinpecare l-aicunoscutnumaiexistă!Şinumaitueştidevină!—Pentrucăn-amvenitlaîntâlnirealaNewYork?Nuţisepareoexplicaţiecam

facilă?—Două lunidezileammuncitcasă facposibilă întâlnireaaia!Te-amaşteptat

toată ziua şi toată seara la cafeneauaDeLalo! Nu numai că n-ai apărut, dar, pedeasupra,numi-aidatniciodatăoexplicaţie!Aveainumărulmeu,aveaiadresamea,aveai…—Darnicitunuaimaiîncercatniciodatăsămăcauţidupăaceea!Airenunţat

cam repede pentru un tip care spunea că sunt femeia vieţii lui! Nu ai încercatniciodatăsăaflidecenuamvenit.—Pentrucăeraicualtul,nu?—Cemaiconteazăacum,dacălaprimapiedică,tu…Şocatdeatâtarea-credinţă,elnuolăsăsăîşiterminefraza:—Teurăscpentrucăaiîndrăznitsăspuiasta!— Şi totuşi, ăsta e adevărul! rosti ea, articulând rar fiecare cuvânt în parte.

Domnulafostjignit.Domnulşi-avăzutcălcatăînpicioaremăruntaluidemnitatedebărbatşinuasuportatunacaasta.Şiatunci,domnuls-aînchisînmânialuişiahotărâtsăsteabosumflattreisprezeceani!Amcrezutcăeştialtfeldecâtceilalţi,căeştimaipresusdetoateastea!—Maipresusdece?Mi-aifrântinima,Gabrielle!—Nu,Martin, tusinguraivrutsăţi-o frângi!Şi, făcândasta,ai frânt-oşipea

mea!—Nurăsturnarolurilecutiradederoman,rogu-te!Orafalădevântîi luăprinsurprindere,obligându-isă-şiapereochiidenoriide

nisip.Easeghemuiînhaină,iarelrecunoscuscurtatreisferturidinmoleschinpecarei-odăduseînurmăcutreisprezeceani.Bărbatulîşisuflecămânecilecămăşii,scoasebrichetaşi-şiaprinseoţigară.Cândşicând,seauzeausireneleambulanţelorşialemaşinilordepoliţie,apoiplajaîşiregăseazgomotelefamiliare:vuietulvalurilor,ţipetelepescăruşilor,şuieratulvântului.—Decenuaivenitlaîntâlnireaaceea?întrebăel,peuntonmaipuţinviolent.—Aveamdouăzecideani,Martin,douăzecideani!Nuştiamnimicdespreviaţă,

despreiubire!Tuvoiaicertitudini,jurămintemăreţe!—Nu,voiamdoarunsemn.Încercăsăîisurâdăşi,cuovoceplinădesperanţă,îispuse:— Hai, Martin, hai să terminăm odată cu trecutul! Ne-am regăsit amândoi în

acelaşiloc,latreisprezeceanidistanţă,ecevaaproapemagic,nu?Într-unelandetandreţe,întinsemânacasă-lmângâiepeobraz,darelorespinse

cuduritate.Ochiîncarenumaivedeascânteieriaurii.Ochiîncarenuvoiasămai

Page 116: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

vadănimic.Laurmaurmelor,poatenumaisimţeanimicpentruea.Cineştie,poateăstaeracelmaibunlucrucareiseputeaîntâmpla.Seridică,îşiîncheiehainaşiseîndreptăspremaşinăfărăsăpriveascăînurmă.

*Înnoapteaaceea,Gabriellenuaînchisochii.S-aîntorsacasăladouădimineaţa.Şi-afăcutuntermosdeceaişis-aconectatla

internetpentruaaflamaimultedespreacestArchibaldMcLean,despreale cărui„isprăvi”auzisedoarsporadic,cudeformărilebruiajuluimediatic.Secufundăapoiîndosarulgrospecarei-llăsaseMartin.Citind,îşidescoperiuntatădesprecarenimeni,niciodată,nu-ipovestise,darîşi

văzuşimamadintr-operspectivăcutotuldiferită:ofemeieîndrăgostităşihotărâtăsăîşiaducăpelumepruncul,cuoricepreţ,fieşicurisculproprieivieţi.Apoi…Gabrielleplânseîndelung,convinsăcănaştereaeidădusepestecappatru

vieţi. Cea a mamei, mai întâi, apoi cea a lui Archibald, trimis pe nedrept laînchisoare. A ei, mai apoi, orfană singuratică şi ursuză, care nu şi-a găsit cuadevărat locul nicăieri. În sfârşit, pe cea a luiMartin, pe care l-a făcut să sufereîmpotrivavoinţeiei.Lapatrudimineaţarenunţă laceaipentruvodcazdravănăcuzmeurăşiscotoci

prindulapuldinpivniţă,încăutaredealbumevechi.Privifotografiilemameicuochinoişidescopericăuneleimagini–celeîncareValentinepăreacelmaifericită–eraudecupatecufoarfeca.Ocenzurămetodicădinparteabunicii,careeliminaseprezenţauneisiluetepecareobănuiacafiindaluiArchibald.Cunoşteaacestefotografiipederost–căcinu-irămăseserăpreamultedelamamaei–cumafostcuputinţăsănuîşi pună niciodată întrebări despre această „editare grafică” demnă de epocastalinistă?Saupoateofăcuse,darinconştient.Dejaînminteaeisebuluceauamintirilegate

debunici: frazeambigue,priviricusubînţeles,care lavremeaaceeao intrigaseră,dar pe care abia astăzi le înţelegea. Ca toate secretele de familie, drama în carefuseseînvăluitănaştereaeioapăsase,fărădoarşipoate,caomantieinvizibilădeplumb,sufocându-icopilăriaşiadolescenţaşiprovocândpagubepecareîncăîieragreusăleînlăture.La cinci dimineaţa, renunţă la vodcă şi îşi făcu o cafea, recitind vechile scrisori

înflăcărate ale lui Marin. Imaginea tânărului îndrăgostit se confunda şi secontraziceacuaceeaabărbatuluidurpecare-ldescoperiseînsearaprecedentă.Delaunrând laaltul,de laosecundă laalta, treceade labucurie la tristeţe.Acumaveazâmbetulpebuzeşi,înclipaurmătoare,eradărâmată,cucapulînpalme,dândfrâuliberdurerii.Îliubiseatâtdemult,îliubeaatâtdemult,nuaîncetatniciodatăsă-liubească!

Delaprimulsărut,nu,delaprimascrisoare!Ceacareîncepeacu:„Voiamdoarsă-ţispuncă…”

Page 117: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Laşaseafăcutunduşlung.Sesimţeamaiuşoară,caeliberatădeogreutate.Contrarcelorpecare legândisecucâtevaceasuri înurmă,acumisepăreacă

împrejurăriletragiceîncaresenăscusenufăceaudecâtsădeamaimultăvaloareexistenţeisale.Nutrebuiasăsearatedemnădeoasemeneaexistenţă?Cu toate că făcuse dintotdeauna parte din categoria oamenilor predispuşi la

nefericire,acumsimţeacumseînfiripăîneaînsăşionouăhotărâre:pentruprimaoarăînviaţă,erahotărâtăsă-şiasumerisculdeafifericită.Laşapte,Gabrielleridicăstorurileşidescoperi luminilestrăveziialezorilorcare

poleiaugolful.Onouăzi,încărcatădepromisiuni,seridicapesteSanFrancisco.Înajun,printr-uncuriosconcursdeîmprejurări,ceimaiimportanţidoibărbaţidin

viaţaeiauieşitlaivealăînacelaşimoment.Astăzi,erahotărâtăsănu-imailasesăplece.Speradoarsănufieniciodatănevoităsăaleagăîntreei…

Page 118: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

19Vezi,n-amuitatnimic…

Iubireaedreptuldeanepersecuta,pecarei-ldămceluilalt.FiodorDOSTOIEVSKI

23decembrieOra8.00dimineaţaAceledinaurşiargintstrăluceauînlumină.Finecaniştefiredepăr,lungidezececentimetri,seînvârteauprinaermânuite

cugesturiagileşisigurededomnişoaraEupheniaWallace.Effie i s-a alăturat lui Archie în frumoasa reşedinţă cocoţată pe colină, pe care

acestaoînchiriase.Pejumătategardădecorp,pejumătateguvernantă,englezoaica,absolventăaFacultăţiideMedicinădelaManchester,îiadministraşefuluioşedinţădeacupunctură,pentrua-imaidomolidurerea.Cuomişcarerapidă,înfipsevreotreisprezeceacepetoatăsuprafaţacorpuluilui

Archibald, variind unghiul şi profunzimea implantării, pentru a influenţa cât maibinefluxurileenergetice.Întinspeburtă,hoţulînchiseochii.Suferea.Înajun,izbutisesăîşidominedurerea,darîndimineaţaastaeareveniseînforţă,

dedouăorimaiputernică.Cupărulblondprinsîncoc,cutrupullongilinşimusculosstrânsîntr-untrening

roşuaprins,Effie îşi continuamanevrele.Odatăacele inserate, lepotrivipentruaspori efectele terapeutice, trăgând de unele, învârtind altele şi răsucindu-le întrearătătorşidegetulmare.Oartăsubtilăşisofisticatăcare,asemeneaceleiaiubirii,cereablândeţeşidexteritate.Archibald se lăsă în voia senzaţiilor dintre cele mai diverse: amorţeli, frisoane,

fierbinţeli,spasmemusculare,micidescărcărielectrice…Câtdeeficienteraacestgendetratament?Ladreptvorbind,nuaveanicioidee.

Desăptămânibune,luaanalgezicecupumnulcâteraziuadelungă.Ieriîşifăcuserădatoria,darastăziaveanevoiedealtceva.IarEffieaveaharuldeaconciliamedicinaoccidentalămodernăşimedicinachineză,vechedeveacuri.Odată acele fixate, englezoaica ieşi din încăpere, lăsându-şi pacientul să se

destindă complet. Archibald încercă să respire adânc. Era îmbătat de mireasmabeţişoarelorparfumatecareardeauîncelepatrucolţurialeîncăperii,amestecându-secuaceeaşimaiîmbătătoare,depelinnegru.NoteleînsurdinăaleluiErikSatieîlalinau întrucâtva, amintindu-ide imaginile şide emoţiiledinajun: confesiunea înfaţaGabrielleişiduelulcuMartin.Se strădui să zâmbească. Băieţaşul nu se dăduse bătut: l-a urmărit până în

California şi aseară a fost cât pe ce să punămâna pe el.Dar „a fi cât pe ce” nuînseamnă a reuşi. „A fi cât pe ce” nu-i suficient.Martin s-a dezumflat din nou înultima clipă şi nu a avut curajul să-l urmărească, angajându-se cu maşina pe

Page 119: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

contrasens.Sentimenteleluifaţădetânărulfrancezeraudinceîncemaiambigue:simpatia

eraînsoţitădegelozie,simţeaînacelaşitimpdorinţadea-lprovocaşidea-lproteja,dea-lajutaşidea-lpunepefugă.Sestrâmbădedurere.Nuîimairămăsesedecât foartepuţintimppentruaafla

dincealuateracuadevăratplămăditMartinBeaumont.Căcinuaveadegândsăjoaceînprelungiri:voiasămoarăcustil,nucauninfirm,ţintuitdeunpatdespital.Pânăacumbăieţaşulnu-ldezamăgise,dartestulnuseterminase.

*Cocoţat peun taburet, la etajul localului Lori’sDiner,Martin ciuguleaunmic-

dejunbio:pâineintegrală,müsli,niştemerezbârcite,ocafeaneagră.Prinfereastracuvitralii,seuitacăscândlamulţimeacarezumzăiapePowellStreet.—Casăvezi!Parcăeraimaimâncăcios!Voceaîlscuturăşiparcăîltrezidinsomn.Proaspătăşidichisită,Gabrielle îlpriveazâmbind. Îşipuseseoperechedeblugi

deschişilaculoare,ocămaşăalbăşigeacaaceeamarodepielepecareparcăopurtaşicutreisprezeceaniînurmă.—Bun, făcu ea, aşezându-se în faţa lui, dă-mimeniul, să comandămcevamai

consistent.—M-aiurmărit?—Nu eşti prea greu de găsit. S-ar zice că faci un pelerinaj la locurile tinereţii

noastre.Îşiaminteşticâtebananasplit-uriamîmpărţitaici? Îţi lăsamîntotdeaunacireaşadedeasupra,pentrucăştiamcă-ţiplace.Îţiaminteşticedrăguţăţisepăreacăeram?Elscuturădincap,suspinând:—Cefaciaici?Eaîşiregăsitonulserios:—Maiîntâi,amvenitsă-ţimulţumescpentruasta,spuse,înapoindu-idosarulpe

carei-ldăduseînajun.—Bun,şialtceva?—Păi,cealtceva?Amvenitsăiauunmicdejunzdravăncutine.Chemăchelneriţaşicomandăunespresso,friganelevanilatecufructedepădure

şiouăBenedictcusomon.Martin întoarsecapulşiseprefăcuinteresatdedecor.Locul încercasărecreeze

atmosfera anilor 1960: tonomat, mese de Pinball, expoziţie de motociclete HarleyDavidson,afişealefilmelorcuJamesDeansauMarilynMonroe.—Azi-noapteamcititmultedespretata,îimărturisiGabrielle.Demultîncercisă-l

arestezi?—Demulţiani.—Şinuţis-apărutciudat?—Ceanume?—Cabărbatulpecareîlurmăreştideanidezilesăfietocmaitatălmeu…Martinseîncruntă.Întrebareaasta-lţinuseşipeeltreaztoatănoaptea.Edrept,

Page 120: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

eragreudecrezutînpuraşisimplaîntâmplare,darcealtăexplicaţieputeaexista?AvenitcomandaGabriellei.Caînvremurilebunededemult,îşiîmpărţiplăcintaîn

douăpărţiegale.CutoatecăMartinîirefuzăoferta,easeprefăcuanufiafectatăderefuzulluişicontinuăconversaţia:—Cete-afăcutsătepreocupideArchibald?Bărbatulridicădinumeri.—Suntpoliţistspecializatînfurtulobiectelordeartă,iarelecelmaimarehoţde

tablouridinlume.Astaeomotivaţiesuficientă,nu?Sorbioînghiţiturădincafeauacugustdezeamălungăşisestrâmbă.—Darcete-afascinatlaellaînceput?continuăGabrielle,întinzându-icanaeicu

espresso.—Aflăcănimic.Nusimţeamdecâtfurie.—Aioamintireanume?Martinsegândicâtevaclipe.—Înfebruarie2005afuratSărutul,pânzaluiGustavKlimt,dintr-unmuzeudin

Viena.Eratabloulmeupreferatşi…—Eratabloulnostrupreferat,i-oretezătânăra.—Bun,şiundevrei,defapt,săajungi?—Niciastanuţisepareciudat,căafurattocmaiacesttablou,lascurttimpdupă

cetuaiintratînOCBC?Bărbatulbătuînretragere:—Da’vădcăte-aiinteresatseriosdecarieramea.—Archibaldafăcuttotulcasă-ţiatragăatenţia,şoptiGabrielle.Elecelcaretrage

sforiledeanidezileşimiseparecăavenitvremeasă-ţidaişituseama.Martin se ridică, supărat. PoateGabrielle avea dreptate, dar, pentru a fi sigur,

trebuiasăîlprindăpeArchibald.Cuoricepreţ.Pusepemasătreibancnotedeundolarşitraversăîncăperearestaurantuluifără

aaruncavreopriviresprefiicaduşmanuluisău.—Luămprânzulîmpreună?îistrigăfemeia.Darelnuîntoarsecapul.OorămaitârziuHotelul Palace se afla pe Montgomery Street, între cartierul de business al

oraşuluişiUnionSquare.MartinşidomnişoaraHostrăbăteausaladelaparter–prestigioasaGardenCourt

–caregăzduiaexpoziţia şiurma,ulterior, săgăzduiascăşi licitaţiadedicatăCheiiParadisului.Protejat în spatele unui geam blindat, celebrul diamant albastru arunca luciri

hipnotice. Înciudaoreimatinale,omulţimecompactăse înghesuiadejasăadmirebijuteria. În mijlocul încăperii, un cvartet de coarde cânta muzica din filmulMicdejunlaTiffany.Luxul şi rafinamentul acelui spaţiu ofereau un cadru somptuos acestui

eveniment. Hotelul era locul de întâlnire al celor mai vechi familii din oraş, careveneau aici să iamasa duminicile şi să-şi organizeze cumare fast petrecerile de

Page 121: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

nuntăsaudebotez.Dar,maiales,eraunlocîncărcatdeistorie:OscarWildefusesegăzduitaici,precumşitenorulCarusosaupreşedinteleRoosevelt.CâtdespreSarahBernhardt, eastârniseoadevărată răzmeriţă, cânddebarcase însoţităde tigrul eidomesticit.Fostacurte,încareintrauodinioarăcaleştile,fusesetransformatăîntr-omagnifică

grădină de iarnă, cu bolţi maiestuoase, acoperite de o cupolă uriaşă. Martin seextazie în faţavitraliilordomului,candelabrelordincristalaustriac,coloanelordinmarmurăitalieneascăşisfeşnicelordinchihlimbarcufoiţădeaur.Erasuficientsăînchidăochii casă-şi închipuieatmosferaunei sălidebaldinepocavictoriană. Înacelaşi timp însă,zeciledepalmieri luxurianţi,plantaţi înghivecemari,dinsticlă,scăldaţiînluminănaturală,dădeauîncăperiiaspectulunuiatriummodern.—Cumţisepare?întrebăcoreeana.—Emagnific,recunoscuMartin,darînprivinţasecurităţii…—Cume?—Eoadevăratăsită!S-auîndreptatsprecartierullorgeneral,amenajatîntr-unuldintreapartamentele

situatelaultimuletajalhotelului.Unperetedemonitoareplasatepeomasălungă,lăcuită, difuzau imagini luate de camerele de supraveghere instalate în GardenCourt.Martinscrutămonitoarelecuopriviresumbrăşioexpresieîngrijorată:—Suntgăuripestetot!Domnişoara Ho se aplecă peste umărul lui; emana un parfum discret, de flori

proaspăttăiate.—Exagerezi: toate ieşirile suntpăzite, agenţii de securitatepatrulează la toate

etajele, iardiamantulseaflă într-unrecipientdesticlă fixat înpodea.Cevreimaimult?Martinseridică,pentruasesustragefascinaţieiinvizibileacoreenei.—Loculeplindelume!Archibaldarputeastârniostaredeconfuziecâtaiclipi

din ochi: un început de incendiu, o alarmă care se declanşează inopinat, oîmpuşcătură…Arurmaoînvălmăşealătotalăşiobusculadădetoatăfrumuseţea.DomnişoaraHoîirespinseargumentul:—Toatălumeaafostinstruităsăgestionezecumsecuvineoevacuare.Martin rămase în picioare şi începu să tasteze la laptop, pentru a consulta

programulpaznicilor.—Da,suntmulţiagenţidesecuritatepetimpulzilei,darpeduratanopţiisunt

multmai puţini. Şi apoi, hai să fim serioşi, să expui diamantul sub un clopot desticlă…S-arspunecăofaceţiintenţionat!AţiuitatdecâteoriArchibaldaapărutdinvăzduh?Astaespecialitatealui!Domnişoara Ho rămase tăcută, ca şi cum şi-ar fi dat brusc seama de lacunele

strategieisale.Martin se îndreptă spre postul lui de observaţie şi începu să-şi descarce în

laptopul personal planurile hotelului, pe care conducerea tocmai ce i le trimisese.Erapepunctuldealescoatelaimprimantă,cândtelefonulluiemiseunbipvibrantşimetalic,avertizându-ldeprimireaunuiSMS:

Page 122: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

„Deranjez?”Privi numărul: era al Gabriellei. Preferă să nu răspundă, dar, peste nici două

minute,eareveni:

„Deranjez?”„Da!”…îirăspunseelagasat.FolosindSMS-urilecapeniştemesajedechat,eaîşicontinuătirulîntrebărilor:

„Vreisăluămmasaîmpreună?”

„Nu.”

„Cefaci?”„Meseria.”

„Omorioameni?”„Încetează,Gabrielle…”

„Îţiaminteşticumeracândfăceamdragoste?”Caprinsînflagrantdelict,MartinridicăprivireaspredomnişoaraHo.Delacelălalt

capătalbiroului,pe jumătateascunsădupăecranulMacBook-ului ei, coreeana îlobserva,plinădecuriozitate.„Sper că nu m-au pus sub supraveghere electronică”, îşi spuse în sinea lui,

întorcându-selatelefon,pentruabatepetasteleminuscule:„Înceteazăodată!”

„Clipeledeiubireaufostmereuplăcute,aufosttandre, au fost duioase. Au fost alături detine…”

A fostdinnoupepunctuldea-iceresă înceteze,daracumnumaiaveaniciun

chef.Încremenit,aşteptădouăminutebunecuochiilipiţideecranulmicuţ,sperândînsosireaunuinoumesaj.Iaracestanuîntârziepreamult:

„Pentru mine, niciodată nu a fost atât de bine,deputernic,desenzual.”

Page 123: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Dedataasta,n-omailăsăsă-iscape:„Dacătotafostaşadebine,decenuaivenitlaîntâlnire?”Fărăa-irăspundelaîntrebare,Gabriellecontinuăsă-şievoceamintirile,printr-un

şuvoidemesajefierbinţi:

„Îţi aminteşti de sărutările şi de mângâierilenoastre?Îţiaminteştidemâiniletalepesâniimei?Îţiaminteştidesâniimeiîntrebuzeletale?Îţiaminteştidetrupultăuîntr-almeu?Îţiaminteştidecapultăuîntremâinilemele,delimbataîn…”

Dintr-odată, fupreamult pentruMartin.Se opri din lectură şi azvârli cu toate

puteriletelefonul,caresezdrobideperetelebiroului.

*UrcăpeMarketStreet,trecuîngoanădeGearyStreetşiintrăpeGrandAvenue,

oprindu-seînfaţacafeneleiDesAnges.Erasigurcăogăseşteacolo!AflatălaintrareaînCartierulChinezescşilacâtevastrăzideconsulatulfrancez,

braseria părea un colţişor din Franţa transplantat în mijlocul oraşului SanFrancisco. Cu toate că localul nu vindea ţigări, arbora o tăbliţă cu „Bar-tabac”,asemeneafaţadelorvechilorbistrouriparizienedinanii1950.Martinîmpinseuşaşiintră.Loculprimeilorîntâlnirideîndrăgostiţi.Farmecul localuluiaveaacelaşi efect: cuşerveţelele lui încarouri, cubaruldin

zincşiscauneledin lemn, tesimţeaica într-un film franţuzescşi, când teuitai laclienţi,parcăteaşteptaisă-lvezirăsărindpeLinoVenturaoripeBernardBlierşitesurprindeaiciulindurecheasăprinziundialogînstilulluiAudiard{62}.Meniul,afişatpeotăbliţă,miroseadinainteaFranţa:ouăcumaioneză,heringicu

cartofi în ulei, praz cu sos vinegret, tocăniţă de vită, friptură de vită cu legumeprăjiteînsosşivinroşu,fripturădecocoşcuvin,burtădevităàlaCaen…În spatele tejghelei, un calendar al Poştei, cărţi poştale vechi cuTurul Franţei,

care lăudau isprăvile lui Jacques Anquetil şi Raymond Poulidor. Alături, o masăvechedefusbal,cufigurinedejucătorigataosteniţi.Pânăşimuzicaerapemăsuraatmosferei:ÉdithPiaf remixată,Renaud{63} cu „micile luibaluride sâmbătă seara”,

Page 124: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

ZazaFournier{64}cu„omulei”…Dupăces-ainteresatlachelner,Martinagăsit-opeGabrielleinstalatălaceamai

romanticămasădinrestaurant,izolatădeunmicgrilaj,pecaresecăţăraulăstarideviţă-de-vie.—Dacăvreisăjocijoculăsta,foartebine!i-otrânti,aşezându-seînfaţaei.—Vreiniştehaşedeporc,caantreu?—Cumaiizbutitsăpuimânapemasaasta?—Caşitineînprimaseară:ammituitchelnerul.—Cevrei,defapt?—Vreausă-lregăsesc,rostiea,închizândmeniul.—Pecine?—PeMartin,celpecarel-amcunoscut,celpecareîliubesc.—Nupoţireînviatrecutul.—Iartunuainiciundreptsă-ldistrugi!— Nu vreau să-l distrug, vreau să-l înţeleg: să înţeleg de ce nu ai venit la

întâlnireaaia.Amândoiridicaserătonul.Aşacăeaîşiîndulcivoceaşiîipropuse:—Nuvrei,maibine,săpriveştiînainte?Bărbatulîşiferiprivirea.DarGabriellecontinuă:—Sespunecăfericireanubateniciodatădedouăorilaaceeaşipoartă,darnoidoi

avemaceastăadouaşansă,Martin!Săn-oratăm!Suntemîncătineri,darnuchiaraşanecopţicaodinioară.Avemcevamaimulttimpînfaţa,decâtînurmanoastră,darnucumult.Încămaiputemfacecopii,însăartrebuisăîncepemdeacum…Gabrielleroşipână-nvârfulurechilor,îngrozitădeîndrăznealadeclaraţiei,careîl

lăsăînsăcompletrecepebărbat.DarGabriellenusedescurajă:—Acum treisprezece aninu erampregătită.Nu eram la înălţimea ta,nu eram

destul de puternică,mă îndoiamde tot şi de toate. Şi nici tu nu erai pregătit, înciudaaceeacevreicuoricechipsăcrezi…Elfăcuomutrăneîncrezătoare.Eaîşiurmăspusele:—Acumsuntpregătită.Vezitu,iubireaecaoxigenul,dacătelipseştipreamult

deea,sfârşeştiprinamuri.M-ai iubitatâtdemultpreţdecâteva luni,cămi-amfăcut rezervede iubirepentruani întregi.Mulţumită loramputut înfruntamultenecazuri,daramajunslafundulrezervelormele,Martin!Femeiaîşitrecuomânăpestegât,mângâindu-şipăruldepeceafă,caunsemnde

încurajare pe care era nevoită să şi-l ofere singură, întrucât nimeni nu i-a fostvreodatăalăturisăofacăînloculei.—Ţi-amfăcutrău,ştiu.Iartă-mă,încheieGabrielle.Într-unsfârşit,Martindeschisegurapentruaspuneşielceaveapesuflet:— Nu durerea a fost problema. Durerea te face să suferi, dar nu te doboară.

Problemaa fostsingurătateapecareoaducecusinedurereaşicareeceeace teomoarăfierbându-telafocmic,terupedeceilalţişidelume.Şiscoatelaluminătotce-imairăuîntine.Eanuîncercăsăfugădediscuţie:—Martin,întotdeaunaepericulossăiubeşti.Aiubiînseamnăasperasăcâştigi

Page 125: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

totul, riscând totul.Daruneorimai înseamnăşisăaccepţi risculdea fi iubitmaipuţindecâtiubeştituînsuţi.—Eibine,Gabrielle,spusebărbatulridicându-sedelamasă,credcăeunumai

suntpregătitsăîmiasumacestrisc.

*Martin se întoarse la cartierul general dinhotel şi îşi petrecuomarepartedin

după-amiazălucrândlaplanuriledesecuritatedelaGardenCourt.ApoiîlaşteptaoşedinţăcuşefulbrigăziidepazniciangajaţideLloyd’sBrothersşicuceicâţivaagenţiFBIcarecercetaserălocul.SoareleîncepeasăapunăcândMartinîncepusăredactezeunlungraportpentru

domnişoara Ho: o listă de măsuri care vizau întărirea securităţii pentru pazadiamantului. Încercă să o contacteze pe coreeană, dar aceasta nu era de găsit laniciunuldintrenumerelede telefoncunoscute lui. Îi trimiseune-mailşiunSMS,apoicoborîînsaladeexpoziţie.ÎnGardenCourteramareaglomeraţie.Decâtevazile,vânzareadiamantuluiţinea

capul de afiş al presei, iar jurnaliştii îşi propuseseră să transforme expunereaacestuiaîntr-unfeldeieşireturisticăobligatoriepentruaceavacanţădeCrăciun.OasemeneaafluenţăîlîngrijorapeMartin,căciîicomplicamultsarcina.Amestecându-se înmulţime, închise puţin ochii, ca pentru a se concentramai

bine.Trebuiasăreuşeascăsăintreînpieleahoţului.„Cumaşfuradiamantuldac-aşfiArchibald?”În după-amiaza aceea, creierul lui a lucrat aproape fără încetare, procesând o

impresionantăcantitatedeinformaţii,cauncomputer.Iarînacestînceputdesearătoate se învălmăşeau în mintea lui, înainte de a se aşeza progresiv în ordine,asemeneapieselorunuipuzzle.„Cumaşfuradiamantuldac-aşfiArchibald?”Zecide imagini îidefilauprinfaţaochilor:clopotuldesticlă,preamultelecăide

acces,numărulpreamaredevizitatori,baletulregulatalgărzilordesecuritate…„Cumaşfuradiamantuldac-aşfiArchibald?”Şi,dintr-odată,răspunsuliseimpuseculimpezime:dacăarfifostArchibald,nu

arîncercaniciodatăsăfureCheiaParadisului!Pentrucăerapreauşor!„Totulnu-idecâtopunereînscenă!Omomeală!”Martinîşidăduseamacănueradecâtunpionpeotablădeşah,jucândunrol

într-opartidăcareîldepăşea.Nici măcar o clipă, nici Lloyd’s Brothers, nici domnişoara Ho nu doriseră să

protejezediamantul!Dincontra,nuîncercaserădecâtsă-latragăpeArchibaldîntr-ocursă.Această vânzare-surpriză în ultimul minut şi efervescenţa mediatică pe care o

suscitasenueraudecâtonadăpentrua-lforţapeArchibaldsăsearunceînguralupului.Diamantulexpusnuputeafiadevăratuldiamant…

Page 126: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în
Page 127: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

20Twolovers{65}

Tatălmeumi-adatoinimă,dartuaifăcut-osăbată.

HonorédeBALZACCând Martin ajunse la Sausalito, soarele îşi arunca ultimele raze asupra

Pacificului,colorândcerulşioceanulîntr-otrecătoarenuanţăpurpurie.GăsilocînparcareasatuluiplutitorîncarelocuiaGabrielle.Amesteceteroclitşi

colorat de case pe piloni şi vase, era unul dintre cele mai insolite locuri dinCalifornia.Oraşuldinboathouses, „casepeapă”,deveniseunuldintresimbolurileculturiianilor1960,cândogaşcădehipioţişimarginalipuseserăstăpânirepeacestpeticdeteren,construindacolounhabitatdupăchipulşiasemănarealor,cârpindbărcivechi,amenajândşlepurişiconstruindbarăcipeapă.Astăzi, locul se îmburghezise: reamenajate de arhitecţi la modă, locuinţele se

vindeaucupreţuriexorbitante.Deobunăbucatădevreme,maşinuţe4x4ecologiceşidecapotabilePorscheînlocuiserăjeep-urilejegoaseşimicrobuzeleVolkswagenalehippioţilorcool.Martin a străbătut cheiurile împodobite cu noiane de flori, arbuşti şi bănci din

lemnpictat.Multe dintre casele plutitoare aveaupereţimari, vitraţi, caredădeauimpresiacăputeaipătrundeînintimitateaoamenilor:doibătrâniîşibeauaperitivulpe terasă, privind agitaţia oamenilor, un puşti îşi termina temele aplecat asupracaietelor, o adolescentă, singură în camera ei, sedezlănţuisepe o coregrafie a luiBritneySpears,untânărcupluspilcuitfăceaschimbde…„amabilităţi”:„Aşadar,aifostlacurviştinata,nu?”,„Maiîntâi,aflăcăRitanu-iocurviştină”,„Vasăzică,laeaaifost,nu?”…Oamenii,vremurile,viaţa…A recunoscut casa graţie hidroavionului Cessna amarat lângămicul ponton de

lemn,comuncelordouălocuinţeînvecinate,aşacăaluat-opecheiuldeîmbarcarepânălaverandăşi…—Intră,edeschis!îistrigăGabrielledelafereastră.Martin împinse uşa şi se trezi direct în salon. Locul avea farmec şi degaja o

adevărată bună dispoziţie. Un buchet mare, de orhidee multicolore, înveselea oîncăperetapetatăculambriuri, învremeceunperetevitrat, înformădesemicerc,lăsasăpătrundăînăuntruluminaîmpuţinatăaînserării.—Aivenitsăfacipace?îlîntrebă,întâmpinându-l.—Oarecum.—Atunci,eştibinevenitlamine.Martinîiîntinseosticlăcuvin.—Amcăutatuncadouoriginal…Gabrielleîşiplecăprivireaşiexclamă:—UnChâteau-Margaux1961!Dareşticompletnebun!—L-amgăsitînpivniţa„secretă”aHoteluluiPalace.—Cumadică„l-aigăsit”?

Page 128: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

—Adicăl-amfurat,precizăel.—Hotărâtlucru,nueşticunimicmaibuncael!Martinpreferăsăignoreremarca,mulţumindu-sesăadauge:—Separecăafostunanexcepţional.DarGabriellerefuzăsăselaseantrenatăpeacestteren.—Cobors-oducînpivniţăşiams-oînapoiezlahotelcândvoiputea.Tânăradispărucâtevaclipe,iarMartinseprefăcuofensat:—Dacă-ipe-aşa,săştiicănu-ţimaidăruiescnimic,niciodată!—Cumai izbutit săpătrunzi înpivniţa lor? îl întrebă,curioasă,cândreveni în

încăpere.—Amplanurileclădirii.—Spercănuailăsaturmecompromiţătoare.—Nu,ăstaemareleavantajaluneişcolibune…Gabrielleîlinvităsăseaşeze,darelpreferăsărămânăînpicioare.—Măajuţisăaleg?îlrugăapoi,conducându-lspreetajeradedicatămuzicii.Ea nu băgă în seamă iPod-ul de un roz ţipător pus pe o boxă şi îl îmbie să

cotrobăiascăîmpreunăprincolecţiadediscurivechi,dinvinil,amameiei.Martin intră în joc şi, preţ de câteva minute, îşi regăsiră complicitatea de

odinioară,parcurgând împreunădiscotecabogată şi comentândalbumeleartiştilormiticipecareValentinelecumpăraselavremeaei:JanisJoplin,Beatles,PinkFloyd,DavidBowie,JoniMitchell…AusfârşitprinasepunedeacordasupraunuiadintreconcerteleluiBobDylan,

careconţineaşimelodiaLayLadyLay.CândMartinpuneadisculînpick-up,Gabrielleremarcă:—Mare noroc ai avut căm-ai găsit acasă. De obicei, la ora asta sunt încă la

slujbă.—Şidecete-aiîntorsmaidevreme?—Aveamcevadefăcut…—Ce?oîntrebăel,ridicându-se.—Asta,rostiea,sărutându-l.

*Răsuflărilelors-auamestecat,buzelelis-auatins,limbileauînceputsăsecaute,

săseprovoace.Eaîiatingeobrazul;elomângâiepeceafă.Eaîiscoatevesta;elîidesfaceblugii.Ea îl eliberează de cămaşă, care cade pe parchet; el îi ridică puloverul, îi linge

umerii,sedesfatăcupieleaei.Şi-atuncitimpuloiarazna,trecutulnăvăleşteînprezent.Şiteamaieseiarlasuprafaţă.Teama.Încrustatăîntrupuri,ghemuităînumbraspiritului.Teamacaretotcreşte.Teamacarenucunoaştemargini.

Page 129: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Şipecaredoariubireaopoateînvinge.Laînceput,teamainfecteazătotul.Laînceput,teamaîifacesălefieteamăşiîipunepefugă.Înciudaatotşiatoate,mâinilelorseîmpreunează,trupurilelorselipescunulde

altul.Easeagaţădeelcadeoplută.Elîşigăseşteputereasăancorezeînea.Eaizbuteştesăseîneceînel.Privirea lui o caută pe a ei. O ademeneşte, se opreşte pentru a contempla

strălucirealuminilorportului:trupulluistrăluceşteînnoapteşiîilumineazăchipul.Eaîizâmbeşte,sevreastrălucitoarepentruel.Îşitrecemâinileprinpărullui;limbaluirătăceştepepieptulei.Sigurcăamputeareducesărutărilelorlaunschimbdesalivă,lacâtevagramede

fildeşemailatcareseciocnesc…Şitotuşi…Totuşi,preţde-ozbateredepleoapeTrupurilelortremurăşiteamadăînapoi.

*Înfăşurat în cearşafuri şi cuverturi, Martin ieşi primul pe terasă. Se lăsase

noaptea,darînloculăstaeraîncontinuaredestuldecald,nucaînaltele,căcieraprotejatdevântulPacificuluişibeneficiadeunmicroclimatuimitor,caretransformasearadeiarnăîntr-unînceputdeprimăvară.Tăcut,Martinpriviînjur.Verandaofereaovederepanoramicăspreocean.Peun

altchei,unbătrândincartier,ieşitparcădinvremuriledeodinioară,seinstalasecuundiţa şi cu un aparat de radio. Ascultând uvertura din La Traviata, se juca,şugubăţ,cupescăruşiiveseli,alecărorţipetesacadatesfârşeauprinafacepartedinoperă.Unclinchetdecristalîlscoasedincontemplare.Învelită într-unpled cu carouri,Gabrielle i se alătură ţopăind, cudouăpahare

goale în mână. Îl sărută şi îşi lăsă capul pe umărul lui. Apoi, cu un zâmbetştrengăresc:—Dacăamdesfacesticlatadevin?Martinnuselăsărugatdedouăori:—Măducs-oaduc!Rămasăsingurăpeverandă,tânărasimţicum,încetulcuîncetul,isefacetoată

pieleadegăină;peobraz,iseprelingeaolacrimăstingheră.Lacrimaastaeraunconcentratderecunoştinţă.Recunoştinţăfaţădeviaţă,dehazard,dekarma,denoroc,faţădeprovidenţă,faţă

deMareleArhitectcareneguverneazădestinele,faţădeDumnezeuînsuşi,dacăvafiexistând…Cemaiconta!Martinseîntorseseînviaţaei!Şidedataasta,ştiacăerapentrutotdeauna.Printr-oalchimiestranie,bunapotriviredintretrupurilelorafostîncununatădeobunăpotrivireîntresuflete.Acumerauamândoipregătiţinuatâtsă o ia de la zero, cât să continue o iubire care supravieţuise unei îndelungate

Page 130: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

hibernări,vremedeaproapetreisprezeceani.Martinaveadreptatecândspuneacănupoţiprivicuseninătatespreviitor,dacămaiîntâinuîţiînţelegişinuîţiasumitrecutul.Numaierauniştecălători fărăbagaje.Numaiaveaudouăzecideani.Amândoi

trăiserădinplin,amândoisuferiserăunulfărăcelălalt.Amândoiserătăciserăunulfărăcelălalt.Fiecareîncercasesăiubeascăalţibărbaţi,altefemei…Dartoateastealuaserăsfârşit…De acum înainte, îi va spune total, îi va explica total, începând cu adevăratul

motivalabsenţeieidelaîntâlnireadinNewYork.Îivavorbişidespreiubiţiiei,despresenzaţiaaceeapecareoavusesemereu,încă

dinadolescenţă,căeunsoidemomeală,opradălăsatăînvoiaunuijoclacarenuvoia cu adevărat să participe şi pe care nu îl câştiga niciodată. Multă vreme, înrelaţiileeicubărbaţii,spuseseadesea„nu”,apoispuseseadesea„da”.Căciatuncicândnuaiîncredereîntineşisfârşeştiprinaspunedacuivaastapoateînsemnaa-ispuneunnumaiputernicdecâtunsimplunu.ŞtiacăMartinovaînţelege…Întimpces-auîmbrăţişat,platoşaluiacăzutlapământînacelaşitimpcuaei.Deacumînainte,numaiaveaunevoiedeplatoşe,căciaveauiubirea.Deacumînainte,nimicnulemaiputeatulburafericirea.Înafarăde…—Bunăseara,Gabrielle…

*Eatresări,surprinsă.ObrazulluiArchibaldsedecupaînluminauneilanterneînformădetorţă.—Cefaciaici?—Amvenitsăreînnodconversaţianoastră.—Nuînsearaasta.—Bacredcăoriînsearaasta,oriniciodată.—Dece?—Amsă-ţiexplic.—Nu,pleacă!îiporunciea,împingându-l.Martineaici.—L-amvăzut,spuseel,aşezându-sepecanapea.Tânăraîlimploră,copleşitădepanică:—Nu-midistrugesearaasta,terogmult,multdetot.—Toatecărţilesuntînmânata,Gabrielle.Dacăvreasămăaresteze,dedataasta

numămaiopun.Alegetuce-ţidoreşti:săaioultimădiscuţiecutatăltăusausă-ltrimiţisă-şisfârşeascăzileleînînchisoare.—Darundevreisăstămdevorbă?—Amoidee,spuseel,arătândspremiculhidroavion.—Deceîmiceriasta?DeceîmicerisăalegîntretineşiMartin?—Pentrucăatrăiînseamnăaalege,Gabrielle.Darastacredcăoştiideja…Preţ de două secunde, ea rămase încremenită, îngrozită de ceea ce-i cerea

Archibald.Apoisenăpustiîncasăşicoborîînfugăpânălapivniţă.

Page 131: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

—Amgăsitsticla!strigăMartin,cândoauzivenind.Erapepunctuldeaînchiderefrigeratorul,cândGabrielleîşistrecurăcapulprin

deschizăturauşii:—Iartă-mă,dragosteamea…—Cum?Înaintecaelsăapucesăpriceapăce ise întâmplă, femeia întoarsededouăori

cheiaînbroască,încuindîncăperea.—Iartă-mă,bâiguieacuvocespartă,îndreptându-secătreArchibald.

Page 132: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

21Câtdemultne-amiubit

Aiubipecinevaînseamnăa-ldespuiadesufletulluişidea-iarăta,princhiaracestrapt,câtdemare,

inepuizabilşilimpedeesufletulacelaallui.Petoţinemacinăaceeaşisuferinţă,deanufifostfuraţi

îndeajuns.Suferimdincauzaforţelorcareclocotescînnoişipecarenimeninuştiesănilejefuiască,

pentruaneajutasăledescoperim.ChristianBOBIN

Cupânteculrotundşicuplutitoareleluimari,hidroavionulsemănacuunpelican.Archibald îşipuseochelarii eleganţide vederepenasşi se instală lamanşă, în

vremeceGabriellefăcea,înlinişte,ultimeleverificări.Elambalămotorul,lăsându-lsă toarcă la putere scăzută, ca să se obişnuiască şi el cu aparatul, dar şi ca săprotejezeeliceaderafalelesporadicecaremăturausuprafaţaapei.Cerul nopţii era senin, dar briza rapidă şi valurile îngreunau orice manevră

delicată,învârtindavionulcapeogiruetă,aducându-lînbătaiavântului.Archibaldse îndepărtă cu prudenţă de ponton, până izbuti să găsească un culoar de zbor,undeapaeramaipuţinagitată.Mijiochii,atentsăevitebuşteniişialteepavecarepluteaulasuprafaţăşiriscausădeteriorezeplutitoarele.Când hidroavionul căpătă siguranţă, Archibald ridică voleurile şi maneta, apoi

degajăprogresivetravaplutitoarelor,careseizbeaudevaluri.Când mări presiunea gazului, avionul se transformă într-un aeroglisor care

mângâie suprafaţa oceanului şi se smulse din apă, trecând cu graţie de la unelementlaaltul.Luăaltitudine,survolăcentruloraşului,cuşirulsăudezgârie-nori,BayBridgeşi

InsulaAngel,dupăcareseîndreptăspresud.

*Cupicioarelegoaleşiînizmene,Martinfăceaspumelagurădefurie.Pivniţanu

avea nicio fereastră, singura deschidere era uşa metalică pe care Gabrielle i-oîncuiase în nas. De trei ori la rând o izbi cu umărul, dar nu izbuti decât să serănească.Gabrielle îlumilisedinnou.L-adezarmat, l-a lăsatdescoperit, l-a făcutsă lase

gardajosdoarcasă-ltrădezemaibine,şiastalanumaicâtevaminutedupăceisedăruise.Nuînţelegea,nuvaînţelegeniciodată.Acum,suferinţeişifriciiliseadăugaşiourăferoce.Profundfrustrat,înşfacăsticladebordeauxşioizbideuşadinoţel.

*

Page 133: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Cessnaîşigăsiseobişnuitavitezădecroazieră.DepăşiseCarmel-ulşigoneaspresudul golfuluiMonteray, survolând şoseaua panoramică înghesuită între pădureaLosPatresşifalezaBigSur,carecădeaverticalînocean.Peduratazborului,Gabriellenui-aadresatniciovorbătatăluiei,mulţumindu-se

să-lasistelapilotare.Hoţulîşiregăseaafinităţicuşoseauacare,câtevazecidemetrimai jos, şerpuia în serpentine strânse, de-a lungul coastei stâncoase, sălbatice şigolaşe. Din când în când, privirile îi rătăceau în larg, unde îşi imagina, fără a levedea,balenelecenuşiicaremigrauîntăceredinAlaskapână-nMexic,ducându-sesăsereproducăsubcerurimaiblânde.CâtdespreGabrielle,eanusegândeadecâtlaMartin…CupuţinînaintedeSanSimeon,Archibaldredusevitezaavionului,pregătindu-se

de coborâre.Gabrielle ştia că era omanevră delicată, căci vânturile îşi schimbaumereudirecţia.Archibaldcabrăuşoraparatul,încercândsăamerizezelaintrareaîntr-ungolfuleţ.

Noapteaeraatâtdeînstelată,iarLuna,atâtdestrălucitoare,încâthidroavionulsereflecta în apă ca într-o oglindă, îngreunând şimaimult evaluarea altitudinii. Înciudaefectuluiînşelător,izbutisăcoboarelinlasuprafaţaapei.Archibalderaunhoţdatnaibii,darşiunpilotformidabil…

*

Apacare scăldagolfuleţul era calmăşi strălucea feeric.Accesul laplajănueraposibil decât dinspre mare, ceea ce-i permisese locului să-şi păstreze un aspectsălbatic.— Golful ăsta era unul dintre locurile preferate ale mamei tale, îi explică

Archibald,întimpceacostaupeţărm.Sfâşiatăîntrecuriozitateşifurie,Gabrielleîlîntrebă:—Şimama?Cumaicunoscut-o?—Pevremeaaceeaerampilotşi,timpdeovară,amlucratpentruea,însfârşit,

pentruorganizaţiaumanitarăfondatădeea:AripileSperanţei.Acoloamcunoscut-o,întimpuluneimisiuniînAfrica.Valuri uşoare încreţeau suprafaţa oceanului şi o briză călduţă le mângâia

chipurile.—Şiîntrevoiafostdragostelaprimavedere?—Euamiubit-odecumamvăzut-o,oasigură.Ea…eii-autrebuitvreocinciani

înplus!—Cinciani!—Înaintedemine,mamatafuseseîndrăgostitădesolistuluneitruperockdestul

decunoscute:unnenorocitcareofăcusesăsuferemultîndecursulanilor…Preţde câtevasecunde,privirea luiArchibald se tulburăşi gândul lui rătăci în

abisulanilor1970,printremeandreleunuitrecutîncădureros:—Untipcarealuatmultedelaea,fărăa-idăruicineştieceînschimbşi,mai

ales…—Maiales,ce?întrebăGabrielle,pentrua-lobligasă-şiîncheiefraza.—Aobligat-osăavortezededouăori.

Page 134: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Tăcereaseprăvălipesteei,maigreadecâtadineauri.Apoi,fărăsăsefiînţeles,ausăritlaunisoncupicioarele-napăşis-auîndreptatspreplajă.În timp ce legau hidroavionul pentru a-l împiedica să plutească în derivă,

Gabriellereluă:—Şiarămasmultăvremecucântăreţulăla?—Şaseani,misepare.Însfârşit,cuintermitenţe.—Şaseani!CumochiiGabrielleierauîntrebători,Archibaldcontinuă:—Cucâtbărbatulofăceasăsuferemaitare,cuatâteaîliubeamaimult.Viaţae

ciudată, nu?Uneori, totul se întâmplă ca şi cumne-ampedepsi singuri pentru aispăşiastfelogreşealăpecarenouăînşineneestegreusăoidentificăm.Aufăcutcâţivapaşide-a lungulţărmului.Loculeradeo frumuseţecare-ţi tăia

răsuflarea:oplajănaturală,înformădecorn,apăratădevânturideouriaşăfalezădingranit.—Dartu,tucefăceaiîntotrăstimpulăsta?—Euoaşteptam.Oaşteptam,îndurându-irefuzurilerepetate.—Şiaisperatmereu?—Laînceput,da.Spresfârşit,dejanumainădăjduiammarelucru.Tinereiîiplăceasinceritatearăspunsurilorlui.—Aşadar,aisuferit?—Da,recunoscubărbatul.Bachiarafost…maimultdecâtsuferinţă:unfelde

destrămare,unsupliciu,otortură.—Dar cum te-ai putut îndrăgosti de la primaprivire de o femeie pe carenu o

cunoşteai?—Ştiu,egreudeînţeles,încuviinţăArchibald.Amimpresiacăvedeamîneaceea

cenimenialtcinevanuvedea,calităţidecarenicimăcarmamatanueraconştientă.Amimpresiacăvedeamdejaîneafemeiacareaveasădevinămaitârziu.—Astaseîntâmplănumaiînromaneşi-nfilme,tată…—Semaiîntâmplăuneorişi-nrealitate,oasigurăbătrânul.—Şicumîţiexplicicăi-autrebuitcincianicasă-şideaseamacăeraibărbatul

vieţiiei?Bărbatulopriviînochi:— Pentru că faptul de a fi iubit înspăimântă. Pentru că viaţa e complicată şi

pentrucădemulteorisedistrează,scoţându-ţi încaleomulpotrivit, lamomentulnepotrivit.—Şimaiiubiseiînaintede-aocunoaştepemama?—ÎnaintedeValentinefusesemcăsătoritcâţivaanicuoinfirmierădelaCrucea

Roşie.—Şiaipărăsit-opentrumama?—Nu,ampărăsit-opentrucămăgândeampreamultlamamata,chiardacăla

vremeaaceeaeanicinuvoiasăaudădemine.Ampărăsit-opentrucă,deobicei,începemsă-lînşelămpeceldelângănoimaiîntâiîngând.—Şiîntr-unsfârşit,dupăcinciani,mamaaspusda.—Numi-aspusda,mi-aspuspurşisimplucăamvindecat-o.—Căaivindecat-o?

Page 135: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

—Da,şiastaafăcutcâttoatedeclaraţiiledinlume.

*Spre capătul golfului, îi arătă o cascadă care cădea direct în ocean. Plaja era

mărginitădesequoia,sălcii,eucalipţişisicomori:—Aici, în golful ăsta,ne-amsărutat şine-am iubit pentruprimaoară.Şi, fără

îndoială,aiciaifostconcepută.—Bun,gata,scuteşte-mădedetalii!Bătrânulîşiscoaseoţigarădinbuzunarulcămăşii.— Profită de peisaj, căci nu veimai apuca să-l vezi aşa: sunt pe punctul de a

construiocalepietonalăpentrua-llegadeparcareaCuibuluiVulturului.—Cedeprimant!seîntristaGabrielle.— Asta-i viaţa, spuse resemnat vârstnicul, mângâind învelişul fin şi uleios al

havanei.—Ceîncercisă-mispui,cănimicnudurează?—Da,totuldispare,totultreceşitotulsenăruieşte.Nuconteazădecâtclipa.Archibald reteză capătul havanei, apoi trase din ţigara neaprinsă. Gabrielle îl

înfruntă:—Nu,existălucruricarerezistă,existălucruricaredurează.—Cumarfi?—Iubirea?sehazardaea.— Iubirea!Nu existănimicmai fragil,mai efemer. Iubirea e caun foc într-o zi

ploioasă:trebuiesăîlprotejezitottimpul,săîlalimentezişisăaimaregrijădeel,altminterisestinge…—Existăiubiricaredurează.—Nu,deduratdureazădoardurereacarerămânedupăiubire.—Nu-miplacecespui.—Dacătetemisăauzianumiterăspunsuri,atunciarfimaibinesănumaipui

anumiteîntrebări.Cuchipulopac,Archibaldîncercăunchibrit,apoialtul,pentruaaprindecomplet

capătulhavanei.—Dartuîncăoiubeştipemama!—Da,recunoscuel.—Aşadar,câtăvremeîţiaminteştideunomcarete-a iubitşipecare îl iubeşti

încă,faciiubireasădureze.—Astaleplaceoamenilorsăaudă,dareu,unul,nucredcăaşastaulucrurile.Gabrielle, gânditoare, renunţă să mai continue discuţia. Se mulţumi să fixeze

capătultrabucului,carestrălucearoşiaticînîntuneric.Vântuleralafeldecălduţ,iarclipocitulvalurilorlaţărm–câtsepoatedelin.—Voiamsă-ţidauceva:oscrisoare,spusebărbatul,scotocindpringentuţadin

pielepecareopurtade-acurmezişulpieptului.—Oscrisoare?—Da,ştiitu,chestiaaiapecareofoloseauoameniipentruacomunica,înaintede

inventareae-mailurilor…

Page 136: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

—Ştiuce-ioscrisoare!Amşiprimitvreocâteva,dacăvreisăştii…—Da,sigur,delaMartinaltău…—Încetează,rogu-te!—Bun, uite, voiam să-ţi dau scrisoarea asta, ca să ai şi tu ceva din perioada

aceea,spuseel, întinzându-iunplicalbastrudeschis,decoloratdetrecereaanilor.Mamatami-atrimis-o,laînceputulrelaţieinoastre.Unmijlocprincareaîncercatsămăfacăsăpricepcăvoiauncopildelamine.Decândamprimit-onum-amdespărţitniciodatădeea,şiaşpreferasăociteşticândveifisingură.Gabrielleseprefăcuanuauziultimele luicuvinte.Seaşezăpenisipşidesfăcu

plicul.

*

Lungitpeplajă,sprijinitpecoate,Archibaldseuitaînzare,laliniaorizontului.Aşezată lângă el, Gabrielle îşi termina lectura. Ca şi cum i s-ar fi luat omare

greutatedepesuflet,plângea.Aceleaşilacrimicaînajun.Lacrimiderecunoştinţă.Recunoştinţadea-şifipututcunoaşte,însfârşit,părinţiişidea-iputeaiubi.Archibald trăgea încet din ţigara lui de foi, fumuri scurte, savurând pe-ndelete

miresmele suave care-i gâdilau papilele. Să trăiască clipa… să încerce să dilatepuţinulrăgazcare-imairămăsese…—Amotumoarepepancreas,Gabrielle.Îndelungrumegate,cuvinteleauieşitsingure.—Ce?Tatălcontemplăcutandreţeobrazulscăldatînlacrimi.—Amuncancerînfazăterminală.Suntpemoarte.Tânăraîlprivineîncrezătoare.—Osămori?—Încâtevasăptămâni.Celmulttreiluni.—Eştisigur?Aifăcuttoateanalizele?—Da,nusepoatefacenimic,dragamea.Bulversată,eaîşicuprinsecapulînpalmeşiîlîntrebăcuovocegâtuită:—Decândştii?LuiArchibaldiseoprirăvorbele-ngât:—Cucertitudine?Devreodouăzile…Eaîşişterselacrimileşiexclamă,plinădemânie:—Şiatuncidecete-aiîntors?Abiami-amregăsittatăldenicicâtevaceasurişi

iată,trebuiesă-lpărăsesc!Dece-mifaciunacaasta?—Pentrucătrebuiasăştiicănute-ampărăsit! Întoţianiiăştiaamfostacolo,

lângătine,înumbră.—Cumadicăînumbră?Pentruaolinişti,îipuseomânăpebraţ.Apoiîipovesticum,deaproapedouăzeci

deani,încercaseînvansăreînnoadelegăturacuea,pentrua-ispuneadevărul.Îiîmpărtăşiruşinea,vinovăţiaşitristeţeacarel-auîncercatînfaţaproprieineputinţe.Îivorbişidestratagemelepecarelepuseselapunctpentruapetrececâtevaclipe

cuea,incognito,înfiecarean,pedatade23decembrie.

Page 137: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Prin faţaochilor tulburaţiai fetei seperindarăamintiri încăproaspete. Întâlniricareomarcaseră,decarenufusesecutotulconştientăşicare,iată,acumcăpătauocutotulaltăsemnificaţie.Vânzătoruldepestedrumcare,înschimbulunuicoltucdepâine,i-adatultimul

modeldelaptopPremium,exactînsăptămânaîncarealeiolăsase.Elera!Clovnul hoinar, filosoful al cărui spectacol a mişcat-o şi a pasionat-o într-atât,

încâtaavutimpresiacăvorbeleluiîisuntdestinateeipersonal.El…GrădinarulcaretăiatufedetrandafiriînJapaneseTeaGardenşicareofăcusesă

râdăînhohoteîntr-oziîncarenimicnumergeacumtrebuie,caşicumi-arfighicittristeţea.Totel…Tot atâtea discuţii faţă către faţă fugare, care astăzi nu lăsau în urmă decât

regrete.Dacăarfiştiutdinvreme…Dar regretele s-au amestecat cu mânia când Archibald i-a povestit despre

detectivulpecare-langajaseşicareourmăreadeanibuni.—Cumai îndrăznit să te amesteci în viaţamea, fără acordulmeu? întrebă ea

scandalizată.—Nuamvrutdecâtsăteajut,pledaArchibald.—Sămăajuţi?—Nueştifericită,Gabrielle.—Darceştiitu?Bărbatul deschise geanta din piele pusă alături şi scoase mai multe „dovezi”:

fotocopiialejurnalelorintimealefiiceisale,fotografiifăcutelasfârşitulpetrecerilor,încarenuapăreaniciodatăcuacelaşibărbat.Archibaldse interesasedespreuniidintreei:tipinocivi,egoişti,uneoriviolenţi,alteoricruzi,bachiaratâtderăi,încâtdeunuldintreeifusesenevoitsăse„ocupe”chiarel.—Decefaciasta,dragamea?Fataînălţăspreelnişteochidincareameninţausăţâşneascălacrimi.Îierajenă

căeranevoităsăsejustificeînfaţatatăluipentrucevaceeaînsăşinueraînstaresăanalizeze.—Păi,vezi,credcăeexactce-aispusadineauri:uneori,încercisătepedepseşti

pentruceva,fărăcatuînsuţisăştiipreabinedece…

*Gabriellesecufundaseîntăcere,iarArchibald–înamintirilelui.Se gândea laprimanoaptedeprimăvarăpe care opetrecuseaici cuValentine,

singuripelume,înmijloculirişilorşialmacilor.Acum,înamurgulvieţii,puteaspunecumânapeinimăcăniciodatănusimţise

cevamaiputernicdecât senzaţiaaceeadea fiunacucelde lângă tine.Senzaţiaaceeaatâtderarăcănumaieştisingur.Îşiprivifiicaşi,fărăasemaiînvârtiînjurulcozii,i-otrânti:—ÎliubeşticuadevăratpeMartinăsta?

Page 138: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Gabrielleezitălaînceput,apoirăspunse:—Da,îliubescdemultăvreme.Nuarenimicde-afacecutoţiceilalţi.—Şielteiubeşte?— Cred că da, dar, ţinând cont de ceea ce i-ai făcut, cred că va fi greu să-l

recuperez…—Darnu i-am făcut absolutnimic, răspunseArchibald, cuun zâmbet subţire.

Doar tu l-ai închis înpivniţă în fundu’gol!Şida,suntdeacordcănu-ivaplăceatrebuşoaraastaşiveiaveacevadelucrucasă-lrecuperezi!—S-arzicecăîţifaceplăcere!Archibaldridicădinumerişimaitraseunfumdinhavană.—Dacăteiubeştecuadevărat,sevaîntoarce.Bachiarîivafacebinesăaflecă

nimicnuegatacâştigat.Pentrumamataeum-amluptatcincianidezile,înaintesă-mispunăda!—Darelmăaşteaptădejadetreisprezeceani…—Aaşteptanuînseamnăatelupta!i-oretezăArchibald.Fataclătinădincap;tatălîncercăsăînţeleagă.—Decel-aifăcutsăaştepteatâtavreme,dacătotîliubeşti?Gabriellerăspunse,deparcăarfifostcevadedomeniulevidenţei:—Pentrucămi-erateamă.—Teamădece?—Teamădetoate.—Detoate?—Teamăsănufiulaînălţimeaaşteptărilorlui,teamăsănuştiucumsă-liubesc,

teamăsănumătrezescîntr-odimineaţăşisănu-lmaiiubesc,teamăsănu-ipotfacecopiiipecareşi-idoreşte…Archibald se încruntă imperceptibil. Cuvintele fiicei lui îi aminteau de cele ale

Valentinei.Cuvintepecarenu-iplăceasăleaudă,căcinuînsemnaunimicpentruel:—ŢiecumţisepareMartin?îndrăzniGabrielle.—Abstracţiefăcânddefaptulcăaîncercatsă-mitrimitădouăgloanţe-nburtă?—Da,zâmbifiica.Archibaldsestrâmbă:—Păi,nuştiudacăvafiînstare.—Cesăfie-nstare?—Săteprotejeze.—Darnusuntcopil!seînfurieGabrielle.Şinuamnevoiedeunbărbatcaresămă

protejeze!—Cetâmpenie!Oricefemeiearenevoiede…—Terminăcudiscursurileasteaînvechitealetale!i-oretezăea.Şiapoi,aflăcă

Martinemaiputernicdecâtcrezi.—Casăvezi!Nuafostînstaresăteaperenicimăcardemine!Pânăşituaiputut

să-lîncuidezbrăcatîntr-opivniţă!—Şiţiseparecăsuntmândrădechestiaasta?DarArchibaldnuterminasecureproşurile:—Miseparepreatandru,preasensibil,preasentimental…

Page 139: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

—Şitueraisentimentallavârstalui,îiaduseGabrielleaminte.—Tocmai,dincauzasentimentelormi-ampierdutsângelerece,mis-aîntunecat

judecata.Dincauzasentimentelornuamizbutitsăoprotejezpemamata…—Cevreisăspui?—Niciodatăn-arfitrebuitsămergemlaspitalulăla,niciodatăn-arfitrebuitsă

trag în doctorul ăla, niciodată n-ar fi trebuit să distrug şi viaţa ta, şi pe-a mea,niciodatănuarfitrebuitsă…Vocealuitremură,apoisefrânseîntr-unsuspin.Vântulse făcudintr-odatăreceşi tăiosşisenăpusticuunzgomotsurdprintre

arbori.Şi,pentruprimadatăîntreizecişitreideani,untatăşifiicaluiaupututsăse

cuibăreascăunulînbraţeleceluilalt.

Page 140: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

22ScrisoareaValentinei

Viaţafiecăruiadintrenoinuesteotentativădeaiubi.Esteunicanoastrăîncercare.

PascalQUIGNARDSanFrancisco,13aprilie1973Archie,dragosteamea.Laînceput,noaptea.Laînceput,răul.Totceeacenefacerău.Totceeaceneomoară.Spaimelenoastre,fantomeletrecutuluinostru.Toate sunt acolo, iar noi le înfruntăm: prima ta iubire, primamea iubire, vertijul

vidului, cântăreţul „frumuşel” caremi-a distrus inima şi trupul, dar pe care l-aş fiurmatşi-niad;primatasoţie:acelîngerblondcarete-aînduioşatcualtruismulsău.Eimportantsăştimsăprivimînfaţăînîntreagalorseducţie,eimportantsăştimşi

cănunevor lăsapreauşor în pace, că va veni o zi în care cântăreţulmă va sunapentrua-mispunecăîncăsegândeştelamineşicădedataastaedisponibil,cămi-ascrisuncânteccasă-mispună„teiubesc”şică,chiardacăultimaoarăcândne-amîntâlnitm-a tratat cape-o târfă şimi-a tras o palmă,nu era el însuşi cânda făcutasta;şiapoi,afăcut-odoarpentrucămăiubea…Şiatunci,poatecăîlvoicrede,fienumaişipentrucâtevasecunde…Vaveniozicândteveiîncrucişa,îndrumultău,cuinfirmierablondă,şicândîţivei

aminticăauexistatşidimineţiperfectealăturideeaşicând,poate,preţdecâtevasecunde,tevaîncercadorinţadeaoprotejadinnou,peea,ceacareteiubeaatâtdemult,tocmaipentrucătecredea„altfeldecâtceilalţi”…Eimportantsăştimşicăseducţiavaîmbrăcaşialtechipuri:căvorexistapoateşi

alţibărbaţicareîmivorcăutaprivirea,căvorexistaşialtefemeiacărorfragilitatetevaînduioşa.Iată-le,sunt toateacolo, în faţanoastră: ameninţările trecute şi cele viitoare; dar

fantomele,steleleînşelătoareşiseducţiilefacilesfârşescprinaseestompa.Cutoateacestea,încămairezistă,seagaţăuneledecelelalte,formeazăunnorgros.Pământul se cutremură, un fulger năprasnic zgâlţâie uşile şi ferestrele, lăsând

vântulsănăvălească-ncameră.Suflulluiputernicnufacedecâtsănemângâie,darînacelaşitimpsăalungecufurieceaţaameninţătoare.Apoi vântul se calmează şi ne regăsim amândoi, singuri, în micul nostru

apartamentridicatpeapă.Razelesoareluiîncălzescparchetul.Tumăţiidemână,eute ţin de mână. Tu îmi zâmbeşti, eu îţi zâmbesc. Spaima ne-a traversat fără a neatinge.Imagineanoastrăsereflectăînoglindă:eimagineaunuicupluîncătânăr,ceareo

viaţăîntreagăînainte.

Page 141: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Ce-imaifrumosabiaacumurmează.Ce-imaifrumossuntaniicarevorveni,zeciledeanicaresedeschiddinainteanoastră.Suntemtineri,daramtrecutdejaprindestule,pentruacu-noaştepreţulfericirii.Suntemtineri,darştimdejacă înmarele jocalvieţii,ceimainefericiţisuntaceia

carenuşi-auasumatrisculdeafifericiţi.Iareunuvreausăfacpartedintreei.Odinioară, pentrua-şi păstrabărbaţii, femeile le acceptau legăturile şi le făceau

copii.Astăzi,lucrurilenumaimergaşa.Cemijlocne-amairămaspentrua-lţinelângănoipecelpecare-liubim?Habarn-am.Nupotdecâtsă-ţipromitcăvoifimereuaicipentrutine,mereu, indiferentces-ar

întâmpla.LabucurieşilanecazînbogăţieşiînsărăcieCâttimpmăveidoriEuvoifiaici.Îţi zâmbesc, îmi zâmbeşti. Lumina năvăleşte din toate părţile. O lumină atât de

frumoasă…Căsuţa noastră are şi o fereastră magică. O fereastră prin care, uneori, se

întrezărescimaginialeviitorului.Laînceput,suntemreticenţi.Neeatâtdebineamândurora,aicişiacum.Neeatât

decald,cuinimileşitrupurileîmpreunate,cuguratapecetluindu-mibuzele.Decesăneasumămrisculdeacunoaşteziuademâine?—Hai,vino,Archie!Sămergem!Mână-nmână,neapropiemdefereastrăşineuitămprinea:Noisuntem,într-unsalondespital.Da,eunspital,darnoinusuntembolnavi.Încăpereaeplinădecăldură,delumină

blândăşidebuchetedeflori.Înîncăpereeunleagăn,iarînleagăn,unnou-născut.Tumăpriveşti,euteprivesc.Ochiinoştristrălucesc.Eprunculnostru.Eofetiţă.Deschideochii.Nepriveşteşieaşi,dintr-odată,noitreisuntemuna.Dintr-odată,suntemofamilie.Archie,dragosteamea,cândeşticumine,numi-efricădenimic.Archie,dragosteamea,TeiubescValentine

Page 142: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

23Halfwaytohell{66}

Destinulneaşteaptăîntotdeaunalacolţulstrăzii.Închipdederbedeu,decurvăoridevânzător

deloterie:celetreiîntruchipăripreferatealesale.Darnuvadabuznapestenoiîncasă.

Vatrebuisăieşimînîntâmpinarealui.CarlosRuizZAFON

24decembrieOra5.00dimineaţaCândGabrielleaajunslareşedinţaeidinmijloculsătuculuiplutitorSausalito,nu

secrăpaseîncădeziuă.SperadintotsufletulcăMartinoaşteptaseşicăvorputeaaveaodiscuţieserioasă.Numaiaveaniciunchefsăselupte,nuîşimaidoreadecâtîncredere şi înţelegere reciproce. Voia, cu orice preţ, să îi explice gestul ei, să sedeschidăînfaţaluişisăîiîncredinţezetotceeaceîidezvăluiseArchibald.Uşapivniţeieraspartă.Îninterior,pejoseraplindecioburidesticlă,pereţiierau

pătaţidevin,iarladafrigorificăerarăsturnată.GabrielleîşidăduseamacăMartinofolosisecasăspargăbroasca.Astfelizbutisesăseeliberezeşisăpleceînaintedeîntoarcereaei.Fărăpreamultesperanţe,sunălahotelulluişiîilăsămesajepemobil,apoisesui

înmaşinăşifăcuunturallocurilordintinereţe.Dedataastaînsă,Martineradenegăsit.Întotdeaunaneînchipuimcăunelerelaţiisuntatâtdeputernice,încâtvorputea

rezista oricăror încercări; dar nu e deloc adevărat. Încrederea care se stinge,plictiseala,alegerileproaste,steleleînşelătoarealeseducţiei,susurulademenitoralnenorociţilor,picioarelelungialenenorocitelor,nedreptăţiledestinului:toateacesteacontribuielaucidereadragostei.Îngenulăstadeluptăinegală,şanseledeizbândăsuntslabeşiţinmaimultdeexcepţie,decâtderegulă.Ajungândlamicaplajădelângăport,Gabrielleseaşezăpenisipşipriviînzare.

Era ostenită.Ochii, uscaţi, o înţepau şi ousturau.Mereuaceeaşi durere, aceeaşisingurătate,aceeaşihainăgreapeumeriiei.Sespunecăpoţirecunoaşteomare iubireatuncicândîţidaiseamacăsingura

fiinţă care te-ar putea consola este tocmai aceea care ţi-a făcut rău. Martin eramareaeidragoste.ŞiGabrielleîlpierduse.

*Ora6.00dimineaţaAbia se lumina de ziuă în Alamo Square,micuţa grădină publică a cartierului

rezidenţial Western Addition. Zorii se ridicau deasupra oraşului şi ofereau o

Page 143: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

panoramăBayBridgeşicupolaclădiriiPrimăriei.Un şir de case elegante, cuarhitectură victoriană,mărgineaugrădina: vestitele

„Doamne Sulemenite”, numite astfel datorită culorilor pastelate, bleu-lavandă,verde-acvatic,galben-pai…Archibaldcunoşteaşiel,catoatălumea,acestereşedinţetipicealeoraşuluiSan

Francisco,darniciodatănu-idăduseprinmintecăvaajunge,într-obunăzi,săsestrecoareîntr-unadintreele.CasaîiaparţinealuiStephenBrowning,principalulacţionaralgrupuluiKurtline,

cel care scotea la vânzare diamantul. Odată intrat, hoţul dezactiva cu uşurinţăalarma şi sistemulde supraveghere video, apoi se îndreptă spre scara careduceaspre subsol. De ani de zile se gândea să fure Cheia Paradisului, dar până acumizbutise să reziste tentaţiei. A o face astăzi, într-o manieră artizanală şi fără aîntâmpina piedici, în timp ce zeci de imbecili îl aşteptau proţăpiţi în jurul uneicapcanegrosolane, era cuadevărat excitant.Ajunse într-unhol larg, cotit, care îlconduse la intrarea într-o încăpere fortificată.Opanic room{67}!Ultima fantasmă lamodăprintrebogătaşi:să-şiamenajezeunseifgiganticîncaresăsepoatărefugiaîncazdeagresiuneexterioară.Cubalamalele întărite şiuşablindată,buncărulde oţel semănacuunadăpost

antiatomic.ProfitânddevalulobsesiilorcusecuritateadinperioadaBush,birouriledearhitecturăpromiteauclienţilorbogaţisăleconstruiascăocitadelăinviolabilă.Cutoateastea,Archibaldştia foartebinecă întreagacombinaţienu i-arrezista

nici câteva secunde cutiuţei lui electronice; dar astăzi avea chef să lucreze pe-ndelete,săprelungeascăplăcereaaceeacevafi,fărădoarşipoate,ultimulsăufurt.Aşacăsepusepelucrudupămodaveche.Îşilăsăjoscutiacuscule,scoasedeacoloun întreg arsenal, precum şi un aparat demodat de radio, un K7, şi, în suneteleSonatei pentru violoncela luiBach,seapucădemeşterit ca-nvremurilebunede-altădată.

*Uşas-adeschiscuunscârţâitmetalic.Maimulteneoanes-auaprinssimultan,inundândinteriorulcuoluminăcrudă.Archibald se încruntă. Înmijlocul încăperii, un bărbat şi o femeie erau aşezaţi

spate în spate, legaţi şi cu căluş la gură. Înfofolit într-un halat de casă care sedesfăceapesteunabdomenproeminent,bătrânulStephenBrowningera imobilizatîn spatele amantei lui, frumoasa domnişoară Ho, sexy ca o eroină dintr-omangajaponeză,într-ocămăşuţăsatinatădindantelăturcoaz.—Astacauţi?Archibaldtresărişiseîntoarsebrusc.Sprijinit de peretele holului, Martin învârtea diamantul între degete. Cheia

ParadisuluistrăluceaculimpezimeaopalescentăaPietreiLunii.Pe chipul lui Archibald, respingerea şi furia se estompară, făcând progresiv loc

acceptării.Întreizecideanidejafuri,erapentruprimadatăcândcinevai-oluaînainte.Cu

toateastea,nuerapreasurprins.Laurmaurmelor,nuelprovocaseacestduel?Nu

Page 144: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

el fusese cel care-şi alesese un adversar pe măsură, cu toate riscurile caredecurgeaudeaici?—Efrumos,nu?întrebăMartin,pândindreacţialuiArchibaldşiuitându-seprin

diamantcaprintr-unochean.Archibaldavuunrictus:—Sespunecăaducenefericireceluicarepunemânapeelpecăinecinstite.Nute

speriechestiaasta?—Nu,îlasigurăMartin.Oricum,numaiamnimicdepierdut.Archibaldclătinădincap.Nu-iplăceadelocgenulăstaderemarcedefinitive.Martin îşi desfăcu pulpanele hainei, arătându-i că nu avea asupra sa arme şi,

totodată,cănuaveaniciungândsă-laresteze.Avea ochii injectaţi, înroşiţi de nesomn, de furia umilirii şi de dorinţa de

răzbunare.În panic room, domnişoara Ho şi amorezul ei bătrân chiţcăiau înăbuşit pe sub

bandaadezivă,darniciunuldintreceidoi„duelişti”nu-ibăgaînseamă.—Şicefacemacum?întrebăArchibald.Caşicumarfijucatcapşipajură,Martinaruncădiamantulînaercuomânăşiîl

prinsecucealaltă,bătându-şiastfeljocdehoţ,înaintedea-iaruncaprovocarea:—Dacă-lvrei,vinosă-liei.Şiplecăfărăsăsemaiuite-nurmă,urcândîngoanăscaraîngustăşiabruptăcare

ducealaparter.Archibald suspină. Nu îşi dădea seama ce urmărea Martin acţionând astfel. Îi

trecu prin minte gândul că poate era beat sau drogat. Adineauri i se păruse căhainele luiduhneauaalcool.Oarece-o fi făcutcâtstătuse încuiat înpivniţă?Unlucru era sigur: băieţaşul o luase razna rău. El însuşi era epuizat: spatele îi eravarză,îieragreaţă,aveaarticulaţiilefragileprecumcristalul,darnuaveadeales,trebuiasăridicemănuşaşisăseţinădupăcopoi. I-odatoraGabriellei,trebuiasăîncercesălimiteze,pecâtposibil,pagubeledecareeraînmaremăsurăresponsabil.Înoricecaz,numaiaveadecesărămânăîncasaaceea.

*Încădinzori,SanFranciscoeraînvăluitînceaţă:omasăgroasăşiameninţătoare

carepluteadeasupraoraşuluişiîlcufundaîntr-oatmosferădefilmnoir.Martin „împrumutase” Lexus-ul roşu aprins al domnişoarei Ho şi gonea spre

ocean, pe Divisadero Street. Pe urmele lui, motocicleta lui Archibald înfruntavălătuciiopacicare-idădeauimpresiacăseafundăînnori.Pentru prima oară în viaţa lui, Archibald a înţeles că mersese prea departe.

ConfruntareacuMartinatinseseunasemeneaparoxism,încâtelînsuşinumaiştiaexact cine era vânătorul şi cine – prada. Dorise să tragă sforile din umbră, să oprotejeze pe Gabrielle şi să-i asigure fericirea. Apoi îi intrase în cap să-l pună laîncercarepeMartin.Primaşiadevăratamareiubireafetei.Darnutepoţijucapreamultcusentimenteleşinicinupoţidispunedefericireaoamenilorcumaituchef,fărăştireaşifărăvoialor.Dincauzalui,Martinpărăsisepoliţiaşisărisecaluldemaimulteori.Acumaveadatoriasă-imărturiseascăadevărulşisăsalvezecemaiputea

Page 145: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

fisalvat,îninteresulGabriellei.Pe Lombard Street încercă să preia iniţiativa şi, dintr-o apăsare pe acceleraţie,

ajunse în dreptul lui. Câţiva zeci de metri vehiculele merseră unul lângă altul,izbindu-sereciproc,refuzândsăcedezefieşiundegetdeşosea.Fără doar şi poate, de impulsurile lor exagerate era vinovată şi biologia:

blestematuldetestosteroncaretransformăbărbaţiiînprădători,stârnindu-lepofteledominatoare. Dar cei doi duceau şi o luptă mai aparte. O confruntare intimă afiecăruiacusineînsuşi,împotrivaproprieisingurătăţi,apropriilortemerişilimite,aproprieiînclinaţiicătremoarte.Unulcăutasăucidăuntată,casingurămodalitatedeaspălaofensaadusăunei

iubiriratate.Celălalt, rosdeboală şipânditdemoarte,nuştia cumsăatenuezeo vinovăţie

careîldevorademaibinedetreizecideani.Amândoierauînimpas.Maşina coupé sport se angaja în viteză pe Route 101, care traversa spaţiile

împăduritedinPresidio.Parcăniciodatăoraşulnuîşimeritasemaibineporeclade„oraşalceţurilor”decât

înaceadimineaţă.Înluminafarurilormotocicletei,Archibaldvedeacumîidanseazădinainteobrumăalburiecare înecavehiculele, înghiţeatrotuareleşi indicatoareledesemnalizarerutieră.Încetinişiseangajădinnouînspatelemaşinii.Nuaveanicioideedesprejoculpe

care-lfăceaMartin,nicidespreloculsprecareîncercasă-lademenească.Nusevedeanimic la treimetri în faţă.CândLexus-ulpărăsiparculşio luăpe

Golden Gate, ceaţa era aşa de densă, de parcă ar fi înghiţit podul. Simbolul şimândriaoraşuluiSanFranciscoîşipierdusepânăşifrumoasaculoareroşu-aprins.Ceaţapersista,desfăşurându-şiunduirilemohorâtecareşerpuiaucaniştelianeînjurulstructuriimetaliceşialmiilordecabluri.Pelajumătateapodului,Martinîncetinişisfârşiprinaseopripebandadreaptă.Archibaldezităpuţin,apoiîşiparcăşielmotocicletaînspatelemaşinii,conştient

căîşiasumăunriscenorm.Dejaunconcertdeclaxoaneîiadmonestacuduritate.Staţionarea era absolut interzisă în acel loc şi, în nici câtevaminute, vor apăreapoliţiştiicarelevorcontrolaidentitateaşiîivorlualaîntrebări.Înciudaoreimatinale,GoldenGateerafoartecirculatînacestajundeCrăciun.

Pe toate cele şase benzi de circulaţie maşinile se încrucişau, se frecau unele dealtele,sedepăşeau,într-ohărmălaiedenedescris,cuclaxoane,înjurăturişiscrâşnetdepneuri.Martin trânti portiera şi sări peste grilajele care delimitau aleea rezervată

bicicliştilor.LafelcumfăcuseArchibaldcuşaseluni înurmă,cuautoportretul luiVanGogh.Martinagitadiamantulcuomânăameninţătoare,caşicumarfiavutdegândsă-larunceînocean.—Eştigatasăteducidupăelîninfern?îistrigăel,cuovoceexaltată.DarGoldenGatenueraPontNeuf.Comparativcumăreţia lui, te simţeai redus ladimensiuniminuscule.Turnurile

poduluiseînălţaulamaibinededouăsutedemetrideasupraapeiameninţătoareşidezlănţuite.

Page 146: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Archibald,larândullui,isealăturăpepistacicliştilor.— Hai, întoarce-te, băieţaş, nu fi tâmpit! urlă el, pentru a acoperi zgomotul

vântului.Bariera de securitate era înaltă, dar nu suficient de înaltă pentru a descuraja

zeciledepersoanecaresesinucideauînfiecarean,sărindîngol.—Cefaci,viisaunu?strigătânărul,exasperat.CheiaParadisului,pecareoţineaîntredegete,străluceaacumprecumoflacără

intensăcare,înciudaluminiicenuşii,formaunhalohipnotic,aproapeireal.Apoi Martin vârî diamantul în fundul buzunarului şi începu să se caţere pe

balustradă.—Număintereseazădelocdiamantulăsta!îistrigăArchibald.Seaplecăinstinctiv,privindînjos.Spectacoluleradeofrumuseţeteribilă,careîţi

dădea ameţeli. Cu toate că nu se vedeau, puteai ghici valurile care se izbeau destâlpiititanici,ancoraţiînPacific.Archibaldştiacătimpulîipresa.Poduleraechipatcucameredesupraveghereşi,

peste nici câteva secunde, vor răsuna sirenele maşinilor de poliţie sau cele alepatruleidelaTransportationDistrict.—Hai,fiule,nustricatotulacum!Coboarădeacolo!Trebuiesăvorbim!Se apropie şi mai mult şi încercă să-l tragă pe Martin de poala hainei, dar

francezulizbutisă-lîmpingă.CândArchibaldîncercăunnouasalt,Martinîitrânticu violenţă un pumn în faţă. În încercarea de a-l evita, Archibald se agăţă deadversarulluişiceidoibărbaţiseluptarăcorplacorppânăce,launmomentdat,Martinselăsăpeneaşteptatepespate.Hoţulîncercăsă-lreţinăpetânăr,daracestasezbătuşi, fărăa-şi fidoritcuadevărat, îl trasepeArchibalddupăel, încurenţiiîngheţaţiaiPacificului.

*Unsaltdeşaptezecidemetriîngol.Ocăderedeaproapepatrusecunde.Patrusecundeînseamnămult,maialescândştiicăsuntultimeleclipedinviaţa

ta.Lasfârşitulcelorpatrusecunde,corpulseizbeştedesuprafaţaapeicupeste100

km/h.Şoculelafeldeviolentcaşicumaiaterizapebeton.Întimpulacestorpatrusecundenuîţirevezifirulvieţii,caîntr-unfilmderulatcu

vitezăsporită.Întimpulacestorpatrusecunde,ţi-efrică.Întimpulacestorpatrusecundenuteîncearcădecâtregretele.Chiardacăte-aiaruncatdebunăvoie,existăîntotdeaunaunmoment,înmijlocul

căderii,cândaidaoricesătepoţiîntoarceîndărăt.Aşaemereu.Întotdeauna.Întimpcecădea,Archibaldîşispusecăaîncercatsăfacătotce-aputut,daradat

greş. Nu a ştiut decât să distrugă vieţile celor din jur şi, în dorinţa lui de a-şiîndreptagreşelile,nuafăcutdecâtsăcomităaltele,şimaiteribile.Şi,într-oultimă

Page 147: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

tentativădeanumuriînecatdeamărăciuneşiresentiment,îlstrânsecuputereînbraţepecelcăruiaîispunea„fiule”.CâtdespreMartin,elsegândealaGabrielle.Eaafostenigma,iubireaşiranalui.

Dintotdeauna şi pentru totdeauna. Căci există în viaţă dureri de care nu te poţivindeca.Acum, înainteaplecării finale, şi-aamintitdescrisoareapecare i-o scrisese, cu

toatănaivitateaşiidealismulcelordouăzecideaniailui:

…Oridecâteori închidochiişi îmi imaginezcumvomfipestezeceani,am în minte imagini fericite, care nu îmi par deloc nerealiste: soare,râsetedecopii,priviricomplicealeunuicupluîncontinuareîndrăgostit…

Cesă-ţispun!N-aexistatniciodatăsoare,poatedoarcâtevaraze,intense,darde

fiecaredatătrecătoare.N-aexistatdecâtsuferinţă,întuneric,teamăşi…

Page 148: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Parteaatreia–Înpreajmaîngerilor

Page 149: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

24Mareaevadare

Pentrua-şiluamaibinezborul,cevamailesne,Cupupilelestrălucind,cupletele-nvânt

Înaintedepotop,înaintecasaniaSăpărăseascădrumulşiapoi…

…Apoinimic,s-aterminat.CLARIKA,„EscapeLane”

CartierulNobHill24decembrieOra8.00dimineaţaCu toate sirenele pornite, ambulanţa năvăli în parcarea destinată urgenţelor a

SpitaluluiLenox.Echipamedicalăcareprimearăniţiisescindaîndouă,pentrua-ipreluaîngrijă.—Ceavem?—Bărbat,34deani,încomă,cupolitraumatism.—Ceavem?—Bărbat,60deani,încomă,cupolitraumatism.Curăniţiipuşipedouătărgi,brancardieriiaupornitoadevăratăcursăpeholurile

spitalului,pentruaafla care intrăprimul înbloculoperator, care treceprimuldeecograf,carevafioperatdecelmaibunchirurg…CaşicumdueluldintreArchibaldşiMartins-arfiprelungitşidincolodeporţilemorţii.—Ceavem?—S-aaruncatdepeGoldenGateacumtreizecideminute…—AfostpescuitdePoliţiaMaritimă…—Fracturimultiple…—Ceavem?—…Căderedepepod,delaşaptezecidemetri…—…Maipuţindetreiminutedupăşoc…—…Numeroaseleziuniinterne…Cei doi bărbaţi au fost intubaţi la locul accidentului.Sedaţi şi ventilaţi, purtau

fiecarecâteungulercervical,precumşicâteuncateterdecareatârnaucincifiredeperfuzie.Fireprinsedestative,careîilegauîncădeviaţă;darpentrucâtăvreme,oare?

*

Page 150: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Întâmplareaafăcutca,înaceadimineaţă,ElliotCooper,unuldintreceimaivechi

chirurgi ai spitalului, să traversezepe josparcareadupăonoapte greade gardă,exact înmomentul în care ambulanţa cu cei doi bărbaţi pescuiţi din ocean dupăcădereadepeGoldenGateîşicroiadrumprintremaşini.Cutreizecişidoideaniînurmă,Ilena,femeiapecareoiubise,searuncasedepe

acelaşipodblestemat,punându-şicapătzilelor.Deatunci,acestsimbolaloraşuluiSan Francisco exercita asupra lui o fascinaţie dureroasă, care-l determinase sămiliteze activ pentru instalarea unei bariere de prevenire a sinuciderilor, înălţatădeasuprabalustradei.Omăsurăcarenuaveaînsăîntotdeaunaefect.Maşinal,Elliotciuliurechileşiurmăridinpriviriceledouăechipemedicalecarese

agitauînjurulrăniţilor:untânărfrancez,MartinBeaumont,şiunbărbatdeseamaluiElliot,cuidentitatenecunoscută.Unfeldealşaseleasimţîlîmpinsesăiasăînfaţatărgilor,pentrualedacolegiloro

mână de ajutor. Ca administrator al spitalului, ştia că în acest ajun de Crăciunpersonalulnuerapreanumeros.Dartrebuiasămaiverificeceva.Siluetapecareoîntrezărise culcată pe brancardă… profilul acvilin cu păr grizonat… bărbatul cuidentitatemisterioasă…eraposibil,oare…Cândchirurgulseaplecădeasupraceleide-adouatărgi,îlrecunoscupevechiul

luiprieten,ArchieBlackwell. Imediat,Elliot luăhotărâreasă îşi treacănumelepelistamedicilordegardă.Seschimbăşi,înaintedea-şiînchidetelefonulmobil,formănumărulGabriellei.

*„Întotdeauna,euşinumaieutrebuiesădaupestedezastrede-astea…”Claire Giuliani, unul dintre internii care erau de gardă, constată cu groază

amploarea rănilor pacientului, un tânăr francez puţin mai în vârstă decât ea:vertebreleşicoastele fracturate,ambelepicioarerupte,pluslabaunuiadintreele,clavicula făcută praf, cuşca toracică înfundată, şoldul şi umărul drept deplasate.Fărăamaipunelasocotealăleziunileinternecareimpuneautratamentdeurgenţă:exploziasplinei,rupturădeintestine…

*Ellioteraîngrozit:şoculfuseseatâtdeviolent,căl-arfipututucidepeArchibald.

Acesta căzuse pe spate, ca şi cum ar fi încercat să-l protejeze peMartin şi să iaasupraluiceamaimareparteabrutalităţiiimpactului.Avea bazinul şi vertebrele fracturate, rinichii distruşi, splina şi vezica îi

explodaseră,prezentaunedemcerebralşimultipleleziuniinterne.Nutrebuiasăfiidoctorcasăîţidaiseamacă,înstadiulăsta,şanseledesupravieţuireeraunuleşică,pânăşiîncazuluneiminuni,leziunileprobabilelacoloanavertebralăşimăduvaspinăriinuîivormaipermiteniciodatăprietenuluisăusăseţinăpepicioare.

*

Page 151: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

VremeaprânzuluiPe holurile care duceau spre blocurile operatorii, acolo unde i se permisese să

aştepte,Gabrielle, cuprinsăde febrilitate, încerca să zăreascăgesturile chirurgilorcare,înspateleuşilordinsticlămată,încercausă-isalvezepeceidoibărbaţiaivieţiiei.Chiar dacă nu ştia exact cum deMartin şi Archibald ajunseseră să facă saltul

mortaldepepod,eraconvinsăcăacestsfârşittragicseînscriaînlogicanemiloaseilorînfruntări.A refuzat săaleagă întreei,avrutsă-ipăstrezepeamândoi, să îi apropie, să-i

iubească împreună; dar, fără îndoială, există dueluri a căror miză inevitabilă nupoatefidecâtmoartea.Ora20.00CândClaireGiulianiieşidinsaladeoperaţie,cuochiiîncercănaţişichipulsleitde

oboseală, era deja întuneric de câteva ceasuri bune. Morocănoasă, îşi aruncămănuşileşihalatullapubelă,apoiîşiscoasebonetadechirurgşiîşieliberăpletelejilavedetranspiraţie.Oşuviţăroşcatăîicăzupeochi,darnuseostenis-odealaoparte. Îşi luăocafeadelaunautomatşi ieşi înparcare. Însearaaceeaaeruleraîngheţat,ceeacenuputeasă îidisplacă.Nuseafladecâtdecâtevasăptămâni laSanFrancisco şi deja îi eradordeManhattan.Se săturasede aşa-zisa viaţă fărăgriji,de toţioameniiăştia încântătorişigrozavi,despiritulpozitivcarecontaminatotul.Eanueranimicdintoateastea:nicigrozavă,niciîncântătoare,nicipozitivă.Târadupăeaunpesimismpersistent şipreferaasprimea ierniinewyorkeze zilelorcălduţedepecoastacaliforniană.Îşiînăbuşiuncăscat.Ousturauochii:dincauzaoboselii–doaroperasetoatăziua–darşidincauzafrustrăriicămuncaeinufuseseprea de folos. „Frumuşelul” era făcu zob şi nu prea mai funcţiona la parametrinormali: traumatism facial, contuzie pulmonară, pneumotorax… Şi, date fiindrezultatele tomografiei, ar fi putut paria că va face un hematom cerebral pestenoapte.Încazulăsta,vatrebuisă-loperezedinnouşi,datăfiindstarealuigenerală,erapuţinprobabil căaveasă reziste.Şi chiardacă-şi va revenidincomă, cinearputea crede că o asemenea cădere nu va provoca leziuni rahidiene care îl vorcondamnadefinitivlaparalizie?Furioasă,îşismulseplasturelecunicotinălipitdebraţ,apoiscotociprincutiadin

bordulmaşiniidupăunpachetvechideţigări.Sprijinităde capotamormanului ei de fiare –unVolkswagenBeetle revopsit de

mântuială,într-unmovintenţionathidos–îşiaprinseprimaţigarădupădouăluni,cuunamestecdecapitulareşisfidare.„Hai,blestemăţiedenicotină,haişimăperpeleştelafocmărunt!…”Cuţigaraîndreaptaşitelefonulînstânga:sumatuturordependenţelorei.Toată

ziuaClairearuncasepriviriîngrijoratecătreecranulBlackberry-ului,dorindu-şicudisperaresăvadăclipindluminiţaroşiecareindicăprimireaunuiSMSsauaunuie-mail. Aştepta un telefon sau un semn de la un bărbat. Un bărbat de care totuşi

Page 152: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

fugise, când părăsise New York-ul. Un bărbat care o iubise, dar căruia ea nu-ispuseseniciodată„teiubesc”.Unbărbatcucaresepurtaseurât.Unbărbatpecare-lînşelase,îldezamăgise,îl

rănise.Doarpentruavedeadacăopoate iubi încontinuare.Doarpentruavedeadacăeînstaresăîndureceputeafimairău.Pentrucăeanuştiasăiubeascăaltfel.Şipoatecăîntr-obunăzi,dacăbărbatulîivafiîncontinuarealături,dacăvaaveaîncăpăţânareaşirăbdareasăoaştepte,vaizbutisă-şideschidăinimaînfaţaluişisă-ispunăacelecuvintecarevorschimbatotul.Îşi pipăi telefonul mobil. Bărbatul nu o mai sunase de o săptămână. Poate că

renunţaseşiel,caatâţiaalţii.Încercăsăşi-lalungedingândşiseconectămaşinallaserverulspitalului.Sărinddelaopaginăweblaalta,dădupesteotezăcoordonatădeElliotCooper, consacrată accidentelor de peGoldenGate. Află de acolo că, din1937, de la inaugurarea podului, 1.219 oameni se sinuciseseră aruncându-se înocean:aproapedouăzeciînfiecarean.Şidin1.219oameni,doar27supravieţuiseră!„Nicimăcar2%…”îşispuseînsineaeicutristeţe.Dinexperienţă,ştiacăgenulăstadestatisticicugreuputeaufiînşelate.

*Ora20.15Piuitulrepetatalunuisonardesubmarin.O încăpere rece, cufundată într-o lumină albăstruie: sala de reanimare a

spitaluluiLenox.Douătărgidinoţel,aflatelaodistanţădecâţivametri.Întreceledouătărgi,ofemeie,aşezatăpeunscaun,cuspateleîncovoiat,cufaţa-

npalme,obositădeatâtaplâns.Opăzitoare,oveghetoare.Petărgi,doibărbaţicuochiiînchişi,încomă.Doibărbaţicares-auluptat,înlocsăîncercesăseînţeleagă.Doibărbaţicareiubeauaceeaşifemeie,fiecareînfelullui.Sau,maidegrabă,carenuştiaucums-oiubească.

*Ora20.30ClaireGiuliani îşi zdrobiultima ţigarăşi se-ncheie lahainamilitară, cugulerul

plindepetliţemari,cubutoaneargintii.Teoretic,serviciuleiseterminase.Erasearade24decembrie.Urmasăîmplineascătreizecideani.Dacăarfifostofatănormală,acumarfifostpecalesăpetreacăalăturidefamiliesaudeuniubit,oripoatechiarînsaladegardă,pecareinterniioîmpodobiserăcuocaziasărbătorilor.DarClairenuerapurşisimpluînstaresăseadapteze.Nu-iplăceadecâtexclusivitateadureroasăa relaţiilor în doi şi, în lipsa acestora, învăţase să se mulţumească doar cusingurătatea, la cultivarea căreia şi meseria ei avea un cuvânt greu de spus. O

Page 153: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

meseriecare,obligând-osătrăiască înpreajmamorţii,odistrugeatotmaimult înfiecarezi,permiţându-i,înacelaşitimpşiîmpotrivatuturoruzanţelor,săţeasăniştelegăturiinvizibileîntreeaşipacienţi.Legăturicareomenţineaupepicioareşicare,înseriprecumaceasta,păreauafisinguraeipuntedelegăturăcurestullumii.Aparent,Clairereuşiseînviaţă.Erachirurgşi,dacăşi-arfiacordatpuţintimpşi

cevamaimultăatenţie,arfipututfichiardrăguţă,bachiararfipututjuca,înviaţadezicuzi,roluleroineidinAnatomialuiGrey,cutrupmlădiosşimintesexy.Dareanueraaşa…Seuităiarlaecranultelefonului.Luminiţaroşietotnuclipea.Şidacăl-arsunaea?Dacăşi-arasumarisculdeasearătafragilăînfaţaunuibărbat?Ofăcusecândva,

demult,şiieşisezdrenţedinpovesteaaia,fărăvlagă,caunpământarsşipustiit.Îşipromisesesănumairetrăiascăniciodatăaşacevadar,odatăcutrecereatimpului,înţelesesecăeramultmailesnedetrăitcuremuşcăriledecâtcuregretele.Afişă pe ecranul micuţ al telefonului agenda cu contacte şi se opri în dreptul

număruluiatribuitenigmaticuluiHim{68}.Puseundegettremurătorpebutonuldeapel,maicugetăcâtevasecundeapoi,

într-unmomentdeavânt,hotărîsăfacăpasulcând…Oaltăambulanţănăvăliîntrombă,oprindu-seexactînfaţaporţilorautomateşi

debarcândotargăpecarezăceaofatăfoartetânără,fărăsuflare,cuobrazulmânjitdeurmederimel.Claireseapropie.Decenueranimeniaici,casăîntâmpinepacienta?Maşinal,seaplecăasupratărgii.Puştoaicapurtaoperechedeblugicutaliejoasă

(prea joasă), un tricou rozmulat (preamulat), împodobit cu o inscripţie ambiguă:„Nicisfântă,niciuşuratică”.—Ceaiaici?îlîntrebăpeunuldinbrancardieri.— O adolescentă de paisprezece ani, cu tentativă de suicid prin ingestie de

produsetoxice:cloratdesodiu,erbicidGlifosatşipentaclorofenol.„Claire,cefaci?”întrebăunmurmurîndepărtat.Eaîşiplecăprivirilespretelefon.

Eravocealui,vocealui.Ezităofrânturădesecundă,apoialesesăînchidăaparatulpentruaseocupadepacienta„ei”.Otentativăserioasădesinuciderelanumaipaisprezeceani…Hotărâtlucru,însearaastatrecutulseîntorseses-ohărţuiascăînmodstraniu.

Page 154: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

25Zonadeplecare

Nutegândilalucrurilepecarenuleaicaşicumelearfidejaaici;fămaicurând

socotealacelormaipreţioasebunuripecareleposezişiîncearcăsă-ţiînchipuicâtdemult

le-aificăutat,dacănule-aifiavut.MARCAURELIU

Întuneric.Întuneric.Întuneric.Unmurmur:…Dragosteamea…ÎntunericUnbâzâit.Piuitulregulatalunuisubmarin.Unsufluputernicşicadenţatcaorespiraţiemecanică.Oluminăabiaghicită,apoi…Martinîşideschisecugreuochii.Transpira,aveacapulgreuşigâfâia.Pleoapelei

selipeau,îierauplinedeunlichidcleiosşivâscos.Îlardeafaţa;seşterselaochicudosulmâneciişiseuităînjur.Eraîntr-unaeroport,prăbuşitîntr-unfotoliumetalic,într-osalădeaşteptare.Sescuturăşi,dintr-unsalt,fuînpicioare.Aruncăoprivirespreceas:25decembrie,oraoptşizeceminutedimineaţa.În fotoliul dealături, o adolescentă cupletedeunblonddeschis aveapartede

aceeaşitreziredureroasă. Îiremarcăaerul îngrozit,rimelulscurspefaţăşitricoulrozpal,cuinscripţia„Nicisfântă,niciuşuratică”.Undeseafla?Înaintă spre peretele din sticlă. Aerogara era toată numai lumină şi spaţii

deschise: o catedrală futuristă din oţel şi sticlă, un dom transparent în formă deelipsă,cuuncapătcareînaintaînmare,caonavăimensă.Pepistelededecolare,aliniateînşirindian,avioaneleargintiiaşteptaurăbdătoaresă-şiiazborul.Scăldatăîntr-oluminăcaldăşiaurie,clădireasemănacuobulăcristalinăaşezată

lângăapă,încarenurăzbăteaniciunzgomotdinexterior.Raiul?Iadul?Purgatoriul?Nu.Cutoatecă,puştanfiind,Martinurmaseorelede

catehism, nu crezuse niciodată nici în dogmele Bisericii, nici în reprezentarea lorschematică.Şiatunci,cesăfifost?Unvis?Nu, era prea precis, prea clar pentru a fi altceva decât realitatea. Îşi masă

tâmpleleşiceafacudegetelemari.Îşiaminteatotcefăcuseînacesteultimeceasuri:trădareaGabriellei,furtuldiamantului,înfruntareadepepodcuArchibald,căderealor de la şaptezeci de metri înălţime. Pe-asta n-o mai visase, aşadar nu putea fidecât…mort.Încercăsă-şiînghităsaliva,daraveagâtuluscat.Îşiştersetranspiraţiadepefaţă.

Page 155: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Lacapătulşiruluideuşideîmbarcare,zăriunchioşccubăuturi,alecăruimesedădeausprepiste:GoldenGateCafé.„Unnumepredestinat”,îşispuseînsinealui,înaintândspretejgheauaînspatele

căreiaserveaomulatrăsuperbă,cuochideschişilaculoare,într-unpantalonscurtminusculşiunmaioudecoltat.—Cesăfie,pentrudomnul?—Păi…Puţinăapă,sepoate?—Mineralăsauplată?—AveţiEvian?Ea-şifluturăpletelestrălucitoareşiseuitălaelcalaunnecioplit:—Evident!—Da’Coca-Colaaveţi?—Dardeundeveniţi,mărog?El îşiplătisticlacuapăşidozadesuc–10dolari!–apoise întoarse laşirulde

fotolii metalice. Adolescenta cu tricou provocator era tot acolo, tremurând şiclănţăninddindinţi.Martinîiîntinsesticlaluicuapă,dându-şiseamacăfatamureadesete.—Cumtecheamă?—Lizzie,răspunseea,dupăcegolidintr-osorbiturăzdravănăaproapejumătate

desticlă.—Tesimţibine?—Darundesuntem?întrebăpuştoaica,smiorcăindu-se.Martinseprefăcuanufiauzit întrebarea.Era leoarcădesudoare,corpul îiera

străbătut de frisoane. În vulnerabilitatea ei, îi amintea de Camille, fetiţa asupracăreiavegheaseanide-arândul,îioferişicutiacusucşiolăsăsingurăpuţin,câtsăfacă nişte cumpărături la unul dintre buticurile de suveniruri de la capătulterminalului.Când se întoarse la ea, îi aruncăunhanorac cu glugă, în culorileUniversităţii

Berkeley.—Pune-ţiăsta,osărăceşti.Fata îi făcu un semn timid din cap, care probabil că însemna „mulţumesc” în

limbajuladolescenţilorrătăciţi,apoiîşitrasebluzapeea.—Câţianiai?—Paisprezece.—Undelocuieşti?—Aici,înSanFrancisco,lângăPacificHeights.—Îţiaminteşticare-afostultimullucrupecarel-aifăcutînaintedeatetreziaici?Lizzieîşişterselacrimilecareîişiroiaupeobraji.—Numaiştiunimic.Eramacasă…Amplânsmult,apoiamînghiţitniştechestii…

niştechestiicasămor.—Cechestii?Pastile?—Nu,cămamaapuslacătpedulăpiorulcumedicamente.—Atuncice?—M-amdusîngheretadinfundulgrădiniişiamînghiţitce-amgăsitacolo:otravă

pentruşobolanişierbicid.

Page 156: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Martineraconsternat:—Dardeceaifăcutasta?—DincauzaluiCameron.—Cine-i?Iubitultău?Eaîncuviinţădincap.—Numămaiiubeşte.Şitotuşi,eraaşadeputernicăiubireanoastră…Oprivicu tristeţe.Lacincisprezece,douăzeci,patruzeciorişaptezecişi cincide

ani era de fiecare dată aceeaşi poveste: nenorocita asta de boală a iubirii caredistrugetotulîncaleaei,momenteleasteaatâtdetrecătoaredefericirepentrucaretrebuiesăplătimîntotdeaunaunpreţexorbitant…Martinîncercătotuşisăglumească:— Dacă de la paisprezece ani încerci să-ţi pui capăt zilelor din cauza tipilor

înseamnăcămaiaimultedetras,mititico!DarLizziesimţeacă,totuşi,cevaeraînneregulă:—Undesuntem?întrebădinnou,cuoprivireîngrozită.—Habarn-am,recunoscuMartin,ridicându-seînpicioare,darîţipromitcăosă

ieşimnoicumvadeaici!

*Fugea.Cupuştoaicaînspatelelui,Martinfugea.Nu-lmaiinteresarealitateaacestuiloc,erasigurcătrebuiesăiasădeacolo,cu

câtmairepede,cuatâtmaibine.Nueraunvis,nueraniciraiul,niciiadul–doarîncerurinusevindeaucutiide

coca-colalacincidolari.Eraaltceva.Şideacest„altceva”trebuiasăfugă.Hotărîsăaibăîncredereîntăbliţeleindicatoareşileurmămetodicpecelepecare

scria„Ieşire-Taxi-Autobuz”.Eleaufostcelecarei-auconduspânăînzonadutyfree,peuncoridorfoartelung,undetoatemărciledelux,delaHermèslaGucci,aveaucâteunbutic.Apoiautraversatmarelefoodcourtcare,împănatcuvreodouăzecidepanouri,ofereaunevantaibogatdespecialităţiculinare:hamburgeri,salate,sushi,pizza,cuş-cuş,kebab,fructedemare…La intervale regulate,Martin se întorcea spre Lizzie, încurajând-o să grăbească

pasul.Auluatunlift,apoioscarărulantădemareviteză,interminabilă,asemeneacelor

dinGaraMontparnassedinParis,numaicăaceastadinaerogaranueraînpană.Construităpe lungime, clădirea era liniştitoare, curată şi luminoasă.Maimulte

echipe de curăţenie ştergeau pereţii vitraţi, a căror suprafaţă se unduia precumluciulapei,înritmulvariaţiilorluminiiaurii.Eraomulţimedensă,careseîngrămădeaîntr-oatmosferădeînceputdevacanţă.

Bonete, eşarfe, nasuri cu guturai, pachete-cadou: unele grupuri se pregăteau deCrăciun.Altele,dincontră,arborauculorileverii,purtândbermudecolorateşiunbronzdesurferi.MartinoînşfacăpeLizziedemânăşigrăbipasul,împingândcâţivapasagericare

Page 157: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

le stăteau în cale: tipi şifonaţi care o făceau pe oamenii de afaceri, adolescenţiadormiţipesubcăştileiPod-urilor…Pestetot,pepereţi,orologiileaminteaudetimpulcaretrece.Cu nasu-n vânt, atent la panourile indicatoare, Martin fugea, stăpânit de

sentimentuldeurgenţă.Acum,ieşireaeraaproape.OtrasedebraţpeLizziepentruaacceleraşimaimult.Gata, au ajuns în marele hol al plecărilor! Pentru prima oară, Martin auzea

activitateadeafară:zgomotelecirculaţiei,atmosferamaipuţinaseptică,asperităţile,viaţa…Înclipaîncareaudepăşituşileglisantecaredădeauspretrotuar,ausimţitunsoi

deaspirareviolentă,carele-asfârtecattimpaneleşile-aînceţoşatvederea.CândMartindeschisedinnouochii,seaflaînfaţaaceluiaşişirdescaunemetalice

calatrezire.Înspatelelui,acelaşibuticcusuveniruri,acelaşiGoldenGateCafé,cuchelneriţamulatrăcupletescânteietoare.OprivipeLizziecuunaerdezolat:seîntorseserădeundeplecaseră!

*—N-arerostsăcauţiieşirea,băieţaş!Suntemprinşiaici.Martinîntoarsecapul.Cu chipul impasibil şi privirea pătrunzătoare, Archibald trase cu sete dintr-o

havană şi slobozi un nor de fum. Se vedea treaba că în aeroport nu era interzisfumatul.Aşadar,eraadevărat:Dumnezeuînsuşifumaţigăridefoi…Saupoatecăafaceuncancerodatăceeraimorteramaipuţingravdecâtsă-lfacicâtmaieraiîncăînviaţă…— Totul e numai din vina ta, începuMartin, îndreptând spre bătrân un deget

acuzator.—Eşivinata,pecâteşiamea,nuanţăArchie.Dacăn-aifiîncercatsăjociînstil

mare,amfiîncăacolo,jos.Archibald se simţea în formă. Oboseala, durerile şi greţurile cauzate de boală

dispăruserăcaprinfarmec.— Ne-ai omorât pe amândoi, se înfurie Martin. Din cauza orgoliului tău

nemăsurat!—Înprivinţaorgoliului,credcăşitueştiunmarespecialist,băieţaş.—Şinu-mimaispunetumie„băieţaş”!—Aidreptate,scuză-mă,băieţaş.Darteînşelicândspuicăsuntemmorţi.—Gândeşte-te şi tu puţin: am căzut de la cel puţin şaptezeci demetri în apa

îngheţată.Îţipoţiînchipuicarnajul!—Edrept,recunoscuArchibaldstrâmbându-se,dar,cutoateastea,nuammurit.

Celpuţinnuîncă.—Bun,foartebine,şiatunciundesuntem?—Chiaraşa:unde?intervenişiLizzie.Archibald îi zâmbi adolescentei apoi, cu o fluturare din mână, îşi invită

interlocutoriisă-lurmeze.—Trebuiesăcunoaşteţipecineva.

Page 158: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

—Nu!refuzăMartin,nuînaintedeaştiundeneaflăm.Archiedădudinumeri,apoilerăspunse,caşicumarfifostunlucruevident:—Suntemîncomă.

*Martin,ArchibaldşiLizzieauîmpinsuşaSpaţiuluipentruRugăciunealaerogării.

Locul era alcătuit dintr-un birou de primire şi mai multe săli micuţe, destinateprincipalelorconfesiuni:ocapelăcreştină,osinagogă,omoschee,unsanctuarbudistşiunulshintoist.Responsabil de acest loc era părintele Shake Powell, parohul aeroportului: un

negru înalt, la feldemasivcaunpracticantdecatch,carepurtaadidaşiNikeAir,pantalonibufanţi,ovestăcuglugăşiuntricoucuinscripţiaYeswecan{69}cuchipulluiObama.ShakePowellîşiprimimusafiriiînbiroulsău,oîncăpereconfortabilă,dargolaşă,

caredădeasprepiste.Cutoatecăerafoarteocupat,preotuleragatasărăspundăîntrebărilornou-veniţilor.Leofericâteocanăcucafeaşi, fărăaselăsapreamultrugat,lespusepovestealui.OriginardinNewYork,Powellseaflaînvizitălafratelelui,înSanFrancisco,cu

zeceluniînurmă,cânds-atrezitcuuncuţitînfiptînspate,pecândinterveneaînceartadintredoioameniaistrăzii.OdatăajunsînZonadeplecare,fuseseinstruitdefostulparohalaeroportului,înaintecaacestasăplecespreceruri.Sarcinasaîlpasiona.Aici,susţineael,Domnulerapretutindeni:înarhitectură,în

lumină,înpereţiidesticlădeschişisprecer.Uneori,iseîntâmplachiarsăcelebrezenunţisaubotezuri.Zonadeplecareeraofrontieră,unfeldenoman’sland,unlocpropicerugăciunii

şicugetării. Înacest „altundeva”,oameniise trezeaupuşi în faţacelormai intimedintre temerile lor.Laceasulplecării,simţeaunevoiasăsespovedească.PărintelePowell nu încerca să-i judece, ci să-i înţeleagă. În cazulunora, aveade-a face cuteamadenecunoscut,curemuşcărişiregrete.Încazulaltora,acestsoiderefugiueraooportunitatepreţioasăşineaşteptată,carelepermiteasădevinăoamenimaibunisausăseîmpacecueiînşişi.— În Zona de plecare, am văzut sufletul omenesc în toată vastitatea lui: cu

măreţia,darşicutoatămicimealui,explicăpreotul,terminându-şicanacucafea.Martin l-a lăsat pe Shake Powell să-şi ducă raţionamentul până la capăt. Din

spusele lui, a dedus că toţi călătorii de pe acest aeroport misterios erau oameniintraţi în comă, după un accident sau o tentativă de sinucidere; dar rămăsese oîntrebare:—MereuvorbiţidespreZonadeplecare…începuel.—Exact.—Dareozonădeplecareîncotro?PowellseuităperândcândlaMarin,cândlaLizzie,apoiclătinădincap:—Uitaţi-vălaavioane,îiîndemnă,întorcându-sesprefereastră.Martin îşi îndreptăprivireasprespaţiulpentrudecolare şiaterizare.Sevedeau

clardouăpisteparaleleşiunşirdeavioanedetransportdecapacitatemare,cenuşii,

Page 159: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

carestrăluceauînsoareşiaşteptausemnaluldelaturnuldecontrolcasădecolezeîndirecţiiopuse.—Nupotexistadecâtdouădestinaţii,îianunţăShakePowellîncheindu-şivesta

dejogging,pesubcareseîntrezăreauniştemuşchiimpresionanţi.—Întoarcerealaviaţăsauplecareaspremoarte…completăcutristeţeMartin.—Aipriceput,băieţaş,încuviinţăArchibald.

*Lizziepriveagânditoarepalmeleenormealepreotului,careîşitatuasepefalange

litereleL.I.F.E.ŞiD.E.A.T.H.–„viaţ㔺i„moarte”.Tremurândtoată,îşiluăinima-ndinţişiîntrebă:—Darcumneputemcunoaştedestinaţia?—Etrecutăpebiletulvostru.—Cebilet?întrebăMartin.—Celpecare-lprimeştefiecarecălătordinZonadeplecare.— Un bilet ca ăsta, interveni Archibald, punând pe masă propriul tichet de

îmbarcare.PlecareDestinaţieDatăOrăLocZonadeplecareViaţă26.12.0807.0532FMartinse încruntă.Purtaaceleaşihaineca înmomentulaccidentului:costumul

careîiveneacaturnatoferitdedomnişoaraHoşiocămaşăşifonată,careîiieşisedinpantaloni. Se scotoci prin buzunarele hainei, îşi găsi portofelul, telefonul şi uncartonaşpecare-lpuse,larândullui,pemasă:PlecareDestinaţieDatăOrăLocZonadeplecareMoarte26.12.0809.006A—N-ainoroc,băieţaş!sestrâmbăArchibald.Apoi,ceidoibărbaţiseîntoarserăspreLizzie,cufeţeîntrebătoare.Pierdută în hanoracul ei, copila era îngrozită. Îşi întoarse cu neîndemânare

buzunarele jeanşilorpedosşisfârşiprinapescuiuntichetde îmbarcare îndoit înpatru,pecare-ldespăturicuomânătremurătoare.Cartonaşulerapurtătoruluneiveştisumbre:PlecareDestinaţieDatăOrăLocZonadeplecareMoarte26.12.0809.006B

Page 160: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

26Frumoaselelucrurialecerului{70}

Şiatunci,pentruultimadată,amvăzutPământul:unglobstabil,deunalbastrustrălucitor,

călătorindînimensitateaeterului.Iareu,fragilăfărâmădeprafdotatăcusuflet,pluteamtăcutînvid,despărţindu-mădeacestalbastruîndepărtat

pentruamăavântaîntrunecunoscut.WilliamHOPEHODGSON

ZonadeplecareOra23.46BoltaCelestăeracelmailuxosrestaurantdinZonadeplecare.Treizeci de mese rotunde, acoperite cu feţe de masă de culoare crem, erau

armoniosaranjateîntr-osalăfrumoasă,cuundesignmodernşielegant.Peperete,odraperieuimitoare,luminescentă,ţesutădinsutedefibreoptice,învăluiaîncăpereaîntr-oluminăfiltrată,blândă,creândoatmosferăcălduroasăşirafinată.Încentrulsălii,unşemineucontemporanadăugaansambluluionotădeconfort

catifelat.Pânăşiaici,laporţilecerurilor,clienţiisemănaucuceiprezenţiînoricelocalde

lux:chinezişiruşiproaspătîmbogăţiţi,magnaţiaipetroluluidinOrientulMijlociu,elitaglobalizatălouis-vuitton-izată…În mijlocul acestui areopag, Martin şi Archibald se instalaseră la o masă din

apropierea imenşilorpereţivitraţi încaresereflecta luminapistelordepecare, înciudaoreiînaintate,avioaneledecolauunuldupăaltul.—Nupreapariînlargultău,băieţaş,remarcăArchibald,delectându-secopioscu

chifteluţeledintimusdeviţel,cugarniturădetăieţeidecasăcuciuperci.MartinabiaseatinsesedemielulluigătitdupăoreţetădinAveyron.— E clar că ai chef să-ţi umpli burdihanul când ştii că vei ieşi viu de-aici! Îţi

amintesc,totuşi,căeuosămor!—Toţiosămurimîntr-obunăzi,obiectăArchibald.—Da,numaicămiechestiaastaosămiseîntâmplemâinedimineaţă!—Aidreptate,ecompletnedrept,admisehoţul.Euamdedouăorianiităişi,pe

de-asupra,recunosccăsuntcelcarete-atrasînnenorocireaasta…Îşiumpludinnoupaharulcuvinşipusesticlapemăsuţadeservitdelângăei:

Mouton-Rothschild1945,Romanée-Conti1985.Celemaialesesoiuripentruosearăcutotulspecială.—Eştisigurcănuvreisăguştivinul?insistăArchibald.Arfipăcatsămorifărăsă

fiîncercatminunăţiaasta.—Du-tenaibiicuvinultăucutot!răspunseMartinpeuntondur,darcuovoce

fărăvlagă.Lizzieadormisepebanchetă,cucapulsprijinitdeumărul lui. Înfaţaeiseaflau

resturideBurgerRoyal,cuadaosdeşuncăşibrânzădecapră.

Page 161: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Archibaldscoasedinbuzunarocutiedechibrituri,pescuiunbăţşi,cucuţitul,îşiciopli o scobitoare;năravvechi, caresepotriveacu loculăstadiscret şi rafinat canuca-nperete.—Mă întreb dacă nu cumva, înainte de desert, ar trebui să mă las ispitit de

porumbelul ăsta dezosat cu garnitură de pateu din ficat de gâscă, spuse el,frunzărindmeniul.Tucecrezi?Dedataasta,Martinpreferăsănumairăspundăprovocării.Priveapefereastră,admirândcerulşistelele.Şi,maipresusdeorice,erafascinat

de astrul strălucitor pe care-l luase drept Luna, dar care poate că era chiarPământul:planetaalbastrăcareplutea,îndepărtată,culocuitoriieicareseiubeau,seucideauşiodistrugeaumetodic.Planetaastapecaresesimţisemereusingur,dardecare,iată,nuizbuteasăse

despartă.—Trebuiesăvorbim,băieţaş…Martinridicăochii.Deasuprapaharelordecristal,privirealuiArchibaldstrălucea

caoflacără.Trăsăturileiseînăspriserăşipefaţaslabăahoţuluisevedealimpedecăceasulglumelortrecuse.—Şidesprece-aivreasăvorbim?—DespreGabrielle.Martinsuspină:—Cevreisăştii?Ceintenţiiamcuea?—Exact.—Amavut celemainobile intenţiidin lume,darnumaiare rost,pentrumine

oricums-aterminat…Sehotărîsă-şitoarneunpaharcuvinînaintede-acontinua.—Şiapoi,aflădelamineunlucru:fiică-taepericuloasă!Lafeldepericuloasăca

şitine!Oţicnităcaresenăpusteştesădistrugăoriceurmădefericiredeîndatăceoadulmecă.Se înfiinţă un ospătar care le luă farfuriile. Cum nu se putea hotărî asupra

desertului,Archibaldcomandă,autoritar,douăcafele.—Fiule,însearaastaamdouăveştipentrutine,unabunăşiunaproastă.Martinsuspină:—Înhalulîncaresunt,poţiîncepecuaiabună.—Vesteabunăecăeştisingurulbărbatpecarel-aiubitvreodată.—Deundenaibaştiituasta?Nute-aiocupatdelocdefiică-taînultimiitreizecide

ani!N-ocunoşti.—Aşacrezitu.Daramsă-ţispunceva.—Dă-idrumul…—Chiardacăaparenţelesuntîmpotrivamea,ocunoscpeGabriellemaibineca

oricinealtcineva.—Maibinedecâtmine?—Da,înmodsigur,da’astanicinuafostpreagreu.VăzândmâniacaresclipeaînochiiluiMartin,Archieridicămâna,încercândsă-l

domolească:—Gabrielleeofemeieextraordinară.S-arzicecăaifostînstaresăremarciacest

Page 162: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

lucruchiarfoartetânărfiind,ceeaceîţifacecinste.Ştiindcămaivârstniculluicompanionerafoartezgârcitcucomplimentele,Martin

îiacceptălaudacusatisfacţie.—Gabrielleeunomintegru,sincerşigeneros,continuăArchie.Edrept,uneorie

puţincampreacomplicată,catoatefemeile…Martinîncuviinţădincap.Peterenulăsta,bărbaţiiseînţelegîntotdeauna.—Gabrielle,continuăArchibald,eofemeiepentrutoatăviaţa,opiatrăpreţioasă

unică,mairarăchiardecâtdiamantulpecarevoiamsă-lfur.Lis-auaduscafelele,însoţitedeunplatoucubunătăţi.Archieseşirepezilaotartădefructecusmochine.—Gabriellearecaracterşipersonalitate,dardacăairăbdareşiîncercisăpătrunzi

dincolodeaparenţe,întrezăreştiîneacicatricelepecareile-alăsatviaţa.Darştiucăţi-aidatrepedeseamaşideasta.—Bun,undevreisăajungi?seenervăMartin,înaintedeasorbiogurădecafea

fierbinte.— Unde vreau să ajung, băieţaş? Nu s-ar spune că eşti prea perspicace, nu?

Gabriellenuarenevoiedeunfătălăunecoptcarerămâneblocatîntrecut.Nuarenevoiedeîncăuntipcaresăofacăsăsuferechiarmaimultdecâtalţii.Arenevoiedeunbărbatcaresăfietotulpentruea:prieten,amant,confident,îndrăgostit,uneorichiarşiduşman…Pricepiceînseamnăasta?—Erambărbatulăsta,ticălosule,şiaşaarfifostşiastăzi,dacănuţi-aifibăgattu

coada.Exasperat,Martinseridicădelamasăşi…

*SpitalulLenoxOra1.09—DoctorGiuliani,treziţi-vă!Infirmiera aprinse neoanele cămăruţei de odihnă rezervate medicilor de gardă.

Clairedeschiseochii.Nudormea.Dealtfel,numaidormeadeanidezile.Abiaceaţipeacâtevaminutecândşicând,câtevafărâmedesomnfuratenopţii.Fărâmedesomncarenuizbuteausăopunăpepicioareşicareîidădeauoimpresieconstantădeuzură,acompaniatădecearcăneprecoceşidejadeneşters.—UitaţirezultateletomografieiluiMartinBeaumont.Eînhipertensiune!Claire îşipescuiochelariidevedereşiseuită laradiografie în luminaneonului.

Această a doua tomografie craniană era alarmantă: între duramater şi creier seacumulasesânge,formândunhematomdemărimeîngrijorătoare.Maimulteramuriale cine ştie cărei artere trebuia să se fi spart în acelaşi timp în interiorulmembranelormeningealepentruaputeageneraoasemeneahemoragie.Hematomulcomprimacreierulîninteriorulcutieicranieneşi,dacănuseacţionaimediat,vaselesanguine urmau să se comprime la rândul lor, lăsând celulele fără oxigen şiantrenândleziuniireversibile.Trebuiaoperatdeurgenţăpentruaaveaoşansăsă-levacueze,darorganismullui

Page 163: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Martineraatâtdeslăbit,încâtClaireseîndoiacăvasupravieţui.—Anunţaţianestezistul,îlducemînbloculoperator!

*ZonadeplecareOra1.12ArchibaldîmpinseuşalocaluluinumitHarry’sBar.Ambianţaconfortabilăşiplăcutăaminteadecluburilelondoneze,cutâmplăriadin

lemn de acaju, cu fotolii Chesterfield din piele patinată şi banchete tapetate cucatifeavişinie.TraversăfumoarulşidădudeMartin,careseinstalaselabar,sorbindunMojito.Văzândcocteilultânăruluipoliţist,nu-şiputureţineostrâmbăturăsceptică:—Astanu-imaidegrabăobăuturădegagici?Martinhotărîsă-lignore.Archibaldcântăridinpriviri,caunadevăratcunoscător,impresionantaselecţiede

sticledewhisky,ordonate înspatelebaruluiprecumcărţilevechi într-obibliotecă.Privireaiseluminădintr-odatăcândzărioadevăratăcomoară:unGlenfiddichRareCollectiondin1937,celmaivechiscotchdinlume.Îşi comandă un pahar şi contemplă plin de satisfacţie aspectul chihlimbariu al

preţiosuluilichid.—Lasăsticlapemasă,băiete!îicerulelbarmanului.Martin îl privea cu coada ochiului. Archibald inspira efluviile din pahar cu o

neascunsă plăcere, delectându-se cu aromele de caramel, ciocolată, piersică şiscorţişoară.Apoisorbioînghiţiturădinacestmalţunicşisavurăîndelungaromelesubtile.Turnăunpaharşii-loferiluiMartin:—Gustăasta,băieţaş!Osăvezi,ealtcevadecâtpoşircata.Martinsuspină,darArchibald izbutisesă-istârneascăcuriozitatea.Sorbişielo

înghiţitură de whisky şi, fără a fi un specialist, se lăsă sedus de parfumurilecomplexealeputerniculuinectar.—Ei,cume?Cezici?—Edreptcătearde!recunoscuMartin,luândîncăoînghiţitură.—Ştiicăîncepisă-miplaci!Hai,vino,săneaşezămundevaînlinişte,propuseel,

luândşisticladeGlenfiddich.Martinezitasă-lurmeze.ErateribildesupăratpeArchibald,darnuaveacurajul

să-şi petreacă ultimele ceasuri singur. Şi apoi, compania duşmanului luidintotdeaunaîiplăcealafeldemultpecâtdetareîlindispunea.Ceidoibărbaţis-auinstalatpecanapeleledinpielecareîncadrauomăsuţăjoasă

dinlemndeacaciaşimangolăcuit.Cumobilierulluidelux,loculrespiraspiritulunuigentleman’sclubdinvremurile

bunedeodinioară,cândbărbaţiiseadunauînastfeldeîncăperipentruasavuraohavanăşiunconiacpemuzicaluiSinatra,înaintedeaîncepeopartidădebridge.—Îţioferoţigară?

Page 164: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Martinrefuzăpropunerea:—Cunoştişialteplăcerialevieţiiînafarădeabea,afumaşiafuratablouri?—Hai, las-obaltă,doarn-osă-midai tumie lecţiicu iarba taşicuCocaZero.

Crezicăastea-smaibunepentrusănătate?Martinînălţădinsprâncene.Archibaldzâmbipesubmustaţă:—Eibine,da,şieutecunoscpuţin,MartinBeaumont…—Şiceanumecunoşti,maiprecis?—Ştiucăeştiuntipcurajosşisincer.Ştiucăeştiunidealist,căsepoateavea

încredereîntineşică,înfelultău,aioinimămare.—Dar…—Darce?—Cândseîncepecuuncardecomplimente,deobicei,seîncheiecuunpotopde

reproşuri,nu?Archibaldfăcuochiimari:—Reproşuri?Da,potsă-ţifaccâteva,dacăţiineapărat.Martinridicămănuşa:—Hai,nutejena.—Înprimulrând,nuînţelegifemeile.—Eu!Eunuînţelegfemeile!—Da.Însfârşit,edreptcăveziînelechestiipecarealţiinu-sînstaresălevadă,

darnu înţelegicevorsă îţi spunăde faptcând îţi vorbesc.Nuştii să ledecodificispusele.—Nu,zău?Iaexplică-mişimiecumvineasta…Archibaldmijiochii,căutândunexemplu.—Cândofemeieîţispune„nu”,astaînseamnădecelemaimulteori„da,darmi-e

teamă”.—Hm,continuă.—Cândîţispune„poate”,astaînseamnădecelemaimulteori„nu”.—Şicândspune„da”?—Cândspune„da”înseamnă„da,poate”.—Dardespre„da”purşisimplucezici?Archieridicădinumeri:—„Da”purşisimplunuexistăînlimbajulfeminin.Martineradestuldeneîncrezător:—Dupăpărereamea,eştimaibunhoţ,decâtpsiholog…—Edrept,s-arputeasă-milipseascăexperienţarecentă,acceptăArchibald.—Da’numaibineamvorbidespreGabrielle?—Dardespreeavorbeam,băieţaş,credeamc-aiînţeles…—Deceaiîncercatsănedesparţi?Archieînălţăprivireasprecer:—Dareexactpedos,nătângule!Eusuntcelcareavenitsătecaute,euamfăcut

totul ca să-mi iei urma, eu te-am atras la San Francisco, şi asta numai ca s-oregăseşti,căciştiamcănute-auitat!Tonuleradestulderidicat.—Şidupăaceea?întrebăMartin.

Page 165: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

—Dupăaceea,edreptcămis-afăcutteamăşiamvrutsătetestez,recunoscuArchibald.—Aistricattotul!— Nu, pentru că fără mine, nu ai fi avut niciodată curajul să vii aici şi s-o

regăseşti!Astaeproblemata,MartinBeaumont:tetemi!Martinnuerapreasigurcăpricepe.Archieinsistă:—ŞtiispusaluiMandela:„Lumina,nuumbranoastră,eceacareneînspăimântă

celmaimult.”Ceeacetesperiepetine,băieţaş,suntcalităţile,nudefecteletale.Eteribil, nu-i aşa, săajungi să-ţi spui căai preamulţi aşi înmânecă?!Emultmailiniştitorsătescalziînmediocritate,blestemândîntregpământul…—Cevreisă-mispuidefapt?— Încerc să-ţi dau un sfat: lasă-ţi temerile deoparte şi asumă-ţi riscul de a fi

fericit.MartinseuitălaArchibald.Pechipullui,niciurmădeameninţareorianimozitate.

Doar înţelegere. Pentru a doua oară, Martin se simţi legat de el printr-o straniefraternitate.—Mi-aispusadineauricăaidouăveşti,unabunăşiunarea.—Exactaicivoiamsăajung.—Careevesteaproastă?Archibaldtăcupuţin,pentruacreaunefectmaiputernic,apoiîlvesti:—Vesteaproastăecătueşticelcaresevaîntoarce,fiule!îiaruncă,punându-i

dinaintetichetulluideîmbarcare,caşicumarfipuspemasăuncareudeaşi.PlecareDestinaţieDatăOrăLocZonadeplecareViaţă26.12.0807.0532F—Nuînţeleg.—Cecredeai,căs-aterminatcuiubirileşicunecazurile?Eibine,nu-ichiaratât

deuşor:teîntorciînloculmeu.—Untroc?— Da. Tichetele de îmbarcare nu sunt nominale. Nimic nu ne împiedică să le

schimbăm.—Decefaciasta?— Să nu-ţi imaginezi că mă sacrific. Oricum, nu mai aveam nici puterea, nici

posibilitateadea-mirealizavisele.—Eştibolnav?—Maicurândcondamnat:unnenorocitdecancer.Martinplecăfruntea,iarînochiîicoborîvălultristeţii.—Şi…deceeu?Acum,baruleragol.Maieradoarbarmanulcare,îndărătultejghelei,îşivedeade

ştersulpaharelor.—Pentrucătu,băieţaş,eştisingurulcareaştiutsărezolveecuaţia.Pentrucăai

avutcurajuldeamăurmăripânăaici.Pentrucăai fostmaivicleandecâtFBI-ul,mafioţiiruşişitoţipoliţiştiidinlumeaastalaunloc.Pentrucătugândeşticucapul,darşicuinima.Pentrucăaiîncasatdestulelovituri,darairămasmereuînpicioare.

Page 166: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Pentrucă,într-unanumitsens,tueştieu,cudiferenţacăveiizbutiacoloundeamdatgreş:tuveiştisăiubeşti…McLeanturnăultimeledouăpahare,iarsticlasegolidetot.Leridicară,ciocnirăşi

schimbarăbiletele.Apoi,Archieseuitălaceasşiseridicădepescaun.—Acumterogsămăscuzi,darnumi-amairămaspreamultăvremeşiamun

ultimlucrudefăcutînaintedeaseluminadeziuă.Îşipusehainaşi,dupăoscurtăezitare:—Ştii,apropodeGabrielle…Poatepăreacomplicată,dar,înrealitate,elimpede

precumcristalul.Săn-ofacisăsufere,nicimăcarosecundă.—Îţipromit,spuseMartin.—Bun,astae,număpreapricepladespărţiri…—Baftă.—Baftăşiţie,băieţaş.

Page 167: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

27Anywhereoutoftheworld{71}

Şimiece-mirămâne,dupăcete-amiubit?Îmirămânedoarvocea,văduvitădeecoulneaşteptat

Îmirămândoardegetele,carenusemaiagaţădenimicÎmirămânedoarpielea,care-ţicautămâinile

Şimaialesteama,teamadeateiubişimâine.Aşa,aproapemort.

CharlesAZNAVOURSpitalulLenoxOra3.58Pentruprimaoară,dupăfoartemultăvreme,unzâmbetadevăratluminăchipul

luiClaireGiuliani.Operaţiasedesfăşuraseextraordinardebine.DeschisesecutiacranianăşievacuasehematomuldincapulluiMartin.Intervenţiaerapesfârşite.Seuitălamonitoare:constanteleeraubune.Tânărul

francezaveaoconstituţiecuadevăratzdravănă!Claireeramulţumită.DiniPod-uleiracordatlaboxeseauzeauncântecdeBob

Marley.

*ZonadeplecareOra3.50„NoWomanNoCry”alluiBobMarleyrăsunadindifuzoareledatelamaximumale

aerogării.Martinrătăceaprin faţapereteluidesticlăcaredădeasprepistelemărginitede

balizeluminoase.Ariiledestaţionareseîntindeaucâtvedeaicuochii,găzduindzecide avioane identice: aparatemari, de cursă, cupatru reactoare şi puntedublă, acăror coregrafie regulată era orchestrată de un imens turn de control, cu zidurialbăstrui.Animatdepoftădeviaţăşideoîncredererenăscută,Martindepănăîngândfirul

ultimelorşaseluni:delaprimaluiînfruntarecuArchibaldpeunpoddinParis,pânălaciudatadiscuţiedinnoapteaasta,dintr-unbarout of theworld{72}.Şase luni încaretrăise,fărăa-şidaseama,otransformareradicalăşiviolentă,care-lfăcusesădevină bărbat. Această ultimă conversaţie îl eliberase de toate temerile.De acumînaintesesimţeaales,învestitcuomisiune.Pe lungul culoar învăluit în lumină, strângea în mână tichetul de îmbarcare

încredinţatdeArchibald:propriullui„Sesam,deschide-te!”,biletulluideîntoarcerelaviaţăşilaiubire.Pelungulculoarînvăluitînlumină,îiveneasăalergeşisă-şistrigeuşurarea.Pelungulculoarînvăluitînlumină,trăiadinnou.

Page 168: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

*

ZonadeplecareOra4.22Restaurantul era gol. Fuseseră stinse toate lustrele din sala ceamare. Lumina

slabăcareseridicadinspreplintecreaoambianţădeclubdenoaptetăcut,dincareauplecattoţidansatorii.Ghemuită pe bancheta ei, cu şuviţele lipite de chipul descompus, Lizzie era

cufundatăîntr-unsomnagitat.Martinoacopericuhainalui,apoiseaşezăînfotoliuldinfaţafetei.Aveapaisprezeceani;elvafacecurândtreizecişicinci.Arfipututsă-ifiefiică.Nuocunoşteadecâtdecâtevaceasuri,darsesimţeadejarăspunzătorpentruea.Îşiaprinseoţigară,pecareofumăîntăcere,închizândochii.Copilăria…Copilărialui…Amintirile îl copleşeau,darnueraunicibune,nici rele.Unecoupecare l-ar fi

doritîndepărtat,darcarerăsunadefiecaredatăpreaputernic.Periferia,Évry…Atmosferauneoridecarcerăacurţiişcoliiînrecreaţii.Pentruasepune înacordcusine însuşi, luase întotdeaunaapărareacelormai

slabi, câteodată cu riscul de a plăti scump: excluderea, represaliile, lipsa derecunoştinţădinparteacelorpecare-iajutase.Isepăreacănuaavutniciodatăniciunmeritfăcândceeaceafăcut.Faptulcă,întotdeauna,celmaiputernictrebuiesăîlaperepecelmaislab,înloc

să-l oprime ori să-l ignore: purta sentimentul ăsta în el, ca pe un fel de ideal defraternitate.Un ideal care-l condusese întotdeauna şi care-i permisese, chiar şi în celemai

întunecate ceasuri ale meseriei lui, să se privească în oglindă fără a întoarceprivirea.

*ZonadeplecareOra4.35Archibaldgrăbipasul.Soluleranetedşiargintat,caooglindă.Străbătusedejacâţivakilometribuni,dar,oriundes-arfiîndreptat,aveasenzaţia

căaeroportulsemultiplicalanesfârşit.Atraversatunşirdehale,aurcatpeoduzinădescărirulante,astrăbătutmai

multegaleriicomerciale,dardegeaba:îieraimposibilsăsedepărtezedepereţiiăştiavitraţi,imenşişitransparenţi,careştergeauoriceurmădediferenţădintreclădire,cerşimare.

Page 169: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Asemenea celui de la Hong Kong, aeroportul părea să se înalţe pe o insulăartificială. În interior, toate erau curate,moderne, prea noi, de parcă ar fi fost oclădirecareîşiaşteptainaugurarea.Archieprivioraînscrisăpepanouriledeafişajşimânaisecrispăpetichetulde

îmbarcare.Maiaveanumaicâtevaorepânălaplecare,dar,decândnimeriseînacestcolţdinafaralumii,unlucruiseimpusesecuforţaevidenţei.Poateeranaiv,poatemergeapeopistăgreşită,dartrebuiasă-şiducăideeapânălacapăt.Oridecâteoridădeadeun„locuitorpermanent”alaeroportului–omdepază,chelner,vânzător,personaldeîntreţinere–îlopreaşiîipuneaaceeaşiîntrebare.Laînceputn-afăcutmare lucru, dar vânzătoarea de produse de patiserie de la standul Ladurée l-aorientatpeopistă.Şii-aredatsperanţa.Simţea că se apropia de ceasul adevărului, de momentul în care îşi va putea

răscumpăratoatepăcatele.Laurmaurmelor,întotnoianuleidenenorociri,viaţaîţiofereauneoriadevărate

momentedegraţie.Decemoarteaarfialtfel?

*ZonadeplecareOra6.06PeLizzieatrezit-omirosuldecacao.Când deschise ochii, deasupra pistei se ridicau zorile. În curând, soarele îşi va

trimiteprimelerazepeuncerîncărozşiviolaceu.În ciuda unei nopţi de somn, copila nu era prea vioaie: avea hainele şifonate,

pleteleînneorânduială,unghiileroasepânălasânge.Sefrecălaochi;avunevoiedecâtevaminutebunecasă-şideaseamaundeseaflă

şiseuităcugroazălaorologiulmural,apoilaecranuldesticlătranslucidăcareafişaprogramulplecărilor.Sescotociprinbuzunarşiscoasebiletuldeavion:PlecareDestinaţieDatăOrăLocZonadeplecareMoarte26.12.0809.006BÎncătreiore.Treiorepânăla…—Iaurtgrecesc,zmeurăproaspătă,litchi,pâineprăjităşiociocolatăcaldă!rosti

Martinpeuntonzglobiu,punândpemasătavacumiculdejun.Îizâmbi,seinstalaalăturideeapebanchetăşiîiunsecuuntofeliedepâine.Ea sorbi o gură de cacao, apoimuşcă zdravăndin felia de pâine prăjită.Nu se

puteatrăidoarcuapăchioarăşiiubire,nicimăcarînzonadeplecare…—Iateuită,tocmaiceatrecutpoştaşulpeaici,glumiel,întinzându-iunplic.Cuprivireanehotărâtă,earămaseneclintită,cupliculînmână.—Hai,deschide-l!Adolescentadesfăcupliculşigăsiînelunbiletnoudeavion:

Page 170: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

PlecareDestinaţieDatăOrăLocZonadeplecareViaţă26.12.0807.0532F—Oradeplecarea fostdevansată, îi explicăMartin, iardestinaţianumaieste

aceeaşi.—Astaînseamnăcăn-osămaimor?întrebăfata,plinădesperanţă.—Nu,Lizzie,n-osămaimori.Îitremuraubuzele,aveavoceagâtuită:—Darcum…—Archibald, îi explicăMartin,bărbatul carea fost cunoiaseară.Ţi-a lăsat ţie

biletullui.—Dardeceafăcutasta?—Pentrucăelefoartebolnavşioricumnumaiaveamultdetrăit.—Darnicimăcarnui-ammulţumit!—Lasă,amfăcut-oeupentrutine,oliniştiMartin.Înochiiadolescenteiapărurălacrimi…—Şitu?—Nu-ţifacegrijipentrumine,răspunsebărbatul,străduindu-sesăzâmbească.În

schimb,aşvreasăterogsăîmifaciunserviciu.—Unserviciu?întrebăea,ştergându-selaochicumâneca.—Mi-aispuscălocuiaiînPacificHeights…—Da,încuviinţăfata,chiarînspateleParculuiLafayette.—Aşadar,dacăsuntemcuadevăratîncomă,teveitrezilaSpitalulLenox.—Acolom-auduscândmi-amdespicatbărbiapecândjucambaschet!Îiarătăocicatricefină,careporneadincolţulbuzelor.—Uau!seextazieMartin.Trebuiesătefidurutcamtare!—Banu,suntotipădură!spuseea,cuoanumitămândrie.Martinîifăcuştrengăreştecuochiulşiapoiîiexplicăceanumeaşteptadelaea:—Dupăcevei fi înstaresăvorbeşti,spune-lecăvreisăvezio femeiepenume

Gabrielle.—Evreodoctoriţă?—Nu,efemeia…efemeiapecareoiubesc.Adolescentanu-şiputustăpânicuriozitatea:—Şiea,eateiubeşte?—Da,răspunseMartincuouşoarăezitare.Însfârşit,emaicomplicat…darştii

cume,nu?—Mda.Cupoveştilededragosteecomplicatătreaba,chiarşipentruadulţi,nu?Elîncuviinţădincap:—Da,emereuacelaşichin.Doarcăîntr-obunăzi,cânddaideomulpotrivit,la

momentulpotrivit,toatedevinsimpleşiclare.Fataclătinădincap:—ŞiGabrielleeomulpotrivit?—Da,zâmbiMartin.Şieşimomentulpotrivit.—Şicetrebuiesă-ispun?

Page 171: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

*SpitalulLenoxOra6.15—Domnuledoctor,avemoproblemăcupacientulmisterios!Elliotluărezultatulecografieihepaticepecarei-lîntindeainfirmiera.Archibaldaveaohemoragielanivelulficatului.Îşiluăochelarii:ranaeraprofundă,cauzândoacumulareabundentădelichidîn

spatelelobuluidrept.Dar cum a fost cu putinţă? Cu câteva ore înainte, la prima intervenţie, nu

suspectasenimicdegenulacesta.Trebuiasă-ldeschidădinnou,deurgenţă,chiardacăonouălaparotomieriscasă-

lomoare.„Ladracu!”

*ZonadeplecareOra6.56—Hei,Lizzie!Şirul de pasageri din faţa Porţii 6 se subţia pemăsură ce progresa îmbarcarea

celorcareaveaunoroculdease„întoarce”.Copila se întoarse.Martin o prinse din urmă, pentru a-i spune pentru ultima

oară:—Deacumînainte,fărăprostii,OK?Eaîşiplecăprivirea.Martincontinuă:— O laşi baltă cu raticidele, insecticidele, venele tăiate şi medicamentele, de

acord?—Deacord,răspunseea,schiţândunzâmbet.Primuldupăfoartemultăvreme.—Şiapoi,nu-ţi facegriji: iubireaegrozavă,darnuesingurul lucrudin lumea

asta.—Ah,nu?întrebăeacuseriozitate.„Bada,doarasta contează.Doarasta e cuadevărat importantă…” îşi spuse în

sinealui.Darpreferăsăsearatecevamaiîncurajator:—Familia,prietenii,călătoriile,cărţile,muzica,niciasteanu-sprearele,cezici?—Mda,acceptăfatafărăpreamultentuziasm.Acum,adolescentaerasingurulpasagercarenuseurcaseîncălabord.—Hai,fugi,drumbun,îispuseMartin,bătând-oprieteneştepeumăr.—Pecurând?întrebăea,întinzându-ibiletulstewardesei.Martinîizâmbişiîifăcuunultimsemncumâna.Apoipuştoaicadispăru.

Page 172: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

*Ora7.06ClaireGiulianiseaplecăpefereastramaşinii:—Hai,tataie,înaintează!îistrigăşoferuluiimenseiberlinecaresetaraînfaţaei.Beetle-uleimoverablocatînambuteiaj.— Nu se poate! Şapte dimineaţa, ziua de Crăciun şi deja ambuteiaje! explodă

Claire.Pedeasupra,plouadeserupeacerulşirablaeinuagreadelocapa.Habitaclul afumat era saturat de acordurile de chitară ale trupei Doors şi de

lălăielile alcoolizate, dar geniale, ale lui JimMorrison, pe o versiune-pirat a „L.A.Woman”.Exact la mijlocul melodiei, unui muzician i-a venit smintita idee să cânte la

clavecinoariedeMozart.Claireîşistinseţigaraşiseîncruntă.Nu,astanueraîncântec,erapurşisimplutonuldeapelaltelefonuluieimobil.Lacelălaltcapătalfirului,infirmieraeipreferată,căreiaîilăsaseinstrucţiunisăo

ţinălacurentcuevoluţiastăriidesănătateacelordoipacienţi„aiei”.Era limpede, starea lui Martin Beaumont se degradase rapid. Rezultatele

ecografieidezvăluiserăohemoragienecontrolatălanivelulpancreasului.Ciudat!Peecografiadeastă-noapteleziunilenuisepăruserăchiaratâtdegrave…Trebuiasă-ldeschidăiar,daroarecâtvamairezistaorganismulacestuibărbatla

unasemeneatratament?

*SpitalulLenoxSaladereanimareOra7.11Globuleroşii,leucocite,trombocite,plasmă…Sângele…Sângelemurdarşiotrăvitaluneipuştoaicedepaisprezeceani.Vremedeceasuribune,lichidulroşuafostfiltratprindializorpentruaficurăţat

desubstanţeletoxice,pentrucamaiapoi,odatăepurat,săseîntoarcăînveneleluiLizzie. Un tratament-şoc, care a realizat într-un timp record ceea ce rinichii ar fifăcutîndouăzile.Lungită,cuochiiînchişi,adolescentaatrecutşiprintr-ospălăturăintestinală.Is-

au administrat cărbune activ şi doze puternice de vitaminaK1, pentru a-i curăţasângele,acăruicoagulareerablocatădeotravapentruşobolani.Acum,pemonitor,constanteleeraubune.Acum,nimicnuomaiîmpiedicapeLizziesădeschidăochii.Ceeaceşifăcu.

Page 173: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

*SpitalulLenoxSaladeaşteptaredelaUrgenţeOra7.32Gabrielleintrodusedouămonedeînautomatuldecafea.Numaidormisede48deore.Cuurechilevâjâind,cupicioarelemoi,cutrupulstrăbătutdefrisoane,numaiştia

nicimăcardacăerazisaunoapte,amiazăsaumiezdenoapte.VorbisecuElliot,pecare-lcunoşteademultăvreme,precumşicuchirurgulcare

seocupasedeMartin.Ceidoimedicinu-idăduserăniciosperanţă.—SunteţiGabrielle?Cuochiiînceţoşaţi,seîntoarseşisetreziînfaţaunuibărbatcamdevârstaei,cu

hainelelafeldeşifonate,lafeldetraslafaţăşicuochiilafeldeîncercănaţi.Numaicăînprivirealuijucaunlicărdeuşurare.—Fiicamea,Lizzie,tocmaiaieşitdincomădupăointoxicaţie,îiexplică.Şiprimul

lucrupecarel-aspusafostcăvreasăsteadevorbăcudumneavoastră.—Poftim?—Susţinecăareunmesajpentrudumneavoastră.—Trebuiesăfieogreşeală,nucunoscnicioLizzie,răspunseGabriellelaconic,la

feldeîmpietrităîndurereaei.Elîncercăsăoreţină,aproapeimplorând-o.—Înultimiitreiani,decândm-amdespărţitdesoţiamea,credcănumi-amdat

seamacăfatameaacrescut.Înoricecaz,suntsigurcănuamvorbitdestuldemultcueasau,maicurând,nuamştiutsăoascult.Acumcredcăsuntemgataamândoisăîncercămsăstămdevorbăşisăavemîncredereunulînaltul.M-apussă-ipromitcă voi face totul ca să văduc la ea, aşa că îmi permit să insist: acordaţi-i câtevaminute,vărog.Gabriellefăcuunefortsupraomenescsăiasădinapatie:—Spuneţicăareunmesajpentrumine?—Da,unmesajdelaunanumeMartin.

*SpitalulLenoxSăliledeoperaţii1&2Ora7.36ElliotdeschiseabdomenulluiArchibaldprintr-oincizielargă,delapubispânăla

stern.

ClaireincizăpereteleabdominalalluiMartin.„Iasăvedemacumceaitudefaptînburtă,handsome{73}!”

Page 174: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Elliot comprimă ficatul cu amândouă mâinile, inspectând fiecare leziune şiîncercândsăopreascăhemoragia.

„Eplindesângepestetot!”Tamponări,hemostaze,drenaje:Claireafăcuttotcei-astatînputericasă-şistabilizezepacientul.

Ranaeraprofundăşisângeraabundent.Elliotdepărtămarginilepentruacurăţa

ceseputeacurăţa,apoifăcuotriplăclampare,sperândcăvaputeasuturabreşacufirresorbabil.

Claire încerca să evalueze ranaprin ochelarii de chirurg şi ceea ce vedea oîngrijora. Suspecta o ruptură de Wirsung, principalul canal excretor alpancreasului,asociatăcuoleziuneduodenală.„Nueştipreanorocos,nu-iaşa?”Pentrumoment,nuputeafacemarelucru.Dupăcevaficompletstabilizat,vatrebuisă-ldeschidăpentruatreiaoarăşisăîncerceochirurgiedigestivămaiamplă.Darvamaitrăi,oare,pânăatunci?

Elliot se străduia din răsputeri, dar simţea că Archibald nu va câştiga această

ultimă bătălie. Suferise deja transfuzii masive şi îndurasemaimulte decât poatesuporta de obicei un corp omenesc. Vârsta, boala, rănilemultiple, organele care-llăsaucaremaidecare…Cândcorpul îşiatingepropriile limite,cândviaţasestinge,cealtcevapoţi face,

decâtsă-llaşisăplece?

*SpitalulLenoxSaladereanimareOra7.40—Tatăltăumi-aspuscăvreisă-mivorbeşti?—Da.Lizzieaveaunnodîngâtşitenuldiafan.OpriveapeGabriellecuunamestecde

fascinaţieşicompasiune.—Amfostacolo,jos,cuei,începufata.—Unde„acolo,jos”?Care„ei”?întrebăGabriellepeuntonrece.—Amfostîncomă,cuMartinşicuArchibald.—Aifostîncomăînacelaşitimpcuei,ocorectăGabrielle.—Nu,insistăLizziecutărie,înciudavociiîncăslabe.Amfostcuei.Amstatde

vorbăcueişiMartinm-arugatsăvătransmitunmesaj.Gabrielleridicămâna,pentruaoîmpiedicasăcontinue.—Ascultă-mă,îmiparerău.Trebuiesăfiifoarteobosităşipuţintulburatădeceea

Page 175: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

ceţis-aîntâmplat,numaicăeunucredînastfeldelucruri.—Ştiu.Martinm-aavertizatcăn-osămăcredeţi.—Şi?—Şim-apussăînvăţcâtevapropoziţiipederost:„DragăGabrielle,voiamdoar

să-ţispuncămâineplecînapoiînFranţa.Să-ţispundoarcăpentrumine,dintoatăaceastă vacanţă californiană, nimic nu a însemnat mai mult decât cele câtevamomentepecarele-ampetrecutîmpreunăîncafeneauacampusului,vorbinddesprecărţi,desprefilme,despremuzică,şipunândlumealacale.”Gabrielleînchiseochiişiunfiorreceîistrăbătuşiraspinării.Primelerânduridin

primascrisoare,ceadelacareîncepusetotul…—Martin mi-a dat sarcina să vă spun că s-a schimbat, continuă Lizzie. Că a

înţelesunelelucrurişicătatăldumneavoastrăerauntipcumsecade.În ciuda durerii, Gabrielle nu era dispusă să înghită orice, dar de data asta

trebuiasăseînclineînfaţaevidenţei:spuseleacesteicopilenuerausimpleaberaţii.—Şicealtcevaţi-amaispus?oîntrebăpeLizzie,venindsăseaşezepemarginea

patului,lângăcopilă.Acum, puştoaica tremura în pijamaua subţire, de spital. Plecă pleoapele,

încercândsăseconcentrezemaibine.—Nuvreasăfiţiîngrijoratăpentruel…Într-unelanmatern,Gabrielleoînvelicupăturaşiîidădulaoparteoşuviţăcare

iselipisedeobraz.—Martinsusţinecăvagăsiunmijlocdeaseîntoarce…Lizzievorbeadinceîncemaigreu:—Cândînchideochiişiîşiînchipuiecumveţiarătaamândoipesteani,aremereu

înminteaceleaşiimagini:soareşirâsetedecopii.Gabrielleauzisedestul.OmângâiepeLizziepefrunte,dându-ideînţelescăacum

seputeaodihni.Seridică.Ieşidincamerăcaosomnambulăşitraversămaimulteholuri,apoise

prăbuşipeunscaun,cucapulînmâini.Undeva,înminteaeiînceţoşată,îşicroiacaleovoceanume.Ovoceapropiatăşi

totodată îndepărtată,ovocevenitădin trecut, şi carecitea rândurileunei scrisorivechideaproapecincisprezeceani:

Suntacolo,Gabrielle,decealaltăparteafluviului.Teaştept.Podulcarenedespartepoatesăparăgatasăseprăbuşească,darsăştiică e unul solid, construit din trunchiurile unor arbori care au înfruntatmultefurtuni.Înţelegcăţi-eteamăsăîltraversezi.Şimaiştiucă,poate,nuîlveitraversaniciodată.Darlasă-mimăcarosperanţă!

Se ridicăbrusc.Teama întipărităpechipulei fu înlocuitădehotărâre.Dacă tot

ceeaceîipovestiseLizzieeraadevărat,poatemaiexistaopersoanăcarei-arfipututajutapeMartinşipeArchibald.

Page 176: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Chemă liftul pentru a se îndrepta spre parcarea subterană, unde îşi lăsasemaşina.Dupăcâtevaclipedeaşteptare,cumnumaiavearăbdare,oluălagoanăpescări,cuinimabubuind.„Staisăvezi,MartinBeaumont,dacămi-efricăsătraversezpodul.Staisăvezidacămi-efricăsăvindupătine…”

*

ZonadeplecareOra7.45ArchibaldcontinuasăînaintezeînZonă.Totmairepede,totmaideparte.Cucâtînaintamaimult,cuatâtZonasegolea:darpământuleradinceîncemai

strălucitor,coridoareleerautotmailungi,inundatedeaceeaşiluminăcareîţidădeaameţeli.Acum,ştiacăacestteritoriunumaierapericulos,căciîitrecusetoateîncercările

şiîidejucasetoatecapcanele.Zonanueraunlocîncareseterminatotul,ciloculîncaretoateîncepeau.Zonanueraunlocalîntâmplării,ciunulalîntâlnirilor.Zonaeraunlocîncaretrecutul,prezentulşiviitorulseîntâlneau.Unlocîncarecredinţaînlocuiaraţionalitatea.Unlocîncaresetreceadelafricălaiubire.

*

Ora8.01Oploaieîncăpăţânată,presăratădefulgereşitunete,seabătusedeceasuribune

asupraoraşului.Gabrielleridicaseplafonulmaşinii,darviolenţafurtuniiinundaparbrizulsubun

potopdeşuvoaiecăroraştergătoarelevechiuluieiFordMustangnulefăceaufaţă.Oricât ar fi cunoscut tânăra drumul pe de rost, fu nevoită să se concentreze

pentruanurataieşirea33,careduceaspreuncartierlipsitdefarmec,dinperiferiadesud,undeseaflaugrupatemaimulteclădiriadministrative.Se opri în parcarea deschisă a unei clădiri cenuşii, cu zece etaje: centrul de

îngrijireMountSinery.Înhol,recepţioneraoîntâmpinăcufamiliaritateşi-idăduunecusondevizitator.

Gabrielle îi mulţumi, apoi luă ascensorul până la ultimul etaj: cel al pacienţilorinternaţipeduratălungă.De aproape cincisprezece ani, gesturile astea repetate o dată pe săptămână

deveniserămecanice.Ultimacamerădepeultimulcoridoraveanumărul966.Gabrielleintrăînîncăpere,înaintăsprefereastrăşiridicăstorul,pentrualăsasă

pătrundăluminacenuşiedeafară.

Page 177: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Apoiseîntoarsesprepat:—Bună,mamă!

Page 178: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

28Tevoiiubimereu…

Cândorchestravatăcea,euvoidansaîncontinuare…Cândavioanelenuvormaizbura,euvoiplutisingur…

Cândtimpulsevaopri,eutottevoiiubi…Nuştiuunde,nuştiucum…

Dartevoiiubimereu…„Timpulcarene-amairămas”,cântec

scrisdeJean-LoupDABADIE,interpretatdeSergeREGGIANI

ZonadeplecareOra8.15—Bună,Valentine!Cuunfoarfeceîntr-omânăşiostropitoaredinmetallăcuitîncealaltă,Valentine

sepregăteasă-şideschidăbuticul.Înmijloculpereţilordinsticlăşialziduriloralbe,imaculate,vitrinaeisăreaînochi.Aveafarmeculşipeceteavremurilordeodinioară,semănândcutarabeleflorăreselordincartierelepariziene.Valentine se întoarse. Îmbătrânise, fără doar şi poate. Chipul ei purta urmele

timpului, dar părul tuns scurt, alura sportivă şi intensitatea privirii aminteau defemeiastrălucitoarecarefuseseîntinereţe.Şi,maipresusdeorice,îşipăstraseacelnu-ştiu-cemagiccare,înochiiluiArchibald,ofăceamaidelicatădecâtosculpturădeMichelangelo,maiarmonioasădecâtopânzădeDaVinci,maisenzualădecâtunmodelalluiModigliani.Amândoişi-aupierdutgraiul,s-aucăutatdinpriviri,iarochiilis-auumezit.—Ştiamcăveiveni,odatăşi-odată,spuseea,apoiserepeziînbraţelelui.PeriferiaoraşuluiSanFranciscoCentruldeîngrijireMountSineryOra9.01Gabrielle se apropie de pat şi cuprinse mâna mamei în palme. Valentine avea

chipulsenin,sevedeacărespiră,darochiiei,deşilargdeschişi,priveaucudisperareîngol.—Numi-ebine,mamă,măsimtrătăcită…Valentineintraseîncomăîndecembrie1975,înurmaaccidentuluicardio-vascular

dedupănaştere.Detreizecişidoideani,doaroîmpletiturădeperfuziişiosondădealimentare o menţineau artificial în viaţă, fără a uita, fireşte, de ajutorul uneiinfirmiereşideacelaalunuikinetoterapeut,careomasaînfiecarezi,pentruaevitanecrozareapielii.Gabriellemângâiecuduioşiefrunteamamei,dândlaoparteoşuviţădepăr,de

parcăarfivrutsăocoafeze.—Mamă,ştiucănuevinata,darmi-ailipsitatâtdemultîntoţiaceştiani…

Page 179: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

În primele luni de la accident, doctorii au diagnosticat o stare vegetativăpersistentă. Din punctul lor de vedere, nu exista nicio îndoială: Valentine nu eraconştientăşinuexistanicioşansăderestabilire.—Deatâtavrememăsimtsingurăşipărăsită,mărturisiGabrielle.Chiar dacă presa mediatiza din când în când cazuri miraculoase de ieşire din

comă, pentru corpul medical era limpede că, dacă vreme de un an pacientul nudădeaniciun semnde conştientă, şansele lui de revenire la o activitate cerebralănormalăerauaproapenule.Şitotuşi…Totuşi,eraatâtdetentantsăsperiîncă.Valentineaveacicluridetrezire,urmatedeperioadedesomn.Respiraneasistat,

gemea, se foia, tresărea, chiar dacă se spunea că era vorbadespre reflexe, nudegesturivoluntare.—Fărăcinevaalături,numaiamputereasăcontinui.Fărăcinevaalături,trăitul

măucide.Gabrielle citise zeci de cărţi, vizitase sute de site-uri web. Şi-şi dăduse repede

seamacă,pânăşipentruspecialişti,stareavegetativărămâneaunmister.Nimeninuştiacuadevăratcesepetreceîncapulbolnavilor…—Mamă,toateasteatrebuiesăaibăunsens!Aisupravieţuitmaibinedetreizeci

deaniînchisăîntăcereata.Dacătrupultăuarezistattoţiaceştiani,trebuiesăofifăcutcuunanumitscop,nu?La zece ani după accident,mama Valentinei fusese ispitită să renunţe. La ce-i

folosea încrâncenarea asta? La ce-i folosea să refuze doliul? În repetate rândurifusesepepunctuldea-şidaacordul săseopreascăalimentareaartificialăa fiiceipentrucaaceastasăsestingăprindeshidratare.Darnuseputusehotărîniciodată,înprivinţaasta, rolul luiElliotCooper fusesedeterminant.Chirurgul se implicasemult înurmărireastăriidesănătateaValentinei, înnoindu-iandeananalizeleşiRMN-ul,pentruaţineastfelpasulcuritmulprogresuluiimagisticiimedicale.Examinândmateria albă a creierului Valentinei, Elliot căpătase convingerea că

prelungirileneuronaledisociatedeaccident se regeneraseră lent,darnusuficientpentruaofacesăiasădincomă.Pentruel,creierulpacienteinusestinsese.Era,maidegrabă,înstaredeveghe,

după ce traversase o succesiune de stări, mergând de la comă până la stareavegetativă,pentrucamaiapoisăsestabilizezeîntr-ostaredeconştientăminimală.Gabrielleseapropieşimaimultdemamaei.Afară,furtunasedezlănţuiseşiturna

cugăleata;şuvoaieleseizbeauîngeamurişifăceausăsecutremurestorurilevechişişubrede.—Dacăexistăunstropdeadevărînceeacesespune…dacădeacolo,dedeparte,

măpoţi,totuşi,auzi…dacăşitueştiacolo,jos,cuei,atuncitrebuiesămăajuţi!Adeseori avusese impresia cămamaei schiţaun zâmbet când intra în încăpere

sau când îi povestea ceva amuzant. Îi plăcea să creadă că ochii Valentinei seumezeau când îi împărtăşea necazurile ei sau că mama o urmărea discret, dinpriviri,cândsemişcadeici,colo.Eraînsăaceastarealitateasaudoarceeacevoiasăcreadă?—Făominune,mamă!o implorăGabrielle.Găseşteunmijloc sămi-l aducipe

Page 180: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Martin înapoi. E singurul bărbat pe care-l vreau, singurul pe care-l iubesc şisingurulcaremăpoatefacesădevinceacarevreausăfiu…

*ZonadeplecareOra8.23Valentine şi Archibald, unul în braţele celuilalt, erau înconjuraţi de flori

proaspete: trandafiri de culoarea lavandei, streliţia cu reflexe roşiatice, orhidee şicrinisidefaţi.—Vezi,glăsuiArchibald,mi-amţinutpromisiuneadeatecăutapânălacapătul

lumii,dacăîntr-obunăzivafisătepierd.Easeuităcutandreţelael:—Num-aipierdutniciodată,Archie.—Darfericireanoastrăafostatâtdescurtă!Doarcâtevaluni…—Darnune-amdespărţitniciodatăcuadevărat.Întoţiaceştiani,amfostacolo

pentruGabrielleşipentrutine,amvegheatmereuasupravoastră.Ea respira seninătate şi încredere. Archibald, din contra, era tulburat, plin de

remuşcărişisentimentedevinovăţie.—Parifericită,observăel.— Ţie îţi datorez asta, dragostea mea. Ţi-am spus deja: tu eşti cel care m-a

vindecat.Fărăamintirea,fărăprezenţata,nuaşfiavutniciodatăcurajulsăaşteptatâtavreme.—Amstricattotul,Valentine,iartă-mă.Nuamştiutsăocrescpefatanoastră,nu

amştiuts-oocrotesc,nuamştiuts-oiubesc.Pentrumine,viaţafărătinenu…Numaiaveasens.Valentineîlmângâiepeobraz:—Archie,ştiucăaifăcuttotceţi-astatînputeri.Şisănucumvasă-ţiînchipuică

suntsupăratăpetine.Archibaldpriviceasulmicuţdelângăcasademarcat.Minuteledefilauînvitezăpe

ecran.AbiaceoregăsisepeValentineşiiată,trebuiasăopărăseascădinnou.—Trebuiesăplec,îiexplică,scoţându-şibiletul.Olacrimăneaşteptatăseprelinsepeobrazuluibărbatuluişiisepierduînbarbă.

Primadupătreizecişidoideani.—Epesteputerilemelesătepierdadouaoară!rostiel,plecându-şifruntea.Valentinenuapucădecâtsădeschidăgurapentruarăspunde,cândunzgomot

violentîifăcupeamândoisăseîntoarcă.Înaintecaeisă-şideaseamacese-ntâmplă,culoarulpecareveniseArchibaldse

închisese.Acum,erablocatdeunperetedesticlăîncarebăteacuputereunbărbat,careîncercasăajungălaei.„Martin!”Archibaldseapropiedegeam.Băieţaşulnuplecase!Fireştecănu.Pesemnecă-idădusebiletulsăupuştoaicei,darastanueradeloco

Page 181: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

surpriză.Dupăloviturilecupiciorul,auurmatizbiturilecuumărul,totfărărezultat.AtoneiArchibaldînşfacăunuldintrescaunelemetaliceaflatelaintrareaînbutic

şi-lizbicutoateputerileînpereteletransparent.Degeaba,seîntoarseîndărătcaunbumerang.Repetămanevra,daravupartedeacelaşieşec.„Nu-iabsolutnimicdefăcut!”Acum,ceidoibărbaţiseaflaufaţă în faţă,despărţiţidemaipuţindeunmetru.

Atâtdedeparte,atâtdeaproape…Simţeaurăsuflareamorţii,careledădeatârcoale.DeceZonaîisupuneaşiacesteiultimeîncercări?ArchibaldseuitălaValentine,sperândsăafleîneastropuldeînţelepciunecare

luiîilipsea.Seapropieşifemeiadeperete.EaştiacăîninteriorulZonei,aşacumseîntâmplă

înfiecaredintrenoi,sedăopermanentăluptăîntreforţecontradictorii.Luptadintreluminăşiîntuneric.Luptadintreîngerşidemon.— Tot ceea ce se întâmplă are o logică, spuse bătrâna, întorcându-se spre

Archibald. Toate acţiunile noastre auun sens. Şi, de fiecare dată, noi suntem ceicaretrebuiesăgăsimosoluţie.Martin,decealaltăparteaperetelui,auzisetotul.Aceastăbarierădesticlăerafricalui,osimţea.Fricapecarenuizbutiseniciodată

săşi-odepăşească.Dacăiubireaerasingurulantidotlafricăşidacăsoluţiaestedefiecaredatăînnoi,

atunci…Diamantul!CheiaParadisului!Scotociprinbuzunarelehainei:diamantulovaleratotacolo,fascinant,strălucind,

de un albastru uşor întunecat, simbol al purităţii şi norocului, cu condiţia să nucadăînmâinilevreunuizgârcit.Apropiepiatralegendarădegeam.Vafiavând,poate,toatedefecteledinlume,darzgârcitnuafostniciodată.Căci,dacăstăteaisătegândeştibine,dindragostepentruGabrielleajunseseelsă

punămâna pe diamant. O iubire stângace, imatură, dar atât de puternică şi desinceră!Puse vârful bijuteriei pe perete şi, cu un gest amplu, zgârie suprafaţa vitrată,

desenândodârăcirculară.„Bine jucat, băieţaş!” îşi spuse Archibald în sinea lui, apucând scaunul şi

azvârlindu-lîngeam.Dedataasta,geamulzburăînmiideţăndări,eliberândocaledetrecerepentru

Martin.—Şiacum,cefacem?întrebăArchibald.—Acum,mălaşipeminesăvorbesc,răspunseValentine.

*

Page 182: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

ZonadeplecareOra8.40O rază de soare lumina vitrina micii florării a Valentinei şi poleia lemnăria

exterioară.ValentineîlinvitasepeMartinsăseaşezelaomăsuţălungă,perotile,aflatăîn

faţamagazinului.Aceastaeraîncărcatădevaseîncareseaflaucompoziţiifloralecesurprindeauprinoriginalitateşicreativitate.Stânjeneisălbaticiseamestecauacolocumaciaprinşi,custrălucitoarefloarea-soarelui,culalelemulticoloreşigaroaferoşiicasângele.—Ştii,eutecunoscbine,începuValentine.Destupăuntermosînvelitînpieleşileservidouăcănicuceai,apoicontinuă:—Întoţiaceştiani,Gabriellemi-avorbitnumaişinumaidespretine:căMartin

aşa,căMartinpedincolo…Gesturilefemeiieraucalmeşiferme,caşicumarfirămasindiferentălaurgenţa

situaţiei.—Şielmi-avorbitadeseadespretine,adăugă,arătândspresoţulei.Lacevadistanţă,Archibaldsedădeadeceasulmorţiilângăpoartadeîmbarcare.

Începuse îmbarcareapasagerilor şi omulţime compactă şi tăcută se înghesuia cudocilitate pentru a se instala în interiorul avionului în care cei doi bărbaţi aveaulocurirezervate.—Nutreceaosăptămânăfărăsăîmideaveştidespre„băieţaş”,glumiValentine.Martin o privea fascinat: aceeaşi inflexiune a vocii ca şi fiica ei, aceeaşi ţinută

mândrăacapului,aceeaşiintensitateaprivirii.—ŞtiideceGabriellenuavenitlaîntâlnireadelaNewYork?Faţa luiMartin se crispă şi, vreme de câteva secunde, această întrebare care-l

chinuiseatâţiaaniplutidurerosînaer,înaintecaValentinesăîideaexplicaţia:—Întoamnalui1995,cândbunicaGabrielleiamurit, i-a lăsatoscrisoareprin

careîimărturiseaexistenţamea.Îţidaişituseama:timpdedouăzecideanipropriameafiicăm-acrezutmoartă,întimpceeueramîncomă!Martin se resimţi înurmaşocului. Întoarse capul şi privirea i sepierduprintre

bulele colorate ale unei sculpturi florale, care reprezenta o floare a Lunii{74} păreaacoperitădeochiciurătranslucidă.—Gabrielleaaflatvesteala începutulvacanţeideCrăciun,continuăValentine.

Îşifăcusedejabagajelecasăvinălaîntâlnireacutine,daraceastădezvăluireadat-opestecap.Laînceput,şi-apetrecutzilelelaspital,încremenitălacăpătâiulmeu,implorându-măsămătrezesc.Din difuzoarele aeroportului, o voce chema ultimii pasageri să se prezinte la

ghişeeledeînregistrare.Indiferentălatoatăaceastăagitaţie,Valentinesorbiogurădeceai,apoicontinuă:— Nu ai de ce să te temi, Martin. Gabrielle este exact aşa cum ai intuit-o:

îndrăgostită şi credincioasă, visândsăofere totul celuilalt.Câtă vremevei fi acolopentruea,vafiacolopentrutine.—Darnumămaipotîntoarce,spuseMartin,arătându-ibiletul.—Bada,poţi,afirmăValentine,scoţânddinbuzunarulvesteiuncartongălbui,

Page 183: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

străpunsdevârfuldininoxalunuiacdeflori.Martinexaminădocumentul.Eraunvechibiletdeavion,edrept,cevamaiaparte:PlecareDestinaţieDatăOrăLocZonadeplecareViaţă---—Decenusunttrecutedataşioraîntoarcerii?—Pentrucăeunbiletopen{75},răspunseea.Plecicândvrei.Martinfăcuochiimari.Nupreaerasigurcăînţelesesebine:—Timpdetreizecişitreideaniaţiavutposibilitateasăvăîntoarceţi?Dardece

nuaţi…?Earidicămâna,întrerupându-l:—Încomamea,audtotul,Martin,maialesdiagnosticelesumbrealedoctorilor.M-

aş fi putut întoarce la viaţă, dar în ce stare? După accidentul vascular cerebral,corpulmeuarămasîncremenitîntr-oparaliziecompletăşiireversibilă.NuamvrutsăfiuogreutatenicipentruArchibald,nicipentruGabrielle.Alegândsărămânaici,mi-amoferitroluldeFrumoasadinPădureaAdormită.Unrolmaiuşordejucatdecâtaceladelegu-măcuochivii.Înţelegi?Elfăcuunsemnafirmativdincap.—Acumvreausă-mifaciunserviciu,Martin.—Vreţisăacceptbiletuldumneavoastră?Valentineplecăfruntea.Pulbereasoareluilarăsăritmângâiacrenguţeledeliliac

aranjateînfaţaei,într-unvasdinporţelanchinezesc.—Înprimulrând,vreausămi-ldaipe-altău…

Page 184: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

29Eternallyyours{76}

Unsărutfacemaipuţinzgomotdecâtuntun,

darecoulluidureazămaimult.OlivierWENDELLHOLMES

ZonadeplecarePistanr.1Ora9.00Avionulajunseîncapulpisteişiseopri.—Unminutpânăladecolare,anunţăovocedefemeie,delapostuldepilotare.Aparatulaveahublourimari,scauneconfortabileşiculoareluminoase.ValentineseagăţădemânaluiArchibald.—Ştii,eprimaoarăcândluămîmpreunăavionul…—Ţi-efrică?întrebăel.—Cutine,niciodată.Seaplecăspreeaşiosărută,cutimiditateaproape,caşicumarfifostîntâiaoară.

ZonadeplecarePistanr.2Ora9.00Ajunsîncapulpistei,avionulseopribrusc,aşteptândautorizaţiadedecolare.Celepatrumotoaretorceauîncetişor.Aşezatlahublou,Martinsimţeacă-lusturăochii.Săfifostdincauzaoboselii?Asoareluiorbitorcaresereflectapeasfalt?A tensiuniiacumulate înacesteultimezile?Agoluluipecare-lsimţeaînstomacdincauzaacesteicălătoriiînstrăfundurilefiinţeisale,pecâtdeîmpovărătoare,peatâtdemântuitoare?

*

Cele două avioane se aflau faţă-n faţă, pe piste paralele, având ca puncte de

plecaredestinaţiiradicalopuse.Şi-auluatelanînacelaşimoment,făcândsăduduiebitumulsubroţiletrenurilor

principale.Când s-au încrucişat, un fel de interferenţă a zgâlţâit cele două aparate,

amintindu-lecălătorilorcă„amor”şi„mor”seaflăladoaroliterădistanţă.—Acum,vomfiîmpreunăpentrutotdeauna,observăValentine.Archibaldîncuviinţădincapşistrânseşimaitaremânasoţieilui.Dinziuaîncare

ovăzuse,nu-şimaidorisenimicaltceva.Doarsăfiecuea.Pevecie.

Page 185: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

*

Ajunselacapătulpistei,celedouăavioanes-aucabratcugraţie.Când aeronava s-a ridicat în aer,Martin a simţit o durere brutală iradiind din

fiecarebucăţicădintrupullui,caşicumarfiluatfoc.Şiapoitotuls-afăcutalb…

*SanFranciscoSpitalulLenoxOra9.01Aflatlacăpătâiulprietenuluisău,doctorulElliotpriveafixmonitorul,cudâralui

disperatdeplată.Lângăel,tânărainternistăcare-lasistanuînţelegeace-lopreapementoruleisăpronunţeoradecesului.—S-asfârşit,doctore?!Elliotnicimăcarn-oauzi.Archibalderadeseamalui.Eraudinaceeaşigeneraţie

şisecunoşteaudemaibinedetreizecişicincideani.Eradurerospentruelsă-lvadăplecând.—S-asfârşit,doctore,nu?repetăinternista.ElliotseuitalafaţaluiArchibald.Păreauşurat,aproapesenin.Hotărîsăpăstreze

înmemoriaaceastăimpresie.— Ora decesului, nouă şi două minute, anunţă el încetişor, închizându-i

pleoapele.

*

PeriferiaoraşuluiSanFranciscoCentruldeîngrijireMountSineryOra9.01Gabriellechemaseunmedicşioinfirmieră.Stareadesănătateamameisalesedegradasevăzândcuochii,fărăniciunmotiv

aparent.După cebătuse câtevaminutenebuneşte, inimaValentinei era acumpepunctuldeaceda.— Încarcă la două sute de Jouli! ceru doctorul, aplicând pentru a doua oară

paletelepetorsulValentinei.Primulşocelectricnuapermissincronizareacontracţiilormuşchilormiocardului.

Niciadouaîncercarenuaavutmaimulţisorţideizbândă.Mediculaîncercatşiunmasaj cardiac, comprimând pieptul femeii cu palmele împreunate, într-un ritmregulat;daromulîşidădusedintruînceputseamacăluptaeradejapierdută.Rămasă singură cumama ei, după ce a fost declaratămoartă, Gabriellei i s-a

Page 186: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

părutcăareoexpresieliniştităşiluminoasă,ceeaceoalinaîntrucâtva.—Larevedere,mamă!şoptiea,sărutând-opentruultimaoară.

*

SanFranciscoSpitalulLenoxSaladeodihnăapersonaluluimedicalOra9.02ClaireGiulianiintrodusedouămonededecâtecincizecidecenţiînautomatulde

cafea.Apăsăpebutonulpentrucappuccino,daraparatulnuîidistribuişiunpahar,aşacălichidulcremosseîmprăştiepegrătarulmetalic,apoiîncepusăseprelingăpepantofiiei.„Numaimiemisepoateîntâmplaunacaasta!”senecăjiea.Furioasă,începusăizbeascăînaparat,atâtpentrua-şidescărcanervii,câtşicu

speranţadearecuperamăcarfisele.Şi, ca să înrăutăţească şimaimult lucrurile, pagerul îi clipi, emiţândunsunet

strident.Părăsiîncepereaşisenăpustispresaladereanimare.—E incredibil! strigăo infirmieră,decumovăzu.Pacientuldumneavoastrăs-a

trezit!„Cevorbeştiacolo,toanto?Cumvreisăsetrezească,lacâtanestezicambăgatîn

el?”SeaplecădeasupraluiMartin.Cuochiiînchişi,neclintit,respiracuregularitate.

Claireprofitădeocaziepentruaverificaşiconstantele,careeraumulţumitoare.Erapepunctuldeaieşicând…Martindeschiseochii.Priviîncetdejur-împrejur;apoi,cuungesteliberator,îşismulseperfuziilecare-i

străpungeaugâtul,nasulşibraţele.Seîntorsese.

Page 187: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Epilog

SanFranciscoDupă6luniÎnluminapalidăarăsărituluiseiviunMustangroşu-aprins.VechiulcoupéajunseînfaţaMuzeuluideArtăModernă,aflatînsudulFinancial

District,lacâţivapaşidegrădinileprimăvăraticeşijeturiledeapădelaYerbaBuenaCenter.Templualarteicontemporane,clădireacuarhitecturăinovatoaresemănacuuncilindrudesticlăcareţâşnea,asemeneauneifântâniartezienedelumină,dintr-osuprapuneredecuburidincărămiziportocalii.—Dacăefetiţă,Emmamiseparefoartefrumos.SauLéopoldine,dacăvremsăfim

cuadevăratoriginali…ziseMartin.Aşezatpescaunuldindreaptaşoferului,purta încontinuareunguler flexibil în

jurulgâtului,amintireaaccidentului.Eraprimaluiescapadădelaieşireadincomă,dupăşaselunidespitalşirecuperare.— Léopoldine! Tu eşti zdravăn la cap? Îţi amintesc cămai întâi trebuie să faci

copii,şiabiadupăaiasălealeginumele.Şiacumserios,îndimineaţaastaavemaltetreburiderezolvat…Cugraţieşiagilitate,Gabriellesăridinmaşină.Înaceastădimineaţădeduminică

drumulerapustiu,încăscăldatînrăcoareaşicalmulaurorei.Martinseextrasecugreudinautomobil,sprijinindu-seîntr-unbastondinlemn

denuc,cumânerulrăsucit.Gabriellenuseputuîmpiedicasă-ltachineze:—Cesexyeştiaşa,iubitule!Parc-aifi„DoctorHouse”!El ridicădinumeri şi seaplecă înspatelemaşinii,pentruadesfacebandacare

ţinealaolaltătreilăzidinlemn,lipiteunadecealaltă.—Lasă-măpemine,spuseGabrielleridicând-opeprima,dincareieşeacolţulunei

pânzedePicasso,reprezentândunchipdestructurat.Lăzile conţineau comorile furate de Archibald în decursul ultimilor douăzeci de

ani. Erau picturile lui preferate, pentru care nu ceruse niciodată răscumpărare:pânzelemiticeale lui Ingres,Matisse,KlimtoriGoya…care încurândaveausă-şiregăseascăloculcuvenitîndiferitemuzeealelumii.Cutitludemoştenire,întimpuldiscuţieideopotrivădureroaseşimântuitoaredin

micul golf Saint Simeon, Archibald îi dăduse fiicei sale adresa secretă unde eraudepozitatetablourile.Înnicidouăminute,dintreidrumuridus-întors,Gabrielledepusesetoateceletrei

lăzilaintrareacelebruluimuzeu.Când se întoarse la maşină, observă că mai rămăsese un tablou, pe jumătate

ascunsînspatelebanchetelor:AutoportretulluiVanGogh,cuprivireahalucinantăapictorului,cubarbaşicoamaluidefoc,careieşeauînevidenţăpefundalulturcoaz.—Poatel-amputeapăstrapeăsta,îndrăzniMartin.—Spercăglumeşti!— Hai! Doar unul! insistă el. În amintirea tatălui tău! Tabloul primei noastre

întâlniridepePontNeuf!

Page 188: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

—Nicinuîncapevorbă!Amalessăfimcinstiţi,atunciaşatrebuiesăfimpânălacapăt!DarMartinnueradispussărenunţe:—Recunoaşteşitucăararătabineînapartamentulnostru!Ardaunaerclasic

salonului.NuamnimiccumobileletaledelaIkea,dar…—Mobilelemelearatăfoartebine,i-oretezăGabrielle.—Mda,depindedeperspectivă.Cuourmăderegret,sehotărîîntr-unsfârşitsărestituiecapodopera.Clătinându-

se,făcularându-iceicâţivapaşipânălamuzeu,pentruadepunelaintraretabloul„Omulcuurecheatăiată”.Apoiseîntoarselamaşină,caredemarăîntrombă.FordulMustangcoborîpeVanNessAvenue,apoiseîntoarsepeLombardStreet.Soarelelarăsăritscăldaoraşulîntr-oluminăintensă,înnuanţetrandafirii,care-şi

schimbatonulde launminut laaltul, învremecevântuldin largaduceadinspresudomireasmămarinăestivală.În depărtare, învăluită într-o ceaţă fină, lăptoasă, se detaşa silueta imensă şi

familiară a Golden Gate, salutată de un concert neîncetat de semnale de ceaţă,emisedeferiboturişivasecupânze.Pentruaajunge lapod,Gabrielleo luăpescurtăturăşiopripebandadreaptă,

exactacoloundeMartinşiArchibaldavuseserăultimullorduel.—Erândultău!spuseea.La fel ca în urmă cu şase luni, Martin trânti portiera şi sări peste gardul de

protecţiecaremărgineapistacicliştilor.Seuităînjoscuostrângeredeinimăşivăzuvalurileînspumatecareseizbeaude

pilonii înfipţizdravănînocean.Cuchipulbiciuitdevânt, fufrapatdemiraculoasaşansăcareiseoferise,aceeadeafiîncăînviaţă.Cuomânăînbuzunar,pipăiafaţetelenetedealediamantuluipecare-lînvârtea

întredegete.—Făunlegământ!îistrigăGabrielle.Scoasepumnuldinbuzunarulhaineişiîldeschiseînbătaievântului.Înpalmalui,

CheiaParadisuluistrăluceaprecumomiedesori.Văzând-osclipindastfel,nuputeaisătemaiîndoieşticăaceastăpiatrăleadusese

numainefericirecelorprinmânacăroratrecuse.Nusepuneaproblemasăopăstreze;nusepuneaproblemasăorestituiegrupului

financiarcăruiaîiaparţineaşicare,dealtminteri,nicinuîndrăznisesăoreclame.Martinaruncăoultimăprivirepreţioaseipietreşi,cutoatăputerea,oazvârliîn

Pacific.„Dinpartea«băieţaşului»!”îşispuseînsinealui,adresându-iunultimgândmut

luiArchibald.Antibes,6iunie2008Montrouge,16martie2009

Page 189: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

Întrenoi

Drumurileniseîncrucişeazădimineaţa,înmetroulşiautobuzelepariziene.Drumurile ni se încrucişează după-amiaza, pe terasele cafenelelor şi pe băncile

grădinilorpublice.Drumurileniseîncrucişeazălasfârşitdesăptămânăşilaînceputdevacanţă,în

vagoaneleTGV-uluioripescauneleîngustealeavioanelor.Drumurile ni se încrucişează adesea şi, câteodată, am norocul de a vă vedea

citindu-mipoveştile,deavăauzivorbinddesprepersonajelemele.Drumurileniseîncrucişeazăînmiiledemesajepecareîmifaceţionoareadeami

letrimiteşipecarelecitescpetoate,fărăexcepţie.Drumurileniseîncrucişeazăînlibrării,întimpullansărilorurmatedesemnarea

deautografe.Câtevacuvinteschimbate,unzâmbet,oprivire:nuenevoiesăspuisausă faci

preamulte.Înţelegşieu,înţelegeţişivoi.Drumurileniseîncrucişeazăşiastaîmifacebine.Pentrucăastaîmistârneştedorinţadeacontinuasăvăspunpoveştilemele.Dorinţadeaperpetuaaceastărelaţiestranieşi frumoasă, înfiripatăde-a lungul

cărţilor.Dorinţa de a prelungi această legătură aparte, pe care articolele din presă sau

emisiuniletelevizatenuvorfiniciodatăînstaresăotraducă.Darnuacestaesteesenţialul.Pentrumine,esenţialestesăvămulţumesc.Săvămulţumesccăîmiaşteptaţipoveştile.Săvămulţumesccăledaţiviaţă.Săvămulţumesccăleîmpărtăşiţi.Pecurând,întredouăpagini…

Guillaume24martie2009

Page 190: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în
Page 191: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

{1} Actriţă, cântăreaţă şi astrolog din Hexagon care a devenit un adevărat simbol al modei, muzicii şiinefabiluluistilfranţuzesc.{2}Fotografşiregizorfrancezcareaimortalizat-opecântăreaţaFrançoiseHardy,alăturidealtevedete,într-uncicludeimaginideveniteemblematicepentrustilulşiculturaanilor1960.{3} Chrétien de Troyes (cea. 1135 – 1185), poet francez, considerat unul dintre primii autori de romanecavalereşti.{4}„Bunătreabă!”(engl.înoriginal).{5}CelebrămelodieatrupeiNirvana.{6}„Pentrucănoapteaeaîndrăgostiţilor/Pentrucănoapteaeanoastră”(engl.înoriginal)–versuridintr-uncântecscrisdePattiSmithşiBruceSpringsteen,apărutîn1978.{7} Réseau Express Régional d’Île de France (RER), sistem feroviar de transport în comun care deserveşteParisulşiîmprejurimile.{8}Habitationàloyermodéré(HLM),„locuinţăcuchiriemodică”,partedintr-unsistemdelocuinţesocialeparţialsubvenţionate,carepotfiînchiriatelaunpreţmaimicdecâtcelalpieţei.{9} Celebru personaj de ficţiune creat de scriitorul francez Maurice Leblanc în 1905, odată cu apariţiaromanuluiArestarealuiArsèneLupin.{10}LeFantômedel’Opéra,romanalscriitoruluifrancezGastonLeroux,apărutîn1910.{11}RobertBroussard (n.1936),comisardepoliţie,apoiprefectalParisului,careaparticipat înanii1970 larezolvareaunorcazuricelebre,printrecares-anumăratşicelalgangsteruluifrancezJacquesMesrine.{12}RogerBorniche (n. 1919), inspector de poliţie şi scriitor francez, celebrupentru că l-aurmărit, după AlDoileaRăzboiMondial,pegangsterulEmileBuisson.{13}Personajeleprincipalealeromanului„Tăcereamieilor”,scrisdeThomasHarrisîn1988.{14}CiclistfrancezcareacâştigatdecincioriTurulFranţei.{15}Jocdecuvinteînlimbafranceză,însemnând„Sarkozyfascistul”.{16}PoreclăsubcareestecunoscutăpoliticianaSégolèneRoyal, contracandidata luiNicolasSarkozy în turuldoialalegerilorprezidenţialedin2007.{17}Ineldevenitemblematic,prezentatdeMaisonCartierîn1925,încadrulExhibitionInternationaledesArtsDécoratifsetIndustrielsModernedelaParis.Celetreiineleîngemănate,dinaurdediferiteculori,semnificăceletreistadiialeiubirii.{18}Upperdeck(engl.înoriginal),„puntesuperioară”.{19}Oldschool(engl.înoriginal),„demodăveche”.{20}Annéesfolles(fr.)sauRoaringTwenties(engl.) estedenumirea subcarea rămas în istorieperioada1920-1929,careaprecedatMareaCriză,oepocădemaximădezvoltareeconomică,efervescenţăculturală,reînnoireartisticăşiculturală.{21}Mişcareartisticăpostimpresionistă,apărutăînParisulsfârşituluidesecolalXIX-leacaoreacţieîmpotrivapicturiiacademice.{22}„DomnuleBăiatRău”(engl.înoriginal).{23}Gama-hidroxi-butirat(GHB),unpsihotropfolositînscopurimedicalesauilegal,cadrog;înaceastăultimăutilizare,estecunoscutsubnumele„drogulviolului”.{24}BrigadedeRépressionduBanditisme(BRB),„Brigadadereprimareabanditismului”.{25}Jean-JacquesSempé(n.1932),celebruilustratorfrancez.{26}Tintin,personajdebandădesenatăcreatdedesenatorulbelgianHergéîn1929.{27}UnuldintrealbumeledebandădesenatăceîlarepetânărulreporterTintindreptpersonajprincipal.{28}Leopolde(Luigi)Fregoli(1867-1936),actor,ventrilocşimuzicianitalianrenumitpentrurapiditateacucareîşischimbacostumele,ajungândsăjoacepesteosutăderoluridiferiteînacelaşispectacol.{29}Sindromdepresivcaracteristicmamelor,dupănaştere,cunoscutşisubdenumirea„depresiepost-partum”.{30}Englishbreakfast(engl.înoriginal),„mic-dejunenglezesc”,masăînmodtradiţionalfoartecopioasă.{31}FilialăagrupuluifrancezLaPoste,specializatăînlivrareadecolete.{32}Unvinvintage(engl.)saumillésimée(fr.)esteobţinutdinstruguriiuneisingurepodgorii,într-unanumitan.{33}Criminal înserie francez, supranumit „BestiaBastiliei”, condamnatpentruucidereaaşapte femei între1991şi1997.{34}Curent almuzicii rock care a luat naştere lamijlocul anilor 1960, în San Francisco; a fost asociat cucontraculturahippy.

Page 192: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

{35} În perioada iulie-decembrie 2008, Franţa a deţinut Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pentru amarcaocazia,TurnulEiffelafostdecoratcusteagulUniuniiEuropeneşiluminatînfiecaresearăînalbastrulcaracteristic.{36}RestaurantulJulesVerne,înprezentdeţinutdemaestrulbucătarderenumemondialAlainDucasse,esteunuldintrecelemaiexclusivistedinParis.{37}Actriţăchineză,cunoscutăpentrucontribuţiaeilafilmelecareserevendicaudelacurentulcontestatar.{38}InternalRevenueService(IRS),serviciuamericanînsărcinatcucolectareataxelorşiimpozitelor.{39}LeTourbillondelavie–„Vârtejulvieţii”,cântecdesemnatderevistaTimedreptunadintrecelemaibunezececoloanesonoredintoatetimpurile.{40} Titlurile unor piese celebre ale trupei franceze de hip-hop Supréme NTM, faimoasă pentru violenţaversurilorcarevizeazăpoliţia.{41}Stupefiantderivatdincocaină.{42}„Cuplăcere!”(engl.înoriginal).{43}Specialităţialegastronomieiitaliene.{44}PiesădeteatruregizatădeDidierLong,adaptatădupăromanulomonimscrisdeRomainGary.{45}„Rămânata”(engl.înoriginal).{46}PanneauHistoiredeParis–micpanoucareprezintăistoriculuneiclădirisaualunuimonumentdinParis.{47}MelodramăamericanăregizatădeJamesGray(2008).{48}Filmpoliţistamerican,regizatdeJamesGray(2007).{49}FilmamericanînregialuiSeanPenn(2007).{50}Apelativjignitor,aproximativ„Domnu’Imbecil”.{51}„Declaraţiapentrudrepturilehomosexualilor”(engl.Înoriginal).{52}BayAreaRapidTranzit(BART),sistemdetransportpublicrapidcareleagăSanFranciscodeorăşeleledinzonaGolfului.{53}„California,păzea,căvin!”(engl.înoriginal).{54}„Maşinăsport,decapotabilă”(engl.înoriginal).{55} „Vara iubirii” (engl. în original), denumire sub care a devenit cunoscută vara anului 1967, cândmii detineridinîntreagalumes-auîntâlnitlaSanFrancisco,proclamândînfaţaîntregiiluminaştereasubculturiihippy.{56} Celebru producător american, care a creat mai multe seriale de televiziune ce aduc în prim-planactivitateapoliţiştilor–CSI:Crimeşiinvestigaţii,Dispăruţifărăurmă,Cusângereceetc.(N.a.){57}VersdinpoemulLesyeuxd’Eisa,alluiLouisAragon.{58}„Staipeloc!Mâinilesus,deasupracapului!”(engl.înoriginal).{59}„Ţinemâinilesus!Mâinilesus!”(engl.înoriginal).{60}Tinerelamodă,celebredoarpentrucăsuntcelebre(engl.înoriginal).{61}„Trecutulnumoareniciodată.Nu-inicimăcartrecut”– WilliamFaulkner,Recviempentruocălugăriţă. (N.a.){62}PierreMichelAudiard(1920-1985),celebruscenaristşiregizorfrancez.{63} Renaud Séchan, zis Renaud (n.1952), autor, compozitor şi interpret francez, celebru în Hexagon şi înlumeafrancofonăpentrumesajulangajatalcântecelorsale.{64}ZazaFournier, „Acordeonista” (n.1986),cântăreaţăfranceză,exponentăanoului valalmuzicii franceze,retro-kitsch.{65}„Doiîndrăgostiţi”(engl.înoriginal).{66}„Lajumătateadrumuluispreiad”(engl.înoriginal).{67}„Camerăderefugiu”(engl.înoriginal).{68}„El”(engl.înoriginal).(N.a.){69} Sloganul folosit în campania prezidenţială din 2008 de actualul preşedinte al Statelor Unite, BarackObama.{70}TitlulunuiromandeDinawMengestu,inspiratdintr-unversalluiDante.(N.a.){71}N’importeoùhorsdumonde,„Oriundeînafaralumii”,poemdeCharlesBaudelaire.(N.a.){72}„Dinaltălume”(engl.înoriginal).

Page 193: GUILLAUME MUSSO CE-AŞ FI EU FĂRĂ TINE? · bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în

{73}„Frumosule”(engl.înoriginal).{74}Epiphyllumoxypetalum,adeseanumită„floareaLunii”,esteoplantăcarenuînfloreştedecâtodatăpean,lacădereanopţii,şiseusucăîndimineaţaurmătoare.(N.a.){75}Biletcareimpuneodatădeplecare,daroferăcălătoruluiposibilitateasăîşialeagădupăbunul săuplacdatadeîntoarcere.(N.a.){76}„Altău,pevecie”(engl.înoriginal).