Grile parodonto An 6

1.Trauma ocluzala acuta directa este data de:A. bruxismB.interpunerea accidentala n cursul masticatiei a unor obiecteC. lovituri accidentale asupra mandibulei n timpce subiectul tine intre dinti un obiect durD. obturatii sau coroane inalteE. scoaterea cu dintii a dopurilor de sticle2.* Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent:A. dupa 40 ani B. dupa 20 ani C. la varstnici D. la copii E. la menopauza3.*Factorul cauzal n AIDS este reprezentat deA. spirocheteB. specii de stafilococC. specii de streptococD. un virus HIVE. endotoxinele elaborate de Actinobacillusactinomycetemcomitans4.Candidozele orale n SIDA se pot manifesta n urmatoarele moduriA. candidoza bipolara B.candidoza eritematoasa C. candidoza pseudomembranoasa D. candidoza hipertrofica linguala E. cheilita angulara micotica5. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginalA. ingrosarea laminei dura B. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiu C. cresterea numarului de celule din desmodontiu D. largirea spatiului dento-alveolar E. cresterea mobilitatii dentare6. Abcesul parodontal marginal:A. nu poate fi intalnit niciodata lingual B.este o complicatie a parodontitei marginale cronice C. este localizat cel mai frecvent palatinal D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor E. tratamentul consta n drenaj prin punctionare7. Complicatii locale ale parodontitei marginale cornice sunt reprezentate de:A. adenite

B. abcesul parodontal marginalC. hiperestezia dentinaraD. sinusita maxilara

E. septicemia

8. *Sindromul imunodeficientei dobandite esteA. congenital

B. de etiologie micotica

C. ereditarD. de etiologie microbianaE.consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare9. n parodontita marginala cronica profunda la adult, afectarea gingivo-osoasa degradul II a furcatiilor dintilor laterali implica A.sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular B. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa, 1-3 mm C. exista resorbtia limbusului septului interradicular D. leziunile sunt incipiente, afectand n special gingiaE. exista demineralizare10.*. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:A. preferential pe gingieB.preferential pe gingie si mucoasa boltii palatine C. preferential pe mucoasa boltii palatine D. preferential pe mucoasa jugala E. preferenntial pe mucoasa planseului bucal11.Clasificarea parodontitei marginale cronice superficiale dupaCatedra deParodontologie Bucuresti:A. Parodontita juvenilaB. Parodontita distroficaC.Parodontita marginala cronica superficiala cu fenomene hiperplaziceD. Parodontita prepubertalaE. Parodontita marginala cronica superficiala pe fond de involutie precoce12*.Gingivita cronica (simpla, necomplicata)A. este de cauza micoticaB. apare n cadrul unor boli sistemice C. este de cauza microbianaD. apare n lichenul plan sau alte dermatoze E. este de natura virala13. n candidoza eritematoasa din AIDS pot aparea:A. zone de culoare rosie B. uneori depapilari zonale C. senzatie de uscaciune a gurii D. hipersalivatieE. leziuni ulceroase14. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in: A. Gingivite de pubertate B. Gingivite hiperplazice idiopatice C. Gingivite de sarcina D. Gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana E. Gingivite de menopauza15* Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal n ordine este:A. lingual, palatinal, vestibularB. vestibular, lingual, palatinal C.palatinal, vestibular, lingual D. vestibular, palatinal, lingual E. lingual, vestibular, palatinal16. Evolutia bolii parodontale este influentata de:A. factori locali favorizantiB. varstaC. instalarea unor boli generaleD. efectele secundare ale unor medicamenteE. utilizarea unei tehnici incorecte de periaj17. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent n cursul unor boli sistemice ca: A. sarcina B. diabetC. consum de nifedipin D. insuficienta renala cronicaE. boli imune18. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt reprezentate deA. leucoplazia viloasa B. sarcomul Kaposi C. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva D. angiomatoza bacilara E. eritemul gingival linear19*.Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal A. prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare B. sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului C. apar mai ales n administrarea de ciclosporine sau contraceptive D. apar n cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina E. prezinta o inflamatie manifesta20*Semnul patognomonic in PMCS este:A. durere localizataB. sangerari gingivale la succiuneC. prezenta pungilor parodontaleD. halisterezaE. senzatie de egresiuneGrile Parodonto partea a 2-a

*1. Parodontita juvenila este:A. Este o parodontita rapid progresiva precoceB. Este o parodontita ulcero-necroticaC. Este o parodontita rapid progresivaD. Este o atrofie parodontalaE. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente2. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginalA. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiu B. largirea spatiului dento-alveolar C. cresterea mobilitatii dentare D. ingrosarea laminei duraE. cresterea numarului de celule din desmodontiu3. Abcesul parodontal marginal se produce prin:A. manevre terapeutice corecte B. reducerea drenajului pe cale naturalaC. in absenta tartruluiD. exacerbarea virulentei germenilorE. edemul marginii gingivale produs prin impact alimentar4. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent n cursul unor boli sistemice ca:A. sarcinaB. diabetC. boli imuneD. de consum de nifedipinE. insuficienta renala cronica5. Sindromul imunodeficientei dobandite este:A. congenitalB. ereditarC. de etiologie micoticaD. de etiologie microbianaE. consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare6. Eritemul gingival linear sau gingivita HIVA. nu prezinta sangerariB. se prezinta ca un lizereu rosu-aprinsC. sangereaza la atingeri usoareD. nu se extinde niciodata la nivelul gingiei fixeE. se poate extinde, n stadii avansate, si la nivelul mucoasei jugale7. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de:A. abcesul parodontal marginalB. adeniteC. hiperestezia dentinaraD. sinusita maxilaraE. septicemie8. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronicecuprind:A. tratamentul antimicrobian si antiinflamatorB. tratamentul chirurgicalC. tratamentul de reechilibrare ocluzalaD. tratamentul complicatiilorE. tratamentul afectiunilor generale*9. Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal:A. Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismuluiB. Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentareC. Prezinta o inflamatie manifesta D. Apar mai ales n administrarea de ciclosporine sau contraceptiveE. Apar n cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina10. Clasificarea parodontitei marginale cronice superficiale dupa Catedra de Parodontologie Buc:A. Parodontita marginala cronica superficiale cu fenomene hiperplaziceB. Parodontita marginala cronica superficiale pe fond de involutie precoceC. Parodontita prepubertala precoceD. Parodontita juvenilaE. Parodontita distrofica*11. Factorul cauzal n AIDS este reprezentat de:A. endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitansB. specii de stafilococC. specii de streptococD. spirocheteE. un virus - HIV*12. n gingivostomatita aftoasa recidivanta, leziunea initiala este:A. o zona eritematoasaB. o eroziune C. o ulceratieD. un placardE. o vezicula13. Pasta TM a catedrei de parodontologie Bucuresti contine:A. neomicinaB. tetraciclinaC. vaselinaD. prednisonE. metronizadol14. In gingivita din diabet, gingia poate prezenta:A. ulceratiiB. hipertrofie gingivala generalizataC. sangerari usoareD. usoara mobilitate patologicaE. pungi adevarate15. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:A. meningitaB. adeniteC. tromboflebita sinusului cavernosD. nomaE. abces cerebral16. Netrat, abcesul parodontal marginalA. fistulizeazaB. se vindeca spontan dupa 1-2 saptamaniC. se complica cu pulpite acute si parodontite apicale acute retrogradeD. produce abcese ale lojilor profundeE. produce, oral, osteite sau osteomielite17. Prognosticul in boala parodontala depinde in mod cert de:A. gradul de inflamatie al gingiei marginaleB. mobilitatea fiziologica C. igiena orala .D. gradul de resorbtie osoasaE. mobilitatea patologica18. Tratamentul secundar al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde:A. igienizareB. proceduri chirurgicale C. reechilibrare ocluzalaD. tratamentul complicatiilor acuteE. tratamentul de biostimulare19. Bolile parodontiului marginal pot avea drept complicatii:A.cariile localizate sub coletul anatomic al dinteluiB. necrozele pulpareC. parodontitele apicale pe cale retrogradaD. lacunele cuneiformeE. leziunile aftoaase.20. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:A. gingivo-stomatita ulcero-necroticaB. abcesul parodontal marginalC. hiperestezia dentinaraD. cariile situate deasupra coletului anatomic al dinteluiE. pericoronarita acuta21. Rol in formarea lacunelor cuneiforme de la coletul dintilor il au:A. tulburari ale sistemului neurovegetativB. trauma ocluzalaC. consumul exagerat de bauturi carbo-gazoaseD. regurgitatiile acideE. eroziunile chimice acide22. Complicatiile loco-regionale ale gingivitei cronice sunt:A. CelulitaB. Osteita maxilarC. AdenitaD. SepticopiemiaE. Sinuzita maxilar23.Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde:A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medieB. dintii limitanti prezinta procese carioase extinseC. mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosieD. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale, depresibilaE. percutia verticala a dintilor limitrofi e, de regula, mai dureroasa decit cea transversala24. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronicecuprind:A. tratamentul antimicrobian si antiinflamatorB. tratamentul chirurgicalC. tratamentul de reechilibrare ocluzalaD. tratamentul complicatiilorE. tratamentul afectiunilor generale25. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:A. meningitaB. celuliteC. osteite si osteomielite ale oaselor maxilareD. sinuzita maxilaraE. noma26. Hiperestezia dentinara se instaleaza dupa:A. retractii gingivaleB. interventii chirurgicale parodontaleC. periaj profesionalD. aplicarea acidului in vederea realizarii obturatiilor fizionomiceE. planarea radiculara27. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza:A. usor prurit gingivalB. sangerari gingivale la periaj si masticatieC. halenaD. tumefactieE. senzatie de usturime28. Abcesul parodontal marginal netratat se complica cu:A. pulpite acuteB. pulpite croniceC. parodontite apicale croniceD. parodontite apicale acute retrogradeE. osteite29. Abcesul parodontal apare atunci cand:A. scade rezistenta organismuluiB. se exacerbeaza virulenta germenilor care populeaza continutul pungilor parodontaleC. punga parodontala este frecvent localizata pe peretele vestibular radicularD. drenajul pe cale naturala al pungii este redusE. drenajul pe cale naturala al pungii este blocat30. n pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii:A. abcese de vecinatateB. febraC. trismusD. edem laringianE. meningita acuta*31. Prezenta unei inflamatii a papilei interdentare, sngerarea usoar la atingere nvecinatatea unei obturatii oblig la:A. controlul adaptrii obturatiei fat de suprafata dentarB. detartraj ultrasonicC. ndeprtarea obturatiei D. la utilizarea firului interdentarE. la efectuarea unei radiografii32. Clasificarea bolilor parodontale dupa Dumitriu se face urmarind criteriile:A. mecanismul de producere al bolii parodontaleB. gradul de afectare a structurii parodontiuluiC. evolutia si prognosticul bolii parodontaleD. gradul de manifestare a inflamatieiE. raspunsul la tratament*33. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal n ordine este:A. vestibular, lingual, palatinalB. palatinal, vestibular, lingualC. vestibular, palatinal, lingualD. lingual, palatinal, vestibularE. lingual, vestibular, palatinal*34. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:A. preferential pe gingie si mucoasa boltii palatineB. preferential pe mucoasa boltii palatine;C. preferential pe mucoasa jugala;D. preferential pe mucoasa planseului bucal;E. preferential pe gingie 35. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:A. boala BehcetB. gingivita alergicaC. agranulocitozaD. candidoza acutaE. leucemia cronica36. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt:A. gingivoragii precoceB. senzatie de uscaciune a mucoasei oraleC. ulceratiiD. hiperplazie gingivalaE. aparitia polipilor gingivali37. Semnele obiective in abcesul parodontal marginal sunt:A. tumefactie circumscrisa rotundaB. abcesul cerebralC. cariile situate sub coletul anatomic al dinteluiD. sinusita maxilaraE. jena dureroasa la masticatie38. Din punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal, n gingivite este afectat:A. Parodontiul marginal de invelisB. Parodontiul de sustinereC. Epiteliul si corionul gingivalD. Sinusul maxilarE. Sistemul ligamentar supraalveolar39. n parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone:A. zona mentonieraB. liniile oblice externa si internaC. gaura palatina mareD. cresta zigomato-molaraE. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori40. n abcesul parodontal marginal:A. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente.B. evacuarea exudatului purulent este mpiedicat de edemul marginii gingivalelibereC. suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect granular, de prundisD. apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale.E. cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii41. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV:A. poate fi localizat sau generalizatB. este localizat n special la nivelul mucoasei vestibulareC. n stadii avansate se poate extinde si la nivelul gingiei fixeD. poate cuprinde si mucoasa palatinalaE. poate cuprinde si mucoasa alveolara42. Trauma ocluzala acuta directa este data de:A obturatii sau coroane inalte.B. bruxismC. scoaterea cu dintii a dopurilor de sticleD. lovituri accidentale asupra mandibulei n timp ce subiectul tine intre dini un obiect durE. interpunerea accidentala n cursul masticatiei a unor obiecte43. Abcesul parodontal marginal:A. este o complicatie a parodontitei marginale croniceB. este localizat cel mai frecvent palatinalC. nu poate fi intalnit niciodata lingualD. tratamentul consta n drenaj prin punctionareE. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale44. Gingivita cronica (simpla, necomplicata):A. Este de cauza micotica B. Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana)C. Este de natura viralaD. Apare n cadrul unor boli sistemiceE. Apare n lichenul plan sau alte dermatoze45. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in:A. gingivite de pubertateB. gingivite hiperplazice prin inflamatie microbianaC. gingivite hiperplazice idiopaticeD. gingivite de menopauzaE. gingivite de sarcina46. Semnul patognomonic al PMCS este:A. durere localizataB. sangerari gingivale la succiuneC. halisterezaD. senzatie de egresiuneE. prezenta pungilor parodontal47. Printre complicatiile locale ale bolii parodontale putem numara:A. abcesul parodontal marginalB. necroze pulpareC. paresteziiD. gingivita acuta ulcero-necroticaE. pulpite acute laterograde sau retrograde48. In abcesul parodontal marginal:A. dintii limitanti sunt, in general, indemni de carieB. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticalaC. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in axD. apar frecvent adenopatii locoregionaleE. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative 49. Lacunele cuneiforme:A. apar frecvent la caninii mandibularB. apar ca o lipsa de substanta de forma triunghiularaC. apar la coletul dintilorD. apar frecvent la caninii inferioriE. apar pe suprafata radiculara50. In candidoza acuta, subiectiv pot aparea:A hipersalivatie.B. dificultatea de a purta protezele mobileC. prurit gingivalD. senzatii dureroase la atingere, masticatieE. fisuri dureroase ale comisurilor orale51. In abcesul parodontal marginal durerile sunt:A. intense (mai rar)B. sub forma de jena dureroasa la masticatieC. localizate de intensitate mareD. uneori violente si iradiaza in zonele invecinateE. simulante cu fenomene de otita52. Diagnosticul diferential al candidozei se face cu:A. leziunile diftericeB. leucoplaziaC. gingivita cronicaD. gingiviostomatita herpeticaE. lichenul plan53. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari:A. senzatie de tensiuneB. sangerari gingivaleC. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologiceD. hipersalivatieE. prurit gingival54. Obiectiv, in abcesul parodontal marginal apar:A. la masticatie tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalaraB. jena dureroasaC. acoperitoare intinsa rosie, lucioasaD. dinti limitanti cu carii profunde complicateE. percutie verticala dureroasa mucoasa55. Senzatia dureroasa din hiperestezia suprafetelor radiculare este:A. pulsatilaB. redusaC. medieD. intensa uneoriE. iradianta56. Abcesul parodontal marginal prezinta:A. consistenta abcesului vestibular si lingual este moaleB. dintele afectat prezinta de obicei carieC. o tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalara localizata apicalD. abcesul parodontal marginal palatinal se insoteste de celulita buzei superioareE. percutia transversala a dintilor limitrofi este dureroasa57. n parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt:A. mobilitate dentara patologicaB. prezenta pungilor falseC. retractii gingivaleD. hiperestezie dentinaraE. senzatie de egresiune a dintilor58.Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar:A. jena dureroasa la masticatieB. nu exista simptomatologie subiectivaC. durerea poate aparea si spontanD. uneori, durerile sunt intense, violenteE. aspect lobulat al papilelor59.*Tamponamentul se realizeaz:a. prin atingeri uoare sau mediib. prin tergerec. micarea este nainte i napoid. cu o sferul de vat care se introduce n anul gingival60.*Contactele premature sau interferenele se depisteaz: a. n relaie centric i n intercuspidare maxim prin metoda monomanual (posselt) sau bimanual (Dawson)b. Prin dirijarea i orientarea forelor de masticaie n axul lung al dinteluic. studii aprofundate a mobilitii dentare i a patologiei mioarticulared. prin instalarea unor relaii ocluzale stabile de tip vrf cuspid- vrf cuspid61. * Punctul hypomochlion: a. Este un punct de referin n cazul interveniilor de gingivoplastieb. Reprezint punctul de maxim convexitate a feei vestibularec. Reprezint locul optim de aplicare a sistemelor de imobilizared. La dinii parodontotici are o permanent tendin de coborre spre apical62. * Imobilizarea fix prezint unele dezavantaje:a. se realizeaz un ancoraj rigid i continuu al dinilor b. necesit eforturi clinice i de laborator pentru confectionarec. se neutraliz forele paraaxiale, nocived. nu necesit materiale cu nalte caliti mecano-chimice63. * n funcie de suportul imobilizrii, imobilizarea poate fi: a. imobilizri bidentare i pluridentareb. sisteme de imobilizare realizate n cabinet, fr ajutorul laboratorului c. imobilizare dento-dentard. sisteme de imobilizare cu funce protetic64. *Imobilizarea temporar poate fi: a. ntrerupt b. Continuc. Variabild. Invariabil65. *Aparatul de imobilizare ELBRECHT este constituit din: a. dispozitive cu pivoturi parapulpare solidarizate ntre eleb. 2 conectori dentari - vestibular i oral reunii prin bare subiri transversale, plasate deasupra punctului de contactc. dispozitive cu ncrustaii solidarizate ntre ele d. buci de srm n form de U cimentate intrapulpar, ce imobilizeaz dinii 2 cte 266. *Gingivectomia este intervenia chirurgical prin care se ndeparteaz: a. peretele moale (extern) al pungilor parodontaleb. peretele dur (intern) al pungilor parodontalec. cementul necrotic de la nivelul pungilor paroodontaled. coninutul pungilor parodontale fr a face sacrificiu biologic67. *Gingivectomia este indicat n: a. Gingivite alergiceb. Hipertrofii gingivale reversibile prin tratament antimicrobianc. Abcese gingivale situate n grosimea papilei interdentared. n unele gingivite hiperplazice de cauz hormonal68. *Dezavantajele operaiei cu lambou mucoperiostal parial reflectat sunt: a. Dilacerri tisulare reduseb. Traumatism alveolar redusc. Aspect fizionomic mai bund. Tehnic operatorie foarte precis69. *Interterenele n propulsie se depisteaz dup formula mnemotehnic:a. DUMLb. LUBLc. BULLd. MUBL70. Badijonajul este contraindicat n:a. abcesul parodontal marginalb. gingivostomatita ulcero-necroticc. gingivite acute.d. n parodontita marginal cronic superficial71. Mezoterapia:a. are aciune antiinflamatoare, antiedematoas si antialgic superioar administrrii oraleb. reprezint o form particular de instilaie c. const din multiple microinjectari n jurul suturilor (plgilor chirurgicale) a mucoasei gingivaled. se realizeaz ntr-o singur edin72. Etapele echilibrrii ocluzale prin lefuiri selective sunt: a. desfiinarea contactelor premature n relaie centric i realizarea de long-centric;b. eliminarea interferenelor ocluzale n micarea de lateralitatec. eliminarea interferenelor ocluzale n micarea de propulsied. controlul contactelor ocluzale n intercuspidare maxim73. Care din urmatoarele principii sunt cosiderate principii de imobilizare: a. Principiul angrenrii multidirecionale b. Principiul etinderii maximec. Principiul forelor balansated. Principiul biologic74. Extirparea pulpar efectuat naintea imobilizrii dinilor parodontotici este indicat n urmatoarele situaii: a. La dinii cu procese carioase marib. La dinii cu modificri discrete de culoare, chiar dac rspund la testele de vitalitate.c. La dinii cu pungi parodontale foarte profunde, care ajung pnn zona parodoniului apical, unde exist riscul lezrii intraoperatorii a pachetului vasculo-nervos pulpar.d. La dinii care au suferit traumatisme accidentale sauchirurgicale (luxaii, subluxaii, fracturi)75. Principalele variante de imobilizare temporar cu ligaturi metalice sunt: a. Ligatura n 8b. Ligatura n Uc. Ligatura n scard. Ligatura cojocreasc76. Aparatul in MAMLOCK: a. Este utilizat pentru imobilizarea dinilor frontali devitalib. Este utilizat pentru imobilizarea dinilor frontali vitalic. Are rezistena mared. Prezint avantajul realizrii directe n cabinet 77. Gingivectomia gingivo-plastic, indicaii: a. Sechelele gingivale rmase dup gingivo-stomatita ulcero-necroticb. Fibromatoza gingival cu ngroarea excesiv a marginii gingivalec. Descoperirea unor poriuni de rdcin n urma gingivectomiei efectuate de necesitate n zonele vizibile, frontaled. Gingie subire, friabil, slab vascularizat78. Marcai denumirea corect a clasificrii grefelor osoase: a. Grefe osoase autogene sau omologeb. Grefe osoase alogene sau omologec. Grefe osoase heterologe sau xenogened. Grefe osoase aloplastice sau xenogene79. Principalele intervenii de chirurgie mucogingival sunt:a. Operaia cu lambou deplasat coronarb. Operaia cu gref gingival liberc. Operaia cu lambou deplasat laterald. Operaia cu lambou deplasat apical