Grilerezidentiat.ro

I.CARDIOLOGIE

1. Starea de rau, pierderea cunostintei, criza comitiala la adult

Complement simplu:

1. Sincopa se refera la:

a. O criza comitiala

b. O pierdere lunga a cunostintei

c. O pierdere completa a cunostintei

d. O pierdere incompleta a cunostintei

e. Coma

2. Lipotimia se refera la:

a. O pierdere lunga a cunostintei

b. O pierdere completa a cunostintei

c. O pierdere incompleta a cunostintei

d. O criza comitiala

e. Coma

3. Obstacol in ejectia sau umpleea inimii stangi ce poate duce la sincopa/lipotimie este:

a. Hipertensiunea Pulmonara

b. Tamponada

c. Mixomul

d. Tahicardia Ventriculara

e. Stenoza Pulmonara

4. Cauza vasculara de sincopa/lipotimie este:

a. Tamponada

b. Mixomul

c. Sincopa vaso-vagala

d. Disautonomia neurovegetativa

e. Sincopa reflexa la efort

5. Urmatoarea tulburare de ritm poate fi cauza de sincopa/lipotimie:

a. Fibrilatie ventriculara

b. Flutter atrial

c. Fibrilatia atriala cu conducere lenta

d. BAV 2 si 3

e. BSA

1

6. Urmatoarea este cauza cardiaca de sincopa/lipotimie:

a. Hipotensiunea arteriala

b. AIT in teritoriul vertebrobrobazilar

c. Disautonomia neurovegetativa

d. Fibrilatia atriala cu conducere rapida

e. Fibrilatia Ventriculara

7. E cauza Non-Cardiovasculara de sincopa/lipotimie:

a. Mixomul

b. Hipersensibilitate sinocarotidiana

c. Isteria

d. Furtul de artera subclaviculara

e. Hipotensiunea arteriala

8. NU are importanta pentru orientarea diagnosticului de sincopa/lipotimie

a. Caracterul brutal/progresiv

b. Prodromul

c. Durata

d. Faza postcritica prelungita

e. Argumente pentru o cardiopatie de fond

9. Orienteaza diagnosticul catre sincopa vaso-vagala:

a. Caracterul brutal

b. Caracterul progresiv

c. Caracterul complet

d. Caracterul incomplet

e. Absenta anginei

10. Orienteaza diagnosticul sincopei catre cauza neurologica:

a. Pierderea de urina

b. Muscarea limbii

c. Revenirea lenta

d. Revenirea rapida

e. Durata lunga a sincopei

11. Durata pierderii cunostintei:

a. Are valoare diagnostica

b. Nu are valoare diagnostica

c. E subestimata

d. Orienteaza catre sincopa vasovagala

e. Orienteaza catre o cauza neurologica

2

12. Examenul clinic in caz de sincopa cuprinde:

a. Masurarea TA doar in ortostatism

b. Masaj sinocarotidian inaintea altor verificari

c. Bilantul leziunilor in urma caderii

d. Ecografie doppler

e. CT cerebral

13. ECG in diagnosticul sincopei NU:

a. Identifica in mod direct BAV 2 sau 3

b. Identifica in mod indirect semne pentru un BAV paroxistic

c. Identifica CMHD (Sokolov > 35mm, BRS)

d. Identifica un posibil Sd. Brugada

e. Identifica ca mecanism idirect salve de TV

14. Nu se cauta in bilantul biologic pentru o sincopa:

a. Diskaliemie

b. Intoxicatie cu CO

c. Hipercalcemie

d. Hipocalcemie

e. Intoxicatie digitalica

15. NU e indicatie de spitalizare in cazul sincopei:

a. Scurta pierdere a cunostintei de cauza aritmica sau de conducere dovedita sau

suspectata pe anomalii indirecte ECG sau pe prezenta unei cardiopatii subiacente

b. Scurta pierdere a cunostintei de etiologie si mecanisme necunoscute

c. Scurta pierdere a cunostintei care evoca o sincopa vasovagala tipica fara anomalie

ECG

d. Scurta pierdere a cunostintei asociata unor anomalii neurologice

e. Sincopa vasovagala tipica, repetitiva, invalidanta

16. Ecografia cardiaca NU va depista in cazul unei sincope:

a. O cardiopatie ischemica (anomalie de kinetica segmentara)

b. O cardiopatie dilatativa

c. O cardiopatie hipertrofica

d. O cardiopatie de conducere

e. O disfunctie ventriculara stanga

17. In care din urmatoarele NU se recomanda explorare ecografica:

a. Sincopa de cauza si mecanism necunoscut

b. Sincopa asociata cu angina, dispnee si palpitatii

c. Sincopa vasovagala evidenta

3

d. Sincopa din intoxicatia digitalica

e. Sincopa cu debut brutal

18. Urmatoarele teste pot fi utile in detectarea unei cardiopatii subiacente in caz de

sincopa cu exceptia:

a. Test de ischemie

b. Coronarografie

c. Ecocardiografie

d. ECG

e. Tilt-test

19. In cazul in care diagnosticul nu este evident sincopa vasovagala poate fi

diagnosticata prin:

a. Masaj sinocarotidian

b. Inregistrare Holter pe 24 ore

c. Ecografie Doppler a vaselor gatului

d. Explorare electrofiziologica

e. Tilt-test

20. Sincopa vasovagala tipica:

a. Necesita ECG pentru confirmare

b. Necesita Ecocardiografie pentru confirmare

c. Nu necesita nici o explorare

d. Necesita Tilt-test pentru confirmare

e. Necesita Masaj sinocarotidian pentru confirmare

21. Ultimul recurs in diagnosticul sincopei este:

a. Holter 24 ore

b. Holter subcutanat

c. Explorare electrofiziologica

d. Angiografie

e. CT cerebral

Complement Multiplu:

22. Starea de rau se refera la:

a. Sincopa

b. Lipotimie

c. Coma

d. Crize comitiale

e. Drop-atack

4

23. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt tulburari de conducere:

a. Fibrilatie atriala cu conducere foarte rapida (WPW)

b. Torsada varfurilor

c. Disfunctia sinusala

d. BSA

e. BAV 2 si 3

24. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in umplerea sau ejectia inimii

stangi:

a. Stenoza aortica stransa

b. Stenoza pulmonara

c. Tamponada

d. Mixom

e. CMHO

25. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in ejectia sau umplerea inimii

drepte:

a. Tromboza de proteza valvulara mecanica

b. CMHO

c. Tamponada

d. Stenoza pulmonara

e. TEP masiv

26. Urmatoarele tulburari de ritm sunt cauze de sincopa:

a. Tahcardia ventriculara

b. Torsada varfurilor

c. Fibrilatia atriala cu conducere lenta

d. Fibrilatia ventriculara

e. Flutterul atrial

27. Sunt cauze vasculare de lipotimie:

a. Mixom

b. Hipotensiune arteriala

c. Hipertensiune arteriala

d. Disautonomia neurovegetativa

e. Furt de artera subclaviculara

28. NU sunt cauze reflexe de sincopa:

a. Sincopa vaso-vagala

b. Disautonomia neuro-vegetativa

c. Hipersensibilitatea sinocarotidiana

5

d. Sincopa reflexa de efort

e. TEP masiv

29. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in umplerea sau ejectia inimii

stangi CU EXCEPTIA:

a. Mixom

b. Stenoza pulmonara

c. Stenoza aortica stransa

d. Tromboza de valva mecanica

e. Disfunctia sinusala

30. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt tulburari de conducere CU EXCEPTIA:

a. Tahicardie Ventriculara

b. Fibrilatie Ventriculara

c. BSA

d. BAV1

e. Fibrilatie atriala cu conducere rapida (WPW)

31. Sunt cauze vasculare de sincopa CU EXCEPTIA:

a. Disautonomie neuro-vegetativa

b. Sincopa vaso-vagala


d. AIT in teritoriul vertebro-bazilar

e. Hipertensiune pulmonara

32. Sunt cauze neurologice de sincopa CU EXCEPTIA:

a. Epilepsie

b. Vertij

c. AIT in teriotoriul vertebro-bazilar

d. Tulburari de echilibru

e. Drop-attack

33. Sunt cauze Non-Cardio-Vasculare de lipotimie:

a. Disautonomia neuro-vegetativa

b. Isteria

c. Sincopa reflexa de efort

d. Drop-attack

e. Hipersensibilitate Sino-carotidiana

34. Urmatoarele tulburari de ritm NU sunt cauze de sincopa:

a. Fibrilatie atriala cu conducere foarte rapida (WPW)

b. Fibrilatia atriala cu conducere lenta

6

c. Fibrilatia ventriculara

d. Tahicardia ventriculara

e. Torsada varfurilor

35. NU sunt cauze Non-Cardio-Vasculare de sincopa:

a. Disautonomia neuro-vegetativa

b. Drop attack


d. Isterie

e. Mixom

36. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in ejectia sau umplerea inimii

drepte:

a. TEP masiv

b. Hipertensiune pulmonara

c. Hipertensiune arteriala

d. Stenoza pulmonara

e. Stenoza aortica

37. NU sunt cauze neurologice de cadere fara pierdere a cunostintei:

a. Vertij

b. Tulburari de echilibru

c. Isterie

d. Atac de panica

e. Drop-attack

38. Sunt cauze metabolice/toxice de sincopa:

a. Hipoglicemie

b. Hiperglicemie

c. Intoxicatie cu CO

d. Etilism acut

e. Hipercalcemie

39. Sunt cauze psihiatrice de sincopa:

a. Isterie

b. Narcolepsie

c. Atac de panica

d. Drop-attack

e. Catalepsie

40. Orienteaza diagnosticul catre sincopa de origine aritmica/de conducere:

a. Prodroame si semne functionale asociate rare si scurte

7

b. Prodroame si semne functionale asociate stereotipe

c. Caracterul progresiv

d. Caracterul brutal

e. Caracterul complet

41. Au valoare orientativa in diagnosticul sincopei:

a. Caracterul brutal

b. Caracterul lent

c. Caracterul complet

d. Caracterul incomplet

e. Prodromul

42. Orienteaza diagnosticul catre sincopa de origine neurologica:

a. Faza postcritica prelungita

b. Revenirea lenta

c. Muscarea limbii

d. Pierderea de urina

e. Durata lunga a crizei

43. NU orienteaza diagnosticul in cazul sincopei:

a. Caracterul complet

b. Durata lunga

c. Muscarea limbii


e. Revenirea lenta

44. Evoca o sincopa vaso-vagala:

a. Prodroame si semne functionale asociate rare si scurte

b. Prodroame si semne functionale asociate stereotipe

c. Caracterul progresiv

d. Caracterul brutal

e. Caracterul complet

45. Este FALS despre orientarea diagnosticului in functie de durata unei crize de

pierdere a cunostintei:

a. Orienteaza catre sincopa vaso-vagala

b. Orienteaza catre sincopa de origine neurologica

c. Orienteaza catre sincopa de origine metabolica

d. Orienteaza catre sincopa de origine aritmica

e. Nu are valoare diagnostica

8

46. Sunt semne orientative catre diagnosticul de sincopa de cauza neurologica CU

EXCEPTIA:

a. Durata lunga a crizei

b. Caracterul incomplet

c. Muscarea limbii


e. Faza postcritica prelungita

47. Fac parte din examenul clinic:

a. Masurarea TA in orto si clinostatism doar la mana stanga

b. Masajul sinocarotidian de prima intentie

c. Identificarea unei cardiopatii subiacente

d. Bilantul leziunilor traumatice

e. Ecocardiografia

48. Masajul sino-carotidian se face:

a. De prima intentie

b. Doar dupa verificarea absentei suflului carotidian

c. Sub control tensional

d. Sub control ECG

e. Sub control Ecografic

49. NU fac parte din examenul clinic pentru sincopa:

a. Bilantul leziunilor traumatice

b. Ecocardiografie

c. Masajul sinocarotidian

d. Masurarea TA

e. Tilt-Test

50. Masurarea tensiunii arteriale se face:

a. In clinostatism

b. In ortostatism

c. La mana stanga

d. La mana dreapta

e. Dupa verificarea absentei suflului carotidian

51. ECG identifica ca mecanism direct in diagnosticul sincopei:

a. BAV 1

b. BAV 2

c. BAV 3

9

d. BRS

e. Bloc alternant

52. Sunt afectiuni aritmice specifice in diagnosticul ECG al sincopei:

a. Sd. Brugada

b. Sd. QT lung

c. Displazia aritmogena de ventricul drept

d. WPW

e. BAV2/3

53. In diagnosticul ECG al sincopei evoca un BAV paroxistic urmatoarele:

a. BAV 1

b. BAV 2

c. BRS

d. Bloc Alternant

e. Bloc bi/tri fascicular

54. In diagnosticul sincopei ECG poate arata semne de:

a. Cardiopatie ischemica

b. Cardiopatie hipertrofica

c. Cardiopatie dilatativa

d. Cardiopatie infectioasa

e. FE < 45%

55. In diagnosticul sincopei ECG poate identifica ca cauza directa:

a. Disfunctia sinusala

b. BAV 2 si 3

c. Salve TV

d. ESV

e. Bloc alternant

56. In bilantul biologic din diagnosticul lipotimiei se pot cauta:

a. Hipocalcemie

b. Hipercalcemie

c. Alcoolemie

d. Diskaliemie

e. Markeri de necroza miocardica

57. NU se cauta in bilantul biologic din diagnosticul sincopei:

a. Intoxicatie digitalica

b. Hipocalcemie

c. Hipercalcemie

10

d. Diskaliemie

e. Hiposodiemie

58. Se va recurge la spitalizare in urmatoarele cazuri:

a. Orice hipotensiune ortostatica

b. Hipotensiunea ortostatica ce necesita modificari complexe de tratament

c. Scurta pierdere a constintei de etiologie si mecanism necunoscute

d. Scurta pierdere a cunostintei ce evoca o sincopa vasovagala tipica fara anomalii ECG

e. Sincopa vasovagala tipica repetitiva, invalidanta

59. NU necesita spitalizare:

a. Scurta pierdere a cunostintei de etiologie si mecanism necunoscute

b. Scurta pierdere a cunostintei ce evoca o sincopa vasovagala tipica fara anomalii ECG

c. Hipotensiunea ortostatica ce nu necesita modificare complexa a tratamentului

d. Hipotensiunea ortostatica ce necesita modificare complexa a tratamentului

e. Scurta pierdere a cunostintei de cauza neurologica

60. Ecocardiografia poate fi recomandata in diagnosticul sincopei in urmatoarele cazuri:

a. Hipotensiune ortostatica

b. Sincopa de etiologie si mecanism necunoscute

c. Cardiopatie suspecta

d. Sincopa de cauza aritmica suspecta

e. Sincopa vasovagala evidenta

61. In diagnosticul sincopei Ecocardiografia poate evidentia:

a. Anomalii de kinetica segmentara

b. CMD

c. CMH

d. FE < 45%

e. Indice Sokolow > 35mm

62. Sunt explorari de a doua intentie in diagnosticul sincopei:

a. ECG

b. EEG

c. Holter 24h

d. Explorare electrofiziologica

e. Tilt-test

63. Inregistrarea holter 24h pentru diagnosticul sincopei este:

a. Putin eficienta

b. Foarte eficienta

c. Elimina sincopa vasovagala daca e negativ

11

d. Elimina aritmia daca e negativ

e. Nu elimina nici un diagnostic daca e negativ

64. In diagnosticul sincopei sunt explorari neurologice de a doua intentie:

a. Ecografia cardiaca

b. Ecografia vaselor gatului

c. EEG

d. ECG

e. CT cerebral

65. In diagnosticul sincopei suspiciunea de tulburari aritmice sau de conducere

neconfirmata ECG necesita cautarea:

a. Anomaliilor de conducere atriala

b. Anomaliilor de conducere nodala

c. Anomaliilor de conducere hisiana

d. Anomaliilor de conducere infrahisiana

e. Unei vulnerabilitati ventriculare in cursul unei stimulari ventriculare

66. Care din urmatoarele necesita explorari suplimentare:

a. Sincopa de etiologie necunoscuta

b. Sincopa de cauza aritmica dovedita

c. Sincopa de cauza aritmica nedovedita

d. Sincopa vasovagala tipica

e. Sincopa asociata tulburarilor neurologice

67. NU sunt elemente care sa justifice explorarea electrofiziologica in diagnosticul

sincopei:

a. ESV

b. Cardiopatia

c. Anomalii evidente de conducere

d. Anomalii de kinetica

e. Faza critica prelungita

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – c. 2 – c. 3 – c. 4 – d. 5 – b. 6 – d. 7 – c. 8 – c. 9 – b. 10 – c. 11 – b. 12 – c. 13 – e. 14

– d. 15 – c. 16 – d. 17 – c. 18 – e. 19 – e. 20 – c. 21 – b.

Complement Multiplu

22 – a, b. 23 – c, d, e. 24 – a, d, e. 25 – c, d, e. 26 – a, b, e. 27 – b, d, e. 28 – b, c, e. 29

– b, e. 30 – a, b, d, e. 31 – b, d, e. 32 – b, d, e. 33 – b, d. 34 – b, c. 35 – a, c, e. 36 – a, b,

d. 37 – a, b, c, d. 38 – a, c, d. 39 – a, c. 40 – a, d. 41 – a, b, e. 42 – a,b. 43 – a, b, c, d.

12

44 – b, c. 45 – a, b, c, d. 46 – a, b, c, d. 47 – c, d. 48 – b, c, d. 49 – b, e. 50 – a, b, c, d.

51 – b, c. 52 – a, b, c, d. 53 – a, c, d, e. 54 – a, b, c. 55 – a, b, c. 56 – b, c, d, e. 57 – b, e.

58 – b, c, e. 59 – b, c. 60 – b, c, d. 61 – a, b, c, d. 62 – b, c, d, e. 63 – a, e. 64 – b, c, e.

65 – b, c, d, e. 66 – a, b, c, e. 67 – d, e.

2. Hipertensiunea arteriala la adult

Complement simplu:

1. NU este adevarat despre stadializarea HTA:

a. TAs 140-159 corespunde HTA gr 1

b. TAd 100-109 corespunde HTA gr 2

c. TAs 90-99 Corespunde HTA gr 1

d. TAs >180 corespunde HTA gr 3

e. TAd >110 corespunde HTA gr 3

2. Este adevarat despre riscul HTA:

a. Mortalitatea cardio-vasculara globala crescuta de 3 ori

b. Risc AVC crescut de 7 ori

c. Aparitia unei insuficiente cardiace crescuta de 3 ori

d. Aparitia unei coronaropatii crescuta de 4 ori

e. Risc fata de o arteriopatie a arterelor membrelor inferioare si a aortei crescut de 3 ori

3. Care din urmatoarele afirmatii despre diagnosticul HTA este FALSA:

a. HTA necomplicata este total asimptomatica

b. MAPA trezire de 130/80 este HTA

c. Procedura de masurare consta in masurarea presiunii arteriale humerale cu manseta,

cel putin doua masuratori la un minut una de cealalta

d. HTA de halat alb este definita prin HTA la cabinet > 140/90 si MAPA <125/80

e. Se va lua tensiunea si in picioare la pacientii in varsta si diabetici

4. In aprecierea riscului cardio-vascular global al HTA NU sunt considerati factori de risc

cardio-vasculari:

a. Varsta > 50 de ani la femeie

b. Tabagismul oprit de mai putin de 3 ani

c. Varsta de 55 de ani la tatal mort de IM

d. LDL >1,60g/l

e. Consumul de mai mult de 2 pahare de alcool pe zi la femeie

5. Este factor de risc cardio-vascular pentru HTA:

a. Tabagismul oprit de mai putin de 4 ani

13

b. HDL > 1mmol/l

c. AVC precoce < 50 ani

d. IM inainte de 65 ani la mama

e. Varsta > 50 ani la femeie si > 55 ani la barbat

6. NU este semn al afectarii de organ tinta in HTA:

a. HVS

b. Placa carotidiana

c. PWV > 12m/s

d. Microalbuminurie 30-300 mg/zi

e. Clearance creatinina >60 ml/min

7. Este semn clinic de rasunet al HTA CU EXCEPTIA:

a. Infarct miocardic

b. AIT

c. Nefropatie diabetica

d. Proteinurie >250 mg/24h

e. Exsudat retinian

8. Este examinare sistematica in diagnosticul HTA:

a. ECG de repaus

b. ETT

c. Eco-Doppler al arterelor carotide

d. Fund de ochi

e. Glicemie plasmatica postprandiala

9. NU face parte din examinarile recomandate in diagnosticul HTA:

a. Bandeleta urinara

b. Index glezna/brat

c. Fund de ochi

d. Cuantificarea proteinuriei

e. Eco-Doppler al arterelor carotide

10. Urmatoarele sfaturi igieno-dietetice sunt corecte pentru pacientii cu HTA CU

EXCEPTIA:

a. Normalizarea greutatii

b. Diminuarea consumului de ceai

c. Limitarea aporturilor de sare la 5-6 g/zi

d. Activitate fizica regulata

e. Reducerea consumului de lipide nesaturate

14

11. In instituirea tratamentului pentru HTA NU este considerat ca element ce confera risc

crescut:

a. HTA grad 3

b. >2 factori de risc cardio-vascular

c. Afectare paraclinica de organ tinta

d. Diabet

e. Sindrom metabolic

12. Cele 5 clase terapeutice de utilizat in prima intentie sunt CU EXCEPTIA:

a. Diuretice

b. Betablocante

c. IEC

d. Nitrati

e. ARA II

13. Se recurge la multiterapie in tratamentul HTA daca TA tinta nu se atinge in termen

de:

a. 2 saptamani

b. 3 saptamani

c. O luna

d. O luna si 2 saptamani

e. Doua luni

14. In HTA cu insuficienta cardiaca se vor prescrie urmatoarele CU EXCEPTIA:

a. ARA II

b. Betablocante ala IC

c. Inhibitori calcici

d. Diuretice tiazidice

e. Antialdosteronice

15. In HTA dupa infarct miocardic NU se prescrie:

a. IEC

b. ARA II daca nu tolereaza IEC

c. Betablocante

d. Antialdosteronice

e. Diuretice tiazidice

16. Subiectului varstinic cu HTA va fi tratat cu:

a. Diuretice tiazidice

b. Antialdosteronice

c. Betcblocante

15

d. Anticalcice

e. IEC

17. Subiectul cu diabet insulinodependent si HTA va fi tratat cu:


b. IEC

c. Anticalcice

d. Betablocante


18. HTA rezistenta este:

a. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un

diuretic tiazidic

b. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un

diuretic antialdosteronic

c. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv de tip tripla

terapie: antialdosteronic + IEC + betablocant

d. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un

IEC

e. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un

ARA II

19. Urmatoarele pot fi cauze de HTA rezistenta CU EXCEPTIA:

a. HTA secundara elucidata

b. Nerespectarea tratamentului

c. Nerespectarea regulilor igieno-dietetice

d. Suprasarcina volemica

e. Apnee in somn

20. HTA secundara NU va fi suspectata in urmatorul caz:

a. HTA la subiectul tanar

b. HTA la subiectul varstnic

c. HTA rezistenta

d. HTA cu aparitie rapida

e. HTA cu agravare rapida

21. HTA secundara iatrogena poate fi indusa de urmatoarele CU EXCEPTIA:

a. Vasoconstrictoare nazale

b. AINS

c. Corticoizi

16

d. Estroprogestative

e. Cefalosporine

22. Care nefropatie nu determina HTA secundara:

a. Glomerulonefrite acute

b. Glomerulonefrite cronice

c. Nefropatii interstitiale acute

d. Nefropatii interstitiale cronice

e. Hipoplazie renala unilaterala

23. NU este element al mecanismului HTA renovasculare:

a. Stenoza stransa de artera renala unilaterala

b. Stenoza stransa de artera renala bilaterala

c. Activarea secretiei de renina

d. Activarea secretiei de angiotensina

e. Scaderea nivelului aldosteronului

24. Este adevarat despre HTA renovasculara CU EXCEPTIA:

a. Hiperkaliemia datorata aldosteronului este semn evocator

b. EPA “flash” repetitiv este semn evocator

c. Tratamentul de electie este angioplastia

d. Confirmarea responsabilitatii stenozei pentru HTA se face scintigrafic

e. Fibrodisplazia este cauza in general la femei tinere

25. NU este adevarat despre feocromocitom:

a. Benign in 90% din cazuri

b. Secreta catecolamine

c. Evocatoare este triada: cefalee-tremor-palpitatii cu “flush” cutanat in puseul de HTA

d. Tratamentul este chirurgical

e. Confirmarea se face prin dozarea metanefrinelor urinare pe 24h

26. Este adevarat despre hiperaldosteronismul primar:

a. Eliminarea de potasiu este masiva

b. Creste secretia de renina

c. Acidoza metabolica este evocatoare

d. Cauza este de obicei o hipoplazie bilaterala a suprarenalelor

e. Dozarile de renina-aldosteron se fac la distanta de orice tratament interferent (IEC,

diuretice) cu exceptia IRA II

27. Este FALS despre hipercorticism:

a. Cortizolul crescut stimuleaza secretia de renina

b. Boala Cushing este o cauza

17

c. Cushing paraneoplazic nu este cauza

d. Obezitatea este semn evocator

e. Miastenia este semn evocator

28. NU este cauza de HTA secundara:

a. Acromegalia

b. Coarctatia de aorta

c. Hipercalcemia

d. Hipotiroidism

e. Tumori carcinoide

29. Este element comun intre puseul hipertensiv si HTA maligna:

a. Reprezinta cresterea TAs > 180 si TAd > 110

b. Apar de obicei la pacienti normotensivi

c. Sunt insotite de suferinta viscerala

d. Sunt urgente hipertensive

e. Sunt insotite de retinopatie severa

30. Sunt investigatii in evaluarea pacientului in puseu hipertensiv CU EXCEPTIA:

a. Aprecierea starii de hidratare

b. Identificarea unei cauze ca efectul de rebound

c. Identificarea unei HTA secundare

d. Enzime cardiace

e. Fund de ochi in urgenta pentru toti pacientii

31. NU caracterizeaza tratamentul puseului hipertensiv:

a. Hidratare abundenta

b. Diminuarea rapida a presiunii arteriale in absenta criteriilor de malignitate

c. Se prefera inhibitori calclici intravenosi pe seringa electrica

d. Regim desodat

e. Se administreaza diuretice doar in EPA

Complement multiplu

32. Sunt date caracteritice definitiei HTA:

a. TAs > 130 mmHg

b. TAs > 135 mmHg

c. TAs > 140 mmHg

d. TAd > 90 mmHg

e. TAd > 100 mmHg

33. Urmatoarele valori corespund stadiilor HTA:

a. TAs > 170 mmHg in HTA gradul III

18

b. TAd 100-109 in HTA gradul II

c. TAs 140-159 in HTA gradul I

d. TAd > 110 mmHg in HTA gradul III

e. TAs 160-179 mmHg in HTA gradul II

34. Este FALS despre HTA ca factor de risc:

a. Creste mortalitatea cardio-vasculara globala de 2 ori

b. Creste riscul de AVC de 6 ori

c. Creste riscul aparitiei unei insuficiente cardiace de 3 ori

d. Creste riscul aparitiei unei coronaropatii de 3 ori

e. Creste riscul de aparitie a unei arteriopatii a arterelor membrelor inferioare si aortei de

2 ori

35. Sunt afirmatii FALSE despre HTA:

a. HTA este esentiala in 90% din cazuri

b. HTA necomplicata este total asimptomatica

c. Atat TAs cat si TAd sunt factori de risc cardio-vasculari independenti

d. Pulsul presiunii nu este factor de risc

e. Nu exista relatie graduala intre valorile TA si gravitatea riscului

36. Referitor la diagnosticul HTA este adevarat:

a. Se fac doua masuratori la 30 de secunde una fata de cealalta

b. Manseta trebuie sa fie adaptata morfologiei pacientului

c. Subiectul trebuie sa fie asezat, linistit de cel putin 10 minute

d. Subiectul trebuie sa nu fi fumat in ultimele 15 minute

e. Se va avea in vedere masurarea in picioare la diabetici

37. Urmatoarele definitii sunt adevarate:

a. HTA automasurata = 135/85 mmHg

b. MAPA trezire = 130/80 mmHg

c. MAPA somn = 120/70 mmHg

d. MAPA 24h = 135/85 mmHg

e. HTA de halat alb >140/90 mmHg

38. Sunt considerati ca factori de risc cardio-vascular:

a. Varsta > 60 ani la femeie

b. Tabagismul oprit de mai putin de 3 ani

c. Diabet

d. LDL < 1,60 g/l

e. HDL > 1 mmol/l

19

39. Sunt parametri de luat in considerare in managementul pacientului hipertensiv:

a. Existenta unui sindrom metabolic

b. Existenta angorului in ultimele 2 luni

c. Sedentaritatea

d. Existenta dispneei de efort

e. Consumul excesiv de alcool

40. Sunt semne clinice de rasunet ale HTA:

a. Angor

b. AIT

c. Proteinurie

d. Edem gambier

e. Nefropatie diabetica

41. Sunt semne paraclinice de rasunet ale HTA:

a. HVS

b. PWV > 12 m/s

c. Clearance creatinina > 60 ml/min

d. Microalbuminurie 30-300 mg/zi

e. Grosimea intima-medie > 0,6 mm

42. Sunt examinari sistematice in diagnosticul HTA:

a. Acid uric seric

b. Microalbuminurie

c. Bandeleta urinara

d. Fund de ochi


43. Sunt examinari recomandate in diagnosticul HTA:

a. Estimarea debitului de filtrare glomerulara

b. Kaliemie fara garou

c. Microalbuminurie

d. Viteza undei de puls


44. NU fac parte din sfaturile igieno-dietetice in tratamentul HTA:

a. Diminuarea consumului de ceai

b. Limitarea aporturilor de sare (4-5 g/zi)

c. Activitate fizica regulata

d. Reducerea consumului de lipide nesaturate

e. Favorizarea respectarii tratamentului

20

45. Este adevarat despre tratamentul HTA:

a. Debuteaza in caz de persistenta a TA crescuta la 3-6 luni de respectare riguroasa a

regulilor igieno dietetice

b. Debuteaza din start in caz de risc cardio-vascular crescut

c. Poate debuta cu monoterape sau biterapie

d. Este important sa nu se recurga la linia a doua de terapie in primul an chiar daca TA

nu este scazuta foarte eficient

e. Sunt privilegiate medicamentele in doua prize, dimineata si seara, pentru a creste

complianta terapeutica

46. Sunt medicamente de prima intentie in tratamentul HTA:

a. Diuretice

b. Betablocante

c. IEC

d. Alfablocante

e. ARA II

47. In HTA esentiala necomplicata NU se recomanda:


b. IEC

c. Antialdosteronice

d. ARA II

e. Betablocante

48. In HTA cu DID se recomanda:

a. IEC

b. Betablocante

c. ARA II daca nu sunt tolerati IEC


e. Inhibitori calcici

49. In HTA cu DNID NU se recomanda:

a. ARA II

b. IEC

c. Diuretice tiazidice


e. Betablocante

50. In HTA cu HVS se recomanda:

a. ARA II

b. IEC

21

c. Diuretice tiazidice

d. Betablocante


51. In HTA cu Insuficienta cardiaca se recomanda:

a. IEC

b. Diuretice tiazidice

c. Betablocante ale IC



52. In HTA la coronarieni cronici NU se recomanda:

a. ARA II

b. IEC

c. Betablocante

d. Anticalcice bradicardizante


53. In HTA dupa infarct miocardic NU se recomanda:

a. IEC

b. Diuretice tiazidice

c. Antialdosteronice

d. Betablocante


54. In HTA cu ACOMI NU se recomanda:

a. IEC

b. ARA II

c. Anticalcice

d. Metildopa

e. Betablocante

55. In HTA cu antecedente de AVC sau AIT se recomanda:

a. Anticalcice

b. IEC

c. ARA II



56. In HTA cu Insuficienta renala se recomanda:

a. IEC

b. ARA II

22

c. Anticalcice



57. In HTA din sarcina se recomanda:

a. Inhibitori calcici

b. Betablocante

c. IEC


e. Metildopa

58. In HTA cu sindrom metabolic NU se recomanda:


b. IEC

c. ARA II

d. Anticalcice


59. In HTA la subiectul tanar se recomanda:

a. Betablocante

b. IEC

c. ARA II

d. Diuretice

e. Anticalcice

60. In HTA la varstnic NU se recomanda:

a. IEC

b. ARA II

c. Anticalcice


e. Betablocante

61. In HTA la subiectii de rasa neagra se recomanda:


b. Antialdosteronice


d. Betablocante

e. ARA II

62. Este adevarat despre HTA rezistenta:

a. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic asociat cu terapie

antihipertensiva dintre care un diuretic tiazidic

23

b. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic asociat cu terapie

antihipertensiva dintre care un diuretic antialdosteronic

c. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic asociat cu terapie

antihipertensiva dintre care un diuretic de ansa

d. Se poate datora unei suprasarcini volemice

e. Apare in caz de apnee in somn

63. HTA secundara se va avea in vedere in urmatoarele situatii:

a. HTA la tanar

b. HTA insotita de sindrom metabolic

c. HTA rezistenta

d. HTA maligna

e. HTA cu agravare rapida

64. HTA iatrogena se poate datora:

a. Simpatoliticelor

b. AINS

c. Corticoizi

d. Estroprogestative

e. Cefalosporine

65. HTA de cauza toxica se poate datora:

a. Alcoolului

b. Marijuanei

c. Cocainei

d. Amfetaminelor

e. Heroinei

66. Urmatoarele nefropatii pot determina HTA secundara:

a. Glomerulonefrite acute

b. Glomerulonefrite cronice

c. Nefropatii interstitiale acute

d. Nefropatii interstitiale cronice

e. Tuberculoza renala

67. NU caracterizeaza HTA renovasculara:

a. Disectia posttraumatica este o cauza rara

b. EPA “flash” repetitiv este semn evocator

c. Evocator este hiperaldosteronismul cu renina scazuta

d. Confirmarea stenozei se obtine ideal prin Angio-CT

e. Daca stenoza este bilaterala functia renala se agraveaza dupa IEC

24

68. Este adevarat despre HTA din feocromocitom:

a. Explorarea se face prin scintigrafie cu MIBG

b. Tratamentul este chirurgical sub alfa si betablocante

c. Evocatoare este triada: cefalee-tremor-palpitatii cu “flush” cutanat in puseul de HTA

d. Feocromocitomul este o tumora cromatofina

e. Feocromocitomul este benign in 90% din cazuri

69. Este adevarat despre mecanismul hiperaldosteronismului primar:

a. Creste productia de aldosteron

b. Creste absorbtia de glicirzina

c. Creste reabsorbtia de sodiu la nivelul TCP

d. Eliminare masiva de potasiu

e. Natremia ramane normala

70. Este adevarat despre hiperaldosteronismul primar:

a. Este caracteristic hiperaldosteronismul cu renina scazuta

b. Este caracteristic hiperaldosteronismul cu renina crescuta

c. Este evocatoare hipokaliemia severa

d. Este evocatoare alcaloza metabolica

e. Este evocatoare kaliureza importanta

71. NU este adevarat despre HTA secundara hipercorticismului:

a. Secretia de cortizol inhiba secretia de renina

b. Boala Cushing este o cauza

c. Cushing paraneolpazic este o cauza

d. Obezitatea nu este evocatoare

e. Vergeturile sunt evocatoare

72. Urmatoarele sunt cauze de HTA secundara:

a. Acromegalia

b. Gigantismul

c. Hiperparatiroidia

d. Coarctatia de aorta

e. Tetralogia Fallot

73. Este adevarat despre HTA maligna:

a. TAs > 180 mmHg

b. TAd > 100 mmHg

c. Apare la pacient normotensiv

d. Insotita de suferinta viscerala

e. Insotita de retinopatie severa

25

74. Este FALS despre evaluarea pacientului in puseu hipertensiv:

a. Aprecierea starii de hidratare

b. Efectul de rebound nu poate cauza puseu hipertensiv

c. Fund de ochi in urgenta la toti pacientii

d. Se vor face enzimele cardiace

e. Se va face un bilant hepatic complet

75. Este adevarat despre tratamentul puseului hipertensiv:

a. Spitalizare in caz de HTA maligna

b. In absenta criteriilor de malignitate se va diminua rapid TA

c. De prima intentie sunt inhibitorii calcici intravenosi pe seringa electrica

d. De a doua intentie sunt derivatii nitrati si alfablocante

e. Diureticele sunt recomandate cu exceptia EPA deoarece pacientii pot dezvolta

hipovolemie

76. Sunt catalogate ca urgente hipertensive urmatoarele:

a. Eclampsia

b. IRA prin nefroangioscleroza maligna

c. Distructie renala unilaterala prin hidronefroza

d. Microangiopatie trombotica cu anemie hemolitica

e. Retinopatie severa

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – C. 2 – B. 3 – B. 4 – A. 5 – D. 6 – E. 7 – D. 8 – A. 9 – A. 10 – E. 11 – B. 12 – D. 13 –

C. 14 – C. 15 – E. 16 – D. 17 – B. 18 – A. 19 – A. 20 – B. 21 – E. 22 – C. 23 – E. 24 – A.

25 – C. 26 – A. 27 – C. 28 – D. 29 – A. 30 – E. 31 – B.

Complement multiplu:

32 – C, D. 33 – B, C, D, E. 34 – B, C. 35 – D, E. 36 – B, D, E. 37 – A, C, E. 38 – A, B, C.

39 – A, C, E. 40 – A, B, C, E. 41 – A, B, D. 42 – A, C. 43 – C, D, E. 44 – B, D. 45 – A, B,

C. 46 – A, B, C, E. 47 – B, C, D, E. 48 – A, C. 49 – C, D, E. 50 – A, C. 51 – A, B, C, D. 52

– A, B, E. 53 – B, E. 54 – A, B, D, E. 55 – B, D. 56 – A, B. 57 – A, B, E. 58 – A, E. 59 – A,

B, D. 60 – A, B, D, E. 61 – A, C. 62 – A, D, E. 63 – A, C, D, E. 64 – B, C, D. 65 – A, C, D.

66 – A, B, D, E. 67 – C, D. 68 – A, B, D, E. 69 – A, D, E. 70 – A, C, D, E. 71 – A, D. 72 –

A, C, D. 73 – A, D, E. 74 – B, C. 75 – A, C, D. 76 – A, B, D, E.

26

3. Durerea toracica acuta si cronica

Complement simplu:

1. In diagnosticul durerii toracice trebuie eliminate urmatoarele CU EXCEPTIA:

a. Sindrom coronarian acut

b. Embolie pulmonara

c. Disectie aortica

d. Endocardita

e. Pneumotorax

2. Urmatoarele caracteristici ale durerii toracice sugereaza angor CU EXCEPTIA:

a. Tip constrictiv

b. Durata de cateva minute

c. Mod de aparitie legat de effort

d. Sediul cervical

e. Iradieri intermitente din epigastru in gat

3. Urmatoarea afirmatie este adevarata despre caracteristicile durerii toracicie:

a. Durerea sfasaietoare sugereaza pericardita

b. Durata foarte rapida sugereaza angor instabil

c. Iradierea in falci sugereaza reflux

d. Activarea la palpare sugereaza angor

e. Calmarea foarte rapida la trinitrina sugereaza spasm esofagian

4. Anamneza trebuie sa orienteze diagnosticul catre urmatoarele CU EXCEPTIA:

a. Durere anginoasa

b. Durere pericardica

c. Durere pleurala

d. Durere intestinala

e. Durere atipica

5. Sunt semne cardiovasculare asociate durerii toracice CU EXCEPTIA:

a. Dispnee

b. Palpitatii

c. Lipotimie

d. Edem unilateral al membrelor inferioare

e. Claudicatie a membrelor inferioare

6. In diagnosticul durerii toracice febra NU sugereaza:

a. Pericardita

b. Infarct

27

c. Pneumopatie

d. Flebita

e. Pleurezie

7. In durerea toracica alterarea starii generale sugereaza urmatoarele CU EXCEPTIA:

a. Tumora rahidiana

b. Tumora timica

c. Tumora pleurala

d. Tumora bronho-pulmonara

e. Tumora ORL

8. In durerea toracica urmatoarele semne cardio-vasculare sugereaza infarctul CU

EXCEPTIA:

a. Puls paradoxal

b. Soc cardiogen

c. Numai Insufucienta cardiaca dreapta

d. Abolirea pulsului periferic

e. Suflu de insuficienta mitrala

9. In durerea toracica detresa respiratorie sugereaza urmatoarele cauze CU EXCEPTIA:

a. Embolie pulmonara

b. Pneumotorax compresiv

c. Pericardita cu tamponada

d. Pneumopatie hipoxemianta

e. EPA din infarct

10. Urmatoarea derivatie NU se practica in ECG cu 18 derivatii din durerea toracica:

a. V8

b. V9

c. V10

d. VE

e. V4R

11. Urmatoarea afirmatie despre ECG in durerea toracica este FALSA:

a. Se face in 18 derivatii

b. Se repeta dupa testul cu trinitrina

c. Va fi comparat daca este posibil cu un traseu de referinta

d. O ECG precritica normala elimina o durere de origine coronariana

e. Diskaliemia determina un traseu dificil de interpretat

12. In durerea toracica urmatoarele semne ECG sunt caracteristice infarctului pe cale de

constituire CU EXCEPTIA:

28

a. Semn in oglinda

b. Subdenivelare focalizata la un teritoriu vascular

c. Subdenivelare concava in sus

d. Evolutie spre unda Q

e. Subdenivelare a ST rezistenta la trinitrina

13. NU este caracteristic pe ECG pericarditei acute in durerea toracica:

a. Subdenivelare difuza

b. Supradenivelare concava in sus

c. Fara evolutie spre unda Q

d. Subdenivelare a PQ

e. Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina

14. Prima etiologie de evocat in prezenta unei subdenivelari ST la pacientul cu durere

toracica este:

a. Oglinda unei subdenivelari

b. Angor instabil cu leziunie percritica

c. Tulburari metabolice

d. WPW

e. Hipertrofie ventriculara

15. Este adevarat despre indicatorii de necroza miocardica in diagnosticul durerii

toracice:

a. Mioglobina negativa elimina intotdeauna diagnosticul de infarct miocardic

b. Pentru a elimina diagnosticul de infarct in urma dozarii troponinei I negativa durerea

trebuie sa depaseasca 15 minute

c. Recoltarea mioglobinei si troponinei I se face dupa 6 ore

d. Mioglobina creste in embolia pulmonara

e. Troponina nu creste in anemie acuta

16. O crestere a troponinei poate fi observata in urmatoarele situatii CU EXCEPTIA:

a. Anemie cronica

b. Miopericardita virala

c. Tahicardie extrema

d. Bradicardie extrema

e. Soc

17. Dintre analizele sistematice sugerate in functie de caz in durerea toracica NU este se

recomanda:

a. Bilant hemostaza si discreazie

b. CRP

29

c. Bilant bacteriologic

d. Ionograma

e. Cuantificarea proteinuriei

18. In durerea toracica radiografia toracica NU poate diagnostica:

a. Pneumoperitoneu

b. Litiaza veziculara

c. Sindrom alveolo-interstitial

d. Nivele hidroaerice digestive

e. Cardiomegalie

19. Urmatoarea afirmatie despre disectia aortica este adevarata:

a. Va fi suspectata in sindromul Marfan

b. Se confirma prin CT de urgenta

c. Administrare imediata de anticoagulante

d. Chirurgie de urgenta in disectiile de tip B intrucat rata de mortalitate spontana e de 1%

pe ora

e. Hipoxia datorata disectiei se manifesta prin subdenivelare ST pe ECG

20. In durerea toracica NU este adevarat despre embolia pulmonara:

a. Diagnosticul este sprijinit de ECG

b. Anticoagularea este contraindicata

c. Confirmarea emboliei se face prin angioscanner

d. Confirmarea trombozei venoase profunde se face prin Eco-Doppler

e. In caz de soc hemodinamic pacientul are indicatie de fibrinoliza

21. In cazul durerii toracice de origine digestiva se vor avea in vedere si, CU EXCEPTIA:

a. Colica hepatica

b. Abcesul subfrenic

c. Pielonefrita

d. Pancreatita cronica

e. Colopatia functionala

22. NU determina durere toracica de tip parietal:

a. Sindrom Tietze

b. Hernie discala

c. Tasare vertebrala

d. Leziune vertebrala lombara

e. Tumora vertebrala

30


23. Diagnosticele care pun in joc prognosticul vital la pacientii cu durere toracica sunt:

a. Sindroame coronariene acute

b. Edemul pulmonar

c. Disectia aortica

d. Endocardita

e. Pneumotorax

24. Urmatoarele afirmatii despre caracteristicile durerii toracice sunt adevarate:

a. Durerea constrictiva sugereaza pericardita

b. Durerea de cateva minute sugereaza angor stabil

c. Durerea de cateva minute sugereaza angor instabil

d. Durerea postprandiala sugereaza durere functionala

e. Durerea cervicala sugereaza o durere digestiva

25. Urmatoarele afirmatii despre caracteristicile durerii toracice sunt FALSE:

a. Iradierea la membrele superioare sugereaza angor

b. Iradierea de la epigastru la gat sugereaza reflux

c. Durerea calmata foarte rapid la trinitrina sugereaza spasm esofagian

d. Durerea crescuta in tuse sugereaza durere parietala

e. Durerea care dureaza mai multe zile nu sugereaza infarct

26. Din semnele asociate durerii toracice urmatoarele sunt generale:

a. Astenie

b. Sincopa

c. Lipotimie

d. Anorexie

e. Disfagie

27. In durerea toracica febra poate sugera:

a. Embolie pulmonara

b. Sindrom Marfan

c. Infarct

d. Spondiloiscita

e. Pleurezie

28. Sunt afirmatii FALSE despre semnele cardio-vasculare in durerea toracica:

a. Pulsul paradoxal sugereaza tamponada

b. Socul cardiogen sugereaza embolie cerebrala

c. Insuficienta cardiaca dreapta singura sugereaza tamponada

31

d. Asimetria tensionala sugereaza coarctatie de aorta

e. Suflul de insuficienta mitrala sugereaza infarct

29. Este adevarat despre examenul ECG in durerea toracica:

a. Se face in 18 derivatii

b. Este dificil de interpretat in caz de BRD

c. O ECG percritica normala nu elimina o durere coronariana

d. Va fi comparat daca se poate cu un traseu de referinta

e. Se repeta dupa testul cu trinitrina

30. Urmatoarele derivatii NU sunt folosite in ECG din durerea toracica:

a. V8

b. V9

c. V10

d. VE

e. VT

31. Este adevarat despre infarctul pe cale de constituire:

a. Semnul in oglinda este patognomonic

b. Supradenivelare focalizata la un teritoriu vascular

c. Supradenivelare convexa in sus

d. Evolutie spre unda Q si regresia segmentului ST

e. Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina

32. Este fals despre aspectul ECG al pericarditei acute:

a. Subdenivelare difuza

b. Supradenivelare concava in sus

c. Cu evolutie spre unda Q, mai ales miopericardita

d. Microvoltaj

e. Supradenivelarea ST cedeaza la trinitrina

33. Este adevarat despre aspectul ECG al spasmului Prinzmetal:

a. Supradenivelare focalizata la un teritoriu vascular

b. Supradenivelare giganta

c. Supradenivelare concava in sus

d. Supradenivelare cu unde T gigante

e. Supradenivelare a ST corectata cu trinitrina

34. NU caracterizeaza aspectul ECG al anevrismului ventricular stang:

a. Supradenivelare moderata

b. Supradenivelare evolutiva

c. Supradenivelare asociata undei Q

32

d. Cel mai frecvent in V2 V3 V4

e. Supradenivelare corectata cu trinitrina

35. Este adevarat despre aspectul ECG in sindromul de repolarizare precoce:

a. Supradenivelare moderata

b. Supradenivelare fixa

c. Supradenivelare a punctului J

d. Cel mai frecvent in V1 V2 V3

e. Apare mai frecvent la subiecti de rasa alba

36. Urmatoarele pot fi cauze de tulburari de repolarizare secundara:

a. WPW

b. Hipertrofie ventriculara

c. Sindrom Brugada

d. Bloc de ramura

e. Hemibloc

37. Este adevarat despre indicatorii de necroza miocardica in diagnosticul durerii

toracice:

a. Cresterea troponinei este intotdeauna semn de necroza miocardica

b. Troponina poate creste in embolie pulmonara

c. Recoltarea mioglobinei se face dupa 6 ore de la inceputul durerii

d. O durere permanenta de 20 de minute este suficienta pentru a produce necroza

miocardica

e. Troponina I negativa elimina intotdeauna diagnosticul de infarct miocardic

38. Troponina poate fi crescuta in:

a. Anemie cronica

b. Hipoxemie acuta

c. Soc

d. Tahicardie extrema

e. Bradicardie extrema

39. Este adevarat despre D-Dimeri:

a. Sunt foarte sensibili

b. Sunt foarte specifici

c. Se recomanda in suspiciunea de flebita

d. Se recomanda in suspiciunea de embolie pulmonara

e. Au numeroase rezultate fals-pozitive

40. Ecografia cardiaca in diagnosticul durerii toracice:

a. Transtoracica se foloseste in diagnosticul patologiei pericardice

33

b. Doppler-Trranstoracica se foloseste in diagnosticul aortei descendente

c. Poate aprecia cinetica segmentara

d. Poate aprecia cinetica globala

e. Nu se foloseste in urgenta

41. Sunt afirmatii FALSE despre disectia aortica:

a. E suspectata daca ECG precritic e normal

b. Diagnosticul se va confirma prin angioscanner

c. Anticoagulantele se vor administra rapid pentru a evita formarea de trombi la nivelul

disectiei

d. Tipul A se trareaza chirurgical

e. Tipul B se trateaza medical si/sau endovascular

42. NU este adevarat despre embolia pulmonara:

a. Diagnosticul este sprijinit de ECG

b. Anticoagularea este contraindicata

c. Niciodata nu se va face fibrinoliza daca pacientul este in soc hemodinamic

d. Cliseul pulmonar si D-Dimerii sustin diagnosticul

e. Embolia se confirma prin scintigrafie pulmonara

43. In caz de dureri toracice de origine digestiva se pot suspecta:

a. Iradiere de la o pielonefrita

b. Iradiere de la o pancreatita acuta

c. Reflux gastro-esofagian

d. Diskinezie biliara

e. Spasm esofagian

44. NU determina dureri toracice parietale:

a. Hernia discala

b. Leziunea vertebrala ventrala

c. Abcesul subfrenic

d. Sindrom Tietze

e. Tasare vertebrala

45. Este adevarat despre durerile toracice functionale:

a. Sunt datorate iradierilor din alte afectiuni

b. Include durerea pleurala

c. Include precordialgia submamara pongitiva

d. Frecvente la femeia tanara, neurotonica

e. Frecvente la pacientii cu prolaps valvular mitral

34

46. Urmatoarele afirmatii despre atitudinea fata de pacientii cu durere toracica sunt

adevarate:

a. Orice durere anginoasa tipica va fi spitalizata cu exceptia coronarianului stabil cu ECG

si enzime normale

b. Orice durere anginoasa chiar si atipica se va spitaliza daca exista anomalii minime ale

ECG

c. Nu se vor spitaliza pacientii care se prezinta cu simptomatologie de efort si modificari

ECG minime

d. Orice durere anginoasa tipica trebuie spitalizata

e. Daca exista semne evocatoare disectia aortica trebuie investigata in cel mai scurt timp

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – D. 2 – E. 3 – E. 4 – D. 5 – A. 6 – D. 7 – B. 8 – D. 9 – C. 10 – C. 11 – D. 12 – C. 13 –

A. 14. – B. 15 – C. 16 – A. 17 – E. 18 – D. 19 – A. 20 – B. 21 – D. 22 – D.


23 – A, C, E. 24 – A, B, C. 25 – D, E. 26 – A, D. 27 – A, C, D, E. 28 – B, D. 29 – A, D, E.

30 – C, E. 31 – A, D. 32 – C, E. 33 – A, B, D, E. 34 – B, E. 35 – A, B, C. 36 – A, B, C, D.

37 – B, C. 38 – B, C, D, E. 39 – A, C, D, E. 40 – A, C, D. 41 – A, C. 42 – B, C. 43 – A, B,

C, E. 44 – B, C. 45 – C, D, E. 46 – A, B, E.

4. Angina pectorala si infarctul miocardic

Complement simplu:

1. Caracterizeaza angorul stabil:

a. Leziuni coronare ce produc ischemie stabila ireversibila

b. MVO2 depinde de legea Laplace

c. Ischemia determina trecerea de la anaerobioza la aerobioza

d. Angorul stabil nu determina modificari ECG

e. In cazuri rare poate evolua cu stagnarea leziunilor

2. NU este etiologie pentru angina pectorala:

a. Sifilis

b. Takayashu

c. Cardiomiopatie hipertrofica obstructiva

d. Cardiopatie dilatativa

e. Spasm coronarian

3. Este FALS despre anamneza pacientului cu angina:

a. Durerea anginoasa este tipic de effort

35

b. Deseori spontana cu exceptia sd Prinzmetal

c. Este calmata foarte rapid de trinitrina

d. Migrenele si sd Raynaud sugereaza angina spastica

e. Se va estima nivelul de efort corespunzator pragului anginos

4. NU este simptomatologie in favoarea unei afectari ateroscleroase difuze:

a. Claudicatie

b. Impotenta

c. Scaderea pilozitatii la nivelul extremitatilor

d. Episoade de AVC

e. Episoade de AIT

5. Este adevarat despre strategia diagnostica in angina pectorala:

a. ECG este intotdeauna normal in afara crizelor

b. Ecografia cardiaca transtoracica diagnosticheaza mai ales o disfunctie ventriculara

dreapta

c. Diagnosticul este inainte de toate clinic

d. Bilantul factorilor de risc este recomandat dar dispensabil

e. Daca este posibil se va efectua un RMN cu dopamina ca test de ischemie

6. Este FALS despre testul de ischemie:

a. Este diagnostic in caz de durere atipica

b. Este de evaluare pentru a aprecia eficacitatea tratamentelor instituite

c. FMT = 220 – varsta

d. Infarctul miocardic mai vechi de 5 zile este contraindicatie pentru test

e. Subdenivelarea ST descendenta sau orizontala de maxim 2mm se inscrie in parametri

normali

7. Este adevarat despre scintigrafia de efort:

a. Efortul nu este realizabil

b. Nu are valoare localizatoare

c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal

d. Sensibilitate medie

e. Specificitate buna

8. Clasic, NU este indicatie de coronarografie:

a. Angor atipic

b. Angor jenant

c. Angor refractar la tratament medical

d. Disfunctie ventriculara stanga

e. Diagnostic indoielnic in ciuda testului de ischemie

36

9. Este caracteristic sindromului Prinzmetal CU EXCEPTIA:

a. Angor de repaus mai ales nocturn

b. Angor la ore fixe

c. Asociat cu sindrom Raynaud

d. Subdenivelare giganta a segmentului ST in cursul crizelor

e. Diagnostic prin coronarografie cu Metergin

10. NU se administreaza in tratamentul angorului:

a. Aspirina

b. Statine

c. IEC

d. Clopidogrel

e. Diuretice

11. Este adevarat despre tratamentul angorului:

a. Se recomanda aspirina 75-325 g/zi

b. Statinele se prescriu doar in angorul instabil

c. Clopidogrelul se recomanda daca exista stent in angorul stabil

d. Derivatii nitrati sunt prescrisi sistematic sub forma de tablete cu administrare

sublinguala

e. Angioplastia cu implantare de stent are o rata de restenozare intrastent de 30% la 6

ani

12. In tratamentul anginei pectorale urmatoarele sunt indicatii pentru revascularizarea

chirurgicala prin pontaj CU EXCEPTIA:

a. Leziuni difuze tritronculare la diabetic cu disfunctie ventriculara stanga

b. Leziuni care afecteaza trunchiul comun

c. Esec al angioplastiei

d. Leziuni difuze pe artere ce deservesc un teritoriu vascular > 40%

e. Valvulopatie

13. Care din urmatoarele afirmatii despre strategia terapeutica in angina pectorala este

FALSA:

a. Realizarea coronarografiei este aproape sistematica dupa un test de ischemie pozitiv

indiferent de gravitatea sau pragul de aparitie al simptomelor

b. La varstnicul cu tare viscerale se va incerca de prima intentie tratamentul medical

c. In caz de recidiva sub tratament la varstnic se va propune ca a doua intentie angio-

RMN pentru a evita riscul coronarografiei

d. Actual se recomanda revascularizarea prin angioplastie percutana + stent a majoritatii

leziunilor monotronculare

37

e. Actual se recomanda revascularizarea prin angioplastie percutana + stent a majoritatii

leziunilor bitronculare

14. NU corespunde monitorizarii pacientului cu angina pectorala:

a. Controlul factorilor de risc

b. Monitorizarea eficacitatii tratamentului

c. Depistarea complicatiilor

d. Depistarea restenozei coronare dupa angioplastie

e. Control coronarografic sistematic

15. Caracterizeaza SCA CU EXCEPTIA:

a. Este o durere toracica de alura anginoasa care poate survine de novo, in mod

prelungit sau ca agravare recenta

b. Orice SCA e legat de reducerea brutala a fluxului sanguin coronarian

c. Ruptura (fisura) placii ateromatoase se produce cel mai des la placile vechi

d. Centrul lipidic al placii rupte in contact cu fluxul sangvin determina activarea coagularii

si constituirea unui tromb

e. Se asociaza uneori un anume grad de vasoconstrictie reflexa concomitenta

16. Este adevarat despre fiziopatologia sindromului coronarian cu supradenivelare

permanenta de ST:

a. Cel mai frecvent procesul initial este o embolie

b. Necroza miocitara apare incepand cu minutul 4 de ischemie

c. Dupa 6-12 ore raman inca suficiente miocite pentru a realiza contractia

d. Evolutia tesuturilor necrozate la cicatricea fibroasa duce la amputarea functiei

contractile si dilatare ventruiculara

e. Fenomenul de remodelare este benefic pe termen lung deoarece ajuta la mentinerea

unui volum de ejectie sistolica constant

17. Este FALS despre managementul SC cu supradenivelare permanenta de ST:

a. Durerea anginoasa trinitrorezistenta > 30 min asociata unei supradenivelari ST este

suficienta pentru diagnosticul de infarct pe cale de constituire

b. Se vor diagnostica alte localizari ale ateromului – suflu carotidian

c. Supradenivelare ST concava in sus fara semn in oglinda

d. Inregistrarea ECG va contine intotdeauna derivatiile V7V8V9 si V3R V4R VE

e. Spre a sasea ora se produce evolutia spre unda Q de necroza care se adanceste in

paralel cu regresia supradenivelarii

18. Care din urmatoarele corespondente teritoriu – derivatii modificate este corecta:

a. Anteroseptal – V1V2V3

b. Lateral jos – V6 V7

38

c. Inferior – DI DII aVL

d. Inferolaterobazal – V5V6V7V8

e. Lateral inalt – V3R V4R

19. Urmatoarea afirmatie despre markerii de necroza miocardica este FALSA:

a. Varful CPK-MB este intre orele 12-24

b. Normalizarea TGO-ASAT se face in ziua 3

c. Pozitivarea mioglobinei se face in orele 2-4

d. Pozitivarea LDH se face la 24 de ore

e. Varful troponinei I este la 12 ore

20. Este FALS despre ecografia cardiaca in SC cu supradenivelare permanenta de ST:

a. Indicatie de urgenta este eliminarea unui diagnostic de embolie pulmonara

b. Indicatie de urgenta este eliminarea unui diagnostic de disectie aortica

c. Indicatie de urgenta este confirmarea diagnosticului de infarct chiar daca tabloul ECG

este tipic

d. Indicatie de urgenta este existenta unui soc

e. Este necesara chiar daca nu este urgenta

21. Este adevarat despre tratamentul SC cu supradenivelare permanenta de ST:

a. Se va face in UITC

b. Reperfuzie coronariana in urgenta pentru orice SCA ST + examinat in primele 24 ore

c. Reperfuzia se va face prin angioplastie cu stent daca timpul estimat de la primul

contact medical la angioplastie este > 90 min

d. Fibrinoliza se va incerca doar daca timpul de la primul contact la angioplastie e

suficient de scurt < 90 min

e. Trinitrina de prima intentie

22. Este FALS despre monitorizarea in SC cu denivelare permanenta de ST:

a. Vizeaza prezenta unui sindrom de reperfuzie in cursul fibrinolizei

b. Se urmareste depistarea complicatiilor cum ar fi EPA, soc

c. Se recolteaza troponina si CK de doua ori la interval de 12 ore la inceput si apoi la

fiecare 24 de ore

d. Ecografia cardiaca se va face precoce – ziua 0-1

e. Monitorizare UTIC cel putin 72 ore

23. Sunt complicatii precoce ale infarctului CU EXCEPTIA:

a. Fibrilatie ventriculara

b. Ritm idioventricular lent

c. Extrasistole ventriculare

39

d. Fibrilatie atriala

e. Flutter atrial

24. Nu sunt complicatii conductive ale infarctului ce necesita cardiostimulare:

a. Bloc nodal

b. BAV infrahisian cu scapare lenta

c. Asociere Bloc stang / Bloc drept

d. Asociere Bloc drept si Hemibloc anterior stang

e. Asociere Bloc drept si Hemibloc posterior stang

25. Este adevarat despre complicatiile mecanice ale infarctului:

a. Mortalitatea in socul cardiogen este de 75%

b. In socul cardiogen se recomanda dopamina

c. Este recomandat CT in urgenta pentru a evidentia complicatiile mecanice responsabile

de soc

d. Coronarografie in urgenta in caz de EPA

e. Balonul de contrapulsatie este indicatie de prima intentie in EPA daca este disponibil

26. Urmatoarele date despre mortalitatea in faza acuta si stadiul Killip corespund:

a. Stadiul I – 10%

b. Stadiul II – 30%

c. Stadiul III – 40%

d. Stadiul III – 50%

e. Stadiul IV – 70%

27. Urmatoarele sunt complicatii mecanice ale infarctului CU EXCEPTIA:

a. Ruptura septala

b. Ruptura peretelui liber

c. Disocierea electromecanica

d. Insuficienta mitrala

e. Insuficienta ventriculara dreapta

28. Este FALS despre complicatiile tardive ale infarctului:

a. Insuficienta cardiaca ischemica survine dupa infarcte intinse sau iterative

b. Evolutia cardiopatiei spre dilatare progresiva se stopeaza cu IEC inca din faza acuta

c. Singurul predictor fiabil pentru tulburarile de ritm ventricular este FEVS d. Sindromul

Dressler apare in a doua saptamana si este deseori refractar

e. Persistenta peste 3 saptamani a supradenivelarii de ST poate trada un anevrism

ventricular

29. Este FALS despre fiziopatologia SCA fara supradenivelare permanenta de ST:

a. Este, ca si SCA ST+, secundar unei rupturi de placa de aterom

40

b. Necroza nu este transmurala deci unda Q va inlocui treptat supradenivelarea de ST

c. Subendocardul este mai prost irigat decat subepicardul si astfel mai predispus la

necroza

d. SCA ST- survine mai des la varstnici, in special cei cu afectare tritronculara

e. Cei care evolueaza o retea de colaterale au abilitatea de a evita infarctul transmural si

nu necesita reperfuzie in urgenta

30. Este FALS despre durerea in SCA ST-:

a. Subintranta

b. Evolutie paroxistica

c. Trinitrosensibila partial sau in totalitate

d. Intermitenta

e. Tipic accesul de durere este corelat cu modificarile ECG

31. Sunt examinari complementare in diagnosticul SCA ST- CU EXCEPTIA:

a. ECG

b. Troponina / CPK

c. Bilantul factorilor de risc cardio-vascular

d. Coronarografia

e. Angio RMN

32. Corespunde tratamentului SCA ST-:

a. Aspirina 75 – 325 g/zi

b. LMWH

c. Derivati nitrati tablete sublingual in caz de durere

d. Coronarografie dupa ziua a 4-a in perspectiva unei angioplastii

e. Fibrinoliza in caz ca simptomele nu cedeaza in apropierea pragului de 12 ore

33. Sunt complicatii ale SCA ST- CU EXCEPTIA:

a. Insuficienta mitrala prin diskinezie de pilier

b. Infarct subendocardic

c. SCA ST+

d. Insuficienta cardiaca

e. Moarte subita prin tulburari ventriculare de ritm

34. Este FALS despre managementul postinfarctului:

a. Persistenta mai multe saptamani a supradenivelarii ST traduce deseori un anevrism

ventricular

b. Control al bilantului glucidolipidic cel putin de 3 ori pe an

c. Holter ritmic pe 24h pentru diagnosticarea aritmiilor ventriculare maligne

d. Coronarografia nu se reface daca pacientul a beneficiat de angioplastie in acut

41

e. Masurarea precisa a fractiei de ejectie prin examen izotopic se face pentru a confirma

estimarea ecografica

35. Corespunde tratamentului postinfarct:

a. Aspirina 75 – 325 mg/zi

b. Clopidogrel toata viata la cei cu stent activ

c. IEC sunt introdusi in primele 72 de ore

d. Statinele sunt recomandate doar la cei cu dislipidemie confirmata

e. Inhibitorii calcici bradicardizanti sunt contraindicati in caz de disfunctie de VD sau

tulburari de ritm

Complement multiplu

36. MVO2 depinde de:

a. Tensiunea parietala a miocardului

b. Tensiunea parietala a coronarelor

c. Distensibilitatea coronarelor

d. Frecventa cardiaca

e. Ritmul cardiac

37. Este adevarat despre angorul stabil:

a. Ischemia se datoreaza leziunilor coronare si este de efort, tranzitorie si reversibila

b. Ischemia induce trecerea de la aerobioza la anaerobioza

c. Trecerea de la anaerobioza la aerobioza determina anomalii de relaxare si de

contractie

d. Evolutia leziunilor se poate face prin progresie regulata

e. Evolutia leziunilor se poate face prin agravare brutala sub forma unui SCA

38. Urmatoarele sunt etiologii ale angorului stabil:

a. Spasm coronar

b. Sifilis

c. Boala Takayashu

d. Valvulopatie mitrala

e. Malformatii congenitale

39. Angorul functional poate apare datorita:

a. Bradicardiei

b. Tahicardiei

c. Anemiei

d. Hipokaliemiei

e. CMHO

42

40. Caracterizeaza anamneza pacientului cu angor stabil:

a. Durerea este tipica de efort calmata rapid prin stoparea acestuia

b. Durerea raspunde rapid la trinitrina

c. Sindromul Raynaud orienteaza catre Angina Prinzmetal

d. Se vor evalua antecedentele cardiace heredo-colaterale

e. Palpitatii sau sincope evoca aritmii atriale

41. Urmatoarele NU sunt sugestive pentru afectarea aterosclerotica difuza a pacientului

cu angor stabil:

a. Eritem al membrelor inferioare

b. Impotenta

c. Edem al membrelor inferioare

d. AVC

e. AIT

42. Urmatoarele sunt semne sugestive pentru o cardiopatie subiacenta la pacientul cu

angor instabil:

a. Xantoame

b. Xantelasme

c. Galop

d. IVS

e. IVD

43. Urmatoarele afirmatii despre strategia diagnostica la pacientul cu angor stabil sunt

adevarate:

a. Diagnosticul este inainte de toate paraclinic

b. ECG este normal in afara crizelor cu exceptia sechelelor de infarct, hipertrofie sau

tulburari de conducere

c. In criza ECG evidentiaza supradenivelare de ST convexa in sus

d. Ecografia cardiaca diagnosticheaza sechele de infarct

e. Se recomanda un test de ischemie pentru certificarea diagnosticului

44. Criteriile de care depinde alegerea testului de ischemie sunt:

a. Efort posibil sau nu

b. Durere paroxistica sau nu

c. ECG bazal perturbat sau nu

d. Contraindicatii ecografice pentru testul de ischemie

e. Nevoia unei valori de localizare

45. Sunt criterii de negativitate ale testului de ischemie:

a. Conducerea la >85% din FMT fara anomalii

43

b. Absenta angorului la <85% FMT

c. Absenta subdenivelarii Descendente a ST la <85% FMT

d. Absenta subdenivelarii orizontale de mai mult de 2mm a ST la <85% FMT

e. Absenta defectului de contractie sub dobutamina

46. NU este contraindicatie a testului de ischemie:

a. Infarctul miocardic care dateaza de mai mult de 5 zile

b. Insuficienta cardiaca severa

c. Tulburarile de ritm atrial

d. Stenoza aortica stransa simptomatica

e. Cardiomiopatia obstructiva simptomatica

47. Este adevarat despre ECG de efort:

a. Efort realizabil

b. Are valoare localizatoare


d. Sensibilitate medie

e. Specificitate excelenta

48. Este FALS despre scintigrafia de efort:




d. Sensibilitatea excelenta daca FC > 85% FMT

e. Specificitate medie

49. Este adevarat despre scintigrafia cu dipiridamol/persantina

a. Efortul este realizabil

b. Nu are valoare localizatoare



e. Specificitate excelenta

50. Este adevarat despre ecografia de efort:

a. Efortul este realizabil




e. Specificitate buna

51. Este fals despre ecografia cu dobutamina:


44


c. Nu este interpretabil daca ECG bazal e anormal


e. Specificitate medie

52. In mod clasic coronarografia ar fi propusa daca:

a. Angorul e jenant

b. Angorul e refractar

c. Exista disfunctie ventriculara stanga

d. Exista disfunctie ventriculara dreapta

e. Diagnosticul de angor ramane indoielnic dupa testul de ischemie

53. Caracterizeaza spasmul Prinzmetal:

a. Angor de repaus la ore fixe

b. Migrena

c. Sindrom Raynaud

d. Subdenivelare giganta a segmentului ST in cursul crizelor

e. Angor mai ales la orele pranzului

54. Este adevarat despre tratamentul angorului stabil:

a. Se recomanda clopidogrel impreuna cu aspirina doar daca exista stent in angorul

cronic stabil

b. Se recomanda IEC

c. Se recomanda statine in mod sistematic

d. Rata de restenoza intrastent pentru stenturile active este de 30% la 6 luni

e. Rata de restenoza intrastent pentru stenturile inactive este de 10% la 6 luni

55. Caracterizeaza strategia terapeutica in angorul stabil:

a. Coronarografia se realizeaza sistematic dupa un test de ischemie pozitiv indiferent de

gravitatea sau pragul simptomelor

b. Indicatia de coronarografie trebuie facuta in functie de starea generala a bolnavului si

de antecedentele acestuia

c. La subiectul varstnic sau cu tare viscerale se va alege scintigrafie in locul

coronarografiei

d. Se recomanda revascularizarea prin angioplastie + stent a majoritatii leziunilor

monotronculare

e. Se recomanda revascularizarea prin angioplastie + stent a majoritatii leziunilor

bitronculare

56. Este adevarat despre SCA:

a. Durerea anginoasa este asociata unor anomalii ECG

45

b. Reducerea fluxului coronarian se produce prin ruperea unei placi ateromatoase cel

mai adesea veche

c. Centrul lipidic al placii este cel care in contact cu sangele determina activarea

coagularii si formarea trombului

d. SCA ST- corespunde unui tromb incomplet ocluziv

e. SCA ST+ corespunde unei ocluzii complete

57. Caracterizeaza fiziopatologia SCA ST+

a. Procesul initial poate fi ruptura unei placi de aterom cu tromboza coronara acuta

b. Procesul initial poate fi o embolie

c. Procesul initial poate fi o disectie coronara

d. Necroza incepe din al 7-lea minut de ischemie

e. Remodelarea postinfarct este benefica pe termen lung

58. Sunt afirmatii FALSE despre durerea din SCA ST+:

a. Evolueaza tipic mai mult de 60 de minute

b. Este trinitrorezistenta

c. Poate fi absenta

d. Este calmata la stoparea efortului

e. Cedeaza partial sau total la nitrati sublingual

59. Sunt afirmatii adevarate despre examinarea pacientului cu SCA ST+:

a. Inainte de toate se va aprecia toleranta

b. Nu necesita diagnosticarea altor localizari ale ateromului

c. ECG arata supradenivelare de ST convex in sus cu semn in oglinda

d. Inregistrarea ECG va contine intotdeauna derivatiile V7V8V9 si V3R V4R VE

e. Durerea peste 30 de minute asociata supradenivelarii ST este suficienta pentru

diagnosticul de infarct pe cale de constituire

60. Urmatoarele corespondente dintre teritoriile coronare si derivatiile ECG modificate

sunt corecte:

a. Inferior – DII DIII aVF

b. Apical – V4 V5

c. Lateral jos – V5 V6

d. Bazal – V7 V8 V9

e. Anteroseptal – V2 V3 V4

61. Urmatoarele corespondente dintre teritoriile coronare si derivatiile ECG modificate

NU sunt corecte:

a. Inferolaterobazal – V5 V6 V7 V8 V9 DI aVL DII DIII aVF

b. Inferior extins la ventriculul drept – DII DIII aVF V3R V4R VE

46

c. Septal profund V1 V2 V3 DI DII aVL

d. Anterior intins – V1 V2 V3 V4 V5 V6 DI aVL

e. Ventricular drept – V7 V8 V9

62. Sunt afirmatii adevarate despre timpii markerilor de necroza miocardica:

a. LDH are varful la 24 ore

b. TGO-ASAT se normalizeaza in ziua a 5-a

c. CPK se pozitiveaza in orele 6-8

d. Troponina I se normalizeaza in ziua a 7-a

e. Mioglobina se pozitiveaza in 4-8 ore

63. Caracterizeaza tratamentul SCA ST+:

a. Fibrinoliza este justificata daca timpul contact-angioplastie este > 90 minute

b. Angioplastia cu stent se practica daca timpul contact – angioplastie este < 90 min

c. Se recomanda incarcare cu trinitrina cat mai devreme posibil

d. Betablocantele sunt contraindicate cu exceptia socului cardiogenic, infarctului inferior

si infarctului de VD

e. Se recomanda heparina standard sau LMWH

64. Urmatoarele afirmatii despre complicatiile ritmice ale infarctului sunt adevarate:

a. Moartea subita survine in principal in perioada intraspitaliceasca

b. Fibrilatia ventriculara se trateaza cu soc electric extern de 600 jouli

c. Tahicardia ventriculara moderat tolerata se trateaza cu lidocaina, betablocante si

amiodarona

d. Tahicardia ventriculara refractara se trateaza cu soc extern de 300 jouli

e. Deseori apar fibrilatia atriala si flutterul atrial in caz de asociere a unei insuficiente

cardiace

65. Despre complicatiile conductive ale infarctului este FALS:

a. Blocul nodal tranzitoriu raspunde la atropina

b. Blocurile infrahisiene nu au indicatie de pacemaker

c. Blocurile infrahisiene au prognostic negativ

d. Alternanta bloc stang / bloc drept are indicatie de cardiostimulare

e. Asocierea blocului stang cu hemibloc anterior drept are indicatie de cardiostimulare

66. Urmatoarele sunt complicatii mecanice precoce ale infarctului:

a. Insuficienta ventriculara dreapta

b. Insuficienta mitrala

c. Disocierea electromecanica

d. Pericardita precoce

e. Insuficienta cardiaca ischemica

47

67. Urmatoarele sunt FALSE despre clasificarea Killip:

a. In stadiul II creptitantele depasesc jumatate din campurile pulmonare

b. In stadiul I crepitantele apar doar in baze

c. In stadiul III pacientul se afla in EPA

d. In stadiul II mortalitatea este de 44%

e. In stadiul IV mortalitatea ajunge pana la 100%

68. Referitor la atitudinea in infarctul de ventricul drept sunt adevarate urmatoarele:

a. Diagnosticul se bazeaza pe derivatiile neuzuale V7 V8 V9

b. Se vor evita derivatii nitrati

c. Se instituie tratament cu diuretice pentru a evita EPA consecutiv insuficientei inimii

drepte

d. Se administreaza dobutamina

e. Coronarografie in urgenta in vederea angioplastiei

69. Este FALS despre complicatiile tardive ale infarctului:

a. Stoparea evolutiei cardiopatiei spre dilatare se face din faza acuta cu IEC

b. Singurul criteriu de predictie al tulburarilor de ritm este FEVS > 30%

c. Sindromul Dressler se trateaza simplu cu antiinflamatoare

d. Prelungirea supradenivelarii ST peste o saptamana sugereaza anevrism ventricular

e. Anevrismul emboligen are indicatie chirurgicala

70. Urmatoarele situatii sunt acoperite de SCA ST-:

a. Angor de repaus

b. Angor paroxistic

c. Angor refractar

d. Angor crescendo

e. Angor de novo

71. Este adevarat despre fiziopatologia SCA ST-:

a. Artera coronara nu este complet ocluzata de tromb

b. Necroza poate apare prin embolii in aval de placa rupta

c. Proasta irigare a miocitelor subepicardice determina necroza doar a acestora fara a se

ajunge la necroza transmurala

d. SCA ST- survine mai ales la tineri datorita insuficientei dezvoltari a placii pentru a

ocluziona intreg lumenul

e. SCA ST- are aproape intotdeauna indicatie de coronarografie

72. Caracterizeaza durerea in SCA ST-:

a. Tipic subintranta

b. Trinitrorezistenta

48

c. Intermitenta

d. Corelatie evidenta intre durere si modificarile ECG in criza

e. Evolutie paroxistica

73. Sunt factori care pot determina decompensarea unui angor in SCA ST-:

a. Hipoxemie

b. Hipotensiune

c. Hipertensiune

d. Tahicardie

e. Bradicardie

74. Sunt afirmatii adevarate despre examinarile complementare in SCA ST-:

a. ECG este frecvent normal in afara acceselor dureroase

b. Subdenivelarea fixa a ST este criteriu de gravitate

c. Cresterea troponinei/CPK marcheaza evolutia spre un infarct transmural

d. Radiografia toracica este facuta pentru a depista EPA

e. Coronarografia sistematica se face dupa ziua a 4-a, dupa ce pacientul a fost stabilizat

75. NU caracterizeaza tratamentul SCA ST-:

a. Se recomanda betablocante

b. Derivati nitrati tablete sublingual in caz de durere

c. Anti GPIIb/IIIa pentru pacientii cu risc foarte crescut

d. Fibrinoliza nu prezinta nici un interes

e. Aspirina 75-325g/zi

76. Sunt complicatii ale SCA ST-:

a. Infarct subepicardic

b. SCA ST+

c. Insuficienta cardiaca

d. Tulburari ventriculare de ritm

e. Insuficienta mitrala prin diskinezia pilierului

77. Este FALS despre examinarile complementare in managementul postinfarctului:

a. Persistenta mai multe saptamani a supradenivelarii ST traduce deseori un anevrism

ventricular

b. Bilantul glucidolipidic va fi controlat de cel putin 2 ori in primul an

c. Ecografie la externare, la 6 luni si apoi de 2 ori pe an pentru a evalua sechela la

distanta

d. Se recomanda holter 24h pentru a diagnostica aritmiile maligne

e. Se recomanda examen izotopic pentru a confirma FEVS estimat ecografic

49

78. Este adevarat despre tratamentul postinfarct cu clopidogrel:

a. Cel putin 1 luna pentru stent inactiv

b. Cel putin 6 luni pentru stent inactiv

c. Cel putin 6 luni pentru stent activ

d. Cel putin 12 luni pentru stent activ

e. Cel putin 24 luni pentru stent activ

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – B. 2 – D. 3 – B. 4 – C. 5 – C. 6 – D. 7 – C. 8 – A. 9 – D. 10 – E. 11 – C. 12 – D. 13 –

C. 14 – E. 15 – C. 16 -D. 17 – C. 18 – A. 19 – B. 20 – C. 21 – A. 22 – C. 23 – B. 24 – A.

25 – D. 26 – B. 27 – C. 28 – D. 29 – B. 30 – E. 31 – E. 32 – B. 33 – A. 34 – B. 35 – A.


36 – A, D. 37 – A, B, D, E. 38 – A, B, C, E. 39 – A, B, C, E. 40 – A, B, C. 41 – A, C. 42 –

C, D, E. 43 – B, D, E. 44 – A, C, E. 45 – A, E. 46 – A, C. 47 – A, D. 48 – A, E. 49 – C, E.

50 – A, B, C, D. 51 – C, E. 52 – A, B, C, E. 53 – A, B, C. 54 – A, B, C. 55 – A, B, D, E. 56

– A, C, D, E. 57 – A, B, C. 58 – A, D, E. 59 – A, C, D, E. 60 – A, C, D. 61 – C, E. 62 – B,

C, D. 63 – A, B, E. 64 – C, D, E. 65 – B, E. 66 – A, B, D. 67 – A, B, D. 68 – B, D, E. 69 –

B, D. 70 – A, D, E. 71 – A, B, E. 72 – A, C, E. 73 – A, C, D, E. 74 – A, B, D. 75 – B, E. 76

– B, C, D. 77 – B, C. 78 – A, D.

5. Arteriopatia obliteranta a aortei si a membrelor inferioare:

anevrismele

Complement simplu:

1. Este FALS despre AAA datorat aterosclerozei:

a. Este fuziform

b. Afecteaza in special barbatul

c. Asociaza alte afectari vasculare

d. Reprezinta peste 80% din cazuri

e. Asociat cu factori de risc cardio-vasculari (tutun)

2. NU este etiologie pentru AAA:

a. Elher-Danlos

b. Churg-Strauss

c. Marfan

d. Behcet

e. Takayasu

50

3. Este adevarat despre clinica AAA:

a. De cele mai multe ori AAA este revelat de complicatiile lui

b. Se prezinta ca o masa abdominala pulsatila dureroasa la palpare

c. Semnul De Bakey traduce pozitia suprarenala a AAA

d. Se recomanda auscultarea celorlalte trasee vasculare

e. Bilantul factorilor de risc este irelevant pentru anevrismul deja constituit

4. Este FALS despre diagnosticul AAA:

a. Ecografia este examenul de depistare si monitorizare

b. CT este examenul de referinta in bilantul preterapeutic

c. IRM inlocuieste CT daca este posibil dar este contraindicat in caz de insuficienta

renala

d. Aortografia nu prezinta interes

e. CT permite masurarea dimensiunii anevrismului si gradul de calcificare al peretelui

5. In bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor din cadrul diagnosticului AAA NU se

recomanda:

a. Glicemie a jeun

b. Ecografie Doppler a trunchiurilor supraaortice

c. ECG si ETT

d. Coronarografie in caz de test ischemic neconcludent

e. Ecografie Doppler a membrelor inferioare

6. Sunt complicatii ale AAA CU EXCEPTIA:

a. Sindrom de fisurare

b. Ruptura acuta

c. Ruptura in duoden

d. Ruptura in cadrul colonic

e. Ruptura in vena cava inferioara

7. Este manifestare de complicatie a AAA:

a. Colica abdominala

b. Edem al peretelui abdominal

c. Lipsa parului pe membrele inferioare

d. Colica hepatica

e. Colica renala

8. Este adevarat despre tratamentul AAA:

a. Se recomanda tratarea anevrismului cu evolutie +0,5 cm/am

b. Se recomanda tratarea anevrismului cu diametru mai mare de 4 cm

c. Postchirurgical poate apare infarct miocardic

51

d. Tratamentul endovascular nu este recomandat celor cu risc operator crescut

e. Chirurgia conventionala consta in legarea anevrismului

9. NU este etiologie a ACOMI:

a. Tromboangeita Buerger

b. Boala Takayasu

c. Boala Horton

d. Ateroscleroza

e. Boala Kawasaki

10. Urmatoarele corespondente dintre stadiul Leriche si manifestari sunt adevarate:

a. Stadiul I – Claudicatie intermitenta de effort

b. Stadiul II – Disestezii

c. Stadiul III – Sindrom Leriche

d. Stadiul III – Semnul sosetei

e. Stadiul IV – Durere extinsa la fese

11. Examenul clinic al ACOMI contine CU EXCEPTIA:

a. Palpare a traseelor arteriale

b. Auscultare a traseelor arteriale


d. Cautarea unui anevrism de aorta abdominala

e. Masurarea indexului presiunii diastolice

12. Urmatoarele valori IPS corespund stadiului ACOMI:

a. 1,1 – ACOMI compensata

b. 0,8 – ACOMI rau compensata

c. 0,85 – normal

d. 0,35 ACOMI rau compensata

e. 0,84 – ACOMI compensata

13. Este FALS despre bilantul diagnostic al ACOMI:

a. O valoare masurata transcutanat a PO2 intre 10 si 30 mmHg traduce o hipoxie

continua

b. Tehnica Seldinger de arteriografie comporta risc de fals anevrism

c. Testul de mers pe covor rulant este util doar in lipsa claudicatiei

d. IRM este util in caz de insuficienta renala

e. CT permite vizualizarea trepiedurilor femurale

14. Despre bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor acesteia in diagnosticul

ACOMI este adevarat:

a. Nu se recomanda eco Doppler a trunchiurilor supraaortice deoarece boala evolueaza

52

distal

b. ECG si ETT sunt efectuate daca pacientul prezinta simptome sistemice – fatigabilitate,

dispnee

c. Se recomanda ecografie a aortei pentru depistarea AAA

d. Clearance-ul creatininei este recomandat doar in caz de modificari ale proteinuriei si

creatininemiei

e. La un pacient cu antecedente coronariene se recomanda ECG

15. Tratamentul ACOMI implica CU EXCEPTIA:

a. Betablocante

b. IEC

c. ARA II

d. Statine

e. Clopidogrel

16. Caracterizeaza tratamentul arteriopatiilor prin pontaj:

a. Indicat pentru stenozele stranse, proximale

b. Risc de infectii

c. Indicat in tratamentul stenozelor ulcerate

d. Risc de impotenta

e. Risc de disectie arteriala

17. Caracterizeaza tratamentul arteriopatiilor prin angioplastie CU EXCEPTIA:

a. Indicat in tratamentul stenozelor proximale, scurte

b. Indicatie de stent in caz de placa ulcerata

c. Risc de anevrism secundar

d. Risc de disectie arteriala

e. Risc de restenoza

18. Este caracteristic atitudinii terapeutice in Stadiul II ale clasificarii Leriche CU

EXCEPTIA:

a. Tratament antiagregant + statine + IEC

b. Controlul tensiunii intre 140-150 mmHg

c. Proceduri de reeducare a mersului

d. Se recomanda angioplastie transluminala daca dupa 3-6 luni se dovedeste a fi

refractara la tratament

e. Revascularizare mai precoce de 3-6 luni in caz de leziune proximala invalidanta sau

amenintatoare


53

19. Sunt etiologii ale AAA:

a. Elher-Danlos

b. Kawasaki

c. Churg-Strauss

d. Takayasu

e. Buerger

20. Caracterizeaza AAA:

a. Descoperit in general intamplator

b. Se prezinta ca o masa abdominala lateralizata la dreapta

c. Se prezinta ca o masa expansiva si dureroasa la palpare

d. Semnul De Bakey traduce pozitia subrenala

e. Se recomanda palparea si auscultarea celorlalte trasee vasculare

21. Urmatoarele afirmatii despre examenul paraclinic in AAA sunt adevarate:

a. Ecografia reprezinta examenul cel mai simplu pentru diagnostic

b. Ecografia este examen de depistare si monitorizare

c. CT este examen de referinta in bilantul preterapeutic

d. CT este recomandat in locul IRM in caz de insuficienta renala

e. Aortografia este indicata in caz de insuficienta renala

22. Sunt afirmatii adevarate despre bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor ei in

diagnosticul AAA:

a. Se va testa glicemia a jeun

b. Se va efectua un bilant lipidic complet

c. In caz de antecedente coronariene se recomanda ECG si ETT

d. In caz de anomalii ECG se recomanda test de ischemie

e. Se recomanda ecografie Doppler a membrelor inferioare

23. Sunt afirmatii FLASE despre complicatiile AAA:

a. In sindromul de fisurare se palpeaza o masa batanta si dureroasa

b. In ruptura acuta colapsul este in general moderat

c. In ruptura in duden apare o hemoragie digestiva inalta abundenta

d. Embolia proximala determina “blue toe”

e. Compresia urinara determina colica renala si hidronefroza

24. Se indica tratarea AAA in urmatoarele cazuri:

a. Anevrism voluminos

b. Anevrism cu pozitie subrenala

c. Anevrism cu evolutie rapida

54

d. Anevrism simptomatic

e. Anevrism complicat

25. Sunt complicatii ale chirurgiei AAA CU EXCEPTIA:

a. Ischemie renala

b. Ischemie colica

c. Infarct miocardic

d. Hemoragie

e. Fals anevrism anastomotic

26. Sunt etiologii ale ACOMI:

a. Takayasu

b. Kawasaki

c. Horton

d. Elher-Danlos

e. Buerger

27. Urmatoarele corelatii corespund clasificarii Leriche:

a. Stadiul I – abolirea mai multor pulsuri fara simptome

b. Stadiul II – dureri de decubitus

c. Stadiul III – Semnul sosetei

d. Stadiul IV – tulburari trofice distale

e. Stadiul I – claudicatie intermitenta de effort

28. In cadrul examenului clinic din ACOMI se practica urmatoarele:

a. Palparea traseelor arteriale

b. Cautarea unui anevrism de aorta toracica


d. Masurarea indexului presiunii diastolice

e. Auscultarea traseelor arteriale

29. Urmatoarele valori IPS corespund stadiului ACOMI:

a. 1 – Normal

b. 0,8 – Rau compensata

c. 0, 79 – Rau compensata

d. 0,3 – Severa

e. 0,5 – Severa

30. Intra in diagnosticul diferential pentru ACOMI:

a. AAA

b. Coarctatie de aorta

c. Canal lombar stramt

55

d. Polinevrita alcoolica

e. Degeraturi

31. Este adevarat despre diagnosticul ACOMI:

a. Circulatia colaterala este apreciata prin ecografie Doppler

b. O valoare 30-35 mmHg la masurarea transcutanata a PO2 este dovada de hipoxie

critica

c. Masurarea TCPO2 este indicata in stadiul II Leriche

d. Angio-IRM vizualizeaza trepiedurile femurale

e. Angio-IRM se recomanda in caz de insuficienta renala

32. Urmatoarele sunt adevarate despre ischemia critica:

a. Prognosticul este de 25% amputari la 6 luni

b. Prognosticul este de 20% decese la 6 luni

c. Ischemia critica se suprapune stadiului III Leriche

d. Ischemia critica se suprapune stadiului IV Leriche

e. Presiunea arteriala sistolica este de 50 mmHg la haluce

33. NU caracterizeaza bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor acesteia in

diagnosticul ACOMI:

a. Se recomanda ecografie de aorta pentru diagnosticarea unui AAA

b. ECG in caz de antecedente coronariene

c. Coronarografie in caz de modificari ETT

d. Eco Doppler a membrelor inferioare

e. Proteinurie, creatininemie si calcul clearance creatinina

34. Se recomanda in tratamentul ACOMI:

a. Oprirea fumatului

b. Aspirina

c. Betablocante

d. IEC

e. ARA II

35. Carcaterizeaza angioplastia in tratamentul arteriopatiei:

a. Indicata in tratamentul stenozelor stranse, proximale

b. Indicata in tratamentul stenozelor cu dilatare anevrismala

c. Indicata in tratamentul stenozelor pe bifurcatii

d. Risc de disectie arteriala

e. Risc de anevrism secundar

36. Caracerizeaza Endarteriectomia in tratamentul arteriopatiei:

a. Indicata in tratamentul stenozelor scurte, concentrice

56

b. Indicata in tratamentul stenozelor segmentare

c. Indicata in tratamentul stenozelor neaccesibile angioplastiei

d. Risc de Fals anevrism anastomotic

e. Risc de anevrism secundar

37. NU caracterizeaza pontajul in tratamentul arteriopatiei:

a. Indicat in tratamentul stenozelor stranse

b. Indicat in tratamentul stenozelor ulcerate

c. Indicat in tratamentul stenozelor complexe

d. Risc de degenerescenta de grefon

e. Risc de disectie arteriala

38. Caracterizeaza simpatectomia in tratamentul arteriopatiei CU EXCEPTIA:

a. Indicatie in tulburarile trofice limitate

b. Indicatie in caz de stenoza la etajul femoro-iliac

c. Risc de ineficienta

d. Risc de impotenta

e. Risc de infectii

39. Sunt indicatii pentru stadiul II al clasificarii Leriche:

a. Tratament antiagregant + statine + IEC

b. Prostaglandine

c. LMWH

d. Reeducare a mersului

e. Mentinerea TA intre 140 -150 mmHg

40. Este adevarat despre atitudinea terapeutica in stadiul III si IV Leriche:

a. Tratament de stadiile I si II

b. Tensiunea trebuie mentinuta intre 145-155 mmHg

c. Masurarea TCPO2

d. Amputatie in caz de revascularizare imposibila si esec terapeutic

e. Obiectivul este salvarea membrului

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – D. 2 – B. 3 – D. 4 – C. 5 – D. 6 – D. 7 – E. 8 – C. 9 – E. 10 – D. 11 – E. 12 – E. 13 –

C. 14 – C. 15 – A. 16 – B. 17 – C. 18 – B.


19 – A, D. 20 – A, D, E. 21 – A, B, C. 22 – A, B, D, E. 23 – B, D. 24 – A, C, D, E. 25 – A,

D. 26 – A, C, E. 27 – A, C, D. 28 – A, C, E. 29 – A, D. 30 – B, C, D. 31 – A, D, E. 32 – B,

57

C, D. 33 – B, C. 34 – A, B, D, E. 35 – A, D. 36 – B, E. 37 – A, B, E. 38 – B, E. 39 – A, D.

40 – A, C, D, E.

6. Ischemia acuta a membrelor

Complement simplu:

1. Este adevarat despre fiziopatologia ischemiei membrelor:

a. Obliterarea arteriala provoaca hipoxie tisulara

b. Ischemia provoaca necroza tubulara acuta

c. Eliberarea de ioni H+ determinata de ischemie produce alcaloza metabolica

d. Celulele cele mai sensibile sunt cele musculare

e. Eliberarea de potasiu intracelular determina hipokaliemie

2. NU este etiologie a ischemiei acute a membrelor:

a. Mixomul

b. Ulceratia ateromatoasa

c. Boala Behcet

d. Phlegmatia cerulae

e. Sindrom de hipovascozitate

3. Sunt elemente clinice in diagnosticul ischemiei acute a membrelor CU EXCEPTIA:

a. Membru cianotic

b. Presiune dureroasa a maselor musculare

c. Durere instalata progresiv si intermitenta

d. Unul sau mai multe pulsuri abolite

e. Vene plate

4. Care din urmatoarele semne corespunde localizarii obstructiei in ischemia acuta a

membrelor:

a. Abolirea unui puls popliteal – obstructie a arterei femurale superficiale

b. Abolirea celor doua pulsuri femurale – obstructie femurala comuna

c. Abolirea unui puls popliteal – obstructie iliaca

d. Abolirea doar a pulsurilor gleznei – obstructie femurala comuna

e. Abolirea celor doua pulsuri femurale – ocluzie a arterelor gambei

5. In diagnosticul ischemiei acute a membrelor urmatoarele orienteaza catre embolie pe

artere sanatoase CU EXCEPTIA:

a. Debut brutal

b. Toate celelalte pulsuri sunt percepute

c. Absenta factorilor de risc cardio-vascular

58

d. Ischemie mai putin severa

e. Cardiopatie emboligena

6. Orienteaza diagnosticul catre ischemia acuta a membrelor de origine trombotica

ateromatoasa:

a. Numerosi factori de risc cardio-vascular

b. Debut acut

c. Ischemie severa franca

d. Toate celelalte pulsuri sunt perceptibile

e. Oprire neta si cupuliforma a produsului de contrast la arteriografie

7. Caracterizeaza bilantul paraclinic in ischemia acuta a membrelor CU EXCEPTIA:

a. ECG in extrema urgenta in caz de hiperkaliemie severa

b. Diagnosticarea alcalozei metabolice

c. Aglutininele fac parte din examenul preoperator

d. Este important sa se estimeze rasunetul metabolic al ischemiei

e. Se va efectua atat mioglibinemia cat si mioglobinuria

8. Urmatoarea masura NU este conforma cu tratamentul de urgenta al ischemiei acute a

membrelor:

a. Vasodilatatoare arteriale IV

b. Interzis heparina

c. Tratament analgezic

d. Hiperhidratare

e. Alcalinizare plasmatica

9. Este FALS despre tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor:

a. Embolectomia cu sonda Fogarty se recomanda in caz de obstructie inalta

b. Pontajul subarticular de salvare se practica la etajul femoro-gambier

c. Complicatiile hemoragice in caz de tromboliza in situ apar la 5-8% din pacienti

d. Aponevrotomia de descarcare se practica in cazul formelor usoare pentru a creste

timpul preoperator

e. Amputatia se propune in caz de gangrena

10. Urmatoarele recomandari sunt FALSE daca arterele subiacente sunt sanatoase in

ischemia acuta a membrelor:

a. Se va elimina sindromul antifosfolipidic

b. Se recomanda ETE

c. Bilant de hemostaza pentru subiectul tanar

d. Se recomanda Holter ECG

e. Se recomanda ecografie abdominala pentru o posibila AAA

59


11. Sunt afirmatii adevarate despre fiziopatologia ischemiei acute a membrelor:

a. Obliterarea arteriala provoaca anoxie tisulara

b. Celulele cele mai sensibile la ischemie sunt miocitele

c. Ischemia provoaca rabdomioliza

d. Gravitatea ischemiei nu depinde de viteza de instalare

e. Eliberarea de ioni H+ determina acidoza metabolica

12. Sunt mecanisme trombotice de ischemie acuta a membrelor:

a. Firbrilatia atriala

b. Boala Behcet

c. Spasmul arterial

d. Mixomul

e. Anevrismul arterial

13. Sunt mecanisme embolice de ischemie acuta a membrelor:

a. Infarctul miocardic

b. Anevrismul arterial

c. Sindrom de artera poplitee in capcana

d. Ateromul

e. Phlegmatia cerulae

14. Urmatoarele semne NU caracterizeaza ischemia acuta a membrelor:

a. Durere brutala si permanenta in membru

b. Scurtarea timpului de recolorare cutanata

c. Membrul apare rece, palid apoi cianotic

d. Vene umflate, sinuoase

e. Impotenta functionala

15. Urmatoarele semne sunt indicatori de gravitate:

a. Cianoza

b. Hipoestezie

c. Anestezie

d. Deficit motor

e. Tulburari trofice cutanate

16. Urmatoarele semne corespund localizarii obstructiei in diagnosticul ischemiei acute a

membrelor:

a. Abolirea celor doua pulsuri femurale – obstructie a femuralei comune

b. Abolirea unui puls femural – obstructie iliaca

c. Abolirea unui puls popliteal – obstructie a femuralei superficiale

60

d. Abolirea unui puls femural – obstructie a arterei poplitee

e. Abolirea pulsurilor gleznei – ocluzie a arterelor gambei

17. Caracterizeaza embolia pe artere sanatoase in diagnosticul ischemiei acute a

membrelor:

a. Debut brutal

b. Ischemie mai putin severa

c. Abolirea celorlalte pulsuri

d. Cardiopatie emboligena


18. Caracterizeaza tromboza ateromatoasa in diagnosticul ischemiei acute a membrelor:

a. Numerosi factori de risc cardio-vascular

b. Debut brutal

c. Cardiopatie emboligena

d. Ischemie mai putin severa

e. Imagini de tromboza pe arterele patologice

19. NU caracterizeaza embolia pe artere patologice in diagnosticul ischemiei acute a

membrelor:

a. Debut acut

b. Ischemie severa franca

c. Cardiopatie emboligena

d. Absenta factorilor de risc cardio-vasculari


20. Este adevarat despre bilantul paraclinic in ischemia acuta a membrelor:

a. Diagnosticul de ischemie acuta a membrelor este clinic

b. Este important diagnosticul hipokaliemiei

c. Se recomanda ECG in scop diagnostic pentru FiA

d. Examenul Astrup intra in bilantul preoperator

e. Hemostaza nu are relevanta in caz de tromb deja constituit

21. Se recomanda in tratamentul medical de urgenta al ischemiei acute a membrelor:

a. Ajunare

b. Hipohidratare datorita afectarii renale

c. Morfina la nevoie

d. Vasodilatatoare arteriale IV

e. Heparina este interzisa

22. Caracterizeaza embolectomia cu sonda Fogarty in tratamentul ischemiei acute a

membrelor:

61

a. Abordare sub anestezie generala

b. Abordare sub anestezie locala

c. Abordare in patratul Scarpa

d. Indicata in caz de obstructie inalta

e. Nerecomandata in prezenta leziunilor ateromatoasa

23. NU caracterizeaza revascularizarea prin pontaj in tratamentul ischemiei acute a

membrelor:

a. Indicat pe artere patologice

b. Pontaj aorto femural in etajul femoro-gambier

c. Pontaj extra-anatomic in etajul aortic

d. Pontaj subarticular in etajul femoro-gambier

e. Pontaj subarticular in etajul aortic

24. Amputatia in ischemia acuta a membrelor se realizeaza in caz de:

a. Esec partial al revascularizarii

b. Esec complet al revascularizarii

c. Gangrena

d. Ischemie depasita

e. Ocluzie pe artere patologice

25. Caracterizeaza bilantul etiologic in caz de artere subiacente sanatoase:

a. Se va incearca diagnosticarea cauzei emboligene

b. Se recomanda Holter ECG

c. Se recomanda angio-RMN pentru bilantul ACOMI

d. Se va elimina trombocitopenia indusa de heparina de tip 2

e. Se va face un bilant al hemostazei in caz de ischemie acuta repetitiva

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – B. 2 – E. 3 – C. 4 – A. 5 – D. 6 – A. 7 – B. 8 – B. 9 – D. 10 – E.


11 – A, C ,E. 12 – B, C. 13 – A, B. 14 – B, D. 15 – B, C, D, E. 16 – B, C, E. 17 – A, D, E.

18 – A, D, E. 19 – B, D. 20 – A, C, D. 21 – A, C, D. 22 – B, D, E. 23 – B, E. 24 – A, B, C,

D. 25 – A, B, D, E.

7. Insuficienta cardiaca la adult

Complement simplu:

1. Este adevarat despre fiziopatologia insuficientei cardiace la adult:

a. Hipertrofia ventriculara stanga reduce tensiunea parietala

62

b. Dilatarea ventriculara stanga corespunde legii Laplace

c. Vasodilatatia prin intermediul angiotensinei II este mecanism compensator periferic

d. Factorul natriuretic atrial determina cresterea secretiei de aldosteron

e. Bradicardia este mecanism compensator cardiac

2. Urmatoarele sunt etiologii ale insuficientei ventriculare drepte:

a. Tirotoxicoza

b. Comunicare interventriculara congenitala sau dobandita

c. Cord pulmonar cronic

d. Boala Steinert

e. Boala Paget

3. NU este etiologie a insuficientei ventriculare prin tulburari ale functiei pompa:

a. Insuficienta mitrala acuta

b. Insuficienta aortica acuta

c. Comunicare interventriculara congenitala sau dobandita

d. Fistula arteriovenoasa congenitala sau dobandita

e. CMHO

4. Urmatoarele manifestari corespund clasei NYHA:

a. Clasa I – Dispnee ca urmare a eforturilor fizice importante

b. Clasa III – Dispnee ca urmare a activitatilor obisnuite

c. Clasa IV – Dispnee ca urmare a eforturilor fizice importante

d. Clasa II – Fara dispnee sau oboseala in timpul activitatilor obisnuite

e. Clasa II – Limitare franca a activitatilor

5. Sunt semne de debit scazut in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:

a. Astenie

b. Lentoare psihomotorie

c. Dureri abdominale

d. Oligurie

e. Angor

6. NU caracterizeaza auscultatia cardiaca in insuficienta cardiaca:

a. Tahicardie

b. Galop protodiastolic

c. Suflu protosistolic endoapexian

d. Zgomot 2 accentuat in pulmonar daca se asociaza HTAP

e. Zgomot 4 contemporan cu sistola atriala

7. Caracterizeaza ECG in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:

a. Tahicardie sinusala

63

b. Semne de hipertrofie ventriculara dreapta

c. Semne de hipertrofie ventriculara stanga

d. Extrasistole ventriculare

e. Tahicardie ventriculara

8. Sunt explorari biologice sistematice in diagnosticul insuficientei cardiace CU

EXCEPTIA:

a. Serologie HIV

b. Ionogrma sanguina

c. Volum globular mediu

d. TTGO

e. HbA1c la coronarieni

9. Urmatoarele valori ale BNP si NT-proBNP corespund origini dispneei:

a. BNP 124 pg/ml – Dispnee de origine pulmonara

b. NT-proBNP 1800 pg/ml – Nu contribuie la diagnostic

c. BNP 432 pg/ml – Nu contribuie la diagnostic

d. NT-proBNP 432 pg/ml – Dispnee de origine cardiaca

e. NT-proBNP 2500 pg/ml Nu contribuie la diagnostic

10. Este FALS despre ecografia cardiaca transtoracica in diagnosticul insuficientei

cardiace la adult:

a. Cuantifica insuficienta cardiaca

b. FEVS < 40% inseamna IC sistolica

c. Nu poate diagnostica etiologia

d. Poate diagnostica complicatii ca regurgitarea mitrala, HTAP

e. Examen cheie de monitorizare a evolutiei

11. Sunt examene practicate in diagnosticul insuficientei cardiace la adult CU

EXCEPTIA:

a. Ventriculografie cu technetiu 99m

b. Coronarografie sistematic la cei cu insuficienta sistolica

c. VO2 de varf sau VO2 max in bilantul pretransplant

d. Holter de tensiune arteriala

e. Oximetrie nocturna

12. Sunt factori de decompensare in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:

a. Oprirea tratamentului

b. Insuficienta renala cu aparitie sau intensificare recenta

c. Puseu de hipertensiune

64

d. Astm bronsic

e. Tratament tahicardizant sau inotrop pozitiv

13. Sunt factori clinici de prognostic negativ in insuficienta cardiaca:

a. FEVS prabusita

b. Antecedente de spitalizare datorita insuficientei cardiace

c. Disfunctia VD

d. QRS larg

e. BNP crescut

14. Fac parte din regulile igieno-dietetice impuse in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:

a. Regim hiposodat < 4 mg/zi in caz de insuficienta cardiaca avansata

b. Vaccinare antigripala

c. Restrictie hidrica < 500-700 ml/zi in caz de hiponatremie de dilutie

d. Oprirea consumului de alcool

e. Corectia factorilor de risc cardio-vascular

15. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre tratamentul farmacologic al insuficientei

cardiace:

a. Diureticele care economisesc potasiul au indicatie in insuficienta renala

b. Carvedilolul si Bisoprololul sunt singurele betablocante autorizate in IC

c. IEC se instituie progresiv duopa instituirea tratamentului cu betablocante

d. Antiaritmicele de clasa I au indicatie in fibrilatia atriala permanenta

e. Inhibitorii de calciu se recomanda in locul IEC daca acestea provoaca tuse

16. Urmatoarele recomandari referitoare la tratament NU corespund claselor NYHA:

a. Clasa I – Betablocante post infarct miocardic

b. Clasa II – Diuretice de ansa in caz de congestie

c. Clasa III – Antialdosteronic doar in stare de post infarct miocardic recent

d. Clasa III – Digitalice

e. Clasa IV – Diuretice i.v. daca exista semne congestive

17. Sunt afirmatii FALSE referitor la tratamentul nefarmacologic al insuficientei cardiace:

a. DTDVS > 30 mm/m2, FEVS < 35% si QRS >120 ms in ritm sinusal reprezinta indicatie

pentru pacemaker tricameral

b. TV sau FV in faza acuta reprezinta indicatie pentru defibrilator implantabil

c. Pacienti coronarieni NYHA II sau III cu FEVS d. Puseul refractar la tratament

farmacologic este indicatie pentru contrapulsatie aortica

e. VO2 max < 14 ml/kgc/min este indicatie de transplant

18. NU este contraindicatie pentru transplantul cardiac in insuficienta cardiaca la adult:

a. Varsta > 55 – 60 ani la barbat

65

b. HTAP precapilara fixata

c. Stare psihiatrica incompatibila

d. Neoplazie

e. Infectie activa HIV

19. Este etiologie a insuficientei cardiace diastolice CU EXCEPTIA:

a. Cardiopatia ischemica

b. Inima senila

c. Cardiopatii restrictive

d. CMHO

e. Cardiopatie dilatativa

20. Caracterizeaza radiografia toracica in diagnosticul insuficientei cardiace diastolice:

a. Cardiomegalie

b. Calcifiere a tricuspidei

c. Calcifiere a pulmonarei

d. Revarsate pleurale

e. Atelectazii

21. Este FALS despre tratamentul insuficientei cardiace diastolice:

a. Insista asupra reducerii ponderale

b. Este identic cu cel al insuficientei sistolice

c. Nu se recomanda derivatii nitrati datorita supraincarcarii pulmonare

d. Insista asupra controlului HTA

e. Insita asupra restaurarii ritmului sinusal

22. NU se recomanda in edemul pulmonar acut cu TAs > 100 mmHg:

a. Dobutamina

b. Furosemid

c. Oxigenoterapie

d. Derivati nitrati

e. Anticoagulante

23. Urmatoarea afirmatie despre periodicitatea consultatiilor in insuficienta cardiaca este

adevarata:

a. In caz de IC instabila consultatiile se vor face la maxim 30 de zile

b. In timpul fazei de titrare a medicamentelor se va face la fiecare palier

c. In caz de persistenta a simptomelor se va face o consultatie la 2 saptamani

d. In caz de persistenta a simptomelor se va face o consultatie la fiecare saptamana

e. La pacienti echilibrati se va face o data la 3 luni

66


24. Urmatoarele sunt mecanisme compensatorii in insuficienta cardiaca la adult:

a. Tahicardie

b. Bradicardie

c. Dilatarea ventriculului stang

d. Hipertrofia ventriculului stang

e. Activarea secretiei de arginina – vasopresina

25. Urmatoarele afirmatii despre mecanismele compensatorii perfierice in insuficienta

cardiaca sunt adevarate:

a. Activarea sistemului RAA determina vasodilatatie periferica si cresterea perfuziei

glomerulare

b. Activarea secretiei de arginina – vasopresina determina vasconstrictie si reducere a

diurezei

c. Activarea sintezei de endotelina determina vasodilatatie

d. Activarea factorului natriuretic atrial determina vasodilatatie

e. Activarea secretiei de prostaglandine determina vasconstrictie

26. Sunt elemente etiologice ale insuficientei ventriculare stangi prin alterarea functiei

musculare:

a. Virusul Coxasackie

b. CMHO

c. Acromegalia

d. Boala Paget

e. Boala Steinert

27. NU reprezinta etiologii de insuficienta ventriculara prin tulburari ale functiei pompa:

a. Stenoza aortica

b. Stenoza mitrala

c. Coarctatie de aorta

d. Fistula arteriovenoasa congenitala sau dobandita

e. CMHO

28. Sunt etiologii ale insuficientei cardiace cu debit crescut:

a. Anemie cronica

b. Boala Paget

c. Boala Steinert

d. Boala Chagas

e. Carenta de vitamina B1

67

29. Sunt etiologii ale insuficientei ventriculare drepte:

a. Stenoza mitrala stransa

b. Stenoza aortica

c. Coarctatie de aorta

d. Cord pulmonar cronic postembolic

e. Bronhopneumopatia cronica obstructiva

30. Urmatoarele corelatii corespund stadializarii NYHA:

a. Clasa III – Fara jena in repaus

b. Clasa II – Fara jena in repaus

c. Clasa IV – Dispnee ca urmare a activitatilor obisnuite

d. Clasa I – Dispnee doar ca urmare a eforturilor importante

e. Clasa II – Limitare franca a activitatilor

31. In diagnosticul insuficientei cardiace urmatoarele sunt semne periferice de debit

scazut:

a. Astenie

b. Dureri toracice

c. Varsaturi

d. Lentoare psihomotorie

e. Disurie

32. Caracterizeaza examenul clinic in insuficienta cardiaca:

a. Presiunea arteriala se penseaza

b. Deviere a socului apexian in jos la dreapta

c. Galop telediastolic

d. Galop protodiastolic

e. Sibilante unilaterale in caz de pseudoastm cardiac

33. Urmatoarele elemente radiologice sunt caracteristice insuficientei cardiace:

a. Cardiomegalie daca ICT > 0,4

b. Cardiomegalie daca ICT < 0,5

c. Bronhograma aeriana

d. Revarsat pleural bilateral

e. Opacitati vagi, perihilare, confluente

34. Urmatoarele explorari biologice sunt efectuate sistematic in diagnosticul insuficientei

cardiace:

a. Determinarea clearance-ului creatininei

b. Volumul globula mediu

c. Serologie HIV la tineri

68

d. HbA1c la coronarieni

e. TTGO

35. Este adevarat despre valorile BNP si NT-proBNP:

a. Daca BNP = 150 pg/ml dispneea este foarte probabil de origine pulmonara

b. Daca NT-proBNP = 401 pg/ml dispneea este foarte probabil de origine cardiaca

c. Daca NT-proBNP = 399 pg/ml dispneea este foarte probabil de origine pulmonara

d. Daca BNP = 301 dispneea este foarte probabil de origine cardiaca

e. Daca BNP = 300 contribuie foarte putin la diagnosticarea originii dispneei

36. Este FALS despre ecografica cardiaca transtoracica in diagnosticul insuficientei

cardiace:

a. Este un examen fundamental

b. FEVS > 50% este normala

c. Poate diagnostica HTAP

d. Nu poate cuantifica fractia de scurtare

e. Poate diagnostica valvulopatii

37. Este adevarat despre investigatiile din diagnosticul insuficientei cardiace:

a. Diagnosticarea scintigrafica a ischemiei se face cu technetiu 99 m.

b. In caz de slaba probabilitate de cardiopatie ischemica la tanar se recomanda

coroscanare

c. VO2 max este masurat sistematic in bilantul pretransplant

d. Oximetria nocturna se foloseste pentru diagnosticarea apneei in somn

e. Cateterismul drept masoare debitul cardiac prin termodilutie

38. Sunt factori de decompensare ai insuficientei cardiace:

a. Tratament tahicardizant

b. Pneumopatie

c. AVC

d. AIT

e. Boala Paget

39. Sunt factori clinici de prognostic negativ in insuficienta cardiaca:

a. VO2 max < 14 ml/kgc/min

b. Disfunctia VD

c. Cardiopatie ischemica

d. Tulburari ventriculare de ritm

e. Hiponatremie

40. NU fac parte din regulile igieno-dietetice impuse in insuficienta cardiaca:

a. Regim sarac in sare < 4mg/zi in forma putin evoluata

69

b. Restrictie hidrica <1 l/zi in caz de hiponatremie de dilutie

c. Oprirea consumului de alcool

d. Activitate fizica moderata dar regulata

e. Vaccinare antipneumococica

41. Este adevarat despre diuretice in tratamentul insuficientei cardiace:

a. Se folosesc in tratamentul simptomatic al supraincarcarii saline

b. Se recomanda diuretice ale ansei in caz de EPA

c. Se recomanda diuretice ale ansei in tratamentul de fond

d. Se recomanda diuretice care economisesc potasiul in insuficienta renala

e. Diureticele care economisesc potasiul reduc mortalitatea in IC din stadiile III-IV

42. NU caracterizeaza tratamentul cu IEC in insuficienta cardiaca:

a. Reprezinta tratamentul de referinta chiar si pentru clasa I

b. Determina vasoconstrictie arteriala si venoasa

c. Se introduc in doze mici si se cresc progresiv

d. In caz de intoleranta (tuse) vor fi inlocuiti cu inhibitori calcici

e. Previn remodelarea ventriculara

43. Este adevarat despre betablocante in tratamentul insuficientei cardiace:

a. Reduc mortile subite

b. Reduc jena functionala

c. Vor fi introduse in caz de decompensare

d. Singurele molecule autorizate sunt carvedilol si bisoprolol

e. Nu afecteaza mortalitatea cardio-vasculara

44. Este adevarat despre derivatii nitrati in tratamentul IC:

a. Nu influenteaza prognosticul

b. Reprezinta tratament preventiv pentru EPA

c. Determina reducerea postsarcinii

d. Determina reducerea presarcinii

e. Se folosesc in caz de IC avansata care ramane simptomatica sub IEC, betablocante si

diuretice

45. Este adevarat despre tratamentul IC:

a. Antivitaminele K sunt indicate in caz de tromb endocavitar

b. Antiaritmicele de clasa I sunt indicate in caz de fibrilatie atriala paroxistica

c. Digitalicele nu amelioreaza mortalitatea

d. Inhibitorii de calciu nu modifica prognosticul

e. Digitalicele sunt recomandate in caz de IC refractara in stadiul IV

70

46. NU caracterizeaza indicatiile terapeutice in functie de clasa NYHA:

a. Clasa I – Betablocantele insuficientei cardiace

b. Clasa II – Antialdosteronic in caz de stare post IM recent

c. Clasa IV – Diuretice i.v. in caz de semne congestive

d. Clasa III – Diuretice ale ansei in caz de semne congestive

e. Clasa III – Antialdosteronic in caz de stare post IM recent

47. Urmatoarele afirmatii depsre tratamentul nefarmacologic al IC sunt FALSE:

a. Resincronizarea ventriculara prin implantarea unui pacemaker tricameral este indicata

la un pacient NYHA II-III cu DTDVS > 20 mm/m2 si FEVS<40%

b. TV sustinuta spontana simptomatica pe cardiopatie este indicatie de defibrilator

implantabil

c. Pacientii de clasa NYHA II-III cu FEVS < 30% masurata la cel putin 1 luna dupa IM au

indicatie de defibrilator implantabil

d. Socul cardiogenic refractar nu are indicatie de contrapulsatie aortica

e. Transplantul cardiac are o rata de supravietuire le 1 and de 80%

48. Sunt contraindicatii pentru transplantul cardiac in IC:

a. Neoplazie

b. Varsta > 55 ani la barbati

c. HTAP precapilara fixata

d. Pneumopatie

e. Stare psihiatrica incompatibila

49. NU sunt complicatii ale transplantului cardiac in IC:

a. Insuficienta renala

b. Embolie

c. Puseu ischemic

d. Limfom

e. Alterarea grefonului prin ateroscleroza

50. Sunt etiologii are insuficientei cardiace diastolice:

a. HTAP

b. CMHO

c. Pericardita constrictiva

d. Cardiopatii restrictive

e. Stenoza mitrala

51. Caracterizeaza insuficienta cardiaca diastolica:

a. FEVS > 40%

b. Studiul fluxului transmitral este examenul cheie

71

c. Tratamentul este identic cu cel al insuficientei cardiace sistolice

d. Este deseori determinata de o congestie pulmonara

e. Are semne clinice specifice – revasatul pleural

52. Caracterizeaza atitudinea terapeutica in EPA cu TAs > 100 mmHg CU EXCEPTIA:

a. Furosemid i.v. aproximativ 1mg/kg pana la o diureza de 2-3 l/24h

b. Fara derivati nitrati

c. Dobutamina

d. Anticoagulare preventiva in functie de cardiopatia subiacenta

e. Oxigenoterapie nazala

53. Caracterizeaza monitorizarea pacientului cu IC:

a. ECG cel putin o data pe an

b. Consultatie la maxim 15 zile in caz de IC instabila

c. Natremie, kaliemie si creatininemie la fiecare 12 luni

d. Radiografie toracica sistematic la 12 luni

e. ETT cel putin o data la 3 ani pentru pacientii stabili

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – C. 3 – D. 4 – B. 5 – E. 6 – C. 7 – E. 8 – D. 9 – B. 10 – C. 11 – D. 12 – E. 13 –

B. 14 – A. 15 – B. 16 – C. 17 – B. 18 – A. 19 – E. 20 – D. 21 – C. 22 – A. 23 – B.


24 – A, C, D, E. 25 – B, D. 26 – A, C, E. 27 – B, D. 28 – A, B, E. 29 – A, D, E.30 – A, B.

31 – A, C, D. 32 – A, C, D. 33 – C, D, E. 34 – A, B, C, D. 35 – C, E. 36 – B, D. 37 – B, C,

D, E. 38 – B, C, E. 39 – A, C. 40 – A, B. 41 – A, B, E. 42 – B, D. 43 – A, B, D. 44 – A, C,

D, E. 45 – A, C, D, E. 46 – A, E. 47 – A, D. 48 – A, C, E. 49 – B, C. 50 – B, C, D. 51 – A,

B, C. 52 – B, C. 53 – A, B, E.

8. Endocardita infectioasa

Complement simplu:

1. Sunt cardiopatii din grupa B de risc pentru endocardita infectioasa CU EXCEPTIA:

a. Insuficienta aortica

b. Bioproteze valvulare

c. Prolaps de valva mitrala cu insuficienta mitrala

d. Bicuspidie aortica

e. Cardiomiopatie obstructiva

2. NU caracterizeaza etiologia bacteriana a endocarditei infectioase:

a. Streptococii alfahemolitici sunt cel mai adesea responsabili de boala Osler

72

b. Streptococul bovis are poarta de intrare urinara

c. Stafilococul epidermidis este frecvent in endocarditele tricuspide la toxicomani

d. Bacilii gram negativi au poarta de intrare ORL sau dentara

e. Endocarditele cu germeni HACEK dau deseori culturi negative

3. Caracterizeaza fiziopatologia endocarditei infectioase:

a. Bacteriile se fixeaza pe endocardul afectat de leziuni de jet

b. Apare o suprasarcina volemica cronica

c. Apare o dilatare compensatorie a cavitatilor

d. Scade presiunea de umplere

e. Creste debitul sistemic

4. Sunt semne periferice in diagnosticul endocarditei infectioase CU EXCEPTIA:

a. Fals panaritiu Osler

b. Placi Janeway

c. Noduli Roth

d. Purpura petesiala clasic la nivelul fetei

e. Splenomegalie

5. NU caracterizeaza bilantul biologic in diagnosticul endocarditei infectioase:

a. Hemoculturi inaintea oricarei antibioterapii

b. Sistematic, recoltari pe medii speciale (Bartonella, Coxiella)

c. Bilant inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza proteinelor

d. Proteinurie pe 24h

e. Markeri imunologici de forme subacute

6. Ecografia transtoracica si transesofagiana pot preciza in diagnosticul endocarditei

infectioase CU EXCEPTIA:

a. Caracterul pediculat al vegetatiilor

b. Riscul embolic crescut daca dimensiunea > 8mm

c. Valvulopatia subiacenta

d. Complicatii locale ca abcesul

e. Functia ventriculara stanga

7. Diagnosticul de endocardita infectioasa este posibil daca exista:

a. 2 criterii majore Duke

b. 1 criteriu major + 3 criterii minore Duke

c. 5 criterii minore Duke

d. 4 criterii minore Duke

e. 1 criteriu major si 1 criteriu minor Duke

73

8. Sunt microorganisme care daca prezente in hemocultura constituie criteriu major Duke

CU EXCEPTIA:

a. Streptococcus viridans

b. Stafilococcus epidermidis

c. Haemofilus

d. Kingella

e. Coxiella burnetii

9. Sunt criterii minore Duke CU EXCEPTIA:

a. Valvulopatie

b. Febra > 38 de grade

c. Hemoragie intracraniana

d. Factor reumatoid

e. Agravarea unui suflu de insuficienta valvulara

10. NU este factor ecocardiografic de prognostic negativ in endocardita infectioasa:

a. HTAP

b. FEVS scazuta

c. Leziuni sub-aortice

d. Endocardita pe proteza

e. Scurgere aortica voluminoasa

11. Sunt complicatii cardiace ale endocarditei infectioase CU EXCEPTIA:

a. Distructie valvulara

b. Insuficienta cardiaca

c. Anevrism micotic aortic

d. Abces septal ce determina BAV

e. Infarct miocardic prin embolie coronara

12. NU este cauza de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie in endocardita

infectioasa:

a. Persistenta portii de intrare

b. Flebita

c. Abces paravalvular

d. Infectie necontrolata la nivel local

e. Splenomegalie

13. Corespunde tratamentului EI in functie de germeni:

a. Streptococi – Ceftriaxona 4 saptamanai

b. Enterococi – Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani

c. Stafilococi meti-S – Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 6 saptamani

74

d. Coxiella burnetti – Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 5 zile

e. Hemoculturi negative – Vancomicina 50 mg/kh/zi 6 saptamani

14. NU corespunde antibioterapiei de prima intentie a EI pe proteza:

a. Streptococi – Gentamiina 3 mg/kg/zi timp de 2 saptamani

b. Stafilococi meti-S – Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani

c. Stafilococi meti-R – Gentamicina 3 mg/kg/zi 6 saptamanai

d. Hemoculturi negative – Rifampicina 6 saptamani

e. Hemoculturi negative – Gentamicina 15 zile

15. Este indicatie de tratament chirurgical la 8 zile in endocardita infectioasa:

a. Insuficienta aortica severa c semne clinice de IVS

b. Insuficienta mitrala severa fara indicatie hemodinamica

c. Abcese de inel sau septale necontrolate

d. Endocardita fungica

e. Endocardita infectioasa mitrala cu risc embolic crescut datorita vegetatiilor > 10 mm

16. Este FALS despre antibioprofilaxia endocarditei infectioase:

a. Este cea mai importanta

b. Necesita masuri stricte de igiena cum ar fi consultatia stomatologica bianuala

c. Ultimele recomandari merg in directia diminuarii antibioprofilaxiei sistematice la toti

valvularii

d. Pacientii sunt clasati in grupe de risc A, B si C

e. Antibioprofilaxia trebuie sa fie rezervata doar pacientilor din grupa A


17. Urmatoarele cardiopatii fac parte din grupa A de risc pentru endocardita infectioasa:

a. Bioprotezele

b. Protezele mecanice

c. PVM cu IM

d. IA

e. IM

18. Urmatorii streptococi alfahemolitici care pot determina EI sunt negrupabili dupa

Lancefield:

a. Mitis

b. Sanguis

c. Bovis

d. Salivarius

e. Mutans

75

19. Este adevarat despre stafilococii ce pot determina EI:

a. Dau forme emboligene

b. Principalii sunt aureus si epidermidis

c. Poarta de intrare ORL sau dentara

d. Adeseori rezistenti la antibiotice

e. Frecvent prezenti in endocarditele tricuspide la toxicomani

20. Urmatorii germeni fac parte din grupul HACEK:

a. Haemofilus

b. Actinobacter

c. Cardiobacterium

d. Escherichia

e. Kingella

21. Sunt semne periferice in diagnosticul EI:

a. Cardiomegalie

b. Fals panaritiu Osler

c. Placi Janeway

d. Noduli Roth

e. Suflu de regurgitare

22. Sunt elemente recomandate in bilantul biologic din diagnosticul EI:

a. Hemoculturi inaintea oricarei antibioterapii repetate in cursul puseelor febrile si

frisoanelor

b. Hemoculturi sistematic pe medii speciale

c. Bilant inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza proteinelor

d. Latex Waaler Rose

e. TFA VDRL

23. Sunt examene morfologice pentru a identifica poarta de intrare in diagnosticul EI:

a. Examen panoramic dentar

b. Radiografie a sinusurilor

c. CT abdomino-pelvian

d. Scintigrafie cardiaca

e. Body-scanner

24. Sunt criterii pentru endocardita infectioasa sigura:

a. Examen anatomopatologic pozitiv

b. 1 criteriu major + 3 criterii minore Duke

c. Rezolvarea semnelor clinice cu antibioterapie < 4 zile

76

d. 1 criteriu major + 1 criteriu minor Duke

e. 5 criterii minore Duke

25. Sunt criterii majore Duke:

a. Vegetatie de valva protetica pe ETT

b. Abces de valva protetica pe ETE

c. Ac IgG antifaza I > 1/800

d. Agravarea unui suflu de insuficienta valvulara

e. 2 hemoculturi distincte pozitive pentru Eikenella

26. Sunt criterii minore Duke:

a. Toxicomanie i.v.

b. Febra > 38 de grade

c. Hemoragie intracraniana

d. Factor reumatoid

e. Hemoculturi pozitive pentru S. Aureus

27. Urmatorii factori de prognostic negativi ai EI sunt complicatii ale EI:

a. Soc septic

b. Disfunctie severa de proteza

c. Diagnosticare cu intarziere

d. DNID

e. AVC

28. Sunt complicatii neurologice ale EI:

a. Hemoragie cerebro-meningeala prin ruptura de anevrism micotic

b. Abces cerebral

c. Meningita bacteriana

d. Anevrism micotic cerebral

e. AVC embolic

29. Sunt cauze de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie in EI:

a. Alergie la antibiotice

b. Reinoculare prin alta poarta de intrare

c. Embolie septica splenica

d. Glomerulonefrita

e. Limfangita la nivelul portii de intrare

30. Corespunde antibioterapiei de prima intentie in EI cu Coxiella Burnetti pe valva

nativa:

a. Doxiciclina 100 mg x2/zi timp de 18 luni

b. Vancomicina 20 mg/kg/zi timp de 6 saptamani

77

c. Ofloxacina 400 mg/zi timp de 18 luni

d. Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 18 luni

e. Ceftriaxona 100 mg/zi timp de 18 luni

31. Caracterizeaza antibioterapia de prima intentie in EI cu Stafilococi meti-R pe proteza

valvulara:

a. Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani

b. Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 6-8 saptamani

c. Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 15 zile

d. Rifampicina timp de 6-8 saptamanai

e. Ceftriaxona timp de 6 saptamani

32. Sunt indicatii pentru tratament chirurgical pe termen mediu in EI:

a. IA severa fara indicatie hemodinamica

b. IM severa cu indicatie hemodinamica

c. IM severa fara indicatie hemodinamica

d. Endocardita fungica

e. Abcese de inel sau septale

33. Caracterizeaza antibioprofilaxia endocarditei infectioase:

a. Toti pacientii valvulari trebuie sa primeasca un carnet de profilaxie a EI

b. Se recomanda diminuarea antibioprofilaxiei sistematice la toti valvularii

c. In functie de risc pacientii sunt repartizati in grupe: A, B sau C

d. Antibioprofilaxia se recomanda doar in grupa C – riscul cel mai crescut

e. Se recomanda amoxicilina 2g p.o. inaintea oricarui gest dentar cu risc crescut

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – B. 2 – D. 3 – A. 4 – D. 5 – B. 6 – B. 7 – E. 8 – B. 9 – E. 10 – D. 11 – C. 12 – E. 13 –

A. 14 – C. 15 – B. 16 – D.


17 – A, B. 18 – A, B,D, E. 19 – A, B, E. 20 – A, C, E. 21 – B, C, D. 22 – A, C, D, E. 23 –

A, B, C, E. 24 – A, B, E. 25 – A, B, C, E. 26 – A, B, C, D. 27 – A, C, E. 28 – A, B, C, E. 29

– A, C, D. 30 – A, C. 31 – B, C, D. 32 – A, C. 33 – A, B, E.

9. Pericardita acuta

Complement simplu:

1. Durerea din pericardita are urmatoarele caracteristici CU EXCEPTIA:

a. Precordiala

b. Iradianta

78

c. Constrictiva

d. Insensibila la trinitrina

e. Calmata in pozitie sezanda

2. Caracterizeaza frecatura pericardica:

a. Zgomot profund, sistolic

b. Constanta

c. Auzit mai bine in pozitie sezanda

d. Dispare in apnee

e. Foarte putin variabila in timp

3. NU sunt elemente ECG in pericardita acuta:

a. Microvoltaj

b. Alternanta electrica

c. Subdenivelare ST cu semn in oglinda

d. Subdenivelare a PQ

e. Tahicardie sinusala

4. Sunt elemente ecocardiografice de confirmare a diagnosticului de pericardita acuta:

a. Spatiu lipsit de ecouri in jurul cavitatilor cardiace

b. Jena la umplerea cavitatilor drepte cu cinetica anormala a septului interventricular

c. Variatii respiratorii ale fluxurilor transvalvulare

d. Tulburare a cineticii segmentare

e. Tumora pericardica

5. Sunt explorari biologice sistematice in diagnosticul pericarditei acute:

a. Serologie HIV

b. Bilant tiroidian

c. Enzime pancreatice

d. Dozarea markerilor tumorali

e. Diagnosticarea tuberculozei

6. Caracterizeaza pericardita acuta de etiologie virala CU EXCEPTIA:

a. Infectie ORL banala in zilele precedente

b. Recidive frecvente

c. Evolutie favorabila sub antiinflamatoare

d. Constituire lenta, diagnosticata de obicei in stadiul de tamponada

e. Determinata de virusi hepatitici

7. Sunt cauze rare de pericardita CU EXCEPTIA:

a. Tuberculoza

b. Lupus

79

c. HIV

d. RAA

e. Radioterapia

8. Urmatoarea afirmatie despre tratamentul simptomatic al pericarditei acute este

FALSA:

a. Se recomanda concediu medical 15 zile

b. Se recomanda aspirina 3 grame in primele 7 zile

c. Se recomanda aspirina 1 gram in a 3-a saptamana

d. Se recomanda tratament anticoagulant

e. Se recomanda control clinic, explorari biologice si ecografic la sfarsitul tratamentului

9. Caracterizeaza miopericardita:

a. Se prezinta ca o pericardita maligna cu soc cardiogen

b. Apar unde Q de necroza

c. Nu apar tulburari de cinetica

d. Ecografia este examenul de electie pentru diagnostic

e. Tratamentul consta in grefa in urgenta

10. Sunt semne clinice caracteristice tamponadei CU EXCEPTIA:

a. Soc cardiogen

b. Fara semne de EPA

c. Semne stangi majore

d. Puls paradoxal Kussmaul

e. Scadere a presiunii arteriale in timpul inspiratiei > 10 mmHg

11. NU este adevarat despre tratamentul tamponadei:

a. Se va respecta pozitia semisezanda

b. Se va opri orice tratament anticoagulant

c. Drenaj chirurgical in urgenta

d. Punctie pericardica supraxifoidiana in asteptarea drenajului

e. Se va evita culcarea pacientului

12. Sunt criterii diagnostice ecografice pentru pericardita cronica constrictiva CU

EXCEPTIA:

a. Adiastolie a cavitatilor cardiace

b. Ingrosare pericardica

c. Revarsat pericardic absent

d. Revarsat pericardic putin abundent

e. Variatii respiratorii ale fluxurilor transvalvulare


80

13. Caracterizeaza durerea pericardica in pericardita acuta:

a. Iradianta

b. Precordiala

c. Constrictiva

d. Sensibila la trinitrina

e. Intensificata in decubit

14. Caracterizeaza sindromul infectios din pericardita acuta:

a. Febra

b. Astenie

c. Artralgii

d. Mialgii

e. Scadere ponderala

15. NU este semn de tamponada in pericardita acuta:

a. Insuficienta cardiaca dreapta

b. Insuficienta cardiaca stanga

c. Semne de soc

d. EPA

e. Puls paradoxal

16. Sunt stadii caracteristice ECG in evolutia pericarditei acute:

a. Supradenivelare ST cu semn in oglinda, convexa in sus

b. Normalizare ST cu aplatizare a undelor T

c. Negativare a undelor T

d. Normalizare a undelor T

e. Persistenta supradenivelarii ST

17. Sunt elemente caracteristice ECG in pericardita acuta:

a. Microvoltaj constant

b. Alternanta electrica

c. Subdenivelare a PQ

d. Bradicardie sinusala

e. ESV

18. Urmatoarele elmente radiografice apar in pericardita acuta:

a. Cardiomegalie in ceainic

b. Cardiomegalie in carafa

c. Calcificari pleurale

d. Opacifiere a sacului pericardic

e. Revarsat pleural

81

19. Sunt criterii etiologice in ecografia cardiaca din pericardita acuta:

a. Spatiu lipsit de ecouri in jurul cavitatilor cardiace

b. Jena la umplerea cavitatilor drepte cu cinetica anormala a septului interventricular

c. Variatii respiratorii ale fluxurilor transvalvulare

d. Tulburare a cineticii segmentare

e. Tumora pericardica

20. Sunt explorari biologice sistematice in diagnosticul pericarditei acute:

a. Serologie HIV

b. Enzime pancreatice

c. Bilant tiroidian

d. Diagnosticarea unei afectiuni autoimune

e. IDR

21. Urmatorii virusi sunt incriminati in pericardita acuta:

a. Coxsackie

b. Paragripal

c. VZV

d. Virusi hepatitici

e. Adenovirus

22. Caracterizeaza pericardita acuta de etiologie virala:

a. Cauza rara

b. Infectie ORL banala in zilele precedente

c. Diagnosticat in faza de tamponada datorita evolutiei subacute

d. Evolutie favorabila sub antiinflamatoare

e. Recidive frecvente

23. Sunt elemente caracteristice ale pericarditei acute de etiologie neoplazica:

a. Constituire lenta, putin zgomotoasa

b. Diagnosticata adeseori in stadiul de tamponada

c. Tratamentul consta in drenajul pericardic

d. Evocatoare este imunodepresia

e. Este o cauza foarte rara

24. NU caracterizeaza pericardita acuta de etiologie tuberculoasa:

a. Debut brutal cu durere constrictiva pe fond de dispnee agravata recent

b. Tratament cu corticoizi pentru diminuarea riscului de evolutie spre pericardita cronica

constrictiva

c. Tratamentul consta in drenajul pericardic

82

d. Diagnosticul de certitudine se face pe analiza lichidului pericardic

e. Este o cauza frecventa

25. Sunt cauze rare de pericardita:



c. Pancreatita acuta

d. RAA

e. Lupus

26. Sunt elemente de tratament simptomatic al pericarditei acute:

a. Paracetamol in caz de durere sub aspirina

b. Aspirina 2 g in primele 7 zile

c. Aspirina 1 gram in saptamana a 3-a

d. Concediu medical 7 zile

e. Oprirea anticoagulantelor

27. Caracterizeaza tamponada cardiaca:

a. Caracterul compresiv al revarsatului tine de volumul acestuia

b. Exista semne de EPA

c. Hemopericardul este o posibila etiologie

d. Exista semne drepte majore

e. Aspect ecografic de adiastolie

28. NU caracterizeaza tratamentul tamponadei din pericardita acuta:

a. Se va institui tratament anticoagulant

b. Se va respecta pozitia in decubit

c. Se va efectua punctie pericardica subxifoidiana in asteptarea drenajului

d. Drenaj chirurgical in urgenta

e. Umplere vasculara prin solutii coloidale

29. Caracterizeaza pericardita cronica constrictiva:

a. Complicatie frecventa

b. Reprezinta constrictia cavitatilor cardiace stangi si apoi drepte prin fibroza pericardica

c. Frecvent de origine tuberculoasa

d. Frecvent de origine postradioterapeutica

e. Frecvent de origine postoperatorie

30. Urmatoarele variante reprezinta tratamentul preventiv al pericarditei cronice

constrictive:

a. Drenajul in stadiul acut

b. Drenajul in stadiul cronic

83

c. Corticoizi

d. Colchicina

e. Aspirina

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – B. 2 – C. 3 – C. 4 – A. 5 – A. 6 – D. 7 – C. 8 – D. 9 – B. 10 – C. 11 – D. 12 – E.


13 – B, C, E. 14 – A, B, C, D. 15 – B, D. 16 – B, C, D. 17 – B, C. 18 – A, B, C, E. 19 – D,

E. 20 – A, E. 21 – A, D, E. 22 – B, D, E. 23 – A, B, C. 24 – A, C, E. 25 – A, C, D, E. 26 –

A, C, E. 27 – A, C, D, E. 28 – A, B. 29 – C, D, E. 30 – A, C.

10. Insuficienta venoasa cronica. Varice

Complement simplu:

1. Sunt factori favorizanti pentru varice CU EXCEPTIA:

a. Varsta

b. Obezitatea

c. Consumul de alcool

d. Sarcina cu simptome din primul trimestru

e. Ereditatea

2. Referitor la fiziopatologia varicelor, returul venos NU este asigurat prin:

a. Continenta valvulelor

b. Presiunea reziduala retelei venoase

c. Pompa musculara surala

d. Apasarea boltei plantare

e. Presiunea negativa generata de respiratie

3. Cele mai frecvente varice sunt:

a. Varicele esentiale

b. Varicele postflebitice

c. Varicele congenitale cu agenezie a venelor profunde

d. Varicele datorate compresiei pelvine tumorale

e. Varice de alt tip

4. Sunt semne functionale in diagnosticul varicelor CU EXCEPTIA:

a. Apasare in ortostatism

84

b. Senzatie de furnicaturi ale gambelor care obliga la miscare

c. Claudicatia venoasa

d. Limitarea vitezei mersului

e. Jena legata de aspect

5. NU caracterizeaza examenul fizic in insuficienta venoasa cronica:

a. Se cauta tulburari trofice asociate

b. Incontinenta valvelor va fi evaluata prin tehnica Schwartz

c. Incontinenta valvelor va fi evaluata prin proba Trendelenburg

d. Se palpeaza pulsurile distale

e. Edemul este specific insuficientei venoase

6. Se recomanda examinarea Doppler venoasa a membrelor inferioare in urmatoarele

cazuri CU EXCEPTIA:

a. In cadrul unui bilant preoperator

b. In cadrul unui bilant prescleroza

c. In prezenta unui edem voluminos ce face examenul clinic dificil

d. In prezenta ulcerelor membrelor inferioare

e. Pentru a confirma si localiza o tromboza venoasa

7. NU sunt tulburari trofice ca urmare a insuficientei venoase cronice:

a. Eczema cu prurit si leziuni eritemato-scuamoase

b. Dermita ocra

c. Atrofia Killian

d. Ulcer varicos

e. Telangiectazii ale plexului venos sub-papilar al dermului superficial

8. NU caracterizeaza ulcerul varicos:

a. Dimensiuni reduse

b. Margini netede

c. Sediu maleolar intern

d. Fond curat

e. Putin dureros

9. Sunt tratamente medicale ale varicelor CU EXCEPTIA:

a. Benzi de contentie

b. Drenare posturala

c. Cure termale

d. Scleroza cu agenti fizici

e. Scleroza cu laser

85


10. Este adevarat despre insuficienta venoasa cronica:

a. Este o disfunctie a sistemului venos prin incompetenta valvulara

b. IVC este o cauza a varicelor

c. IVC poate fi esentiala

d. IVC poate fi dobandita

e. Varicele afecteaza mai mult femeile decat barbatii

11. Sunt factori favorizanti pentru IVC:

a. Varsta

b. Obezitatea

c. Alcoolul

d. Tututnul

e. Ereditatea

12. Este adevarat despre fiziopatologia IVC:

a. Reteaua venoasa se imparte in profunda si superficiala

b. Reteaua superficiala e formata din safena si tibiale

c. Anastomoza dintre retele este asigurata de venele comunicante

d. Reteaua profunda e alcatuita din trei etaje: sural, femural si inghinal

e. Etajul sural contine si trunchiul tibioperonier

13. Returul venos al membrelor inferioare este asigurat prin:

a. Incontinenta valvulelor

b. Presiunea reziduala retelei venoase

c. Pompa musculara femurala

d. Apasarea boltei plantare

e. Presiunea negativa generata de respiratie

14. Sunt etiologii ale varicelor:

a. Varice esentiale

b. Varice flebitice

c. Varice congenitale

d. Varice ortostatice

e. Varice din insuficienta cardiaca

15. Sunt semne functionale in diagnosticul varicelor:

a. Jena legata de aspect

b. Greutate, apasare, oboseala in ortostatism

86

c. Senzatie de furnicaturi a gambelor care obliga pacientul sa le miste

d. Claudicatie venoasa

e. Eczema cu prurit

16. NU corespunde examenului fizic in diagnosticul varicelor:

a. Evaluarea incontinentei valvulare se face prin proba Trendelenburg

b. Evaluarea incontinentei valvulare se face prin tehnica Schwartz

c. Sunt evaluate pulsurile arteriale distale

d. Edemul apare de obicei tardiv

e. Edemul este specific insuficientei venoase

17. Corespunde clasifcarii Porter pentru IVC:

a. Clasa 0 – IVC minora

b. Clasa 2 – IVC moderata

c. Clasa 3 – Tulburari trofice majore cu ulcere

d. Clasa 1 – Tulburari trofice evidente fara ulcer

e. Clasa 0 – Semne functionale de staza venoasa

18. Sunt caracteristici ale flebitei superficiale:

a. Roseata si caldura localizate in fata cordonului venos indurat

b. Dermita ocra

c. Exema cu prurit si leziuni eritemato-scuamoase

d. Pielea este fibroasa si indurata

e. Se trateaaza cu AINS

19. Caracterizeaza ulcerul varicos:

a. Unic

b. De mici dimensiuni

c. Cu margini netede

d. Cu fond curat

e. De obicei dureros

20. Sunt masuri generale in tratamentul IVC:

a. Scaderea ponderala

b. Evitarea clinostatismului prelungit

c. Evitarea incalzirii prin pardoseala

d. Vaccinarea antitetanica

e. Evitarea mersului pe jos

21. Reprezinta tratamentul medical al varicelor:

a. Cure termale

b. Benzi de contentie

87

c. Drenaj postural nocturn

d. Vaccinarea antitetanica

e. Stripping al safenei interne

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – C. 2 – B. 3 – A. 4 – D. 5 – E. 6 – C. 7 – D. 8 – A. 9 – B.


10 – A, C, D. 11 – A, B, E. 12 – A, D, E. 13 – D, E. 14 – A, C. 15 – A, B, C, D. 16 – D, E.

17 – B, C. 18 – A, E. 19 – A, C, D. 20 – A, C, D. 21 – A, B.

11. Prescrierea si supravegherea unui tratament antitrombotic

Complement simplu:

1. Este FALS despre urmatoarele trombolitice:

a. Alteplaza se foloseste in caz de AVC ischemic < 3 ore

b. Tenecteplaza este de origine bacteriana

c. Streptokinaza nu este specifica pentru fibrina trombului

d. Alteplaza se administreaza in bolus iv de 10mg in 1-2 min urmat de o perfuzie de

90mg in 2 ore in embolia pulmonara

e. Tenecteplaza se administreaza 10 U in 2 blousuri la interval de 30 min in infarctul

miocardic

2. Sunt indicatii pentru trombolitice CU EXCEPTIA:

a. Infarctul miocardic care a depasit 12 ore

b. EP cu soc hemodinamic

c. Tromboza ocluziva de proteza valvulara

d. AVC ischemic in faza acuta

e. Ocluzia unui cateter venos central cu camera

3. Sunt contraindicatii absolute ale tromboliticelor CU EXCEPTIA:

a. Hemoragie cerebro-meningeala

b. Malformatie vasculara sau tumora cerebrala

c. Traumatism cranian < 1 luna

d. Sarcina

e. Traumatism < 21 de zile

4. Este FALS despre heparine:

a. Cele nefractionate au greutate moleculara mare

b. LMWH sunt obtinute prin selectia lanturilor scurte a polimerilor fragmentati de

heparina nefractionata

88

c. Pierderea lanturilor lungi de catre LMWH provoaca o pierdere partiala a efectului anti-

Xa

d. Pentazaharidul este responsabil de activitatea anti-Xa

e. Proportia anti IIa/Xa este de 1 pentru heparinele nefractionate

5. Caracterizeaza farmacocinetica heparinelor nefractionate CU EXCEPTIA:

a. Inactivata p.o.

b. Timp de injumatatire de 60 minute in i.v.

c. Eliminare hepatica

d. Traverseaza bariera placentara, se recomanda LMWH la gravide

e. Excretie urinara

6. NU corespunde indicatiilor heparinei nefractionate:

a. Calciparina s.c. 5000 UI 2 ore inainte, apoi la 8 ore pentru preventia bolii

tromboembolice venoase cu risc moderat

b. Heparina i.v. pentru tratamentul curativ al bolii tromboembolice venoase

c. Calciparina s.c. 5000 UI/kg/zi in 3 injectii pentru fibrilatia atriala

d. TCA tinta este 2-3 pentru SCA fara supradenivelare persistenta de ST

e. Calciparina s.c pentru AVC ischemic de origine embolica cardiaca

7. Este adevarat despre posologia fondaparinux:

a. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al TVP

b. 1 injectie 7,5 mg s.c./zi in preventia bolii tromboembolice venoase

c. 1 injectie 7,5 mg s.c./zi in SCA cu supradenivelare de ST

d. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al emboliei pulmonare necomplicate

e. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in SCA fara supradenivelare permanenta a ST

8. Sunt contraindicatii absolute pentru adminsitrarea de heparine:

a. Chirurgie recenta

b. Asocierea cu AINS

c. Injectii intramusculare

d. Pericardita

e. Disectia aortica

9. Este adevarat despre monitorizarea tratamentului cu heparine:

a. Dozarea trombocitelor se face de 3 ori pe saptamana

b. TCA se face la 4 ore dupa a doua injectie in tratamentul cu heparina nefractionata

c. Heparinemia trebuie sa fie intre 0,6 – 0,8 UI/ml in tratamentul cu heparina

nefractionata

d. TCA se face la 4 ore dupa debutul tratamentului preventiv cu LMWH

e. Anti-Xa se face la 4 ore dupa a doua injectie cu fondaparinux

89

10. Este adevarat in practica despre tranzitia AVK-heparina CU EXCEPTIA:

a. TCA normal cu INR prea scazut determina oprirea heparinei

b. TCA prea scazut determina Cresterea heparinei si diminuarea la nevoie a AVK

c. TCA normal determina pastrarea dozei de heparina

d. TCA normal determina cresterea AVK

e. TCA prea crescut determina diminuarea heparinei

11. AVK provoaca reducerea sintezei hepatice a urmatorilor factori CU EXCEPTIA:

a. II

b. VI

c. X

d. IX

e. Proteina C si S

12. Care din urmatorii timpi de actiune sunt caracteristici AVK:

a. Warfarin – 36-72 ore

b. Acenocumarol – 36-72 ore

c. Fluindione – 2-3 zile

d. Acenocumarol – 2-3 zile

e. Fluindione – 24-48 ore

13. NU caracterizeaza durata tratamentului AVK in functie de boala:

a. TVP distala izolata – 6 saptamani

b. TVP proximala – 3 luni

c. TVP idiopatica – cel putin 6 luni

d. TVP + cancer – pe viata sau pana la remisia completa a cancerului

e. TVP recidivanta – cel putin 1 an apoi reevaluare

14. NU este factor de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice:

a. Inlocuire valvulara in pozitie aortica

b. Antecedente de AVC

c. Contrast spontan intens in atriul stang

d. SM asociata

e. FEVS < 35%

15. NU este contraindicatie a tratamentului cu AVK:

a. Alaptarea

b. Sarcina in al treilea trimestru

c. Sarcina in primul trimestru

d. Endocardita

e. AVC hemoragic recent

90

16. Inhiba catabolismul hepatic al AVK:

a. Carbamazepina

b. Fenitoina

c. Meprobamat

d. Alcool

e. Ketoconazol

17. NU diminueaza fixarea proteica a AVK:

a. AINS

b. Sulfamide

c. Fibrati

d. Miconazol

e. Corticoizi

18. Sunt efecte secundare ale tratamentului cu AVK CU EXCEPTIA:

a. Hemoragii

b. Reactii alergice la indanediona

c. Ulceratii bucale

d. Calcificari epifizale

e. Insuficienta hepatica

19. NU este molecula anticoagulanta:

a. Danaparoida

b. Dabitragan

c. Griseofluvina

d. Bivalirudina

e. Lepirudina

20. Este adevarat despre antiagregantele plachetare:

a. Aspirina reduce producerea de prostaglandina

b. Clopidogrelul inhiba ciclooxigenaza

c. Anti GPIIb/IIIa blocheaza agregarea mediata de adenozin difosfat

d. Clopidogrelul are efect antiagregant puternic dar foarte fugace

e. Aspirina are efect reversibil asupra plachetelor

21. NU este indicatie pentru clopidogrel:

a. Alergie la aspirina

b. SCA ST-

c. ACOMI

d. Angioplastie coronara complexa

e. AVC

91

22. Sunt efecte secundare ale tratamentului cu antiagregante CU EXCEPTIA:

a. Reactii alergice

b. Hepatita

c. Trombopenii

d. Gastrite

e. Hemoragii


23. Este adevarat despre urmatoarele trombolitice:

a. Alteplaza este obtinuta prin inginerie genetica

b. Streptokinaza este specifica pentru fibrina trombului

c. Tenecteplaza este obtinuta prin inginerie genetica

d. Alteplaza nu este specifica pentru fibrina trombului

e. Streptokinaza e de origine bacteriana

24. Corespunde posologiei tromboliticelor:

a. Tenecteplaza 10 U (2 bolusuri la interval de 30 min) in infarctul miocardic

b. Alteplaza bolus i.v. de 10 mg in 1-2 min urmat de perfuzie de 90mg in 2 ore in embolia

pulmonara

c. Streptokinaza 1,5 MU/45 min in AVC ischemic sub 3 ore

d. Tenecteplaza 15 mg IVD apoi 0,75 mg/kg/30 min apoi 0,5 mg/kg/60 min in infarctul

miocardic

e. Streptokinaza bolus i.v. de 10 mg in 1-2 min urmat de o perfuzie de 90mg in 2 ore in

infarctul miocardic

25. Este adevarat despre trombolitice:

a. Sunt asociate cu heparina i.v. continua pentru a evita reocluzia vaselor

repermeabilizate

b. Administrarea de heparina se incepe imiediat ce fibrinogenul scade sub 1 g/l

c. Hemisuccinatul de hidrocortizon este sistematic asociat streptokinazei spre a evita

reactiile alergice

d. Hemisuccinatul se administreaza initial 50 mg bolus i.v.

e. Tratamentul cu hemisuccinat continua cu perfuzie continua de 100 mg/6h

26. Sunt indicatii pentru trombolitice:

a. Infarctul miocardic care a depasit 12 ore

b. Embolia pulmonara grava cu soc hemodinamic

c. Tromboza ocluziva a protezei valvulare la pacienti cu risc operator scazut

d. Tratamentul fibrinolitic al AVC ischemic in primele 6 ore

e. Ocluzia unui cateter venos central cu camera

92

27. Sunt contraindicatii absolute ale tromboliticelor CU EXCEPTIA:

a. Disectie aortica

b. Insuficienta hepatocelulara severa

c. AIT < 6 luni

d. Sarcina

e. Traumatism < 21 de zile

28. Este adevarat despre heparine:

a. LMWH se obtin prin selectia lanturilor scurte dupa fragmentarea polimerilor de


b. Pierderea lanturilor lungi provoaca o pierdere partiala a efectului anti-Xa

c. Proportia anti-IIa/Xa pentru heparine nefractionate este 1

d. Proportia anti-IIa/Xa pentru LMWH este 3

e. Fondaparinux este obtinut izoland pentazaharidul

29. Este adevarat despre heparine:

a. LMWH se obtin prin selectia lanturilor scurte dupa fragmentarea polimerilor de


b. Pierderea lanturilor lungi provoaca o pierdere partiala a efectului anti-Xa

c. Proportia anti-IIa/Xa pentru heparine nefractionate este 1

d. Proportia anti-IIa/Xa pentru LMWH este 3

e. Fondaparinux este obtinut izoland pentazaharidul

30. Caracterizeaza farmacocinetica LMWH:

a. Inactivata p.o.

b. Fixare proteica si tisulara puternica

c. Timp de injumatatire de 2-4 ore s.c.

d. Eliminare hepatica

e. Excretie urinara

31. Urmatoarele rapoarte la UI pentru heparine sunt adevarate

a. Dalteparina 1mg = 100-200 UI

b. Tinzaparina 1ml = 20000 UI

c. Heparinat de calciu 1ml = 15000 UI

d. Heparinat de sodiu 1ml = 5000 UI

e. Nandroparina 1ml = 10000 UI

32. Este adevarat despre posologia heparinei nefractionate:

a. Calciparina s.c. 5000 UI 2 ore inainte, apoi la 8 ore pentru preventia bolii

tromboembolice venoase cu risc moderat

b. Heparina i.v. pentru tratamentul curativ al bolii tromboembolice venoase

93

c. Calciparina i.v. 5000 UI pentru AVC ischemic

d. Heparina 5000 UI/kg/zi in 3 injectii pentru fibrilatie atriala

e. Heparina 5000 UI/kg/zi in 3 injectii pentru embolie pulmonara

33. Este FALS despre posologia fondaparinux:

a. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al TVP

b. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in preventia bolii tromboembolice venoase

c. 1 injectie 7,5 mg s.c./zi in SCA cu supradenivelare de ST

d. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al emboliei pulmonare necomplicate

e. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in SCA fara supradenivelare permanenta a ST

34. Sunt contraindicatii absolute ale heparinelor:

a. Chirurgie recenta

b. Asocierea cu AINS

c. Disectie aortica

d. Injectii intramusculare

e. Injectii intraarticulare

35. Sunt contraindicatii relative ale heparinelor:

a. Hemoragii recente

b. HTA severa

c. EI

d. Pericardita

e. Trombopenie

36. Inainte de tratamentul cu heparina se vor cauta urmatoarele:

a. Anomalie a hemostazei


c. Insuficienta renala

d. Insuficienta hepatica

e. Anomalie a coagularii

37. Urmatoarele atitudini corespund testului TCA in tranzitia AVK-heparina:

a. INR prea crescut indiferent de TCA determina oprirea heparinei

b. TCA prea scazut determina cresterea heparinei si diminuarea la nevoie a AVK

c. TCA normal determina pastrarea dozei de heparina

d. TCA normal determina cresterea AVK

e. TCA prea crescut determina cresterea heparinei

38. AVK provoaca reducerea sintezei hepatice a urmatorilor factori:

a. III

b. VI

94

c. X

d. IX

e. Proteina C si S

39. Caracterizeaza farmacodinamica AVK:

a. Absorbtie digestiva slaba

b. Fixare proteica puternica de ordinul a 95%

c. Fixarea proteica nu este susceptibila la modificare prin competitie medicamentoasa

d. Metabolism hepatic

e. Ciclul enterohepatic nu este influentat in cursul unei colestaze

40. Caracterizeaza durata de actiune a AVK:

a. Warfarin – 36-72 ore

b. Acenocumarol – 36-72 ore

c. Fluindione – 2-3 zile

d. Acenocumarol – 2-3 zile

e. Fluindione – 24-48 ore

41. Urmatoarele indicatii si durate de tratament pentru AVK sunt adevarate:

a. 6 saptamani in TVP proximala

b. 3 luni in EP cu factor de risc tranzitoriu reversibil

c. Cel putin 6 luni pentru TVP idiopatica

d. Pe viata la TVP + cancer

e. Cel putin 6 luni, apoi reevaluare la TVP recidivanta

42. Urmatoarele valori tinta ale INR corespund patologiei:

a. 2,5-3,5 pentru FiA + bioproteza

b. 2,5 in FiA cu CHADS2 > 2

c. 2 in FiA cu CHADS2 = 1

d. 2-3 in FiA + SM

e. 2,5-3,5 in FiA + proteza valvulara mecanica

43. Sunt factori de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice:

a. Inlocuire valvulara in pozitie aortica

b. FiA

c. Inlocuire valvulara mecanica in pozitie pulmonara

d. SM asociata

e. AIT in antecedente

44. Sunt contraindicatii ale AVK:

a. Alaptarea

b. Endocardita

95

c. Pericardita

d. Chirurgie generala recenta

e. Insuficienta cardiaca severa

45. Diminueaza fixarea proteica a AVK:

a. AINS

b. Miconazol

c. Carbunele activat

d. Meprobamat

e. Ketoconazol

46. Induc catabolismul hepatic al AVK:

a. Allopurinol

b. Cimetidina

c. Carbamazepina

d. Fenitoina

e. Griseofulvina

47. Reduc sinteza factorilor vitaminei K dependenti:

a. AINS

b. Fenitoina

c. Amiodarona

d. Miconazol

e. Ketoconazol

48. Sunt efecte proprii cumarinicelor:

a. Greata

b. Alopecie

c. Eritem

d. Urticarie

e. Prurit

49. Corespunde monitorizarii INR la pacientii tratati cu AVK:

a. 48-96 de ore dupa orice modificare a posologiei

b. La fiecare 24 de ore in zona terapeutica

c. Saptamanal pana la stabilizare la doua recoltari succesive

d. Cel putin o data la 2 luni in perioada stabila

e. In functie de caz – in cursul hemoragiei

50. Sunt molecule anticoagulante:

a. Danaparoida

b. Bivalirudina

96

c. Griseofulvina

d. Colestiramina

e. Lepirudina

51. Este adevarat despre antiagregantele plachetare:

a. Aspirina are efect ireversibil

b. Clopidogrelul blocheaza calea ciclooxigenazei

c. Anti GPIIb/IIIa blocheaza agregarea mediata de adenozin difosfat

d. Clopidogrelul are efect antiagregant puternic dar foarte fugace

e. Aspirina se recomanda in doze de 75-325 mg/zi p.o.

52. Aspirina este indicata in urmatoarele cazuri:

a. Faza acuta a SCA

b. AIT

c. AVC

d. Pericardita

e. Endocardita

53. Clopidogrelul este indicat in:

a. AVC

b. AIT

c. ACOMI

d. AAA

e. SCA ST-

54. Sunt indicatii ale anti-GPIIb/IIIa:

a. SCA ST- cu risc crescut

b. SCA ST+ in caz de tromb masiv

c. ACOMI

d. AAA

e. AVC

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – B. 2 – A. 3 – D. 4 – C. 5 – D. 6 – C. 7 – E. 8 – C. 9 – B. 10 – B. 11 – B. 12 – A. 13 –

E. 14 – A. 15 – D. 16 – E. 17 – E. 18 – E. 19 – C. 20 – A. 21 – D. 22 – B.


23 – A, C, E. 24 – A, B. 25 – A, C. 26 – B, E. 27 – B, C, D. 28 – A, C, D, E. 29 – A, C, D,

E. 30 – A, D, E. 31 – B, D. 32 – A, B. 33 – A, C, D. 34 – D, E. 35 – B, C, D. 36 – A, C, D,

E. 37 – A, C, D. 38 – C, D, E. 39 –B, D. 40 – C, D. 41 – B, C, D. 42 – B, D, E. 43 – B, C,

97

D, E. 44 – A, C. 45 – A, B. 46 – C, D, E. 47 – A, C. 48 – A, B, D. 49 – A, C, E. 50 – A, B,

E. 51 – A, E. 52 – A, B, C, D. 53 – A, C, E. 54 – A, B.

12. Prescrierea si supravegherea diureticelor

Atentie: Datorita inimaginabilului cretinism de care au dat dovata traducatorii, revizuitorii, redactorii si,

nu in ultimul rand, rectorii tuturor facultatilor din tara, adica toti cei care si-au pus numele pe

abominatia asta tiparita, foarte probabil mai nimic din tema aceasta nu va fi subiect la rezidentiat.

Cretinismul consta fie in omiterea traducerii primului subtitlu care ar fi trebuit sa fie “diuretice de ansa”

fie in nerealizarea faptului ca nu exista in editia franceza (slabe sanse) si ca la noi, unde se da

examen la virgula, trebuie introdus. Drept urmare restul diureticelor, precum pisica lu’ Schrodinger,

exista intr-o stare in care simultan sunt diferite de diuretice dar apartin totusi diureticelor… deci orice

grila de aici poate si va fi contestata si cel mai probabil va fi anulata. Totusi o sa pun cateva grile in

ideea ca vor remedia situatia printr-un comunicat oficial si voi mai pune cand se va intampla

minunea… nu va tineti respiratia.

Complement simplu:

1. Caracterizeaza diureticele de ansa:

a. Cresc natriureza in TCD

b. Blocheaza reabsorbtia Na in TCD

c. Inhiba actiunea ADH asupra tubului colector

d. Au efect anticalciuric

e. Au efect anti-ADH

2. NU este contraindicatie pentru diureticele de ansa:

a. Obstacol pe caile urinare

b. Hiponatremie < 130 mmol/l c. Creatinina > 200 micromoli/l

d. Encefalopatie hepatica

e. Alaptare

3. Sunt indicatii pentru diureticele tiazidice:

a. Diabet insipid nefrogen


c. Hipercalcemie

d. Miastenie

e. Carenta in acid folic

4. NU este efect secundar al diureticelor tiazidice:

a. Encefalopatie hepatica in ciroza severa

b. Cresterea uricemiei

98

c. Cresterea glicemiei

d. Ototoxicitate

e. Leucopenie

5. Caracterizeaza farmacocinetica diureticelor care economisesc potasiu:

a. Relatia doza-efect lineara chiar in caz de insuficienta renala severa

b. Insuficient in cazul insuficientei renale

c. Eficient in 30 de min p.o.

d. Eficient intr-o ora p.o.

e. Eficient in 24h p.o.

6. Sunt indicatii ale inhibitorilor anhidrazei carbonice CU EXCEPTIA:

a. Glaucom acut

b. Edeme cerebrale posttraumatice

c. Rau de munte

d. Insuficienta hepatica sau renala

e. Cord pulmonar cronic cu hipercapnie simptomatica


7. Sunt contraindicatii ale diureticelor de ansa:

a. Obstacol pe caile urinare

b. Alaptare

c. Insuficienta renala

d. Carenta in acid folic

e. Hiperkaliemie

8. Caracterizeaza posologia diureticelor de ansa:

a. 20-40 mg p.o. la varstnic in 1-2 prize pe zi

b. 120-240 mg i.v. in edemul pulmonar acut

c. Doza unica in EPA

d. Adaugare de potasiu inca de la initierea tratamentului

e. Monitorizare a ionogramei si creatininei

9. Sunt proprietati ale diureticelor tiazidice:

a. Blocheaza absorbtia de Na si Cl la nivelul TCD

b. Blocheaza reabsorbtia Na in Ansa Henle

c. Au efect anticalciuric

d. Au efect calciuric

e. Au efect anti-ADH

99

10. Sunt efecte secundare ale diureticelor care economisesc potasiul:

a. Cefalee

b. Somnolenta

c. Anemie megaloblastica

d. Leucopenie

e. Trombopenie

11. Este adevarat despre inhibitorii anhidrazei carbonice:

a. Sunt utili in glaucomul acut

b. Determina acidoza hipercloremica cu hipokaliemie si hipocapnie

c. Determina o crestere a secretiei LCR

d. Determina hipoglicemie

e. Sunt contraindicati in caz de insuficienta cardiaca

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – C. 3 – A. 4 – D. 5 – E. 6 – D.


7 – A, B. 8 – A, D, E. 9 – A, C, E. 10 – A, B, C. 11 – A, B.

13. Prescrierea unui regim dietetic si edemele

Complement simplu:

1. Este FALS conform PNNS:

a. Fructe si legume la fiecare masa

b. Materii grase adaugate – se va limita consumul

c. Produse zaharoase – de 3 ori pe zi

d. Bauturi – apa dupa dorinta

e. Carne, peste, oua – 1-2 ori pe zi

2. Urmatoarele recomandari sunt adevarate:

a. Scaderea densitatii calorice in hipercolesterolemie

b. Cresterea activitatii fizice in reflux

c. Scaderea aportul de apa in diabetul de tip 2

d. Scaderea aportului lipidic in sindromul nefrotic

e. Lupta contra subnutritiei in hipertrigliceridemie

3. Urmatoarele recomandari sunt FALSE:

a. Scaderea aportului de Na in sindromul nefrotic

b. Cresterea activitatii fizice in diabetul de tip 2

c. Lupta contra subnutritiei in reflux

100

d. Scaderea aportului de alcool in hipertrigliceridemie

e. Scaderea aportului proteic in sindromul nefrotic

4. Sunt cauze de edeme unilaterale CU EXCEPTIA:

a. Insuficienta cardiaca

b. Tromboflebita

c. Metastaza ganglionara

d. Filarioza

e. Erizipel

5. Sunt cauze de edeme bilaterale CU EXCEPTIA:


b. Insuficienta hepatocelulalra


d. Erizipel

e. Edeme ciclice idiopatice


6. Sunt cauze de edeme unilaterale:

a. Filarioza

b. Edeme ciclice idiopatice

c. Tromboflebita

d. Insuficienta hepatocelulara

e. Sindrom nefrotic

7. Sunt cauze de edeme bilaterale:

a. Tromboflebita

b. Insuficienta renala

c. Insuficienta cardiaca

d. Insuficienta hepatocelulara

e. Filarioza

8. Este adevarat despre recomandarile PNNS:

a. Se va limita consumul materiilor grase adaugate

b. Se va limita consumul de sare

c. Carne, peste, oua – de 3 ori pe zi

d. Lapte si produse lactate la fiecare masa

e. Fructe si legume cel putin 5 pe zi


a. Scaderea aportului de Na in sindromul nefrotic

101

b. Scaderea densitatii calorice in reflux

c. Cresterea activitatii fizice in reflux

d. Scaderea aportului de apa in hepatopatia alcoolica

e. Scaderea aportului lipidic in sindromul nefrotic


a. Cresterea activitatii fizice in hepatopatia alcoolica

b. Scaderea aportului de alcool in hipercolesterolemie

c. Lupta contra subnutritiei in hipertrigliceridemie

d. Scaderea aportului de proteine in sindromul nefrotic

e. Cresterea activtatii fizice in HTA

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – C. 2 – D. 3 – C. 4 – A. 5 – D.


6 – A, C. 7 – B, C, D. 8 – A, B, E. 9 – A, B, E. 10 – D, E.

II.PNEUMOLOGIE:

1. Dispneea acuta si cronica

Complement simplu:

1. Corespunde diagnosticului dispneei acute

a. Hipoxie + hipercapnie – Criza de astm

b. Hipoxie + hipocapnie – Pneumopatie acuta

c. Hipoxie + hipocapnie – Decompensare BPOC

d. Hipoxie + hipercapnie – Embolie pulmonara

e. Hipoxie + hipercapnie – EPA

2. NU este semn de insuficienta respiratorie acuta:

a. Cianoza

b. Asterixis

c. Polipnee

d. Tiraj intercostal

e. Respiratie abdominala paradoxala

3. Corespunzator conduitei de urgenta in dispneea acuta se va face gazometrie

sanguina in caz de, CU EXCEPTIA:

a. Cianoza

b. Transpiratii

102

c. Obstacol pe caile superioare

d. Tulburari de constienta

e. Miscari respiratorii anormale

4. NU sunt examene complementare de etapa a treia in diagnosticul dispneei acute:

a. Masurarea FEV

b. Ecografia cardiaca

c. Scintigrafie de ventilatie/perfuzie

d. Gazometrie sanguina

e. Cateterism cardiac drept

5. Sunt cauze de dispnee expiratorie cu wheezing:

a. Epiglotita infectioasa

b. Compresie traheala data de o tumora mediastinala

c. Astm paroxistic

d. Edem Quincke

e. Pneumopatie acuta infectioasa

6. Este cauza de dispnee acuta fara zgomote anormale:

a. Embolia pulmonara

b. EPA

c. Pneumopatia de hipersensibilitate

d. Pleurezie masiva

e. Atelectazie completa

7. Caracterizeaza platipneea:

a. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului dorsal

b. Apare in insuficienta cardiaca stanga

c. Apare doar in ortostatism

d. Apare doar in clinostatism

e. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului lateral pe partea cu plamanul afectat


8. Corespunde diagnosticului dispneei acute

a. Hipoxie + hipercapnie – Criza de astm

b. Hipoxie + hipocapnie – Pneumopatie acuta

c. Hipoxie + hipocapnie – Embolie pulmonara

d. Hipoxie + hipercapnie – Decompensare BPOC

e. Hipoxie + hipercapnie – EPA

103

9. Sunt semne de insuficienta respiratorie acuta in diagnosticul dispneei:

a. Cianoza

b. Colaps

c. Asterixis

d. Coma

e. Respiratie abdominala paradoxala

10. Sunt manevre in conduita de urgenta in prezenta dispneei acute dupa descoperirea

unui obstacol pe caile aeriene superioare:

a. Laringoscopie

b. Deschiderea gurii

c. Retragere la deget

d. Drenaj

e. Heimlich

11. Sunt examene comlpementare de etapa a treia in diagnosticul dispneei:

a. Ecografia cardiaca

b. Laringoscopie

c. Fibroscopie bronsica

d. Cateterism cardiac drept

e. Radiografie toracica

12. Sunt etiologii pentru dispneea inspiratorie zgomotoasa:

a. Epiglotita infectioasa

b. Pneumopatia de hipersensibilitate

c. EPA

d. Pneumotorace spontan

e. Cancer laringian

13. NU sunt etiologii ale dispneei expiratorii cu wheezing:

a. Decompensare acuta a BPOC

b. Astm paroxistic

c. Pneumopatia de hipersensibilitate

d. Edemul Quincke

e. EPA

14. Sunt etiologii ale dispneei cu raluri crepitante:

a. Pneumopatia de hipersensibilitate

b. Pneumopatia acuta infectioasa

c. Pneumotorace spontan

104

d. Edem Quincke

e. Epiglotita infectioasa

15. Sunt etiologii ale dispneei cu asimetrie sau liniste auscultatorie:

a. Pneumotorace spontan

b. EPA

c. Edem Quincke

d. Compresie traheala prin tumora mediastinala

e. Pleurezie masiva

16. Sunt etiologii ale dispneei acute fara zgomote anormale:


b. EPA

c. Anemia acuta

d. Edem Quincke

e. Boli neuromusculare

17. Sunt cauze ale dispneei cronice:

a. Boli neuromusculare

b. Pericardita cronica constrictiva

c. BPOC

d. Dispneea psihogena

e. Anemia cronica

18. Caracterizeaza platipneea:

a. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului dorsal

b. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului lateral de partea plamanului afectat

c. Dispnee doar in pozitie ortostatica

d. Apare in caz de sunt dreapta-stanga

e. Apare in caz de sunt stanga-dreapta

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – B. 2 – B. 3 – C. 4 – D. 5 – C. 6 – A. 7 – C.


8 – B, C, D. 9 – A, E. 10 – A, B, C, E. 11 – A, C, D. 12 – A, E. 13 – C, D. 14 – A, B. 15 –

A, E. 16 – A, C, E. 17 – A, B, C, E. 18 – C, D.

105

2. BPOC

Complement simplu

1. Este adevarat despre diagnosticul BPOC:

a. Diagnosticul bronsitei cronice se face numai prin anamneza

b. Emfizemul este o largire permanenta a spatiilor aeriene dincolo de bronhii

c. Testul de reversibilitate bronsica nu este necesar pentru diagnosticul BPOC

d. In termenul de BPOC se gasesc mai multe boli caracterizate de limitare acuta a

debitelor aeriene

e. Existenta unei tuse cronice productive 3 luni pe an cel putin 2 ani consecutivi

sugereaza emfizem

2. Caracterizeaza bronsita cronica obstructiva

a. Bronsita cu obstructie persistenta asociata unei hipoxemii de repaus inafara

exacerbarilor

b. Dispnee de efort

c. PaO2 < 60 mmHg

d. PaO2 < 8 kPa

e. Tuse si expectoratie cronica fara dispnee

3. Sunt elemente clinice ale emfizemului panlobular CU EXCEPTIA:

a. Corpolenta slaba

b. Fara ronchusuri

c. Barbat tanar

d. Tuse si expectoratie precoce

e. Fara IVD

4. NU caracterizeaza PFR in emfizemul centrolobular:

a. VEMS/CV scazut

b. CPT foarte crescut

c. DLCO normal sau putin scazut

d. PaO2 scazuta

e. PaCO2 crescuta

5. Sunt semne de distensie toracica:

a. Punerea in miscare a muschilor respiratori accesorii

b. Ventilatie cu buze tuguiate

c. Semnul Hoover

106

d. Hipocratism digital

e. Semne de IVD

6. Disfunctia ventilatorie obstructiva se poate afirma atunci cand VEMS/CV este:

a. < 0,79

b. < 0,70

c. < 80%

d. < 79%

e. < 0,80

7. NU este caracteristic stadiului IV de BPOC:

a. PaO2 < 60 mmHg

b. VEMS < 50% din valorile prezise in prezenta insuficientei respiratorii

c. VEMS < 40% din cel teoretic

d. VEMS/CV < 0,70

e. Semne de IVD

8. Este semn care impune ventilatie mecanica in BPOC:

a. PaCO2 > 70 mmHg

b. PaO2 < 60 mmHg

c. SaO2 < 90%

d. FR > 25/min

e. FC > 110/min

9. In cadrul managementului exacerbarilor acute ale BPOC fara criterii de gravitate se

recomanda spitalizare abia atunci cand nu exista ameliorare dupa:

a. Instituirea sau cresterea bronhodilatatorilor beta-2-agonisti

b. Antibioterapie

c. Corticoterapie orala

d. Kinetoterapie

e. Instituirea sau cresterea anticolinergicelor

10. In managementul exacerbarilor acute ale BPOC cu criterii de gravitate se recomanda

urmatoarele atata timp cat nu sunt semne de amenintare a prognosticului vital CU

EXCEPTIA:

a. Corticoterapie i.v.

b. Kinetoterapie

c. Inotrope

d. O2

e. Tratamentul factorului declansator

107

11. Antibioterapia pentru un pacient BPOC cu VEMS < 30% in timpul unei exacerbari

acute este:

a. Telitromicina

b. Ceftriaxona

c. Macrolide

d. Amoxicilina

e. Pristinamicina

12. Sunt bronhodilatatori cu actiune scurta utilizati in tratamentul BPOC:

a. Salmeterol

b. Bromura de ipratropium

c. Bromura de tiotropium

d. Formoterol

e. Fluticazona

13. Se recomanda oxigenoterapie daca PaO2 < de 60 mmHg si exista unul din

urmatoarele criterii CU EXCEPTIA:

a. HTA

b. Poliglobulie importanta

c. Semne de IVD

d. Desaturari nocturne

e. Desaturari la efort

14. Sunt principii de monitorizare de lunga durata in BPOC CU EXCEPTIA:

a. Tratarea simptomeleor

b. Ameliorarea tolerantei la efort

c. Tratarea factorilor de risc

d. Verificarea eficacitatii tratamentului

e. Diminuarea mortalitatii

Complement multiplu

15. Fac parte din BPOC:

a. Bronsita cronica simpla

b. Bronsita cronica obstructiva

c. Emfizemul paracicatricial

d. Emfizemul panlobular

e. Emfizemul centrolobular

16. Caracterizeaza bronsita cronica obstructiva:

a. Obstructie persistenta a cailor aeriene mari

b. Dispnee de efort

108

c. VEMS < 35%

d. PaO2 < 8 kPa

e. Absenta hipoxemiei de repaus

17. Sunt caracteristici clinice ale pink puffer:

a. Corpolenta obeza

b. Barbat tanar

c. Tuse rara si tardiva

d. Sibilante

e. Cianoza

18. NU caracterizeaza PFR la blue bloater:

a. CPT subnormal

b. DLCO scazut

c. PaO2 scazuta

d. PaCO2 normala

e. VEMS/CV scazut

19. Caracterizeaza radiografia toracica in emfizemul panlobular:

a. Distensie

b. Hiperclaritate a varfurilor

c. Inima in picatura

d. Cardiomegalie

e. Dimensiunea arterelor pulmonare crescuta

20. Este adevarat despre DVO in BPOC:

a. Existenta DVO se poate afirma daca exista semne de distensie toracica

b. Este DVO daca VEMS/CV < 70%

c. Este DVO daca VEMS/CV < 0,70

d. Severitatea DVO se defineste doar prim VEMS

e. Severitatea DVO se defineste doar prin VEMS/CV

21. Caracterizeaza tratamentul in functie de stadiul BPOC:

a. Stadiul I – Corticoizi inflamatori in prezenta simptomelor semnificative

b. Stadiul III – Corticoizi inhalatori in caz de exacerbari repetate

c. Stadiul II – Bronhodilatatori cu scurta durata de actiune la cerere

d. Stadiul III – Tratament regulat cu unul sau mai multe bronhodilatatoare si corticoizi

inhalatori in prezenta simptomelor semnificative

e. Stadiul IV – Se va discuta un tratament chirurgical

22. Caracterizeaza PFR in functie de stadiile BPOC:

a. VEMS/CV < 0,70 in stadiul I

109

b. VEMS intre 50-80% in stadiul II

c. VEMS < 30% din cel teoretic in stadiul IV

d. VEMS < 50% din cel teoretic in stadiul IV

e. PaO2 > 60 mmHg

23. Sunt indicatii de gazometrie in BPOC:

a. Dispnee

b. Distensie toracica

c. SaO2 < 92%

d. PaO2 < 8 kPa

e. Discordanta clinico-functionala

24. Sunt indici pentru situatie de urgenta in cazul BPOC:

a. Temperatura > 38.5

b. FR > 20/min

c. FC > 110/min

d. PaO2 < 60 mmHg

e. SaO2 < 92%

25. Sunt semne care impun ventilatie mecanica in BPOC:

a. PaO2 < 60 mmHg

b. PaCO2 > 70 mmHg

c. pH < 7,30

d. Confuzie

e. FR > 25/min

26. Conform schemei de management al BPOC fara criterii de gravitate, se va

administra corticoterapie orala in lispa ameliorarii dupa:

a. Instituirea sau cresterea bronhodilatatorilor beta-2-agonisti

b. Educarea pentru autodezobstructie

c. Tratamentul factorului agravant

d. Kinetoterapie

e. Informarea asupra semnelor de gravitate

27. Conform schemei de management al BPOC cu criterii de gravitate, fac parte din

reanimarea spontana:

a. Inotrope

b. Tratamentul factorului declansator

c. Umplere

d. Antibioterapie

e. Intubare

110

28. Sunt antibiotice recomandate in exacerbarile BPOC daca exista dispnee de efort si

expectoratie franca purulenta verzuie:

a. Levofloxacina

b. Amoxicilina

c. Ceftriaxona

d. Cofotaxim

e. Telitromicina

29. Sunt bronhodilatatori cu actiune scurta utilizati in tratamentul BPOC:

a. Fenoterol

b. Salmeterol

c. Bromura de tiotropium

d. Bromura de ipratoripium

e. Formoterol

30. Sunt indicatii de oxigenoterapie la BPOC daca PaO2 < 60 mmHg:

a. HTAP

b. Hematocrit > 50%

c. SaO2 < 92% mai mult de 30% din timpul de inregistrare, nocturna

d. Semne de IVD

e. Desaturari la efort

31. Se recomanda chirurgia la pacientii cu BPOC care:

a. Au emfizem centrolobular cu bule compresive

b. Au emfizem panlobular cu multiple bule la nivelul pleurei

c. Pacienti cu CPT > 125% din cel teoretic, nesecretanti

d. Pacienti cu PCO2> 60 mmHg

e. Pacienti cu HTAP

32. Se recomanda la BPOC cu obstructie bronsica moderat severa la severa fara

oxigenoterapie pe termen lung:

a. PFR/1-2 ani

b. PFR o data pe an

c. Radiografie toracica /1-2 ani

d. Radiografie toracica o data pe an

e. Gazometrie arteriala la 3-6 luni

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – B. 3 – D. 4 – B. 5 – C. 6 – B. 7 C. 8 – A. 9 – C. 10 – C. 11 – B. 12 – B. 13 – A.

14 – D.

111


15 – B, D, E. 16 – B, E. 17 – B, C. 18 – B, D. 19 – A, C. 20 – B, C, D. 21 – B, E. 22 – A,

B, C. 23 – A, C, E. 24 – A, C, D. 25 – B, C, D. 26 – A, B, D, E. 27 – A, C, D, E. 28 – B, E.

29 – A, D. 30 – A, D, E. 31 – A, C. 32 – B, D.

3. Hemoptizia

Complement simplu

1. Este adevarat despre hemoptizie:

a. Hemoptizia masiva – intre 50-200 ml/24h

b. Hemoptizia fudroaianta – peste 300-500 ml/24h

c. Hemoptizia masiva – > 200 ml odata

d. Hemoptizia in cantitate mica – 200 ml/24h

e. Hemoptizia in cantitate medie – < 50 ml/24h

2. Sunt examinari de prima intentie in hemoptizie CU EXCEPTIA:

a. Radiografie toracica

b. Fibroscopie bronsica

c. Hemoleucograma

d. CT toracic

e. LBA

3. Sunt cauze de hemoragie alveolara CU EXCEPTIA:

a. Sindrom Churg-Strauss

b. Hemosideroza pulmonara

c. Lupus

d. Sarcoidoza

e. Sindrom Goodpasture

4. NU sunt cauze cardiovasculare de hemoptizie:

a. Fisura bronsica

b. Tulburari de hemostaza

c. EPA cardiogenic

d. Embolie pulmonara

e. Anevrismul aortei toracice

5. Sunt cauze de hemoptizie la un subiect silicotic CU EXCEPTIA:

a. Micobacterioza atipica

b. Grefa aspergilara

c. Bronholitiaza

112

d. Dilatare a bronhiilor

e. Necroza aseptica a maselor pseudotumorale

6. NU caracterizeaza managementul hemoptiziei medii:

a. Spitalizare sistematica

b. Oxigenoterapie in functie de gazometrie

c. Tratarea cauzei

d. Firboscopia poate fi facuta a doua zi

e. Pozitia Trendelenburg

Complement multiplu

7. Sunt afirmatii adevarate despre hemoptizie

a. Sangele provine doar din caile subglotice

b. Nu orice hemoptizie necesita internare

c. O hemoptizie masiva e deseori precedatat de hemoptizii santinela

d. Hemoptizia ucide prin spolierea sanguina

e. Semnele de anemie acuta indica gravitate extrema

8. Sunt examinari sistematice, de prima intentie in hemoptizie:

a. Gazometrie

b. Grupa sanguina

c. Rh

d. Firboscopie bronsica

e. Biopsie bronsica

9. Sunt cauze de hemoragie alveolara:

a. Sindrom Goodpasture

b. Boala Wegener

c. Sindrom Rendu-Osler

d. Sindrom Churg-Strauss

e. Lupus

10. Sunt cauze clasice de hemoptizie la un fost pacient tuberculos:

a. Recidiva BK

b. Asperligiom

c. Micobacterioza atipica

d. Necroza aseptica pe cicatrice

e. Bronholitiaza

11. Sunt cauze de hemoptizie la un subiect silicotic:

a. Micobacterioza atipica

113

b. Bronholitiaza

c. Cancer pulmonar

d. Grefa aspergilara

e. BK

12. Caracterizeaza managementul hemoptiziei de mare abundenta:

a. Perfuzarea de solutii macromoleculare

b. Terlipresina 1 mg i.v.

c. Arteriorgrafie bronsica selectiva cu embolizare

d. Oxigenoterapie in functie de rezultatele gazometriei

e. Chirurgia hemostazei

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – C. 2 – E. 3 – D. 4 – B. 5 – C. 6 – E.


7 – A, C, E. 8 – A, B, C, D. 9 – A, B, D, E. 10 – A, B, E. 11 – A, D, E. 12 – A, C, E.

4. Alergiile respiratorii la adult

Complement simplu

1. Sunt afirmatii FALSE despre rinitele alergice:

a. Rinitele alergice sezoniere afecteaza 5-6% din copii

b. Alergiile nazale afecteaza 25% din tinerii adulti

c. Nu exista o asociere intre caracterul intermitent sau persistent al rinitei si severitatea ei

d. Rinita alergica se dezvolta inspre 10-15 ani

e. Rinita alergica este deseori un precursor al astmului alergic

2. Este adevarat despre riscul alergic in cadrul rinitelor alergice:

a. Este de 20-40% daca ambii parinti sunt alergici

b. Este 30-50% daca ambii parinti sunt alergici

c. Este de 10% daca doar un parinte e alergic

d. Este de 50-80% daca cei doi parinti au aceeasi simptomatologie

e. Este de 90% daca cei doi parinti au aceeasi simptomatologie

3. Este FALS despre IgE:

a. Se considera procent pozitiv daca > 150 UI/ml

b. Nivelul de IgE total este normal la pana la 40% din pacientii cu alergie documentata

c. Poate fi crescut in tabagism

d. Testul Fadiatop are un rezultat calitativ dar nu permite identificarea alergenului

e. Poate fi crescut in parazitoze

114

4. NU este adevarat despre prick-test:

a. Se pot realiza pe fata anterioara a bratului

b. Sunt sensibile

c. Sunt specifice

d. Determina edem si disestezii la 6 ore

e. Sunt nedureroase

5. Este alergen major pentru acarieni:

a. Der f 1

b. Der p 1

c. Fel d 1

d. Fel f 1

e. Can f 1

6. Urmatoarea afirmatie despre alergeni e FALSA:

a. In tarile occidentale alegrenul acarienilor este cel mai frecvent responsabil de

sensibilizare

b. Senzibilizarea la alergenul canin ajunge pana la 40% la copii astmatici

c. Sensibilizarea la alternaria creste riscul de stop cardio-circulator prin astm de 200 de

ori

d. Glandele anale sunt surse principale de alergen al pisicii

e. Alergenii gandacului de bucatarie se gasesc in excrementele acestuia

7. Este adevarat despre tratamentul rinitelor alergice:

a. Desensibilizarea este rezervata subiectilor monosensibilizati

b. Rinitele severe vor fi tratate initial cu antihistaminice si corticoizi inhalatori

c. Evaluarea tratamentului se va face la 2 luni

d. Sunt interzisi corticoizii sistemici la polisensibilizati

e. Imunoterapia specifica va fi avuta in vedere inca din stadiul de rinita usoara


8. Sunt afirmatii adevarate despre rinitele alergice:

a. Cele intermitente au simptome < 5 zile pe saptamana

b. Rinitele sezoniere afecteaza 11-18 din copii

c. Alergiile nazale afecteaza aproximativ 25% din adulti

d. Nu este necesara o asociere intre caracterul intermitent sau persistent si severitatea

rinitei

e. Rinita preceda de obicei astmul

9. Este adevarat referitor la anamneza in rinitele alergice:

a. Riscul alergic este de 10-20% daca unul din parinti este alergic

115

b. Riscul alergic este de 40-60% daca cei 2 parinti sunt alergici

c. Ancheta trebuie sa precizeze tipul lenjeriei de pat

d. Ancheta trebue sa precizeze existenta tabagismului

e. Ancheta trebuie sa precizeze existenta alcoolismului

10. Urmatoarele teste sunt sugestive pentru rinita alergica:

a. Hipereozinofilie sanguina

b. IgE = 160 UI/ml

c. Hiperbazofilie sanguina

d. IgE = 159 UI/ml

e. Hiperneutrofilie sanguina

11. Este adevarat despre prick-test:

a. Sunt sensibile

b. Sunt specifice

c. Determina eritem, edem si disestezii la 6 ore

d. 10-20% dintre subiectii cu test cutanat pozitiv nu au simptome clinice

e. Testul este pozitiv daca la 10 min diametrul papulei este mai mare de 2 mm

12. Este adevarat despre pneumalergeni:

a. Alergenul major acarian este Der p 1

b. Alergenul major al pisicii este Fel f 1

c. Sensibilizarea la alternaria creste riscul de stop cardio-circulator prin astm de 200 de

ori

d. Sensibilizarea la alergenul cainelui variaza intre 3 si 14%

e. Alergenii gandacului de bucatarie se gasesc in excrementele acestuia

13. NU sunt alergeni din randul mucegaiurilor:

a. Alternaria alternata

b. Ficus benjamina

c. Botritis

d. Blatella germanica

e. Dermatophagoides farinae

14. Caracterizeaza tratamentul rinitelor alergice:

a. Antihistaminice de prima intentie la rinite intermitente

b. Antihistaminice si corticoizi inhalatori la rinite persistente severe

c. Evaluare la 1 luna dupa inceperea tratamentului

d. Imunoterapia este rezervata polisensibilizatilor

e. In caz de ineficacitate se pot recomanda anticolinergice cu actiune locala

116

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – E. 2 – D. 3 – B. 4 – A. 5 – B. 6 – E. 7 – A.


8 – C, D. 9 – B, C, D. 10 – A, B, D. 11 – A, B, C, D. 12 – A, C, D. 13 – B, D, E. 14 – A, C,

E.

5. Astmul la adult

Complement simplu

1. Episoadele recidivante caracteristice astmului cuprind urmatoarele simptome CU

EXCEPTIA:

a. Tuse

b. Opersiune toracica

c. Wheezing

d. Expectoratie

e. Dispne

2. Este adevarat cu privire la diagnosticul astmului:

a. Tusea poate fi singurul simptom

b. Absenta simptomelor la examinare exclude astmul

c. Se ausculta raluri ronflante in timpul respiratiei normale sau fortate si prelungite

d. Episoade recidivante de wheezing la copilul de 3-5 ani sunt aproape intotdeauna

datorate astmului

e. Simptomele nu apar niciodata dupa efort

3. Urmatoarea PFR este caracteristica disfunctiei ventilatorii obstructive reversibile:

a. VEMSpost – VEMSpre = 160 ml

b. VEMSpost – VEMSpre = 160 ml

c. VEMSpost – VEMSpre = 140 ml

d. (VEMSpost – VEMSpre) / VEMSteoretic = 14%

e. (VEMSpost – VEMSpre) / VEMSteoretic = 10%

4. Sunt aspecte ale unei situatii de urgenta la pacientii cu astm CU EXCEPTIA:

a. Criza intensa cu semne de detresa rezistenta la bronhodilatatoare inhalatorii obisnuite

b. Criza severa cu normocapnie

c. Criza severa cu hipercapnie

d. Flux expirator de varf < 30% din valoarea teoretica

e. PEF < 50% din valoarea teoretica

117

5. In situatiile de urgenta din astm NU sunt semne care impun ventilatie spontana:

a. Tulburari de constiinta

b. FC > 120/min

c. Pauze respiratorii

d. Respiratie paradoxala

e. Hipercapnie > 50 mmHg

6. Este FALS despre investigatiile complementare in diagnosticul astmului:

a. Gazometria arteriala nu este necesara daca PEF > 40% decat cel teoretic

b. Semnele de CPA pe ECG sunt sugestive doar daca dispar pe trasee succesive

c. Radiografia toracica este un examen de rutina

d. In functie de context se poate face o hemograma

e. In functie de context se poate face o hemocultura

7. Este FALS despre astmul instabil:

a. E frecvent precedat de o perioada de agravare progresiva

b. Poate surveni in orice moment, oricare ar fi gradul de severitate a bolii astmatice

c. E un termen care inlocuieste sindromul de astm acut grav

d. Cresterea consumului de corticoizi inhalatori de scurta durata e cel mai bun indiciu de

instabilitate

e. Permite continuarea activitatilor cotidiene daca este crescuta doza de tratament

intarziind astfel contactul cu medicul

8. NU face parte din criteriile de astm instabil:

a. Mari variatii diurne ale obstructiei bronsice

b. Agravare progresiva a obstructiei bronsice

c. Agravare in timpul noptii

d. Sensbilitate mai mica a crizelor la bronhodilatatoarele obisnuite

e. Crize pluricotidiene

9. NU caracterizeaza tratamentul astmului acut grav:

a. Nebulizare cu salbutamol 5mg/2ml in 15 min si de reinnoit la fiecare 20-30min

b. Oxigen nazal 2l/min

c. Corticoizi sistemici

d. Nebulizari anticolinergice cu bromura de ipratropium 0,5mg/2ml la adulti

e. Hidratare abundenta 3l/zi

10. Este adevarat despre tratamentul oricarei crize de astm examinata in urgenta:

a. Spitalizare daca PEF < 50% din valoarea optima

b. Externare daca PEF > 60% din valoare optima

c. Se recomanda o corticoterapie de scurta durata cu 2mg/kg/zi echivalent prednison

118

timp de 5-10 zile

d. Nu se va suprapune corticoterapia orala cu ce inhalatorie

e. Se va recomanda o consultatie specializata pentru a verifica stabilitatea astmului la 2

luni dupa incident

11. Caracterizeaza stadiul 2 de astm – astmul persistent usor CU EXCEPTIA

a. Simptome > 1 data pe saptamana dar < 1 data pe zi

b. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna

c. Exacerbari care pot influenta activitatea si somnul

d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm

e. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de 20-30%

12. In tratamentul astmului se urmaresc urmatorii parametri CU EXCEPTIA:

a. Simptome diurne < 4 zile pe saptamana

b. Activitate fizica normala

c. Absenteism profesional sau scolar putin frecvent

d. VEMS sau PEF > 85% din cea mai buna valoare personala

e. Variatie nictmerala a PEF < 15%

13. NU caracterizeaza principiile generale de tratament de fond pentru astmul persistent

moderat:

a. Beclometazona 800-2000 micrograme/24h

b. Fluticazona 100-400 micrograme/24h

c. Salmeterol 50-100 micrograme/24h

d. Formoterol 24-48 micrograme/24h

e. Budesonida 800-2000 micrograme/24h

14. Sunt factori favorizanti/agravanti pentru astm CU EXCEPTIA:

a. Polen

b. Tutun

c. AINS

d. Betablocante

e. IEC

Complement multiplu

15. Principalele celule care intervin in mecanismul astmului sunt:

a. Eozinofile

b. Limfocite T

c. Limfocite B

d. Mastocite

e. Macrofage

119

16. Urmatoarele afirmatii despre astm sunt adevarate:

a. Se manifesta prin episoade recidivante de wheezing, dispnee, opresiune toracica si

tuse

b. Tusea nu apare niciodata singura in astm

c. Simptomele apar mai ales in cursul noptii si in zori

d. Este cea mai frecventa boala acuta la copii

e. Inflamatia se asociaza unei hiperreactivitati bronsice nespecifice

17. Caracterizeaza diagnosticul astmului:

a. Absenta simptomelor in momentul examenului exclude diagnosticul de astm

b. Se observa o ingrosare a mucoasei nazale

c. Daca VEMSpost – VEMSpre > 200ml atunci obstructia este ireversibila

d. Daca (VEMSpost – VEMSpre) / VEMSteoretic > 12% Obstructia este reversibila

e. In absenta PFR se va efectua intotdeauna PEF

18. Sunt semne de gravitate a unui astm:

a. Anxietate

b. Liniste auscultatorie

c. FR < 30/min

d. FC > 100/min

e. PaCO2 > 30mmHg

19. Sunt semne care impun o ventilatie spontana in astm:

a. Tulburari de constiinta

b. PEF < 30% decat cel teoretic

c. Cianoza

d. Liniste auscultatorie

e. Pauze respiratorii

20. Este adevarat despre explorarile complementare in diagnosticul potentialelor situatii

de urgenta din astm:

a. Gazometria arteriala nu este necesara daca PEF > 40% decat cel teoretic

b. Semnele de CPA pe ECG sunt sugestive doar daca persista pe trasee succesive

c. Radiografia toracica se face sistematic

d. Radiografia toracica se face numai dupa amelioararea documentata

e. Radiografia toracica aduce informatii pertinente in peste 22% din crizele de astm

21. Este adevarat despre astmul supraacut:

a. Este o forma de AAG

b. Poate conduce la deces in cateva minute

c. Afecteaza cu precadere subiectii masculini < 30 de ani cu functie respiratorie sensibil

120

normala

d. Nu este corelat cu triggeri psihologici

e. Nu este corelat cu expunere alergenica

22. Sunt criterii de astm instabil:

a. Agravare in timpul noptii

b. Cresterea progresiva a consumului de beta-2-agonisti

c. Variatii diurne ale PEF < 30%

d. Crize pluricotidiene

e. Scadere progresiva a PEF

23. Caracterizeaza tratamentul exacerbarii severe din astm:

a. 0,5-1 mg/kg/zi echivalent de prednison la adult timp de 8-10 zile

b. Corticoterapia orala trebuie administrata intreaga durata de 8-10 zile

c. Descresterea progresiva a corticoizilor nu prezinta interes

d. Se indica kinetoterapie respiratorie in caz de obstructie majora

e. Nu se vor administra corticoizi inhalator pe perioada corticoterapiei orale

24. NU caracterizeaza tratamentul astmului acut grav:

a. Salbutamol 5mg/2ml de nebulizat 15 min si reinnoit la fiecare 20-30 min

b. Oxigen nazal 2l/min

c. Corticoizii sistemici nu prezinta interes datorita efectului decalat de 4 ore

d. Bromura de ipratoripium 0,5 mg/2ml

e. Hidratare abundenta 3l/zi

25. Caracterizeaza tratamentul oricarei crize de astm examinata in urgenta:

a. Internare daca PEF < 50% din valoarea optima dupa tratamentul initial

b. Externare daca PEF > 70% din valoarea optima

c. La pacientii cu raspuns incomplet (PEF intre 50-70%) decizia de internare se bazeaza

pe VEMS

d. Se recomanda corticoterapie de 5-10 zile cu 2 mg/kg/zi de echivalent de prednison

e. In timpul corticoterapiei orale cea inhalatorie va fi administrata in doze inalte

26. Caracterizeaza stadiul 1 – astmul intermitent:

a. Simptome intermitente < 1 data pe saptamana

b. Exacerbari severe (de ore-zile)

c. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna

d. Functie respiratorie normala intre crize


27. NU caracterizeaza stadiul 2 – astmul persistent usor:

a. Simptome cotidiene

121

b. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul

c. Simptome de astm nocturn > 1 data pe saptamana



28. Caracterizeaza stadiul 3 – astm persistent moderat:

a. Simptome cotidiene


c. Frecvent simptome de astm nocturn


e. PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise cu variabilitate > 30%

29. Caracterizeaza stadiul 4 – astmul persistent sever:

a. Simptome permanente


c. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna


e. PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise cu variabilitate > 30%

30. NU corespund parametrilor optimi in tratamentul astmului:

a. Simptome diurne < 4 zile pe saptamana

b. Simptome nocturne < 2 nopti pe saptamana

c. Activitate fizica normala

d. Absenteism scolar sau profesional putin frecvent

e. Variatie nictmerala a PEF < 15%

31. Caracterizeaza tratamentul astmului persistent moderat:

a. Beclometazona 800-2000 micrograme/24h

b. Fluticazona 100-400 micrograme/24h

c. Se vor asocia corticoizii inhalatori cu cei orali

d. Salmeterol 24-48 micrograme/24h

e. Budesonida 800-2000 micrograme/24h

32. NU caracterizeaza tratamentul astmului persistent sever:

a. Corticoizi inhalatori in doze reduse

b. Bronhodilatatori cu actiune prelungita

c. Antileucotriene

d. Corticoterapie orala pe termen scurt – 0,4-1 mg/kg/zi timp de 8-10 zile

e. Omalizumab

33. Sunt factori favorizanti/agravanti pentru astm:

a. Mucegaiuri

122

b. Tutun

c. Betablocante

d. IEC

e. Sinuzita

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – D. 2 – A. 3 – D. 4 – E.5 – B. 6 – C. 7 – D. 8 – C. 9 – B. 10 – A. 11 – D. 12 – C. 13 –

B. 14 – E.


15 – A, B, D. 16 – A, C, E. 17 – B, D, E. 18 – A, B. 19 – A, E. 20 – A, D. 21 – A, B, C. 22

– B, D, E. 23 – A, C, D. 24 – B, C. 25 – A, B, E. 26 – A, B, D. 27 – A, C, D. 28 – A, B. 29

– A, D, E. 30 – B, D. 31 – A, E. 32 – A, D. 33 – A, B, C, E.

6. Tuberculoza

Complement simplu

1. Sunt elemente clinice caracteristice tuberculozei pulmonare comune CU EXCEPTIA:

a. Subfebrilitate

b. Raluri

c. Transpiratii nocturne

d. Tuse prelungita

e. Hemoptizie

2. NU caracterizeaza manifestarile clinice ale tuberculozei miliare:

a. Febra

b. Alterare rapida a starii generale

c. Dispnee

d. Stare grava

e. Tuse prelungita

3. Sunt localizari de retinut ale tuberculozei extrapulmonare CU EXCEPTIA:

a. TBC ganglionara

b. TBC intestinala

c. TBC osoasa

d. TBC renala

e. TBC hepatosplenica

4. NU este adevarat despre IDR:

a. Se injecteaza pe fata anterioara a bratului

b. Este pozitiv daca e > 5mm

123

c. Se considera viraj daca primul diametru este de 7 mm si al doilea de 11 mm

d. Se considera viraj daca primul diametru este de 4 mm si al doilea de 10 mm

e. Nu se considera viraj daca primul diametru este de 6 mm si al doilea de 10 mm

5. Fac parte din bilantul biologic inainte de instituirea tratamentului pentru tuberculoza

CU EXCEPTIA:

a. Gamma GT

b. Serologie HIV

c. Serologie HVB si HVC

d. LDH

e. Bilirubina

6. Urmatoarea substante sunt prescrise in tratamentul tuberculozei la pacientii cu HIV

sub tratament antiretroviral CU EXCEPTIA:

a. Isoniazida

b. Rifampicina

c. Etambutol

d. Rifabutina

e. Pirazinamida

7. Vindecarea TBC se verifica in functie de urmatoarele criterii CU EXCEPTIA:

a. BK sensibil

b. Tratament corect de 6 luni

c. Disparitia semnelor clinice

d. Regresia semnelor radiologice reversibile

e. Absenta complicatiilor TBC

8. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori decat normal in timpul tratamentului anti

TBC urmatoarele masuri pot fi luate in functie de caz CU EXCEPTIA:

a. Se va opri isoniazida si pirazinamida pana la normalizare

b. Se va opri tot tratamentul pana la normalizare

c. Se vor cauta alte cauze de hepatita

d. Se va reintrodce izoniazida in doza mai mica dupa normalizare

e. Se va reintroduce pirazinamida in doza mai mica dupa normalizare


9. Tuberculoza pulmonara se manifesta prin infiltrate, noduli si caverne la nivelul:

a. Lobilor superiori

b. Lobilor medii

c. Segmentelor apicale ale lobilor inferiori

124

d. Segmentelor bazale ale lobilor inferiori

e. Segmentelor apicale ale lobilor superiori

10. Caracterizeaza radiografia toracica in tuberculoza miliara:

a. Infiltrate

b. Nodului < 3 mm

c. Sindrom interstitial micronodular difuz si intens

d. Caverne

e. Revarsat pleural

11. Este adevarat despre formele extrapulmonare de TBC:

a. In tuberculoza ganglionara nu pot fi afectate toate ariile ganglionare

b. Toate organele pot fi afectate

c. Pleurezia serofibrinoasa se manifesta cu granuloame epitoloide si gigantocelulare cu

necroza cazeoasa

d. Boala Pott poate afecta toate oasele

e. In tuberculoza renala se intalnesc BAAR in urina

12. Este adevarat in ceea ce priveste IDR:

a. Se considera viraj daca prima masuratoare este 3 mm si a doua este 11 mm

b. Se considera viraj daca prima masuratoare este 9 mm si a doua este 11 mm

c. Testul se realizeaza cu 5 unitati de tuberculuina

d. 10 mm este pragul de pozitivitate

e. Testul se va realiza prin injectie intradermica stricta pe fata anterioara a bratului

13. Sunt elemente ale bilantului biologic inainte de instituirea tratamentului TBC:

a. Bilirubina

b. Gamma GT

c. LDH

d. Natriemie

e. Kaliemie

14. Pacientul cu TBC trebuie plasat in izolare respiratorie in caz de afectare:

a. Pleuretica

b. Pulmonara

c. Bronsica

d. Laringiana

e. Meningeala

15. Constituie triterapia pentru femeia insarcinata diagnosticata cu TBC:

a. Isoniazida

b. Rifampicina

125

c. Rifabutina

d. Etambutol

e. Pirazinamida

16. Caracterizeaza bilantul hepatic din cadrul tratamentului TBC:

a. Se face la 15 zile dupa initierea tratamentului

b. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori normalul se poate opri isoniazida si

pirazinamida pana la normalizare

c. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori normalul se poate opri tot tratamentul

pana la normalizare

d. Reintroducerea isoniazidei se va face la aceeasi doza

e. Reintroducerea pirazinamidei se va face la doza mai mica

17. Este adevarat despre monitorizarea bacteriologica in tratamentul TBC:

a. Nu este necesara pentru a confirma sterilizarea leziunilor

b. Se face intre a 10-a si 15-a zi de tratament

c. Se face la 2 luni

d. Se face la 6 luni

e. Este indicat la bolnavii cu examen microscopic negativ

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – B. 2 – E. 3 – B. 4 – A. 5 – D. 6 – B. 7 – E. 8 – E.


9 – A, C, E. 10 – B, C. 11 – B, C, E. 12 – A, B, C. 13 – A, B, D. 14 – B, C, D. 15 – A, B,

D. 16 – A, B, C. 17 – B, C, D.

7. Infectiile bronhopulmonare la adult

Complement simplu

1. Diagnosticul de pneumopatie este suspectat daca exista urmatoarele elemente CU

EXCEPTIA:

a. Expectoratie

b. Temperatura > 37,5

c. Dureri toracice

d. Tahicardie > 100/min

e. Dispnee

126

2. NU este imagine evocatoare de pneumopatie pe radiografia toracica:

a. Opacitate parenchimatoasa unica

b. Opacitate parenchimatoasa difuza

c. Opacitati in focare multiple

d. Opacitati interstitiale

e. Opacitati interstitiale difuze

3. NU este factor de risc de mortalitate in infectiile bronhopulmonare:

a. Diabet zaharat

b. Varsta > 65 ani

c. BPOC

d. Drepanocitoza homozigota

e. Boala renala

4. In infectiile bronhopulmonare sunt semne de gravitate imediata ce impun internarea

CU EXCEPTIA:

a. Frecventa cardiaca > 125/min

b. Temperatura < 35 grade

c. Cianoza

d. TA > 140/90

e. Confuzie

5. Reprezinta indicatie de spitalizare in sectia de terapie intensiva:

a. PaO2 < 60 mmHg

b. PaCO2 > 50 mmHg

c. PaO2/FiO2 < 250 mmHg

d. Hemoglobina < 9 g/dl

e. Leucopenie < 4000 GB/ml

6. Sunt criterii biologice de spitalizare in infectiile bronhopulmonare:

a. Temperatura < 35 grade

b. Leucocite > 18000 GB/ml

c. Uree > 7mmol/l

d. TA < 90/60 mmHg

e. Frecventa respiratorie > 30/min

7. Sunt elemente in favoarea pneumococului in infectiile bronhopulmonare CU

EXCEPTIA:

a. Debut brutal

b. Junghi toracic

c. Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile

127

d. Afectare bilaterala

e. Febra crescuta inca din prima zi

8. NU sunt bacterii frecvente in cazul infectiilor bronhopulmonare la spital:

a. S. pneumoniae

b. M. pneumoniae

c. Haemofilus influenzae

d. Chlamidia pneumoniae

e. Moraxella catarrhalis

9. In infectiile bronhopulmonare tratamentul cazului particular de abces pulmonar se face

cu:

a. Amoxicilina 1g/8h + acid clavulanic

b. Rifampicina 600mg/12h

c. Ceftriaxona 1g/24h

d. Ofloxacina

e. Eritromicina 1g/6h

10. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie franca lobara acuta cu pneumococ:

a. Debut rapid progresiv

b. Tuse seaca

c. Opacitate alveolara sistematizata pe Rx

d. Semne extrarespiratorii digestive si neurologice

e. Tratament cu macrolide

11. NU caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie cu Mycoplasma pneumoniae:

a. Debut progresiv

b. Rinofaringita

c. Opacitati interstitiale bilaterale pe Rx

d. Test Coombs direct pozitiv

e. Tratament cu penicilina G i.v.

12. Caracterizeza tabloul tipic al penumopatiei cu anaerobi:

a. Opacitati alveolare confluente pe Rx

b. Halena fetida

c. Anemie hemolitica

d. Diagnostic prin imunofluorescenta directa din expectoratii

e. Tratament cu macrolide

13. In ceea ce priveste conduita din bronhopneumopatiile prezente in infectia cu HIV, NU

se recomanda Fund de ochi in suspiciunea de:

a. Toxoplasmoza

128

b. Pneumocistoza

c. Criptococ

d. CMV

e. MAI

14. NU caracterizeaza pneumopatia nosocomiala cu stafilococ:

a. Debut subacut

b. Sputa ruginoasa

c. Evolutie posibila cu piopneumotorace

d. Terapie cu exacilina + fluorochinolona pentru stafilococ meticilin sensibil

e. Terapie cu vancomicina si fosfomicina pentru stafilococ meticilin rezistent

15. Caracterizeaza pneumopatia nosocomiala cu BGN:

a. Debut brutal

b. Opacitati interstitiale bilaterale

c. Opacitate alveolara sistematizata

d. Tuse seaca

e. Semne extrarespiratorii digestive: greata

16. Sunt elemente caracteristice examenului clinic in bronsita acuta la adult CU

EXCEPTIA:

a. Febra 38-39

b. Raluri ronflante in prima faza

c. Raluri umede in a doua faza

d. Tuse productiva in prima faza

e. Tuse nedureroasa in a doua faza

17. Este adevarat referitor la exacerbarile bronsitei cronice la un pacient cu BPOC:

a. Radiografia toracica nu este necesara in formele febrile

b. Poate asocia rinoree

c. Intensitatea crescuta indica origine bacteriana

d. Indicatia de antibioterapie depinde de febrilitate

e. Prezenta a cel putin un criteriu Anthoinisen indica o origine bacteriana

18. In cazul exacerbarilor BPOC sunt antibiotice recomandate daca VEMS > 50% si

expectoratia este verzuie CU EXCEPTIA:

a. Amoxicilina

b. Macrolide

c. Pristinamicina

d. Cefotaxime

e. Cefotiam-hexetil

129

Complement multiplu

19. Pneumopatia este suspectata daca se constata urmatoarele semne:

a. Tuse

b. Temperatura > 37,5

c. Opacitate parenchimatoasa unica, cu bronhograma aerica

d. Opacitati interstitiale

e. Istoric recent de infectie a cailor respiratorii superioare

20. Sunt factori de risc de motralitate in infectiile bronhopulmonare la adult:

a. Varsta > 60 de ani

b. BPOC

c. Splenectomia

d. Drepanocitoza homozigota

e. Diabetul zaharat echilibrat

21. Sunt spitalizati urmatorii pacienti cu pneumopatie:

a. Varsta < 65 ani + Nici un factor de risc

b. Varsta < 65 ani + 1 factor de risc

c. Varsta < 65 ani + 2 factor de risc

d. Varsta > 65 ani + 1 factor de risc

e. Varsta > 65 ani + 2 factori de risc

22. Urmatoarele conditii fac ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cu pneumopatie imposibila:

a. Greata

b. Varsaturi

c. Tulburari ale functiilor superioare

d. Temperatura > 38

e. Risc de nerespectare a tratamentului

23. Sunt criterii biologice de spitalizare in infectiile bronhopulmonare:

a. Hb < 10g/dl

b. Leu < 4000/ml

c. PaO2 < 60 mmHg

d. Leu > 20000/ml

e. Cresterea timpului de protrombina

24. Sunt elemente ale scorului CRB65:

a. Confuzie

b. Frecventa cardiaca > 100/min

c. Frecventa respiratorie > 30/min

130

d. Presiunea arteriala sistolica < 90 mmHg

e. Presiunea arteriala diastolica < 60 mmHg

25. Sunt indicatii de spitalizare in sectia de terapie intensiva a pacientilor cu

pneumopatie:

a. Polipnee > 30/min

b. PaO2 < 60 mmHg

c. PaCO2 > 50 mmHg

d. PaO2/FiO2 < 250 mmg

e. CIVD

26. Sunt elemente in favoarea pneumococului in infectiile bronhopulmonare:

a. Junghi toracic

b. Opacitate alveolara sistematizata

c. Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile

d. Stare generala de rau

e. Debut insidios

27. Sunt elemente in favoare legionelozei in infectiile bronhopulmonare:

a. Comorbiditati frecvente

b. Dureri abdominale, varsaturi, diaree

c. Semne ORL asociate

d. Afectarea unilaterala

e. Esec al betalactaminelor active pe pneuomococ

28. Sunt germeni responsabili de pneumopatii frecvent intalniti la domiciliu:

a. Legionela pneumofila

b. S. pneumoniae

c. M pneumoniae

d. Moraxella catarrhalis

e. S. aureus

29. Urmatoarele durate corespund tratamentului antibiotic in infectiile bronhopulmonare

la adult:

a. 7-14 zile pentru pneumoniile necomplicate

b. 7-14 zile pentru penumonia cu M. pneumoniae

c. 10-14 zile pentru pneumonia cu Legionella pneuomofila

d. 10-14 zile pnetru pneumonia cu C. pneumoniae

e. 21 de zile pentru pneumonia cu S. aureus

30. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie franca lobara acuta cu pneumococ:

a. Opacitate alveolara sistematizata pe Rx

131

b. Semne extrarespiratorii digestive

c. Tuse seaca

d. Debut progresiv

e. Herpes nazolabial

31. NU caracterizeaza legioneloza pulmonara:

a. Debut rapid progresiv

b. Halena fetida

c. Rinofaringita

d. Dureri abdominale

e. Opacitati alveolare vagi, confluente pe Rx

32. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie cu M. Pneumoniae:

a. Absenta frisoanelor

b. Testul Coombs indirect pozitiv

c. Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile

d. Opacitati alveolare bilaterale pe Rx

e. Expectoratie ruginoasa

33. NU caracterizeaza tabloul tipic de pnumopatie cu anaerobi:

a. Halena fetida

b. Opacitate alveolara sistematizata

c. Semne extrarespiratorii digestive

d. Favorizata de alcoolism

e. Tratament cu penicilina G i.v.

34. Conform conduitei in infectiile bronhopulmonare la pacientii cu HIV, se recomanda

biopsie bronsica in suspiciunea de:

a. Nocardia

b. CMV

c. Kaposi

d. Pneumocistoza

e. MAI

35. Este adevarat despre pneumopatia nosocomiala cu stafilococ:

a. Favorizata de corticoterapie

b. Sputa purulenta uneori hemoptoica

c. Opacitati extensive bilaterale

d. S. meticilin rezistent este tratat cu oxacilina + aminozida

e. S. meticiln sensibil este tratat cu vancomicina + fosfomicina

132

36. Caracterizeaza bronsita acuta la adult:

a. Tuse neproductiva in prima faza

b. Raluri sibilante in prima faza

c. Raluri sibilante umede in a doua faza

d. A doua faza dureaza 4-5 zile

e. Prima faza se prezinta cu febra 38-39

37. Este adevarat despre exacerbarea bronsitei cronice la un pacient cu BPOC:

a. Intensitatea febrei este evocatoare pentru etiologia bacteriana

b. Semnele ORL asociate indica spre infectie virala

c. Febra ridicata dupa a 4-a zi evoca etiologia bacteriana

d. Radiografia toracica este recomandata sistematic

e. In caz de pneumopatie se va trata cu antibiotice

38. Fac parte din triada lui Anthonisen:

a. Cresterea volumului expectoratiei

b. Cresterea intensitatii tusei

c. Persistenta febrei

d. Cresterea purulentei expectoratiei

e. Accentuarea dispneei

39. In cazul bronsitei acute la astmatici se recomanda:

a. Corticoterapie orala timp de 7-10 zile

b. Antibioterapie timp de 7-10 zile

c. Antibioterapie timp de 10-14 zile

d. Intensificarea tratamentului de fond

e. Reducerea corticosteroizilor inhalatori

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – B. 2 – B. 3 – A. 4 – D. 5 – C. 6 – C, 7 – D. 8 – E. 9 – A. 10 – C. 11 – E. 12 – B. 13 –

B. 14 – B. 15 – A. 16 – D. 17 – B. 18 – D.


19 – A, C, D. 20 – B, C, D. 21 – C, D, E. 22 – B, C, E. 23 – B, C, D. 24 – A, C, D, E. 25 –

A, D, E. 26 – A, B, C, D. 27 – A, B, E. 28 – B, C. 29 – A, D, E. 30 – A, E. 31 – B, C. 32 –

A, C. 33 – B, C. 34 – A, C, E. 35 – A, B. 36 – A, D, E. 37 – B, C, E. 38 – A, D, E. 39 – A,

D.

133

8. Pneumopatia interstitiala difuza

Complement simplu

1. Sunt elemente caracteristice examenului clinic in pneumopatiile interstitiale difuze:

a. Tuse productiva

b. Dispnee in repaus

c. Raluri sibilante

d. Raluri ronflante

e. Hipocratism digital

2. Sunt posibile etiologii de pneumopatie interstitiala difuza pe teren imunodeprimat CU

EXCEPTIA:

a. Infectia cu mycoplasma pneumoniae

b. Infectia TBC

c. Pneumopatie cu CMV

d. Toxoplasmoza

e. LIP

3. Este caractristic examenului CT in histiocitoza X:

a. Imagini reticulonodulare, triangulare

b. Imagini chistice care predomina in lobii superiori

c. Opacitati lineare care deseneaza o retea cu ochiuri mici, predominant la baze

d. Distributie peribronsica predominanta, asociat afectare interstitiala si adenopatii hilare

bilaterale si simetrice

e. Imagini micronodulare predominant in regiunea medie si superioara

4. NU caracterizeaza examenul CT in Sarcoidoza:

a. Adenopatii mediastinale

b. Micronoduli

c. Noduli

d. Calcificari pleurale

e. Condensare alveolara

5. Caracterizeaza examenul CT in silicoza:

a. Noduli

b. Sticla mata

c. Linii septale de atenuare

d. Condensare alveolara

e. Calcificari pleurale

134

6. Este adevarat despre probele functionale in pneumopatiile interstitiale difuze:

a. PaO2 + PaCO2 < 140 mmHg

b. CPT < 80%

c. VEMS/CV este marit

d. DLCO/VA este marit

e. Exista o crestere a compliantei la CRF

7. Sunt etiologii posibile in caz de pneumopatie interstitiala difuza cu crestere a

limfocitelor CU EXCEPTIA:

a. Sarcoidoza

b. Pneumopatie de hipersensibilitate

c. Limfom

d. Lupus

e. Boala Steinert

8. Poate fi etiologie a alveolitei cu hipercelularitate majora:

a. Sarcoidoza

b. Pneumopatia de hipersensibilitate

c. Histiocitoza X

d. Fibroza pulmonara primitiva

e. Azbestoza

9. Caracterizeaza fibroza pulmonara primitiva CU EXCEPTIA:

a. Hipocratism digital in 40-50% din cazuri

b. Debut insidios cu tuse seaca chintoasa

c. Leziunile predomina in partile anterioare si superioare ale celor doua campuri

pulmonare

d. Aspect de plamani mici

e. Linii de atenuare septale si nonseptale

10. Caracterizeaza histiocitoza X:

a. Afecteaza pacientii peste 50 de ani

b. Este o granulomatoza constituita prin proliferarea si infiltrarea tesuturilor de catre

celule Langerhans

c. Cavitati chistice parenchimatoase predominant in baze

d. Nu prezinta tuse

e. Apare in general la nefumatori

11. NU sunt medicmente ce pot induce pneumopatii interstitiale difuze:

a. Amiodarona

b. Nitrofurantoina

135

c. Saruri de aur

d. D-penicilamina

e. Eritromicina

Complement multiplu

12. Sunt caracteristici ale examenului clinic in pneumopatiile interstitiale difuze:

a. Raluri creptiatnte “velcro”

b. Raluri ronflante

c. Hipocratism digital

d. Dispnee in repaus

e. Tuse seaca

13. Caracterizeaza radiografia toracica in pneumopatia interstitiala difuza:

a. Lisa bronhogramei aerice

b. Opacitati interstitiale nesistematizate

c. Lipsa infiltratelor

d. Aspect de plamani mici

e. Aspect de sticla mata sau de opacitati lineare sau de micronoduli

14. Este adevarat despre examenul CT in pneuomopatiile interstitiale difuze:

a. Opacitati lineare care deseneaza o retea cu ochiuri mici predominant la baze in fibroza

pulmonara primitiva

b. Imagini chistice care predomina in lobii superiori in histiocitoza X

c. Imagini reticulonodulare, triunghiulare asociate unor adenopatii mediastinale tumorale

in sarcoidoza

d. Distributie peribronsica predominanta, asociat afectare interstitiala si adenopatii hilare

bilaterale si simetrice in limfangita carcinomatoasa

e. Micronoduli predominant in regiunea medie si superioara in azbestoza

15. Caracterizeaza examenul CT in sarcoidoza:

a. Micronoduli

b. Noduli

c. Imagini chistice

d. Linii septale de atenuare

e. Adenopatii mediastinale

16. Caracterizeaza examenul CT in pneumopatia de hipersensibilitate:

a. Micronoduli

b. Noduli

c. Sticla mata

136

d. Condensare alveolara


17. Caracterizeaza examenul CT in fibroza pulmonara primitiva:

a. Micronoduli

b. Noduli

c. Sticla mata

d. Linii septale de atenuare

e. Fagure de miere

18. Caracterizeaza examenul CT in azbestoza:

a. Imagini chistice

b. Condensare alveolara

c. Linii septale de atenuare

d. Fagure de miere


19. Caracterizeaza examenul CT in Histiocitoza X:

a. Micronoduli

b. Noduli

c. Imagini chistice

d. Sticla mata

e. Condensare alveolara

20. Caracterizeaza examenul CT in silicoza:

a. Micronoduli

b. Linii septale de atenuare

c. Fagure de miere

d. Adenopatii mediastinale


21. Este adevarat despre probele functionale in pneumopatiile interstitiale difuze:

a. Apare un efect de sunt cu PaO2 + PaCO2 < 120 mmHg

b. La administrare de oxigen pur PO2 < 500 mmHg sub o FiO2 de 100%

c. Apare o disfunctie ventilatorie restrictiva cu CPT < 80%

d. Raportul Tiffeneau este marit

e. DLCO/VA este scazut

22. Alveolita cu neutrofile poate apare in:

a. Fibroza pulmonara primitiva

b. Sclerodermie

c. Poliartrita reumatoida

137

d. Sindrom Sjogren

e. Lupus

23. Alveolita cu polinucleare eozinofile poate apare in:

a. Fibroza pulmonara primitiva

b. Histiocitoza X

c. Silicoza

d. Sarcoidoza

e. Pneumopatia medicamentoasa

24. Caracterizeaza fibroza pulmonara primitiva:

a. Varsta medie > 60 ani

b. Exista rar semne extrarespiratorii

c. Leziunile predomina in partile inferioare si posterioare ale celor doua campuri

pulmonare

d. Frecvent alveolita cu eozinofile

e. Frecvent adenopatie mediastinala

25. Caracterizeaza histiocitoza X:

a. Descoperita prin pneumotorace in 10% din cazuri

b. Diagnostic prin LBA

c. Rareori asociata cu fumatul

d. Nodulii si apoi cavitatile chistice sunt predominant in baze

e. Confirmarea diagnosticului se face prin biopsie pulmonara

26. Caracterizeaza pneumoconiozele CU EXCEPTIA:

a. Opacitati nodulare bilaterale predominant in jumatatile superioare ale campurilor

pulmonare

b. Opacitatile nu sunt niciodata confluente

c. Hiperclaritati in baze

d. Nu prezinta adenopatii hilare

e. Nu exista tratament specific pentru silicoza cronica necomplicata

27. Urmatoarele medicamente determina pneumopatii medicamentoase fara hipocratism

digital:

a. Amiodarona

b. Bleomicina

c. Saruri de argint

d. Nitrofurantoina

e. Pirazinamida

138

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – E. 2 – A. 3 – B. 4 – D. 5 – C. 6 – B. 7 – E. 8 – C. 9 – C. 10 – B. 11 – E.


12 – A, C, E. 13 – A, B, D, E. 14 – A, B. 15 – A, B, E. 16 – A, B, C, D. 17 – B, C, D, E. 18

– C, D, E. 19 – B, C, D. 20 – A, B, C, D. 21 – A, C, E. 22 – A, B, C. 23 – A, B, E. 24 – B,

C, D. 25 – A, B, E. 26 – B, D. 27 – A, B, D.

9. Tumori ale plamanului primitive si secundare

Complement simplu

1. In diagnosticul tumorilor pulmonare sunt semne de extensie locogregionala CU

EXCEPTIA:

a. Adenopatie

b. Disfonie

c. Wheezing

d. SIndrom de cava superioara

e. Disfagie

2. Face parte din bilantul initial al cancerului bronhopulmonar cu celule mici dar nu si al

celui fara celule mici:

a. Ecografia abdominala

b. CT cerebral

c. Fibroscopie bronsica

d. Biopsie medulara

e. PFR

3. Sunt factori profesionali de risc pentru cancerul bronhopulmonar fara celule mici CU

EXCEPTIA:

a. Crom

b. Fier

c. Nichel

d. Azbest

e. Plumb

4. Chirurgia este modalitatea terapeutica de referinta pentru cancerele fara celule mici in

urmatoarele stadii:

a. T3 N1

b. T1-3 N2

c. T4 N0-1

139

d. Toate T N3

e. Toate T, N M1

5. Monoterapia pentru cancerul de stadiu IV cu mutatie EGFR este:

a. Cisplatina

b. Decetaxel

c. Gefitinib

d. Gemcitabina

e. Vinorelbina

6. NU face parte din tratamentul sindromului de cava superioara:

a. Anticoagulante

b. Corticoizi

c. Radioterapie

d. Oxigenoterapie

e. Chimioterapie

7. Urmatoarele forme de cancer determina cel mai frecvent miliara metastazica CU

EXCEPTIA:

a. Cancer gastric

b. Cancer renal

c. Cancer ovarian

d. Melanom malign

e. Carcinom medular al tiroidei

8. NU este una din etiologiile frecvente ale limfangitei carcinomatoase:

a. Cancerul de san

b. Cancerul de stomac

c. Cancerul intestinal

d. Cancerul uterin

e. Cancerul prostatei

9. Este adevarat despre abordarea diagnostica in tumorile pulmonare secundare in care

cancerul primitiv este cunoscut:

a. Radiografia toracica nu este necesara

b. In caz de simptomatologie respiratorii se recomanda fibroscopie bronsica cu biopsii

etajate

c. Cancerul de stomac evolueaza cu precadere cu noduli pulmonari

d. Cancerul de colon evolueaza frecvent cu limfangita carcinomatoasa

e. La un bolnav cu cancer de colon descoperirea unui nodul pulmonar inseamna

metastaza in 100% din cazuri

140

10. Sunt conditii pentru chirurgia tumorilor pulmonare secundare CU EXCEPTIA:

a. Cancerul primitiv identificat si controlat

b. Prezenta a cel mult 3 alte localizari metastatice

c. Functie pulmonara compatibila

d. Risc anestezic acceptabil

e. Rezecabilitatea posibila a tuturor metastazelor

11. In ceea ce priveste arborele diagnostic in suspiciunea de CBP secundar, daca in

urma PET exista imagini evocatoare de leziuni pulmonare secundare ale unui cancer

cunsocut se recomanda urmatoarele CU EXCEPTIA:

a. Monitorizare

b. Citologia sputei

c. Biopsie prin fibroscopie

d. Punctie transcutanata

e. Chirurgie

Complement multiplu

12. Fac parte din sindromul paraneoplazic al tumorii primitive a plamanului:

a. Disfonie

b. Hipocratism digital

c. Sindrom de cava superioara

d. Ginecomastie

e. Pierdere in greutate

13. Fac parte din bilantul initial ce trebuie realizat in diagnosticul unui CBP fara celule

mici:

a. Fibroscopie bronsica

b. CT toracic si suprarenal

c. CT cerebral

d. Biopsie medulara

e. Markeri tumorali

14. Sunt factori de risc profesionali pentru cancerul bronhopulmonar fara celule mici:

a. Azbest

b. Plumb

c. Crom

d. Cupru

e. Nichel

15. Se recomanda chirurgia ca modalitate terapeutica e referinta la urmatoarele stadii de

cancer bronhopulmonar fara celule mici:

141

a. T2 N0

b. T1-2 N1

c. Toate T N3

d. T3 N1

e. T1-3 N2

16. Se recomanda radioterapia ca tratament ce poate fi avut in vedere in asociere cu

tratamentul de referinta pentru urmatoarele stadii de CBP fara celule mici:

a. T3 N0

b. T3 N1

c. T1-3 N2

d. Toate T N3

e. T4 N2

17. Se recomanda chimioterapia ca modalitate terapeutica de referinta in urmatoarele

stadii de CBP fara celule mici:

a. T2 N0

b. T3 N0

c. T3 N1

d. T1-3 N2

e. T4 N0-1

18. Sunt medicamente acceptate in terapiile CBP de stadiul IV in absenta mutatiei

EGFR:

a. Cisplatina

b. Gemcitabina

c. Gefitinib

d. Paclitaxel

e. Pemetrexed

19. Sunt posibile cauze de sindrom de cava superioara:

a. Timom malign

b. Limfom

c. CBP secundar

d. Gusa exotoracica

e. Corp strain

20. Sunt cauze frecvente de noduli pulmonari:

a. Melanomul malign

b. Cancerul gastric

c. Cancerul de prostata

142

d. Cancerul de pancreas

e. Cancerul ovarian

21. Sunt cauze frecvente de limfangita carcinomatoasa:

a. Cancerul de san

b. Cancerul de stomac

c. Cancerul de colon

d. Cancerul renal

e. Melanomul malign

22. Metastazele endobronsice apar frecvent in caz de:

a. Cancer in sfera ORL

b. Cancer testicular

c. Cancer gastric

d. Cancer esofagian

e. Cancer bronhopulmonar

23. Este adevarat referitor la abordarea tumorii pulmonare secundare de la un cancer

primitiv cunoscut:

a. Pentru orice bolnav de cancer se va efectua o radiografie toracica

b. In caz de simptomatologie respiratorii se recomanda fibroscopie bronsica cu biopsii

etajate

c. Cancerul de stomac evolueaza cu precadere cu noduli pulmonari

d. Cancerul de colon evolueaza frecvent cu limfangita carcinomatoasa

e. La un bolnav cu cancer de colon descoperirea unui nodul pulmonar inseamna

metastaza in 100% din cazuri

24. Tratamentul cu laser al localizarilor endobronsice al tumorilor pulmonare secundare

se practica in caz de:

a. Dispnee

b. Pneumopatii repetate

c. Atelectazii

d. Revarsat pleural bilateral

e. Pneumotorax

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 –A. 2 – D. 3 – E. 4 – A. 5 – C. 6 – C. 7 – A. 8 – C. 9 – B. 10 – B. 11 – A.


12 – B, D. 13 – A, B, C. 14 – A, C, E. 15 – A, B, D. 16 – A, B, C. 17 – B, E. 18 – A, B, D,

E. 19 – A, B, C. 20 – A, E. 21 – A, B. 22 – A, D, E. 23 – A, B. 24 – B, C.

143

10. Insuficienta respiratorie cronica

Complement simplu

1. Sunt etiologii neuromusculare de IRC restrictiva CU EXCEPTIA:

a. Sindrom Guillain-Barre

b. Spondilartrita anchilozanta

c. Poliomielita anterioara acuta

d. Porfirie acuta intermitenta

e. Miastenie

2. Sunt etiologii mecanice de IRC restrictiva cu afectare parenchimatoasa CU

EXCEPTIA

a. Sarcoidoza

b. Traumatism toracic

c. Contruzie pulmonara

d. Exereza pulmonara

e. Pectus excavatum

3. NU caracterizeaza PFR in diagnosticul IRC restrictive:

a. Diminuarea CPT

b. Diminuarea compliantei pulmonare si/sau parietale

c. Diminuarea DLCO/VA in caz de patologie interstitiala

d. VEMS/CV scazut

e. Crestere a VR/CPT in obezitate

4. Sunt mecanisme de actiune a asistentei ventilatorii mecanice in tratamentul IRC

restrcitive CU EXCEPTIA:

a. Cresterea ventilatiei alveolare

b. Punerea in repaus a muschilor respiratori

c. Stimularea centrilor respiratori

d. Normalizarea comenzii respiratorii secundare corectiei alterarilor nocturne ale

schimburilor gazoase

e. Cresterea compliantei pulmonare si toracice secundare utilizarii de volume curente

importante in timpul noptii

5. NU este tratament etiologic al IRC restrictive:

a. Chirurgia corectoare a unei scolioze

b. Metastazectomia in caz de tumora secundara voluminoasa

c. Decorticarea pleurala

144

d. Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate

e. Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic in afectiuni neurologice

Complement multiplu

6. Sunt IRC restrictive prin afectare neurologica de origine cerebrala sau medulara:

a. Sindrom Guillian-Barre

b. Tetanos

c. Porfirie acuta intermitenta

d. Scleroza laterala amiotrofica

e. Poliomielita anterioara acuta

7. Determina IRC restrictive de origine mecanica prin afectare parietala:

a. Spondilartrita anchilozanta

b. Pleurezia

c. Traumatismul toracic

d. Contuzia pulmonara

e. Exereza pulmonara

8. Corespunde PFR in diagnosticul IRC restrictive:

a. Diminuarea CPT

b. VEMS/CV crescut

c. Uneori diminuarea compliantei pulmonare si parietale

d. Cresterea raportului DLCO/VA

e. Cresterea raportului VR/CPT in spondilartrita anchilozanta

9. Sunt metode pentru ameliorarea oxigenarii in IRC restrictive:

a. Kinetoterapia respiratorie

b. Oxigenoterapia de lunga durata

c. Ventilatie spontana cu presiune negativa expiratorie

d. Ventilatie asistata

e. Tratament etiologic

10. Sunt mecanisme de actiune a asistentei ventilatorii mecanice in tratamentul IRC

restrcitive:

a. Cresterea ventilatiei alveolare

b. Punerea in repaus a muschilor respiratori

c. Cresterea comenzii respiratorii

d. Scaderea compliantei pulmonare

e. Stimularea diafragmei

145

11. Caracterizeaza tratamentul etiologic al IRC restrictive:

a. Chirurgia corectoare a unei scolioze

b. Toracotomia

c. Decorticarea pleurala

d. Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate

e. Chirurgia diafragmei in afectiuni neurologice

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – B. 2 – E. 3 – D. 4 – C. 5 – B.


6 – D, E. 7 – A, B. 8 – A, C, E. 9 – A, B, D, E. 10 – A, B. 11 – A, C, D.

11. Detresa respiratorie acuta la adult

Complement simplu

1. In depresia respiratorie acuta, hipoxemia si absenta opacitatii radiologice poate

sugera:

a. Dispnee laringiana

b. Acutizarea de insuficienta respiratorie restrictiva

c. Acutizare de insuficienta respiratorie obstructiva

d. Astm acut grav

e. EPA

2. In depresia respiratorie acuta, hipoxemia si prezenta opacitatii radiologice poate

sugera:

a. Dispnee laringiana

b. SDRA

c. Embolie pulmonara

d. Astm acut grav

e. Pneumotorace bilateral sau compresiv

3. NU este cauza de SDRA prin agresiune pulmonara toxica:

a. Sindromul Mendelson

b. Transfuzii masive

c. Bleomicina

d. Embolia grasoasa

e. Embolia amniotica

4. Este traumatism toracic cauzator de SDRA:

a. Contuzia pulmonara

146

b. Politraumatism

c. Arsuri intinse

d. Fracturi ale oaselor lungi

e. Zdrobire de membre

5. NU este necesar in diagnosticul etiologic al SDRA:

a. Eliminarea pancreatitei prin ecografie abdominala

b. Eliminarea peritonitei prin radiografie abdominala pe gol

c. Eliminarea pneumotoracelui prin CT

d. Un bilant infectios extrarespirator complet

e. LBA si recoltare distala protejata

6. Este adevarat despre SDRA:

a. Perturbarea principala in SDRA este hipercapnia

b. Hipercapnia apare cand cavitatile sunt ventilate dar slab perfuzate

c. In faza precoce de vasoconstrictie HTP nu are nici un rol

d. Capacitatea reziduala functionala este crescuta

e. Volumul de inchidere al alveolelor este redus

7. NU este adevarat despre managementul SDRA:

a. Amitrina determina vasodilatatia zonelor neventilate

b. Poate fi necesara hemodiafiltrare pentru limitarea inflatiei hidrosodate

c. Ventilatia in decubitul ventral determina redistribuirea perfuziei spre zonele cel mai

bine ventilate

d. Utilizarea de furosemid poate determina alcaloza hipokaliemica crescand hipercapnia

e. NO este vasodilatator arterial pulmonar selectiv

Complement multiplu

8. In cazul detresei respiratorii acute la adult pot fi cauze de hipercapnie cu absenta

opacitatii radiologice pulmonare:

a. Acutizarea insuficienteleor respiratorii cronice obstructive

b. Acutizarea insuficientelor respiratorii cronice restrictive

c. Embolia pulmonara

d. Astm acut grav

e. Pneumotoracele bilateral sau compresiv

9. In cazul detresei respiratorii acute la adult pot fi cauze de hipoxie cu prezenta

opacitatii radiologice pulmonare:


b. Astmul acut grav

c. Pneumotoracele bilateral

147

d. EPA

e. SDRA

10. Caracterizeaza SDRA:

a. PaO2/FiO2 < 200 mmHg

b. PAPO > 18 mmHg

c. Exista o crestere a presiunii hidrostatice microvasculare

d. Exista o crestere a permeabilitatii alveolocapilare

e. Mortalitate de 50%

11. Sunt etiologii SDRA prin agresiune pulmonara toxica generala:

a. Embolia amniotica

b. Embolia grasoasa

c. Bleomicina

d. Sindromul Mendelson

e. Pancreatita acuta necrotica

12. Sunt etiologii infectioase respiratorii ale SDRA:

a. Penumopatie bacteriana

b. Pneumopatie virala

c. Soc septic

d. Embolia grasoasa

e. Embolia amniotica

13. Este FALS despre SDRA:

a. Tulburarea principala este hipoxemia

b. Hipoxemia este secundara unui dezechilibru ventilatie/perfuzie

c. Hipercapnia apare datorita cavitatilor bine perfuzate dar slab ventilate

d. Capacitatea reziduala functionala este crescuta

e. Proprietatile elastice ale plamanului sunt afectate

14. Este adevarat despre managementul SDRA:

a. Pacientul va fi ventilat mecanic cu presiune expiratorie pozitiva

b. Ventilatia in decubitul ventral determina redistribuirea perfuziei spre zonele cele mai

bine ventilate

c. NO determina vasoconstrictia zonelor ventilate

d. Almitrina determina vasodilatatia zonelor neventilate

e. Se vor evita vasodilatatorii

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – D. 2 – B. 3 – D. 4 – A. 5 – C. 6 – B. 7 – A.

148


8 – A, B. 9 – D, E. 10 – A, D, E. 11 – A, C, E. 12 – A, B. 13 – C, D. 14 – A, B, E.

III.REANIMARE MEDICALA

1. Stopul cardio-circulator

Complement simplu

1. Este adevarat despre stopul cardio-circulator:

a. Doar 21% din pacienti prezinta FV sau TV in momentul stopului

b. FV declanseaza stopul cardiac doar in anumite circumstante

c. Disocierea electromecanica nu apare in disectia aortica

d. Etiologia stopului cardiac se clasifica in functie de cauza

e. Principala cauza a stopului cardiac este embolia pulmonara masiva

2. Caracterizeaza manevrele de baza de reanimare cardio-pulmonara CU EXCEPTIA:

a. Notarea orei debutului reanimarii

b. Verificarea sistematica a absentei intrabucale a corpurilor straine

c. Masaj cardiac extern la un ritm de 100 de compresii pe minut

d. Ventilatie gura-la-gura cu 2 insuflari la fiecare 30 de compresii

e. Prima serie de 30 de compresii se face fara cele doua insuflari

3. NU este adevarat despre reanimarea speciala:

a. Daca se presupune ca FV a aparut de mai mult de 4 minute se recomanda inceperea

reanimarii prin 2 minute de masaj cardiac si ventilatie urmate de SEE

b. Dupa administrarea unui SEE se verifica imediat disparitia FV/TV deoarece

continuarea manevrelor poate deregla ritimul

c. Adrenalina este singura catecolamina indicata in caz de asistolie

d. Scopul injectiei cu adrenalina in caz de FV rezistenta la SEE este de a restabili

tonusul arterial

e. Lidocaina nu mai este recomandata ca tratament antiaritmic nici chiar in caz de

ischemie miocardica

4. Este adevarat despre hipotermia terapeutica:

a. Este indicata in timpul manevrelor de reanimare ale pacientului in FV

b. Vizeaza protejarea creierului de reperfuzarea cerebrala

c. Se realizeaza prin racirea pacientului la 28-30 de grade

d. Hipotermia dureza 6-12 ore

e. Este indicata in recuperarea pacientului dupa asistolie

149

5. Decizia de oprire a manevreolr de resuscitare depinde de, CU EXCEPTIA:

a. Conditiile subiacente

b. Caracterul mai mult sau mai putin reversibil al stopului cardiac

c. Durata stopului cardiac inainte de reanimare

d. Prezenta sau absenta factorilor de protectie cerebrala

e. Leziunile suferite in caz de stop in urma unui accident

6. Doza de adrenalina care se administreaza in stopul prin asistolie este:

a. 1 microgram direct i.v. cu 1 microgram la fiecare 4 minute

b. 10 micrograme direct i.v. cu 10 micrograme la fiecare 4 minute

c. 1 mg i.v. direct cu 1 mg la fiecare 4 minute

d. 10 mg i.v. direct cu 10 mg la fiecare 4 minute

e. 1 g i.v. direct cu 1 g la fiecare 4 minute

Complement multiplu

7. Este adevarat despre stopul cardio-circulator:

a. Principala cauza este infarctul miocardic

b. FV declanseaza intotdeauna stop cardiac

c. TV declanseaza intodeauna stop cardiac

d. Doar 21% din pacienti prezinta asistolie

e. Disocierea electromecanica se intalneste in embolia pulmonara masiva

8. Este FALS despre manevrele de baza de reanimare cardio-pulmonara:

a. Se noteaza ora debutului reanimarii

b. Verificarea sistematica a absentei intrabucale a corpurilor straine

c. Ventilatia gura-la-nas se face cu 2 insuflari la fiecare 20 de compresii

d. Prima sesiune de compresii se face fara cele doua insuflari

e. Intubarea si ventilatia mecanica trebuie realizate cat mai repede posibil

9. Caracterizeaza reanimarea specializata:

a. Lidocaina este recomandata ca antiaritmic mai ales in ischemia miocardica

b. Dupa administrarea unui SEE se verifica imediat disparitia FV/TV deoarece

continuarea manevrelor poate deregla ritimul

c. Daca se presupune ca FV a aparut de mai mult de 4 minute se recomanda inceperea

reanimarii prin 2 minute de masaj cardiac si de ventilatie urmate de SEE pentru

reoxigenarea miocardului

d. Adrenalina este singura catecolamina indicata in asistolie

e. Scopul injectiei cu adrenalina in caz de FV rezistenta la SEE este de a restabili

tonusul arterial

150

10. Alcalinizarea prin administrare de bicarbonat NU este recomandata in:

a. Hiperkaliemie

b. Hipernatriemie

c. Hiperkaliurie

d. Stop cardiac din intoxicatia cu digitale

e. Stop cardiac din intoxicatia cu antidepresive triciclice

11. Este adevarat despre hipotermia terapeutica:

a. Este indicata dupa recuperarea din FV

b. Este indicata dupa recuperarea din asistolie

c. Este indicata dupa recuperarea din disociatie electro-mecanica

d. Vizeaza protejarea creierului de reperfuzarea cerebrala

e. Se realizeaza prin racirea pacientului la 32-34 grade timp de 12-24 ore

12. Decizia de oprire a manevreolr de resuscitare depinde de:

a. Conditiile subiacente

b. Gravitatea leziunilor in caz de stop post traumatism

c. Prezenta sau absenta factorilor de protectie cerebrala

d. Ritmul inregistrat la inceperea manevrelor

e. Durata stopului cardiac inainte de reanimare

13. Doza de adrenalina care se administreaza in stopul prin asistolie este:

a. 50-100 micrograme diluat in 10 ml solutie salina intra-traheal

b. 100 micrograme direct i.v. cu 10 micrograme la fiecare 4 minute

c. 1 mg i.v. direct cu 1 mg la fiecare 4 minute

d. 5-10 mg in 10 ml solutie salina intra-traheal

e. 5-10 mg in 50 ml solutie salina intra-traheal

14. Este adevarat despre reanimare stopului cardiac prin FV/TV fara puls:

a. RCP de baza timp de 2 min daca se intarzie > 4 min pana incep manevrele

b. Adrenalina 1 mg i.v intre primele 2 SEE sau intre al 2-lea si al 3-lea SEE

c. Amiodarona 300 mg i.v. apoi i.v cu seringa automata intre al-2-lea si al 3-lea SEE sau

intre al 3-l3a si al 4-lea

d. Se va creste cu 50J intre fiecare SEE consecutiv pornind de la 150-200 J

e. RCP timp de 2 minute intre fiecare SEE

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – B. 3 – B. 4 – B. 5 – E. 6 – C.


151

7 – A, B, E. 8 – B, C. 9 – C, D, E. 10 – B, C, D. 11 – A, D, E. 12 – A, C, E. 13 – C, D. 14

– A, B, C, E.

2. Starea de soc

Complement simplu

1. Caracterizeaza socul septic:

a. Vasodilatare masiva

b. Scaderea volumului sanguin circulant

c. Scaderea debitului cardiac

d. Cresterea extractiei de oxigen prin tesuturile perfierice

e. Cresterea preincarcarii cardiace

2. Sunt semne clinice de soc CU EXCEPTIA:

a. Tahicardie

b. Marmorare

c. Confuzie mentala si tulburari de atentie

d. Pierderea capacitatii de termoreglare

e. Polipnee

3. Sunt semne biologice in starea de soc CU EXCEPTIA:

a. CID

b. Hiperlactatemie venoasa

c. Acidoza metabolica cu gol anionic crescut

d. Citoliza si colestaza hematica

e. Hipoxie in caz de SDRA

4. NU caracterizeaza tratamentul non-specific al starii de soc:

a. Spitalizare in sectia de reanimare

b. Doua cai venoase periferice

c. Montarea unei sonde urinare

d. Oxigenoterapie in caz de desaturatie simpla

e. Cristaloide i.v.

5. Face parte din tratamentul inotrop pozitiv al starii de soc:

a. Noradrenalina

b. Cristaloide

c. Coloide

152

d. Dobutamina

e. Dopamina

6. Face parte din terapia adjuvanta a socului septic:

a. Noradrenalina

b. Proteina C activata

c. Antibioterapia

d. Dobutamina

e. Adrenalina

7. Este eficient in socul anafilactic:

a. Dopamina

b. Dobutamina

c. Adrenalina

d. Corticoizii

e. Antihistaminicele

Complement multiplu

8. Fac parte din mecanismele patologice ale socului hipovolemic:

a. Scaderea volumului sanguin circulant

b. Scaderea preincarcarii cardiace

c. Scaderea debitului cardiac

d. Cresterea preincarcarii cardiace

e. Scaderea extragerii oxigenului prin tesuturile periferice

9. Sunt semne clinice in starea de soc:

a. Cresterea timpului de recolorare cutanata

b. Scaderea debitului cardiac

c. Oligurie cu exceptia acidocetozei diabetice si administrarii de diuretice

d. Hipoxie in SDRA

e. Tahicardie

10. Sunt semne biologice in starea de soc:

a. Hiperlactatemie venoasa

b. Acidoza metabolica cu gol anionic scazut

c. Insuficienta renala functionala

d. Citoliza si colestaza hematica

e. Hiopoxie in SDRA

11. Fac parte din tratamentul nonspecific al starii de soc:

a. Spitalizarea in sectia de reanimare

153

b. Doua cai venoase periferice

c. Cristaloide i.v.

d. Coloide i.v.

e. Albumina in caz de hipoalbuminemie

12. Fac parte din tratamentul inotrop pozitiv al socului:

a. Adrenalina

b. Noradrenalina

c. Dobutamina

d. Dopamina

e. Digoxina

13. Este adevarat despre tratamentul adjuvant cu corticoizi in starea de soc:

a. Sunt indicati in doze mici

b. Sunt indicati in caz de soc septic rezistent la vasopresoare

c. Sunt indicati in socul anafilactic

d. Sunt neindicati in prima ora

e. Sunt indicati in socul hipovolemic

14. Adrenalina este indicata in urmatoarele cazuri:

a. Stopul cardiac

b. Socul septic

c. SDRA

d. Socul anafilactic

e. Pentru a inlocui perechea noradrenalina + dobutamina in unele cazuri

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – D. 3 – B. 4 – E. 5 – D. 6 – B. 7 – C.


8 – A, B, C. 9 – A, C, E. 10 – C, D, E. 11 – A, B. 12 – A, C. 13 – A, B, D. 14 – A, D, E.

3 . Tromboza venoasa profunda si embolia pulmonara

Complement simplu

1. Sunt semne clinice functionale in tromboza venoasa profunda CU EXCEPTIA:

a. Durere spontana la nivelul gambei

b. Durere provocata la nivelul gambei

c. Semnul Homans

d. Durere de-a lungul traiectului venos

e. Pulsul catarator al lui Mahler

154

2. NU corespunde tratamentului curativ al trombozei venoase profunde:

a. Heparina nefractoinata in bolus i.v. de 80 U/kg apoi 500 U/kg/zi in perfuzie continua

b. LMWH – enoxaparina 100 UI/kg/12 ore

c. Fondaparinux 5 mg/zi la pacientii intre 50-100kg

d. Debutul anticoagularii se face inaintea diagnosticului de certitudine daca este

probabilitate mare

e. Prima doza de anticoagulante orale se va administra din prima zi

3. Beneficiaza de tratament antitrombotic preventiv pacientii ce sufera urmatoarele

interventii chirurgicale CU EXCEPTIA:

a. Chirurgie oncologica

b. Chirurgie digestiva non-endoscopica

c. Chirurgie urologica non-celioscopica

d. Chirurgie ortopedica a membrelor superioare

e. Chirurgie toracica

4. Semnul lui Westermarck este:

a. Hipertransparenta unui camp pulmonar

b. Opacitatea triunghiulara pe fond pleural

c. Supraelevatia domului pleural

d. Atelectazia in banda

e. Pleurezia

5. Sunt investigatii utile in diagnosticul emboliei pulmonare CU EXCEPTIA:

a. Dozajul D-dimerilor

b. Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare

c. Scintigrafie pulmonara de ventilatie-perfuzie

d. Ecografie venoasa a membrelor inferioare

e. Ecografie transesofagiana

6. Caracterizeaza tratamentul emboliei pulmonare in faza initiala:

a. Repaus la pat pana se obtine o anticoagulare eficienta

b. Heparina nefractionata pana se obtine un aPTT de 3 ori mai mare decat normalul

c. Tinzaparina daca clearance-ul creatininei este < 30 ml/min

d. Anticoagulante orale pana la un INR tinta de 1,5-2,5

e. Spitalizare sistematica indiferent de risc

7. Durata tratamentului anticoagulant dupa un prim accident tromboembolic este, CU

EXCEPTIA:

a. 6 luni in absenta riscului de sangerare

b. Pe viata in caz de recidiva

155

c. Pana la disparitia neoplaziei in caz de neoplazie evolutiva

d. 3-6 luni in absenta factorilor favorabili

e. Pe viata la cei cu anticoagulant lupic

8. NU este test pentru cautarea unei trombofilii:

a. Dozaj antitrombina, proteina C, proteina S

b. Cautarea factorului V Leiden

c. Dozaj de factor VII

d. Dozaj de homocisteinemie

e. Cautarea sindromului antifosfolipidic

9. Este FALS despre diagnosticul emboliei pulmonare masive:

a. Aspect S1Q3 nu apare niciodata pe ECG datorita agravarii rapide

b. Diagnosticul se confirma prin angioscanner

c. ETT va pune in evidenta un tablou cardiac drept acut

d. Nu se vor doza D-Dimerii

e. Se vor cauta hiperlactemie si insuficienta renala functionala pentru bilantul starii de

soc

10. NU caracterizeaza tratamentul curativ al emboliei pulmonare masive:

a. Tromboliza intravenoasa este indicata in emboliile pulmonare confirmate cu stare de

soc

b. Tromboliza intravenoasa este indicata in formele cu elevatie a lactatemiei chiar daca

nu este prezenta hipotensiunea arteriala

c. Tromboliza intravenoasa necesita o confrimare prealabila formala a diagnosticului

d. Alteplaza este de electie pentru tromboliza intravenoasa

e. Embolectomia chirurgicala este rezervata contraindicatiilor absolute de tromboliza

11. Corespunde scorului lui Wells:

a. Chirurgie recenta sau imobilizare – 1,5 puncte

b. Hemoptizie – 1,5 puncte

c. Frecventa cardiaca > 100bpm – 1 punct

d. Antecedente de embolie pulmonara – 3 puncte

e. Diagnostic alternativ putin probabil – 1,5 puncte

12. In suspiciunea de tromboza venoasa profunda daca D-Dimerii sunt negativi atunci

pasul urmator este:

a. Eco-doppler venos al MI

b. Angio-CT

c. Angiografie pulmonara

156

d. Diagnosticul este exclus

e. Scintigrafie ventilatie-perfuzie

Complement multiplu

13. Sunt semne clinice generale in tromboza venoasa profunda:

a. Pulsul lui Mahler

b. Semnul Homans

c. Subfebrilitate

d. Frison

e. Paloare

14. Este adevarat despre tratamentul curativ al trombozei venoase profunde:

a. Fondaparinux se va administra doar daca clearance-ul creatininei este > 20 ml/min

b. Enoxaparina se va administra doar daca clearance-ul creatininei este > 30 ml/min

c. Heparina nefractionata se va administra intial in bolus i.v. de 80 U/kg si apoi in

perfuzie continua de 500 U/kg/zi

d. Fluidionul 20 mg se va administra din prima zi

e. Durata totala a tratamentului este de 2 luni

15. Este adevarat despre tratamentul antitrombotic preventiv in tromboza venoasa

profunda:

a. Ridicarea din pat precoce dupa operatie este contraindicata

b. Se face cu 80 U/kg de heparina nefractionata

c. Este indicat la pacienti peste 40 de ani cu decompensare cardiaca acuta

d. Este indicat la pacienti peste 40 de ani cu decompensare respiratorie acuta

e. Se indica in caz de chirurgie ortopedica a membrelor superioare

16. Este adevarat despre examinarile complementare in embolia pulmonara:

a. In forme cu severitate redusa gazometria arteriala poate fi normala

b. Apar unde pozitive pe ECG in V1 V2 V3

c. Aspectul S1Q3 este patognomonic pentru embolia pulmonara

d. In formele mai severe apare un shunt gazometric cu PaO2 + PCO2 > 120 mmHg

e. Pe radiografia toracica poate apare o opacitate triunghiulara pe fond pleural

17. Este adevarat despre examinarile utilizate in diagnosticul emboliei pulmonare:

a. Diagnosticul este exclus daca d-dimerii sunt > 500 micrograme/l

b. Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare are o sensibilitate mare pentru emboliile

localizate in amonte de arterele sub-segmentare

c. Scintigrafia pulmonara de ventilatie-perfuzie are o valoare predictiva negativa scazuta

d. Ecografia venoasa a membrelor inferioare se recomanda in cazurile in care angio-CT

157

este contraindicat

e. Angiografia pulmonara se foloseste atunci cand scintigrafia nu este concludenta

18. Sunt examene ce vizeaza evaluarea gravitatii unei embolii pulmonare:

a. D-Dimerii

b. Troponina I

c. Troponina C

d. CPK

e. BNP

19. Sunt criterii pentru evaluarea riscului in embolia pulmonara:


b. Disfunctia cardiaca dreapta

c. Dispneea severa de repaus

d. Afectarea miocardica

e. Tromboza recurenta a membrelor inferioare

20. Este adevarat despre durata tratamentului emboliei pulmonare:

a. 3-6 luni in absenta unui factor favorabil

b. 6 luni in prezenta unui factor favorabil reversibil

c. Tratament prelungit in caz de recidiva

d. Pe viata in caz de neoplazie evolutiva

e. Pe viata in caz de deficit de antitrombina

21. Se recomanda urmatoarele investigatii in diagnosticul unei trombofilii ce poate sta la

originea emboliei pulmonare:

a. Dozaj antitrombina, proteina C, proteina S

b. Cautarea factorului V Leiden

c. Dozaj de factor VII

d. Dozaj de homocisteinemie

e. Dozaj de factor Ixa

22. Caracterizeaza diagnosticul emboliei pulmonare masive:

a. Tahicardia sinusala poate sa lipseasca dar aspectul S1Q3 este constant

b. Diagnosticul trebuie confirmat prin angiografie pulmonara

c. ETT permite observarea unui tablou cardiac drept acut

d. D-dimerii au mare importanta diagnostica

e. Este important de cautat dovezi ale unei hiperlactemii si ale unei insuficiente renale

functionale

23. Corespunde tratamentului simptomatic al emboliei pulmonare masive:

a. Dobutamina 5 micrograme/kg/min i.v. cu seringa automata

158

b. Noradrenalina in caz de hipotensiune arteriala

c. Oxigenoterapie cu debit mare

d. Alteplaza i.v. urmata de anticoagulare cu heparina nefractionata

e. Intubare si ventilatie mecanica in caz de hipoxie foarte severa in ciuda oxigenoterapiei

si in caz de epuizare respiratorie

24. Corespunde scorului lui Wells:

a. Chirurgie recenta sau imobilizare – 1,5 puncte

b. Hemoptizie – 1 punct

c. Frecventa cardiaca > 100bpm – 1,5 puncte

d. Cancer – 3 puncte

e. Diagnostic alternativ putin probabil – 1,5 puncte

25. In cazul unei suspiciuni de tromboza venoasa profunda se recomanda in functie de

probabilitate:

a. D-dimeri in caz de probabilitate scazuta

b. Angio-CT in caz de probabilitate crescuta

c. Eco-Doppler venos al MI in vaz de probabilitate crescuta

d. Ecocardiografie in caz de probabilitate scazuta

e. Anticoagulante in caz de probabilitate crescuta

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – E. 2 – C. 3 – D. 4 – A. 5 – E. 6 – A. 7 – B. 8 – C. 9 – A. 10 – B. 11 – A. 12 – D.


13 – A, C. 14 – B, C, D. 15 – C, D. 16 – A, E. 17 – B, D. 18 – B, C, E. 19 – A, B, D. 20 –

A, C, E. 21 – A, B, D. 22 – C, E. 23 – A, B, C, E. 24 – A, B, C. 25 – A, C, E.

IV.NEUROLOGIE

1. Accidentele vasculare cerebrale

Complement simplu

1. Sunt elemente comune pentru toate AVC CU EXCEPTIA:

a. Deficit senzitivomotor

b. Deficit focal

c. Deficit central

d. Necesita imagistica cerebrala de urgenta

e. Necesita diagnostic diferential cu aura migrenoasa

159

2. Caracterizeaza managementul in urgenta al AVC-urilor CU EXCEPTIA:

a. Imagistica cerebrala de urgenta

b. Tratament anticoagulant

c. Corectarea glicemiei si oxigenoterapie daca saturatia < 92%

d. Combaterea HTA

e. Kinetoterapie precoce

3. Caracterizeaza infarctul sylvian complet:

a. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial

b. Hemianopsie laterala omonima

c. Hipoestezie homolaterala

d. Agnozie vizuala

e. Alexie

4. Caracterizeaza infarctul sylvian profund:

a. Hemianopsie laterala omonima

b. Afazie

c. Dispraxie

d. Hemiplegie masiva proportionala

e. Hemiasomatognozie

5. Caracterizeza sindromul Wallenberg CU EXCEPTIA:

a. Anestezia hemifetei

b. Vertij si nistagmus rotator

c. Paralizia hemivalului

d. Semnul Claude-Bernard-Horner

e. Anestezie termoalgica a fetei contralaterale

6. NU caracterizeaza sindromul locked-in:

a. Tetraplegie cu diplegie faciala

b. Mutism

c. Secundar unui infarct protuberential bilateral

d. Pastreaza doar clipitul pleoapelor si miscarile verticale ale globilor oculari

e. Starea de constienta afectata

7. Caracterizeaza sindromul pseudobulbar CU EXCEPTIA:

a. Mers cu pasi mici

b. Ras si plans spasmodic

c. Hipoestezie bilaterala

d. Tulburari sfincteriene

e. Tulburari de fonatie si deglutitie

160

8. NU este factor de risc modificabil pentru ateroscleroza:

a. HTA

b. Sexul masculin

c. Diabet

d. Fumat

e. Hipercolesterolemie

9. Sunt cauze de embolii de origine cardiaca CU EXCEPTIA:

a. Fibrilatie atriala

b. Valva mecanica cu anticoagulare ineficienta

c. Valva biologica

d. Cardiomiopatie dilatativa

e. Endocardita

10. Este FALS despre disectia unei artere cervicale:

a. Poate determina semn Claude-Bernard-Horner homolateral

b. Poate determina cervicalgie

c. Declansata frecvent de traumatism craniocervical

d. Reprezinta prima cauza de infarct cerebral la subiectii < 45 ani

e. Se trateaza cu antitrombotic sistematic

11. Caracterizeaza examenul RMN in infarctul cerebral CU EXCEPTIA:

a. Hipersemnal in secventele de difuzie la 30 de min dupa ischemie

b. Hiposemnal pe secventele FLAIR

c. Hemoragie vizibila pe secventele T2

d. Poate fi completat de angio-RMN cervical

e. Poate fi completat de angio-RMN intracranian

12. In suspiciunea de endocardita infectioasa se recomanda urmatoarele examene

paraclinice in urgenta:

a. Punctie lombara

b. Anticorpi anti beta-2-GP1

c. Eco Doppler cervical

d. Radiografie toracica

e. Ecografie transesofagiana

13. Sunt semne ce evoca AIT CU EXCEPTIA:

a. Tulburari sfincteriene

b. Tulburari de limbaj

c. Tulburari motorii si/sau senzitive unilaterale

161

d. Cecitate monoculara tranzitorie

e. Hemianopsie laterala omonima

14. NU caracterizeaza managementul infarctelor cerebrale si AIT:

a. Tratament antiHTA doar daca HTA > 185/110 mmHg

b. Ridicarea precoce din pat imediat ce este posibil

c. Antiepileptice daca crizele sunt precoce (inainte de ziua 15)

d. Mentinerea unei pozitii strict la orizontala pana la efectuarea examenului eco-Doppler

al trunchiurilor supraaortice

e. Tratament antidepresiv: psihoterapie si/sau medicamentos

15. Este contraindicatie a tratamentului antiplachetar cu aspirina in tratamentul infarctului

cerebral:

a. Asocierea cu dipiridamol

b. Tratamentul anticoagulant

c. Fibrilatia atriala

d. Tratamentul cu fibrinolitice

e. Interventia chirurgicala

16. NU este adevarat despre tratamentul trombolitic in AVC:

a. Trebuie instituit urgent

b. Indicat in caz de infarct cerebral datand de mai putin de 6 ore

c. Condtraindicat in caz de interventie chirurgicala recenta

d. Contraindicat in caz de tratament anticoagulant

e. Permite ameliorarea prognosticului functional in timp

17. Sunt terapii in cadrul profilaxiei secundare in cazul ischemiilor de origine

ateromatoasa CU EXCEPTIA:

a. Antiplachetare

b. Statine

c. Anti-HTA

d. Activitate fizica regulata

e. Tratament anticoagulant pe termen lung

18. AVC hemoragice din HTA cu localizare profunda afecteaza urmatoarele structuri CU

EXCEPTIA:

a. Capsula interna

b. Nucleii ventrali talamici

c. Nucleii cenusii centrali

d. Protuberanta

e. Cerebelul

162

19. Este adevarat despre malformatiile arteriovenoase care determina AVC hemoragic:

a. Reprezinta un shunt intre o artera cu debit mare si vene de drenaj fara capilare

interpuse

b. AVC apare deseori in timpul unui puseu HTA

c. AVC apare deseori in timpul unei supradoze

d. Diagnostic suspectat mai ales la subiecti varstnici, dementi

e. Nu necesita consult neurochirurgical

20. Sunt factori favorizanti pentru trombozele venoase cerebrale CU EXCEPTIA:

a. Post partum

b. Post abortum

c. Sindrom antifosfolipidic

d. Boala Crohn

e. Boala Takayasu

21. Trombozele venoase cerebrale NU asociaza in mod clasic:

a. Semn Claude-Bernard-Horner

b. Cefalee

c. Crize de epilepsie

d. Deficite neurologice focale cu instalare acuta

e. Deficite neurologice focale cu instalare subacuta

22. NU face parte din tratamentul unei suspiciuni de tromboflebita cerebrala:

a. Heparina in urgenta dupa ce se confirma diagnosticul

b. Continuarea tratamentului cu AVK dupa heparina cu exceptia infarctizarii venoase

hemoragice asociate

c. Tratament anticoagulant timp de 6 luni – 1 an sau chiar pe viata in functie de etiologie

d. Tratament etiologic

e. Anticomitiale in caz de criza epileptica

Complement multiplu

23. Caracterizeaza deficitul neurologic in toate AVC:

a. Brutal

b. Insidios

c. Focal

d. Central

e. General

24. Managementul in urgenta al AVC cuprinde:

a. Kinetoterapie precoce

b. Ortofonie in caz de afazie

163

c. Imagistica cerebrala de urgenta

d. Prevenirea complicatiilor trombembolice

e. Tratament antidepresiv: psihoterapie si/sau medicamentos

25. Caracterizeaza infarctul sylvian complet:

a. Afazie

b. Hemiasomatognozie

c. Alexie

d. Anosognozie

e. Hemianopsie laterala omonima

26. Caracterizeaza infarctul sylvian superficial:


b. Afazie

c. Hemiasomatognozie

d. Hemiplegie masiva proportionala

e. Sindrom frontal

27. Caracterizeaza infarctul arterei cerebrale anterioare:

a. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial

b. Deficit senzitivomotor predominant crural

c. Sindrom frontal

d. Hemianopsie laterala omonima

e. Afazie

28. Caracterizeaza infarctul cerebral posterior superficial:

a. Hemianopsia laterala omonima

b. Hemiasomatognozie

c. Anosodiaforie

d. Alexie

e. Agnozie vizuala

29. Caracterizeaza sindromul Wallenberg:

a. Anestezia hemifetei

b. Vertij si nistagmus rotator

c. Tulburari de fonatie si deglutitie

d. Semn Claude-Bernard-Horner

e. Anestezie termoalgica a fetei contralaterale

30. Caracterizeaza sindromul locked-in:

a. Tetraplegie cu diplegie faciala

b. Mutism

164

c. Stare de constienta alterata

d. Este secundar unui infarct protuberential unilateral

e. Pastreaza miscarile orizontale ale globilor oculari

31. Sunt principalele tablouri semiologice evocatoare de infarct lacunar:

a. Hemiplegie pura in afectarea capsulei interne

b. Hemianestezie generalizata in afectarea hipotalamusului

c. Dizartrie + mana neindemanatica in afectarea protuberentiala

d. Hemipareza + ataxie in caz de afectare protuberentiala sau a coronei radiata

e. Tetraplegie izolata in afectarea mezencefalului

32. Caracterizeaza sindromul pseudobulbar:

a. Ras si plans spasmodic

b. Mers ataxic

c. Tulburari sfincteriene

d. Sindrom piramidal unilateral

e. Dementa

33. In ceea ce priveste mecanismele fiziopatologice ale infarctului cerebral este adevarat

despre bolile arterelor mici:

a. Sunt responsabile de 50 % din infarctele cerebrale

b. Legate cel mai frecvent de HTA sau diabet dezechilibrat

c. Determina infarcte situate in general superficial

d. Se afla la originea infarctelor de dimensiuni mari “maligne”

e. Produse prin lipohialinoza arterelor mici perforante

34. Sunt cauze ale AVC embolice de origine cardiaca:

a. Fibrilatia atriala

b. Flutterul atrial

c. Akinezia segmentara

d. Endocardita

e. Miocardita

35. Este adevarat despre disectia unei artere cervicale:

a. Poate apare semnul Claude-Bernard-Horner homolateral

b. Este prima cauza de AVC la subiectii < 45 ani

c. Nu asociaza cefalee

d. Tratament antitrombotic sistematic cu aspirina

e. Poate fi declansata de un traumatism craniocervical

36. Sunt examinari de realizat sistematic in urgenta in cazul unui infarct cerebral:

a. Radiografia toracica

165

b. ECG

c. Troponina I, C

d. Punctie lombara

e. Serologie HIV

37. Este semiologie evocatoare de AIT:

a. Afazie

b. Hemianopsie laterala omonima

c. Anosodiaforie

d. Agnozie vizuala


38. Este adevarat despre tratamentul anticoagulant in infarctul cerebral:

a. Este indicat in infarctele venoase

b. Este indicat in AIT de origine cardioembolica certa

c. Este indicat in infarct cerebral datand de mai putin de 4:30 h

d. De instituit urgent

e. Riscul de transformare hemoragica este mai mic decat beneficiul asteptat

39. Tratamentul neurochirurgical in infarctul cerebral intra in discutie in urmatoarele

cazuri:

a. Infarct cerebelos cu efect de masa

b. Infarct cerebral profund

c. Infarct lacunar

d. Infarct in lobul temporal usor accesibil

e. Infarct emisferic cu edem cerebral malign

40. Profilaxia secundara ischemiilor de origine ateromatoasa cuprinde:

a. Antiplachetare

b. Tratamentul cardiopatiei

c. Screening-ul diabetului si tratamentul acestuia

d. Anticoagulante orale

e. Anti-HTA

41. Profilaxia secundara ischemiilor de origine cardioembolica cuprinde:

a. Apirina daca riscul este scazut

b. AVK daca riscul este crescut

c. Anti-HTA

d. Statine

e. Tratamentul cardiopatiei

166

42. Caracterizeaza hematoamele intraparenchimatoase cerebrale din hipertensiunea

arteriala:

a. Sunt legate de ruperea micilor artere perforante

b. Sunt legate de ruperea marilor artere

c. Sunt asociate cu leucoaraioza

d. Tratamentul in acut consta in scaderea presiunii arteriale pe cale i.v.

e. Nu necesita masuri de protectie cerebrala ca la cele ischemice

43. Caracterizeaza hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloida:

a. Diagnosticul este suspectat la un pacient varstnic, in general dement

b. Localizarea este frecvent in teritoriul cortico-sub-cortical

c. Apar deseori in timpul unui puseu de HTA

d. Apar deseori in timpul unei supradoze

e. Arterele mici sunt fragilizate de depozitele amiloide

44. Caracterizeaza hematoamele intraparenchimatoase cerebrale legate de abuzul de

droguri:

a. Favorizate de HTA

b. Frecvent la subiectii tineri

c. Cocaina este incriminata

d. Diagnosticul trebuie confirmat rapid prin teste toxicologice

e. Frecvent localizate lobar

45. Urmatoarele examinari sunt indicate pentru stabilirea etiologiei unei tromboflebite

cerebrale:

a. Examen ORL, stomatologic

b. Cautarea unei trombofilii

c. Punctie lombara

d. Cautarea unei boli autoimune

e. Cautarea sindromului antifosfolipidic

46. Caracterizeaza tratamentul unei suspiciuni de tromboflebita cerebrala:

a. AVK ca prima optiune de tratament anticoagulant

b. Anticoagulare de prima intentie

c. Tratament etiologic daca este posibil

d. Antiagregante

e. Anticomitiale in caz de criza epileptica

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – B. 3 – B. 4 – D. 5 – E. 6 – E. 7 – C. 8 – B. 9 – C. 10 – D. 11 – B. 12 – E. 13 –

167

A. 14 – A. 15 – D. 16 – B. 17 – E. 18 – B. 19 – A. 20 – E. 21 – A. 22 – B.


23 – A, C, D. 24 – A, B, C. 25 – A, B, D, E. 26 – A, B, C. 27 – B, C. 28 – A, D, E. 29 – A,

B, C, D. 30 – A, B. 31 – A, C, D. 32 – A, C, E. 33 – B, E. 34 – A, C, D. 35 – A, D, E. 36 –

A, B, C. 37 – A, B. 38 – A, B. 39 – A, E. 40 – A, C, E. 41 – A, B, E. 42 – A, C, D. 43 – A,

B, E. 44 – B, C, D. 45 – A, B, C, E. 46 – B, C, E.

2. Hemoragia meningiana

Complement simplu

1. In contextul unei suspiciuni de hemoragie meningiana este adevarat despre cefaleea

cu debut brutal CU EXCEPTIA:

a. Justifica un CT de urgenta

b. Justifica o PL de urgenta

c. Afecteaza prognosticul functional dar nu si pe cel vital

d. Daca survine spontan se suspecteaza o ruptura de anevrism

e. Orice cefalee cu debut brutal se considera hemoragie meningiana pana la proba

contrarie

2. Este adevarat despre hemoragia meningiana nontraumatica CU EXCEPTIA:

a. Are o incidenta de 5/100000

b. In 3/4 cazuri este legata de o ruptura de anevrism

c. Sindrom meningian inconstant la examenul clinic

d. Nu se asociaza cu tulburari de constienta

e. Se poate asocia cu o criza convulsiva

3. NU caracterizeaza managementul unei suspiciuni de hemoragie meningiana

nontraumatica:

a. Arteriografie cerebrala de urgenta sistematic

b. Masuri de neurprotectie

c. Tratament antiepileptic/antalgic la nevoie

d. Siptalizare de urgenta la neurochirurgie sau reanimare

e. Administrare de nimodipina

4. Sunt complicatii precoce ale hemoragiei meningiene CU EXCEPTIA:

a. Moarte subita

b. Hidrocefalie acuta

c. Vasospasm arterial

d. Infarct cerebral hemoragic

e. Hiponatremie

168

5. NU sunt complicatii pe termen lung ale hemoragiei meningiene:

a. Recidiva hemoragica

b. Sechele motorii

c. Sechele cognitive

d. Hidrocefalie cu presiune normala

e. Epilepsie secundara

Complement multiplu

6. Caracterizeaza hemoragia meningiana:

a. Se defineste prin prezenta sangelui in spatiul subdural

b. Se defineste prin prezenta sangelui in spatiul subarahnoidian

c. Orice cefalee cu debut brutal este o hemoragie meningiana prin ruptura de anevrism

pana la proba contrarie

d. Justifica CT in urgenta de prima intentie

e. Justifica arteriografie cerebrala in urgenta de prima intentie

7. Este adevarat despre hemoragia meningiana nontraumatica:

a. Are o incidenta de 1/100000

b. In 2/4 cazuri este legata de o ruptura de anevrism

c. Cefaleea este brutala, intensa de la inceput

d. Caracterizata de sindrom meningian inconstant

e. Rareori poate debuta cu coma

8. Este adevarat despre explorarile complementare in suspiciunea de hemoragie

meningiana nontraumatica:

a. CT este de prima intentie

b. CT cu substanta de contrast este de prima intentie

c. Daca se observa o sangerare meningiana pe CT se va face o arteriografie cerebrala

de urgenta

d. CT normal elimina diagnosticul de hemoragie meningiana

e. Pentru a depista hemoragia meningiana minima se face punctie lombara

9. Caracterizeaza managementul suspiciunii de hemoragie meningiana nontraumatica:

a. Arteriografie cerebrala de urgenta sistematic

b. Masuri de combatere a edemului cerebral

c. Supraveghere eco-Doppler transcraniana pentru identificarea vasospasmului

d. Tratament antiepileptic/antalgic la nevoie

e. Evitarea punctiei lombare in primele ore

10. Sunt complicatii precoce ale hemoragiei meningiene:

a. Epilepsia

169

b. Complicatii de decubitus

c. Vasospasm arterial

d. Recidiva hemoragica

e. Hiponatremie

11. Sunt complicatii pe termen lung ale hemoragiei meningiene:

a. Recidiva hemoragica

b. Sechele motorii sau cognitive

c. Hiponatremie prin secretia inadecvata de ADH

d. Hidrocefalie cu presiune normala

e. Vasospasm arterial

12. Sunt cauze de cefalee cu debut brutal:

a. Tromboflebitele cerebrale

b. Necrozele pituitare

c. Malformatiile arteriovenoase

d. Nevralgiile

e. Encefalitele

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – C. 2 – D. 3 – A. 4 – D. 5 – A.


6 – B, C, D. 7 – C, D, E. 8 – A, C, E. 9 – B, C, D. 10 – C, D, E. 11 – B, D. 12 – A, B, C.

V.BOLI INFECTIOASE

1. Febra acuta la adult

Complement simplu

1. Caracterizeaza febra:

a. Se defineste printr-o temperatura centrala mai mare de 38 de grade seara

b. Pentru masurarea la nivelul timpanului se adauga 0,5 grade

c. Termenul de febra acuta desemneaza o febra care evolueaza de mai putin de 20 de

zile

d. Febra acuta recenta dateaza de mai putin de 10 zile

e. Febra prelungita dateaza de mai putin de 20 de zile

2. Sunt semne de gravitate ale unei febre acute CU EXCEPTIA:

a. Deshidratare acuta

170

b. Purpura

c. Situatie sociala precara

d. Durata peste 5 zile

e. Subiect recent operat

3. Anamneza pacientului febril trebuie sa verifice urmatoarele CU EXCEPTIA:

a. Daca pacientul este de obicei febril in infectii

b. Daca pacientul a avut contact cu animale

c. Daca pacientul este purtator de material strain

d. Curba termica

e. Daca pacientul a fost consultat pentru aceasta febra

4. Sunt etiologii neinfectioase ale febrei CU EXCEPTIA:

a. Boli metabolice

b. Boli inflamatorii sistemice

c. Tumori solide sau hematologice

d. Alergie medicamentoasa

e. Traumatisme

5. NU este urgenta infectioasa in fata unei febre acute:

a. Septicemie

b. Purpura fulminans

c. Malarie cu Plasmodium vivax

d. Endocardita infectioasa

e. Celulita extensiva

Complement multiplu

6. Caracterizeaza febra:

a. Se defineste printr-o temperatura centrala mai mare de 38 de grade dimineata

b. Temperaturii masurate la nivelul timpanului trebuie sa i se adauge 0,5 grade

c. Termoreglarea este asigurata in mod normal de talamus

d. Febra acuta recenta dateaza de mai putin de 10 zile

e. Febra prelungita e mai veche de 20 de zile

7. Sunt substante pirogene:

a. Interleukine

b. Interferon

c. TNF

d. Prostaglandine

e. Substanta P

171

8. Sunt semne de gravitate ale unei febre acute:

a. Insuficienta renala acuta

b. Situatie sociala precara

c. Purpura

d. Intoarcerea dintr-o zona cu endemie malarica

e. Encefalopatie

9. Sunt caracteristici ale febrei pe care trebuie sa se puna accentul in anamneza:

a. Ce tratamente a luat pacientul de la debutul febrei si daca au fost eficiente

b. Modul de debut al febrei

c. Data aparitiei

d. Curba termica

e. Daca a fost consultat pentru aceasta febra

10. Sunt etiologii neinfectioase ale febrei:

a. Paludism

b. Boli metabolice

c. Traumatisme

d. Alergie medicamentoasa

e. Boala tromboembolica

11. Sunt urgente infectioase in febra acuta:

a. Malarie cu Plasmodium vivax

b. Meningita bacteriana

c. Celulita extensiva

d. Febra prelungita peste 20 de zile

e. Purpura fulminans

12. Sunt examene paraclinice orientative in febra acuta:

a. Ecografie

b. Tomografie

c. Radiografia sinusurilor

d. Hemoculturi

e. Bandeleta urinara

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – C. 2 – D. 3 – A. 4 – E. 5 – C.


6 – A, E. 7 – A, B, C. 8 – B, C, D, E. 9 – B, C, D. 10 – B, D, E. 11 – B, C, E. 12 – D, E.

172

2. Meningitele infectioase si meningoencefalitele adultului

Complement simplu:

1. Caracterizeaza sindromul meningian CU EXCEPTIA:

a. Cefalee intensa

b. Redoare meningiana

c. Fonofobie

d. Fotofobie

e. Varsaturi

2. NU caracterizeaza tabloul clasic de meningita cu Streptococus pneumoniae:

a. Debut brutal cu tulburare de vigilenta

b. Pacienti in general tineri

c. Se trateaza cu cefotaxim timp de 15 zile

d. In caz de antecedent de traumatism cranian se va cauta bresa osteominingiana

e. Pacientii splenectomizati trebuie vaccinati si tratati preventiv cu penicilina pe termen

lung

3. Daca LCR este purulent si examenul bacteriologic arata bacili gram pozitivi este cel

mai probabil o meningita cu:

a. Meningococ

b. TBC

c. Streptococus pneumoniae

d. Listeria monocytogenes

e. Haemophilus influenzae

4. Caracterizeaza tratamentul memingitei cu lichid clar CU EXCEPTIA:

a. Daca LCR este limfocitar si hipglicorahic se suspecteaza TBC si se trateaza cu

cvadriterapie + corticoterapie

b. Daca LCR are citologie 50% polinucleare 50% limfocite si hipoglicorahie se considera

listerioza si se trateaza cu amoxicilina si aminozide timp de 21 de zile

c. Daca LCR este normoglicorahic si normoproteinorahic atunci probail este o meningita

virala

d. In cazul meningitei virale pacientul se trateaza cu simptomatice si se tine sub

observatie in spital 48h

e. Daca intr-o meningita virala apar semne encefalitice se instituie tratament cu aciclovir

inainte de confirmarea PCR a virusului HSV

173

5. Sunt complicatii ale meningitelor purulente CU EXCEPTIA:

a. Hidrocefalie cu presiune normala

b. Surditate

c. CID

d. Epilepsie

e. Tulburari psihice

6. Sunt caracteristici ale LCR in meningoencefalita herpetica HSV:

a. Glicorahie normala

b. Hipoglicorahie

c. Proteinorahie scazuta

d. Hiperproteinorahie

e. Hiperglicorahie

7. Caracterizeaza neuropaludismul CU EXCEPTIA:

a. Debut insidios

b. Tulburari de constienta

c. Mortal in absenta tratamentului

d. Insuficienta respiratorie

e. CID

8. Se poate trata cu antibiotice inainte de punctia lombara in suspiciunea de meningita in

caz de:

a. Meningita cu Listeria

b. Meningoencefalita herpetica

c. Purpura fulminans

d. Purpura anafilactoida

e. Meningita cu bacili gram negativi

Complement multiplu

9. Caracterizeaza sindromul meningian:

a. Greata

b. Varsaturi in jet

c. Cefalee intensa

d. Redoare meningiana

e. Fonofobie

10. Caracterizeaza meningita cu lichid purulent si coci gram pozitivi:

a. Probabil cu meningococi

b. Probabil cu Listeria

174

c. Probabil cu streptococcus pneumoniae

d. Debut insidios

e. Frecvent la pacienti in varstam etilici, splenectomizati

11. Caracterizeaza meningitele cu lichid purulent si coci gram negativi:

a. Debut brutal

b. Frecvent la adulti tineri

c. Posibila prezenta a unei purpure echimotice extinse

d. Probabil cu Listeria

e. Probabil cu Haemophilus Influenzae

12. Caracterizeaza meningitele cu lichid purulent si bacili gram pozitivi:

a. Probabil cu Listeria

b. Probabil cu meningococ

c. Instalare subacuta

d. Determina paralizie faciala periferica

e. Tratament cu amoxicilina si aminozide timp de 21 de zile

13. Caracterizeaza meningitele cu lichid purulent si bacili gram negativi:

a. Determina paralizie faciala periferica

b. Frecvent la adulti tineri

c. Poate fi prevenita prin vaccinare

d. Probabil cu Listeria monocytogenes

e. Tratament cu cefotaxim timp de 7 zile

14. Sunt elemente caracteristice ale meningitei virale benigne:

a. Normoglicorahie

b. Hiperglicorahie

c. Hipoglicorahie

d. LCR panache

e. Proteinorahie < 1g/l

15. Sunt etiologii ale meningitei virale benigne:

a. HSV

b. Coxsackie

c. VZV

d. CMV

e. Echo

16. Sunt meningite noninfectioase:

a. Postiradiere

b. Postchimioterapie intratecala

175

c. Tumorale

d. Imunoalergice

e. Reactive

17. Semnele encefalitice din meningoencefalita HSV includ:


b. Afazie Wernicke

c. Hipoestezie bilaterala

d. Tulburari de memorie


18. Sunt complicatii posibile ale meningoencefalitei cu HSV:

a. HTIC

b. Epilepsie refractara

c. Sindrom Korsakov

d. Tulburari psihiatrice

e. Tulburari de fonatie si deglutitie

19. Caracterizeaza neuropaludismul:

a. Diagnosticul se face pe frotiu cu picatura groasa

b. Se trateaza cu chinina i.v. doza de incarcare apoi de intretinere

c. Este frecvent la tineri

d. Are un debut insidios

e. Asociaza deseori CID

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – E. 2 – B. 3 – D. 4 – C. 5 – E. 6 – A. 7 – A. 8 – C.


9 – C, D, E. 10 – C, E. 11 – A, B, C. 12 – A, C, D, E. 13 – C, E. 14 – A, E. 15 – B, E. 16 –

B, C, D. 17 – A, B, D. 18 – A, B, C, D. 19 – A, B, E.

3. Gripa

Complement simplu

1. Este adevarat despre virusurile gripale:

a. Sunt virusuri ADN

b. Myxovirus influenza C nu este strict uman

c. Rezervorul Myxovirus influenza A este reprezentat de pasari

d. Exitsta 9 tipuri de hemaglutinina

e. Exista 16 tipuri de neuraminidaza

176

2. NU caracterizeaza ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale:

a. Penetrare celulara gratie hemaglutininei

b. Integrare in genomul celulei

c. Replicare intracelulara

d. Eliberarea virionilor gratie neuraminidazei

e. Liza celulara

3. NU caracterizeaza diagnosticul gripei:

a. Perioada de incubatie de o saptamana

b. Este important contextul epidemic

c. Febra 39-40

d. Semnele se atenueaza spontan in 4-7 zile

e. Prodromul este putin specific si apare brusc

4. NU determina tablou clinic pseudogripal:

a. Adenovirus

b. Calicivirus

c. Coronavirus

d. Chlamydiae psittaci

e. Coxiella burnetti

5. Este inhibitor de neuraminidaza recomandat la copii intre 1 an si 12 ani:

a. Zanamivir

b. Adefovir

c. Indinavir

d. Oseltamivir

e. Ribavirin

6. Vaccinul antigripal NU este recomandat:

a. Subiectilor > 65 ani

b. Nou-nascutilor cu mucoviscidoza

c. Persoanele din unitati sanitare cu spitalizare de durata medie

d. Contactii de familie ai sugarilor sub 6 luni care prezinta factori de risc ai gripei grave

e. Personalului din sanatate

7. Fac parte din masurile de intrerupe a transmiterii virusului gripal CU EXCEPTIA:

a. Izolarea pacientilor si cazurilor suspecte

b. Personalul de ingrijire trebuie sa poarte ochelari, manusi si halat de protectie

c. Spalatul mainilor cu solutii hidroalccolice trebuie sa fie sistematic pentru pacienti,

vizitatori si personalul de ingrijire

177

d. Vizitele sunt limitate

e. Interzicerea accesului vizitatorilor in perioada de maxima viremie

Complement multiplu

8. Sunt tipuri de Myxovirus influenza patogene pentru om:

a. A

b. B

c. C

d. N

e. H

9. Fac parte din ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale:

a. Penetrare celulara gratie hemaglutininei

b. Reverstranscrierea ARN de catre reverstranscriptaza

c. Integrarea ADN rezultat in genomul celulei

d. Replicarea virala intracelulara

e. Eliberarea virionilor gratie neuraminidazei

10. Caracterizeaza prodromul gripal:

a. Debut insidios

b. Febra ridicata

c. Artromialgii

d. Cefalee

e. Diaree

11. Sunt agenti patogeni care dau tablou pseudogripal:

a. S. pneumoniae

b. M. pneumoniae

c. Chlamydia pneumoniae

d. Coxiella burnetti

e. VRS

12. Sunt antivirale inhibitoare de neuraminidaza recomandate in tratamentul gripei:

a. Adefovir

b. Efavirenz

c. Oseltamivir

d. Ribavirin

e. Zanamivir

13. Vaccinul antigripal este recomandat pentru:

a. Nou-nascutii cu drepanocitoze homozigote

178

b. Subiectii peste 65 ani

c. Nou-nascutii cu HIV

d. Nou-nascutii cu cardiopatii congenitale dificil tolerate

e. Personalului din sanatate

14. Caracterizeaza profilaxia gripei cu antivirale:

a. Se recomanda Oseltamivir la copii peste 13 ani

b. Se recomanda Zanamivir la copii peste 1 an

c. Se recomanda doar in perioada epidemica in caz de expunere la caz diagnosticat

d. Se poate recomanda amantadina

e. Se trateaza pana la 7 zile dupa aparitia ultimului caz

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – C. 2 – B. 3 – A. 4 – B. 5 – D. 6 – B. 7 – E.


8 – A, B, C. 9 – A, D, E. 10 – B, C, D. 11 – B, C, D, E. 12 – C, E. 13 – B, E. 14 – A, C, E.

4. Infectia cu HIV

Complement simplu

1. Caracterizeaza istoria naturala a infectiei cu HIV CU EXCEPTIA:

a. Primoinfectia este deseori simptomatica

b. Leucoplazia paroasa apare in faza paucisimptomatica

c. In faza simptomatica poate apare encefalita cu HIV

d. Clasa C este SIDA

e. In clasa 2 sunt 200-499 CD4/mm3

2. Este adevarat despre diagnosticul HIV:

a. Exista doua tipuri de teste ELISA, pentru anticorpii anti HIV1 si anti HIV2

b. Daca testul ELISA este negativ concluzia va di intotdeauna ca in fectia este absenta

c. Daca un test ELISA este pozitiv acesta va fi confirmat printr-un test Western blot, care,

daca este pozitiv va fi confirmat printr-un test ELISA

d. Serologia este fals pozitiva in timpul ferestrei serologice

e. Serologia HIV trebuie realizata in caz de suspiciune indiferent de acordul pacientului

3. NU face parte din bilantul initial dupa diagnosticarea infectiei cu HIV:

a. Tipare limfocitara CD4/CD8

b. Test genotipic de rezistenta

c. Serologie sifilis

179

d. Rdiografie toracica

e. Serologie HSV

4. Sunt inhibitori nucleozidici ai reverstranscriptazei:

a. Efavirenz

b. Tenofovir

c. Lopinavir

d. Atanzavir

e. Ritonavir

5. Tratanentul cu cotrimoxazol atunci cand CD4< 200/mm3 serveste ca profilaxie

secundara pentru:

a. Pneumocistoza

b. Toxoplasmoza

c. Sarcom Kaposi

d. Infectia cu CMV

e. Criptococoza

6. Este infectie oportunista legata de imunosupresie grava in infectia cu HIV:

a. Infectia cu CMV

b. Toxoplasmoza

c. Criptococcoza

d. Pneumocistoza

e. Sarcom Kaposi

7. Cele mai frecvente cancere solide asociate infectiei HIV sunt, CU EXCEPTIA:

a. Cancerul pulmonar

b. Cancerul colului uterin

c. Cancerul canalului anal

d. Sarcomul Kaposi

e. Cancerul ovarian

8. NU caracterizeaza masurile profilactice in infectia cu HIV pentru transmiterea

maternofetala:

a. Tratarea mamei in timpul sarcinii

b. Nastere asistata de o echipa antrenata

c. Cezariana obligatorie

d. Tratament profilactic pentru nou-nascut timp de 6 saptamani

e. Interzicerea alaptarii

180

Complement multiplu

9. Sunt enzime principale ale virusului HIV:

a. Reverstranscriptaza

b. Helicaza

c. Integraza

d. Polimeraza

e. Proteaza

10. Urmatoarele corespund claselor biologice ale infectiei cu HIV:

a. Clasa 3 – peste 600 CD4/mm3

b. Clasa 2 – 200-499 CD4/mm3

c. Clasa 1 – peste 500 CD8/mm3

d. Clasa 2 – 200-499 CD8/mm3

e. Clasa 3 – sub 200 CD4/mm3

11. Este adevarat despre diagnosticul HIV:

a. Pentru orice test ELISA negativ se va efectua un test Western blot pentru siguranta

b. In primele 6 saptamani de la infectie testul ELISA este negativ

c. Daca testul imunoblot este negativ se realizeaza o incarcatura virala

d. Nu exista teste rapide pentru urgente

e. Serologia HIV trebuie realizata in caz de suspiciune indiferent de acordul pacientului

12. Indicatia de terapie antiretrovirala in infectia cu HIV este:

a. Daca CD4 < 350/mm3

b. Simptomatologie manifesta

c. In caz de coinfectie cu VHA

d. La pacientii peste 50 de ani

e. Daca are peste 500 CD4/mm3

13. Antiretroviralele determina urmatoarele tipuri de toxicitate:

a. Mitocondriala

b. Renala

c. Hepatotoxicitate

d. Hemotoxicitate

e. Tulburari ale metabolismului proteic

14. Tratamentul pneumocistozei asociate HIV consta in:

a. Cotrimoxazol

b. Corticoterapie

c. Sulfasalazina

181

d. Pirimetamina

e. Sulfadiazina

15. Caracterizeaza tratamentul criptococcozei asociate HIV:

a. Cotrimazol i.v.

b. Amfotericina B + flucitozina i.v.

c. Fluconazol p.o.

d. Cotrimoxazol p.o.

e. pirimetamina + sulfadiazina

16. Sunt vaccinari care trebuiesc aduse la zi pentru pacientii infectati cu HIV:

a. VHA

b. VHB

c. VHC

d. Gripa

e. Pneumococ

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – C. 3 – E. 4 – B. 5 – A. 6 – C. 7 – E. 8 – C.


9 – A, C, E. 10 – B, E. 11 – B, C. 12 – B, D. 13 – A, C, D. 14 – A, B. 15 – B, C. 16 – A, B,

D, E.

5 . Boli cu transmitere sexuala: gonocici, chlamidioza, sifilis

Complement simplu

1. Sunt factori principali de risc pentru IST CU EXCEPTIA:

a. Sexul masculin

b. Raporturi sexuale precoce

c. Parteneri sexuali multiplii

d. Nivel socio-economic nefavorabil

e. Antecedente de IST

2. NU sunt semne extragenitale evocatoare pentru ITS:

a. Afectare articulara

b. Sancru bucal

c. Salpingita

d. Eruptie cutanata

e. Conjunctivita

182

3. Bilantul sistematic in suspiciunea de IST NU contine:

a. Serologie HIV 2

b. Serologie VHB

c. TPHA-VDRL

d. Serologie HIV 1

e. Serologie VHD

4. Caracterizeaza doar profilaxia primara a IST:

a. Informare cu prvire la IST

b. Folosirea prezervativului

c. Limitarea numarului de parteneri

d. Vaccinul anti-HPV

e. Informarea asupra factorilor de risc ai IST:

5. Pot fi manifestari clinice ale infectiilor cu gonococ CU EXCEPTIA:

a. Uretrita

b. Orhiepididimita

c. Salpingita

d. Faringita

e. Balanita

6. Tratamentul preferat pentru infectia cu gonococ este:

a. Amoxiciclina-acid clavulanic timp de 10 zile

b. Doxiciclina 200 mg timp de 10 zile

c. Doxiciclina 200 mg timp de 21 de zile

d. Ceftriaxona 250 mg i.m o data

e. Doxiciclina 200 mg timp de 14 zile

7. Caracterizeaza fazele evolutive ale limfogranulomatozei venerice:

a. Faza primara – Leziuni papulare localizate pe coapse

b. Faza secundara – Adenopatii inghinale

c. Faza tertiara – Afectare neurologica

d. Faza secundara – Fibroza

e. Faza primara – Febra si alterarea starii generale

8. Caracterizeaza tratamentul chlamydiozei:

a. Azzitromicina 1g p.o. in uretrite

b. Doxiciclina 200 mg/zi 7 zile in prostatite

c. Fluorochinolone in salpingite

d. Amoxicilina-acid clavulanic 10 zile + doxiciclina 21 de zile in cervicite

e. Doxicilclina 200 mg/zi 7 zile in LGV

183

9. Caracterizeaza diagnosticul sifilisului:

a. VDRL – si TPHA – = perioada de incubatie

b. VDRL+ si TPHA – = Cicatrice serologica a unui sifilis vechi

c. VDRL+ si TPHA + = Treponematoza non venerica

d. VDRL – si TPHA + = Fals pozitiv, poate fi sclerodermie

e. VDRL+- si TPHA – = Sifilis

10. Caracterizeaza tratamentul neurosifilisului:

a. Benzilpenicilina 2,4 M UI x 3 injectii la o saptamana distanta

b. Doxiciclina 200 mg timp de 18 zile

c. Penicilina G 18-24 M UI/zi in 6 perfuzii timp de 14-21 zile

d. Amoxicilina-acid clavulanic 10 zile + doxiciclina 21 de zile

e. Azitromicina 1g p.o. 21 de zile

Compement multiplu

11. Fac parte din principalele IST:

a. Infectia cu HIV

b. Infectiile cu micoplasme

c. Scabia

d. Shigelloza

e. Chlamidioza

12. Sunt ITS care dau conjunctivita neonatala:

a. Sifilis

b. Infectia cu gonococ

c. Infectia cu chlamydia

d. Trichomoniaza

e. Herpesul

13. Caracterizeaza managementul curativ al IST:

a. Trebuie instituit rapid

b. Trebuie recomandat tuturor partenerilor pacientului

c. Se interzic raporturile sexuale pe durata tratamentului

d. Pacientul trebuie sa revina la control dupa tratament

e. Rezistentele germenilor sunt frecvente

14. Fac parte din profilaxia secundara a IST:

a. Vaccinul anti-HPV

b. Vaccin anti-HIV

c. Vaccin anti-VHB

184

d. Depistarea si tratarea partenerilor pacientului

e. Identificarea sistematica a IST asociate

15. Caracterizeaza diagnosticul infectiei cu gonococ:

a. Examenul direct este concludent doar la femei

b. In uretrita simptomatica la barbat se realizeaza o cultura pe mediu specific

c. Se realizeaza sistematic antibiograma dupa izolarea bacteriei

d. Prelevatul uretral se face ideal dimineata inaintea primei mictiuni

e. In caz de suspiciune se pot recolta probe din faringe si din anus

16. In tratamentul infectiei cu gonococ se face sistematic tratamentul si pentru

chlamidioza cu:

a. Ceftriaxona 250 mg i.m. doza unica

b. Azitromicina 1g in priza unica

c. Doxiciclina 200mg/zi 7 zile

d. Benzilpenicilina 2,4 M UI i.m. doza unica

e. Fluorochinolone

17. Fac parte din sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter:

a. Uretrita

b. Faringita

c. Conjunctivita

d. Orhiepididimita

e. Poliartrita

18. Caracterizeaza tratamentul chlamydiozei:

a. Azitromicina 1g p.o. in uretrite

b. Doxiciclina 200 mg/zi 7 zile in cervicite

c. Fluorochinolone in orhiepididimite

d. Amoxicilina-acid clavulanic 10 zile + doxiciclina 21 de zile in prostatite

e. Azitromicina 1g p.o. in LGV

19. Caracterizeaza sifilisul secundar:

a. Poate apare meningita sifilitica

b. Reprezinta stadiul de sancru

c. Poate apare goma sifilitica

d. Leziuni precoce sub forma de macule roz, nepruriginoase, cu intervale cu piele

sanatoasa

e. Poate apare alopecie

20. Reactia Herxheimer consta in:

a. Febra

185

b. Afectare oftalmica

c. Eruptie cutanata

d. Poliadenopatii

e. Hepatosplenomegalie

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – C. 3 – E. 4 – D. 5 – E. 6 – D. 7 – B. 8 – A. 9 – A. 10 – C.


11 – A, B, C, E. 12 – B, C. 13 – A, B, D, E. 14 – D, E. 15 – C, D, E. 16 – B, C. 17 – A, C,

E. 18 – A, B, C. 19 – A, D, E. 20 – A, C, D.

6. Septicemia

Complement simplu

1. NU corespunde definitiei clince a SIRS:

a. Febra peste 38 de grade

b. Hiperleucocitoza peste 12000/mm3

c. Leucopenie sub 5000/mm3

d. Frecventa respiratorie peste 20/min

e. Frecvena cardiaca peste 90/min

2. Caracterizeaza tabloul de sepsis asociat cu insuficienta renala:

a. Hipoxemie inexplicata

b. Torpoare

c. Marmorare

d. Acidoza lactica

e. Hipotensiune

3. In socul septic riscul de hipoperfuzie tisulara apare cand:

a. (PAS + PAD) / 2 este mai mic de 70 mmHg

b. (PAS + PAD) / 2 este mai mic de 80 mmHg

c. (PAS + 2PAD) / 3 este mai mic de 70 mmHg

d. (PAS + 2PAD) / 3 este mai mic de 80 mmHg

e. (2PAS + 3PAD) / 5 este mai mic de 70 mmHg

4. NU este teren cu risc de septicemie:

a. Imunosupresie dobandita umorala

b. Spitalizare

c. Prezenta de material strain

186

d. Toxicomanie

e. Varsta inaintata

5. Diagnosticul de bacteriemie este pozitiv daca unica hemocultura pozitiva indica:

a. Germeni comensali

b. Salmonella typhi

c. Stafilococi coagulazo-negativi

d. Corinebacterii

e. Propionibacterium acnes

6. NU caracterizeaza elementele biologice ce sustin o insuficienta de organ in

septicemie:

a. Acidoza metabolica

b. CID

c. Cresterea procalcitoninei

d. Cresterea creatininei

e. Cresterea ureei

7. Sunt factori favorizanti ai septicemiei cu streptococi cu poarta de intrare endocardica

CU EXCEPTIA:

a. Alcoolism

b. Valvulopatie

c. Chirurgie dentara

d. Cateter venos

e. Toxicomanie

8. Fac parte din masurile de mentinere a functiilor vitale in socul septic CU EXCEPTIA:

a. Montarea unui cateter venos

b. Agenti cardioactivi

c. Agenti vasoactivi

d. Intubare si ventilare mecanica

e. Epurare extrarenala de urgenta in caz de IR oligoanurica

9. Este tratamentul de electie al streptococului D:

a. Amoxicilina

b. Amoxicilina + gentamicina

c. Ciprofloxacina

d. Ceftazidim

e. Imipenem

10. Este tratamentul de prima intentie al Acinetobacter baumannii

a. Imidazol

187

b. Ticarcilina + amikacina

c. Imipenem + amikacina

d. Vancomicina + fosfomicina

e. Cefepim + isepamicina + vancomicina

11. Persistenta febrei in cursul tratamentului septicemiei impune, CU EXCEPTIA:

a. Verificarea portilor de intrare

b. Repetarea hemoculturilor

c. Identificarea unei complicatii iatrogene

d. Identificarea unor noi localizari secundare

e. Modificarea tratamentului antibiotic

Complement multiplu

12. Fac parte din definitia SIRS:

a. Frecventa cardiaca peste 80/min

b. Frecventa respiratorie peste 20/min

c. Temperatura sub 36 de grade

d. Febra peste 37,5 grade

e. Leucopenie < 4000 GB/ml

13. In sepsisul grav sunt efecte ale hipoperfuziei periferice:

a. Hipoxemie

b. Cianoza

c. Oligurie

d. Tulburari de coagulare

e. Marmorare

14. Sunt elemente ale purpurei fulminans:

a. Febra

b. Sindrom meningeal

c. Purpura cu extindere rapida

d. Oligurie

e. Acidoza lactica

15. Este adevarat despre realizarea hemoculturilor in septicemie:

a. In endocardita pot fi recoltate in orice moment

b. Se pot recolta dupa instituirea antibioterapiei

c. Recoltarea se face in timpul frisoanelor

d. Sunt deseori pastrate peste o saptamana

e. Se vor recolta in doua flacoane, unul aerob si unul anaerob

188

16. Caracterizeaza sindromul inflamator biologic din septicemie:

a. Leucopenie

b. Trombocitoza

c. Trombopenie

d. Hiperleucocitoza

e. Procalcitonina crescuta

17. Sunt factori favorizanti pentru afectarea plamanului cu pneumococi in septicemie:

a. Alcoolism

b. Chirurgie dentara

c. Toxicomanie

d. Varsta inaintata

e. Infectie cu HIV

18. Sunt factori favorizanti pentru dezvoltarea septicemiei cu bacili gram negativi dintr-un

focar vascular:

a. Alcoolism

b. Toxicomanie

c. Cateter venos

d. Infectie la distanta

e. Sarcina

19. Diagnosticul diferential al septicemiei se face cu:

a. Socul cardiogen

b. Embolia pulmonara

c. Meningoencefalita herpetica

d. Deshidratarea grava

e. Hemoragia acuta

20. Reprezinta tratamentul de prima intentie in septicemia cu Salmonella sp.:

a. Amoxicilina

b. Ciprofloxacina

c. Ceftazidim

d. Ofloxacina

e. Amikacina

21. In cazul sepsisului grav cu enterobacterii se recomanda tratamentul cu:

a. Amoxicilina

b. Cefotaxim

c. Ceftriaxona

189

d. Imipenem

e. Cefepim

22. In cazul septicemiei cu semne de gravitate in focar primitiv aparent (nosocomial) se

recomanda urmatoarele:

a. Cefotaxim

b. Cefpirom

c. Amikacina

d. Rifampicina

e. Vancomicina

23. In tratamentul sepsisului nosocomial cu stafilococ meticilin rezistent se considera

alternativa terapia cu:

a. Vancomicina

b. Acid fuscidic

c. Rifampicina

d. Cefotaxim

e. Fosfomicina

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – C. 2 – D. 3 – C. 4 – E. 5 – B. 6 – C. 7 – A. 8 – A. 9 – B. 10 – C. 11 – E.


12 – B, C, E. 13 – B, E. 14 – A, B, C. 15 – A, C, E. 16 – A, B, D, E. 17 – A, D, E. 18 – B,

C, D. 19 – A, B, D, E. 20 – B, D. 21 – B, C. 22 – B, C, E. 23 – D, E.

VI.HEPATOGASTROENTEROLOGIE

1. Hemoragia digestiva

Complement simplu

1. Caracterizeaza hemoragia digestiva superioara CU EXCEPTIA:

a. Provine din aval de unghiul duodenojejunal

b. Se poate manifesta prin hematemeza

c. Se poate manifesta prin melena

d. Se poate manifesta prin rectoragii

e. Principalele cauze sunt patologia ulceroasa si hipertensiunea portala

2. Sunt examene paraclinice sistematice in hemoragia digestiva CU EXCEPTIA:

a. Bilant hepatic

190

b. RAI

c. TCA

d. RH

e. Enzime pancreatice

3. Este FALS despre tratamentul farmacologic de urgenta in suspiciunea de HDS:

a. Consta in inhibitori de pompa de protoni

b. Se face doar la pacientii stabili hemodinamic

c. Se face in doze crescute

d. Poate asocia octreotid in caz de hipertensiune portala suspectata

e. Este administrat i.v. pe seringa electrica

4. Conform scorului Forrest se recomanda IPP p.o. pentru:

a. Vas vizibil hemoragic

b. Cheag aderent

c. Pete pigmentare

d. Hemoragie in panza

e. Hemoragie in jet

5. Este FALS despre sindromul Mallory-Weiss:

a. Reprezinta o ruptura longitudinala supra-cardiala

b. Apare dupa eforturi de varsatura

c. Hemoragia este abundenta

d. Tratamentul este analog celui al leziunilor ulcerate

e. Prognosticul este favorabil

6. Caracterizeaza hemoragiile diverticulare:

a. Reprezinta a doua cea mai frecventa cauza de HDI dupa colite

b. Sunt favorizate de aspirina

c. Survin in asociere cu complicatiile inflamatorii ale unei diverticuloze

d. Diagnosticul este cel mai adesea evidentiat endoscopic si necesita hemostaza

e. Diareea domina tabloul clinic

7. Sunt cauze de HDI legate de intestinul subtire CU EXCEPTIA:

a. Ulceratiile Dieulafoy

b. Diverticulul Meckel

c. Ulceratiile legate de boala Crohn

d. Angiodisplaziile

e. Tumorile

Complement multiplu

191

8. Caracterizeaza hemoragia digestiva inferioara:

a. Colonul este cea mai frecventa sursa

b. Se poate manifesta prin hematemeza

c. Se poate manifesta prin melena

d. Se poate manifesta prin rectoragii

e. Deseori grava

9. Sunt masuri de reanimare in hemoragia digestiva grava:

a. Oxigenoterapie

b. Umplere vasculara si chiar transfuzie

c. Administrare de IPP empiric i.v. in doze crescute

d. Administrare de octreotid i.v.

e. Monitorizare cardiaca, tensionala si a saturatiei

10. Sunt metode de hemostaza endoscopica in hemoragia digestiva:

a. Injectie cu octreotid, mai ales in leziunile ulcerate

b. Metode termice

c. Ligaturi elastice pentru varice

d. Clipsuri pentru varice

e. Panasmente hemostatice interne

11. Conform scorului Forrest se recomanda IPP IVSE timp de 72 ore pentru:

a. Hemoragie in jet

b. Fond alb

c. Pete pigmentare

d. Cheag aderent

e. Vas vizibil hemoragic

12. Se regomanda capsula endoscopica in HDI daca:

a. Nu se poate diferentia intre HDI si HDS

b. Este suspectata o diverticuloza colonica

c. Hemoragia s-a oprit iar colonsocopia este negativa

d. Hemoragia persista dar nu este abundenta iar colonscopia este negativa

e. Hemoragia este abundenta si colonscopia negativa

13. Caracterizeaza hemoragia din cancerul de colon:

a. Se manifesta deseori printr-o hemoragie acuta

b. Este cea mai frecventa cauza de HDI

c. Tratamentul antiagregant favorizeaza hemoragia

d. Este caracterizat de rectoragii repetate putin abundente

e. Asociaza frecvent diaree

192

14. Sunt cauze de HDI legate de intestinul subtire:

a. Sindromul Mallory-Weiss

b. Ulceratiile legate de AINS

c. Ulceratiile Dieulafoy

d. Diverticulul Meckel

e. Elceratiile din boala Crohn

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – E. 3 – B. 4 – C. 5 – C. 6 – B. 7 – A.


8 – A, C, D. 9 – A, B, E. 10 – B, C, D. 11 – A, D, E. 12 – C, D. 13 – C, D. 14 – B, D, E.

2. Hepatitele virale. Anomaliile biologice hepatice la

subiectul asimptomatic

Complement simplu

1. Sunt virusuri ADN:

a. VHA

b. VHB

c. VHC

d. VHD

e. VHE

2. Sunt faze in istoria natrala a hepatitei virale CU EXCEPTIA:

a. Faza de contaminare

b. Faza de incubatie

c. Faza de contagiozitate

d. Faza icterica

e. Faza de cronicizare

3. Este FALS despre hepatita acuta virala:

a. In forma fulminanta apare o encefalopatie hepatica la mai putin de 2 saptamani dupa

aparitia icterului

b. Forma colestatica este cea mai frecventa

c. Icterul este cu bilirubina conjugata

d. Pruritul este facultativ

e. Hepatita acuta severa e caracterizata de lipsa encefalopatiei hepatice si un IP sub

50%

193

4. Caracterizeaza hepatita virala A CU EXCEPTIA:

a. Contaminare sexuala

b. Virus ARN

c. Incubatie 2-6 saptamani

d. IgM antiVHA pozitivi in faza acuta

e. Frecvent asimptomatica

5. Este adevarat despre serologia hepatitei B:

a. Ag HBs pozitiv este semn de vindecare sau vaccinare eficienta

b. Ac Anti-HBc de tip IgM indica intotdeauna o infectie acuta

c. Ac Anti-HBs apar in hepatita acuta

d. Ag HBe apar in formele mutante

e. Ag HBc este marker de infectie vindecata

6. Tratamentul antiviral NU este indicat in hepatita B in urmatoarele cazuri:

a. Socrul metavir mai mare decat A2

b. Ciroza compensata cu ADN VHB sub 2000 UI/ml

c. ADN VHB peste 2000 UI/ml

d. Cresterea persistenta a ALAT cu viremie detectabila

e. Faza icterica prelungita cu viremie sub 2000 UI/ml

7. Caracterizeaza hepatita virala C:

a. Transmitere sexuala frecventa

b. Incubatie 6-12 saptamani

c. Apare crioglobulinemie

d. Exista unele forme fulminante

e. Infectia este frecvent simptomatica

8. Tratamentul antiviral in hepatita C este contraindicat la:

a. Persoanele in varsta

b. Pacientii cu ciroza decompensata

c. Pacientii cu encefalopatie hepatica

d. Pacientii cu hipertensiune portala

e. Pacientii cu incarcatura virala sub 2000 UI/ml

9. NU caracterizeaza hepatita delta:

a. Virus ARN

b. Se suprapune unei infectii cu VHB

c. Diagnosticul se bazeaza pe detectarea Ac anti-Delta

d. Tratamentul antiviral este indicat daca se detecteaza ARN viral in ser

e. Tratamentul riguros nu are risc de recidiva la intrerupere

194

10. Caracterizeaza hepatita virala E:

a. Virus ADN

b. Contaminare fecal-orala

c. Deseori asimptomatica la persoanele in varsta

d. Nu cronicizeaza niciodata

e. Singura terapie eficace este interferonul

11. Sunt etiologii de citoliza hepatica cu ASAT/ALAT > 1 CU EXCEPTIA:

a. Budd-Chiari

b. Ciroza

c. Hepatita virala

d. Hepatopatia alcoolica

e. Ficatul de soc

12. NU sunt cauze frecvente de citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul:

a. Hepatita cronica B

b. Hepatita cronica C

c. Ciroza

d. Hepatita medicamentoasa

e. Litiaza cu migrare de calcul

13. NU face parte din bilantul de prima intentie in caz de citoliza cu transaminaze sub de

10 ori normalul:

a. Ecografie Doppler hepatica

b. Ecografie cardiaca

c. Ag HBs

d. Serologie VHC

e. Coeficient de saturatie al transferinei

14. Este cauza frecventa de citoliza cu transaminaze de 10 ori mai mari decat normalul:

a. Hepatita medicamentoasa

b. Boala Wilson

c. Sindrom Budd-Chiari

d. Hepatita autoimuna

e. Infiltratie tumorala hepatica

15. Este semn de gravitate in citoliza hepatica cu transaminaze de peste 10 ori mai mari

decat normalul:

a. Asterixis

b. Ag HBs pozitivi

c. Ac antinucleari pozitivi

195

d. Glicemie a jeun crescuta

e. Serologie parazitara pozitiva

16. Sunt cauze benigne de colestaza extrahepatica CU EXCEPTIA:

a. Pancreatita cronica

b. Colangita sclerozanta primitiva

c. Litiaza caii biliare principale

d. Ciroza biliara primitiva

e. Parazitoze ale cailor biliare

17. Caracterizeaza bilantul de prima intentie in cresterea gamma-GT CU EXCEPTIA:

a. Index de masa corporala

b. Circumferinta taliei

c. Ecografie hepatica

d. Glicemie

e. Hormoni tiroidieni

Complement multiplu

18. Sunt virusuri ARN:

a. VHA

b. VHB

c. VHC

d. VHD

e. VHE

19. Sunt virusuri care determina hepatite cronice:

a. VHA

b. VHB

c. VHC

d. VHD

e. VHE

20. Caracterizeaza hepatita fulminanta:

a. Encefalopatie hepatica la sub 2 saptamani de la aparitia icterului

b. IP sub 50%

c. Mortalitate peste 30% in absenta tratamentului

d. Tratamentul poate consta in transplant hepatic

e. Este acelasi lucru cu hepatita acuta severa

21. Este adevarat despre hepatita virala A:

a. Virus ADN

196

b. Contaminare fecal-orala


d. Nu exista tratament specific

e. Trebuie supravegheata pentru aparitia unui asterixis si a IP

22. Este adevarat despre hepatita virala B:

a. Virus ADN

b. Contaminare sexuala


d. Infectia initiala este caracteristic simptomatica

e. Cronicizarea este rara la nou nascut

23. Sunt caracteristici serologice ale hepatitei virale B acute:

a. Ag HBs prezent

b. Ac Anti-HBs prezent

c. Ac Anti-HBc IgM prezent

d. Ag HBc prezent

e. ADN-VHB prezent

24. Sunt caracteristici serologice specifice hepatitei virale B in curs de vindecare:

a. Ag HBs prezent

b. Ac Anti-HBs prezent

c. Ac Anti-HBc IgG prezent

d. Ac Anti-HBc IgM prezent

e. ADN-VHB prezent

25. Caracterizeaza faza de imunoeliminare din hepatita virala B:

a. Replicare viraa puternica

b. Transaminaze normale sau putin crescute

c. Seronconversie in sistemul HBe cu exceptia mutantilor

d. Constituirea leziunilor hepatice

e. Fibroza cu grad variabil

26. Caracterizeaza terapia antivirala in hepatita acuta B:

a. Monoterapie cu IFN pegilat daca ALAT > 3N si replicarea virala e slaba

b. Monoterapie cu IFN pegilat daca ALAT > 3N indiferent de replicarea virala

c. Entecavir de prima intentie in caz de raspuns virologic prost

d. Tenofovir de prima intentie in caz de raspuns virologic prost

e. Analogi nucleotidici la pacientii cu ciroza

27. Caracterizeaza hepatita virala C:

a. Virus ADN

197

b. Contaminare frecvent sexuala


d. Infectie initiala frecvent asimptomatica

e. Asociaza deseori crioglobulinemie

28. Caracterizeaza tratamentul hepatitei virale C:

a. Consta in biterapie: IFN alfapegilat si ribavirina

b. Este contraindicat la cei cu ciroza decompensata

c. Este indicat in caz de scor Metavir F4

d. Raspunsul virologic precoce inseamna scaderea de 2 ori a incarcaturii virale

e. La non-responderi se continua tratamentul inca 12 saptamani si se repeta viremia

29. Caracterizeaza hepatita delta:

a. Virus ARN

b. Necesita prezenta infectiei VHB

c. Infectia acuta este frecvent simptomatica si grava

d. Tratamentul antiviral este indicat daca se detecteaza ARN viral in ser

e. Tratamentul consta in biterapie: IFN alfapegilat si ribavirina

30. Este adevarat despre hepatita virala E:

a. Virus ARN

b. Contaminare sexuala


d. Cronicizeaza la imunodeprimati

e. Infectie acuta frecvent simptomatica si grava

31. Sunt virusuri care determina hepatite:

a. EBV

b. CMV

c. HSV

d. VZV

e. HPV

32. Sunt cauze de citoliza cu ASAT/ALAT mai mare decat 1:

a. Citoliza de origine musculara

b. Hepatita virala

c. Sindromul Budd-Chiari

d. Hepatopatia alcoolica

e. Ciroza

33. Caracterizeaza citoliza cronica cu transaminaze sub de 10 ori normalul:

a. Pacient cel mai adesea asimptomatic

198

b. Poate fi efectul unei ciroze

c. Pacient frecvent simptomatic

d. Risc de hepatita fulminanta

e. Se recomanda supravegherea IP

34. Sunt cauze rare de citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul:

a. Hepatita autoimuna

b. Boala Wilson


d. Infiltratie tumorala hepatica

e. Ficatul cardiac

35. In citoloza cu transaminaze sub de 10 ori normalul, daca bilantul de prima intentie

este negativ, cel de a doua intentie contine:

a. Ac Antinucleari

b. Coeficient de saturatie al transferinei

c. Ecografie Doppler hepatica

d. Ecografie cardiaca

e. Serologie parazitara

36. Sunt cauze rare atat de citoliza cu transaminaze atat sub cat si peste de 10 ori

normalul:

a. Hepatita autoimuna

b. Boala Wilson


d. Boala celiaca

e. Infiltratie tumorala hepatica

37. Sunt cauze de colestaza intrahepatica:

a. Litiaza caii biliare principale

b. Colangiocarcinom

c. Colangita sclerozanta primitiva

d. Ciroza biliara primitiva

e. Hepatopatia alcoolica

38. Sunt cauze de crestere a gamma-GT:

a. Intoxicatia alcoolica cronica

b. Steatoza hepatica

c. Pancreatita cronica

d. Hepatita autoimuna

e. Hepatita medicamentoasa

199

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – B. 2 – C. 3 – B. 4 – A. 5 – B. 6 – E. 7 – C. 8 – B. 9 – E. 10 – B. 11 – C. 12 – E. 13 –

B. 14 – A. 15 – A. 16 – D. 17 – E.


18 – A, C, D, E. 19 – B, C, D. 20 – A, D. 21 – B, D, E. 22 – A, B. 23 – A, C, E. 24 – B, C.

25 – C, D. 26 – A, C, D, E. 27 – D, E. 28 – A, B, C. 29 – A, B, D. 30 – A, C, D. 31 – A, B,

C, D. 32 – A, C, D, E. 33 – A, B. 34 – A, B, C, E. 35 – A, D, E. 36 – A, B, C. 37 – D, E. 38

– A, B.

3. Ulcerul gastric si duodenal

Complement simplu

1. Este adevarat despre ulcer:

a. Reprezinta o pierdere de substanta a peretelui digestiv neafectand musculara

b. Ulcerul duodenal este mai frecvent decat cel gastric

c. Infectia cu Helicobacteri pylori este intalnita mai frecvent in ulcerele gastrice

d. Aspirina este factor protector

e. Incidenta ulcerului este in crestere

2. Este adevarat despre durerea ulceroasa tipica CU EXCEPTIA:

a. E intalnita la aproximativ 1/3 cazuri

b. Are sediu epigastric

c. E de tip crampa

d. Nu este ameliorata de alimentatie

e. Apare postprandial tardiv

3. NU este adevarat despre endoscopia digestiva superioara in ulcerul gastric si

duodenal:

a. Permite vizualizarea pierderilor de substanta

b. Se practica biopsii antrale pentru indentificarea helicobacter pylori indiferent de

localizarea ulcerului

c. Se practica biopsii fundice pentru indentificarea helicobacter pylori indiferent de

localizarea ulcerului

d. Biopsii din ulcer doar in caz de localizare duodenala

e. Poate preciza sediul pierderilor de substanta

4. Sunt masuri recomandate in ulcerul gastric:

a. Tratament cu IPP timp de 3 saptamani

b. Control endoscopic la 2 saptamani

200

c. Inlocuirea AINS cu inhibitori COX2

d. Biopsierea este interzisa

e. Se vor continua toate tratamentele gastrotoxice pe perioada tratamentului cu IPP apoi

se va discuta oprirea acestora

5. In ceea ce priveste complicatiile ulcerului este FALS despre stenoza:

a. Este o complicatie frecventa

b. Se manifesta prin varsaturi alimentare postprandiale tardive

c. Diagnosticul este endoscopic

d. Tratamentul consta in IPP in doza mare p.o.

e. Se va biopsia pentru a exclude un cancer

Complement multiplu

6. Sunt factori principali care favorizeaza secretia acida:

a. Infectia cu Helicobacter pylori

b. Consumul de cafea

c. Fumatul

d. Consumul de aspirina

e. Consumul de AINS

7. Caracterizeaza durerea tipica ulceroasa:

a. Localizare epigastrica

b. Durere in bara

c. Durere sub forma de crampe

d. Apare postprandial precoce

e. Este ameliorata de alimentatie

8. Fac parte din tratamentul global necesar pentru orice ulcer:

a. Eradicarea H. Pylori daca este prezent

b. IPP

c. Ranitidina

d. Bicarbonat

e. Considerarea intreruperii oricarui tratament gastrotoxic

9. Sunt medicamente folosite in terapia de eradicare a HP de prima intentie:

a. IPP doza dubla

b. Amoxicilina

c. Doxiciclina

d. Claritromicinga

e. Eritromicina

201

10. In ulcerul gastric se recomanda urmatoarele:

a. Inlocuirea AINS cu inhibitori COX2

b. Endoscopie la 6 saptamani pentru a exclude un cancer

c. Continuarea tratamentului cu IPP 2 saptamani

d. Controlul cicatrizarii nu este necesar

e. Endoscopia poate fi utila si pentru a verifica eradicarea HP

11. In ceea ce priveste complicatiile ulcerului este adevarat despre perforatie:

a. Este o rugenta chirurgicala

b. Se manifesta prin varsaturi alimentare postprandiale tardive

c. E caracterizata de o durere epigastrica brutala

d. Se va incerca de prima intentie un tratament cu IPP in doza mare p.o.

e. Diagnosticul este endoscopic

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – B. 2 – D. 3 – D. 4 – C. 5 – A.


6 – A, D, E. 7 – A, C, E. 8 – A, B, E. 9 – A, B, D. 10 – A, B, E. 11 – A, C.

4. Icterul

Complement simplu

1. Caracterizeaza sindromul Gilbert:

a. Icter cu bilirubina conjugata

b. Produs prin colestaza

c. Urina deschisa la culoare

d. Scaune decolorate

e. Obstructie a caii biliare principale

2. Este FALS despre icterul cu bilirubina neconjugata:

a. Urina este inchisa la culoare

b. Scaunele sunt normal colorate

c. Caracterizeaza sindromul Gilbert

d. Apare in hemoliza

e. Nu implica staza biliara

3. Urmatoarele elemente pot fi descoperite la examenul clinic in icterul cu bilirubina

conjugata CU EXCEPTIA:

a. Leziuni de grataj

b. Distensia veziculei biliare

202

c. Semne de hipertensiune portala

d. Semne de insuficienta hepatocelulare

e. Semne de hemoliza

4. Nu este cauza extrahepatica a icterului cu bilirubina conjugata:

a. Ampulom vaterian

b. Ciroza biliara primitiva

c. Colangita sclerozanta primitiva

d. Colangiocarcinom

e. Pancreatita cronica

5. Sunt examene ce se recomanda in diagnosticul prezumtiv al colestazei intrahepatice:

a. Colangio-RMN

b. CT

c. RMN

d. Endoscopie

e. Autoanticorpi

Complement multiplu

6. Caracterizeaza icterul cu bilirubina mixta:

a. Urina de culoare inchisa

b. Urina de culoare deschisa

c. Scaune normal colorate

d. Scaune decolorate

e. Apare datorita unui deficit de conjugare

7. Caracterizeaza sindromul Gilbert:

a. Afecteaza pana la 5% din populatie

b. E caracterizat de icter intens

c. Bilirubina neconjugata este crescuta > 60 micromoli/l

d. Hb este normala

e. Nu exista tratament

8. Sunt semne clinice care pot sa apara in icterul cu bilirubina conjugata:

a. Semne de hipertensiune portala

b. Semne de insuficienta hepatocelulara

c. Semne de hemoliza

d. Semne de alterare a tranzitului intestinal

e. Semne de insuficienta renala

203

9. Sunt cauze benigne ale icterului cu bilirubina conjugata de origine extrahepatica:

a. Hemoliza

b. Ampulomul vaterian

c. Hepatita

d. Pancreatita cronica

e. Litiaza biliara

10. Sunt examene biologice recomandate in diagnosticul prezumtiv de colestaza

intrahepatica:

a. Serologii virale

b. Feritinemie

c. Saturatia transferinei

d. Autoanticorpi

e. Punctie-biopsie hepatica

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – C. 2 – A. 3 – E. 4 – B. 5 – E.


6 – A, D. 7 – A, D, E. 8 – A, B. 9 – D, E. 10 – A, B, C, D.

5. Ciroza si complicatiile acesteia

Complement simplu

1. Sunt consecinte ale cirozei necomplicate:

a. Insuficienta hepatocelulara

b. Hipertensiune arteriala

c. Cresterea debitului biliar

d. Cresterea reabsorbtiei biliare

e. Scaderea gradientului portosuprahepatic

2. Sunt cauze frecvente de ciroza:

a. Ciroza biliara primitiva

b. Ciroza biliara secundara

c. Hepatita autoimuna

d. Hemocromatoza genetica

e. Deficit ereditar de alfa-1-antitripsina

3. Sunt semne de hipertensiune portala in ciroza:

a. Angioame stelare

b. Eritroza palmara

204

c. Ascita

d. Hipocratism digital

e. Asterixis

4. Caracterizeaza scorul Child-Pugh:

a. Ascita refractara – 2 puncte

b. Bilirubina totala intre 35-50 g/dl – 1 punct

c. Albumina sub 28 g/dl – 2 puncte

d. Asterixis – 2 puncte

e. IP intre 40-50% – 1 punct

5. NU caracterizeaza managementul cirozei:

a. Depistarea complicatiilor

b. Preventia infectiilor bacteriene

c. Tratamentul cauzei principale

d. Vaccinare anti VHB

e. Vaccinare anti VHD

6. Sunt factori declansatori ai ascitei CU EXCEPTIA:

a. Infectie


c. Alcoolul

d. Carcinomul hepatocelular

e. Hemoragie digestiva

7. Este FALS despre infectia lichidului de ascita:

a. Cefotaximul este de prima intentie

b. Diagnosticul se bazeaza pe PMN in lichid peste 250/mm3 indiferent de rezultatul

culturilor

c. Se asociaza cu o mortalitate de 10% pe termen scurt si mediu

d. Se recomanda perfuzii cu albumina in ziua 1 si 3

e. Prezinta risc de sindrom hepatorenal

8. NU face parte din tratamentul ascitei:

a. Perfuzie cu albumina in ziua 1 si 3

b. Regim hiposodat

c. Diuretice de ansa in doze progresive

d. Incetarea consumului de alcool

e. Vitaminoterapie B1/B6/PP pentru preventia sevrajului

9. Fac parte din tratamentul farmacologic de control al hemoragiei digestive:

a. Octreotid p.o.

205

b. IPP p.o.

c. IPP i.v.

d. Vitaminoterapie B1/B6/PP

e. Lactuloza p.o.

10. Caracterizeaza stadiile encefalopatiei hepatice:

a. Stadiul 1 – inversarea ritmului nictmeral

b. Stadiul 1 – sindrom confuzional

c. Stadiul 2 – semne piramidale sau extrapiramidale

d. Stadiul 3 – asterixis

e. Stadiul 2 – coma

11. Sunt factori declansatori ai encefalopatiei hepatice:

a. Hipoglicemia

b. Hiponatremia

c. Infectia

d. Traumatismul

e. Delirium tremens

12. Sunt criterii majore ale sindromului hepatorenal:

a. Proteinurie sub 0,5 g/24h

b. Diureza sub 500 cc /24h

c. Natriureza sub 10 mmol/l

d. Osmolaritatea urinara e mai mare decat osmolaritatea plasmatica

e. Natremie sub 130 mmol/l

13. Fac parte din profilaxia sindromului hepatorenal CU EXCEPTIA:

a. AINS contraindicate

b. Albumina in perfuzie pentru punctii ale ascitei peste 1L

c. Albumina i.v. in caz de infectie spontana a lichidului de ascita

d. Incetarea precoce a diureticelor in caz de hiponatremie

e. Corticoterapie in caz de hepatita alcoolica acuta severa

14. Caracterizeaza sindromul hepatopulmonar CU EXCEPTIA:

a. Hipoxemia datorata sunturilor intrapulmonare

b. Platipnee

c. Diagnostic prin scintigrafie pulmonara

d. Hipertensiune pulmonara

e. Tratament cu oxigenoterapie

206

Complement multiplu

15. Caracterizeaza insuficienta hepatocelulara din ciroza:

a. Alterarea functiei hepatocitare de sinteza si epurare

b. Gradient portosuprahepatic peste 4mmHg

c. Alterarea functiei biliare

d. Splenomegalie

e. Formarea unei circulatii de derivatie

16. Sunt cauze rare de ciroza hepatica:

a. Hemocromatoza genetica

b. Steatohepatita non-alcoolica

c. Ciroza biliara primitiva

d. Colangita sclerozanta primitiva

e. Deficit ereditar de alfa-1-antitripsina

17. Sunt semne de insuficienta hepatocelulara in ciroza:

a. Asterixis

b. Splenomegalie

c. Circulatie venoasa colaterala abdominala de tip portocav

d. Eritroza palmara

e. Angioame stelare

18. Sunt semne de hipertensiune portala pe ecografia Doppler hepatica in ciroza:

a. Dilatarea trunchiului portal

b. Cai de derivatie

c. Splenomegalie

d. Incetinirea si chiar inversarea fluxului portal

e. Ascita

19. Caracterizeaza managementul cirozei:

a. Tratamentul cauzei este inutil

b. Managementul comorbiditatilor

c. Prevenirea infectiilor bacteriene

d. Vaccinare anti VHB

e. Vaccinare anti VHD

20. Fac parte din bilantul biologic recomandat in ascita:

a. Hemoculturi

b. Examen bacteriologic al lichidului de ascita

c. Examen citopatologic al lichidului de ascita

207

d. Examen biochimic al lichidului de ascita

e. Alfa-fetoproteina

21. Caracterizeaza tratamentul infectiei spontane a lichidului de ascita:

a. Cefotaxim de prima intentie

b. Doxiciclina de prima intentie

c. Ceftriaxona de prima intentie

d. Amoxicilina-acid clavulanic de prima intentie

e. Perfuzie cu albimina in ziua 1 si 3

22. Punctia evacuatorie a ascitei se recomanda in caz de:

a. Ascita refractara

b. Ascita voluminoasa

c. Ascita prost tolerata

d. Ascita veche

e. Ascita asociata altor edeme

23. Sunt masuri de prevenire a complicatiilor hemoragiei digestive in ciroza:

a. Vitaminoterapie B1/B6/PP

b. Lactuloza

c. Diuretice distale

d. Albumina i.v.

e. Antibioprofilaxie

24. Sunt masuri recomandate in caz de recidiva pe termen scurt a hemoragiei digestive

in ciroza:

a. TIPS in caz de esec al endoscopiei

b. Tamponare cu sonda Blakemore pentru varicele subcardiale

c. Tamponare cu sonda Linton pentru varice esofagiene

d. Transplant hepatic in caz de esec al endoscopiei

e. Hemostaza endoscopica

25. Sunt diagnostice diferentiale in encefalopatia hepatica:

a. Meningita

b. Hiponatremia

c. Hipokaliemia

d. Encefalopatia Gayet-Wernicke

e. Hematomul subdural

26. Sunt criterii minore pentru diagnosticul sindromului hepatorenal:

a. Diureza sub 500 cc/24h

b. Creatinina peste 130 micromoli/l

208

c. Absenta altor cauze de insuficienta renala

d. Absenta amelirarii functiei renale dupa perfuzie de albumina

e. Osmolaritate urinara mai mare decat osmolaritatea plasmatica

27. Caracterizeaza profilaxia sindromului hepatorenal:

a. Contraindicarea AINS

b. Albumina i.v. daca punctia ascitei depaseste 2L

c. Albumina i.v. in caz de infectie spontana a lichidului de ascita

d. Diuretice distale in caze de hiponatremie

e. Corticoterapie in caz de hepatita alcoolica acuta severa

28. Caracterizeaza hidrotoracele din ciroza:

a. Lichid sarac in proteine

b. Localizare frecvent stanga

c. Poate avea nevoie de punctie pleurala

d. Elementul cheie de diagnostic este platipneea

e. Este asociat cu ascita

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – D. 3 – C. 4 – D. 5 – E. 6 – B. 7 – C. 8 – A. 9 – C. 10 – A. 11 – C. 12 – A. 13 –

B. 14 – D.


15 – A, C. 16 – C, D, E. 17 – A, D, E. 18 – A, B, C, D. 19 – B, C, D. 20 – A, E. 21 – A, D,

E. 22 – A, C. 23 – A, B, E. 24 – A, D, E. 25 – A, B, D, E. 26 – A, E. 27 – A, C, E. 28 – A,

C, E.

6. Boala Crohn si rectocolita hemoragica

Complement simplu

1. NU este adevarat despre bolile inflamatorii intestinale:

a. Au la baza un raspuns imunitar inadecvat

b. Tutunul este factor de risc pentru boala Crohn

c. Tutunul este factor de risc pentru rectocolita hemoragica

d. Apar la subiecti cu predispozitie genetica

e. Boala Crohn si rectocolita hemoragica difera in ceea ce priveste zonele afectate

2. Caracterizeaza aspectul colonoscopic al leziunilor din rectocolita hemoragica CU

EXCEPTIA:

a. Leziuni ulcerate aftoide

b. Aspect eritematos

209

c. Fara stenoze

d. Fara fistule

e. Nu afecteaza ileonul

3. Sunt complicatii ale rectocolitei hemoragice CU EXCEPTIA:

a. Megacolon toxic

b. Perforatie

c. Abcese

d. Tromboza venoasa profunda

e. Cancer colorectal

4. Face parte din serologia indicata pentru diagnosticul bolii Crohn:

a. pANCA

b. ANA

c. Anti-Ro

d. AntiLA

e. ASCA

5. NU face parte din criteriile Truelove si Witts:

a. Peste 6 evacuari cu sange in 24 de ore

b. Temperatura vesperala mai mica de 36 de grade

c. Frecventa cardiaca mai mare sau egala cu 90/min

d. Hemoglobina mai mica sau egala decat 10,5 g/dl

e. VSH mai mare sau egala decat 30

6. NU este inclus in bilantul suspiciunii de BICI:

a. CRP

b. Colonoscopie totala cu ileoscopie si biopsii in zone sanatoase si patologice

c. Entero-RMN in suspiciunea de boala Crohn

d. Serologie ASCA/pANCA in incertitudine intre RCH sau boala Crohn

e. Daca diagnosticul BICI este sustinut paraclinic nu necesita investigatii ale simptomelor

extradigestive

Complement multiplu

7. Caracterizeaza aspectul colonoscopic in rectocolita hemoragica:

a. Stenoze

b. Aspect eritematos, granular

c. Leziuni continue si omogene, fara interval de mucoasa sanatoasa

d. Nu afecteaza ileonul

e. Fistule

210

8. Caracterizeaza histologia rectocolitei hemoragice:

a. Granulom epiteloid si gigantocelular

b. Semne de inflamatie cronica

c. Infiltrat cu PMN

d. Necroza cazeoasa

e. Nu exista semne specifice pentru rectocolita hemoragica

9. Sunt indicatii pentru coloproctectomie totala in RCH:

a. RCH rezistenta la tratament medical

b. RCH cu vechime mai mare de 20 de ani

c. RCH rapid progresiva

d. Colita acuta grava rezistenta la tratament medical

e. Cancer sau displazie de grad inalt

10. Caracterizeaza aspectul colonoscopic in boala Crohn:

a. Niciodata fistula sau stenoza

b. Leziuni ulcerate aftoide

c. Leziuni discontinue si heterogene

d. Fara interval de mucoasa sanatoasa

e. Afecteaza si ileonul

11. Sunt complicatii ale bolii Crohn:

a. Cancer colorectal

b. Amiloidoza AA

c. Tromboza venoasa profunda

d. Stenoza digestiva

e. Soc prin hemoragie masiva

12. Fac parte din criteriile Truelove si Witts:

a. Peste 4 evacuari cu sange in 24 h

b. Temperatura vesperala mai mare sau egala cu 37,5 grade

c. Frecventa cardiaca mai mare sau egala cu 90/min

d. Hemoglobina mai mica decat 12 mg/dl

e. CRP normal

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – C. 2 – A. 3 – C. 4 – E. 5 – B. 6 – E.


7 – B, C, D. 8 – B, C, E. 9 – A, D, E. 10 – B, C, E. 11 – A, B, C, D. 12 – B, C.

211

VII.CHURURGIE VISCERALA

1 . Sindromul ocluziv

Complement simplu

1. Caracterizeaza ocluzia de intestin subtire:

a. Varsaturi bilioase

b. Varsaturi tardive

c. Oprire precoce a tranzitului pentru materii

d. Oprire precoce a tranzitului pentru gaze

e. Varsaturi cu aspect fecaloid

2. Sunt semne de severitate in diagnosticul ocluziei CU EXCEPTIA:

a. Deshidratare

b. Febra

c. Sepsis sever

d. Aparare abdominala

e. Varsaturi cu aspect fecaloid

3. Sunt elemente caracteristice diagnostiuclui de gravitate al ocluziei CU EXCEPTIA:

a. Dilatarea cecului peste 10 cm

b. Aeroportia

c. Pneumoperitoneul

d. Varsaturi fecaloide

e. Lichid liber intraabdominal

4. Sunt cauze de ocluzie de intestin subtire prin strangulare:

a. Hematom al peretelui

b. Diverticulul Meckel

c. Diverticuloza cu pseudotumora

d. Sindromul Ogilvie

e. Ileus biliar

5. NU face parte din managementul meical sistematic al pacientilor cu sindrom ocluziv:

a. Regim absolut

b. Sonda nazogastrica

c. Compensare hidroelectrolitica

d. Analgezice

e. Prelevarea eventualului lichid peritoneal

212

6. NU se practica in ocluzia necrotica prin brida:

a. Rezectie

b. Anatomopatologie

c. Restabilirea continuitatii digestive

d. Stomie

e. Laparorafie

7. Se practica in volvulusul sigmoidului cu semne de severitate:

a. Colonoscopie

b. Reducere cu sonda Faucher

c. Interventie Hartmann

d. Scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectala

e. Mentinerea sondei Faucher timp de o saptamana

8. Caracterizeaza volvulusul cecului CU EXCEPTIA:

a. Varsta peste 60 de ani este factor de risc

b. Se poate manifesta cu meteorism voluminos difuz

c. Nu determina varsaturi

d. Pe radiografie lipseste aspectul “granitat”

e. Tratamentul chirurgical consta in rezectia colonului cu volvulus si anastomoza

ileocolica

9. NU caracterizeaza diagnosticul sindromului Ogilvie:

a. Tablou de ocluzie prin strangulare a colonului

b. Meteorism voluminos difuz

c. Lipsa semnelor peritoneale

d. Distensie cecala

e. Niveluri colice in U inversat

Complement multiplu

10. Caracterizeaza ocluzia de intestin subtire:

a. Oprirea precoce a tranzitului pentru materii si gaze

b. Varsaturi tardive

c. Varsaturi cu ascpect fecaloid

d. Insuficienta renala functionala

e. Alcaloza metabolica

11. Sunt elemente de confirmare a diagnosticului de sindrom ocluziv:

a. Cicatrice abdominala

b. Orificii herniale

c. Meteorism abdominal

213

d. Timpanism

e. Oprirea tranzitului pentru materii si gaze

12. Sunt criterii in diagnosticul de gravitate al sindromului ocluziv:

a. Varsaturi bilioase

b. Varsaturi fecaloide

c. Pneumoperitoneu

d. Aeroportia

e. Timpanism

13. Sunt posibile etiologii de ocluzie de intestin subtire prin obstructie:

a. Boala Crohn

b. Diverticul Meckel

c. Sindromul Ogilvie

d. Bezoar

e. Invaginatie intestinala acuta

14. Caracterizeaza managementul medical sistematic al pacientilor cu sindrom ocluziv:

a. Regim absolut

b. Sonda nazogastrica

c. Decompresia segmentului din amonte

d. Prelevare de lichid peritoneal

e. Compensarea tulburarilor hidroelectrolitice

15. In ocluzia prin brida daca gastrografinul trece in colon la 8-12 ore se recomanda:

a. Sectionarea bridei

b. Ablatie a sondei nazogastrice

c. Laparorafie

d. Prelevare de lichid peritoneal

e. Reluarea progresiva a alimentatiei

16. In caz de volvulus sigmoidian fara semne de severitate se recomanda:

a. Reducere cu sonda Faucher

b. Interventie Hartmann

c. Scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectala

d. Mentinerea pe loc a sondei timp de o saptamana

e. Colonoscopie

17. Sunt factori de risc pentru volvulusul cecal:

a. Varsta peste 60 de ani

b. Constipatia

c. Boala Crohn

214

d. Diverticulita

e. Absenta acolarii posterioare a cecului

18. Se recomanda in sindromul Ogilvie fara semne de severitate:

a. Colectomie subtotala

b. Laparotomie exploratorie

c. Tub Faucher

d. Neostigmina-prostigmina i.v. lent

e. Cecostomie

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – E. 3 – D. 4 – B. 5 – E. 6 – E. 7 – C. 8 – C. 9 – E.


10 – D, E. 11 – C, D, E. 12 – C, D. 13 – A, D. 14 – A, B, E. 15 – B, E. 16 – A, C, D, E. 17

– A, B, E. 18 – C, D.

2. Apendicita la copii si adulti

Complement simplu

1. Apendicita NU va evolua spre:

a. Ileus paralitic

b. Abces abdominal

c. Peritonita pelvina

d. Apendicita supurativa

e. Apendicita flegmonoasa

2. Sunt manifestari clinice ale apendicitei CU EXCEPTIA:

a. Varsaturi

b. Tuseu pelvin dureros

c. Aparare musculara

d. Oprirea tranzitului

e. Febra 37.5-38.5

3. Caracterizeaza examenul ecografic in apendicita:

a. Variabilitate scazuta a diametrului apendicelui

b. Ingrosarea peretelui apendicelui peste 3 mm

c. Nu poate determina prezenta stercolitilor

d. Lipsa lichidului in fundul de sac Douglas

e. Apendicele poate fi vizualizat in 80% din cazuri

215

4. In functie de localizarea apendicelui pot fi forme complicate de apendicita CU

EXCEPTIA:

a. Abces apendicular

b. Plastron apendicular

c. Peritonita

d. Psoita

e. Tromboza mezenterica

5. NU face parte din tratamentul etiologic al apendicitei:

a. Antibioterapie i.v. 24-48 ore

b. Apendicectomie

c. Prelevare lichid pentru examen bacteriologic

d. Lavaj al cavitatii abdominale

e. Trimiterea apendicului la laboratorul anatomopatologic

Complement multiplu

6. Sunt cele mai frecvente cauze fiziopatologice ale apendicitei:

a. Stercolit

b. Corp strain

c. Infectie de vecinatate

d. Insamantare hematogena

e. Hipertrofie a peretelui

7. Caracterizeaza clinica apendicitei:

a. Varsaturi

b. Durere in fosa iliaca stanga

c. Aparare musculara

d. Tuseu pelvin nedureros

e. Febra 37.5-38.5

8. Este adevarat despre examenul CT in apendicita:

a. Poate observa lichid in fundul de sac Douglas

b. Are cea mai buna valoare predictiva pozitiva

c. Nu vizualizeaza infiltrarea grasimii periapendiculare

d. In 40% din cazuri nu poate vizualiza apendicele

e. In CT cu substanta de contrast se observa intarirea conturului mucoasei apendicelui

9. Intra la diagnosticul diferential al apendicitei:

a. Limfadenita mezenterica

b. Torsiune ovariana

c. Ocluzie intestinala obstructiva

216

d. Sarcoidoza

e. TBC

10. Caracterizeaza tratamentul simptomatic al apendicitei:

a. Analgezice

b. Antibioterapie i.v. 24-48h

c. Prelevare lichid pentru examen bacteriologic


e. Apendicectomie

11. Sunt indicatii in cazul plastronului apendicular:

a. Tratament medical initial

b. Apendicectomie laparoscopica in urgenta

c. Apendicectomie clasica in urgenta

d. Apendicectomie la distanta

e. Drenaj percutanat

12. Sunt indicatii in peritonita datorata apendicitei:

a. Tratament medical initial

b. Drenaj percutanat

c. Lavaj peritoneal abundent

d. Apendicectomie

e. Antibioterapie

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – D. 3 – B. 4 – E. 5 – A.


6 – A, B, E. 7 – A, C, E. 8 – A, E. 9 – A, B, D, E. 10 – A, B. 11 – A, D. 12 – C, D, E.

3. Litiaza biliara si complicatiile ei

Complement simplu

1. Sunt factori de risc pentru litiaza veziculara CU EXCEPTIA:

a. Obezitate

b. Paludism

c. Contraceptivele orale

d. Nuliparitate

e. Mucoviscidoza

217

2. Durerea tipica in litiaza biliara NU este caraterizata de:

a. In epigastru

b. In hipocondrul drept

c. Iradiere spre umarul drept

d. Debut insidios

e. Durata sub 6 ore

3. NU face parte din tratamentul etiologic al litiazei veziculare necomplicate:

a. Explorarea cavitatii abdominale

b. Prelevare de lichid

c. Colangiografia intraoperatorie

d. Colecistectomia

e. Trimiterea probei pentru examen anatomopatologic

4. Caracterizeaza colecistita acuta:

a. Lipsa icterului

b. Lipsa febrei

c. Durere in hipocondrul stang peste 6 ore

d. Colestaza prezenta

e. Lipaza crescuta

5. Sunt forme clinice ale colecistitei acute CU EXCEPTIA:

a. Colecistita alitiazica

b. Peritonita biliara

c. Ileusul biliar

d. Abcesul subhepatic

e. Sindromul Mirizzi

6. Sunt forme clinice ale colecistitei cronice CU EXCEPTIA:

a. Colecistita alitiazica

b. Colecistita scleroatrofica

c. Vezicula de portelan

d. Calculocancer

e. Fistula biliara

7. NU este o posibila consecinta a prezentei calculilor in calea biliara principala:

a. Poate fi asimptomatic

b. Poate provoca o reactie de migratie litiazica

c. Poate cauza un sindrom de malabsorbtie

d. Poate cauza o pancreatita acuta

e. Poate cauza o angiocolita

218

8. Caracterizeaza clinica angiocolitei:

a. Aparare abdominala

b. Scaunele sunt normal colorate

c. Sepsis

d. Urina decolorata

e. Tulburari de tranzit

9. Este recomandarea in sepsisul necontrolat din angiocolita:

a. Sfincterotomie endoscopica de urgenta

b. Antibioterapie i.v.

c. Tratament simptomatic

d. Colecistectomie de urgenta

e. Colangiografie intraoperatorie

Complement multiplu

10. Sunt factori de risc pentru litiaza veziculara:

a. Mucoviscidoza

b. Regimul alimentar hipocaloric

c. Paludismul

d. Nuliparitate

e. Rezectia ileala

11. Sunt caracteristici clinice ale litiazei veziculare simptomatice necomplicate:

a. Durere in epigastru

b. Pirexie

c. Icter progresiv

d. Aparare abdominala

e. Durere cu debut brutal

12. Sunt elemente ecografice de confirmare a diagnosticului de litiaza veziculara

necomplicata:

a. Calculi hiperecogeni cu con de umbra

b. Dilatarea caii biliare principale

c. Lichid liber pericolecistic

d. Perete vezicular neingrosat

e. Perete vezicular ingrosat

13. Caracterizeaza explorarile biologice in diagnosticul colecistitei acute:

a. Hiperbilirubinemie

b. Crestere a Gamma-GT

c. Lipsa markerilor de citoliza

219

d. Sindrom inflamator

e. Cresterea lipazei

14. Sunt forme clinice ale colecistitei acute:

a. Sindromul Mirizzi

b. Fistula biliara

c. Ileusul biliar

d. Peritonita biliara

e. Colecistita alitiazica

15. Caracterizeaza tratamentul colecistitei acute:

a. Tratament simptomatic

b. Antibioterapie i.v.

c. ERCP

d. Sfincterotomie endoscopica

e. Colecistectomie

16. Caracterizeaza clinica ileusului biliar:

a. Episoade de colecistita

b. Icter

c. Varsaturi

d. Blocarea tranzitului pentru materii si gaze

e. Febra 38-38.5

17. Sunt semne clinice de migrare a calculilor veziculari:

a. Durere biliara

b. Icter

c. Febra

d. Varsaturi

e. Blocarea tranzitului pentru materii si gaze

18. Triada Charcot consta in:

a. Durere biliara

b. Aparare abdominala

c. Febra

d. Decolorarea scaunului

e. Icter

19. Caracterizeaza tratamentul litiazei caii biliare principale:

a. Antibioterapie i.v.

b. ERCP

c. Sfincterotomie endoscopica

220

d. Colecistectomie


Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – D. 2 – D. 3 – B. 4 – A. 5 – C. 6 – A. 7 – C. 8 – C. 9 – A.


10 – A, C, E. 11 – A, E. 12 – A, D. 13 – C, D. 14 – A, D, E. 15 – A, B, E. 16 – A, C, D. 17 –

A, B, C. 18 – A, C, E. 19 – B, C, D, E.

4. Pancreatita acuta

Complement simplu

1. Este una din etiologiile responsabile de pana la 80-90% din cazurile de pancreatita

acuta:

a. Litiaza veziculara

b. Tumora de cap de pancreas

c. Ampulomul vaterian

d. Complicatie ERCP

e. Traumatismul abdominal

2. Sunt semne de gravitate in pancreatita acuta CU EXCEPTIA:

a. Obezitate

b. Etilism cronic

c. Soc

d. Echimoze periombilicale

e. Infiltrare hematica a flancurilor

3. Sunt criterii la internare ale scorului Ranson CU EXCEPTIA:

a. Glucoza peste 11 mmol/l cu exceptia diabetului

b. LDH peste de 1,5 ori normalul

c. ASAT peste de 6 ori normalul

d. Uree peste 1,8 mmol/l

e. Leucocite peste 16000/mm3

4. Reprezinta criteriu de 4 puncte in scorul Balthazar:

a. Un singur fuzeu de necroza peripancreatica

b. Sub 30% necroza dupa injectare

c. Infiltrarea grasimii peripancreatice

d. 30-50% necroza dupa injectare

e. Peste 50% necroza dupa injectare

221

5. Sunt complicatii generale ale pancreatitei acute:

a. Pseudochiste

b. Abcese

c. Infectia necrozei pancreatice

d. Insuficienta renala

e. Perforarea stomacului

6. Caracterizeaza tratamentul initial al pancreatitei acute CU EXCEPTIA:

a. Repaus absolut

b. Sonda nazogastrica sistematic

c. Corectare a tulburarilor electrolitice

d. Analgezice majore

e. Prevenirea delirium tremens la alcoolici

Complement multiplu

7. Sunt principalele etiologii ale pancreatitei acute:

a. Alcoolul


c. Tumora de cap de pancreas

d. Traumatismul abdominal

e. Infectia

8. Sunt semne de gravitate in pancreatita acuta:

a. Obezitate

b. Alcoolism

c. Soc

d. Echimoze periombilicale

e. Infiltrare hematica a flancurilor

9. Sunt criterii Ranson la 48 de ore:

a. Glucoza peste 11 mmol/l cu exceptia diabetului

b. Uree peste 1.8 mmol/l

c. Cresterea hematocritului peste 10%

d. Leucocite peste 16000/mm3

e. PaO2 sub 60 mmHg

10. Sunt criterii care valoreaza doua puncte in scorul Balthazar:

a. Crestere de volum localizata sau difuza a pancreasului

b. Infiltrarea grasimii peripancreatice

c. Un singur fuzeu de necroza peri-pancreatica

222

d. Sub 30% necroza dupa injectare

e. 30-50% necroza dupa injectare

11. Sunt caracteristice infectiei necrozei pancreatice:

a. Diagnosticul este stabilit prin punctie

b. Poate evolua spre pseudochiste

c. Poate determina insuficienta renala acuta

d. Frecvent cu Stafilococ auriu

e. Frecvent cu E. coli

12. Caracterizeaza tratamentul initial al pancreatitei acute:

a. Repaus absolut

b. Sonda nazogastrica sistematic

c. Corectare a tulburarilor electrolitice

d. Analgezice majore

e. Corectarea deficientelor de organ

13. Caracterizeaza tratamentul pancreatitei acute grave:

a. ERCP in angiocolita

b. Sfincterotomia endoscopica in icter obstructiv

c. Nutritie parenterala

d. Colecistectomie


Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – B. 3 – D. 4 – D. 5 – D. 6 – B.


7 – A, B. 8 – A, C, D, E. 9 – B, E. 10 – B, D. 11 – A, D, E. 12 – A, C, D. 13 – A, B, C.

5. Pancreatita cronica

Complement simplu

1. Manifestarea intiala predominanta in pancreatita cronica este:

a. Inflamatia

b. Fibroza

c. Dopurile proteice

d. Stenozele canalelor pancreatice

e. Pierderea functiei endocrine/exocrine

223

2. O cauza importanta a pancreatitei cronice la subiectul tanar este:

a. Hiperparatiroidismul

b. Pancreatita autoimuna

c. Alcoolismul

d. Obstructia tumorala

e. Genetica

3. Sunt complicatii ale pseudochistului pancreatic CU EXCEPTIA:

a. Insuficienta pancreatica endocrina

b. Compresiune de duoden

c. Suprainfectie

d. Ruptura

e. Hemoragie prin eroziune arteriala

4. Este complicatie rara a pancreatitei cronice:

a. Pancreatita acuta

b. Pseudochist

c. Insuficienta pancreatica exocrina

d. Insuficienta pancreatica endocrina

e. Adenocarcinom pancreatic

5. Sunt examene complementare morfologice indicate in pancreatita croncia CU

EXCEPTIA:

a. Ecoendoscopia

b. Ecografia abdominala

c. CT abdomnial fara contrast

d. CT abdominal cu contrast

e. RMN pancreatic

6. Caracterizeaza tratamentul durerii in pancreatita cronica CU EXCEPTIA:

a. Enzimoterapie

b. Antalgice

c. Insulinoterapie

d. Tratament endoscopic

e. Tratament chirurgical

Complement multiplu

7. Durerea in pancreatita cronica poate fi cauzata de:

a. Hipertensiune canalara

b. Fibroza parenchimului

c. Inflamatia nervilor pancreatici

224

d. Inflamatia nervilor peripancreatici

e. Reflux canalar

8. Sunt cauze de pancreatita cronica:

a. Alcoolul


c. Hiperparatiroidismul

d. Traumatismul abdominal

e. Genetica

9. Sunt complicatii frecvente ale pancreatitei cronice:

a. Pusee de pancreatita acuta

b. Insuficienta exocrina

c. Insuficienta endocrina

d. Tromboza de vena splenica

e. Wirsungoragie

10. Caracterizeaza insuficienta pancreatica exocrina:

a. Steatoree

b. Hipertensiune portala

c. Hemoragie digestiva

d. Maldigestie

e. Determina hipoglicemii frecvente

11. Sunt elemente de diagnostic diferential pentru pancreatita cronica:

a. Pancreatita acuta

b. Tumora de pancreas

c. TIPMP

d. Angor mezenteric

e. Ulcer duodenal

12. Sunt metode recomandate de urmarire si monitorizare a pancreatitei cronice:

a. Ecoendoscopia

b. Examen clinic

c. CT abdominal

d. Ecografia abdominala

e. Bilantul hepatic

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – E. 3 – A. 4 – E. 5 – B. 6 – C.

225


7 – A, D. 8 – A, C, E. 9 – A, B, C. 10 – A, D. 11 – B, C, D. 12 – B, D, E.

6. Peritonita acuta

Complement simplu

1. Este cauza de peritonita tertiara:

a. Tuberculoza

b. Infectia ascitei

c. Dializa peritoneala

d. Fistula anastomotica postoperatorie

e. Peritonita cu fungi

2. Fac parte din mecanismele de aparare ale cavitatii abdominale CU EXCEPTIA:

a. Peritoneu

b. Epiploon

c. Sistemul complement

d. PMN

e. Macrofage

3. Caracterizeaza tabloul clinic al peritonitei CU EXCEPTIA:

a. Contractura abdominala

b. Oprirea tranzitului pentru materii si gaze

c. Durere la tuseu rectal

d. Hipoleucocitoza

e. Oligurie

4. NU caracterizeaza tratamentul simptomatic al peritonitei:

a. Oxigenoterapie

b. Toaleta peritoneala cu ser fiziologic

c. Reumplere volemica in soc

d. Analgezice

e. Antibioterapie i.v. cu spectru larg

5. Caracterizeaza tratamentul etiologic al peritonitei:

a. Montarea de doua catetere venoase

b. Reumplere volemica in soc

c. Lavaj al cavitatii abdominale

d. Antibioterapie i.v.

e. Corectarea tulburarilor hidroelectrolitice

226

Complement multiplu

6. Sunt cauze de peritonita acuta secundara:

a. Tuberculoza

b. Infectia ascitei

c. Perforatie a unui diverticul

d. Fistula anastomotica postoperatorie

e. Peritonita fara germeni

7. Sunt consecinte sistemice ale peritonitei generalizate:

a. Soc septic

b. Insuficienta renala acuta

c. Insuficienta hepatica

d. Alcaloza metabolica

e. Insuficienta respiratorie

8. Sunt semne biologice in diagnosticul peritonitei acute:

a. Soc septic

b. Hiperleucocitoza cu PMN

c. Cresterea CRP

d. Oligurie

e. Tahicardie

9. Sunt elemente prezente frecvent in postoperator care fac diagnosticul peritonitei dificil:

a. Varsaturi

b. Dureri abdominale

c. Ileus

d. Pneumoperitoneu

e. Tulburari de cunostinta

10. Caracterizeaza tratamentul etiologic al peritonitei acute:

a. Antibioterapie i.v.

b. Laparotomie

c. Explorarea cavitatii abdominale


e. Laparorafie

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – E. 2 – E. 3 – D. 4 – B. 5 – C.


6 – C, D. 7 – A, B, C, E. 8 – B, C. 9 – A, B, C, D. 10 – B, C, D, E.

227

VIII.REUMATOLOGIE

1. Poliartrita reumatoida

Complement simplu:

1. Este FALS despre poliartrita reumatoida:

a. Poate exista in lipsa tumefactiilor articulare obiective

b. Este frecvent o poliartrta goala

c. Poate fi considerat reumatismul cronic inflamator cel mai frecvent

d. Evaluarea este clinica, radiologica si biologica si se face standardizat

e. Trebuie luata in considerare in cazul oricarei poliartrite recente persistente

2. Sunt cauze de pozitivare a FR CU EXCEPTIA:

a. Sarcoidoza

b. Leismanioza

c. Lepra

d. Sindrom Sjogren

e. Amiloidoza

3. Sunt caracteristici clinice ale poliartritei reumatoide CU EXCEPTIA:

a. Predominanta la femei

b. Poate debuta cu febra

c. Afecteaza preferential articulatiile mari

d. Este o artrita de obicei goala

e. Dureaza peste 6 saptamani

4. Pozitivarea urmatorilor anticorpi semnaleaza diagnosticul de PR:

a. ANA

b. Anti-SSA

c. Anti-SSB

d. Anti-CCP

e. Anti-ADN

5. NU este cauza principala a mortalitatii in PR:

a. Infectia

b. Amiloidoza AA

c. AVC

d. Infarct miocardic

e. Cancer

228

6. NU face parte din tratamentul general simptomatic al PR:

a. Corticosteroizi oral

b. Corticoizi i.v.

c. AINS

d. Metotrexat

e. Analgezice clasele I-III

7. Sunt terapii biologice in tratamentul PR CU EXCEPTIA:

a. Etanercept

b. Adalimumab

c. Infliximab

d. Kineret

e. Sulfasalazina

8. Ultima linie terapeutica in PR in caz de ineficienta a terapiilor precedente contine

urmatoarele CU EXCEPTIA:

a. Adalimumab

b. Kineret

c. Tocilizumab

d. Rituximab

e. Abatacept

Complement multiplu

9. Sunt infectii cronice care pot determina pozitivarea FR:

a. Silicoza

b. Leishmanioza

c. Tuberculoza

d. Sarcoidoza

e. Mononucleoza

10. Sunt markeri de severitate ai PR si inutili in urmarirea ulterioara:

a. Ac Antinucleari

b. Ac Anti-SSA

c. Ac Anti-CCP

d. FR

e. Ac Anti-ADN

11. Sunt articulatii afectate preferential de PR:

a. Interfalangienele proximale

b. Metacarpofalangiene

c. Interfalangiene distale

229

d. Articulatia cotului

e. Articulatia umarului

12. Sunt modificari radiologice gasite in PR:

a. Entezite

b. Eroziuni

c. Ingustari de spatiu

d. Condrocalcinoza

e. Hipertransparenta osoasa

13. Sunt complicatii sistemice ale PR:

a. Vasculita reumatoida

b. Fibroza pulmonara

c. AVC

d. Sindromul Caplan

e. Sindromul Felty

14. Sunt masuri terapeutice locale pentru PR:

a. Infiltratii cu corticosteroizi

b. Exercitii fizice

c. Bifosfonati

d. AINS

e. Sinoviorteza izotopica

15. Tratamentul de fond pentru PR consta in:

a. Metotrexat

b. Sulfasalazina

c. Leflunomida

d. Etanercept

e. Adalimumab

16. In cadrul monitorizarii PR se folosesc urmatorii parametrii biologici:

a. Factorul reumatoid

b. Ac Anti-CCP

c. Ac Anti-SSA

d. VSH

e. CRP

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – E. 3 – C. 4 – D. 5 – B. 6 – D. 7 – E. 8 – B.


230

9 – B, C, E. 10 – C, D. 11 – A, B. 12 – B, C. 13 – A, B, D, E. 14 – A, E. 15 – A, B, C. 16 –

D, E.

2. Spondilita anchilozanta

Complement simplu

1. NU face parte din sindromul SAPHO:

a. Sinovita

b. Artralgie

c. Pustuloza

d. Hiperostoza

e. Osteita

2. Este argument cert de diagnostic pentru spondilita anchilozanta:

a. Pozitivitatea antigenului HLA-B27

b. Afectarea radologica sacroiliaca

c. Psoriazis

d. Uveita sau conjunctivita

e. Boala inflamatorie intestinala

3. Sunt teste clinice pentru afectarea cervicala in spondilita anchilozanta CU EXCEPTIA:

a. Indicele Schober

b. Distanta occiput-perete

c. Distanta C7-perete

d. Distanta menton-stern

e. Distanta acromion-ureche

4. Sunt examinari radiologice complementare recomandate in spondilita anchilozanta CU

EXCEPTIA:

a. Radiografie a coloanei vertebrale toracice

b. Radiografie a coloanei vertebrale lombare

c. Profil maini

d. Profil picioare

e. Radiografii ale bazinului

5. Tratamentul de prima intentie general al spondilitei anchilozante contine:

a. Etanercept

b. Sulfasalazina

c. Leflunomida

d. Adalimumab

e. Infliximab

231


6. Sunt semne extraarticulare principale in diagnosticul spondilitei anchilozante:

a. Psoriazis

b. Diaree

c. Uveita

d. Conjunctivita

e. Eritem

7. Sunt examene clinice pentru aprecierea redorii lombare in spondilita anchilozanta:

a. Distanta C7-perete

b. Indicele Schober

c. Distanta menton-stern

d. Distanta degete-sol

e. Distanta acromion-ureche

8. Caracterizeaza punctia articulara in spondilita anchilozanta:

a. Caracter inflamator

b. Detritusuri celulare prezente

c. Aseptica

d. Microcristale prezente

e. Se face sistematic

9. Tratamentul cheie al spondiloartropatiei in spondilita anchilozanta NU contine:

a. Analgezice

b. AINS

c. Metotrexat

d. Sulfasalazina

e. Anti-TNF alfa

10. Tratamentul medical general de fond de prima intentie al artritei periferice din

spondilita anchilozanta este:

a. Analgezice

b. AINS

c. Metotrexat

d. Sulfasalazina

e. Anti-TNF alfa

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – B. 2 – B. 3 – A. 4 – D. 5 – B.

232


6 – A, B, C, D. 7 – B, D. 8 – A, C. 9 – A, C, D, E. 10 – C, D.

3. Osteoporoza

Complement simplu

1. Este adevarat despre osteoporoza:

a. Fractura netraumatica este patognomonica pentru osteoporoza

b. Este a doua cea mai frecventa boala fragilizanta

c. Nu exista tratament medicamentos pentru osteoporoza

d. Este asociata cu inaintarea in varsta

e. Nu este asociata cu privarea hormonala postmenopauza

2. Conform OMS scorul T pentru osteopenie este:

a. Intre -1 si 2,5

b. Intre -1 si -2,5

c. Peste -1

d. Sub -2,5

e. Sub -2,5 + fractura

3. Sunt etiologii ale osteoporozelor secundare CU EXCEPTIA:

a. Sindrom Marfan

b. Terapie cu corticoizi

c. Gastrectomie

d. Reumatism inflamator cronic

e. Anorexie nervoasa

4. In suspiciunea de fractura osteoporotica sunt semne radiografice care sugereaza o

cauza maligna CU EXCEPTIA:

a. Fracturi vertebrale mai sus de T4

b. Recul al peretelui posterior

c. Liza pediculului

d. Asimetrie vizibila din fata a vertebrei

e. Lipsa semneleor neurologice

5. Sunt indicatii pentru prescrierea unei densitometrii osoase la femeile aflate in

postmenopauza CU EXCEPTIA:

a. Menopauza inainte de 40 de ani

b. Cure cu vitamina D in antecedente

c. IMC sub 19 kg/m2

d. Istoric de tratament cu corticosteroizi de cel putin 3 luni consecutive la o doza de

233

peste 7,5 mg/zi echivalent al prednisonului

e. Antecedente de fractura de col femural fara traume majore la o ruda de gradul intai

6. Este adevarat despre bifosfonati in tratamentul osteoporozei:

a. Formele p.o. determina sindrom pseudogripal

b. Se administreaza dupa masa

c. Zoledronatul se administreaza doar p.o.

d. Pot determina osteonecroza de mandibula

e. Apartin familiei SERM

7. Este FALS despre teriparatid:

a. Este un fragment recombinant 1-34 de hormon paratiroidian

b. Se administreaza subcutanat

c. E recomandat pentru cazurile incipiente de osteoporoza

d. Este contraindicat in boala Paget

e. Reduce riscul de fracturi vertebrale si nonvertebrale

8. Sunt factori de risc pentru fractura in osteoporoza CU EXCEPTIA:

a. Fumat

b. Alcoolism

c. Obezitate

d. Menopauza precoce

e. Varsta peste 60 de ani

9. Dupa 70 de ani se recomanda pentru tratamentul osteoporozei CU EXCEPTIA:

a. Ranelat de strontiu

b. Raloxifen

c. Alendrolnat

d. Risedronat

e. Ibandronat


10. Este adevarat despre osteoporoza:

a. Este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa

b. Orice fractura peste 60 de ani trebuie sa sugereze diagnosticul de osteoporoza

c. Este dureroasa

d. Monitorizarea ei necesita densitometrii osoase sistematice

e. Este asociata cu privarea hormonala datorata postmenopauzei

11. Urmatoarele scoruri T caracterizeaza osteopenia:

a. 1,05

234

b. -1, 5

c. -0,5

d. 1

e. -2,4

12. Sunt cauze de osteoporoza secundara:

a. Sindrom Marfan

b. Sindrom Ehlers-Danlos

c. Hemopatii

d. Anorexie nervoasa

e. BPOC

13. Sunt localizari uzuale ale fracturilor osteoporotice:

a. Extremitatea distala a antebratului

b. Extremitatea proximala a bratului

c. Fracturile vertebrale

d. Extremitatea proximala a gambei

e. Extremitatea superioara a femurului

14. Sunt indicatii pentru DMO la populatia generala indiferent de varsta si sex in caz de

simptome/semne de osteoporoza:

a. Descoperire a unei fracturi vertebrale fara context traumatic sau tumora evidenta

b. Antecedente de fractura de col femural fara traume majore la o ruda de gradul intai

c. Antecedente personale de fractura periferica fara trauma majora

d. Istoric de tratament cu corticosteroizi de cel putin 3 luni consecutive la o doza de

peste 7,5 mg/zi echivalent al prednisonului

e. IMC sub 19 kg/m2

15. Sunt masuri igieno-dietetice recomandate in preventia osteoporozei primare:

a. Calciu 1000-1200 mg/zi

b. Vitamina D 400-800 UI/zi

c. Activitate fizica

d. Suplimentare hormonala postmenopauza

e. Evitarea fumatului

16. Este adevarat despre ranelatul de strontiu:

a. Administrare i.v.

b. Eficienta antifractura este demonstrata la pacientii peste 80 de ani

c. Poate determina sindrom DRESS

d. Reduce riscul fracturilor de sold

e. Nu reduce riscul fracturilor vertebrale

235

17. Sunt factori de risc pentru fractura in osteoporoza:

a. Varsta peste 50 de ani

b. Menopauza tardiva

c. Fumatul

d. Alcoolismul

e. Scaderea acuitatii vizuale

18. In tratamentul osteoporozei peste 70 de ani se recomanda:

a. Ranelat de strontiu

b. Raloxifen

c. Bifosfonati

d. Teriparatid

e. Tratament hormonal

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – D. 2 – B. 3 – A. 4 – E. 5 – B. 6 – D. 7 – C. 8 – C. 9 – B.


10 – A, E. 11 – B, E. 12 – D, E. 13 – A, C, E. 14 – A, C. 15 – A, B,C, E. 16 – B, C, D. 17

– C, D, E. 18 – A, C.

4. Radiculalgia si sindromul de compresie nervoasa

Complement simplu

1. Este adevarat despre lomboradiculalgia comuna CU EXCEPTIA:

a. Se poate datora unei hernii de disc

b. Poate fi de origine artrozica

c. Este rareori legata de o deformare hahidiana congenitala

d. Este frecvent legata de o deformare rahidiana dobandita

e. Se asociaza deseori la varstnici cu SCVL

2. Radiculalgiile simptomatice NU se pot prezenta cu:

a. Orar inflamator

b. Febra

c. Semne de afectiune medulara

d. Sindrom inflamator

e. Hipocalcemie

3. NU este indicatie chirurgicala in hernia de disc:

a. Dimensiunea herniei

b. Persistenta durerii

236

c. Hernia rupta

d. Hernia cu migrare

e. Hernia cu deficit senzitiv izolat

4. Caracterizeaza topografia radiculara a C7:

a. ROT: Bicipital

b. TS: Fata posterioara a bratului si antebratului

c. TM: Abductia bratului

d. TM: Muschii flexori ai antebratului pe brat

e. TS: Fata interna a bratului si antebratului

5. Sunt indicatii chirurgicale in cazul unei lomboradiculalgii CU EXCEPTIA:

a. Deficit motor recent, inferior sau egal cu 3 din 5

b. Tulburari recente ale sfincterului

c. Sindromul de coada de cal

d. Persistenta unei dureri radiculare de origine discala

e. Existenta unui deficit senzitiv izolat de origine discala

6. NU este indicatie chirurgicala pentru sindromul de tunel carpian:

a. Deficit senzitiv

b. Deficit motor

c. Atrofie musculara in loja tenara

d. Semne de denervatie la EMG

e. Recidive foarte frecvente

Complement multiplu

7. Caracterizeaza lomboradiculalgia comuna:

a. Febra

b. Orar al durerii mecanic

c. Semne de compresie medulara prezente

d. Cel mai adesea monoradiculara

e. Examenul clinic si radiografia simpla sunt deseori suficiente pentru diagnostic

8. Sunt diagnostice diferentiale ale radiculalgiei:

a. Sacroiliita

b. Afectarea tronculara a nervului sciatic popliteu extern

c. Radiculonevrita

d. Spondiloiscita infectioasa

e. Boala arteriala obliteranta a membrelor, in special pentru SCVL

237

9. Caracterizeaza topografia radiculara a C6:

a. TS: Fata exterioara a bratului, antebratului, degetul mare

b. TS: Fata posterioara a bratului si antebratului

c. TM: Muschii extensori ai antebratului pe brat

d. ROT: Bicipital

e. ROT: Stiloradial

10. Caracterizeaza topografia radiculara a C8-T1:

a. TS: Fata exterioara a bratului, antebratului, degetul mare

b. TS: Fata interna a bratului si antebratului

c. TM: Muschii flexori ai degetolor si interososi

d. TM: Muschii extensori ai antebratului pe brat

e. ROT: Tricipital

11. Caracterizeaza topografia radiculara a L4:

a. TS: Fata anterioara a coapsei pana la genunchi

b. TM: Cvadriceps si tibial anterior

c. TM: Psoas

d. ROT: Rotulian

e. ROT: Niciunul

12. Sunt cauze ale sindromului de tunel carpian:

a. Acromegalie

b. Poliartrita reumatoida

c. Tenosinovitele infectioase

d. Amiloidoza

e. Sarcoidoza

13. Sunt semne clinice indicative de sindrom de tunel carpian:

a. Acroparestezie nocturna cu salvarea degetului mic pe teritoriul nervului median

b. Hipoestezie in teritoriul nervului median

c. ROT Cubitopronator abolit

d. Atrofie tenara

e. Manevra Tinel negativa

14. Sunt indicatii chirurgicale pentru sindromul de tunel carpian:

a. Atrofie musculara in loja tenara

b. ROT Cubitopronator abolit

c. Hipoestezie in teritoriul medianului

d. Semne de denervatie la EMG

e. Deficit motor

238

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – D. 2 – E. 3 – B. 4 – B. 5 – E. 6 – A.


7 – B, D, E. 8 – A, B, E. 9 – A, D, E. 10 – B, C. 11 – B, D. 12 – A, B, C, D. 13 – A, B, D.

14 – A, D, E.

5 . Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor

corticosteroidiene si necorticosteroidiene

Complement simplu

1. Este adevarat despre AINS:

a. Au efect antipiretic

b. Actioneaza prin potentarea caii prostaglandinelor

c. Frecventa efectelor secundare ale AINS nu variaza in functie de tipul de AINS

administrat

d. Coxibii se diferentiaza de alte AINS deoarece actioneaza doar pe COX1

e. COX 2 este implicata in protectia mucoasei gastrice

2. Este nerecomandat in ceea ce priveste AINS CU EXCEPTIA:

a. Prescrierea concomitent cu AVK

b. Prescrierea a doua AINS simultan

c. Prescrierea oricarei clase de AINS daca exista fenomene alergice la prima clasa

administrata

d. Prescrierea pentru o spondilartrita satelita a unei boli inflamatorii intestinale dificil

controlate

e. Prescrierea unui tratament cu AINS in timpul remisiunii complete a reumatismului

inflamator cronic

3. Este AINS COX 2 specific:

a. Aspirina

b. Fenilbutazona

c. Indometacin

d. Ketoprofen

e. Celecoxib

4. Sunt contraindicatii pentru administrarea AINS CU EXCEPTIA:

a. Alergie cunoscuta la sulfamide

b. Astm la aspirina

239

c. Antecedente de ulcer peptic recent

d. Sarcina in trimestul 1

e. Insuficienta renala cronica

5. Este AINS autorizat pentru administrare intravenoasa:

a. Indometacin

b. Ibuprofen

c. Piroxicam

d. Ketoprofen

e. Fenilbutazona

6. Sunt complicatii renale ale AINS CU EXCEPTIA:

a. Insuficienta renala functionala

b. Glomeruloscleroza

c. Leziuni glomerulare minime

d. Hiperkaliemie

e. Nefrita acuta interstitiala imunoalergica

7. Sunt indicatii de recomandare sistematica a unui IPP la AINS neselectivi CU

EXCEPTIA:

a. Gastrita

b. Antecedente de ulcer gastroduodenal

c. Antecedente de intoleranta la AINS

d. Varsta peste 65 de ani

e. Terapie concomitenta cu aspirina in scop antiagregant

8. Terapia de atac cu corticoizi in puseele de poliartrita se face:

a. Intramuscular

b. Intravenos

c. Intraarticular

d. P.O.

e. Intrarectal

9. Sunt reactii adverse posibile la terapia cu steroizi CU EXCEPTIA:

a. Cataracta

b. Impotenta

c. Hiperpotasemie prin hiperaldosteronism

d. Acnee

e. Osteonecroza aseptica

10. Sunt indicatii pentru infiltratii de corticosteroizi CU EXCEPTIA:

a. Artroza

240

b. Bursita

c. Canal carpian

d. Radiculalgie cervicala

e. Artrita aseptica

11. NU este o complicatie specifica a infiltratiei de corticosteroizi:

a. Artrita septica

b. Pierderea de masa osoasa

c. Hemartroza

d. Artrita acuta microcristalina

e. Atrofie a pielii

Complement multiplu

12. Este adevarat despre AINS:

a. Actioneaza prin inhibarea caii prostaglandinelor

b. Cele selective actioneaza asupra COX1

c. Frecventa efectelor secundare nu variaza in functie de tipul AINS

d. Au efect analgezic

e. Au efect antipiretic

13. Este nerecomandat in ceea ce priveste AINS:

a. Prescrierea a doua AINS simultan

b. Prescrierea AINS pentru o spondilartrtia satelita a unei boli inflamatorii intestinale

dificil controlata

c. Prescrierea AINS concomitent cu AVK

d. Prescrierea AINS in timpul remisiunii complete a reumatismului inflamator cronic

e. Interzicerea AINS pacientilor care au dezvoltat alergie la o clasa de AINS

14. Sunt AINS arlcarboxilice:

a. Celecoxib

b. Ketoprofen

c. Piroxicam

d. Diclofenac

e. Etoricoxib

15. Sunt indicatii de tratament pe termen scurt cu AINS:

a. Spondilita

b. PR

c. Guta

d. Traume sportive

e. Rahialgii

241

16. Sunt contraindicatii pentru AINS:

a. Sarcina trimestul 1

b. Antecedente de ulcer peptic recent

c. Astm

d. BPOC

e. Sindrom Widal

17. Sunt complicatii intestinale digestive ale AINS:

a. Pusee intestinale ale maladiilor inflamatorii intestinale

b. Crize de diverticulita sigmoidala

c. Crize de diverticulita colonica

d. Ulcer de intestin subtire

e. Ulceratii colonice

18. Sunt complicatii hematologice ale AINS:

a. Mielom

b. Leucemie

c. Agranulocitoza

d. Aplazie medulara

e. Policitemie

19. Fac parte din principalele medicamente cu care interactioneaza AINS:

a. Litiu

b. IECA

c. Betablocante

d. Inhibitori calcici

e. Diuretice

20. Sunt principalele indicatii pentru steroizi:

a. PR

b. Vasculita

c. Nevralgie cervicobrahiala

d. Lombocruralgie

e. Spondilartrita anchilozanta

21. Posologia pentru corticoizi in boala Horton include:

a. 0,25 mg/kg/zi prednison

b. 0,5 mg/kg/zi prednison

c. 0,75 mg/kg/zi prednison

d. 1 mg/kg/zi prednison

e. 1.25 mg/kg/zi prednison

242

22. Sunt reactii adverse posibile la terapia cu steroizi:

a. Hipertricoza

b. Hiperpotasemie

c. Edeme

d. Colita

e. Glaucom cronic

23. Sunt masuri adjuvante in terapia cu corticosteroizi:

a. Diuretice

b. Calciu

c. Sodiu

d. Restrictie de zaharuri

e. Activitate fizica regulata

24. Sunt elemente paraclinice supravegheat in tratamentul cu steroizi:

a. Calciu seric

b. Sodiu seric

c. Potasiu seric

d. Sumar de urina

e. Profil lipidic

25. Sunt contraindicatii ale infiltrarii de corticosteroizi:

a. Infectie activa


c. Tulburari de coagulare

d. Hipersensibilitate la oricare din excipienti

e. Osteoporoza

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – C. 3 – E. 4 – D. 5 – D. 6 – B. 7 – A. 8 – B. 9 – C. 10 – D. 10 – B.


12 – A, D, E. 13 – A, B, C, D. 14 – B, D. 15 – C, D, E. 16 – B, C, E. 17 – A, B, D, E. 18 –

C, D. 19 – A, B, E. 20 – A, B, C, D. 21 – B, C, D. 22 – A, C, E. 23 – B, D, E. 24 – C, D, E.

25 – A, C, D.

IX.CHIRURGIE ORTOPEDICA

Complement simplu

1. Sunt fracturi extraarticulare ale extremitatii inferioare a radiusului la adult:

a. Fractura Pouteau-Colles

243

b. Fractura Destot

c. Fractura in T

d. Fractula cuneana externa

e. Fractura marginala anterioara

2. Este FALS despre radiografia de pumn fata in fractura extremitatii inferioare a radiusului:

a. Poate fi completata de radiografie in tractiune

b. Permite analiza interliniei articulare

c. Permite analiza indicelui radio-ulnar

d. Permite analiza orientatiei glenei radiale

e. Permite analiza liniei bistiloidiene

3. Sunt complicatii initiale ale fracturilor extremitatii inferioare a radiusului CU EXCEPTIA:

a. Leziune vasculara

b. Sindrom de alunecare

c. Decompensare a tarelor la varstnici

d. Compresie a nervului median

e. Deschidere cutanata

4. Caracterizeaza fracturile cervicale reale ale femurului:

a. Nu au risc de necroza a capului femural

b. Sunt intraarticulare

c. Sunt extraarticulare

d. Nu au risc de pseudoartroza

e. Se pot consolida in pozitie vicioasa

5. Sunt fracturi ale masivului trohanterian femural CU EXCEPTIA:

a. Fracturi pertrohanteriene

b. Fracturi supratrohanteriene

c. Fracturi intertrohanteriene

d. Fracturi subtrohanteriene

e. Fracturi trohanterodiafizare

6. Sunt complicatii postoperatorii ale fracturilor extremitatii superioare a femurului la adult CU

EXCEPTIA:

a. Decompensarea afectiunilor asociate

b. Infectrarea zonei operate

c. Alunecarea

d. Pierderea autonomiei

e. Leziuni de decubit

244

7. Fractura in butoias de unt implica:

a. Angulare diafizara fara urma vizibila de fractura

b. Impact metafizar fara urma vizibila de fractura

c. Angulare meafizara fara urma vizibila de fractura

d. Compresiune axilara si leziune a cartilajului de crestere

e. Linia de fractura trece prin cartilajul de crestere

8. Fac parte din motivele recomandarii tratamentului ortopedic pentru fracturiile la copii CU

EXCEPTIA:

a. Riscul de epifiziodeza postoperatorie

b. Buna toleranta a fixarii vicioase prin remodelarea scontata

c. Absenta complicatiilor de rigiditate

d. Absenta flebitei sub ghips

e. Absenta nevoii de reductie

9. Sunt simptome locale ale flegmonului digital CU EXCEPTIA:

a. Durere pulsatila

b. Cresterea volumului degetului

c. Deget incovoiat

d. Durere la extensia pasiva a degetului

e. Durere electiva de-a lungul invelisului pana la obstructia in deget de manusa proximal

10. Sunt posibile complicatii ale infectiilor acute ale partilor moi CU EXCEPTIA:

a. Artrita

b. Endocardita

c. Tetanos

d. Osteonecroza

e. Decompensare in cazul unui teren favorizant


11. Sunt fracturi articulare ale extremitatii radiusului la adult:

a. Fractura Pouteau-Colles

b. Fractura Destot

c. Fractura Goyrand-Smith

d. Fractura in T

e. Fractura cuneana externa

12. In fracturile extremitatii inferioare a radiusului radiografia din profil a pumnului permite:

a. Analiza interliniei articulare

b. Analiza indicelui radio-ulnar

c. Analiza liniei bistiloidiene

245

d. Analiza orientatiei glenei radiale

e. Analiza directiei de impact

13. Sunt complicatii postoperatorii ale fracturilor extremitatii inferioare a radiusului:

a. Decompensare a tarei la pacientul varstnic

b. Sindrom de compartiment al lojelor

c. Leziune vasculara

d. Depresie reactionala

e. Sindrom de alunecare

14. Caracterizeaza clasificarea Garden pentru deplasarea fracturilor cervicale reale:

a. Garden I – fara deplasare

b. Garden III – Varus cu persistenta a unui angrenaj

c. Garden II – Varus cu ruptura completa

d. Garden I – Valgus

e. Garden IV – Varus cu orizontalizarea traveelor

15. Sunt elemente de diagnostic pentru fractura extremitatii superioare a femurului cu

exceptia fracturii angrenate:

a. Rasucire

b. Rotatie interna

c. Durere

d. Impotenta functionala

e. Aductie interna

16. Sunt comlicatii preoperatorii ale fracturilor extremitatii superioare a fermurului:

a. Decompensarea afectiunilor asociate

b. Deshidratare

c. Alunecarea

d. Pierderea autonomiei

e. Leziuni de decubit

17. Caracterizeaza clasificarea Salter si Harris a fracturilor cu dezlipire epifizara la copil:

a. 4 – Linia de fractura trece integral prin cartilajul de crestere

b. 2 – Urma se prelungeste spre metafiza

c. 3 – Urma se prelungeste spre epifiza

d. 5 – Urma se prelungeste spre metafiza de o parte si epifiza de cealalta parte

e. 1 – Compresiune axiala si leziune a cartilajului de crestere

18. NU se indica la copilul cu fractura:

a. Imobilizare in ghips

b. Interventie chirurgicala

246

c. Preventie trombembolica

d. Kinetoterapie

e. Reductia sub anestezie a fracturii

19. Sunt simptome locale ale abcesului de parti moi:

a. Colectare fluctuanta

b. Colectare retinuta

c. Durere pulsatila

d. Cresterea volumului degetului

e. Durere la extensia degetului

20. Caracterizeaza terapia artritei ca afectare de element nobil in infectiile acute ale partilor

moi:

a. Ablatii articulare chirurgicale

b. Sinovectomie

c. Recoltari bacteriologice

d. Antibioterapie cu spectru larg timp de 45 de zile

e. Bai antiseptice de 2 ori pe zi

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – D. 3 – B. 4 – B. 5 – B. 6 – A. 7 – B. 8 – E. 9 – A. 10 – D.


11 – B, D, E. 12 – A, D. 13 – B, D, E. 14 – B, D. 15 – A, C, D. 16 – A, B. 17 – B, C. 18 – C,

D. 19 – A, B, C. 20 – A, B, C, D.

X.PEDIATRIE

1. Febra acuta la copil

Complement simplu

1. Este germene frecvent la copilul mai mic de 3 luni:

a. Streptococ grup A

b. M. pneumoniae

c. Listeria monocytogenes

d. Moraxella catarrhalis

e. Staphylococcus aureus

2. Sunt semne de gravitate care se vor cauta in caz de febra la copil CU EXEPTIA

a. Timpul de recolorare cutanata

b. Tulburari neurologice

247

c. TA

d. Frecventa respiratorie

e. Frisoane

3. NU este semn care, impreuna cu purpura, sa indice meningococemie la copilul peste

3 ani:

a. Fontanela bombata

b. Redoare de ceafa

c. Leziuni peste 2 mm diametru

d. Aspect toxic al copilului

e. Timp de recolorare cutanata peste 3 secunde

4. Sunt semne de artrita sau osteoartrita la copilul peste 3 ani CU EXCEPTIA:

a. Tumefierea unui membru

b. Tumefierea unei articulatii

c. Refuzul de a utiliza un membru

d. Letargie

e. Schiopatare

5. Tratamentul de prima intentie pentru febra la copil este:

a. AINS

b. Paracetamol

c. Metamizol

d. Aspirina

e. Chinina

Complement multiplu

6. Fac parte din antibioterapia de prima intentie la copilul sub 3 luni cu infectie

maternofetala:

a. Chinolona

b. Amoxicilina

c. Aminoglicozid

d. Cefalosporina de generatia a III-a

e. Cefalosporina de generatia I

7. Sunt indicatii pentru examinari paraclinice in caz de febra acuta la copil intre 3 si 36

luni:

a. Suspiciune de recidva a unei infectii streptococice

b. Uropatie cunoscuta

c. Febra rau tolerata cu semne de gravitate

248

d. Febra fara semne de gravitate care dureaza mai mult de 24-48 ore

e. Febra fara semne de gravitate care dureaza mai mult de 48-72 ore

8. In caz de febra acuta la copilul de peste 3 ani sunt semne de encefalita cu herpex

simplex:

a. Redoare de ceafa


c. Stare de rau epileptic

d. Criza convulsiva partiala

e. Semne neurologice de focar

9. Sunt semne de pneumopatie la copilul peste 3 ani:

a. Letargie

b. Semne de lupta

c. Cianoza

d. Raluri sibilante

e. Tahipnee

10. Sunt semne care impreuna cu febra mai lunga de 5 zile indica boala Kawasaki la

copilul peste 3 ani:

a. Exantem

b. Edem al extremitatilor

c. Conjunctivita alergica

d. Adenopatie cervicala

e. Eruptie monomorfa

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – C. 2 – D. 3 – A. 4 – D. 5 – B.


6 – B, C, D. 7 – B, C, E. 8 – B, D, E. 9 – B, C, E. 10 – B, D.

2. Diareea acuta si deshidratarea la sugari si copii

Complement simplu

1. Este semn de deshidratare intracelulara:


b. Extremitati reci

c. Pliu cutanat persistent

d. Tahicardie

e. Febra

249

2. Sunt criterii de spitalizare pentru copilul deshidratat CU EXCEPTIA:

a. Intoleranta digestiva totala

b. Varsta sub 3 luni

c. Deshidratare peste 5%

d. Boala cronica preexistenta

e. Dificultati de complianta

3. Sunt semne de sindrom hemolitic uremic CU EXCEPTIA:

a. Hipotensiune arteriala

b. Astenie

c. Oligoanurie

d. Purpura trombocitopenica

e. Paloare

4. Sunt bacterii ce pot determina diaree acuta la copil CU EXCEPTIA:

a. Salmonella

b. Shigella

c. Vibrio cholerae

d. Campylobacter jejuni

e. Entamoeba hystolytica

5. Este indicatie pentru efectuarea coproculturii:

a. Context nosocomial

b. Absenta semnelor septice

c. Imunodepresie

d. Copil sub 3 luni

e. Copil peste 3 ani

Complement multiplu

6. In deshidratarea extracelulara sunt semne determinate de contractia sectorului

plasmatic:

a. Oligurie

b. Pliu cutanat persistent

c. Prelungirea timpului de recolorare cutanata

d. Depresia fontanelei

e. Insuficienta renala functionala

7. Se poate recomanda in managementul unei deshidratari la copil cu 5-10% din

greutatea corporala:

a. Solutii de rehidratare orala

b. Rehidratare intravenoasa

250

c. Rehidratare cu sonda nazogastrica

d. Expansiune volemica

e. Amanarea rehidratarii intravenoase pana la aparitia rezultatelor tratamentului

8. Sunt criterii de spitalizare pentru copilul deshidratat:

a. Boala cronica preexistenta

b. Deshidratare peste 5%

c. Intoleranta digestiva partiala

d. Varsta intre 3 si 12 luni

e. Dificultati de monitorizare

9. Sunt cauze parazitare de diaree acuta:

a. Giardia intestinalis

b. Enterobius vermicularis

c. Ascaris lumbricoides

d. Cryptosporidium hominis

e. Entamoeba hystolytica

10. Sunt examinari complementare indicate in diareea sanguinolenta:

a. Hemograma

b. PCR

c. Hemoculturi

d. Coprocultura

e. Examen coproparazitologic

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – E. 2 – C. 3 – A. 4 – E. 5 – C.


6 – A, C, E. 7 – A, B, C. 8 – A, E. 9 – A, D, E. 10 – A, B, C, D.

3. Varsaturile la sugar si copil

Complement simplu

1. Sunt cauze infectioase de varsaturi acute CU EXCEPTIA:

a. Gripa

b. Meningita

c. Gastroenterita acuta

d. Focar infectios ORL

e. Focar infectios pulmonar

251

2. Sunt cauze metabolice de varsaturi la copil CU EXCEPTIA:

a. Cauze medicamentoase

b. Insuficienta renala cronica

c. Cetoacedoza diabetica

d. Tulburari hidroelectrolitice

e. Cauze toxice

3. NU caracterizeaza stenoza pilorica la copil:

a. Predomina la sexul feminin:

b. Apare dupa un interval liber de 2-8 saptamani

c. Varsaturi in jet

d. Apetit pastrat

e. Diagnosticul este confirmat ecografic

4. Sunt examinari complementare posibil recomandate in functie de examenul clinic in

varsaturile acute la copil:

a. Punctie lombara

b. Bilirubinemie

c. CT cerebral

d. Tranzit eso-gastro-duodenal

e. Gamma-GT

5. Este adevarat despre tratamentul varsaturilor la sugar si copil CU EXCEPTIA:

a. Tratamentul antiemetic este inutil daca este vorba de o cauza chirurgicala

b. Se va trata deshidrataea asociata

c. Tratamentul emetic poate substitui tratamentul cauzei in varsaturile usoare,

autolimitante

d. Se recomanda domperidona 0,2-0,4 mg/kg/8h

e. Se recomanda metopimazina 0,2 mg/kh/8h

Complement multiplu

6. Sunt cauze neurologice de varsaturi acute la copil:

a. Hemoragie meningeana

b. Hematom cerebral

c. Tromboflebita cerebrala

d. Encefalita herpetica

e. Crize partiale vegetative

7. Sunt cauze chirurgicale de varsaturi acute:

a. Apendicita acuta

b. Stenoza pilorica

252

c. Sindrom ocluziv

d. Invaginare intestinala

e. Pareza gastrica

8. Sunt cauze neurologice de varsaturi cronice la copil:

a. Hipertensiune intracraniana

b. Tromboflebita cerebrala

c. Migrena

d. Hematom intracerebral

e. Epilepsie

9. Caracterizeaza stenoza pilorica la copil:

a. Pierderea apetitului

b. Predomina la sexul feminin

c. Varsaturi cu ascpect fecaloid

d. Apare dupa un interval liber de 2-8 saptamani

e. Tratamentul este chirurgical

10. Sunt antiemetice recomandate in cazul varsaturilor la copil:

a. Domperidona

b. Dronabinol

c. Dolasetron

d. Scopolamina

e. Metopimazina

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – B. 3 – A. 4 – A. 5 – C.


6 – A, B, C. 7 – A, C, D. 8 – A, C, E. 9 – D, E. 10 – A, E.

4. Infectii ale tractului respirator la copii

Complement simplu

1. Caracterizeaza rinofaringita CU EXCEPTIA:

a. Rinoree anterioara

b. Rinoree posterioara

c. Tuse productiva

d. Febra

e. Adenopatii cervicale

253

2. Diagnosticul de herpangina cu coxsackie A este sugerat de:

a. Angina eritematoasa

b. Angina eritemato-pultacee

c. Angina pseudomembranoasa

d. Angina veziculoasa

e. Angina ulceroasa

3. Tratamentul de electie in lipsa alergiilor pentru o angina la copilul sub 3 ani cu TDR

pozitiv este:

a. Eritromicina

b. Cefalosporina de generatia a II-a

c. Amoxicilina

d. Cefalosporina de generatia a III-a

e. Chinolona

4. Sunt criterii de gravitate pentru bronsiolita acuta la sugar CU EXCEPTIA:

a. Apnee

b. Semne de lupta majore

c. Somnolenta

d. Febra mare

e. Polipnee superficiala

5. NU caracterizeaza tratamentul in ambulatoriu al bronsiolitei acute la sugar:

a. Antibioterapie sistematica

b. Fractionarea meselor

c. Kinetoterapie daca este incarcat cu secretii

d. Dezobstructie nazala cu ser fiziologic

e. Antibioterapia consta in amoxicilina-clavulanat

6. NU este indicatie de efectuare a unei radiografii toracice in suspiciunea de bronsita

acuta la copil:

a. Febra inexplicabila de scurta durata dar bine tolerata

b. Suspiciune de inhalare de corp strain

c. Copil febril cu raluri crepitante

d. Pneumonii recidivante

e. Diagnostic diferential intre bronsita si pneumopatie

7. Caracterizeaza tabloul clinic al pneumoniei cu S. pneumoniae la copil CU EXCEPTIA:

a. Tablou clinic instalat brusc

b. Semne generale marcate

c. Febra importanta

254

d. Otita medie acuta asociata

e. Eruptie polimorfa asociata

8. Tratamentul de electie pentru copilul nealergic cu pneumonie inainte de varsta de 3

ani este:

a. Amoxicilina

b. Claritromicina

c. Azitromicina

d. Cefotaxim

e. Ceftriaxona

9. Sunt caracteristici ale pleuropneumopatiilor la copil CU EXCEPTIA:

a. Tablou infectios marcat

b. Dureri abdominale importante

c. Inasprirea murmurului vezicular

d. Matitate la percutie

e. Revarsat pleural pe radiografie

Complement multiplu

10. Antibioterapia sistemica este recomandata in rinofaringita copilului inurmatoarele

situatii:

a. Otita asociata

b. Conjunctivita asociata

c. Sinuzita asociata

d. Febra persistenta mai mult de 3 zile

e. Evolutie prelungita peste 3 zile

11. Sunt posibile complicatii ale anginelor cu streptococ la copii:

a. RAA

b. Abces retrofaringian

c. Endocardita infectioasa

d. Glomerulonefrita

e. Adenoflegmon

12. Sunt examene necesare in caz de angina ulceroasa la copilul sub 3 ani:

a. Serologie EBV

b. Hemograma

c. Exudat faringian

d. Hemocultura

e. TDR

255

13. Sunt criterii de spitalizare pentru bronsiolita acuta la sugar:

a. Varsta sub 2 ani

b. FR peste 60/min

c. Somnolenta

d. Raluri crepitante care evoca o bronho-alveolita

e. Prematuritate

14. Sunt elemente de diagnostic diferential pentru bronsiolita acuta la sugar:

a. Cardiopatie congenitala

b. Cardiomiopatie

c. Tuse convulsiva

d. Infectie pulmonara bacteriana

e. Pleuropatie

15. Sunt elemente de diagnostic al bronsitei acute la copil:

a. Tuse febrila

b. Deteresa respiratorie

c. Raluri bronsice

d. Dureri abdominale

e. Context epidemic

16. Sunt criterii de gravitate pentru pneumoniile sugarului si copilului:

a. Imunodepresie

b. Sindrom infectios sever

c. Context social precar

d. Prematuritate

e. Insuficienta respiratorie

17. Sunt antibiotice utilizate in tratamentul pneumoniei cu mycoplasma la copii peste 3

ani:

a. Amoxicilina

b. Josamicina

c. Claritromicina

d. Azitromicina

e. Pristinamicina

18. Reprezinta etiologia cea mai frecventa pentru pleuropneumopatii:

a. M. Pneumoniae

b. Streptococ A

c. Streptococ B

256

d. Stafilococ

e. Pneumococ

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – C. 2 – D. 3 – C. 4 – D. 5 – A. 6 – A. 7 – E. 8 – A. 9 – C.


10 – A, C, D. 11 – A, B, D, E. 12 – B, C, E. 13 – B, C, E. 14 – A, B, C, D. 15 – A, B, C. 16

– A, B, E. 17 – B, C, D. 18 – B, D, E.

5. Astmul la copil

Complement simplu

1. Sunt semne de stop respirator iminent in astmul la copil CU EXCEPTIA:

a. Pauze respiratorii

b. Frecventa cardiaca peste 120/min

c. Silentium la auscultatie

d. Asinergie toraco abdominala

e. Somnolenta, confuzie

2. Caracterizeaza dispneea in astmul moderat la copil CU EXCEPTIA:

a. Apare in repaus

b. Dificultati de alimentatie

c. Prefera pozitia sezand

d. Sugar linistit

e. Tipete mai scurte

3. NU este criteriu pentru astmul controlat la copil:

a. Nicio limitare a activitatilor

b. Niciun simptom nocturn

c. Utilizarea beta-2 agonistilor de mai putin de 2 ori pe saptamana

d. VEMS/PEF normal

e. Exacerbari o data pe an

4. Este criteriu de revenire la domiciliu dupa o criza de astm cu raspuns bun a copilului:

a. PEF > 60%

b. SaO2 > 90%

c. PaCO2 > 45 mmHg

d. PaO2 sub 60 mmHg

e. Semne clinice usoare

257

5. In cazul unui raspuns partial la tratamentul unei crize severe de astm la copil se

recomanda urmatoarele masuri terapeutice CU EXCEPTIA:

a. Oxigenoterpaie

b. Beta-2 adrenergice cu actiune rapida si anticolinergice

c. Corticoterapie

d. Asistenta ventilatorie

e. Monitorizare continua

6. Se recomanda de prima intentie in nivelul 2 de tratament al astmului la copil:

a. ALT

b. CSI doza mare

c. CSI doza slaba + LABA

d. Anti IgE

e. Theo retard

7. Urmatorul tip de astm la copil este caracterizat de raluri sibilante moderate, numai

expiratorii:

a. Astmul sever

b. Astmul moderat

c. Astmul usor

d. Astmul sever partial controlat

e. Astmul in prag de stop respirator

Complement multiplu

8. Astmul usor la copil are urmatoarele caracteristici:

a. Copilul vorbeste in fraze izolate

b. Raluri sibilante moderate, numai inspiratorii

c. Raluri sibilante moderate, numai expiratorii

d. Puls paradoxal absent sau sub 10-20 mmHg

e. Copilul tolereaza clinostatismul

9. In astmul sever la copil sunt prezente urmatoarele:

a. Frecventa respiratorie > 30/min

b. Raluri sibilante importante

c. Frecventa cardiaca > 120/min

d. Asinergie toraco abdominala

e. Absenta pulsului paradoxal

10. Caracterizeaza gazele din sange in astmul sever la copil:

a. PO2 peste 60 mmHg

b. Cianoza posibila

258

c. PaCO2 peste 45 mmHg

d. SaO2 90-95%

e. SaO2 peste 95%

11. Parametrii care definesc astmul necontrolat la copil sunt:

a. Una sau mai multe crize pe an

b. Absenta simptomelor nocturne

c. Limitare a activitatilor

d. Mai mult de doua simptome diurne pe saptamana

e. O criza in oricare saptamana

12. Tratamentul local in criza de astm consta in:

a. Oxigenoterapie pentru obtinerea unei SaO2 mai mare sau egala cu 95%

b. Nebulizare de Beta-2 adrenergice cu actiune rapida continua timp de o ora

c. Corticoterapie intravenoasa

d. Corticoterapie generala in absenta ameliorarii immediate

e. Nebulizare de Beta-2 adrenergice cu actiune rapida continua timp de 2 ore

13. Sunt semne de raspuns slab la evaluarea de dupa tratamentul unei crize severe de

astm la copil:

a. Factori de risc pentru astm acut grav


c. Somnolenta

d. PEF sub 60%

e. SaO2 sub 95%

14. Se recomanda in nivelul 3 al tratamentului pentru astmul la copil CU EXCEPTIA:

a. CSI doza slaba + LABA

b. CSI doza medie/mare + LABA

c. ALT

d. CS p.o.

e. Anti-IgE

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – B. 2 – A. 3 – E. 4 – A. 5 – D. 6 – C. 7 – C.


8 – C, D, E. 9 – A, B, C. 10 – B, C. 11 – C, D, E. 12 – A, B, D. 13 – A, B, C. 14 – A, D, E.

6. Evaluarea si ingrijirea nou-nascutului

Complement simplu

259

1. Sunt elemente care valoreaza 1 punct la scorul APGAR:

a. Activitate cardiaca > 100/min

b. Culoare roz

c. Flectarea celor patru membre

d. Respiratie neregulata

e. Reactivitate absenta

2. Examenul clinic complet al nou-nascutului la termen NU contine:

a. Cautarea reflexelor arhaice

b. Verificarea ca testiculii sa fie situati in scrot

c. Verificarea ca timpul de recolorare cutanata sa fie > 3s

d. Verificarea ombilicului

e. Depistarea unei posibile displazii de sold

3. NU este cauza de porematuritate:

a. Hidramnios

b. Retard sever al cresterii intrauterine

c. Sarcina multipla

d. Toxemie

e. HRP

4. Sunt complicatii principale ale prematuritatii CU EXCEPTIA:

a. Risc de hipotermie

b. Nedezvoltarea sistemului nervos enteric

c. Risc de detresa respiratorie

d. Persistenta canalului arterial

e. Risc infectios

5. NU sunt cauze ale retardului de crestere intrauterina:

a. Varsta mamei peste 40 de ani

b. Preeclampsie

c. Sarcina multipla

d. Infarct sau tromboza a placentei

e. Consum de substante toxice de catre mama

6. Sunt germenii care determina cel mai frecvent infectii maternofetale CU EXCEPTIA:

a. E. Coli

b. Stafilococ auriu

c. Streptococ B

d. Listeria monocitogenes

e. Enterococi

260

7. Urmatoarele elemente sunt evaluate de scorul Silverman CU EXCEPTIA:

a. Bataia aripilor nazale

b. Tiraj intercostal

c. Frecventa respiratorie

d. Deprimare xifoidiana

e. Geamat respirator

8. NU face parte din principalele riscuri ale diabetului gestational:

a. Microsomia

b. Moartea fatului in uter

c. Riscul de traumatism obstetrical

d. Prematuritatea

e. Hipoglicemii neonatale

9. Bazele puericulturii sunt, CU EXCEPTIA:

a. Alimentatia cu formule de lapte de 50 ml, de 4-6 ori pe zi

b. Suplimentare sistematica cu vitamina D

c. Este necesara suplimentarea cu vitamina K

d. Ingrijirea ombilicului

e. Punerea la san la cerere

Complement multiplu

10. Examinarea nou-nascutului la nastere cuprinde:

a. Greutatea

b. Serologie materna pentru HIV, HVB, sifilis

c. Temperatura materna

d. Recoltare vaginala in luna a 8-a

e. Scorul Apgar

11. Examenul cardio-vascular al nou-nascutului la termen se face pentru:

a. Depistarea unui posibil suflu

b. Depistarea unei anomalii a pulsurilor

c. Verificarea ca timpul de recolorare cutanata sa se inscrie in normal, sub 3s.

d. Verificarea ombilicului

e. Verificarea frecventei pulmonare normale de 30-35 / minut

12. Sunt caracteristici ale prematuritatii:

a. Prematuritatea medie se inscrie in intervalul 30-35 saptamani

b. Cauza nu este intotdeauna descoperita

c. Prezinta risc de hipotermie

d. Daca varsta gestationala este prea mica se va renunta la instilarea surfactantului

261

exogen intratraheal

e. Prezinta risc infectios cu atat mai mare cu cat varsta gestationala este mai mica

13. Sunt complicatii ale retardului de crestere intrauterina:

a. Hipotermie

b. Hipoglicemie

c. Hipercalcemie

d. Hiponatremie

e. Crestere deficitara

14. Caracterizeaza atitudinea in infectia maternofetala:

a. Riscul este mai important in caz de febra materna in timpul nasterii

b. Se vor depista semnele de instabilitate hemodinamica si neurologica

c. Se va lua in considerare in orice caz de suferinta fetala neexplicata

d. Daca nou-nascutul este simptomatic se va administra triterapia constand in

cefalosporina de gen a II-a, amoxicilina si macrolid

e. Punctie lombara in caz de sepsis

15. Sunt elemente de 2 puncte in cadrul scorului Silverman:

a. Asinergie toracoabdominala

b. Tiraj intercostal moderat

c. Geamat respirator perceptibil cu urechea libera

d. Deprimare xifoidiana intensa

e. Bataie intensa a aripilor nazale

16. Fac parte din bazele puericulturii:

a. Hidratarea corespunzatoare a mamei

b. E necesara suplimentarea cu vitamina K

c. Supravegherea greutatii (cresterea trebuie sa fie de 20-30 g/zi

d. Prescrierea formulelor de start (60 ml, de 6-8 ori pe zi)

e. Consult obligatoriu la 10 zile de viata

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – D. 2 – C. 3 – E. 4 – B. 5 – B. 6 – B. 7 – C. 8 – A. 9 – A.


10 – A, E. 11 – A, B, C, D. 12 – B, C, E. 13 – A, B, E. 14 – A, B, C, E. 15 – C, D, E. 16 –

A, B, D, E.

262

XI.MEDICINA INTERNA

1. LED SAFL

Complement simplu

1. Sunt criterii ACR pentru lupus CU EXCEPTIA:

a. Psihoza

b. Proteinurie sub 0,5 g/zi

c. Pericardita

d. Titru anormal de AAN

e. AHAI

2. Este criteriu de gravitate pentru lupusul cu afectare cutanata:

a. Alopecia

b. Sindromul Raynaud asociat

c. Vasculita vaselor mici asociata

d. Fotosensibilitate anormala

e. Afectari polimorfe

3. Sunt leziuni renale de clasa 5 in lupus:

a. Glomerulonefrita extramembranoasa

b. Leziuni proliferative segmentare

c. Leziuni proliferative focale

d. Leziuni proliferative difuze

e. Afectare mezangiala

4. Sunt semne de activitate a lupusului cu afectare vasculara:

a. Alopecia

b. AHAI

c. Leucopenie

d. Limfopenie

e. Trombopenie

5. Sunt ac anti-ECT asociati in mod special cu lupusul indus medicamentos:

a. Anti-RNP

b. Anti-SSA

c. Anti-SSB

d. Antihistone

e. Anti-Sm

263

6. Sunt parametrii imunologici predictivi pentru puseele de lupus:

a. Testul Coombs

b. C3C4CH50

c. Anti-beta-2-glicoproteina

d. Anticoagulantul lupic

e. Antihistonele

7. Sunt examene sistematice in suspiciunea de infectie a unui pacient cu lupus CU

EXCEPTIA:

a. CRP

b. VSH

c. Hemoleucograma

d. Hemocultura

e. Sumar de urina

8. Tratamentul de baza in lupus este:

a. Metotrexat

b. Azatiopirina

c. Hidroxiclorochina

d. Ciclofosfamida

e. Acid micofenolic

9. Sunt semne clinice ale SAFL CU EXCEPTIA:

a. Cel putin un episod de tromboza venoasa profunda sau arteriala a vaselor mici

b. Cel putin o moarte fetala inainte de saptamana a 10-a cu fat normal la autopsie

c. Cel putin o nastere prematura inainte de saptamana 34 a unui nou-nascut morfologic

normal in legatura cu o preeclampsie sau eclampsie sau cu o insuficienta placentara

severa

d. Mai mult de 3 avorturi spontane consecutive inainte de saptamana a 10-a de saricna

cu un bilant exhaustiv negativ

e. Cel putin un episod de trombembolie (infarct pulmonar, cardiac…) chiar daca exista si

alti factori de risc

10. NU face parte din bilantul initial in lupus:

a. Examen citobacteriologic al urinei

b. Fibrinogen

c. C3C4CH50

d. Aglutinine neregulate

e. Anticardiolipina

264

Complement multiplu

11. Caracterizeaza lupusul:

a. Boala de 8 ori mai frecventa la femei

b. La batrani este des indus de betablocante

c. Apare in general dupa varsta de 45 ani

d. Poate afecta orice organ

e. Autoimunitatea este indreptata in principal impotriva membranelor celulelor

12. Sunt criterii ACR pentru lupus:

a. Fotofobia

b. Lupus discoid

c. Rash malar

d. Psihoza

e. Artrite erozive

13. In lupusul asociat cu SAFL se pot intalni urmatoarele manifestari cardiace:

a. Pericardita

b. Miocardita

c. Endocardita aseptica

d. Infarct

e. CMHO

14. LED este evocat de urmatoarele afectiuni hematologice:

a. AHAI

b. Purpura trombocitopenica imunologica

c. Purpura Henoch-Schonlein

d. Boala Wegener

e. Bala Evans

15. Sunt markeri predictivi ai puseelor in lupus:

a. Ac Anti-ADN

b. Ac Anti-SSA

c. C3C4CH50

d. Anti-beta-2-glicoproteina 1

e. Anticardiolipinele

16. In lupus urmatorii ac antifosfolipidici trebuie detectati de cel putin 2 ori la un interval

de peste doua saptamani:

a. Ac Anti-ADN

b. Anticoagulantul lupic

c. C3C4CH50

265

d. Anticardiolipinele

e. Anti-beta-2-glicoproteina 1

17. In diagnosticul diferential al lupusului urmatoarele manifestari impun excluderea

vasculitei necrozante primitive:

a. Sindrom Sjogren

b. Vasculita

c. Sindrom nefrotic impur

d. Poliadenopatii si splenomegalie

e. Hiperleucocitoza

18. Fac parte din principalii parametrii biologici de monitorizare a LED:

a. Ac Anti-ADN

b. Anticoagulantul lupic

c. C3C4CH50

d. Anti-beta-2-glicoproteina 1

e. Ac Anti-Sm

19. Sunt elemente care pot fi prezente in SAFL:

a. Endocardita Libmann-Sachs

b. Miocardita

c. Livedo cutanat

d. Trombopenie periferica

e. VDRL fals pozitiv

20. Sunt elemente ale bilantului initial in lupus:

a. Creatininemie

b. Hemocultura

c. Fibrinogen

d. Test Coombs globular

e. Colesterol total

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – B. 2 – C. 3 – A. 4 – A. 5 – D. 6 – B. 7 – E. 8 – C. 9 – E. 10 – D.


11 – A, B, D. 12 – B, C, D. 13 – A, B, C, D. 14 – A, B, E. 15 – A, C. 16 – B, D, E. 17 – B,

C. 18 – A, C. 19 – A, C, D, E. 20 – A, C, D, E.

266

XII.ENDOCRINOLOGIE - DIABET - BOLI METABOLICE

1. Gusa si nodulul tiroidian

Complement simplu

1. Sunt alimente gusogene CU EXCEPTIA:

a. Broccoli

b. Manioc

c. Sorg

d. Mei

e. Bob

2. Caracterizeaza gusa simpla CU EXCEPTIA:

a. Crestere focala a volumului tiroidei

b. Proliferare de tireocite

c. Absenta inflamatiei

d. Absenta neoplaziei

e. Absenta distiroidiei

3. Este gusa la barbat adult conform diagnosticului ecografic daca volumul tiroidei este

mai mare decat:

a. 16 ml

b. 17 ml

c. 18 ml

d. 19 ml

e. 20 ml

4. Gusa care comprima nervul recurent determina:

a. Sindrom Claude-Bernard-Horner

b. Dispnee

c. Disfagie

d. Disfonie

e. Sincope iterative

5. Sunt indicatii de tiroidectomie totala CU EXCEPTIA:

a. Nodul central

b. Gusa voluminoasa

c. Gusa veche

d. Gusa inestetica

e. Gusa evolutiva

267

6. Sunt posibile complicatii ale tiroidectomiei CU EXCEPTIA:

a. Embolia gazoasa

b. Paralizie recurentiala definitiva

c. Hemotorace

d. Recidiva hipertiroidismului

e. Hipoparatiroidie definitiva

7. Sunt contraindicatii la tratamentul chirurgical al gusii CU EXCEPTIA:

a. Volumul gusii

b. Vechimea gusii

c. Caracter plonjant

d. Pacient foarte in varsta

e. Pacient cu comorbiditate severa

8. Sunt argumente in favoarea malignitatii nodulului tiroidian:

a. Varsta 20-60 ani

b. Sex feminin

c. Nodul de consistenta moale

d. Cresterea nodulului

e. Dimensiuni peste 2 cm

9. NU este diagnostic diferential al nodulului tiroidian:

a. Gusa multiheteronodulara

b. Chist tiroidian

c. Chist branhial

d. Chist epidermoid

e. Adenom toxic

10. NU este o caracteristica ecografica specifica nodulilor putin sau deloc suspecti:

a. Nodul hiperecogen

b. Chist pur anecogen

c. Microcalcifieri

d. Halou complet cu umbre marginale

e. Slab vascularizat la eco-Doppler

11. Sunt mijloace terapeutice folosite in tratamentul nodulilor tiroidieni CU EXCEPTIA:

a. Chirurgie

b. Trataemt cu iod radioactiv

c. Antitiroidiene de sinteza

d. Levotiroxina

e. Alcoolizare

268

12. Este contraindicatie pentru tratamentul cu iod radioactiv al nodulilor tiroidieni:

a. Nodul autonom

b. Gusa multinodulara toxica

c. Gusa veche

d. Oftalmopatie basedowiana

e. Noduli recenti

Complement multiplu

13. Anamneza persoanelor cu gusa trebuie sa investigheze expunerea la:

a. Carenta de iod

b. Bob

c. Broccoli

d. Spanac

e. Radiatii ionizante

14. Consistenta gusii este lemnoasa in:

a. Cancer

b. Tiroidita Hashimoto

c. Tiroidita Riedel

d. Gusa veche

e. Hematocel

15. Caracterizeaza cretinismul:

a. Surditate

b. Retard mintal reversibil

c. Complicatie a gusei endemice

d. Hipertiroidism profund

e. Diplegie spastica

16. Sunt examinari complementare in gusa:

a. Ac Anti-TPO

b. T3

c. FT4

d. TSH

e. Ac Anti-TG

17. Sunt caracteristici ale hematocelului:

a. Punctia este strict interzisa datorita riscului hemoragic

b. Otalgii reflexe homolaterale

c. Disfagie dureroasa

269

d. Aparitia este insidioasa pe parcursul unei saptamani

e. Este un pseudochist hematic

18. Sunt posibile complicatii ale tiroidectomiei:

a. Pneumomediastin

b. Hipercalcemie

c. Hipoparatiroidie

d. Criza acuta tireotoxica

e. Recidiva hipertiroidismului

19. Sunt noduli tiroidieni care asociaza durere:

a. Hematocel

b. Cancer

c. Adenom toxic

d. Tiroidita cronica limfocitara

e. Tiroidita subacuta

20. Sunt caracteristici ale nodulului tiroidian care indica malignitate:

a. Nodul moale

b. Consitenta elastica

c. Cresterea nodulului

d. Nodul neregulat

e. Nodul mai mare de 3 cm

21. Urmatoarele simptomatologii asociate nodului tiroidian indica o cauza maligna:

a. Disfonie

b. Dispnee

c. Disfagie

d. Paralizie recurentiala

e. Sindrom Claude-Bernard-Horner

22. Sunt caracteristici ecografice ale nodulilor tiroidieni care indica posibilitatea

malignitatii:

a. Halou periferic al nodulului gros si neregulat sau incomplet

b. Nodul hiperecogen

c. Limitele nodulului imprecise

d. Slab vascularizat la eco-Doppler

e. Prezenta microcalcifierilor in nodul

23. Este adevarat despre scintigrafia tiroidiana in diagnosticul nodulilor tiroidieni:

a. Nu este indicata daca TSH este normal

b. Este indicata daca TSH este crescut

270

c. Importanta in diagnosticul nodulilor toxici

d. Nu este discriminanta in diagnosticul de malignitate

e. Se face cu 123I

24. Tratamentul cu iod radioactiv al nodulilor tiroidieni este contraindicat in caz de:

a. Sarcina

b. Oftalmopatie Basedow

c. Noduli maligni

d. Noul autonom

e. Gusa multinodulara toxica

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – A. 3 – E. 4 – D. 5 – A. 6 – C. 7 – B. 8 – D. 9 – E. 10 – C. 11 – C. 12 – D.


13 – A, B, E. 14 – A, C. 15 – A, C, E. 16 – A, D, E. 17 – B, C, E. 18 – C, D, E. 19 – A, B,

E. 20 – C, D, E. 21 – A, B, C. 22 – A, C, E. 23 – A, C, D, E. 24 – A, B.

2. Hipertiroidismul

Complement simplu

1. NU este semn legat de tireotoxicoza:

a. Semnul taburetului

b. Amiotrofie

c. Anxietate

d. Mixedem pretibial

e. Termofobie

2. Este examinare specifica pentru diagnosticul bolii Basedow:

a. Ac Anti-TRAb

b. Ac Anti-TPO

c. Scintigrafie cu Tc99

d. CRP

e. Scintigrafie cu I123

3. Sunt principii generale de tratament al hipertiroidismului CU EXCEPTIA:

a. Internare

b. Repaus

c. Sedare cu benzodiazepine

d. Betablocante

e. Contraceptie eficienta la femei

271

4. Se recomanda in tratamentul hipertiroidismului De Quervain:

a. Carbimazol

b. Propiltiouracil

c. Corticoizi

d. Chirurgie

e. Iod radioactiv

5. In monitorizarea bolii Basedow FT4 NU se verifica in:

a. Z0

b. L2

c. L3

d. L6

e. L12

6. Caracterizeaza hipertiroidismul indus de amiodarona de tip II:

a. Ecografia arata hipervascularizatie

b. Scintigrafia este alba

c. Tratamentul se bazeaza pe ATS

d. Deseori apare pe o patologie tiroidiana preexistenta

e. Apare rapid dupa instituirea tratamentului cu amiodarona

Complement multiplu

7. Sunt semne legate de boala Basedow in diagnsticul hipertiroidismului:

a. Anxietate

b. Tremor

c. Exoftalmie

d. Semnul taburetului

e. Mixedem pretibial

8. Sunt caracteristici ale hipertiroidismului T3:

a. FT4 scazut

b. FT4 crescut

c. TSH scazut

d. TSH crescut

e. T3 crescut

9. Sunt diagnostice posibile in hipertiroidismul cu scintigrafie alba:

a. Boala Basedow

b. Tiroidita De Quervain

c. Hipertiroidism post-partum

272

d. Gusa multiheteronodulara

e. Hipertiroidism factitia

10. Se recomanda in tratamentul tiroiditei De Quervain:

a. Carbimazol

b. Propiltiouracil

c. AINS

d. Corticoizi

e. Iod radioactiv

11. TSH NU se urmareste la pacientele cu Basedow in:

a. Z0

b. Z20

c. Z30

d. L2

e. L3

12. Tratamentul in hipertiroidismul indus de amiodarona de tip I consta in:

a. Corticoizi

b. AINS

c. ATS

d. Betablocante

e. Anxiolitice

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – D. 2 – A. 3 – A. 4 – C. 5 – E. 6 – B.


7 – C, E. 8 – C, E. 9 – B, C, E. 10 – C, D. 11 – B, C. 12 – C, D, E.

3 . Hipotiroidismul

Complement simplu

1. Sunt semne de hipometabolism in diagnosticul hipotiroidismului:

a. Frilozitate

b. Ten “de ceara”

c. Caderea parului

d. Macroglosie

e. Umplerea foselor supraclaviculare

273

2. Este adevarat despre hipotiroidism:

a. TSH-ul scazut asociat cu FT4 normal evoca o insuficienta tireotropa

b. FT4 normal asociat cu un TSH scazut corespunde unui hipotiroidism frust

c. FT3 nu are nici o relevanta in hipotiroidism

d. Examenul de depistare a hipotiroidismului este FT4

e. In suspiciunea de hipotiroidism se efectueaza de prima intentie doar TSH si FT4, fara

FT3

3. Diagnosticul este evocat de contextul clinic pentru urmatoarele etiologii de

hipotiroidism CU EXCEPTIA:

a. Exces sau carenta de iod

b. Infiltrative

c. Autoimuna

d. Iatrogena

e. Post-partum

4. Sunt posibile complicatii ale hipotiroidismului CU EXCEPTIA:

a. Insuficienta coronariana

b. Blocuri de ramura

c. Coma mixedematoasa

d. Depresie

e. Anxietate

5. NU caracterizeaza tratamentul de substitutie cu levotiroxina in hipotiroidism:

a. Se incepe in doza mica

b. Administrare matinala a jeun

c. ECG obligatoriu la pacientul in varsta inaintea inceperii tratamentului

d. Se prescrie pana la normalizarea FT4

e. Cresterea dozelor se face progresiv

Complement multiplu

6. Sunt semne de infiltratie cutanata si mucoasa in diagnosticul hipotiroidismului:

a. Semnul taburetului

b. Crestere in greutate

c. Umplerea foselor supraclaviculare

d. Macroglosie

e. Frilozitate

7. Sunt elemente de diagnostic caracteristice tiroiditei Hashimoto:

a. Ac Anti-TPO pozitivi

b. Ac Anti-TG pozitivi

274

c. Aspect de tabla de sah la scintigrafie

d. TSH scazut

e. FT4 crescut

8. Pot determina hipotiroidism de etiologie iatrogena:

a. Amiodarona

b. Iod radioactiv

c. Litiu

d. ATS

e. Interferon

9. Sunt elemente care, impreuna, evoca sindromul Schmnidt:

a. Tiroidita Hasimoto

b. Melanodermie

c. Astenie marcata

d. Hipotensiune

e. Oligurie

10. Este adevarat despre monitorizarea tratamentului hipotiroidismului:

a. Se face pe baza dozarii TSH si FT4

b. TSH se dozeaza la 4-5 saptamani dupa schimbarea posologiei

c. In tratamentul stabil monitorizarea TSH se poate face annual

d. Singurul efect secundar al levotiroxinei este hipertiroidismul

e. Hipertiroidismul este confirmat de TSH scazut

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – C. 3 – C. 4 – E. 5 – D.


6 – C, D. 7 – A, B, C. 8 – A, C, E. 9 – A, B, C, D. 10 – B, C, D, E.

4. Diabetul zaharat de tip 1 si 2 la adult. Complicatii

Complement simplu

1. Caracterizeaza diabetul de tip 1 CU EXCEPTIA:

a. Noninsulinodependent

b. Debut rapid

c. Distrugere autoimuna a celulelor beta

d. Glicemie a jeun mai mare de 1,26 g/l in doua ocazii diferite

e. Absenta obezitatii

275

2. Sindromul evocator de deficit de insulina consta in:

a. Astenie neobisnuita

b. Dureri abdominale

c. Tulburari vizuale

d. Poliuro-polidipsie

e. Cetonemie crescuta

3. NU caracterizeaza diabetul de tip 1 LADA:

a. Debut tardiv si progresiv

b. Ac Anti-GAD65 prezenti

c. Insulinodependenta dupa 5-10 ani de evolutie

d. 1 din 10 diagnostice de diabet de tip II sunt de fapt LADA

e. Transmitere autozomal dominanta

4. In diagnosticul diabetului de tip 2 excluderea hemocromatozei se face prin, CU

EXCEPTIA:

a. Dozarea fierului seric

b. Dozarea transferinei

c. Dozarea feritinei

d. Determinarea coeficientului de saturare

e. Determinarea mutatiei genei HFE

5. NU face parte din bilantul sistematic in diagnosticul diabetului de tip 2:

a. TSH

b. Insulinemie

c. Dozarea fierului seric si transferinei

d. Serologia hepatitei C

e. Evaluarea transaminazelor

6. Sunt factori favorizanti pentru cetoacidoza diabetica CU EXCEPTIA:

a. Infectie

b. Corticoterapie

c. Patologie cardio-vasculara

d. Sarcina

e. Imunodepresie

7. Carcterizeaza faza de cetoza simpla din cetoacidoza diabetica:

a. Dureri abdominale


c. Obnubilare

276

d. Hipotermie

e. Deshidratare

8. Indica o perturbare severa a cetoacidozei:

a. pH arterial sub 7,30

b. Deficit anionic (Na-[Cl=HCO3]) > 10 mmol/l

c. Bicarbonat sub 10 mmol/l

d. Glicemie plasmatica > 2,50 g/l

e. Corpi cetonici plasmatici prezenti

9. Se incadreaza in schema de reechilibrare hidroelectrolitica a pacientului cu

cetoacidoza diabetica CU EXCEPTIA:

a. Primul litru in cursul primei ore

b. Al doilea litru in cursul celei de-a doua ore

c. Al treilea litru in cursul a 3 ore

d. Al patrule litru in cursul a 6 ore

e. Al cincilea litru in cursul a 6 ore

10. Sunt complicatii legate de cetoacidoza diabetica CU EXCEPTIA:

a. Infectii favorizate de deshidratare

b. Complicatii trombembolice

c. Afectare neurologica permanenta

d. Varsaturi hemoragice

e. Pancreatita acuta

11. Este adevarat despre coma hiperosmolara:

a. Pacientul nu prezinta acidoza sau cetonemie notabile

b. Apare mai ales la persoanele tinere cu diabet de tip 1

c. Se asociaza cu o hiperglicemie pana in 33 mmol/l

d. Lipoliza majora

e. Diureza este compensata prin aporturi hidrice

12. NU caracterizeaza tratamentul comei hiperosmolare:

a. Rehidratarea se face initial cu ser NaCl izotonic

b. Se indica macromolecule in caz de colaps

c. Insulinoterapia se va face i.v cu seringa electrica la un debit de 0,1 UI/kg/h

d. Se va corecta deficitul de potasiu cu KCl de la prima perfuzie

e. Heparinoterapie in doza profilactica

13. NU este complicatie legata de coma hiperosmolara:

a. Necroza tubulara acuta

b. Pneumopatie

277

c. Infectie urinara

d. Complicatii trombembolice

e. Varsaturi hemoragice

14. Sunt etiologii ale acidozei lactice in afara de administrarea de metformin CU

EXCEPTIA:

a. Anemie severa

b. Leucemii

c. Intoxicatie cu monoxid de carbon

d. Ciroza in stadu terminal

e. Insuficienta hepatica grava in cursul unei hepatite acute

15. NU caracterizeaza investigatiile biologice in diagnosticul acidozei lactice:

a. Acidoza metabolica severa

b. Gaura anionica marita

c. Hiperlactatemie

d. Dozarea metforminemiei

e. Prezenta de corpi cetonici plasmatici

16. NU este complicatie anatomica a microangiopatiei diabetice:

a. Distensia peretelui capilarelor cu formare de microanevrisme

b. Porozitate excesiva a membranei bazale care nu isi mai indeplineste rolul de bariera

fiziologica

c. Ruptura peretelui capilar cu aparitia de hemoragii perivasculare

d. Tromboza capilarelor anormale al caror lumen este ingustat si al caror endoteliu este

dezorganizat

e. Proliferare endoteliala pana la ocluzia lumenului capilar

17. Este specific stadiul preproliferativ al retinopatiei diabetice:

a. Dilatare capilara

b. Zone de ischemie

c. Microanevrisme

d. Exudate

e. Hemoragii

18. Este indicatie pentru fotocoagulare in grila in retinopatia diabetica:

a. Leziuni microvasculare responsabile de exsudatie

b. Edem macular difuz

c. Retinopatie proliferativa in adolescenta

d. Retinopatie proliferativa in sarcina

e. Hemoragii inravitreene

278

19. Caracterizeaza nefropatia diabetica incipienta:

a. Leziuni ale glomerulilor si membranei bazale

b. Pacient simptomatic

c. HTA

d. Sindrom edematos

e. Macroalbuminurie

20. NU este teritoriu afectat de mononevrita-multinevrita diabetica:

a. Nervul femurocutanat

b. Nervul crural

c. Nervul III

d. Nervul VIII

e. Nervul IV

21. Sunt caracteristici ale polineuropatiei diabetice CU EXCEPTIA:

a. Afectare bilaterala simetrica

b. Proximal la inceput

c. Dupa cativa ani simptomatologia este dureroasa cu exacerbari nocturne

d. Areflexie osteotendinoasa frecventa

e. Afecteaza aproape exclusiv nervii membrelor inferioare

22. NU este medicatie recomandata in managementul neuropatiei diabetice:

a. Anticonvulsivante

b. Antidepresive

c. Miorelaxante

d. Benzodiazepine

e. Analgezice

23. Sunt explorari indicate in afectarea trunchiurilor supraaortice la diabetici CU

EXCEPTIA:

a. Eco-Doppler continuu

b. CT

c. RMN de perfuzie si difuzie

d. Scintigrafie de perfuzie

e. Arteriografie ca ultima intentie

24. Este adevarat despre malul perforant plantar CU EXCEPTIA:

a. Corespunzator capului primului metatarsian in 50% din cazuri

b. Marginile plagii sunt atone dar netede

c. Leziune foarte dureroasa

279

d. Tendinta de recidiva daca tulburarile de statica nu sunt corectate

e. Apare la punctele de presiune ale plantei piciorului

25. Sunt complicatii infectioase caracteristice diabetului CU EXCEPTIA:

a. Stafilococii cutanate

b. Micoze cutanate

c. Infectii dentare

d. Infectii respiratorii

e. Infectii urinare

26. Sunt obiective ale automonitorizarii in diabetul de tip 1 CU EXCEPTIA:

a. Obtinerea unei imagini asupra echilibrului mediu al diabetului

b. Adaptarea dozelor de insulina

c. Gestionarea situatiilor de urgenta

d. Automonitorizarea acetonuriei cu bandeleta urinara daca glicemia > 2,5 g/l

e. Realizata de cel putin 4 ori pe zi si uneori la ora 3 dimineata si postprandial

27. Este adevarat despre HbA1c in monitorizarea diabetului de tip 1:

a. Este cel mai bun indicator pentru riscul de complicatii

b. Este foarte specifica in cazul uremiei cand nu se pot masura corpii cetonici

c. Masurarea se face in fiecare luna

d. Valorile normale sunt intre 7% si 9%

e. Va fi inlocuita de masurarea glicemiei simple in caz de hemoglobinopatie

28. Este analog rapid insulinic:

a. Insulina recombinata

b. Insulina NPH

c. Aspart

d. Glargina

e. Detemir

29. Sunt efecte secundare ale insulinoterapiei in diabetul de tip 1 CU EXCEPTIA:

a. Hipoglicemie

b. Castig in greutate in caz de supradozare

c. Alergie

d. Fobie de ac

e. Lipodistrofii hipertrofice

30. Sunt efecte ale sarcinii asupra diabetului CU EXCEPTIA:

a. Scaderea fiziologica a HbA1c

b. Cresterea nevoilor de insulina la sfarsitul sarcinii

c. Risc de agravare a retinopatiei

280

d. Risc de agravare a nefropatiei

e. Cresterea fiziologica profilului lipidic in al treilea trimestru

31. NU este efect al diabetului asupra sarcinii:

a. Avort

b. Malformatii

c. Hipotrofie placentara

d. Hipoglicemie si hipocalcemie neonatale

e. Hipertensiune gravidica si preeclampsie

32. Caracterizeaza etapa a 3-a a tratamentului diabetului de tip 2:

a. Metforminul va fi inlocuit cu acarboza

b. Asociere de metformin cu sulfamide

c. Insulinoterapie precoce

d. Inlocuirea metforminului cu miglitol

e. Metformin simplu

33. Obiectivele tratamentului diabetului de tip 2 daca speranta de viata este sub 5 ani NU

includ:

a. Confort metabolic

b. Preventia micro si macroangiopatiei

c. Preventia complicatiilor infectioase

d. Evitarea riscului de hipoglicemie

e. HbA1c sub 9%

34. Sunt facori de risc cardiovasculari pentru complicatiile diabetului de tip 2 CU

EXCEPTIA:

a. Varsta peste 60 de ani la femeie

b. HTA permanenta tratata sau nu

c. HDL peste 0,4g/l pentru ambele sexe

d. Microalbuminurie peste 30 mg/24h

e. Insuficienta renala

35. NU corespunde schemei de monitorizare biologica in diabet:

a. HbA1c de 3 ori pe an

b. Glicemie venoasa a jeun o data pe an

c. Bilant lipidic o data pe an

d. Microalbuminurie o data pe an

e. Creatininemie a jeun o data pe an

36. NU este corespunde obicetivelor ce privesc LDL-colesterolului in diabet:

a. Sub 1,9 g/l la pacientii fara alti factori de risc, fara microangiopatie si cu diabet de mai

281

putin de 5 ani

b. Sub 1,3 g/l la pacientii care prezinta cel putin doi factori de risc aditionali si cu un

diabet de mai putin de 10 ani

c. La pacientii in preventie secundara se recomanda introducerea unei statine indiferent

de nivelul LDL

d. Sub 1,1 g/l la pacientii care prezinta micro si macroangiopatie indiferent de durata

diabetului

e. Sub 1,6 g/l la pacientii care prezinta cel mult un factor de risc aditional

37. NU face parte din evaluarea piciorului cu risc la diabetici:

a. Identificarea macroangiopatiei prin evidentierea de zone de cadere a parului

b. Notiunea de antecedent de ulceratie cronica a piciorului

c. Investigarea unei neuropatii periferice prin monofilament

d. Identificarea arteriopatiei prin palparea pulsurilor periferice si determinarea IPS

e. Evidentierea deformarii picioarelor

Complement multiplu

38. Sunt caracteristici ale diabetului de tip 1:

a. Debut progresiv al simptomelor

b. Este insulinodependent

c. Frecvent prin distrugere autoimuna a celulelor beta

d. Se prezinta cu poliurie si polidipsie

e. Frecvent asociaza obezitate

39. Sunt anticorpi responsabili de diabetul de tip 1:

a. Ac Antiinsulina

b. Ac Anti-GAD65

c. Ac Anti-CCP

d. Ac Anti-IA-II

e. Ac Anti-VEGF

40. Caracterizeaza diabetul de tip 1 MODY 3:

a. Carenta de insulina ce necesita insulinoterapie

b. Prezenta anticorpilor anti-insulina

c. Transmitere autozomal dominanta

d. Frecvent intalnit la rasa neagra din africa subsahariana

e. Datorat mutatiei genei HNf1a

41. Sunt cauze de diabet endocrin:

a. Acromegalie

b. Feocromocitom

282

c. Hipercorticism

d. Boala Crohn

e. Tireotoxicoza

42. Sunt caracteristici ale fenotipului clinic in diabetul de tip 2:

a. Absenta obezitatii

b. Apare frecvent in copilarie si adolescenta

c. HTA

d. Ereditate familiala de gradul I in 1/3 cazuri

e. Dislipidemie asociata

43. Sunt factori favorizanti pentru cetoacidoza diabetica:

a. Tratament cu corticoizi

b. Imunodepresie

c. Patologie cardio-vasculara

d. Ciroza hepatica

e. Infectie

44. Sunt semne si simptome speicifice fazei de cetoacidoza din cetoacidoza diabetica:

a. Sindrom poliuropolidipsic

b. Dispnee Kussmaul


d. Deshidratare

e. Hipotermie

45. Sunt elemente ce denota o perturbare severa a cetoacidozei:

a. pH arterial sub 7,30

b. Osmolaritate peste 330 mOsm/kg

c. Bicarbonat sub 10 mmol/l

d. Glicemie plasmatica peste 2,50 g/l

e. Deficit anionic (Na-[Cl+HCO3]) > 10 mmol/l

46. Sunt complicatii ale cetoacidozei diabetice legate de tratamentul acesteia:

a. Hipokaliemie

b. Hiperglicemie

c. Edem cerebral

d. Complicatii trombembolice

e. Complicatii digestive

47. Este adevarat despre coma hiperosmolara:

a. Nu se asociaza cu acidoza notabila

b. Nu se asociaza cu cetonemie notabila

283

c. Apare mai ales la tineri cu diabet de tip 1

d. Lipoliza moderata

e. Cetogeneza moderata

48. Sunt factori favorizanti pentru coma hiperosmolara:

a. Patologia hepatica

b. Infectie intercurenta

c. Varsaturi

d. Diabet de tip 1 neglijat

e. Terapie cu corticoizi

49. Este adevarat despre tratamentul comei hiperosmolare:

a. Rehidratarea se face initial cu ser NaCl izotonic

b. In total se administreaza 4-6 litri in primele 24h

c. Se poate administra glucoza 5% cu 4-5 g NaCl dupa ce glicemia a scazut sub 3 g/l

d. Debitul initial de insulina este de 2-6 UI/h

e. Se va corecta deficitul de potasiu imediat

50. Caracterizeaza acidoza lactica din diabet:

a. Nivelul de lactat sanguin peste 5-6 mmol/l

b. Supradoza de metformin e cea mai frecventa cauza

c. Insuficienta renala acuta poate fi un factor declansator

d. Deseori legata de o contraindicatie nerespectata a metforminului

e. Nivelul normal de lactat este de 1 mmol/l

51. Sunt posibile etiologii ale acidozei lactice:

a. Insuficienta hepatica grava


c. Intoxicatie cu monoxid de carbon

d. Supradoza de metformin

e. Anemie severa

52. Caracterizeza faza precoce a acidozei lactice:

a. Oligoanurie

b. Polipnee

c. Sindrom dureros

d. Tulburari de constienta variabile

e. Tulburari digestive

53. Sunt elemente caracteristice stadiului de retinopatie diabetica neproliferativa:

a. Microanevrisme

b. Zone de ischemie

284

c. Hemoragii

d. Neovase

e. Exudate

54. Sunt complicatii anatomice ale microangiopatiei diabetice:

a. Distensia peretelui capilarelor cu formare de microanevrisme

b. Porozitate excesiva a membranei bazale care nu isi mai indeplineste rolul de bariera

fiziologica

c. Aparitia vaselor de neoformatie

d. Tromboza capilarelor anormale al caror lumen este ingustat si al caror endoteliu este

dezorganizat

e. Proliferare endoteliala pana la ocluzia lumenului capilar

55. NU sunt indicatii de fotocoagulare panretiniana in retinopatia diabetica:

a. Retinopatia proliferativa

b. Retinopatia preproliferativa la pubertate

c. Edem macular difuz

d. Leziuni microvasculare responsabile de exsudatie

e. Hemoragii intravitreene

56. Sunt elemente specifice etapei de nefropatie diabetica incipienta:

a. Microalbuminurie intre 30 mg/24h si 299 mg/24h

b. TA normala

c. Filtrare glomerulara normala

d. Pezenta leziunilor anatomice ale glomerulilor si membranei bazale a glomerulilor

e. Sindrom edematos

57. NU sunt teritorii frecvent afectate de mononevrita-multinevrita diabetica:

a. Nervul III

b. Nervul V

c. Nervul VIII

d. Nervul VI

e. Nervul crural

58. Caracterizeaza neuropatia vegetativa diabetica:

a. HTA

b. Sindrom de denervare cardiaca cu tahicardie sinusala

c. Anhidroza palmara

d. Disparitia reactiilor pilomotorii

e. Ejaculare retrograda

285

59. Este adevarat despre insuficienta coronariana la diabetici:

a. Ischemia miocardica este silentioasa

b. Este mai rara la diabetici decat la non-diabetici

c. Infarctul are un prognostic mai bun la diabetici pe termen scurt

d. Restenozarea dupa angioplastie este mai importanta la diabetici

e. La coronarienii multivasculari by-passul pare a fi mai eficient dect angioplastia

60. Este adevarat despre arteriopatia membrelor inferioare:

a. Predomina la nivel proximal

b. Asociaza frecvent neuropatie

c. Stadiul 2 si 3 al clasificarii Leriche sunt deseori mai resimtite de diabetic

d. Chirurgia de revascularizare e putin eficienta si se ajunge astfel la chirurgie

neconservatoare in caz de gangrena distala

e. Stadiul 1 Leriche nu prezinta simptomatologie

61. Sunt consecinte ale osteoartropatiei diabeticului:

a. Scurtare antero-posterioara a piciorului

b. Afectarea mobilitatii gleznei

c. Prabusirea boltei plantare

d. Eroziunea calcaneului

e. Comprimarea talusului

62. Sunt complicatii oculare ale diabetului:

a. Glaucom cronic

b. Cataracta

c. Episclerita

d. Keratita

e. Iridociclita

63. Sunt obiective ale automonitorizarii in diabetul de tip 1:

a. Obtinerea unei imagini asupra echilibrului mediu al diabetului

b. Adaptarea dozelor de insulina

c. Gestionarea situatiilor de urgenta

d. Corectarea dezechilibrelor lipidice

e. Impiedicarea cresterii in greutate

64. Sunt cauze de eroare in masurarea HbA1c:

a. Anemie hemolitica

b. Uremie

c. Insuficienta hepatica

286

d. Hemoglobinopatie

e. Sarcina

65. Sunt factori care modifica absorbtia subcutanata a insulinei injectabile:

a. Adancime

b. Tipul de insulina

c. Zona

d. Doza

e. Vectorul

66. Sunt analogi lenti de insulina:

a. Insulina recombinata

b. Lispro

c. Detemir

d. Aspart

e. Glargina

67. Sunt efecte secundare ale insulinoterapiei in diabetul de tip 1:

a. Cresterea in greutate in caz de supradoza

b. Hiperglicemie majora

c. Alergie

d. Hipersecretie de glucagon

e. Lipodistrofii hipertrofice

68. Sunt efecte ale sarcinii asupra diabetului:

a. Crestere a glicemiei bazale

b. Scadere fiziologica a HbA1c

c. Cresterea nevoilor de insulina la sfarsitul sarcinii

d. Risc de agravare a nefropatiei

e. Risc de agravare a retinopatiei

69. Sunt medicamente care determina cresterea secretiei de insulina in diabetul de tip 2:

a. Sulfamide hipoglicemiante

b. Metformin

c. Glinide

d. Acarboza

e. Miglitol

70. Sunt obiective in tratamentul diabetului de tip 2 daca speranta de viata este sub 5

ani:

a. Confort metabolic

b. Preventia micro si macroangiopatiei

287

c. Preventia complicatiilor infectioase

d. Evitarea riscului de hipoglicemie

e. HbA1c sub 9%

71. NU sunt factori de risc cardiovasculari in diabet:

a. Varsta peste 50 de ani la femeie

b. Alcoolism

c. Tabagism

d. HTA permanenta tratata sau nu

e. Insuficienta renala

72. Sunt investigatii ale organelor tinta in diabet:

a. Oculare

b. Hepatice

c. Neurologice

d. Renale

e. Digestive

73. Sunt obiective in controlul greutatii la diabetici:

a. Talia sub 90 cm la barbati

b. Talia sub 80 cm la femei

c. IMC sub 19 kg/m2

d. IMC sub 22 kg/m2

e. IMC sub 25 kg/m2

74. Evaluarea piciorului cu risc la diabetici se bazeaza pe:

a. Investigarea unei neuropatii periferice prin monofilament

b. Evidentierea deformarii picioarelor

c. Identificarea arteriopatiei prin palparea pulsurilor periferice si determinarea IPS

d. Masurarea fragilitatii capilare

e. Identificarea zonelor fara par ca semn al tulburarilor trofice

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – D. 3 – E. 4 – C. 5 – B. 6 – E. 7 – A. 8 – C. 9 – B. 10 – C. 11 – A. 12 – D. 13 –

E. 14 – B. 15 – E. 16 – E. 17 – B. 18 – B. 19 – A. 20 – D. 21 – B. 22 – C. 23 – D. 24 – C.

25 – D. 26 – D. 27 – A. 28 – C. 29 – D. 30 – E. 31 – C. 32 – B. 33 – B. 34 – C. 35 – A. 36

– D. 37 – A.


38 – B, C, D. 39 – A, B, D. 40 – A, C, E. 41 – A, B, C, E. 42 – C, D, E. 43 – A, C, E. 44 –

B, D, E. 45 – B, C. 46 – A, C. 47 – A, B, D, E. 48 – B, C, E. 49 – A, C. 50 – A, C, D, E. 51

288

– A, C, D, E. 52 – C, E. 53 – A, C, E. 54 – A, B, C, D. 55 – C, D, E. 56 – A, B, C, D. 57 –

B, C. 58 – B, D, E. 59 – A, D, E. 60 – B, D, E. 61 – A, C. 62 – A, B. 63 – A, B, C. 64 – A,

B, D. 65 – A, C, D. 66 – C, E. 67 – A, C, E. 68 – B, C, D, E. 69 – A, C. 70 – A, C, D, E. 71

– A, B. 72 – A, C, D. 73 – B, E. 74 – A, B, C.

XIII.CHIRURGIE UROLOGICA

1. Infectiile urinare la adult. Leucocituria

Complement simplu

1. Sunt factori favorizanti generali pentru infectiile urinare CU EXCEPTIA:

a. Sarcina

b. Menopauza

c. Raporturi sexuale

d. Constipatie

e. Corticoterapie

2. NU este factor urologic favorizant pentru infectii urinare:

a. Bilharzioza

b. Ptoza renala

c. Reziduu postmictional

d. Litiaza

e. Corp strain intravezical

3. NU este criteriu de cistita acuta complicata:

a. Femeie peste 50 de ani

b. Sarcina

c. Uropatie

d. Diabet

e. Post chirurgie urologica

4. Tratamentul prelungit al cistitei acute complicate se va face cu:

a. Levofloxacina

b. Ciprofloxacina

c. Amoxicilina

d. Amoxicilina-acid clavulanic

e. Ofloxacina

5. NU este factor de risc pentru pielonefrita acuta primitiva:

a. Sex masculin

289

b. Sarcina

c. Litiaze renale

d. Raport sexual fara mictiune postcoitala

e. Diabet

6. Singurul examen 100% sensibil pentru obstructie in pielonefrita acuta este:

a. Radiografia abdominala simpla

b. Urografia

c. Uro-CT

d. Ecografia renala

e. Ecografia pelvina

7. Sunt criterii de internare in pielonefrita acuta simpla CU EXCEPTIA:

a. Sarcina

b. Voma

c. Uropatie

d. Litiaza renala

e. Diabet

8. Este germene non-urinar posibil responsabil de prostatita acuta:

a. Chlamydia

b. E. Coli

c. Streptococ A

d. Stafilococ

e. Listeria

9. Sunt complicatii ale prostatitei acute CU EXCEPTIA:

a. Retentie acuta de urina

b. Abcedare

c. Prostatodinie

d. Soc septic

e. Evolutie spre cronicizare

10. Se recomanda in tratamentul prostatitei cronice:

a. Fluorochinolone

b. Cefalosporine de generatia a II-a

c. Cefalosporine de generatia a III-a

d. Macrolide

e. Sulfamide

11. Este modificare a tractului urinar in trimpul sarcinii ce tine de actiunea estrogenilor:

a. Alcalinizarea urinii

290

b. Inhibarea persitaltismului cailor urinare

c. Favorizarea refluxului vezico-uretral si stagnarea urinei

d. Favorizarea adeziunii germenilor pe uroteliu

e. Marirea incarcarii microbiene vulvo-perineale

12. NU este factor de risc pentru infectiile urinare nosocomiale:

a. Sexul masculin

b. Varsta peste 50 de ani

c. Diabet

d. Diaree

e. Endoscopie

13. Leucocituria cu leucocite nealterate, in cilindru, indica:

a. Imunodepresie

b. Infectie urinara decapitata de o antibioterapie recenta

c. Infectie vaginala

d. Nefropatie tubulointerstitiala cronica

e. Tumora de vezica, litiaza vezicala

Complement multiplu

14. Sunt germeni responsabili de infectii urinare la adult prin diseminare hematogena:

a. E. Coli

b. Proteus

c. Stafilococi

d. Klebsiella

e. Streptococi

15. Caracterizeaza efectuarea ECBU:

a. Se poate face pana la 6 ore dupa inceperea antibioterapiei

b. Inainte de toaleta perineala

c. Urina din al doilea jet

d. La mai mult de 4 ore de la ultima mictiune

e. Consta in examen direct, cultura si antibiograma

16. Sunt semne locale de cistita acuta simpla:

a. Arsuri mictionale

b. Urina tulbure si urat mirositoare

c. Uneori hematurie macroscopica

d. Febra

e. Oligurie

291

17. Sunt masuri igieno-dietetice recomandate in ingrijirea cistitei acute simple:

a. Lenjerie de bumbac

b. Mictiuni postcoitale

c. Micsorarea aportului de bauturi

d. Stergere dinapoi-inainte

e. Tratarea unei constipatii

18. Sunt semne clinice de pielonefrita acuta:

a. Febra

b. Dureri lombare cu durere la percutia fosei lombare

c. Bandeleta reactiva urinara pozitiva

d. Voma

e. Cefalee

19. Sunt examinari pentru a determina functia renala in pielonefrita acuta:

a. Hemoleucograma

b. ECBU

c. Ionograma sanguina

d. Creatinina

e. Uremie

20. Sunt antibiotice care pot fi folosite in biterapia de 15 zile din pielonefrita acuta

obstructiva:

a. Aminozide

b. Macrolide

c. Cefalosporine de generatia a III-a

d. Sulfamide

e. Fluorochinolone

21. Sunt semne functionale urinare in prostatita acuta:

a. Disurie

b. Oligurie

c. Polakiurie

d. Arsuri mictionale

e. Uneori retentie acuta

22. Moleculele recomandate in tratamentul prostatitei acute sunt:

a. Fluorochinolone

b. Aminozide

c. Macrolide

292

d. Cotrimoxazol

e. Cefalosporine de generatia a III-a

23. NU sunt complicatii ale prostatitei cronice:

a. Prostatodinia

b. Retentia acuta de urina

c. Abcedare

d. Soc septic

e. Evolutie spre cancer

24. Sunt modificari ale tractului urinar in timpul sarcinii sub actiunea progesteronului:

a. Favorizarea adeziunii germenilor pe uroteliu

b. Alcalinizarea urinei

c. Marirea incarcarii microbiene vulvo-perineale

d. Favorizarea refluxului vezico-uretral si stagnarea urinei

e. Inhibarea peristaltismului cailor urinare

25. Sunt factori de risc pentru infectiile urinare nosocomiale:

a. Sondaj vezical

b. Sex masculin

c. Varsta sub 15 ani

d. Diaree

e. Diabet

26. Leucocituria cu leucocite alterate poate indica:

a. Germeni atipici: tuberculoza

b. Imunodepresie

c. Tumora de vezica, litiaza vezicala

d. Infectie urinara decapitata de o antibioterapie recenta

e. Nefropatie tubulointerstitiala cronica

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – E. 2 – B. 3 – A. 4 – B. 5 – A. 6 – C. 7 – D. 8 A. 9 – C. 10 – A. 11 – D. 12 – A. 13 – D.


14 – C, E. 15 – C, D, E. 16 – A, B, C. 17 – A, B, E. 18 – A, B, C, D. 19 – C, D. 20 – A, C,

E. 21 – A, C, D, E. 22 – A, D. 23 – B, C, D, E. 24 – D, E. 25 – A, D, E. 26 – A, B, C, D.

293

2. Litiaza urinara

Complement simplu

1. Sunt caracteristici ale litiazei urinare calcice:

a. Calculi radiotransparenti

b. Favorizati de hiperuricozurie

c. Favorizati de hiperuricemie

d. Calculi friabili

e. Crestere coraliforma

2. NU este gremene care favorizeaza litiaza fosfoamoniacomagneziana prin alcalinizarea

pH-ului:

a. Proteus

b. Serratia

c. Enterobacter

d. Klebsiella

e. Chlamydia

3. Sunt semne de gravitate la pacientul cu litiaza urinara CU EXCEPTIA:

a. Febra

b. Confuzie

c. Anurie

d. Hiperalgie

e. Mediu fragil

4. Sunt indicatii pentru ablatia calculului in litiaza urinara CU EXCEPTIA:

a. Calculi bilaterali

b. Infectii urinare recidivante

c. Risc de pionefroza

d. Hematurie macroscopica

e. Durere rezistenta la tratamentul medical

5. NU face parte din masurile idioeno-dietetice recomandate in litiaza urica:

a. Cura de diureza

b. Dezinfectie urinara

c. Alcalinizarea urinei

d. Regim hipopurinic

e. Tratament hipouricemiant

6. NU este cauza de durere lombara acuta in diagnosticul diferential al litiazei urinare:

a. Pielonefrita acuta

294

b. Pneumopatie

c. Pancreatita acuta

d. Colica biliara

e. Diverticulita

Complement multiplu

7. Sunt caracteristici ale litiazei urice:

a. Favorizata de pH acid

b. Favorizata de pH alcalin

c. Calculi radioopaci

d. Calculi netezi

e. Crestere coraliforma

8. Sunt caracteristici ale diagnosticului clinic de colica renala:

a. Durere lombara acuta

b. Iradiere in zona abdominala

c. Adoptarea unei poziti antialgice

d. Agitatie

e. Greata, voma

9. Sunt examinari folosite in diagnosticul litiazei urinare pentru evaluarea functiei renale:

a. Ionograma sanguina

b. Creatininemie

c. Uremie

d. Uricemie

e. ECBU

10. Sunt masuri terapeutice recomandate in colica renala simpla:

a. AINS i.v.

b. Restrictie hidrica in fazele dureroase

c. Oprirea alimentatiei orale

d. Antibioterapie parenterala cu fluorochinolone

e. Filtrarea urinei

11. Sunt indicatii pentru ablatia calculului in litiaza urinara:

a. Calcul > 4mm

b. Infectii urinare recidivante

c. Durere rezistenta la tratament

d. Risc de sepsis

e. Calcul pe rinichi unic

295

12. Sunt posibile sechele ale litiazei urinare:

a. Pielonefrita cronica

b. Necroza papilara

c. Ptoza renala

d. Insuficienta renala cronica

e. Stricturi uretrale

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – C. 2 – E. 3 – B. 4 – D. 5 – B. 6 – E.


7 – A, D. 8 – A, D, E. 9 – A, B. 10 – A, B, E. 11 – B, C, D, E. 12 – A, B, D.

XIV.NEFROLOGIE

1. Insuficienta renala acuta. Anuria

Complement simplu

1. Sunt criterii de gravitate care necesita epurare extrarenala de urgenta in IRA CU

EXCEPTIA:

a. EPA rezistent la tratament medicamentos

b. Encefalopatie uremica

c. Hipokaliemie sub 6,5 mmol/l

d. Acidoza metabolica

e. Uree peste 40 mmol/l

2. Sunt cauze de obstructie acuta a cailor urinare in IRA CU EXCEPTIA:

a. Prostatita acuta

b. Adenomul de prostata

c. Litiaza urinara

d. Masa abdomino-pelvina

e. Fibroza retroperitoneala

3. Urmatoarele cauze de IRA prerenala provoaca hipovolemie relatia:

a. Fistula digestiva

b. Arsuri

c. Insuficienta suprarenaliana

d. Sindrom nefrotic

e. Diuretice

296

4. Sunt substante toxice ce pot cauza necroza tubulara acuta CU EXCEPTIA:

a. Aminoglicozide

b. Substante de contrast iodate

c. Gadoliniu

d. Amfotericina B

e. Cisplatina

5. Este vasculita cu ANCA ce poate determina GNRP:

a. Granulomatoza Wegener

b. Sindromul Goodpasture

c. LED

d. Purpura reumatoida

e. Crioglobulinemie

6. Este cauza vasculara de IRA:


b. Sindromul Goodpasture

c. Sindromul Churg-Strauss

d. Periarterita nodoasa

e. Purpura reumatoida

Complement multiplu

7. Se folosesc pentru diagnosticarea IRA:

a. Uremie

b. Creatininemie

c. Formula Cockroft

d. Ionograma urinara

e. Ecografia renala

8. Sunt semne functionale urinare care se asociaza frecvent IRA:

a. Dureri lombare

b. Disurie

c. Polakiurie nocturna

d. Hematurie macroscopica

e. Piurie

9. Sunt medicamente ce pot perturba hemodinamica renala cauzand IRA prerenala:

a. AINS

b. Corticoizi

297

c. IEC

d. ARA2

e. Beta blocante neselective

10. Sunt medicamente care se pot precipita intratubular determinand necroza tubulara

acuta:

a. Amfotericina B

b. Metotrexat

c. Aciclovir

d. Indinavir

e. Rifampicina

11. Sunt cauze de depozite granulare in GNRP:


b. Purpura reumatoida

c. Crioglobulinemie

d. Poliangeita microscopica

e. LED

12. Sunt cauze de GNRP fara depozite:


b. Periarteriata nodoasa

c. Poliartrita reumatoida

d. Poliangeita microscopica

e. Sindromul Churg Strauss

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – C. 2 – A. 3 – D. 4 – C. 5 – A. 6 – D.


7 – A, B, D, E. 8 – A, B, C. 9 – A, C, D. 10 – B, C, D. 11 – B, C, E. 12 – A, D, E.

2. Insuficienta renala cronica

Complement simplu

1. NU este o consecinta a IRC care sa determine accelerarea aterosclerozei:

a. HTA

b. Dislipidemie

c. Hipernatremie

d. Hiperfosfatemie

e. Acumulare de toxine

298

2. NU este o consecinta hormonala a IRC:

a. Impotenta

b. Anemie normocroma normocitara

c. Scaderea fertilitatii

d. Amenoree

e. Ginecomastie

3. Sunt elemente de care depinde notiunea de insuficienta renala in stadiile de debut CU

EXCEPTIA:

a. Varsta

b. Sex

c. Hematurie

d. Proteinurie

e. Eveolutivitate

4. O RFG de 30-44 ml/min/1.73m2 corespunde urmatorului stadiu de IRC:

a. Boala renala cronica cu functie renala normala

b. Insuficienta renala discreta sau incipienta

c. Insuficienta renala moderata

d. Insuficienta renala severa

e. Insuficienta renala terminala sau preterminala

5. Sunt mijloace terapeutice pentru incetinirea progresiunii IRC CU EXCEPTIA:

a. IEC sau ARA

b. Regim fara sare

c. Regim restrictiv in KCl

d. Administrare de bauturi acide

e. Suplimentare cu acid folic si EPO recombinata

6. NU este obiectiv clinic in IRC:

a. Volemie putin scazuta

b. Kaliemie sub 5,5 mmol/l

c. Concentratia de bicarbonat peste 23 mmol/l

d. Hb peste 10 g/dl

e. Mentinerea calcemiei si fosforemiei normale

7. Sunt contraindicatii principale pentru dializa peritoneala CU EXCEPTIA:

a. Insuficienta respiratorie cronica

b. Boli intestinale inflamatorii cronice

c. Interventii chirurgicale abdominale cu aderente

299

d. Conditii de locuit insalubre

e. Insuficienta venoasa

8. NU este semn clinic de uremie:

a. Prurit

b. Edeme

c. Crampe

d. Astenie

e. Greata, varsaturi

Complement multiplu

9. Sunt consecinte ale IRC:

a. Hiperuricemie

b. Hipofosfatemie

c. Hipercalcemie

d. Hipernatremie

e. Hiperparatiroidism

10. Sunt consecinte hormonale ale IRC:

a. Ginecomastie

b. Impotenta

c. Scaderea fertilitatii

d. Amenoree

e. Anemie normocroma normocitara

11. Sunt consecinte imunohematologice ale IRC:

a. Anemie

b. Trombopatie

c. Depunere de CIC

d. Deficit imunitar moderat

e. Cresterea vascozitatii sangelui

12. Sunt RFG corespunzatoare stadiului 3 de IRC:

a. 15-29 ml/min/1,73m2

b. 30-44 ml/min/1,73m2

c. 45-59 ml/min/1,73m2

d. 60-90 ml/min/1,73m2

e. > 90 ml/min/1,73m2

13. Caracterizeaza conduita de urmat in stadiul 2 de IRC:

a. Cautarea si corectarea factorilor de progresie

300

b. Cautarea si tratarea factorilor de reisc cardio-vascular

c. Vaccinarea impotriva hepatitei B

d. Pastrarea capitalului venos

e. Pregatirea pentru tratamentul de substitutie

14. Sunt obiective clinice in IRC:

a. Mentinerea kaliemiei > 5,5 mmol/l

b. Asigurarea unei volemii putin scazute

c. Mentinerea concentratiei de bicarbonat > 23 mmol/l

d. Mentinerea Hb > 10 g/dl

e. Reevaluarea frecventa a recomandarilor medicale

15. Fac parte din regulile de nefroprotectie impuse in IRC:

a. TA sub 140/90 mmHg

b. Proteinurie sub 0,5 g/zi

c. Aport de protide intre 1,8-2 g/kg/zi

d. Controlul aportului de sare mai ridicat de 6g/zi

e. Incetarea consumului de tutun

16. Sunt indicatii absolute pentru initierea EER:

a. Sindrom uremic

b. Hipokaliemie rezistenta

c. Pericardita uremica

d. Acidoza metabolica severa

e. Hipervolemie care nu poate fi controlata cu diuretice

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – C. 2 – E. 2 – B. 4 – C. 5 – D. 6 – A. 7 – E. 8 – B.


9 – A, D, E. 10 – B, C, D, E. 11 – A, B, D. 12 – B, C. 13 – A, B. 14 – C, D, E. 15 – B, D,

E. 16 – A, C, D, E.

XV.HEMATOLOGIE – ONCOHEMATOLOGIE

1. Anemia si anomaliile hemostazei

Complement simplu

1. Valoarea minima a Hb sub care se considera anemie la femeia insarcinata in

trimestrul al treilea este:

301

a. 13 g/dl

b. 12,5 g/dl

c. 12 g/dl

d. 10,5 g/dl

e. 10 g/dl

2. NU caracterizeaza sindromul anemic:

a. Dispnee

b. Astenie

c. Greata

d. Cefalee

e. Vertij

3. Sunt cauze de carenta martiala CU EXCEPTIA:

a. Deficit de absorbtie a fierului

b. Sangerare ginecologica

c. Sangerare digestiva

d. Sangerare posttraumatica

e. Sangerari voluntare

4. Se observa schizocite in anemia hemolitica de origine:

a. Infectioasa

b. Autoimuna

c. Medicamentoasa

d. Corpusculara

e. Mecanica

5. Este cauza de anemie aregenerativa normocitara:

a. Disfunctie tiroidiana

b. Alcoolism

c. Inflamatie cronica

d. Hidroxiuree

e. Carenta de vitamina B12

6. NU face parte din primele examinari in cazul unei anemii aregenerative:

a. Creatininemie

b. CRP

c. TSH

d. Electroforeza proteinelor serice

e. Mielograma

302

7. NU este factor de coagulare dependent de vitamina K:

a. II

b. V

c. VII

d. IX

e. X

8. Sunt cauze de PT normal si TCA prelungit CU EXCEPTIA:

a. Deficit de vitamina K

b. Deficit de factor XI

c. Deficit de factor XII

d. Boala von Willebrand

e. Hemofilie A

Complement multiplu

9. Caracterizeaza sindromul anemic:

a. Astenie

b. Greata

c. Varsaturi

d. Cefalee

e. Suflu sistolic mitral

10. Sunt anemii microcitare:

a. Anemie hemolitica

b. Anemie carentiala

c. Anemie inflamatorie

d. Anemie infectioasa

e. Anemie mecanica

11. Sunt cauze de carenta martiala:

a. Deficit de absorbtie a fierului

b. Deficit de absorbtie a vitaminei B12

c. Deficit de G6PD

d. Sangerari voluntare de cauza psihiatrica

e. Sangerare ginecologica

12. Sunt examinari pentru comfirmarea hemolizei in anemia hemolitica:

a. VEM

b. Electroforeza proteinelor serica

c. Haptoglobina

303

d. Bilirubina neconjugata

e. Reticulocitele

13. NU sunt cauze de anemie aregenerativa macrocitara:

a. Inflamatia cronica

b. Alcoolismul

c. Mielodisplazia

d. Aplazia medulara

e. Insuficicienta renala cronica

14. Tratamentul cu fier poate determina urmatoarele complicatii:

a. Colorarea scaunului in negru

b. Malabsorbtie


d. Simptome neurologice

e. Greata

15. TCA exploreaza urmatorii factori:

a. II

b. VII

c. VIII

d. III

e. XII

16. Sunt cauze de PT normal cu TCA prelungit:

a. Deficit de vitamina K

b. CIVD

c. Boala von Willebrand

d. Hemofilie A

e. Hemofilie B

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – D. 2 – C. 3 – D. 4 – E. 5 – C. 6 – E. 7 – B. 8 – A.


9 – A, D. 10 – B, C. 11 – A, D, E. 12 – C, D. 13 – A, D, E. 14 – A, C, E. 15 – A, C, E. 16 –

C, D, E.

304

XVI.ONCOLOGIE

1. Leucemii acute si cronice. Limfoame maligne

Complement simplu

1. Este semn al proliferarii blastilor in leucemia acuta:

a. Adenopatie

b. Anemie

c. Sindrom hemoragic

d. Neutropenie

e. CID

2. Pot fi observate pe hemoleucograma in leucemia acuta CU EXCEPTIA:

a. Anemie non regenerativa

b. Trombopenie importanta

c. Schizocite

d. Leucopenie

e. Hiperleucocitoza

3. NU face parte din grupul de prognostic favorabil in cazul leucemiei acute:

a. t (8; 21)

b. t (15; 17)

c. t (9; 22)

d. t (16; 16)

e. inv (16)

4. Este marker granulocitar in imunofenotiparea LAM:

a. CD34

b. CD42

c. CD41

d. CD15

e. CD33

5. Caracterizeaza diagnosticul clinic al LLC CU EXCEPTIA:

a. Pacienti sub 50 de ani

b. Hiperlimfocitoza

c. Adenopatie

d. Complicatii infectioase

e. Anemie sau trombopenie

305

6. Imunofenotiparea LLC se face dupa urmatorii markeri CU EXCEPTIA:

a. CD34

b. CD19

c. CD23

d. CD5

e. CD20

7. NU este localizare extraganglionara in sindromul tumoral din limfoamele maligne:

a. Digestiva

b. Pulmonara

c. ORL

d. Cutanata

e. Meningeala

8. NU este forma histologica de limfom Hodgkin:

a. Scleronodulara

b. Bogata in limfocite

c. Mielodisplazica

d. Cu celularitate mixta

e. Cu depletie limfocitara

9. Caracterizeaza limfomul Burkitt:

a. Asociaza un risc mare de sindrom de liza

b. Afecteaza persoanele in varsta

c. Afecteaza in special barbatii

d. Reprezinta o treime din LNH

e. Nu prezinta afectari extraganglionare

10. Caracterizeaza stadiul III din clasificarea Ann Arbor pentru limfoame maligne:

a. Afectare viscerala

b. Afectare ganglionara supra si sub-diafragmatica

c. Afectare medulara

d. Un singur teritoriu ganglionar afectat

e. Cel putin doua teritorii ganglionare afectate de aceeasi parte a diafragmei

Complement multiplu

11. LAM pot fi induse de:

a. Citotoxice

b. Sindrom mielodisplazic

c. Radioterapie

306

d. Chimioterapie

e. Infectii

12. Sunt semne de insuficienta medulara in diagnosticul LAM:

a. Anemie

b. Sindrom hemoragic asociat trombocitopeniei

c. Hepatomegalie

d. Splenomegalie

e. Neutropenie

13. Urmatoarele LAM se afla in grupul de prognostic nefavorabil in functie de alterarile

moleculare:

a. t (8; 21)

b. t (6; 9)

c. t (9; 22)

d. t (16; 16)

e. t (15; 17)

14. Sunt LAM monoblastice:

a. LAM2

b. LAM1

c. LAM4

d. LAM5a

e. LAM5b

15. Este adevarat despre LLC:

a. Este o proliferare limfoida policlonala

b. Consta in limfocite mature cu morfologie normala

c. Fenotipul limfocitelor este T in 95% din cazuri

d. Stadiul B are o supravietuire medie de 6 ani

e. Stadiul C afecteaza pana la 10% din pacienti

16. Sunt markeri de diferentiere B in LLC:

a. CD34

b. CD19

c. CD23

d. CD5

e. CD20

17. Sunt tablouri clinice revelatoare cu caracter de urgenta pentru limfoamele maligne:

a. Sindrom de vena cava superioara

b. Sindrom Claude-Bernard-Horner

307

c. Masa abdominala rapid progresiva

d. Compresiune medulara

e. Febra rezistenta la antipiretice

18. Caracterizeaza boala Hodgkin:

a. Apare la tineri adulti

b. Frecvent afectari ganglionare mediastinale

c. Exista 4 forme histologice

d. Risc mare de sindrom de liza

e. Reprezinta o treime din LNH

19. Sunt explorari biologice recomandate in bilantul de extensie al limfoamelor agresive

la adult:

a. Serologie VHC

b. Serologie VHD

c. Frotiu sanguin

d. Mielograma

e. Bilant pre-transfuzie

20. Caracterizeaza stadiul IV din clasificarea Ann Arbor a limfoamelor maligne:

a. Afectare viscerala

b. Afectare medulara

c. Un singur teritoriu ganglionar afectat

d. Cel putin doua teritorii ganglionare afectate de aceeasi parte a diafragmei

e. Afectare ganglionara supra si sub-diafragmatica

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 – A. 2 – C. 3 – C. 4 – D. 5 – A. 6 – A. 7 – B. 8 – C. 9 – A. 10 – B.


11 – A, C. 12 – A, B, E. 13 – B, C. 14 – D, E. 15 – B, D, E. 16 – B, E. 17 – A, C, D. 18 –

A, B, C. 19 – A, C, E. 20 – A, B.

308

Grilerezidentiat.ro

Documents

Transcript of Grilerezidentiat.ro