GRILE Gelu Onose

Sub redaţia:

Prof. Univ. Dr. Gelu Onose- autor principal şi editor coordonator -

Întrebări şi răspunsuri din Recuperare/ NeuroReabilitare, Medicină

Fizică şi BalneoClimatologie – la adulţi şi vârstnici – şi din Geronto-Geriatrie

Carte/ ediţie restructurată, revizuită şi adăugită

în colaborare cu (în ordine alfabetică):

Şef. Lucr. Dr. Drd. Aurelian AnghelescuDr. Med. Ana Capisizu

Asist. Univ. Dr. Drd. Cristina Octaviana Daia ChendreanuAsist. Univ. Dr. Med. Gheorge ChiriţiProf. Univ. Dr. Alexandru Vlad Ciurea

Conf. Univ. Dr. Valentin GrigoreanAsist. Univ. Dr. Drd. Monica Haras

Editura Universitară ”Carol Davila”

București - 2010

Abrevieri principale

ADL – activities of daily livingADN – acid dezoribonucleicAINS – antiinflamator(oare) ne-steroidian(ene)AIS – antiinflamator (oare) steroidian(ene)AND – algoneurodistrofie ARN – acid ribonucleicATM – ataxia telangiectasia mutated (gena)AVC – accident/ atac vascular cerebral (stroke)CT – computer tomografieECG – electro-cardiogramă ENMG – electro-neuro-miografieFFTN – factori fizici/(chimici) terapeutici naturaliFIM – Functional Independence MeasureFR – factor reumatoidGCS – Glasgow coma scaleGDS – geriatric depression scaleG-G – Geronto-GeriatrieHDL – high density lipoproteinHTA – hipertensiune arterialăIADL – instrumental activities of daily livingIM – infarct miocardicINGG – Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie (”Ana Aslan”)IR – (radiații) infraroşiiÎR/ NR – îngrijiri recuperatorii/ Nursing de reabilitareLASER – light amplification by the stimulated emission of radiationLCR – lichid cefalo-rahidianLDL – low density lipoproteinLED – light emitting diodeLES – lupus eritematos sistemicMMS – (testul) „mini mental state” NMAK – (aparat) neuro-mio-artro-kineticNMC – neuron motor centralNMP – neuron motor periferic OMS – Organizaţia Mondială a SănătăţiiPAVS – pain analogue visual scalePR – poliartrită reumatoidăPSH – periartrită scapulo-humeralăRMFB – Recuperare, Medicină Fizică şi BalneoClimatologieRMN – rezonanţă magnetică nuclearăROT – reflex(e) osteo-tendinos(ase)SA – spondilită ankilozantă

2

SAHF – senescence associated hetero-chromatin foci SAP – spondilartropatie(ii)S-I – sacro-iliac(ă – articulație)SN – sistem nervosSNC – sistem nervos centralSNET – Stimulare Nervoasă Electrică TranscutanatăSNP – sistem nervos perifericSPE – sciatic popliteu extern (nervul)SPI – sciatic popliteu intern (nervul)SRO – specii reactive de oxigenSTH – hormon somatotrop/ de creştere (somatotropic hormone)TA – tensiune arterialăTBC – tuberculoză TCC – traumatism(e) cranio-cerebral(e)TENS – transcutaneous electric nerve stimulationTRPM – transient receptor potential member/ ion channel („melastatin”)TVM – traumatism(e) vertebro-medular(e) UV – (radiații) ultraviolet(e) VSH – viteza de sedimentare a hematiilor

3

CuprinsCuvânt înainte .............................................................................. pag. .....Prefaţă - Prof. Univ. Dr. Crina Sinescu ...................................... pag. ......

SECŢIUNEA I

Partea IÎntrebări din

Recuperare/ NeuroReabilitare, Medicină Fizică şi BalneoClimatologie - la adulţi şi vârstnici -

I.1 Întrebări din Electrodiagnostic/ terapie şi din Sonoterapie ....... pag. .....I.2 Întrebări din Fotobiologie/ terapie ............................................. pag. .....I.3 Întrebări din Hidrotermobiologie/ terapie .................................. pag. .....I.4 Întrebări din Kinetologie/ terapie şi din Masaj/ (Masoterapie) .. pag. .....I.5 Întrebări din Balneologie/ Crenoterapie şi din BioClimatologie/ terapie .. .................................................................................................. pag. .....I.6 Întrebări din Semiologie, Patologie/ Complicații şi Terapie/ Recuperare - specifice ............................................................. pag. .....

Partea a II-a Întrebări din Geronto-Geriatrie ..................... pag. .....

SECŢIUNEA a II-a

Partea IRăspunsuri la întrebările din

Recuperare/ / NeuroReabilitare, Medicină Fizică şi BalneoClimatologie - la adulţi şi vârstnici -

I.1 Răspunsuri la întrebările din Electrodiagnostic/ terapie şi din Sonoterapie............................................................................... pag. .....I.2 Răspunsuri la întrebările din Fotobiologie/ terapie .................... pag. .....I.3 Răspunsuri la întrebările din Hidrotermobiologie/ terapie ......... pag. .....I.4 Răspunsuri la întrebăriledin Kinetologie/ terapie şi din Masaj/ (Masoterapie) ........................................................................... pag. .....I.5 Răspunsuri la întrebările din Balneologie/ Crenoterapie şi din BioClimatologie/ terapie ........................................................... pag. .....I.6 Răspunsuri la întrebările din Semiologie, Patologie/ Complicații şi Terapie/ Recuperare - specifice ........................................... pag. .....

Partea a II-a Răspunsuri la întrebările din Geronto-Geriatrie ............ pag. .....

Bibliografie ................................................................................... pag. .....

4

Cuvânt înainte

Suntem la puțin mai mult de două decenii de când a fost introdus in Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” (UMFCD) București, învățământul modular (reprezentat inclusiv și mai ales prin modalități de verificare a cunoștințelor dobândite, prin teste de acest tip - metodică didactică modernă și larg răspândită în țările dezvoltate, ce-şi are probate, în timp, avantajele şi eficienţa, reprezentate în principal de asocierea, deosebit de importantă, între exhaustivitate în verificare şi rapiditate în corectare) și respectiv, la o distanță, temporală de aproximativ jumătate din intervalul menționat, de când inițiatorul și principalul autor al prezentei suite de lucrări, a debutat în publicistica medicală de mari dimensiuni, prin cartea “Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie – Teste (pentru uzul studenților și rezidenților)”- apărută, ca și cea de față, în prestigioasa Editură Universitară “Carol Davila”. De la acea primă culegere de întrebări și răspunsuri – multe dintre ele amplu comentate explicativ - suita mai sus evocată a urmat un traiect evolutiv ascendent, atât cantitativ cât și calitativ. Astfel, această a treia carte/ ediție din suită, față de cea precedentă: “Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie – la adulți și vârstnici – și Geronto-Geriatrie: întrebări și răspunsuri” , apărută în urmă cu ceva mai mult de doi ani (ce conținea de circa două ori mai multe teste - de diverse grade de dificultate, cu variante multiple de răspuns ”complement multiplu”/ „multiple choice“ – decât cea din anul 2000) cuprinde, raportat la prima, un volum aproape triplu de asemenea teste. În plus, pe lângă domeniul geronto-geriatric (adăugat pentru prima oară în culegerea din 2007 și legat - inclusiv în raport cu demersurile editoriale modulare, actual și precedemt - de conjuncţia propensivă a unor repere din evoluţia profesională a autorului principal/ editor coordontor: ex Director General Adjunct al Institututlui Naţional de Gerontologie şi Geriatrie/ INGG „Ana Aslan“, medic primar și în această specialitate, de aproape un deceniu, titular şi al cursului de Geronto-Geriatrie iar începând din 2004, totdată titular al cursului de Recuperare în Geriatrie - cu studenţii Specializării de Fiziokinetoterapie, respectiv ai Facultății de Moașe și Asistență Medicală - FMAM - din cadrul UMFCD), actuala carte include, în premieră, întrebări și răspunsuri din încă un domeniu complex, nou inclus în spectrul de activitate didactică și științifică, al Disciplinei/ Clinicii de Recuperare - coordonată de către Prof. Univ. Dr. G. Onose - de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni“ (SCUBA): NeuroReabilitarea (semiologie, patologie/ complicații şi terapie/ recuperare - specifice). Totodată – inclusiv conform angajamentului autorului principal, din

5

cadrul conducerii Catedrei M6, legat de strategia editorială a acesteia – ca premiză a unei încă și mai bune receptivități a testelor, la recomandarea Coordonatorului Decanatului FMAM, D-na Prof. Univ. Dr. C. Sinescu, întregul material din prezenta carte/ ediție este restructurat, întrebările și respectiv, răspunsurile modulare conținute, fiind gupate pe următoarele sub-secțiuni tematice (la adulți și vârstnici): Electrodiagnostic/ terapie şi Sonoterapie; Fotobiologie/ terapie; Hidrotermobiologie/ terapie; Kinetologie/ terapie şi Masaj/ (Masoterapie); Balneologie/ Crenoterapie şi BioClimatologie/ terapie; NeuroReabilitare (semiologie, patologie/ complicații şi terapie/ recuperare – specifice); Geronto-Geriatrie.Concordant trendului ascendent, atât cantitativ cât și calitativ, evocat: bibliografia actualei lucrări numără 250 de titluri - multe recente - față 140 - cea din 2007 - și respectiv, 47 - cea din anul 2000. Am urmărit încă de la început - și o facem în continuare - ca testele noastre modulare să fie, în același timp, un util instrument de studiu, complementar notelor de la cursuri și lucrări practice precum și bibliografiei indicate. În acest sens, pot fi observate atât modul riguros, uneori chiar pedant, în care sunt formulate testele - ajutând astfel pe cel verificat să se orienteze cât mai bine în cadrul materiei - cat și explicațiile exhaustive, cuprinse în răspunsurile la nu puține dintre intrebari; aceasta fără a mai sublinia faptul că unele dintre acestea solicită, în egală măsură - antrenând astfel, implicit - capacitatea de concentratre/ atenție, respectiv perspicacitatea celor examinați - calități deopotrivă deosebit de necesare, unor viitoare cadre medico-sanitare performante. Așadar, considerăm utilă consultarea, în primul rând de către studenți, (inclusiv) a prezentei lucrări, din două motive principale: - după invățarea materiei predate, este o bună modalitate de verificare a modului în care au fost însușite cunoștințele necesare, inclusiv prin reproducerea stresului aferent promptitudinii cu care trebuie răspuns, ceea ce reprezintă un element propensiv acomodării cu spiritul testarii finale - având în vedere că și alte examinări decisive din cadrul procesului de formare a tinerilor medici se desfășoară prin metode similare de testare – a se vedea, în primul rând, concursul de admitere în rezidențiat – familiarizarea cu astfel de teste este și din această perspectivă, benefică. În fine, reiterăm o realitate care, de altfel, constituie și o probă concretă a evoluției cantitative din cadrul suitei noastre de culegeri de teste modulare: intrebările, inclusiv din această a treia lucrare, nu vor fi niciodată singurele selecționate pentru examenele viitoare, cu studenți sau rezidenți, la disciplinele aferente: vom continua deci, să concepem noi și noi întrebări – cu răspunsuri corespunzătoare/ instructive – ce vor fi reunite ulterior, periodic, în noi volume.

6

AUTORII

Prefață

7

Scrierea unui manual de specialitate este, de fiecare dată, în epoca actuală un act îndrăzneţ, care atestă curajul autorilor de a intra în bătălia cu timpul şi cu bogăţia informaţiilor medicale, atât de des reînnoite de continuul progres tehnologic la care asistăm.

În aceste condiţii, conceperea unui volum de teste modulare, care sintetizează cunoştinţele din domeniul atât de vast al Recuperării medicale în întrebări şi răspunsuri, pare cu atât mai greu de realizat.

Realizată sub redacţia Prof. Dr. Gelu Onose, cu participarea unor autori din diverse specializări medicale, ediţia de faţă, restructurată, revizuită şi adăugită, este o amplă expunere a informaţiilor moderne privind Recuperarea medicală la adult şi vârstnic, sub forma unor teste modulare pentru studenţi dar şi pentru rezidenți și specialişti din domeniu.

Redactată în două secţiuni, lucrarea prezintă în secţiunea I întrebări din toate domeniile Recuperării, NeuroReabilitării, Medicinei Fizice şi Balneoclimatologiei la adulţi şi vârstnici, pe capitole tematice, un loc aparte ocupându-l, în aceeaşi secţiune, semiologia neuro-reabilitării şi a gerontologiei şi geriatriei.

Secţiunea a II-a a lucrării cuprinde răspunsurile corecte la grilele de întrebări inserate anterior, răspunsuri structurate în aceeaşi manieră, modulară şi însoţite de ample explicaţii şi argumente de specialitate, care transformă această culegere de teste într-o lucrare valoroasă şi extrem de complexă.

Variatele capitole din lucrare sunt dublate de o bogată bibliografie, expusă într-un capitol final. Doresc să remarc şi să apreciez faptul că o mare parte din această bibliografie conţine titluri ale autorilor români, care sunt din abundenţă citaţi, dovadă a calităţii şi tradiţiei învăţământului românesc din această ramură medicală a Recuperării şi Reabilitării fizice.

În încheiere, felicit autorii pentru efortul depus şi sper ca lucrarea de faţă să corespundă exigenţelor cititorilor, studenţi şi medici, care vor să se instruiască în domeniul atât de actual al Recuperării şi Reabilitării medicale.

Prof. Univ. Dr. Crina SinescuŞefa Clinicii de Cardiologie

Spitalul Clinic de Urgenţă ”Bagdasar-Arseni”Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila”, Bucureşti

8

SECŢIUNEA ÎNTREBĂRI

9

Partea I

Întrebări din Recuperare/ NeuroReabilitare, Medicină Fizică şi BalneoClimatologie - la adulţi şi vârstnici -

I.1 Întrebări dinElectrodiagnostic/ terapie şi din Sonoterapie

10

1. Numiţi patru dintre principalele

metode de electrodiagnostic:........................................................................................................................................................................................

2. Precizaţi care dintre metodele

de electrodiagnostic de mai jos permite alegerea, după criterii obiective, cantitative, a parametrilor prescripţiilor pentru curenţii exponenţiali utilizaţi în tratamentul paraliziilor flasce:

a) cronaximetria b) E.M.Gc) metoda curbei I/t (Honweg -

Weiss)d) testul galvanic al

excitabilităţii e) testul faradic al excitabilităţii

3. Determinarea potenţialelor

evocate, somato-senzitive sau/ şi somato-motorii, e o metodă de:

a) fototerapieb) crenoteraiec) electroterapie d) hidrotermoterapie e) chimoterapie

4. Numiţi patru tipuri de curent/

impulsuri de curent electric ce pot fi utilizate în electrodiagnostic:

.............................................

.............................................

.............................................

.............................................

5. Proprietăţile pasive ale

ţesuturilor, în raport cu curenţii electrici excitatori, sunt:

a) efectul tenodezicb) rezistivitatea electrică reală

(intrisecă)c) rezistivitatea reactivă (la un

anumit tip de curenţi)d) polarizarea tisulară

(electrotonus)e) perioada de stimulare

6. Parametrului fizic al unui

curent excitator: timpul util, îi corespunde, ca parametru al răspunsului fiziologic specific al structurilor excitabile la stimularea electrică:

a) cronaxiab) viteza de inactivare a

mediatorilor chimici în fantele sinaptice

c) constanta de timpd) intensitatea excitaţiei e) acomodarea

7. Potenţialul bioelectric de

repaus al membranelor excitabile este, în esenţă, unul de:

a) acţiune b) mişcare c) potasiu d) calciue) sodiu

8. Galvanotropismul este:a) o procedură de

electroterapie b) o metodă de

electrodiagnostic neuromuscular

11

c) o metodă de explorare imagistică cu ultrasunete

d) un efect biologic interpolar, specific curentului continuu

e) o tehnică de relaxare intrinsecă

9. Enumeraţi două substanţe

active farmacologic, disociabile, utilizate pentru galvanoionizări, sub catod:

.............................................

.............................................

10. Condiţia bioelectrică pe care

trebuie să o îndeplinească un ţesut, pentru a putea fi excitat electric/ electrostimulat, este:

a) atingerea unei temperaturi intratisulare optime

b) descrisă de expresia matematică (diferenţa a două funcţii exponenţiale – formula lui Monier) a relaţiei dintre excitaţie şi acomodare

c) relaţia de interdependenţă dintre procesele de recrutare spaţială şi temporală motoneuroni

d) acumularea unei cantităţi „critice“ de substanţă disociabilă, prin ionoforeză, în ţesut

e) apariţia spasticităţii

11. În stări de hipocalcemie, curba

parabolică de pararezonanţă a nervului, respectiv a muşchiului (Coppee-Monier), a relaţiei dintre frecvenţa stimulului sinusoidal şi intensitatea liniară a curentului excitator:

a) este mult alungităb) are contur dedublatc) prezintă valori identice

pentru nervi şi muşchid) prezintă un minim mai

ascuţit decât în condiţii normalee) se aplatizează

12. În cazul curenţilor Träbert,

electrodul sub care se obţine analgezia este:

a) cel negativ b) cel pozitivc) din cauciuc electroconductor d) „stelat“e) tip „ventuză“

13. Numiţi două contraindicaţii

specifice pentru aplicaţiile de curenţi interferenţiali de medie frecvenţă concomitente cu masaj prin vid-aspiraţie în ritm de joasă frecvenţă („mecanică“), comandat/ asistat electronic:

.............................................

.............................................

14. În Sistemul Internaţional de

Unităţi de Măsură, intensitatea câmpului magnetic – inclusiv (în cadrul câmpurilor magnetice) cele de joasă frecvenţă, utilizate în Magnetoterapie – se măsoară în:

a) Farad b) Tesla c) Amper d) Volte) Watt

15.

12

În cazul microundelor, raportul caloric grăsime/ muşchi (coeficientul de încălzire tisulară/ unitate de volum), este:

a) ¼ b) ½ c) 10/1 d) 1/1 e) 1/5

16. Care dintre următoarele

grupaje metodologie terapeutice permit, în anumite condiţii, introducerea transcutanată de substanţe farmacologic active?

a) galvanoterapia b) ultrasonoterapiac) terapia cu unde scurte

decametrice pulsatile în câmp inductor

d) masajul terapeutic „umed”e) terapia cu curenţi

neofaradici

17. Electrostimulările selective

pentru refacerea sensibilităţii kinestezice, din etapa a II-a de recuperare în leziunile de nervi periferici, au caracter predominant:

a) profilacticb) spasmolitic c) terapeuticd) excitomotor e) recuperator

18. Parametrului fizic al unui

curent excitator, „intensitatea“, raportat la suprafaţa electrodului de aplicare, respectiv, la suprafaţa membranei structurilor

performat excitabile subiacente (= „densitatea curentului“) îi corespunde, ca parametru al răspunsului fiziologic specific la excitoterapia prin stimulare electrică:

a) cronaxiab) intensitatea excitaţiei c) constanta de timpd) viteza de inactivare a

mediatorilor în fantele sinapticee) acomodarea

19. Coeficientul de acomodare alfa

este:a) o unitate de măsură a forţei

musculareb) o variabilă utilizată în

imagistica aparatului locomotorc) o constantă de calcul a

costurilor unei zile de spitalizare în recuperare

d) o mărime ce apreciază cuantificat fenomenul de acomodare și indirect, excitabilitatea unui cuplu nerv-mușchi

e) o variabilă utilizată în calculul parametrilor de prescripţie a unei proceduri de hipertermie generală

20. Enunţaţi două dintre formele –

în afară de cea electrolitică – sub care curentul galvanic mai poate traversa ţesuturile:

.............................................

.............................................

21. În cadrul tratamentului

complex al sindroamelor de

13

neuron motor central, electrostimularea cu ajutorul curenţilor rectangulari tip Hufschmidt, se aplică:

a) pe musculatura spasticăb) pe musculatura extensoare

(flască) a membrului superior afectat

c) pe dorsiflexorii plantarid) pe eversorii plantari

(peronieri)e) pe musculatura inspiratorie

a hemitoracelui afectat

22. Numiţi care dintre procesele

electro-chimice produse de curentul continuu sub anod (respectiv sub catod) sunt valorificabile din punct de vedere terapeutic pentru galvano-ionizări (galvano-ionoforeze)

sub anod: ............................sub catod: ...........................

23. Galvanotaxia este:a) o procedură de

electroterapie b) o metodă de

electrodiagnostic neuromuscularc) o metodă de explorare

imagistică cu ultrasuneted) un efect biologic interpolar,

specific curentului continuue) o tehnică de relaxare

extrinsecă

24. Elementele ce pot reduce

fenomenul de acomodare (alungesc constanta de acomodare) favorizând răspunsuri repetitive (senzaţie de

vibraţie neplăcută percepută zile sau săptămâni întregi) după o procedură de electroterapie prin curenţi de joasă frecvenţă, sunt:

a) răcirea locală a tegumentului

b) migrenac) catelectrotonusul moderat d) corizae) hipocalcemia

25. Curenţii modulaţi de tip

Schwellström sunt utilizaţi terapeutic pentru:

a) electrostimularea/ respectiv electrogimnastica musculaturii somatice denervate, în faza finală de reinervare

b) tonifierea musculaturii normoinervate, dar cu insuficienţă funcţională şi hipotrofie prin neutilizare

c) prevenirea aderenţelor intermusculare şi/ sau peritendinoase

d) relaxarea musculaturii cu contractură reflexă antalgică

e) stimularea electrică funcţională (electromecanoterapie) „rotatorie“ a musculaturii membrelor paralizate prin leziuni de neuron motor periferic

26. Fenomenul Djourno reprezintă:a) un efect direct al radiaţiilor

calorice asupra tegumentelorb) un proces degenerativ de

cauză post-traumaticăc) un tip de evoluţie spre

vindecare tisulară, în cazul escarelor

14

d) interferenţa (inversarea) dintre pragul sensibilităţii dureroase şi cel al contracţiei musculare tetanice, produsă la electrostimularea cu ajutorul curenţilor de medie frecvenţă

e) un fenomen electrofiziologic

27. Mecanismul şi efectele

biologice primare ale interacţiunii undelor scurte decametrice cu ţesuturile vii sunt puse în evidenţă de:

a) teoria porţii de control (Melzack şi Wall)

b) teoria relativităţii (Einstein)c) teoria dielectricului

neomogen (Maxwell-Wagner)d) teoria ionică a excitaţiei

(Pflűgger-Chavault)e) teoria asemănării

(„mimicriei“) moleculare (Ebringer)

28. Transformarea (parţială) în

căldură – efectul Joule –, la nivelul ţesuturilor, a energiei câmpului electromagnetic al undelor scurte decametrice, emise/ aplicate în câmp inductor, se face proporţional cu:

a) conductibilitatea termică a ţesutului

b) volumul ţesutului c) masa ţesutuluid) conductibilitatea electrică a

ţesutuluie) nici una din variantele de

mai sus

29. O contraindicaţie relativ

specifică, pentru aplicaţiile de unde scurte decimetrice, este:

a) tuberculozab) psihoza maniaco-depresivăc) aplicarea în zona globilor

oculari (risc de cataractă)d) fractura de humeruse) epilepsia

30. Acţiunile câmpurilor magnetice

de joasă frecvenţă la nivelul focarului de pseudoartroză sunt:

a) favorizarea penetrării vaselor de neoformaţie asemănător modului în care aceasta se produce în osificarea encondrală normală

b) resorbţia osteofitelorc) calcificarea ţesutului

fibrocartilaginos în zona de pseudoartroză

d) ameliorarea, la nivel local, a drenajului veno-limfatic

e) o acţiune osteogenetică directă

31. Efectul termic al ultrasunetelor,

atunci când sunt aplicate pe structuri musculo-scheletale, este maxim la nivelul:

a) muşchiuluib) membranei sinoviale c) măduvei osoased) periostuluie) cartilajului articular

32. Pseudocavitaţia este:a) o acţiune „degajantă“ a

ultrasunetelor faţă de particulele de gaz dizolvate în lichide

b) un fenomen folosit la

15

producerea aerosolilorc) un efect folosit în eco-

diagnosticd) o leziune întâlnită în

coxartrozee) un proces atomic produs de

fasciculele LED


specifică a ultrasunetelor este:a) tuberculoza b) neoplaziile c) epilepsiad) nevralgia de trigemen e) psoriazisul

34. Anumite substanţe

medicamentoase, în condiţionări de uz extern, pot penetra mai uşor transcutanat cu ajutorul următoarelor proceduri fiziatrice:

a) curenţi electrici de medie frecvenţă

b) fascicule LASERc) masajd) curent galvanic e) ultrasunete

35. În cadrul tratamentului

complex al sindroamelor de neuron motor central, electrostimularea cu ajutorul curenţilor rectangulari tip Hufschmidt, se aplică:

a) pe musculatura inspiratorie a hemitoracelui afectat

b) pe musculatura extensoare (flască) a membrului superior afectat

c) pe eversorii plantari (peronieri)

d) pe dorsiflexorii plantari e) pe musculatura spastică

36. Blocajul de depolarizare

(depresiunea catodică) apare prin:

a) efort fizic prelungitb) exces local de substanţe

imunologic activec) ischemie loco-regionalăd) epuizarea substratului ionic

de activare (excitaţie)/ acumularea, prin migrare, la nivel intracelular, a ionilor de Na+

e) creşterea temperaturii centrale a corpului la peste 37°C

37. Electrotonusul este un

fenomen bioelectric generat, în mod caracteristic şi maximal, de:

a) manevrele fundamentale ale masajului clasic

b) curentul continuu (galvanic)c) expunerea la radiaţii

ultravioleted) tehnicile de facilitare neuro-

musculară proprioceptivă periferică

e) crioaplicaţii

38. Enumeraţi trei dintre parametrii

fizici ai curenţilor excitatori (electrostimulilor):

................................................

................................................

................................................

39. Bruscheţea unui stimul electric

reprezintă:a) amplitudinea de variaţie a

16

câmpului magnetic generat de curentul electric

b) timpul (şi tipul) de creştere a impulsului, respectiv durata (şi forma) pantei ascendente (a frontului de creştere) a impulsului de curent electric

c) capacitatea de a încălzi în profunzime a curentului electric

d) potenţialul iatrogen al curentului electric

e) efectul bacteriostatic al curentului electric

40. La baza fenomenului fiziologic

al acomodării (Nernst – „efect mascat“) stă:

a) recrutarea spaţială de motoneuroni

b) capacitatea progresivă a sistemului de transport activ transmembranar pentru Na+

c) antrenarea alternantă a (termo) receptorilor

d) „plasticitatea“ funcţională a sistemului nervos central

e) virajul musculaturii striate spre metabolism anaerob

41. Durata minimă a unui

electrostimul, sub care acesta nu mai este eficace, este:

a) o orăb) durata unei semiunde

pozitive c) durata unei perioade de

stimulared) 3 minutee) 0,01–0,02 milisecunde

42. Fibra musculară normo-

inervată este excitată de către o comandă endogenă motorie sau de către un electrostimul exogen, astfel:

a) directb) prin intermediul unei

substanţe de cuplarec) prin intermediul câmpului

magnetic al curentului electricd) prin intermediul fibrelor

nervului motor periferic aferent acesteia

e) prin fenomene capacitive şi de sumaţie temporală

43. Valorile cronaxiillor nervilor şi

respectiv ai muşchilor scheletici, sunt în mod generic:

a) mai mici de o milisecundă, respectiv mai mari de o milisecundă

b) corespunzătoare tipului de curent excitator utilizat

c) dependente de suprafaţa electrodului „activ“

d) dependente de starea tegumentelor suprajacente

e) variabile cu tipul de climă în care se află individul respectiv

44. În cadrul aplicaţiilor terapeutice

curente de ultrasunete, cea mai intensă acţiune termică – uneori cu potenţial iatrogen – se manifestă la:

a) nivelul fanerelorb) nivelul periostuluic) nivelul nodulilor mio-gelotici d) nivel cutanate) nivelul prostatei

45.

17

Enumeraţi două dintre principalele caracteristici ale acţiunii fiziologice a impulsurilor de curent electric de joasă frecvenţă:

................................................

................................................

46. În cazul curenţilor electrici cu

impulsuri de joasă frecvenţă, următoarele tipuri de curenţi au la intensităţi suportabile efect excitomotor pe musculatura normo-inervată:

a) curenţii triunghiulari b) curenţii neofaradici c) curenţii rectangulari d) curenţii exponenţiali e) curenţii trapezoidali

47. Efectele fiziologice şi respectiv biologice principale ale curenţilor de medie frecvenţă sunt:

a) excito-motor pe musculatura denervată

b) decontracturantc) vasculobiotrofic şi resorbtiv d) analgetice) ionoforetic

48. Fenomenul de anelectrotonus,

care apare sub acţiunea curentului galvanic, constă în:

a) stimulare neuro-muscularăb) hiperpolarizarea membranei

structurilor preformat excitabilec) depolarizarea membranei

structurilor preformat excitabiled) spargerea, prin acţiunea

curentului galvanic, în fantele sinoptice ale joncţiunilor mio-

neurale, a veziculelor cu mediatori chimici

e) transmiterea (difuzarea) stimulului electric şi contralateral de locul de aplicare a curentului galvanic

49. Numiţi o contraindicaţie

specifică aplicaţiei de ultrasunete:

................................................

50. Utilizarea simultană a

fenomenului piezoelectric, atât direct, cât şi invers, se întâlneşte în:

a) baia generală de luminăb) ultrasonoterapie c) ecodiagnosticd) micromasajul tisular intern e) electroosmoza galvanică

51. Prezenţa unor corpi străini

metalici (tije, broşe, endoproteze etc.) la nivelul unui segment al aparatului locomotor reprezintă o contraindicaţie pentru aplicaţiile loco-regionale de:

a) curenţi electrici de joasă frecvenţă

b) curenţi electrici de medie frecvenţă

c) curenţi electrici de înaltă frecvenţă în emisie discontinuă (unde scurte pulsatile)

d) câmpuri magnetice de joasă frecvenţă

e) radiaţii infraroşii în câmp deschis (Solux)

52.

18

Potenţialul de repaus al membranei celulare a structurilor preformat excitabile este în esenţă:

a) un potenţial de calciub) un potenţial menţinut prin

mecanisme active şi pasivec) un potenţial nuld) un potenţial de potasiu e) un potenţial menţinut prin

mecanisme excusiv active

53. Efecte biologice (biofizice/

biochimice) primare ale curentului galvanic sunt:

a) disociaţia ionicăb) endotermia tisularăc) pseudocavitaţia d) ionoforezae) electroosmoza

54. Efecte favorabile în tratamentul

pseudartrozelor, produc:a) balneaţia în ape alcaline b) repausul postural absolutc) infiltraţii locale cu corticoizid) aplicaţii de câmpuri

magnetice de joasă frecvenţă în emisie discontinuă

e) tratamentul cu ultrasunete

55. Pseudocavitaţia este un efect

generat asupra substratului expus la:

a) radiaţii gamma b) curent galvanic c) congelared) ultrasunete e) câmpuri magnetice de joasă

frecvenţă

56. În lipsa unei protecţii

corespunzătoare a tegumentului de sub catod, aplicaţiile de curent galvanic pot produce local:

a) edeme pufoase b) elastozăc) necroză de colicvaţie

(arsură chimică alcalină)d) hematoamee) hiperpigmentare melanică

57. Electrostimularea musculaturii

netede viscerale (spre exemplu pentru tratamentul constipaţiilor cronice atone), se face cu:

a) curenţi de înaltă frecvenţăb) curenţi de joasă frecvenţă,

cu frontul de creştere modulat exponenţial

c) curenţi rectangulari tip Hufschmidt

d) curenţi diadinamici e) unde scurte

58. Efectul analgetic al curenţilor

Träbert este produs prin:a) blocaj de depolarizareb) efect de acoperire (blocaj

prin mecanism competitiv al „porţii de control“ a durerii)

c) blocaj de hiperpolarizared) blocaj la rece al pompelor

ionice de la nivelul membranare) acomodare

59. Enumeraţi trei dintre

principalele tipuri de curent/ impulsuri de curent de joasă frecvenţă:

...............................................

19

...............................................

...............................................

60. Efectele fiziologice (generate de răspunsuri specifice) la nivelul structurilor preformat excitabile, pot produce:

a) curenţi de joasă frecvenţă b) curenţi de medie frecvenţă c) fasciculele LASERd) câmpurile magnetice de

joasă frecvenţăe) curentul galvanic

61. Oscilaţiile (vibraţiile) pendulare

mecanice longitudinale, cu frecvenţe de 800 KHz–1 MHz, sunt utilizate pentru:

a) radioterapieb) LASER – terapie c) vibromasajd) ultrasonoterapie e) inhaloterapie

62. Numiţi trei dintre principalele

caracteristici ale acţiunii fiziologice ale curenţilor de medie frecvenţă:

...............................................

...............................................

...............................................

63. Numiţi cuvintele engleze din

ale căror iniţiale se compune denumirea TENS:

...............................................

...............................................

...............................................

...............................................

64.

Numiţi cuvintele româneşti din ale căror iniţiale se compune denumirea SNET:

...............................................

...............................................

...............................................

...............................................

65. Efecte de facilitare a

penetraţiei transcutanate a unor substanţe farmacologic active au:

a) câmpurile magnetice de joasă frecvenţă

b) radiaţiile LASERc) radiaţiile ultraviolete d) curentul galvanic e) ultrasunetele

66. Efecte fiziologice, biologice şi

terapeutice – inclusiv corolare – ale ultrasunetelor sunt:

a) efectul analgeticb) efectul simpaticolitic/

hiperemizantc) efectul fibroliticd) antiinflamator/ resorbtive) influenţarea favorabilă a

vitezei de conducere în nervii periferici motori

67. Numiţi una din legile de bază

ale conducerii influxului prin fibra nervoasă:

...............................................

68. Fibrele nervoase de tip A sunt:a) mielinice şi groaseb) sensibile la presiunec) cu viteză de conducere

rapidă

20

d) cu postpotenţial negativ scurt şi pronunţat

e) cu postpotenţial pozitiv minim

69. Curenţii cu impulsuri

dreptunghiulare de joasă frecvenţă, tip TENS, blochează transmiterea durerii prin:

a) electrostimularea cordoanelor posterioare medulare

b) blocaj de hiperpolarizarec) electrostimularea antalgică

antidromică transcutanăd) electrostimularea selectivă a

fibrelor Ae) blocarea pompelor ionice

membranare


afirmaţii, referitoare la procesul de excitaţie al structurilor preformat excitabile, sunt adevărate?:

a) este un fenomen de membrană

b) înseamnă depolarizarea potenţialului de repaus al membranei

c) are loc la interfaţa dintre mediul intern şi cel extern al structurii preformat excitabile

d) are loc şi în mediul intern al structurii preformat excitabile

e) expunerea prelungită la rece intens stimulează procesul de excitaţie

71. Principalele mecanisme de

transport pasiv, la nivelul

membranelor structurilor preformat excitabile, sunt:

a) ionoforeza b) osmozac) fenomenul Donnan d) difuziunea pasivăe) disocierea

72. Care dintre următoarele tipuri

de curenţi şi/ sau impulsuri de curent de joasă frecvenţă au efecte fiziologice predominant excitatorii pe musculatura scheletală normo-inervată?:

a) curenţii sinusoidali alternativi

b) curenţii sinusoidali redresaţi c) curenţii faradicid) curenţii neofaradicie) curenţii rectangulari

(dreptunghiulari)


de curenţi/ impulsuri de joasă frecvenţă au efecte de stimulare a musculaturii scheletale denervate periferic?:

a) curenţii triunghiulari b) curenţii trapezoidali c) curenţii exponenţiali d) curenţii TENSe) curenţii Träbert

74. Care din următoarele afirmaţii,

referitoare la curenţii exponenţiali sunt adevărate?:

a) au panta de creştere verticală (abruptă)

b) au bruscheţe marec) produc electrostimularea

musculaturii scheletale normo-

21

inervated) au efecte excitatorii

fiziologice pe structurile preformat excitabile de tip muscular striat

e) produc fenomene de acomodare pe musculatura netedă normo- inervată

75. Curenţii Träbert sunt:a) curenţi de înaltă frecvenţăb) curenţi de medie frecvenţăc) impulsuri rectangulare de

curenţi de joasă frecvenţăd) curenţi de joasă frecvenţă

alternativi, sinusoidalie) câmpuri magnetice de joasă

frecvenţă

76. Stabiliţi, prin încercuire, care

dintre următoarele caracteristici ale CDD sunt adevărate:

a) frecvenţă de bază: 50 sau 100 impulsuri/sec.

b) sunt impulsuri de curent de joasă frecvenţă

c) sunt curenţi alternativi sinusoidali redresaţi

d) sunt curenţi modulaţi exponenţiali pe pantă descendentă

e) au efecte analgezice importante

77. Denumiţi un tip de curent de

joasă frecvenţă, indicat în electrogimnastica musculaturii normo-inervate şi/ sau în faza finală de reinervare:

...............................................

78. Electroterapia cuprinde:a) terapia cu ultrasuneteb) terapia cu impulsuri de

curent electric de joasă frecvenţăc) terapia cu radiaţii luminoased) terapia cu curenţi de medie

frecvenţăe) terapia cu raze X

79. Electroterapia cu curent

alternativ cuprinde:a) curenţi faradicib) curenţi de la reţea c) curenţi Foucaultd) C.D.D.e) curenţi Nemec

80. Enumeraţi două tipuri de

curenţi de tip impulsuri de joasă frecvenţă:

...............................................

...............................................

81. Excitoterapia specifică, prin

stimulare electrică a structurilor preformat excitabile, se face cu:

a) curenţi de medie frecvenţă b) curenţi de înaltă frecvenţă c) curent continuu (galvanic) d) curenţi de joasă frecvenţăe) impulsuri de curent de joasă

frecvenţă

82. Enumeraţi două dintre

structurile tisulare (STPE) de bază preformat excitabile asupra cărora acţionează excitoterapia specifică:

...............................................

22

...............................................


din următoarele afirmaţii referitoare la potenţialul de repaus al celulei sunt adevărate:

a) este în esenţă un potenţial de Na+

b) se menţine în mod pasiv (fără consum de energie)

c) rolul hotărâtor în menţinerea acestui potenţial îl are cuplul de ioni: Ca++/ Mg++

d) valoarea potenţialului de repaus al celulelor preformat excitabile este + 20 mV

e) variaţiile valorilor potenţialului de repaus se însoţesc de emisii de radiaţii

84. Intensitatea minimă a unui

curent continuu necesară pentru declanşarea excitaţiei, o reprezintă:

a) reobazab) potenţialul critic c) cronaxiad) media influxului de ioni de

Mg++ extracelulare) constanta de timp

85. Conform teoriei lui Hermann

referitoare la transmiterea excitaţiei prin curenţii „locali“, cu acelaşi nume, acest proces se caracterizează prin:

a) transmitere din aproape în aproape

b) se referă la fibrele nervoase sărace în mielină, nesegmentate

c) transmiterea excitaţiei se

face foarte rapidd) include fibrele nervoase

bogat mielinizatee) determină numai contracţia

fibrelor musculare fazice

86. Curenţii internodali Tasaki

asigură transmiterea excitaţiei:a) pentru fibrele mielinice cu

strangulaţii Ranvierb) din aproape în aproapec) mai rapid decât prin curenţii

locali Hermannd) în salturie) dintr-o strangulaţie Ranvier

în alta

87. Fenomenul de analgezie indus

prin anelectrotonus este unul dintre efectele fiziologice ale:

a) curenţilor de medie frecvenţă

b) curentului galvanicc) curenţilor de înaltă frecvenţăd) ultrasunetelore) câmpurilor magnetice de

joasă frecvenţă

88. Numiţi unul dintre efectele

fiziologice ale curentului galvanic:...............................................

89. Creşterea excitabilităţii neuro-

musculare de către curentul galvanic se datorează:

a) fenomenului de catelectrotonus

b) contracţiei musculaturii netede a vaselor mari

c) contracţiei fibrelor

23

musculare striate toniced) electrostimulării fibrelor

striate denervate periferice) fenomenului de

galvanotaxie


dintre următoarele afirmaţii referitoare la cronaxie sunt adevărate:

a) se referă la perioada de maximă excitabilitate neuro-musculară

b) este timpul minim necesar unui curent continuu pentru a produce excitaţia

c) se determină cu ajutorul unui curent galvanic a cărui intensitate este egală cu dublul reobazei

d) este egală cu 1/2 din intensitatea minimă a curentului galvanic pentru declanşarea excitaţiei

e) muşchii fazici au cronaxii mai mari decât muşchii tonici

91. Conform teoriei ionice a

excitaţiei, substratul biochimic al procesului de acomodare îl reprezintă:

a) activarea progresivă a sistemului de transport pentru Na+

b) influxul brusc al ionilor de Na+ în interiorul celulei preformat excitabile

c) inactivarea progresivă a sistemului de transport pentru Na+

d) inactivarea progresivă a canalelor lente de Ca++

e) blocajul de hiperpolarizare


acţiunile biologice ale curentului galvanic:

...............................................

...............................................

93. Arsurile şi necrozele ce pot

apare în cazuri de supradozare a curentului galvanic sunt efecte polare, consecinţe locale ale următorului fenomen:

a) electrolizab) electroosmoza c) ionoforezad) electroforezae) disociaţia ionică

94. Enumeraţi două din

principalele efecte terapeutice ale curentului galvanic:

...............................................

...............................................

95. În practica fiziatrică, aplicaţiile

de curent galvanic se pot face în următoarele moduri:

a) cu electrozi-placă de dimensiuni diferite

b) ca ionoforeză (introducere prin tegument de substanţe medicamentoase)

c) ca baie hidro-electrolitică parţială (bi-, tri- sau cvadri-celulară)

d) ca baie generală (completă – Stanger)

e) ca baie de lumină

24

96. În stimularea musculaturii

striate normo-inervate se pot folosi următoarele forme de curenţi de joasă frecvenţă:

a) dreptunghiulari b) faradicic) neofaradicid) curenţi Hufschmidt e) curenţi modulați/ progresivi

tip Lapique (sub formă de trenuri de impulsuri cu pante variabile)

97. Enumeraţi două dintre efectele

fiziologice ale curenţilor interferenţiali de medie frecvenţă:

...............................................

...............................................

98. Curenţii Nemec sunt:a) (curenţi) de înaltă frecvenţăb) (curenţi) stohasticic) (curenţi) interferenţiali de

medie frecvenţăd) impulsuri de curent de joasă

frecvenţăe) (curenţii) de tip galvanic

99. Principalele caracteristici ale

endotermiei tisulare sunt:a) căldura remanentăb) temperatura tegumentului

nu se modifică (sau creşte foarte puţin)

c) se produce un eritem persistent

d) polarizarea tisularăe) efect excitomotor pe

musculatura striată normo-inervată


principalele proprietăţi/ caracteristici fizice ale curenţilor de înaltă frecvenţă:

...............................................

...............................................

101. Curenţii Foucault sunt:a) curenţi modulaţi de joasă

frecvenţăb) curenţi electroliticic) curenţi de aer foarte rece,

folosiţi în crioterapied) curenţi turbionari cu

deplasare circulară în ţesuturi, induşi de forţa electromagnetică a câmpului magnetic din circuitul (bobina) rezonator şi care produc efectul Joule

e) curenţi de medie frecvenţă

102. Blocajul de depolarizare

(depresiunea catodică) apare prin:

a) efort fizic prelungitb) exces de substanţe

imunobiologic activec) ischemie loco-regionalăd) epuizarea substratului ionic

de activaree) creşterea temperaturii

centrale a corpului la peste 37°C

103. Electrotonusul este un

fenomen bio-electric generat în mod caracteristic de:

a) manevrele fundamentale ale masajului clasic

b) curentul continuu (galvanic)c) expunerea la radiaţii

25

ultravioleted) tehnicile de facilitare

proprioceptivă perifericăe) crioaplicaţiile locale

104. Bruscheţea unui stimul electric

reprezintă:a) timpul şi tipul de creştere a

impulsului electric (durata şi forma pantei ascendente a frontului de creştere)

b) amplitudinea de variaţie a câmpului magnetic generat de curentul electric

c) capacitatea de a încălzi în profunzime ţesuturile

d) potenţialul iatrogen al curentului

e) efectul bacteriostatic al curentului

105. La baza fenomenului fiziologic

al acomodării (Nernst – ”efect mascat”) stă:

a) recrutarea spaţială de motoneuroni

b) inactivarea progresivă a sistemului de transport pentru sodiu

c) antrenarea succesivă a receptorilor de cald/ rece

d) „plasticitatea“ funcţională a SNC

e) virajul musculaturii striate pe metabolism anaerob

106. Durata minimă a unui

electrostimul, sub care acesta nu mai este eficace, este:

a) de o orăb) egală cu durata unei

semiunde pozitivec) egală cu durata perioadei de

stimulared) de 2 secundee) de 0,02 milisecunde

107. Fibra musculară normoinervată

este excitată de către o comandă endogenă motorie sau de către un electrostimul, astfel:

a) directb) prin intermediul unei

substanţe de cuplarec) prin intermediul câmpului

magnetic al curentului electricd) prin intermediul fibrelor

nervului motor periferic aferente acestuia

e) prin fenomene capacitive şi de sumaţie temporală

108. Valorile cronaxiilor nervilor şi

respectiv ale muşchilor scheletici sunt, în mod generic:

a) mai mici de o milisecundă, respectiv mai mari de o milisecundă

b) corespunzătoare tipului de curent excitator utilizat

c) dependente de suprafaţa electrodului „activ“

d) dependente de starea tegumentelor

e) variabile cu tipul de climă în care se află individul respectiv

109. În cadrul aplicaţiilor terapeutice

curente de ultrasunete, cea mai intensă acţiune termică, uneori cu potenţial iatrogen, se manifestă la:

26

a) nivelul fanerelorb) nivelul periostuluic) nivelul nodulilor mio-gelotici d) nivelul tegumentuluie) nivelul prostatei

110. Stabiliţi relaţia corectă între

următoarele structuri tisulare ale organismului uman şi gradul lor de conductibilitate electrică:

a) foarte buni conducătorib) rău conducătoric) foarte rău conducătorid) buni conducători

A) ţesut nervos, ţesut adipos, ţesut osos

B) sânge, LCRC) muşchi, organe interne,

ţesut subcutanatD) epidermă, păr

111. Valoarea raportului numeric de

proporţionalitate, la nivelul fibrelor nervoase mielinice, dintre viteza de conducere a influxului nervos prin fibra respectivă, în m/s, şi diametrul fibrei, măsurat în µ, este:

a) de cinci ori mai mare b) de şase ori mai mare c) de patru ori mai mică d) de opt ori mai micăe) egal

112. Corpul uman poate fi privit, din

punct de vedere al fenomenelor de conductibilitate electrică, în mod global, ca fiind un:

a) mediu fizic activ LASERb) mediu fizic de tipul plasmei

c) câmp mezonicd) electrolit e) solenoid

113. Numiţi trei efecte fiziologice

sau/ şi biologice, complexe/ rezultante, valorificabile terapeutic, ale ultrasunetelor utilizate la doze clinice:

.............................................

.............................................

.............................................

114. Impulsurile de curent electric

de joasă frecvenţă „clasic“, recunoscute şi utilizate în scop analgetic prin efect de „acoperire“, sunt:

a) curenţii Hufschmidt b) curenţii exponenţialic) curenţii modulaţi „tip

Schwellstrom“d) curenţii faradici e) curenţii Träbert


manevre este, în acelaşi timp, o secvenţă procedurală de electroterapie cu curenţi interferenţiali de medie frecvenţă şi una de masaj?:

a) manipulările vertebrale b) duşul-masajc) PUVA-terapia d) electrocinezia e) vibro-masajul

116. Principalele procese fizice care

influenţează, la nivel intim, efectele biologice – inclusiv pe

27

cele valorificabile terapeutic ale undelor scurte decimetrice, sunt:

a) emisia stimulată a radiaţiei b) amplificarea radiaţieic) reflexiad) dispersia e) absorbţia

117. Numiţi patru substanţe

farmacologic active, disociabile ionic, ce pot fi amplasate sub anod, pentru a fi introduse trans-tegumentar prin galvano-ionizare (galvano-ionoforeză):

.............................................

.............................................

.............................................

.............................................


de curent (sau impulsuri de curent) electric au, printre indicaţiile lor terapeutice, tulburările circulatorii arteriale şi/ sau venoase:

a) galvanicb) modulaţi (Schwellstrom)c) neofaradici şi neofaradici

modulaţid) diadinamici e) interferenţiali de medie

frecvenţă

119. Intensitatea curentului într-o

baie galvanică generală, faţă de cea din cadrul unei galvanizări „uscate“ este mai mare, aproape de:

a) 10 ori b) 0,5 ori c) 145 ori

d) 1.000 ori e) 775 ori

120. Numiţi o contraindicaţie relativ

specifică pentru electro-punctură:.............................................

121. Relaţia dintre frecvenţa

curentului (alternativ sinusoidal de medie frecvenţă) şi numărul de perioade succesive ale stimulului electric se face după:

a) curba de excitabilitate a lui D’Arsonval

b) după o curbă de tip Schwartz

c) după curba de pararezonanţă Coppee-Monier

d) după o curbă gaussianăe) după curba de disociere a

oxihemoglobinei

122. Pentru stimularea electrică

funcţională (FES) este necesară aplicarea la nivelul fiecărui muşchi, denervat prin leziuni de neuron motor periferic (NMP), a unui număr de:

a) 6–8 electrozi b) 3 electrozic) 4–6 electrozi d) 2 electrozie) 1 electrod monopolar

123. Curentul electric de înaltă

frecvenţă formează, în cazul undelor scurte decametrice în câmp condensator, între plăcile condensatorului (cei doi electrozi emiţători), un câmp predominant:

28

a) electricb) ultrasonicc) interferenţial d) magnetice) mezonic

124. Interacţia undelor scurte

decimetrice cu substratele biologice este caracterizată, din punct de vedere fizic, de următoarele procese:

a) amplificare b) reflexiec) dispersie d) emisiee) absorbţie

125. Numiţi patru indicaţii

terapeutice relativ specifice ale undelor scurte decametrice pulsatile în câmp inductor:

.............................................

.............................................

.............................................

.............................................

126. În ultrasonoterapie sunt

folosite în mod curent, ca substanţe de cuplaj:

a) parafina b) nisipulc) vaporii de apăd) aerul comprimat e) nămolul

127. Care dintre afecţiunile de mai

jos reprezintă contraindicaţii relativ specifice pentru administrarea terapeutică de câmpuri magnetice de joasă

frecvenţă?:a) stări hemoragiceb) boli hemoragice, inclusiv

sindroame hemoragiparec) contenţie importantă de

materiale metalice în cavitatea bucală

d) sindroame endocrine majore e) epilepsia

128. Numiţi două substanţe

farmacologic active, disociabile ionic, ce pot fi amplasate sub catod pentru a fi introduse transtegumentar prin galvano-ionizare (galvano-ionoforeză):

.............................................

.............................................

129. În cazul undelor scurte

decametrice în câmp inductor, curentul electric de înaltă frecvenţă generează, prin intermediul bobinei (solenoidului rezonator), la nivelul structurii biologice din vecinătate, predominant un cîmp:

a) gravitaţional b) magneticc) de radiaţii d) electrice) interferenţial

130. Acţiunea „pulsatoare“ a

ultrasunetelor asupra ţesuturilor poate determina, în funcţie de doză:

a) efect tixotropicb) eliberarea de factori

antacoizi şi/ sau alte substanţe biologic active

29

c) efect fibroliticd) efect de cavitaţiee) excitarea/ blocarea activităţii

unor structuri neurale

131. Reconversia profilului morfo-

funcţional citosolic din starea de gel în starea de sol, se numeşte:

a) efect Nernst (mascat)b) efect fotovoltaic c) efect cuanticd) efect tixotropic e) efect Joule

132. Principalul efect electro-chimic

şi biologic, valorificabil din punct de vedere terapeutic, produs în interiorul organismului uman, atunci când acesta (sau doar o parte a acestuia) este plasat într-un câmp magnetic variabil de joasă frecvenţă – fenomen consecutiv, din punct de vedere fizic, inducţiei electromagnetice – este:

a) apariţia fenomenului de rezonanţă magnetică nucleară

b) emisia stimulată şi amplificată a radiaţiei

c) eliberarea de specii reactive/ radicali liberi/ toxici, ai oxigenului

d) blocarea specifică a fenomenului de acomodare

e) punerea în mişcare, în ritmul variaţiilor câmpului magnetic de joasă frecvenţă, a ionilor din mediile tisulare expuse, de către tensiunile electrice generate

133. (Durata) Perioada(ei)

impulsului – T – este:

a) durata între două începuturi consecutive de pantă ascendentă de impuls

b) durata impulsului + durata pauzei aferente

c) intervalul dintre două începuturi succesive de front de creştere de impuls

d) o mărime invers proporţională cu frecvenţa electrostimulilor

e) periodicitatea electro-stimulării

134. Frecvenţele indicate de

electrostimulare pentru muşchii somatici, sunt, în funcţie de viteza de inactivare a mediatorului în fantele sinapselor corespunzătoare:

a) 1.000 impulsuri/secb) 1.000 impulsuri/min c) 1 – 20 impulsuri/secd) 1.000 impulsuri/orăe) 100 impulsuri/sec

135. Baza electrofiziologică a

propagării axonale, atât dromice cât şi antidromice, a excitaţiei în fibrele amielinice/ slab mielinizate, o constituie, cel mai adesea:

a) curenţii locali Hermanb) curenţii aperiodici Adam c) curenţii Träbertd) curenţii Leduce) curenţii Huhschmidt

136. Propagarea curentului electric

sub formă de mişcare ionică, se produce prin conductorii abiotici:

30

a) de tipul (gradul) I b) de tipul (gradul) II c) de tipul (gradul) III d) lemnoşie) textili

137. Câmpurile electro-magnetice

alternative propagabile la distanţă sunt produse în jurul curenţilor electrici sinusoidali cu frecvenţe:

a) între 8.000 – 9.000 Hz b) mai mici de 9.000 Hzc) de peste 10.000 Hzd) între 1.000 – 8.000 Hz e) mai mici de 1.000 Hz

138. Gradul de încălzire profundă a

ţesuturilor (endotermie locală sau generală), realizată prin aplicarea de unde scurte, depinde în mod complex si variabil/ nuantat, de:

a) frecvenţa curentuluib) distanţa electrozi (emiţători/

antene) – tegumentc) densitatea curentuluid) rezistivitatea (capacitatea)

diverselor ţesuturie) conductibilitatea diverselor

ţesuturi

139. Curenţii terapeutici de ultra-

înaltă frecvenţă sunt produşi de dispozitive de tip:

a) betatron b) endovacc) generatori de oscilaţii cu

fenomene de autoexcitared) angiomat e) magnetron

140. Tensiunile electrice (diferenţele

de potenţial) ce apar în ţesuturile expuse la câmpuri magnetice variabile de joasă frecvenţă, tensiuni ce pot pune în mişcare, în ritmul variaţiilor de câmp magnetic, ionii din mediile tisulare – şi care constituie principalul fundament al acţiunilor biologice/ terapeutice ale acestor câmpuri – iau naştere prin:

a) încărcare electrostaticăb) inducţie electromagneticăc) efect piezoelectric direct d) degenerare de spine) emisie stimulată a radiaţiei

141. Secţiuni ale subgrupajului

metodologic al sonoterapiei sunt:a) vibroterapia (vibromasajul)b) meloterapiac) „radarterapia“d) ultrasonoterapiae) aerosoloterapia cu aparate

de aerosolizare prin ultrasunete

142. Ce procedură

electroterapeutică de joasă frecvenţă poate folosi impulsurile de curent cu duratele cele mai mici (0,3–0,5 msec.) – puţin peste limita minimă –, pentru excitarea neuro-musculară?:

a) curenţii diadinamici b) electropuncturac) curenţii Träbertd) curenţii neofaradicie) TENS/ SNET

143. Ce proceduri de electro-terapie

31

de joasă frecvenţă se prescriu de regulă – ca intensitate subiectivă, resimţită de pacient la nivelul pielii – , la „senzatia de furnicătura plăcută“?:

a) curenţi diadinamici b) curenţi Träbertc) curenţi galvanici d) electropuncturae) curenţi exponenţiali

144. Mecanismul şi efectele

biologice primare ale interacţiei undelor scurte decimetrice cu ţesuturile vii sunt puse în evidenţă de către:

a) teoria porţii de control (Melzack şi Wall)

b) teoria relativităţii (Einstein)c) teoria ionică a excitaţiei

(Pflügger – Chavault)d) teoria dipolului (Debye)e) teoria interacţiunii

moleculare (Geczy)

145. Transformarea (parţială) în

căldură (efect Joule) la nivelul ţesu- turilor a energiei câmpului electromagnetic al undelor scurte decametrice în câmp inductor se face proporţional cu:

a) conductibilitatea electrică a ţesutului

b) volumul ţesutului c) masa ţesutuluid) conductibilitatea termică a

ţesutuluie) temperatura ţesutului

146. Raportul caloric (coeficientul

de încălzire tisulară/unitatea de

volum) ţesut adipos/ţesut muscular este, în cazul undelor decimetrice „lungi“:

a) 1/1 b) 10/1 c) 1/2 d) 4/1 e) 1/4


specifică pentru aplicaţiile de unde scurte decimetrice, este:

a) tuberculozab) psihoza maniaco-depresivăc) periartrita scapulo-humeralăd) fractura de humeruse) aplicarea în zona globilor

oculari (risc de cataractă)

148. Acţiunile câmpurilor magnetice

de joasă frecvenţă la nivelul focarului de pseudartroză sunt:

a) favorizarea penetrării vaselor de neoformaţie, asemănător modului în care aceasta se produce în osificarea encondrală normală

b) resorbţia osteofitelorc) calcificarea ţesutului fibro-

cartilaginos în zona de pseudartroză

d) ameliorarea, la nivel local, a drenajului veno-limfatic

e) o acţiune osteogenică directă

149. Efectul termic al ultrasunetelor,

când sunt aplicate pe structuri musculo-scheletale, este maxim la nivelul:

a) muşchiului

32

b) membranei sinoviale c) epidermuluid) cartilajului articulare) periostului

150. În afara structurilor musculo-

scheletale, acţiunea termică cea mai intensă a ultrasunetelor se exercită asupra:

a) viscerelor b) vaselorc) fanerelor d) pieliie) nervilor


specifică a ultrasonoterapiei este:a) rinita alergicăb) gonartrozac) nevralgia de trigemen d) epilepsiae) psoriazisul

152. Baza electrofiziologică a

propagării axonale – atât a celei dromice cât şi a celei antidromice – a excitaţiei, în fibrele amielinice/ slab mielinizate, o constituie, cel mai adesea:

a) curenţii Leducb) curenţii aperiodici Adam c) curenţii internodali Tasakid) curenţii locali Herman e) curenţii Hufschmidt

153. Menţionaţi o contraindicaţie

relativ specifică pentru aplicarea de curenţi Hufschmidt:

.............................................

154. Curenţii electrici terapeutici de

ultra-înaltă frecvenţă sunt produşi de dispozitive tip:

a) betatron b) magnetron c) generatori de oscilaţii cu

fenomene de autoexcitaţied) angiomat e) tun electronic

155. Din punct de vedere

procedural, „masca“ Bergonier este:

a) o secvenţă de masaj cosmetic

b) o secvenţă de galvanizare „umedă“

c) o secvenţă de fototerapie d) o secvenţă de galvanizare

„uscată“ e) o secvenţă de

climatoterapie

156. Intensitatea curentului este,

într-o baie galvanică generală, faţă de cea din cadrul unei galvanizări „uscate“, mai mare aproape de:

a) de 0,5 ori mai mică b) de 10 ori mai marec) de 200 ori mai mared) de 1000 ori mai micăe) de 1000 ori mai mare

157. Modalităţile tehnico-

procedurale de realizare practică a electrocineziei sunt:

a) cu ajutorul fasciculelor LASER

b) cu electrozi stelaţi

33

c) cu electrozi speciali tip ruloud) cu electrozi montaţi pe

mănuşi e) cu electrozi cu „distanţe de

aer“

158. În afară de curentul galvanic,

alţi curenţi/ impulsuri de curent electric ce pot fi aplicaţi sub formă de băi parţiale (celulare) electrolitice, sunt:

a) de înaltă frecvenţăb) curenţi modulați/ progresivi


c) faradici/ neofaradici/ neofaradici modulaţi

d) de electropuncturăe) diadinamici

159. Numiţi o contraindicaţie relativ

specifică pentru electropunctură:.............................................

160. O antenă de „câmp scobit

(cavitar)“ emite:a) fascicule de fotoni cu

energie înaltăb) unde scurte decimetrice

„lungi“c) lumină polarizatăd) microundee) câmpuri magnetice de joasă

frecvenţă

161. Relaţia dintre frecvenţa

curentului (alternativ sinusoidal de medie frecvenţă) şi numărul de perioade succesive ale stimulului electric se stabileşte

după:a) curba de excitabilitate a lui

D’Arsonvalb) după o curbă gaussianăc) după curba de

pararezonanţă Coppée-Monierd) o curbă de tip Schwartz e) curba de disociere a

oxihemoglobinei

162. Pentru realizarea stimulării

electrice funcţionale (FES) este necesară, la nivelul unui muşchi somatic denervat prin leziune de NMP, aplicarea de elctrozi activi, in număr de:

a) 6–8b) 2c) 4–6d) 3e) 11


decametrice în câmp condensator, curentul electric de înaltă frecvenţă formează între plăcile condensatorului/ cei doi electrozi emiţători, predominant:

a) un câmp magneticb) un câmp ultrasonicc) un câmp interferenţial d) un câmp electric e) un câmp mezonic


decametrice în câmp inductor, curentul electric de înaltă frecvenţă formează în bobină (solenoid), predominant:

a) un câmp gravitaţional b) un câmp de radiaţii X

34

c) un câmp magnetic d) un câmp electrice) un câmp interferenţial

165. În ultrasonoterapie sunt

folosite în mod curent, ca substanţe de cuplaj:

a) parafina b) apac) nisipul d) siliconule) nămolul

166. Numiţi două efecte fiziologice

ale ultrasonoterapiei:..........................................................................................

167. Numiţi trei efecte biologice

complexe ale ultrasonoterapiei:.......................................................................................................................................

168. Interacţia undelor scurte

decimetrice cu substratele biologice este caracterizată, din punct de vedere fizic, de următoarele procese:

a) emisie b) reflexiec) dispersie d) absorbţiee) amplificare

169. Totalitatea liniilor de forţă

magnetică ce trec prin suprafaţa de secţiune a unei bobine, constituie:

a) intensitatea câmpului magnetic

b) inducţia magneticăc) fluxul magneticd) forţa electromagneticăe) magnetron

170. Numiţi patru efecte bio-fizico-

chimice ale ultrasunetelor la nivel bio-molecular:

.............................................

.............................................

.............................................

.............................................

171. Următoarele sunt

contraindicaţii relativ specifice pentru administrarea terapeutică de câmpuri magnetice de joasă frecvenţă:

a) stări hemoragiceb) astigmatismul necorectatc) epilepsia d) sindroame endocrinologice

majoree) boala Menière

172. Principalul efect electro-chimic

şi biologic valorificabil terapeutic, produs în interiorul organismului atunci când acesta (sau o parte a acestuia) este plasat într-un câmp magnetic variabil de joasă frecvenţă, fenomen consecutiv inducţiei electromagnetice, este reprezentat de:

a) apariţia fenomenului de rezonanţă magnetică nucleară

b) punerea în mişcare, în ritmul variaţiilor câmpului magnetic de joasă frecvenţă, a ionilor din

35

mediile tisulare expuse, de către tensiunile electrice induse

c) interferenţa electro-magnetică

d) blocarea specifică a fenomenului de acomodare

e) emisia stimulată şi amplificată a radiaţiei

173. Numiţi o afecţiune cutanată

virală, pentru care expunerea la unde scurte decametrice pulsaţile în câmp inductor este (probabil singura metodă fiziatrică) indicată terapeutic:

.............................................

174. Efecte terapeutice ale

câmpurilor magnetice de joasă frecvenţă emise în regim continuu, sunt:

a) spasmolitic pe musculatura somatică afectată prin sindroame piramidale

b) sedativ/ hipnotic în sindroame nevrotice cu insomnii

c) de hipertermizare centralăd) corectarea tulburărilor de

memoriee) reducerea apetitului

alimentar excesiv

175. Din punct de vedere electro-

chimic şi al gradului de conductibilitate (sau respectiv: rezistivitate/ impedanţă), corpul uman – inclusiv vârstnic – este considerat a fi un:

a) solenoidb) conductor de gradul II c) tranzistor

d) deflectore) conductor de gradul IV

176. Daţi trei exemple de structuri

tisulare preformat excitabile (STPE):

.............................................

.............................................

.............................................

177. Răspunsul fiziologic opus

excitaţiei este, la nivelul structurilor preformat excitabile:

a) contracţia b) contractura c) dureread) acomodareae) efectul de acoperire

178. Hipocalcemia marcată, ce

poate fi întâlnită şi la pacienţi vârstnici, poate determina, cosecutiv excitoterapiei prin electrostimuli, în special de joasă frecvenţă:

a) creşterea „masei grase“b) favorizarea apariţiei unor

trenuri de răspunsuri repetitive periodice cu o acomodare progresivă

c) scăderea „masei slabe“d) alungirea constantei de

acomodaree) favorizarea apariţiei unor

trenuri de răspunsuri repetitive stabile

179. Modulările şi supramodulările

impulsurilor de curent electric de

36

joasă frecvenţă se pot face în:a) lungimea de undăb) forma de ansamblu c) intensitated) frecvenţăe) durată

180. Curentul continuu (galvanic) se

poate propaga prin ţesuturi, inclusiv la vârstnici, sub formă:

a) electro-osmoticăb) protonicăc) electroforeticăd) prin curenţi de deplasare e) electrolitică

181. Numiţi două proprietăţi

electrice pasive ale ţesuturilor faţă de străbaterea lor de către un curent continuu/ galvanic:

.............................................

.............................................

182. Care dintre procesele electro-

ionice de sub anod şi respectiv catod prezintă aplicabilitate terapeutică, inclusiv la vârstnici, sub forma galvano-ionizării:

a) procesul 1 b) procesul 2 c) procesul 3 d) procesul 4 e) procesul 5

183. După Hill, frecvenţa cardiacă,

măsurată prin pulsul radial, ar creşte, în urma unei aplicaţii de curent galvanic, cu:

a) 12% b) 500%

c) 300% d) 141% e) 82%

184. Efectele hiperemizante loco-

regionale, cu unele consecinţe asupra circulaţiei sistemice, ale aplicaţiilor de curent galvanic, se menţin – inclusiv la vârstnici – semnificative şi post-procedură, timp de circa:

a) 500 min b) 30 min c) 300 min d) 82 min e) 141 min

185. Efectele bioelectrice

interpolare, valorificate extrem de recent pentru realizarea, în viitor, a unor nano-dispozitive – inclusiv terapeutice, performante – folosind nano-„conductori“ bacterieni, sunt:

a) diatermiab) galvanotropismulc) monocromaticitatea d) acomodareae) galvanotaxia

186. Efecte terapeutice ale

aplicaţilor „generale“ de curent galvanic, aplicabile şi la vârstnici, în condiţiile unor metodologii de prescripţie şi aplicare adecvate, sunt:

a) efect analgetic „chimic“b) efect sedativc) efect spasmolitic neuro-

muscular somaticd) efect hipotensor

37

e) efecte modulatorii endocrine

187. Substanţele disociabile, cu

indicaţii şi utilitate pentru aplicaţii de galvano-ionizare, inclusiv la vârstnici, sunt:

a) aconitinab) apele minerale sulfatate c) hialuronidazad) acetilcolinae) soluţii de MgSO4

188. Forme de impulsuri de curent

de joasă frecvenţă, de elecţie utilizabile în electro-gimnastică – inclusiv la vârstnici – pentru tonifierea musculaturii normoinervate dar insuficiente/ deperformate, predominant prin hipo-/ ne-utilizare, sunt:

a) curenţi neofaradici modulaţi b) curenţi diadinamicic) curenţi modulaţi tip

Schwellstromd) curenţi Hufschmidt e) curenţi Träbert

189. Tipurile de curenţi sau

impulsuri de curent utilizabile în tratarea incontinenţelor vezicale sau/ şi anale, sau a retenţiilor vezicale prin insuficienţa detrusorului – toate frecvent întâlnite la bătrâni – sunt:

a) unde ultrascurteb) curenţi tip „Diapulse“c) curenţi interferenţiali de

medie frecvenţăd) curenţi tip TENS/ SNETe) curenţi modulaţi tip

Schwellstrom

190. Daţi două exemple de stări

dureroase foarte intense, acute sau cronice, întâlnite relativ mai frecvent la vârstnici, în care se indică TENS/ SNET:

.............................................

.............................................

191. NESS H200 (Neuromuscular

Electrical Stimulation System) este indicat a fi utilizat:

a) în timpul recuperării la domiciliu

b) înainte de apariţia unei paralizii

c) în recuperarea făcută în ambulator

d) în recuperarea „în acut“, în spital

e) după vindecarea/ recuperarea completă

192. Neuromuscular Electrical

Stimulation System (NESS H200) este, concomitent:

a) o orteză/ exoschelet pentru membrul superior distal

b) un dispozitiv de stimulare electrică funcţională în leziuni ale SNC

c) un dispozitiv complex, asistiv şi de recuperare funcţională

d) un aparat de electroterapie pentru corectarea principalelor complicaţii ce pot surveni la nivelul membrelor superioare paretice

e) un dispozitiv permisiv pentru exerciţii voluntare (tip Foerster)

38

de electro-mecanoterapie

193. Orientarea polară în câmpul

electric al curenţilor de joasă frecvenţă, autogeneraţi fiziologic în timpul organogenezei, sau aplicaţi artificial, este determinantă pentru:

a) creşterea normală, ca sens şi ritm, a fibrelor nervoase

b) orientarea/ dezvoltarea/ structurarea geometrică, cranio-caudală, a unui embrion, respectiv a viitorului individ

c) orientarea, dezvoltarea/structurarea geometrică, dreapta/stânga, a unui embrion, respectiv a viitorului individ

d) ghidajul matriceal bioelectric al (re)dezvoltării unor structuri tisulare, inclusiv de mari dimensiuni – complexe morfo-funcţionale, cum sunt, spre exemplu membrele, ce includ şi ţesut nervos – la animale cu proprietăţi auto-regenerative (salamandre)

e) incorporarea prin dispunere/ orientare polară – în câmpul electric auto-biogenerat –, a cristalelor de hidroxiapatită de calciu în traveele osoase, după linii de forţă, ca urmare a piezoelectricităţii induse fiziologic de încărcarea mecanică gravitaţională

194. Afecţiuni frecvent întâlnite la

vârstnici, în care poate fi util tratamentul de electrostimulare cu impulsuri de curent de joasă

frecvenţă cu frontul ascendent modulat după o curbă exponenţială („curenţi exponenţiali“), sunt:

a) migrenab) osteoporozac) angorul instabild) constipaţia atonă cronică

(habituală)e) demenţa Alzheimer

195. Electropunctura este

echivalentă cu:a) electrocinezia b) electroforezac) electro-acupunctura d) electro-osmozae) electroliza

196. Care dintre următoarele forme

de curent/ impulsuri de curent electric folosesc electrozi foarte mici/ punctiformi ?:

a) curentul continuu – în aplicaţii monopolare active pentru cauterizări

b) curenţii Hufschmidt c) curenţii Träbertd) curenţii tiratronici e) electropunctura

197. În cadrul repartiţiei inegale a

ionilor de o parte şi de alta a membranelor celulare, în general – şi la nivelul celor aparţinând structurilor preformat excitabile, în special – pentru asigurarea potenţialului de repaus, numărul ionilor de potasiu de pe faţa internă a respectivelor membrane, comparativ cu cel de

39

pe faţa lor externă, este:a) egalb) jumatatec) de 50 de ori mai mared) dublue) triplu

198. În cadrul repartiţiei inegale a

ionilor, de o parte şi de alta a membranelor celulare, în general – şi la nivelul celor aparţinând structurilor preformat excitabile, în special – pentru asigurarea potenţialului de repaus, numărul ionilor de sodiu de pe faţa externă a respectivelor membrane, comparativ cu cel de pe faţa lor internă, este:

a) egalb) jumătatec) de 10 de ori mai mared) dublue) triplu

199. Permeabilitatea membranară a

structurilor preformat excitabile, pentru principalii ioni implicaţi în pompele transportoare active de sarcini electrice – în cadrul proceselor electrofiziologice de repaus/ excitaţie – este diferită, astfel încât în repaus, fluxul transmembranar al ionilor de sodiu reprezintă (procentual), din cel al ionilor de potasiu:

a) 1% b) 90%

c) 70% d) 4% e) 50%

200. În cadrul procesului de

„overshoot“, ce caracterizează depolarizarea celulară în general – şi la nivelul structurilor preformat excitabile, în special – viteza de migrare transmembranară a ionilor de sodiu devine, faţă de cea a ionilor de potasiu, de:

a) o treimeb) de şapte ori mai mare c) egalăd) subunitarăe) cvadruplă

201. Electrostimularea musculaturii

denervate susţine:a) păstrarea glicogenului în

muşchib) reducerea ratei de

degradare a proteinelor musculare (inclusiv conservarea ATP-azei)

c) menţinerea integrităţii morfo-funcţionale a plăcuţelor motorii

d) menţinerea proiecţiei fibrei motorii a muşchiului respectiv la nivel central

e) menţinerea elasticităţii structurilor conjunctive componente

40

I.2 Întrebări dinFotobiologie/ terapie

42

1. Baza fizică a efectelor biologie

şi, consecutiv, a celor terapeutice, în cazul practic al tuturor secvenţelor procedurale din Fotohelioterapie, o constituie:

a) polarizarea ţesuturilor iradiate

b) reacţiile de ionizarec) modificarea pH-ului local d) endotermizarea tisularăe) interacţiunea individuală a

fotonilor cu moleculele şi atomii substratului biologic iradiat, sub forma unor procese de tip stocastic

2. Eliberarea de substanţe

vasoactive din tegument de către radiaţiile infraroşii, este datorată efectului:

a) fotovoltaic b) fotocatalitic c) fotoconductiv d) fotocalorice) fototraumatic

3. Hiperpigmentarea reacţională

(bronzarea) este produsă de radiaţiile electromagnetice prin:

a) efect fotochimic b) efect fotocatalitic c) efect fotocaloricd) efect fototraumatic e) efect fotovoltaic

4. Proprietăţile fizice specifice

radiaţiilor LASER sunt:a) monocromaticitatea b) direcţionalitateac) penetranţa

d) coerenţae) strălucirea

5. Efectele regionale şi/ sau

sistemice ale radiaţiilor ultraviolete sunt:

a) activarea riboflavinei, cu efect de tip insulinic

b) efect antialgic – terapie antidominantă

c) efect biostimulator global asupra metabolismului bazal

d) reducerea titrului colesterolului liber plasmatic

e) fotocataliza activării provitaminei D3

6. Numiţi o complicaţie relativ

specifică, de tip iatrogen sau profesional, ce poate apare, la nivel ocular, după terapia cu radiaţii infraroşii:

................................................


specifică expunerii îndelungate („cronice“) a tegumentului la radiaţiile ultraviolete sau/ şi solare:

................................................


specifică, de tip iatrogen sau profesional, ce poate apare la nivel ocular, după terapia cu sau/ şi expunerea la radiaţii ultraviolete:

................................................

9.

43

Stabiliţi relaţia corectă dintre următoarele noţiuni:

a) sindromul Caplan-Colinetb) maladia Sudeckc) fenomenul Nernstd) fenomenul Djournoe) efectul fotocatalitic

A) atrofia osoasă acutăB) acomodarea (efect mascat)C) radiaţii ultraviolete (RUV)D) pneumoconioza reumatoidăE) interferenţa pragurilor

10. Numiţi două dintre

proprietăţile (caracteristicile) de ordin fizic ale radiaţiilor LASER:

...............................................

...............................................

11. Consecutiv foarte

numeroaselor efecte fizice şi reacţii biochimice pe care le induc în organism, radiaţiile ultraviolete sunt considerate:

a) un panaceu universalb) adevăraţi biocatalizatoric) principalele radiaţii

terapeutice pentru consolidarea fracturilor

d) radiaţii „bisturiu“, cu utilizare chirurgicală

e) radiaţii de depigmentare cutanată

12. Despre radiaţiile UV naturale

(solare) este adevărat că:a) au efecte rahitogeneb) intensitatea lor creşte cu

înălţimea soarelui (este maximă la amiază)

c) intensitatea lor scade cu altitudinea geografică

d) determină foto-eriteme) stimulează pigmentarea

pielii

13. Helioterapia:a) se poate practica atât la

munte, cât şi pe litoralb) nu se poate practica la

muntec) necesită dozarea medicală a

expunerii în funcţie de sezon, altitudine, condiţii meteorologice, particularităţile pacientului

d) este indicată în stări precanceroase

e) este indicată în astmul bronşic alergic

14. Helioterapia este indicată în:a) lupus eritematos sistemicb) angina pectorală de repausc) psoriazisd) ulcer gastro-duodenal active) rahitism

15. Enumeraţi patru dintre

contraindicaţiile de ordin general pentru tratamentul fizical şi curele balneo-climatice la adulţi:

...............................................

...............................................

...............................................

...............................................

16. Numiţi cuvintele engleze din

ale căror iniţiale se compune denumirea LASER:

...............................................

44

...............................................

...............................................

17. Expunerea la soare este o

expunere combinată la următoarele tipuri de radiaţii:

a) Betab) din spectrul electromagnetic

vizibilc) LASER d) IR e) UV

18. Indicaţi unul din efectele

terapeutice principale ale radiaţiilor infraroşii:

...............................................

19. Exemple de efecte modulatorii

exercitate de epifiză, prin intermediul secreţiei sale hormonale, de melatonină, asupra răspunsului la lumină al axului diencefalo-hipofizo-cortico-suprarenalian, sunt:

a) variaţia diametrelor pupilareb) dimensionarea calitativă şi

cantitativă/ adecvarea răspunsurilor psiho-emoţionale şi vegetativ-endocrine la expunere

c) variaţia nivelului transducţiei foto-energiei în influx nervos la nivel retinian

d) existenţa unui „consensualism invers“, de tip „contrareglator“ între expunerea diurnă la lumină a ochilor şi secreţia de STH

e) adaptarea/ sincronizarea bioritmurilor secretorii endocrine circadiene în raport cu alternanţa

naturală: lumină diurnă - întuneric nocturn

20. Profunzimea de penetraţie în

tegument, maxim posibilă pentru radiaţiile LASER, este de ordinul:

a) micronilor b) metrilorc) decimetrilor d) centimetrilor e) milimetrilor

21. În ce situaţie concretă s-a

constatat că, aplicate separat, radiaţiile infraroşii şi ultraviolete au efecte antagonice:

a) bronzareab) producerea eritemului

cutanat c) dinamica sintezei vitaminei

D3 d) producerea cataractei

oculare e) producerea elastozei

cutanate

22. Numiţi patru tipuri de reacţii

biochimice fotocatalizante de către radiaţiile ultraviolete:

.............................................

.............................................

.............................................

.............................................

23. Principala caracteristică fizică

a luminii polarizate este:a) coerenţab) strălucireac) acomodaread) încărcarea electrică a

45

fotonilor e) atenuarea

24. La baza încălzirii directe a

tegumentului de către radiaţiile infraroşii, se află efectul:

a) fotochimic b) fotocaloric c) fotocataliticd) fototraumatic e) fotovoltaic

25. Care dintre enunţurile de mai

jos reprezintă efecte/ răspunsuri specifice, fiziologice, ale unor structuri performant excitabile de la nivelul organismului, faţă de lumina vizibilă:

a) variaţia diametrelor pupilareb) variaţia transducţiei

luminoase la nivelul retineic) conştientizarea, la nivel

cortical, a percepţiei luminoased) bronzareae) biostimularea, cu modulări

din partea epifizei, a axului (cortex)-hipo-

talamo-hipofizo-cortico-suprarenalian

26. Epifiza, prin intermediul

melatoninei, exercită, în raport cu alternanţa lumină naturală diurnă – întuneric nocturn, un rol esenţial în:

a) tanatologieb) cronobiologie c) gerontologie d) aritmologiee) crenoterapie

27. Baza fizico-chimică a acţiunii

„day-light“-terapiei este:a) fotoplasmaferezab) fotocataliza activării

provitaminei D3 din tegumentec) fototraumatizarea celulelor

cutanate cu eliberare de factori antacoizi

d) fotooxidarea bilirubinei la derivaţi hidrosolubili, mai puţin toxici şi mai uşor eliminabili renal

e) fluorescenţa prin dezactivări energetice celulare

28. Eliberarea de substanţe

vasoactive din tegument de către radiaţiile infraroşii este datorată efectului:

a) fotovoltaic b) fotocaloricc) fotoconductiv d) fotocatalitice) fototraumatic

29. Efectele acute la nivel cutanat

ale radiaţiilor ultraviolete sunt:a) necroza de colicvaţie b) eritemulc) hiperpigmentarea

reacţională/ bronzaread) keratoza reacţionalăe) cavitaţia reacţională

30. Efectele regionale sau/ şi

sistemice ale radiaţiilor ultraviolete sunt:

a) activarea riboflavinei – cu efect de tip insulinic

b) efect antialgic – terapie „anti-dominantă“

46

c) efect biostimulant global asupra metabolismului bazal

d) reducerea ritmului colesterolului liber plasmatic

e) fotocataliza activării provitaminei D3

31. La baza încălzirii directe a

tegumentului de către radiaţiile IR, se află:

a) efectul fotochimic b) efectul fototraumaticc) efectul fotocataliticd) efectul fotocaloric e) efectul fotovoltaic

32. În ce situaţie concretă s-a

constatat că, aplicate separat, radiaţiile IR şi cele UV au efecte antagonice?:

a) producerea hiperpigmentării reacţionale

b) efectul antialgicc) producerea încălzirii

tegumentuluid) producerea cataractei

oculare e) dinamica sintezei vitaminei

D3

33. Care dintre cele de mai jos

sunt efecte/ răspunsuri specifice, fiziologice, ale unor structuri preformat excitabile de la nivelul organismului, faţă de lumina vizibilă?:

a) încălzirea tegumentuluib) variaţia transducţiei

luminoase la nivelul retineic) eritemuld) biostimularea, cu modulări

din partea epifizei, a axului (cortico)-hipotalamo-hipofizo-suprarenalian

e) bronzarea

34. Epifiza, prin intermediul

melatominei exercită, în raport cu alternanţa naturală lumină-întuneric, un rol esenţial în:

a) tautologieb) aritmologiec) gerontologie d) cronobiologie e) somnologie

35. Principala caracteristică fizică

a luminii polarizate este:a) coerenţab) monocromaticitateac) acomodaread) refracţiae) încărcarea electrică a

fotonilor

36. Efecte ale acţiunii de integrare/

modulare centrale, exercitate de epifiză prin intermediul secreţiei sale hormonale, de meletonină, asupra răspunsului la lumină al axului (corticalo)-diencefalo-hipofizo- corticosuprarenalian, sunt:

a) variaţia diametrelor pupilareb) dimensionarea/ adecvarea

răspunsurilor emoţional-vegetativ-endocrine în raport cu gradul de expunere la lumină

c) variaţia nivelului transducţiei energiei luminoase la nivel retinian

d) „consensualismul invers“, cu

47

relaţii de feed-back hormonal negativ – de tip „contrareglare“ – între secreţia de melatonină, stimulată de expunerea la lumina diurnă şi secreţia de STH (stimulată, se pare, tocmai de absenţa acesteia)

e) crono-adaptarea (plierea/ conectarea) bioritmurilor secretorii endocrine circadiene în raport cu alternanţa naturală: lumină diurnă/ întuneric nocturn

37. Eliberarea din tegument de

substanţe vasoactive, de către radiaţiile IR, se datorează predominant efectului:

a) fotovoltaic b) fotocaloricc) fotoconductivd) fotocatalitice) fototraumatic

48

I.3 Întrebări dinHidrotermobiologie/ terapie

50

1. Atât din punct de vedere

teoretic, cât şi practic/ metodologic, Hidrotermoterapia este:

a) un grupaj metodologic invaziv

b) un grupaj metodologic exclusiv profilactic

c) principala verigă de legătură dintre domeniile: Medicină Fizică şi Balneoclimatologie ale RMFB

d) un grupaj metodologic exclusiv recuperator

e) un grupaj metodologic exclusiv terapeutic

2. Efectorii adecvanţi ai

termoreglării sunt:a) termoreceptorii cutanaţi b) tubul digestivc) circulaţia periferică –

cutanată şi acralăd) glandele sudoriparee) comportamentul

termoreglator

3. Centrii termogenetici se află

situaţi în:a) hipotalamusul anterior b) hipotalamusul posterior c) bulbul rahidiand) mezencefale) puntea lui Varolio

4. Efectul fiziologic global al

băilor cu CO2, de antrenare economică, moderată şi relativ lipsită de riscuri majore a cordului, se bazează pe următoarele efecte ale CO2

(post-resorbţie transcutanată + post-inhalare):

a) creşterea întoarcerii venoase

b) creştea capacităţii de distensie a miocardului, cu umplerea mai bună a cordului în diastolă

c) scăderea, cu bradicardie, a conductibilităţii la nivelul cordului

d) creşterea debitului bătaie, a debitului sistolic/ minut şi a debitului circulator sitemic/ minut (uşor, moderat)

e) vasodilataţie coronariană

5. Indicaţi o metodă de

termoterapie locală blândă, superficială:

................................................

6. Efectele procedurilor generale

intens hipertermizante sunt:a) declanşarea termolizeib) modificări complexe ale

circulaţiei sanguine cutanate şi acrale

c) modificări complexe ale circulaţiei sanguine sistemice

d) efecte imunologice complexe

e) efecte bactericide şi paraziticide

7. Enumeraţi două dintre rolurile

zonei centrale în cadrul funcţiei de termoreglare:

...............................................

...............................................

8.

51

Procedurile de termoterapie locală indicate într-o gonartroză activată inflamator („încălzită“) sunt:

a) crioaplicaţiib) comprese umede-acoperite,

tip Priessnitzc) aplicaţii de parafină d) comprese umede călduţee) comprese/ pungi termice

fierbinţi

9. Enumeraţi două dintre rolurile

zonei periferice în cadrul funcţiei de termoreglare:

...............................................

...............................................

10. Efectele imunobiologice

semnificative (stimularea intensă a procentului de transformare limfoblastică, cu formarea „bonetei limfocitare“ – capping – propensivă pentru o anticorpogeneză mai abundentă şi mai eficientă, intensificarea activităţii limfocitelor T, optimizarea raportului de distribuţie: plasmă/ ţesuturi în cadrul balanţei clonale imunocitare, etc.) se obţin prin:

a) băi generale ascendente hiperterme

b) băi generale caldec) proceduri cu factori termici

constanţid) împachetări generale cu

nămol la peste 40°Ce) băi generale de lumină (în

metodologie standard)

11.

Numiţi trei dintre mecanismele fizice prin care organismul face schimb de căldură cu mediul înconjurător:

...............................................

...............................................

...............................................

12. Structuri anatomice

specializate pentru eliminarea căldurii la nivelul extremităţilor – acral sunt:

a) foliculii piloşib) anastomozele arterio-

venoase c) unghiiled) ţesutul adipose) glandele sudoripare

13. Enumeraţi trei tipuri de

suporturi fizice folosite în hidrotermoterapie ca vehiculi pentru a transfera vectorul termic la suprafaţa tegumentului:

...............................................

...............................................

...............................................

14. Tipurile de celule asupra

cărora hipertermia generală exercită cele mai importante efecte sunt:

a) mastocitele b) limfocitelec) trombocitele d) hematiilee) adipocitele

15. Kneipp-terapia se compune

din proceduri de:

52

a) inhaloterapie b) electroterapiec) hidrotermoterapie cu factori

termici contrastanţid) climatoterapie e) psihoterapie

16. Ca „origine“, după

mecanismele fizice prin care se poate produce, transferul de vector termic de la suprafaţa tegumentului către un suport fizic criogen, crioterapia poate fi:

a) conductivă b) evaporativă c) convectivă d) electrolitică e) radiativă

17. Din punctul de vedere al

temperaturii suportului fizic, apă minerală carbogazoasă, băile cu CO2 sunt:

a) caldeb) hipertermec) cu căldură profundă d) răcoroase (hipoterme)e) fierbinţi

18. Aplicaţiile locale de rece, cu

efecte terapeutice, se pot face sub formă de:

a) comprese Priessnitz b) kelenc) gheaţăd) parafango e) nămol

19. Din punct de vedere al

temperaturii suportului fizic, apa

minerală carbogazoasă, băile cu CO2 sunt:

a) caldeb) hipertermec) răcoroased) cu căldură profundăe) fierbinţi

20. Enumeraţi două proceduri ce

pot fi folosite în cadrul terapiei cu factori termici contrastanţi:

...............................................

...............................................

21. În cadrul expunerii la cald se

eliberează din tegumente şi ţesuturi următoarele substanţe:

a) acetilcolinab) catecolamine c) heparinad) histaminae) plasmachinine

22. Crioterapia poate fi indicată

pentru terapia:a) contracturilorb) contuziilor post-traumaticec) sindromului Raynaudd) crioglobulinemieie) artritelor acute neinfecţioase

23. Vasodilataţia paradoxală

alternând cu vasoconstricţia („hunting“) care apare în urma expunerii la rece intens, este:

a) arteriolarăb) venularăc) arteriolo-venularăd) capilarăe) o reacţie psihotică la şoc

53

24. Dintre modalităţile de aplicare

a nămolului, indicaţi una care face parte din metodologia de terapie cu factori termici contrastanţi:

a) băile de nămol integral b) cataplasmelec) oncţiunile cu nămol „rece“d) împachetărilee) băile de nămol diluat

25. Noţiunea de deficit caloric sau

gradient intern se referă, în condiţii normale, la:

a) diferenţa dintre temperatura tegumentului şi cea a îmbrăcămintei

b) diferenţa între temperatura centrală şi temperatura medie cutanată

c) diferenţa între temperatura microclimatului şi cea a tegumentului

d) diferenţa dintre nivelul producţiei şi cel al eliminării căldurii metabolice

e) diferenţa dintre cantitatea de căldură eliminată prin convecţie şi cea eliminată prin evaporare

26. Principalul producător de

căldură la nivelul organismului este ţesutul muscular, care contribuie în acest sens cu un cuantum de:

a) 15% b) 25% c) 5% d) 50% e) 34%

27. În urma expunerii acute la rece

se eliberează din tegumente şi ţesuturi următoarele substanţe:

a) heparinăb) peptonec) catacolamine d) histaminăe) compuşi adenilici

28. Semnul Dalmady indică o reacţie dermo-vasculară bună dacă „umplerea petei palide“ (dispariţia acesteia) se face în:

a) maxim 5 secunde b) instantaneuc) în 1–2 minute d) maxim 1 orae) 30–60 secunde

29. Expunerea la rece extrem şi la

cald extrem determină eliberarea, ca mecanism de alarmă pentru organism, cu efect algogen, de:

a) compuşi adenilicib) histaminăc) serotonină d) heparinăe) acetilcolină

30. Expunerile generale la cald

folosesc drept vehiculi suporturi fizice:

a) undele scurte în câmp inductor, în cabine hipertermice

b) aerul c) apad) nămolul e) nisipul

54

31. Temperatura medie cutanată

normală este de:a) 32–33°Cb) 37–37,5°Cc) 34–35°C d) 31–32°C e) 36°C

32. Băile hiperterme sunt băi cu

temperatura cuprinsă între:a) 30–32°Cb) 41–43°Cc) 35,5–37,5°C d) 37,5–39,5°C e) 33–36,5°C

33. Expunerea la rece intens (18-

15°C), cu scop fizio-terapeutic, se face, în principiu, sub forma aplicaţiilor de tip:

a) general b) localc) reflexd) hidrokinetologic e) parţial

34. Pentru procedurile de

termoterapie locală se folosesc, de regulă, ca vehiculi (suporturi fizice):

a) aerul b) apac) nămoluld) gelurile termopexice

siliconate (pungi termice)e) parafina

35. Prin aplicaţiile locale de

căldură, în cadrul metodologiei

de recuperare, obţinem:a) asuplizarea ţesuturilor

conjunctiveb) scăderea pH-ului localc) drenarea cataboliţilor acizi d) creşterea circulaţiei locale e) relaxarea musculaturii

36. Endotermizarea tisulară

produsă de curenţii de înaltă frecvenţă, se caracterizează prin:

a) creşterea vâscozităţii colagenului local

b) polarizarea soluţiilor biologice

c) remanenţăd) hipertrofie musculară localăe) coerenţă

37. Aplicaţia „profundă“ de rece

intens prin mecanismul de penurizare energetică determină următoarele modificări locale:

a) scăderea vitezei de transmisie a influxului nervos

b) scăderea performanţei actului contractil muscular

c) scăderea percepţiei dureroase

d) diminuarea unui proces inflamator, mai ales acut

e) diminuarea tonusului muscular, inclusiv a contracturilor sau/ şi a spasticităţii

38. Enumeraţi modificările

circulatorii periferice, cu mecanism neuro-vegetativ ce survin în expunerile generale la cald:

...............................................

55

...............................................

...............................................

39. În expunerea generală la rece

extrem, zona periferică ajunge să reprezinte:

a) 10% din volumul/ masa întregului corp

b) 1/2 din volumul/ masa întregului corp

c) tot conţinutul corpuluid) 20% din volumul/ masa

întregului corpe) 70% din volumul întregului

corp

40. Stabiliţi care dintre următoarele

afirmaţii referitoare la factorii fiziologici care influenţează temperatura corpului omenesc sunt adevărate:

a) există variaţii circadiene (circa 36°C dimineaţa, respectiv aproximativ 37°C între orele 16.00 – 18.00)

b) alimentaţia (în special proteică) poate modifica temperatura, în sensul creşterii acesteia

c) la bărbaţi exista variaţii ciclice mensuale legate de activitatea endocrină

d) nou-născuţii şi sugarii au temperaturi mai mari, prin insuficienta maturizare a sistemului de termoreglare

e) pot exista variaţii individuale

41. Procesele fizice prin care se

realizează schimburile de căldură la nivelul organismului uman

sunt:a) radiaţiab) conducţia c) convecţia d) perspiraţia e) frisonul

42. Principalele procese fizice prin

care se realizează termoliza sunt:

a) radiaţiab) evaporarea apei c) efortul fizicd) convecţia e) conducţia

43. Următoarele mecanisme,

activate de temperatura ambientă scăzută, cresc producţia de căldură şi/ sau scad pierderea de căldură:

a) vasoconstricţia b) frisonulc) foamead) creşterea secreţiei de

adrenalină şi noradrenalinăe) transpiraţia

44. Următoarele mecanisme

activate de creşterea temperaturii ambiente măresc pierderea de căldură şi/ sau scad producţia de căldură:

a) piloerecţiab) transpiraţia c) hiperpneea d) vasodilataţia cutanată e) anorexia

45. Hipertermiile prin depăşirea

56

capacităţii funcţionale a mecanismelor de termoreglare, pot apare în:

a) efort fizic intens, în mediu cald şi umed

b) stresul emoţionalc) hipotiroidismul decompensat d) ingestia acută de alcoole) tireotoxicoza

46. Efectele fiziologice ale

procedurilor locale calde sunt:a) vasodilataţia arteriolo-

venularăb) acţiune antiseptică directă

pe fibrele musculaturii netede vasculare

c) acţiune miorelaxantă pe musculatura striată superficială

d) eliberarea locală de factori autocoizi

e) ameliorarea clearance-ului tisular (se activează fenomenele de resorbţie în procese inflamatorii locale, se îmbunătăţeşte circulaţia arteriolară şi drenajul veno-limfatic al deşeurilor catabolice)


termoterapie locală blândă, superficială:

...............................................


termoterapie locală intensă, cu penetraţie în profunzime:

...............................................

49. Efectele aplicaţiilor locale

„profunde“, de rece sunt:a) scad metabolismul local şi

consumul de oxigenb) scad eliberarea de factori

tisulari locali implicaţi în inflamaţie

c) vasoconstricţie localăd) respectarea biotroficităţii

tisulare la nivel local (prin perioade de vasoconstricţie arteriolară)

e) creşterea tonusul tisular local

50. Stabiliţi relaţia corectă dintre

modalităţile fizice ale schimburilor de căldură ale organismului cu mediul şi principalele tipuri de suporturi fizico-metodologice pentru aplicaţiile locale de rece:

a) convecţie externă b) evaporarec) conducţie

A) gheaţăB) flux de aer rece pe

tegumentC) clorura de etil-kelen

51. Numiţi trei indicaţii ale

crioterapiei profunde:.............................................................................................................................................

52. Precizaţi o contraindicaţie de

elecţie a crioterapiei:...............................................

53.

57

Structurile anatomice specializate pentru eliminarea căldurii, la nivelul extremităţilor acrale, sunt:

a) foliculii piloşib) anastomozele arterio-

venoase c) keratinociteled) ţesutul adipose) glandele sudoripare

54. Enumeraţi trei tipuri de

suporturi fizice folosite ca vehiculi pentru vectorul termic la suprafaţa tegumentului:

...............................................

...............................................

...............................................

55. Tipurile de celule asupra

cărora hipertermia generală exercită cel mai important impact sunt:

a) mastocitele b) limfocitelec) trombocitele d) hematiilee) adipocitele

56. Kneipp–terapia se compune din proceduri de:

a) inhaloterapie b) electroterapiec) hidro(termo) terapie cu

factori termici contrastanţid) climatoterapie e) kinetoterapie

57. Crioterapia, după tipurile fizice

de realizare, poate fi:a) electrolitică

b) evaporativă c) convectivă d) conductivăe) radiantă

58. Termeni utilizaţi în

hidrotermoterapie, cu semnificaţie echivalentă temperaturii apei de aproximativ 34°C – 35°C, sunt:

a) punct de „0“ fiziologic b) punct crioscopicc) valoare de neutralitate

termicăd) zonă de „termo-indiferenţă“e) „punct critic“

59. Plaja de normalitate a valorilor

temperaturii centrale, la om, este:a) 32°C – 33°Cb) 39°C – 39,5°Cc) 34°C – 34,5°C d) 35°C – 37,3°C e) 37,5°C – 40°C

60. Testele biologice ce se

pozitivează în hipertremia centrală, sunt:

a) testul de transformare limfoblastică (TTL)

b) testul de inhibiţie a migrării macrofagelor (MIF)

c) testul de inhibiţie a migrării leucocitelor (LIF)

d) testul de activitate a granulocitelor (oxidativ/ metabolic, cu nitro- blue-tetrazol: NBT)

e) testul de imunofluorescenţă a neutrofitelor

58

61. După Lampert, împărţirea

indivizilor umani în tipurile constituţionale: macro- şi micro-kinetic se face în funcţie de valoarea:

a) temperaturii centrale b) gradientului internc) punctului criticd) punctului de neutralitate

termicăe) punctului de „0“ fiziologic

62. Efecte ale glasajului, ca şi

crioterapie superficială, sunt:a) combaterea durerii, prin

efect de „acoperire“b) creşterea concentraţiei de

colagen în muşchii somaticic) generarea de reflexe

cutaneo-fuzimotoriid) scăderea producţiei de

prostacicline la nivelul miocardului

e) stimularea sistemului eferent

63. În cadrul procedurilor

hidrotermo-terapeutice contrastante, raportul optim între factorul cald şi cel rece, este:

a) 15°C – 0°C b) 75°C – 50°C c) 29°C – 38°C d) 40°C – 20°C e) 55°C – 55°C

64. Stabiliţi raporturile corecte

dintre tipurile de termogeneză şi de structuri viscerale, pe de o parte şi respectiv, procentele cu

care acestea contribuie la producţia de căldură a organismului, pe de alta:

a) ficatb) termogeneză chimicăc) ţesuturi viscerale

(abdominale, cord, creier)d) termogeneză fizicăe) ţesut adipos

A. = 60% B. = 10% C. = 25% D. = 15% E. = 40%

65. Modalităţi (variante

topografice) de măsurare indirectă a temperaturii centrale a corpului sunt:

a) sublingualăb) timpanicăc) rectalăd) axilarăe) esofagiană

66. Agenţii infecţioşi ce pot fi

anihilaţi mai eficient de către capacitatea de apărare a organismului, crescută prin hipertemizare centrală la 39°C-40°C, sunt:

a) Escherichia coli b) bacilul pioceanicc) Bordetella perthusisd) Ricketsia prowazecki e) Salmonella tiphi

67. Efectele crioterapiei

superficiale sunt:a) analgezie competitivă, prin

59

„mecanism de poartă“ (efect de „acoperire“)

b) analgezie prin „blocare la rece“

c) inhibiţie a reflexului miotaticd) stimularea sistemului

eferent γe) spasmoliză pe musculatura

striată

68. Efectele imunologice ale

aplicaţiilor generale hipotermizante sunt:

a) stimularea transformării blastice a limfocitelor B

b) inhibiţia migrării macrofagelor

c) inhibiţia migrării leucocitelord) stimularea funcţională a

limfocitelor Te) stimularea producţiei unor

anti-mediatori ai inflamaţiei

69. Efectorii/ adecvanţii fiziologici

ai funcţiei de termoreglare sunt: a) funcţia de termogeneză

(fizică şi chimică)b) funcţia de termorecepţiec) sistemul secretor sudoripard) circulaţia periferică, acrală şi

cutanatăe) comportamentul

termoreglator

70. Agenţii infecţioşi sensibili, ce

pot fi inactivaţi/ distruşi prin hipertemizarea generală intensă a organismului, sunt:

a) Treponema pallidumb) Virusul imunodeficienţei

umane

c) Legionella pneumophila d) Virusul hepatitic Ce) Plasmodium malariae

71. Care este secvenţa unică, din

punct de vedere calitativ, a reacţiei fiziologice în Hidrotermoterapie?:

.............................................

72. În expunerea la cald – inclusiv cald extrem – se eliberează următorii factori umorali:

a) catecolamine b) heparinac) bioxid de carbon d) compuşi adenilici e) peptone

73. Temperaturile de neutralitate

termică ale mediilor aerian şi respectiv acvatic – în imersie completă, exceptând regiunea cefalică – sunt:

a) (pentru mediul aerian) – în poziţie şezândă: ............

b) (pentru mediul aerian) – în decubit: ............

c) (pentru mediul aerian) – în ortostatism: ............

d) (pentru mediul acvatic) – în poziţie şezândă: ............

e) (pentru mediul acvatic) – în decubit/ ortostatism: ............

74. Adecvanţii fiziologici (efectori/

activi) ai funcţiei de termoreglare (ai schimburilor de căldură ale organismului cu mediul) sunt:

a) perspiraţia insensibilă

60

b) comportamentul termoreglator

c) glandele sudoripared) circulaţia sanguina cutanată

şi acralăe) sistemul limbic

75. Termoestezia pentru cald şi

rece se realizează prin:a) receptori piezoelectrici b) receptori fuzalic) fibre nervoase eferented) fibre amielinice

neîncapsulate din plexurile nervoase cutanate

e) receptori tendinoşi Golgi

76. Circulaţia sanguina periferică,

de termoreglare, reacţionează la stimuli:

a) umorali sistemici b) fizici/ fizicalic) factori antacoizi şi metabolici

(locali)d) farmacologici (chimici)e) nervoşi

77. Vasoconstricţia din circulaţia

sanguină cutanată şi acrală, de termoreglare, în expunerile generale acute ale corpului la rece, are la bază:

a) efectul direct al recelui pe musculatura netedă vasculară

b) reflexe de axonc) factori autacoizi şi metabolici

tisulari localid) factori umorali sau/ şi

endocrini sistemicie) mecanism indirect reflex

consensual, extins în întreaga

suprafaţă circulatorie de termoreglare

78. Efectele băilor carbogazoase

sunt:a) răcirea tegumentuluib) tahicardiec) creşterea conductibilităţii la

nivel miocardicd) reducerea întoarcerii

venoase e) scăderea fracţiei de ejecţie

79. Enumeraţi patru efecte ale crioaplicaţiilor locale/ parţiale profunde, asupra complexului senzitivo-senzorio-motor:

.............................................

.............................................

.............................................

.............................................

80. Centrii termogenetici se află în:a) puntea lui Varoliob) mezencefalc) talamusd) hipotalamusul posterior e) hipotalamusul inferior

81. Efecte imunologice ale

hipertermiei generale sunt:a) stimularea transformării

blastice a limfocitelor Bb) stimularea factorului de

inhibiţie a migrării macrofagelorc) stimularea factorului de

inhibiţie a migrării leucocitelord) stimularea funcţională a

limfocitelor Te) stimularea producţiei de

lizozim

61

82. Efectorii/ adecvanţii fiziologici

ai funcţiei de termoreglare sunt: a) funcţiile de termogeneză

(fizică şi chimică)b) talamusulc) sistemul secretor sudoripard) sistemul secretor sebaceue) comportamentul

termoreglator

83. Agenţii infecţioşi sensibili ce

pot fi inactivaţi/ distruşi prin hipertermizarea generală intensă a organismului sunt:

a) Klebsiella pneumoniae b) Treponema pallidumc) Plasmodium malariae d) Neisseria gonorrhoeaee) Legionella pneumophila

84. Temperatura echivalent-

efectivă ambientală (a aerului dintr-o cameră în care se fac determinări de hidro-termobiologie) se calculează prin mediere, cu ajutorul unei nomograme, ai cărei parametrii principali sunt:

a) termopexiab) temperatura aerului c) temperatura pereţilord) umiditateae) viteza curenţilor de aer

85. Agenţii infecţioşi ce pot fi

anihilaţi mai eficient de către capacitatea de apărare a organismului – crescută prin hipertermizare la 39–40°C –,

sunt:a) Escherichia coli b) Pseudomonas aeruginosac) Salmonella tiphi d) Ricketsia prowazecki e) Bordetella perthusis

86. Factorii variabili activi –

inclusiv prin elemente de mişcare de tip reacţional, comportamental – ai schimburilor de căldură dintre organism şi mediul înconjurător, sunt:

a) conducţia internă b) convecţia internă c) conducţia externă d) convecţia externă e) radiaţia

87. Efecte ale crioterapiei

superficiale sunt:a) analgezie prin „blocare la

rece“, prin penurizare energeticăb) analgezie competitivă prin

„mecanism de poartă“c) inhibiţie a reflexului miotaticd) stimularea sistemului

eferent γe) spamoliză musculară striată

88. În expunerile tegumentelor la

cald se eliberează următorii factori umorali:

a) catecolamine b) heparinăc) CO2

d) keratinăe) peptone

89. Mărimea (ecartul), în °C, a

62

plajei de temperaturi extreme (maximă/ minimă) suportabile, pentru scurt timp, căreia îi poate face faţă, într-o manieră acceptabilă – fără apariţia de elemente patologice – funcţia de termoreglare a unui organism uman normal şi mediu antrenat este, în expuneri la vectorul termic transmis de aer, comparativ cu expunerea la acelaşi vector termic dar transmis de apă:

a) egalăb) cvadruplăc) ceva mai mult decât dublăd) cu peste 100% mai mare e) cu 65% mai mică

90. Mărimea (ecartul), în °C, a

plajei de temperaturi extreme (maximă/ minimă) suportabile, pentru scurt timp, căreia îi poate face faţă, într-o manieră acceptabilă – fără apariţia de elemente patologice – funcţia de termoreglare a unui organism uman normal şi mediu antrenat, este, în expuneri la vectorul termic transmis de apă, comparativ cu expunerea la acelaşi vector termic, dar transmis de aer:

a) egalăb) un sfertc) cu 150% mai mared) mai mică de jumătate e) cu 75% mai mare

91. În condiţii de confort termic,

„zona periferică“ a corpului cuprinde:

a) sângeleb) conţinutul craniului şi

trunchiuluic) părţile distale (acrale) ale

extremităţilor d) ţesuturile profunde din

membree) rădăcinile extremităţilor

92. Efectele (răspunsurile

fiziologice, la nivelul diferitelor sisteme, aparate, structuri tisulare funcţionale) expunerii generale (accidentale) a organismului uman la rece intens sunt, în linii generale, cvasisimilare, dar inverse ca sens faţă de cele ale expunerilor generale la cald intens; principalele deosebiri sunt:

a) tahicardia (mai ales la cei neantrenaţi)

b) TA diastolică (legată de rezistenţa periferică)

c) deficitul caloricd) gradientul extern e) reologia sanguină

93. După Lampert, împărţirea

indivizilor umani în tipurile constituţionale: macro- şi acropoikiloterm se face în funcţie de valoarea:

a) temperaturii centrale b) gradientului externc) punctului criticd) gradientului intern e) temperaturii echivalent

efective

94. Efecte al procedurilor generale

63

intens hipertermizante sunt:a) declanşarea termolizei

evaporative sudoripareb) modificări complexe ale



d) ample şi subtile efecte imunologice


95. Circulaţia sanguină periferică

de termoreglare reacţionează la stimuli:

a) umorali sistemici b) fizici/ fizicalic) factori autacoizi şi metabolici

(locali)d) chimici/ farmacologici e) nervoşi

96. Efectul global, multiplu benefic

al băilor carbogazoase – de

antrenare economică, moderată dar efectivă şi relativ lipsită de riscuri majore, a cordului – se bazează pe următoarele efecte ale CO2 (realizate prin acţiunea directă şi multiplană la contactul cu pielea şi vasele din tegument, post-resorbţie de la nivel cutanat şi respectiv post-inhalare):

a) creşterea întoarcerii venoase, cu ameliorarea (probabilă) a hematozei şi respectiv a curbei de disociere a oxihemoglobinei

b) creşterea capacităţii de distensie a miocardului, cu umplere diastolică ameliorată

c) scăderea funcţiei de conductibilitate a cordului, cu bradicardizare

d) creşterea moderată a debitelor: bătaie şi respectiv, sistolic şi circulator sistemic/mine) vasodilatatie blândă, cu ameliorarea regimului de irigaţie în teritoriile coronarian şi cerebral

64

I.4 Întrebări dinKinetologie/ terapie şi din Masaj/ (Masoterapie)

66

1. Programul de kinetoterapie în

coxartroza stadiul avansat presupune:

a) tonifierea cvadricepsuluib) asuplizarea

ischiogambierilorc) tonifierea fesierilord) posturări în decubit ventral

cu rol preventiv al poziţiilor vicioase

e) asuplizarea adductorilor coapsei

2. Programul de kinetoterapie al

coxartrozei operate (artroplastie – proteză totală cimentată) cuprinde:

a) exerciţii de urcat/ coborât scări

b) exerciţii la bicicleta ergometrică

c) exerciţii de refacere a moblităţii cu refacerea implicit a amplitudinilor de lux articulare

d) exerciţii de reluare a a mersului cu baston în mâna contralaterală

e) exerciţii de alergare uşoară, pe distanţe scurte

3. Programul de kinetoterapie în

hernia de disc lombară, faza cronică, implică:

a) exerciţii de înlăcătare a coloanei lombare şi de antrenare a trunchiului ca şi piesă unică în activităţi curente

b) antrenarea menţinerii unor posturi adecvate, delordozante, în decubit dorsal sau lateral 15-17 ore pe zi

c) tonifirea musculaturii abdominale cu rol de chingă fiziologică a segmentului vertebral lombar delordozat

d) folosirea metodei Kabat pentru scăderea presiunii la nivel lombar

e) tonifierea musculaturii spinale folosind metode kinetologice bazate în principal pe extensie

4. Programul de kinetoterapie

într-o tulburare posturală în plan frontal tip scolioză dorsală dreaptă implică:

a) exerciţii de bază tip Cotrell, bazate pe extensie, derotaţie şi flexie, tip „bărcile”

b) din postura de start tip Cotrell se execută flexia articulaţiei coxofemurale drepte şi a genunchiului drept, asociat cu ridicarea mâinii drepte

c) din postura de start tip Cotrell se execută flexia articulaţiei coxofemurale drepte şi a genunchiului drept, asociat cu ridicarea mâinii stângi

d) din postura de start tip Cotrell se execută flexia articulaţiei coxofemurale stângi şi a genunchiului stâng, asociat cu ridicarea mâinii stângi

e) exerciţii de blocare a segmentului dorsal din poziţia pe genunchi conform metodei Klapp

5. Postura cu cel mai mare grad

de solicitare discală este reprezentată de:

a) ortostatismul în poziţie „de

67

drepţi”b) statul pe scaun „relaxat”c) ridicarea de greutăţi din

poziţie ortostatică, fără a îndoi genunchii

d) ridicarea de greutăţi din poziţia relaxat pe fotoliu/ scaun

e) decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate

6. Între elementele fizio-

kinetoterapiei care se intrică, dar nu se confundă cu cele de nursing, se numară:

a) schimbarea poziţiei în pat pentru pentru prevenirea escarelor: întoarceri în pat (din 2 în 2 ore, dacă pacientul nu are saltea antiescară, respectiv la 4-6 dacă are )

b) inspecţia permanentă a tegumentelor pacientului (posibile leziuni eritematoase pe zonele de decubit), dar şi a aşternutului acestuia (cute, umiditate) pentru a preveni apariţia sau, respectiv, pentru a lua măsuri cu maximă promptitudine în caz de tendinţă la escare

c) manevre de asistare a drenajului bronşic din posturi specifice

d) mobilizări pasive ale membrelor: pentru ameliorarea nutriţiei tisulare, întreţinerea troficităţii şi supleţii entezo-articulare, pentru prevenţia tromboembolismului venos

e) asistarea (de regulă necesară) a evacuării urinii (cateterism vezical, iniţial continuu şi, ulterior intermitent)

7. Masa de verticalizare se

recomandă în: a) tetraplegii complete (AIS-A)b) paraplegii „înalte“ – cu

leziunea mielică situată deasupra nivelului T8 –complete (AIS-A)

c) hemiplegii severe, cu deficit motor complet la membrele afectate, ce nu permit folosirea altor dispozitive pentru asistarea verticalizării/ ortostatismului

d) hemiplegii incomplete/ hemipareze fără comobirbidităţi asociate

e) paraplegii „joase“ – cu leziunea mielică situată sub nivelul T8 – incomplete/ parapareze (AIS-B, C)

8. Realizati asocierile

corespunzătoare între rădăcina nervoasă şi mişcarea pe care o deserveşte:

a) L1, L2b) L3, L4c) L5d) S1

A) Flexia coapseiB) Dorsiflexia picioruluiC) Extensia genunchiuluiD) Flexia plantară

9. Realizaţi asocierile

corespunzătoare între rădăcina nervoasă şi reflexul corespondent:

a) L1, L2b) L3, L4c) L5

68

d) S1

A) Reflexul rotulianB) Reflexul achileanC) Nu are reflex corespondent


corespunzătoare între rădăcina nervoasă şi mişcarea pe care o deserveşte:

a) C5b) C6c) C7d) C8e)T1A) Flexia în articulaţia cotuluiB) Extensia în articulaţia

cotuluiC) Abducţia degetelorD) Abducţia în articulaţia

umăruluiE) Flexia degetelor


corespunzătoare între rădăcina nervoasă şi reflexul corespondent:

a) C5b) C6c) C7d) C8e) T1

A) Reflex bicipitalB) Reflex tricipitalC) Reflex supinatorD) Reflexe digitaleE) Nu au reflexe

corespondente

12. În paralizia muşchiului dinţat

anterior:a) se observă mişcarea „de

aripă” atunci când pacientul trage cu braţele (aflate în flexie de 90˚) de o bară, scapula distanţându-se de coloana vertebrală

b) se observă mişcarea „de aripă” atunci când pacientul împinge cu braţele (aflate în flexie de 90˚) într-un perete, scapula apropiindu-se de coloana vertebrală

c) mişcarea „de aripă” a scapulei este dată de disinergismul muşchilor dinţat anterior-romboizi

d) mişcarea „de aripă” a scapulei este dată de dis-sinergismul muşchilor dinţat anterior-fascicol mijlociu trapez

e) mişcarea „de aripă” a scapulei este dată de dis-sinergismul muşchilor dinţat anterior-rotund mare

13. Coxa valga:a) este definită radiografic prin

lărgirea unghiului cervico-diafizar la peste 140˚

b) este definită radiografic prin îngustarea unghiului cervico-diafizar la sub 130˚

c) este frecvent substratul etiologic al coxartrozei secundare

d) este însoţită de insuficienţa muşchiului fesier mijlociu

e) determină tulburări posturale, de ortostatism şi mers

14. Gimnastica medicală şi

Educaţia fizică aparţin mai ales:a) kinetologiei analitice de

69

evaluare/ bilanţ clinicofuncţionalb) kinetologiei terapeutice c) kinetologiei recuperatoriid) kinetologiei profilactice e) kinetoterapiei parţiale

15. Exerciţiile de tip Haettinger şi

Műller, folosite pentru creşterea forţei şi a tensiunii de contracţie, sunt:

a) dinamice b) rezistivec) de facilitare neuromuscularăd) statice (izometrice)e) de creştere a abilităţii

16. Pentru creşterea forţei şi

tensiunii de contracţie (eventual şi a masei) musculare, principalele metode folosite sunt:

a) metode bazate pe exerciţii statice (izometrice)

b) metode bazate pe exerciţii dinamice rezistive

c) metode bazate pe exerciţii izodinamice (lifting)

d) autotraining-ul Schultze) metode bazate pe contracţii

foarte scurte, supramaximale, cu intervale

17. Numiţi trei tehnici de facilitare

neuro-musculară proprioceptivă periferică:

.............................................

.............................................

.............................................


activităţi fizice sunt recomandate

unui coxopat?:a) mersul pe bicicletăb) mersul pe teren accidentat c) înotuld) urcatul şi coborâtul scărilor e) alergarea


activităţi fizice sunt recomandate unui discopat?:

a) ridicarea şi/ sau purtarea de greutăţi

b) exerciţiile programului kinetologic Williams

c) repausul postural pe pat tare d) mersul pe teren accidentate) jogging-ul


variante metodologice aparţin unor manevre cu efect excitant/ trofic/ tonizant, ale masajului clasic?

a) ciupireab) stoarcerea c) petrisajuld) măngăluirea e) geluirea

21. Numiţi trei dintre măsurile

integrate/ intricate de nursing profilactic, terapeutic şi recuperator, indicate pentru bolnavii hemiplegici post-AVC:

.............................................

.............................................

.............................................


activităţi fizice nu sunt

70

recomandate unui coxopat?a) mersul pe bicicletăb) mersul pe teren accidentatc) alergaread) urcatul şi coborâtul scărilor e) înotul

23. „Dorsalgo“ şi „Lumbago“ sunt:a) tehnici de relaxare

intrinsecăb) afecţiuni reumatismale de

tip colagen-vascular c) proceduri electroterapeutice

cu efect antalgicd) durere de origine

discopatică, intensă, la nivelul coloanei toracale, respectiv lombare

e) proceduri de termoterapie

24. Forţa, în cadrul balanţei

Pauwels, în sprijin unipodal, este reprezentată de:

a) fesierul mare b) cvadricepsc) fesierul micd) fesierul mijlociue) tensorul fasciei lata

25. Efectul biologic specific al

contracţiilor musculare supramaximale scurte, cu intervale (cu „zvâcnituri“) este:

a) stimularea formării calusului în cazul fracturilor

b) combaterea osteoporozeic) combaterea redorilor

articulare d) creşterea masei de proteine

contractile musculare (hipertrofierea musculară)

e) decontracturarea musculară

26. Care dintre următoarele forme

de masaj este un masaj mixt?a) relaxarea intrisecăb) angiomatulc) duşul subacval d) duşul masaje) frământarea

27. Stabilizatorii activi (musculari)

ai articulaţiei genunchiului sunt:a) ischiogambieriib) tensorul fasciei latac) muşchii „labei de gâscă“d) tricepsul surale) cvadricepsul – în special

prin vastul medial (intern)

28. Menţionaţi o contraindicatie

relativ specifică pentru masajul instrumental prin vid-aspiraţie (comandat electric, cu presiuni/ depresiuni mecanice de joasă frecvenţă – tip „Endovac“):

.............................................

29. În sprijin unipodal, în cadrul

„balanţei Pawels“, raportul dintre braţul forţei şi braţul rezistenţei este în mod normal:

a) 2/3 b) 4/7 c) 1/3 d) 1/8e) 5/1

30. Testarea muşchiului

cvadriceps de forţă 3 se

71

efectuează prin:a) decubit homolateral b) ortostatismc) decubit heterolateral d) poziţie şezândăe) decubit ventral

31. Efortul fizic (general) la un

individ normal se referă la:a) situarea în activitate a cel

puţin 2/3 din totalul musculaturii scheletice

b) situarea în activitate a cel puţin ½ din totalul musculaturii scheletice

c) modificări locale limfaticed) solicitarea adaptativă, de

menţinere a musculaturii aflate în activitate (lucru mecanic), de către funcţiile: cardio-vasculară şi respiratorie, la nivel sistemic

e) recrutare spaţială de motoneuroni


manevre ale masajului clasic se aplică sportivilor înainte de efort, deoarece ameliorează performanţele contractile, regimul de irigaţie /nutriţie/ metabolic şi tonusul musculare, precum şi excitabilitatea neuro-musculară:

a) efleurajul b) vibraţiac) frământarea d) batereae) fricţiunea

33. Unitatea morfo-funcţională a

coloanei vertebrale se numeşte:a) meningiom

b) osteomc) hemangiom d) vertebrom e) neurinom

34. Care dintre manevrele de

masaj clasic se aplică la sportivi după antrenament sau competiţie, datorită efectului lor miorelaxant şi de stimulare a proceselor de refacere metabolică musculară post-efort trofic)?

a) frământarea b) batereac) netezirea d) vibraţiae) fricţiunea

35. Enumeraţi două cauze de

gonartroză secundară prin supra-încărcare presională articulară:

.............................................

.............................................

36. E.R.S.I.Z. este:a) o maladie autoimunăb) o formă de curent electric de

joasă frecvenţăc) o procedură de

climatoterapie d) o metodă de kinetoterapie

pentru creşterea forţei şi tensiunii de contracţie musculară

e) o metodă de diagnostic neuro-muscular

37. Obiectivele principale de

recuperare la o articulaţie, în cazul membrului superior sunt:

a) degravitarea

72

b) indoloritatea c) stabilitatead) mobilitatea e) abilitatea

38. Tipuri particulare de masaj

clasic, cu numeroase elemente de masaj reflex sau al ţesutului conjunctiv, aflate la graniţa dintre cele două tipuri de masaj, sunt:

a) masajul Leduc (de drenaj veno-limfatic)

b) masajul Cyriax (transversal profund, analgetic)

c) masajul Vogler (periostal)d) sportive) cosmetic

39. Enumeraţi principalele structuri

tisulare neuro-mio-artro-kinetice la nivelul cărora diverse tipuri de leziuni traumatice pot constitui sechele (post-traumatice):

.............................................

.............................................

.............................................

40. Precizaţi care sunt sechelele

post-traumatice de tip muscular care beneficiază de tratament recuperator:

a) retracturab) contracturac) atrofia musculară de

imobilizared) ruptura musculară

fascicularăe) pseudartroza

41.Muşchiul psoas iliac,

principalul flexor în articulaţia coxo-femurală, este inervat (troncular) de:

a) nervul obturator b) nervul cruralc) nervul fesier superior d) nervul sciatice) nervul safen 42. Enumeraţi două dintre regulile

decalogului de „igiena ortopedică“ a şoldului, indicate coxopaţilor:

.............................................

.............................................

43. Mersul codificat este o

metodologie de recuperare folosită în afecţiuni de tip:

a) venopatii b) arteriopatiic) malperforant plantar d) limfedeme) pinteni calcaneani

44. În atrofia musculară de

imobilizare apare:a) scăderea numărului de fibre

musculareb) scăderea excitabilităţii

neuro-muscularec) creşterea perfuziei

musculare d) scăderea volumului fibrelor

muscularee) scăderea elasticităţii

ţesutului muscular


următoarele forme de masaj de

73

tip intermediar şi următoarele nume proprii de autori:

a) Cyriax b) Vogler c) Leduc

A. Drenaj veno-limfaticB. Transversal profundC. Periostal

46. Tipul de masaj reflex propriu-

zis – ce se execută la nivelul structurilor sensibile ale coloanei vertebrale, cel mai bine argumentat şi conturat din punct de vedere conceptual şi metodologic, este:

a) masajul periostal (Vogler)b) masajul de drenaj veno-

limfatic (Leduc)c) masajul transversal profund

(Cyriax)d) masajul segmentar (Diecke

şi Leube)e) masajul pneumatic

47. Numiţi două manevre cu efect

tonizant din cadrul masajului clasic:

.............................................

.............................................

48. În cadrul masajului clasic,

următoarele manevre au efecte de tip sedativ:

a) frământarea b) vibraţiac) neteziread) batereae) fricţiunea

49. Programul de exerciţii de

kinetoterapie indicat bolnavilor discopaţi, se numeşte:

a) Sherrington b) Klappc) Williamsd) De Lorme-Watkins e) E.U.S.I.Z.

50. Stabiliţi care dintre următoarele

afirmaţii sunt adevărate, în cazul masajului clasic:

a) se face centrifugb) se execută „uscat“ sau

„umed“c) se execută optim în crono-

ritmicitated) se execută instrumental e) nu are contraindicaţii

51. Numiţi o tehnică de facilitare neuromusculară proprioceptivă periferică:

.............................................

52. Stabiliţi care dintre

următoarele afirmaţii este corectă, în cazul masajului reflex:

a) se execută centripetb) nu se execută în regiunile

muşchilor: romboizi, marele dinţat şi trapez

c) se execută manual, cu viteza mică şi se aplică presiuni mari

d) se asociază obligatoriu cu hidro/termo-terapia

e) presupune o bună cunoaştere a legilor homolateralităţii şi metameriei, precum şi a hărţii proiectării

74

cutanate a zonelor cu inervaţie segmentară comună

53. Masajul uscat este un grupaj

metodologic de:a) hidrotermoterapie b) climatoterapiec) kinetoterapied) terapie mecano-functională

anexată kinetoterapiei e) electroterapie

54. Pentru a aplica diferite

metodologii de masaj reflex, este necesară cunoaşterea:

a) inervaţiei segmentare metamerice

b) legii inducţiei electromagnetice

c) legii homolateralităţii şi metameriei

d) hărţii proiectării cutanate a zonelor segmentare cu inervaţie comună

e) legii Dastre şi Morat

55. Kinetoprofilaxia secundară în

sindromul dureros lombo-sacrat vizează următoarele obiective:

a) conştientizarea de către pacient a poziţiei corecte a coloanei vertebrale lombare

b) înzăvorârea (blocarea) segmentului lombo-sacrat în timpul efortului

c) menţinerea/ recuperarea forţei musculare şi reechilibrarea morfo- funcţională la nivelul muşchilor paravertebrali regionali, a muşchilor abdominali şi fesieri

d) creşterea stabilităţii la nivelul articulaţiilor portante

e) creşterea capacităţii generale de efort

56 Prin kinetoterapia de

recuperare se urmăreşte:a) refacerea funcţiilor

diminuate b) creşterea nivelului funcţional

(actual)c) hipertrofierea musculară

generală d) realizarea/ dezvoltarea unor

mecanisme compensatorii permisive pentru readaptare funcţională

e) prevenirea apariţiei unor complicaţii morfo-funcţionale în unele boli cronice (profilaxie terţiară)

57. Care din următoarele afirmaţii,

referitoare la contractura musculară, sunt adevărate?:

a) se produce cu scurtarea muşchiului

b) din punct de vedere biochimic, se caracterizează prin persistenţa ionilor de calciu în celulă

c) determină reducerea sau chiar suspendarea temporară a mobilităţii unui(or) segment(e) locomotor(ii)

d) generează o creştere a calciului extracelular

e) beneficiază de tratament fizical

58. Principalul stabilizator intern al

75

genunchiului este:a) ligamentul colateral intern b) vastul medialc) (tendonul) mm semimem-

branosd) muşchii „labei de gâscă“e) muşchiul gastrocnemian

intern

59. Stabilizatori ai articulaţiei

şoldului sunt:a) factorii osoşi – coaptarea

suprafeţelor osoase articulareb) factorii ligamentari (în

special ligamentul ilio-femural)c) bureletul fibro-cartilaginosd) factorii musculari (muşchii

fesier mijlociu, pelvi-trohanterieni, adductori)

e) factorii trofostatici


structurile tisulare asupra cărora acţionează masajul clasic:

.............................................

.............................................

61. Fibrele musculare de tip I (T1)

sunt:a) fibre roşiib) cu contracţie lentă şi de

lungă duratăc) predominante la muşchii

extensori şi tonicid) bogate în sarcoplasmă şi

mioglobinăe) cu metabolism predominant

glicolitic

62. Fibrele musculare de tip II (T2)

sunt:a) fibre albeb) cu contracţie rapidă, fazică

(obosesc uşor)c) predominante în muşchii

flexorid) cu metabolism predominant

oxidative) sărace în mioglobină


aspectele fiziologice fundamentale care stau la baza funcţiei musculare:

.............................................

.............................................

64. Mobilizarea activă reflexă se

realizează prin următoarele tehnici:

a) tracţiunib) manipulăric) stimularea reflexului de

întindered) stimularea reacţiilor de

echilibraree) stimularea reflexelor

posturale

65. Daţi două exemple de muşchi

ce fac parte din grupul pelvi- trohanterienilor:

.............................................

.............................................

66. Umărul este un complex

articular format din următoarele articulaţii adevărate:

a) sterno-clavicularăb) acromio-claviculară

76

c) bursa subacromio-deitoidiană

d) scapulo-toracicăe) gleno-humerală

67. Din punct de vedere funcţional,

la nivelul umărului se realizează următoarele tipuri de mişcări:

a) pronaţie/ supinaţie b) flexie/ extensiec) abducţied) rotaţie internă/ rotaţie

externăe) adducţie / abducţie

orizontală

68. Principalii abductori la nivelul

articulaţiei umărului sunt:a) muşchiul deltoid, prin fibrele

mijlociib) muşchiul deltoid, prin fibrele

posterioarec) muşchiul mare pectoral, prin

fibrele sterno-costaled) muşchiul infraspinos e) muşchiul supraspinos

69. Următoarele grupe musculare

fac parte din aşa numitul „coif al rotatorilor“ care, pe lângă rolul pe care îl are în mobilizările rotatorii active, este şi principalul stabilizator activ al articulaţiei umărului:

a) muşchiul supraspinos b) muşchiul infraspinos c) muşchiul micul rotundd) muşchiul marele rotunde) muşchiul subscapular

70.

Articulaţia umărului este o articulaţie de tip:

a) trohleartrozăb) enartrozăc) trohoidăd) elipsoidalăe) sinostoză

71. Indicaţi, prin încercuire, care

dintre următoarele articulaţii are conducere musculară:

a) articulaţia cotuluib) articulaţia umăruluic) articulaţia talocruralăd) articulaţiile intervertebrale

posterioaree) articulaţia şoldului

72. Articulaţiile cartilaginoase de

tip simfize, în care ţesutul de continuitate dintre oase este fibro-cartilaginos, sunt:

a) articulaţiile dintre corpii vertebrali

b) articulaţiile de la nivelul osului coxal (dintre oasele bazinului)

c) articulaţiile oaselor pubiened) articulaţiile dintre laminele

vertebralee) articulaţiile tibio-peroniene

distale (sindesmozele tibio-fibulare)

73. Testarea muşchiului biceps

brahial în realizarea mişcării de flexie a antebraţului pe braţ împotriva gravitaţiei, se face cu menţinerea segmentului corespunzător al antebraţului în poziţie de:

77

a) pronaţie b) supinaţie c) flexied) indiferentăe) extensie

74. Muşchiul care realizează

mobilizarea completă a segmentului corespunzător împotriva gravitaţiei, fără rezistenţă este de forţă:

a) 2 b) 3 c) 1 d) 4 e) 0

75. Muşchiul care realizează

mobilizarea segmentului corespunzător, doar dacă acesta este scos de sub influenţa gravitaţiei, este de forţă:

a) 2 b) 3 c) 1 d) 5 e) 4

76. Mişcarea de flexie în articulaţia

coxo-femurală, cu genunchiul extins, poate fi limitată prin retractura următorilor muşchi:

a) abductori ai coapsei b) psoas iliacc) ischiogambieri d) fesier mijlociu e) fesier mic

77. Muşchiul cvadriceps este

alcătuit din patru fascicule

musculare, dintre care unul este biarticular; încercuiţi-l:

a) vastul intern b) vastul externc) dreptul anteriord) cruralul (vastul intermediar)

78. În mişcarea de eversie piciorul

este:a) în poziţie indiferentăb) planta priveşte spre exterior c) planta priveşte spre interior d) în semiflexie plantarăe) în dorsiflexie completă

79. În mişcarea de inversie,

piciorul este:a) în poziţie indiferentăb) planta priveşte spre interior c) planta priveşte spre exterior d) în semiflexie dorsalăe) în extensie (flexie plantară)

completă


sunt supuse retracturii:a) ischiogambieri b) fesierul mare c) abdominaliid) adductoriie) (parţial) croitorul


sunt supuse hipotrofiei:a) adductoriib) cvadricepsul c) fesierul mare d) psoas iliacule) (parţial) croitorul

78

82. Obiective principale în

recuperare, la o articulaţie portantă sunt:

a) degravitarea b) indoloritatea c) stabilitatead) mobilitatea e) abilitatea

83. În structura generică a

programului recuperator al suferinţelor (motorii, senzitive, trofice) induse de leziuni neurale periferice severe, utilizarea de tehnici şi exerciţii kinetoterapeutice în scopul creşterii forţei şi tensiunii de contracţie sau/ şi a tonusului şi troficităţii sau/ şi respectiv, a rezistenţei musculare (eventual şi a abilităţilor motorii – inclusiv profesionale) este indicată în:

a) primele minute după producerea leziunii neurale

b) etapa Ic) etapa a II-a d) etapa a III-ae) scop profilactic primar

84. Articulaţiile mobile –

„adevărate“ din punct de vedere structural: sinoviale –, se numesc:

a) atrozeb) artrodezec) diartrozed) sinartrozea) amfiartroze

85. Numiţi trei metode „speciale” în

kinetoterapie:............................................. ..........................................................................................

86. Identificarea kinestezică este o

metodă utilizată în kinetoterapie pentru realizarea obiectivului:

a) nr. 1 – relaxare musculară şi psihică

b) nr. 4 – (re)creştere a forţei şi tensiunii de contracţie

c) nr. 6 – (re)antrenare la efortd) nr. 7 – ameliorare a

controlului motor voluntare) nr. 8 – corectare a deficitului

respirator

87. Antrenamentul la efort dozat

este o metodă utilizată în kinetoterapie pentru realizarea obiectivului:

a) nr. 2 – corectare/ menţinere a corectitudinii posturii trunchiului sau/și membrelor

b) nr. 3 – creştere a mobilităţii articulare

c) nr. 8 – corectare a deficitului respirator

d) nr. 9 – corectare a unor tulburări circulatorii periferice

e) nr. 10 – reeducare a sensibilităţii

88. Cele mai specifice manevre/

metodologii pentru masajul reflex sunt:

a) netezireab) masajul segmentar (Dicke şi

Leube) – la nivelul coloanei vertebrale

79

c) bateread) vibraţiae) întinderea alternantă

(dreapta-stânga) a ţesutului conjunctiv în jurul axelor de simetrie locale: dorsal inferior, reborduri costale, lombo-sacrat, sau/ şi sacro-iliac

89. „Metode speciale“ în

kinetoterapie sunt:a) relaxarea intrinsecăb) manipulările articulare c) scripetoterapiad) corectarea deficitului

respiratore) tracţiunile/ elongaţiile

vertebrale

90. Principalele categorii de

indivizi/ pacienţi la care se indică reantrenarea la (sau menţinerea capacităţii de) efort fizic, sunt:

a) sedentariib) pacienţii aflaţi în status-uri

după afecţiuni consumptive ce au impus limitarea severă a capacităţii de mişcare

c) bolnavii cardio-vasculari aflaţi în statusuri după infarct miocardic sau diverse intervenţii terapeutice pe cord

d) bolnavii tetraplegicie) bolnavii respiratori cronici

(obstructivi şi/ sau restrictivi)

91. Dintre manevrele

fundamentale ale masajului clasic, cele mai multe elemente comune cu masajul ţesutului conjunctiv/ de tip reflex, prezintă:

a) netezireab) frământarea c) bateread) fricţiunea e) vibraţia

92. Redorile articulare pot fi:a) nedureroase b) dureroasec) ce necesită întinderea

ţesuturilord) ce necesită scăderea

hipertoniei muscularee) ce necesită întinderea

ţesuturilor şi scăderea hipertoniei musculare

93. Categorii de bolnavi, pe grupe

de patologie, pentru care este util antrenamentul la efort dozat, sunt:

a) reumaticib) post-traumatici c) cardio-vasculari d) renalie) pulmonari

94. Metodele Cotrel şi Klapp se

folosesc în :a) kinetoterapia pentru

corectarea scoliozelorb) kinetoterapia de coordonare

la bolnavii neurologici, centralic) kinetoterapia de relaxare

(intrinsecă)d) kinetoterapia pentru

creşterea forţei şi tensiunii de contracţie

e) kinetoterapia ocupaţională

95.

80

În ansamblu, masajul exercită asupra organismului efecte complexe, prin acţiuni efective, la nivelul:

a) sistemului nervosb) sistemului muscularc) tegumentului şi ţesutului

conjunctiv subcutanatd) viscerelor (tub digestiv,

rinichi)e) aparatului circulator

96. Secţiuni cu valenţe profilactice

ale kinetologiei sunt:a) gimnastica medicală b) gimnastica aerobică c) educaţia fizicăd) fitness-ule) ergoterapia/ terapia

ocupaţională de tip recreativ 97. Numiţi două caracteristici

valorificabile în tratament, recuperare sau/ şi profilaxie, ale hidro-kinetoterapiei:

.............................................

.............................................

98. Pentru a combate hipotrofia/

hipertrofia musculară, cele mai eficiente sunt:

a) ergoterapiab) antrenarea la efortc) contracţiile foarte scurte,

supramaximale, cu intervaled) relaxarea muscularăe) tehnici de facilitare neuro-

musculară

99. Tipuri de masaj instrumental

sunt:a) masajul pneumatic

(angiomat, leg pump)b) vibromasajulc) duşul subacvald) masajul segmentar e) acva-vibromasajul

100. Vibromasajul este, din punct

de vedere al efectelor predominante:

a) sedativ b) excitantc) intermediar, între sedativ şi

excitantd) hipertrofiante) intermediar, între

hipertrofiant şi vasoconstrictor

101. Metoda de masaj reflex

propriu-zisă este:a) masajul transversal profund

– Cyriaxb) masajul periostal – Voglerc) masajul de drenaj veno-

limfatic – Leducd) masajul cosmetic/ estetice) masajul segmentar vertebral

– Diecke-Leube

102. Tehnici, exerciţii, metode

kinetologice pentru creşterea forţei şi rezistenţei musculare, se pot aplica – ca obiectiv kinetologic – musculaturii somatice a unui individ:

a) la totalitatea acesteia, simultan

b) la maximum 90% din aceasta

c) la maximum 65% din

81

aceasta d) la maximum 50% din

aceasta e) la maximum 33% din

aceasta

103. Efortul fizic înseamnă aflarea

în activitate a:a) circa 10% din totalul

musculaturii scheleticeb) cel puţin 66% din totalul

musculaturii scheleticec) circa 45% din totalul

musculaturii scheleticed) întregii musculaturi somatice

şi a întregii musculaturi netedee) cordului şi a glandelor cu

secreţie internă

104. Articulaţii cu două grade de

libertate sunt:a) artrodiileb) articulaţiile elipsoidale c) sinartrozeled) articulaţiile selare e) enartrozele

105. Dintre manevrele

fundamentale ale masajului clasic, cele mai multe elemente comune cu masajul ţesutului conjunctiv, de tip reflex, prezintă:

a) netezireab) batereac) frământarea d) fricţiunea e) vibraţia

106. Efortul fizic înseamnă aflarea

în activitate a:

a) întregii musculaturi somatice şi a întregii musculaturi netede

b) cel puţin 66% din totalul musculaturii scheletice

c) cel puţin 45% din totalul musculaturii netede

d) cel puţin 33% din totalul musculaturii scheletice

e) cordului şi glandelor exocrine

107. Grupele de patologie pentru

care este util antrenamentul la efort dozat sunt:

a) patologia reumaticăb) patologia digestivăc) patologia pulmonarăd) patologia post-traumatică e) patologia cardio-vasculară

108. Metodele Cotrel şi Klapp se

folosesc în:a) kinetoterapia pentru

creşterea forţei şi tensiunii de contracţie

b) kinetoterapia de facilitare la bolnavii neurologici centrali

c) kinetoterapia de relaxare (intrinsecă)

d) kinetoterapia pentru corectarea scoliozelor

e) ergoterapie

109. În ansamblu, masajul exercită

asupra organismului efecte complexe, prin acţiuni efective la nivelul:

a) sistemului nervosb) sistemului muscularc) tegumentului şi ţesutului

conjunctiv subcutanat

82

d) viscerelor (tub digestiv, rinichi)

e) aparatului circulator

110. Numiţi o metodă de

kinetoterapie ce are la bază exerciţii fizice dinamice rezistive, utilizată pentru creşterea forţei şi/ sau a troficităţii musculare:

.............................................


caracteristicile exerciţiului fizic la vârstnic:

.............................................

.............................................


exerciţii fizice, mai frecvent utilizate, pentru creşterea forţei şi tensiunii de contracţie musculare:

.............................................

.............................................

113. Numiţi o metodă de

kinetoterapie utilizată pentru creşterea rezistenţei musculare:

.............................................

114. Exerciţiile kinetoterapice de tip

Haettinger şi Muller folosesc contracţiile musculare:

a) dinamice b) rezistivec) de facilitare neuro-

musculară proprioceptivăd) statice/ izometricee) de creştere a abilităţilor

motorii

115. Efectul biologic specific pentru

contracţiile musculare supramaximale scurte, cu intervale („cu zvâcnituri“), este:

a) creşterea masei de proteine contractile/ hipertrofia musculară

b) combaterea osteoporozeic) combaterea redorilor

articulare d) stimularea calusării

fracturilor e) decontracturarea musculară

116. În cadrul buclei γ intră fibre

nervoase de tip:a) Ic b) II(a) c) Id d) Ib e) Ia

117. Unitatea kinetică este alcatuită

din:a) articulaţie b) tegument c) nervd) ose) muşchi

118. Tipuri de masaj instrumental

sunt:a) masajul pneumatic (leg

pump)b) vibromasajulc) duşul subacvald) masajul segmentar e) acvavibromasajul

119.

83

Indicaţi două proceduri de kinetoterapie aplicabile în hidrocefaleea operată:

.............................................

.............................................

120. Indicaţi răspunsul fals. În

hidrocefalia operată (şunt ventriculo-peritoneal) sunt indicate următoarele proceduri de kinetoterapie:

a) ridicare de greutăţi (20 kg maxim), cu contracţii în apnee

b) ridicare de greutăţi (20-30 kg maxim), dar nu deasupra capului spre a evita o posibilă traumatizare craniană

c) contracţii izometrice ale musculaturii abdominale (manevra Valsalva)

d) kinetoterapia pasivă, la pate) se contraindică eforturile

fizice şi izometria

121. În cursul programului de

kinetoterapie, la unul dintre pacienţii Dvs. survine o criză de epilepsie, cu convulsii tonioco-clonice generalizate. Ce măsuri de urgenţă aplicaţi ?

a) daţi imediat drumul pacientului şi mergeti repede după asistenta medicală

b) preveniţi căderea şi rănirea traumatică a pacientului

c) posturaţi pacientul în decubit dorsal, pe un suport moale

d) posturaţi pacientul în decubit lateral, pe un suport moale

e) îl muscaţi de degetul mic de la mâna stângă (din dreptul

inimii)

122. Selectaţi (încercuiți) enunţurile

false:a) pacientul aflat în stare de

comă nu are voie sa fie integrat într-un program de kinetoterapie

b) programul de kinetoterapie aplicat pacientului cu leziuni nevraxiale este individualizat şi adaptat statusului clinico-biologic al kinetistului

c) prezenţa traheostomei contraindică orice procedură de kinetoterapie

d) prezenţa sondei nazo-gastrice traduce o perturbare severă a deglutiţiei şi în consecinţă se contraindică orice procedură de kinetoterapie

e) prezenţa escarelor sacrate şi calcaneene contraindică orice procedură de kinetoterapie

123. Paraplegia şi parapareza

beneficiază de:a) program atent şi sistematic

de nursing b) gimnastică respiratorie şi

tonifierea musculaturii abdominale

c) reeducarea echilibrului axial, a forţei le nivelul membrelor superioare

d) reeducarea prehensiunii de fineţe

e) reeducarea afaziei şi dizartriei

124. Lucraţi ca şi kinetoterapeut la

o sală privată, în oraş. Înainte de

84

începerea programului de kinetoterapie, pacientul cu hemipareză sechelară vă spune că i s-a umflat şi înroşit gamba paralizată şi acuză dureri în molet. Cum procedaţi ?

a) masaj uscat, intens şi program susţinut la bicicleta ergometrică, spre “a se trage umflatura”

b) îi daţi un Algocalmin şi îl masaţi intens cu Lioton

c) îi pozitionaţi piciorul pe un plan mai înalt şi îl masaţi intens, spre a se favoriza întoarcerea venoasă

d) nu efectuaţi programul la sală şi trimiteţi pacientul acasă, sfătuindu-l să-şi pună comprese reci

e) nu efectuaţi programul la sală şi trimiteţi pacientul la medicul de famile sau la spital

85

I.5 Întrebări dinBalneologie/ Crenoterapie şi din BioClimatologie/

terapie

87

1. Perioada de vârf a activităţii

balneare în România a fost:a) 1780–1785 b) 1995–2000 c) 1970–1975d) 1930–1935e) 1950–1955

2. Domeniile de acţiune cărora

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) a decis să le dedice o preocupare prioritară în deceniul 2000 –2010, sunt:

a) eradicarea leprei b) calitatea vieţiic) eradicarea tuberculozei d) populaţia vârstnicăe) bolile articulaţiilor şi ale

oaselor

3. Selectaţi enunţurile adevărate

referitoare la climatul tonic-stimulant:

a) caracteristica fiziologică a acestui bioclimat este efectul de solicitare marcată a sistemului nervos şi endocrin, cu reperformarea acestora

b) este indicat în principal în scop terapeutic, în afecţiuni psihiatrice şi la copii în perioada de creştere

c) în scop profilactic este recomandabil studenţilor

d) se regăseşte în zonele de câmpie şi podiş

e) două variante ale acestui tip de bioclimat sunt mofetele şi salinele

4.

Între contraindicaţiile curei balneo-climatice la adult se numără:

a) bolile infecţioase în orice stadiu evolutiv

b) afecţiunile cardio-respiratorii decompensate

c) afecţiunile endocrino-metabolice compensate

d) neoplaziile de orice tip, sediu sau stadiu evolutiv

e) afecţiunile uro-genitale

5. Crenoterapia:a) reprezintă terapia per os

(prin ingestie) de ape cu proprietăţi sanogene, conform unui protocol terapeutic stabilit de medicul specialist de recuperare, medicină fizică şi balneologie

b) cura de diureză în afecţiunile renourinare cu indicaţie de cură favorizează drenajul urinar prin creşterea fluxului urinar la valori de 150-180 ml/oră

c) cura de diureză reprezintă un mijloc de combatere a recidivei infecţiilor de tract urinar

d) crenoterapia – folosind ape alcaline simple sau sulfuroase mixte de concentraţie mică – are indicaţie în afecţiunile digestive tip dischinezie biliară

e) crenoterapia nu are indicaţie în diabetul zaharat tip II, insulino-independent

6. Apele minerale:a) reprezintă soluţii complexe

de săruri minerale şi gaze,

88

nereproductibile în laborator, care iau naştere pe cale naturală

b) reprezintă soluţii complexe de săruri minerale şi gaze, reproductibile în laborator, barotate în concentraţii conform standardelor de profil

c) se consideră a avea mineralizarea de peste 1g/l, fiind astfel încadrate în grupa A

d) corespund bacteriologic şi chimic, ceea ce le conferă efecte terapeutice şi acţiune confirmată

e) nu pot aparţine, prin efectele terapeutice polimorfe, unor grupe de indicaţie terapeutică clară

7. Numiţi trei dintre principalii

agenţi fizici bioclimatici:.......................................................................................................................................

8. Peloidele din ţara noastră se

împart în:a) nămoluri sintetice b) nămoluri mineralec) nămoluri sapropelice d) nămoluri de turbăe) nămoluri industriale

9. Numiţi trei dintre

contraindicaţiile principale ale curei (crenoterapice) de diureză:

.............................................

.............................................

.............................................

10. „Secolul de aur“ al staţiunilor

balneare a fost:

a) secolul al V-lea î. Ch.b) secolul al XX-lea d. Ch. c) secolul al XIX-lea d. Ch. d) secolul al V-lea d. Ch.e) secolul I î. Ch.

11. Conceptul modern al

„turismului de sănătate“ s-a cristalizat în a doua jumătate a secolului:

a) XX b) XVIII c) XIX d) XVI e) XVII

12. Enumeraţi două tipuri de ape

minerale cu efecte diuretice:..........................................................................................

13. Care din următoarele staţiuni

balneo-climatice au climat excitant- solicitant?

a) Olăneşti (420–480 metri altitudine)

b) Herculane (160–200 metri altitudine)

c) Amara (30 metri altitudine)d) Techirghiol (6–20 metri

altitudine)e) Neptun (5–20 metri

altitudine)


elemente reprezintă caracteristici terapeutice ale microclimatului de salină?

a) prezenţa aerosolilor (în principal ai celor de NaCl)

89

încărcaţi electricb) microclimatul (temperatura,

umiditatea) constantc) curenţii de aer caldd) presiunea atmosferică,

presiunea parţială a O2 şi concentraţia CO2 din aer – discret crescute

e) absenţa alergenilor şi a poluanţilor

15. Procedurile de climatoterapie

(proceduri climatice) sunt:a) baia de nisip încălzit

(psamoterapie)b) baia de soare (helioterapie)c) baia de aerd) cura de teren e) cura de/ în salină

16. Principalii germeni incriminaţi

în etiologia artritelor reactive sunt:

a) streptococul viridans b) stafilococul auriuc) Clostridium perfringens d) Brucella melitensise) Corynebacterium parvum


entităţile nosologice „cert“ componente ale grupului morbid al spondilartropatiilor:

.............................................

.............................................

.............................................

.............................................


caracteristicile fizico-chimice ale

unei ape minerale, specificate în cadrul formulei Kurlow:

.............................................

.............................................

19. Enumeraţi două tipuri de ape

minerale cu efecte diuretice şi câte două dintre staţiunile corespunzătoare:

.............................................

.............................................

20. Principalele obiective în

recuperarea afecţiunilor de la nivelul articulaţiilor membrului inferior (portante) sunt:

a) stabilitatea b) mobilitatea c) abilitatead) indoloritateae) reeducarea mersului

21. Care dintre staţiunile de mai

jos beneficiază de bioclimat tonic- stimulant, benefic pentru bolnavii cu neurastenie?

a) Mangalia (5 – 20 metri altitudine)

b) Eforie Nord (6 – 20 metri altitudine)

c) Călimăneşti (270 – 300 metri altitudine)

d) Predeal (1000 metri altitudine)

e) Tuşnad (625 – 655 metri altitudine)

22. Termenul de „discartroză“ este

superpozabil cu cel de:a) discopatie de faza I

90

b) discopatie de faza a II-a c) spondiloza hiperostozantăd) discopatie de faza a IV-ae) stenoză centrală de canal

rahidian

23. În care dintre domeniile

medicale, de mai jos, diferite secvenţe şi grupaje metodologice ale specialităţii R.M.F.B. au indicaţii profilactice?

a) arsurile b) sarcinac) tulburările legate de

civilizaţie (sindroamele de dezadaptare/ decondiţionare/ igieno-comportamentale)

d) traumatismele e) gerontologia

24. Bioclimatul alpin,

corespunzător fizico-geografic subsectorului munţilor mijlocii, este:

a) excitant b) sedativc) de „întinerire“d) agresive) tonifiant stimulant

25. Numiţi două localităţi cu saline

amenajate şi exploatate în scop medical, din România:

.............................................

.............................................

26. Apele minerale vadoase au

următorul mecanism de formare:a) existenţa îndelungată în

zăcăminte, predominant de sare

b) din magme vulcanice, prin condensarea vaporilor emanaţi din acestea

c) din izvoare subteraned) din precipitaţiile atmosferice

căzute pe pământ şi penetrate în scoarţă până la nivelul unui strat impermeabil

e) din apa mării, după retragerea mareelor

27. În care dintre următoarele

staţiuni se găsesc ape minerale iodurate?

a) Azugab) Moneasac) Poiana Negri d) Şaru Dorneie) Govora – sonda Gătejeşti

28. Unul dintre mecanismele

principale prin care crenoterapia de diureză acţionează în tratamentul patogenic al infecţiilor urinare cronice înalte este:

a) generarea unor mecanisme de anticorpogeneză la nivelul parenchimului renal

b) stimularea diapedezei leucocitare

c) activarea procesului de cooperare imunologică

d) modificarea raportului de perfuzie sanguină corticală/ medulară la nivelul rinichilor cu ameliorarea zonei perfuziei medulare

e) creşterea densităţii urinare

29. Embrionul instituţional al

91

viitoarei specialităţi de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie şi respectiv, al viitorului Institut de profil, s-a constituit în anul:

a) 1812 b) 1924 c) 1975 d) 1989 e) 1773

30. Tratamentul balnear în

sindromul AND (stadiul II), după suferinţe post-traumatice, poate include:

a) cure balneoclimatice pe litoral

b) helioterapiec) talazoterapied) cure externe cu ape

minerale carbogazoasee) cure cu mofete

31. Bioclimatul de cruţare sedativ

indiferent are ca indicaţii:a) stările de convalescenţăb) surmenajul psihicc) bolile inflamatorii cu

potenţial evolutivd) nevrozelee) boli cardio-vasculare/

respiratoriii cu rezerve funcţionale reduse

32. Principalele obiective ale

recuperării în patologia articulară a membrului superior sunt:

a) mobilitateab) calmarea dureriic) reechilibrarea muscularăd) stabilitatea

e) abilitatea

33. Vectorii fizici principali utilizaţi

în Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, inclusiv în profilaxia prin mijloace fizio-balneare, sunt:

a) mecanici b) climaticic) electromagnetici (radianţi)d) electrici e) termici

34. Mofeta artificială (sau după unii

autori, „naturală artificială“) reprezintă:

a) emanaţii vulcaniceb) CO2 extras din ape carbo-

gazoasec) aeroioni negativi d) aeroioni pozitivi e) aerosoli

35. Institutul de Medicina Fizică,

Balneoclimatologie şi Recuperare medicală s-a înfiinţat în:

a) 1724 b) 1983 c) 1930d) 1949 e) 2000

36. Bioclimatul munţilor înalţi (cu

altitudini peste 1900 metri):a) oferă un confort termic

crescutb) este caracterizat de

nebulozitate mare şi durată de strălucire a soarelui scăzută

92

c) este caracterizat de o presiune parţială atmosferică a oxigenului crescută

d) la latitudinea României, altitudinea de 2000 metri este considerată limita superioară a bioclimatului cu indicaţii terapeutice

e) este indicat persoanelor tinere, sănătoase, în vederea călirii, antrenării

37. Enumeraţi două staţiuni cu

mofete naturale:..........................................................................................

38. Apele alcaline conţin

predominant anioni bicarbonici şi cationi de:

a) sodiu (>= 60 mEq%) b) calciu (<=30 mEq%) c) potasiud) magneziu (<=30 mEq%)e) fier

39. Numiţi două staţiuni balneare

indicate pentru pacienţi cu antecedente de maladie ulceroasă gastro-duodenală:

.............................................

.............................................


secvenţe metodologice din cadrul specialităţii de R.M.F.B. folosite în profilaxia primară (prin mijloace fizio- balneare):

.............................................

.............................................

41. Apele plate potabile sunt ape

minerale naturale care nu conţin:a) oligoelemente b) anionic) gaze dizolvate d) cationie) protozoare

42. Numiţi două staţiuni balneare

indicate pentru pacienţi cu arteriopatie obliterantă la nivelul membrelor inferioare, stadiul I, II:

.............................................

.............................................

43. Staţiunile şi anotimpul optime

pentru tratamentul balneoclimatic în spondilita anchilozantă sunt:

a) Sinaia – vara b) Litoral – vara c) Amara – iarna d) Felix – iarnae) Slănic Moldova – primăvara

şi toamna

44. Apele termo-minerale sunt cunoscute ca având proprietăţi curative din:

a) Evul Mediub) secolul nostru c) antichitated) timpuri preistorice e) epoca modernă

45. Talazoterapia este o

combinaţie procedurală ce utilizează concomitent:

a) factori termici contrastanţib) factori mecanici

93

c) factori climaticid) factori hidro-mineralie) factori farmacologici naturali

46. În tratamentul şi recuperarea

bolnavilor cardio-vasculari sunt folosite următoarele tipuri de factori fizici/ chimici naturali:

a) ape sărate b) mofetec) nămold) ape carbogazoase e) ape sulfuroase

47. Crenoterapia înseamnă

utilizarea apelor minerale terapeutice în:

a) cura internă b) cura externă c) inhaloterapie d) talazoterapie e) climatoterapie

48. Apele carbogazoase au

indicaţie de utilizare în cura externă, pentru:

a) boli cardio-vasculare b) boli digestivec) boli renaled) boli metabolicee) boli dermatologice

49. Următoarele afecţiuni

reumatismale inflamatorii primitive cu caracter sistemic şi/ sau patogenie autoimună, sunt contraindicate pentru cura balneoclimatică:

a) PR cu manifestări sistemice b) LED

c) polimiozite-dermatomiozited) scleroza sistemică

progresivăe) SA

50. Alimentele care nu conţin

purine sunt următoarele:a) ouăb) lactatec) făinoased) ficate) carne fiartă

51. Precizaţi care este principala

caracteristică a acţiunii fiziologice generale a bioclimatului excitant – solicitant:

.............................................

52. Bioclimatul sedativ, indiferent –

de cruţare este caracteristic staţiunilor din regiunile cu altitudini medii de:

a) 200 – 300 mb) peste 1.000 m c) 300 – 700 md) 700 – 1 000 me) peste 1.800 – 1.950 m

53. Indicaţiile profilactice de

trimitere la cură în staţiuni cu bioclimat tonic stimulant sunt:

a) stări de surmenaj fizic şi intelectual

b) stări de convalescenţă (cu resurse cardio-respiratorii)

c) TBC pulmonard) tulburări de creştere la copiie) activitate în mediu cu noxe

respiratorii

94

54. Apele minerale provin dintr-o sursă naturală sau forată artificial şi îndeplinesc una din următoarele condiţii:

a) temperatura de peste 20°C b) prezenţa de anioni, cationi şi

substanţe chimice nedisociate cu acţiuni farmacologice cunoscute (în concentraţii determinate)

c) prezenţa de gaze dizolvate, cu acţiuni farmacologice cunoscute (în concentraţii determinate)

d) mineralizare totală de cel puţin 1 g/l

e) încărcare electrostatică

55. Staţiunile indicate pentru

bolnavii cu PR, pe timpul verii, sunt:

a) Neptun b) Eforie c) Felixd) Moneasa e) Bazna


contraindicaţiile speciale de trimitere la cură pentru bolnavii cu poliartrită reumatoidă:

.............................................

.............................................

57. Factorii terapeutici naturali

folosiţi în tratamentul balnear al reumatismului degenerativ sunt:

a) ape oligominerale termale (acratoterme)

b) ape sărate concentrate c) peloide

d) ape sulfuroase e) ape alcaline

58. Care din următoarele staţiuni

sunt indicate pentru bolnavii cu afecţiuni degenerative ale aparatului locomotor ?:

a) Herculane b) Mangaliac) Ocna Sibiului d) Amarae) Eforie Nord

59. Indicaţi două staţiuni cu ape carbogazoase aplicate în cura externă:

.............................................

.............................................

60. Formula Kurlow descrie o apă

minerală prin intermediul următorilor parametri:

a) conţinutul în substanţe nedisociate

b) gradul de mineralizare totalăc) concentraţia în anioni şi

cationi, ca raport, în ordinea descrescătoare a concentraţiei lor

d) debitul apei minerale/ 24 h la sursă

e) temperatura apei la izvor

61. Următoarele staţiuni montane

cu altitudine > 1.000 m, se caracterizează printr-un climat tonic - stimulant:

a) Buşteni (900 m altitudine)b) Predeal (1 000 m altitudine)c) Sinaia (800–1.000 m altitu-

dine)

95

d) Borsec (800–900 m altitudine)

e) Cheia (870–900 m altitudine)

62. Numiţi două localităţi din

România cu saline amenajate şi exploatate în scop medical:

.............................................

.............................................

63. Numiţi două tipuri de proceduri

predominant climatice:..........................................................................................

64. Unul dintre mecanismele

principale prin care crenoterapia de diureză acţionează în tratamentul patogenic al infecţiilor urinare cronice înalte, este:

a) generarea unor mecanisme reflexe de tip trofic-celular la nivelul parenchimului renal

b) stimularea diapedezei leucocitare

c) activarea procesului de cooperare imunologică

d) modificarea regimului de perfuzie sanguină a rinichilor în favoarea zonei medulare

e) creşterea densităţii urinare


staţiuni recomandate bolnavilor cu PR – forme stabilizate – nu au caracter sezonier, ci permanent ?:

a) Sovata

b) Moneasa c) Geoagiu d) Băile Felix e) Techirghiol

66. Numiţi trei indicaţii de trimitere

la cură într-o staţiune cu bioclimat excitant/ solicitant de stepă:

.............................................

.............................................

.............................................

67. Care dintre următorii agenţi

fizici bio-(micro)climatici, din unele spaţii subterane, au valenţe (climato)-terapeutice?:

a) temperatura aerului, relativ scăzută, dar constantă

b) discretă creştere a presiunii atmosferice – în funcţie de adâncimea la care se află spaţiul respectiv

c) umiditatea moderată, relativ constantă

d) prezenţa de aerosoli încărcaţi electric

e) lipsa, practic totală, a alergenilor şi poluanţilor

68. Numiţi trei proprietăţi

valorificabile terapeutic ale substanțelor conținute, respectiv, în ansamblu, ale nămolurilor:

.............................................

.............................................

.............................................

69. Bioclimatul excitant/ solicitant

se întâlneşte în sectoarele

96

climatice corespunzătoare zonelor fizico-geografice:

a) deşertb) pajişti alpinec) dealuri/ coline d) litoral marine) stepă

70. Numiţi trei staţiuni balneare cu

bioclimat sedativ/ (indiferent)/ de cruţare:

.............................................

.............................................

.............................................

71. Prezentaţi corespondenţa

corectă dintre valorile de temperatură de la izvor şi categoria de clasificare a apelor minerale, din punctul de vedere al termalităţii:

a) hipotermale b) mezotermale c) hipertermale d) termalee) reci

A) 35°C – 50°C B) sub 20°CC) 30°C – 35°C D) peste 50°C E) 20°C – 30°C

72. Doza de apă minerală indicată

pentru crenoterapie în patologia digestivă, este de:

a) 50ml/kg corp/zib) jumătate din doza pentru

crenoterapia din cura de diurezăc) aceeaşi cu cea pentru

crenoterapia din cura de diureză

la indivizi cu un singur rinichid) 10 – 20 ml/kg

corp/săptămânăe) 15 – 20 ml/kg corp/24 ore

73. Numiţi patru acţiuni

valorificabile terapeutic ale curei de diureză:

.............................................

.............................................

.............................................

.............................................

74. Mediile (vehiculele,

suporturile) fizice prin care factorul termic poate fi transferat tegumentului, în cadrul procedurilor peloido-terapice, sunt:

a) nămolurile de turbă b) nămolurile minerale c) parafangod) phön-ule) nămolurile sapropelice

75. Trecerea de la utilizarea

terapeutică empirică a apelor minerale la folosirea acestora pe baze ştiinţifice, prin studierea proprietăţilor lor fizico-chimice, s-a produs în secolul:

a) XVIIb) XVIII c) XIX d) XXe) XXI

76. Apele minerale indicate în cură

externă, în profilaxia, tratamentul şi recuperarea complicaţiilor

97

diabetului zaharat, sunt:a) ape carbogazoaseb) ape radioactive (radonice)c) ape oligominerale

(oligometalice) acratotermed) ape sulfuroase/ sulfatate e) ape clorurate sodice

77. Numiţi trei localităţi din

România unde se găsesc nămoluri de turbă:

.............................................

.............................................

.............................................


grupaje metodologie sunt „de graniţă“ între Medicina Fizică şi Balneoclimatologie (putând fi încadrate/ aparţinând unuia sau altuia dintre cele două domenii menţionate, în funcţie de originea – artificială sau naturală – a surselor/ vehiculilor/ aparaturii generatoare, folosite):

a) Hidro/ Termo-biologia/ terapia

b) Foto/ Helio-biologia/terapiac) Kinetologia medicală/

terapia (şi masajul)d) Inhaloterapiae) Electromedicina

79. Aclimatizarea poate fi:a) asimptomaticăb) subacutăc) paucisimptomaticăd) simptomaticăe) autolimitativă

80.

Manifestări ale aclimatizării paucisimptomatice sunt:

a) maleză/ astenie/ insomnie/ depresie

b) subfebrilitatec) scădere ponderală/ poliurie

tranzitorie/ deshidratare celularăd) fenomene congestive

mucosalee) frust sindrom bio-umoral

(disimun sau/ şi discrinic)

81. Principalele indicaţii ale

crenoterapiei pentru cura de diureză sunt:

a) microlitiaza bazinetală (fără hidronefroză sau hematurie)

b) infecţii urinare: pielite/ pielo-cistite/ pielo-nefrite (fără insuficienţă renală sau cu I. R. compensată şi fără complicaţii intra- sau extrarenale)

c) microlitiaza caliceală (cu bună comunicare cu căile excretorii principale şi fără hidronefroză sau hematurie)

d) statutusurile post litiază renală operată

e) microlitiază ureterală (fără hidronefroză sau hematurie)

82. Apele minerale folosite în

(creno)terapia adjuvantă a diabetului zaharat sunt:

a) alcaline b) alcalino-teroase c) sulfuroased) sulfatatee) oligominerale reci

(acratopege): sulfuroase sau/ şi cu cationi de Zn, Cu, Mg

98

83. Cele mai vechi menţionări

istorice cu privire la o localitate de pe teritoriul actual al ţării noastre, în care se desfăşurau activităţi de tip balnear, se referă la:

a) Histriab) Herculane c) Drobetad) Potaissa e) Callatis

84. Numiţi două dintre principiile

metodologice ale climato-terapiei:

.............................................

.............................................

85. Numiţi patru dintre indicaţiile

apelor minerale sulfatate (în cura internă sau/şi externă):

.............................................

.............................................

.............................................

.............................................

86. Apele minerale indicate în cura

externă, în profilaxia, tratamentul şi recuperarea complicaţiilor diabetului zaharat, sunt:

a) ape carbogazoaseb) ape radioactive (radonice)c) ape oligominerale

(oligometalice) acratotermed) ape sulfuroase/ sulfatate e) ape alcaline

87. Numiţi trei staţiuni sau/ şi

localităţi din România unde se

găsesc nămoluri sapropelice:.......................................................................................................................................

88. Dificultatea procesului de

aclimatizare, respectiv intensitatea fenomenelor adaptative pe care le presupune din partea organismului, depinde de:

a) sensibilitatea climatică individuală

b) amploarea contrastului, respectiv diversitatea noilor condiţii climatice

c) starea de stres fizic sau/ şi psihic

d) existenţa/ inexistenţa unor experienţe anterioare de aclimatizare

e) fondul morbid preexistent

89. Aclimatizarea poate fi:a) acută b) subacutăc) rezidualăd) torpidăe) asimptomatică

90. Manifestări ale aclimatizării

paucisimptomatice sunt:a) fenomene congestive

mucosale b) febră înaltăc) scădere ponderală/

deshidratare celulară/ poliurie tranzitorie

d) disfuncţie respiratorie restrictivă

e) frust sindrom bio-umoral

99

disimun/ discrinic

91. Numiţi trei staţiuni balneare cu

bioclimat excitant – solicitant:.......................................................................................................................................

92. Numiţi trei staţiuni balneare cu bioclimat tonic/ tonifiant – stimulant:

.............................................

.............................................

.............................................

93. Numiţi trei staţiuni climatice cu

bioclimat tonic/ tonifiant – stimulant:

.............................................

.............................................

.............................................

94. Numiţi trei localităţi din

România unde se găsesc nămoluri minerale:

.............................................

.............................................

.............................................

95. Doza de apă minerală indicată pentru crenoterapie în patologia digestivă, este:

a) 50 ml/kg corp/24 oreb) 15–20 ml/kg corp/24 ore c) aceeaşi cu cea pentru

crenoterapia din cura de diureză la indivizii cu un singur rinichi

d) 10–20 ml/kg corp/saptămână

e) 150-200 ml/kg corp/24 ore

96. Principalele indicaţii ale

crenoterapiei pentru cură de diureză sunt:


b) TBC renală activăc) microlitiază caliceală (fără

hidronefroză sau hematurie)d) statusurile post-litiază renală

operatăe) insuficienţa renală acută

97. Vehiculii/ suporturile fizice prin

care factorul termic poate fi transferat tegumentului în cadrul procedurilor peloidoterapice, sunt:

a) nisipulb) nămolurile minerale c) nămolurile sapropeliced) phönule) parafango


grupaje metodologice sunt „de graniţă“ între Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, putând fi încadrate ca aparţinând unuia sau altuia dintre cele două domenii menţionate, în funcţie de tipul (artificial sau natural) al surselor/ vehiculilor/ suporturilor fizice folosite?:

a) electromedicinab) crenoterapiac) kinetologia medicală/terapia

(şi masajul)d) inhaloterapiae) hidrotermobiologia/ terapia

99.

100

Apele (geo)termo-minerale din subsolul zonei de nord a Capitalei – inclusiv din zona sediului clinic de la Otopeni al Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie (INGG) „Ana Aslan“, sunt asemănătoare, din punctul de vedere al proprietăţilor fizico-chimice şi balneo-terapeutice, cu cele de la:

a) Vatra Dorneib) Slănic Moldova c) Techiorghiold) Herculane e) Felix

100. Presiunea sanguină diastolică/

(supra)/rata (frecvenţa) cardiacă (x 100), este formula pentru:

a) indicele occiput-perete b) indicele vegetativc) indicele caloric circulator

(Burton)d) indicele Otte) indicele stern-menton

101. Numiţi două proprietăţi fizice

ale nămolurilor:..........................................................................................

102. Numiţi o proprietate chimică a nămolurilor:

.............................................


grupaje metodologice aparţin domeniul Medicinei Fizice ?:

a) Hidrotermo-biologia/ terapia b) Foto / helio-biologia/ terapiac) Kinetologia medicală/


104. Clima României cuprinde ca

tipuri (sectoare/ subsectoare) climatice:

a) clima continental-moderată (Câmpia Tisei/ de Vest, Podişul Transilvaniei)

b) clima continental-temperată de stepă (Câmpia Română/ Bărăgan, Podişul Moldovei, Dobrogea continentală)

c) clima continental-temperată de dealuri/ colinară (regiunile sub/extra-carpatice)

d) clima de litoral marine) clima de munte (Munţii

Carpaţi şi Munţii Apuseni)

105. Indicaţiile bioclimatului de

cruţare (sedativ-indiferent):a) stări de convalescenţăb) stări de surmenaj psihicc) nevroză astenică

(neurastenia)d) boli reumatologice cu

potenţial evolutiv (spre exemplu: PR)

e) boli în stadii cu rezerve funcţionale reduse, inclusiv la nivel cardio- vascular şi respirator

106. Trăsăturile fizico-geografice

principale ale României şi climei sale sunt:

a) ţara noastră este situată la aproximativ jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord

101

b) ţara noastră este situată la 20˚ latitudine nordică

c) ţara noastră este situată în sud-vestul Europei

d) ţara noastră este situată în bazinul Dunării inferioare

e) ţara noastră este situată în zona climato-geografică temperată nordică

107. Bioclimatul de stepă se

caracterizează prin:a) valori medii diurne crescute

ale temperaturii aeruluib) calm atmosfericc) umiditate relativă a aerului

scăzutăd) însorire abundentă (în

medie: 2200–2300 ore de strălucire a soarelui/ an, din care 320 de ore în luna iulie)

e) aclimatizarea nu este foarte pregnantă (mai ales dacă localitatea de origine a bolnavului este situată la o altitudine mai mare)

108. Daţi patru exemple de tipuri de

afecţiuni, mai frecvente la vârsta a III-a, beneficiare de cure balneo-climatice:

.............................................

.............................................

.............................................

.............................................

109. Numiţi trei staţiuni balneo-

climatice din România, în care

sunt întrunite, în mare parte, condiţiile pentru efectuarea unor cure gero- profilactice active, de: reconfortare/ revigorare/ întreţinere /antistres/ antisurmenaj/ antiaging/ de refacere – inclusiv a capacităţii de muncă („mise en forme“):

.............................................

.............................................

.............................................

110. Numiţi trei tipuri de factori

(fizici/ chimici) terapeutici naturali:

.............................................

.............................................

.............................................

111. Bioclimatul de litoral marin se

caracterizează prin:a) temperatura confortabilă a

aeruluib) umiditatea relativ moderatăc) briza cvasi-constantăd) aerioni negativi e) aerosoli salini

112. Indicaţiile de tratament pentru

bioclimatul de litoral marin sunt:a) rahitismulb) insuficienţa gonadicăc) sechelele post-traumatice la

nivelul aparatului locomotord) boli reumatismale

degenerativee) sechele de leziuni de NMP

102

1.6 Întrebări dinSemiologie, Patologie/ Complicații şi Terapie/

Recuperare - specifice

104

1. Indicaţi un tip de osteoporoză

în care tratamentul cu AIS nu este contraindicat:

.............................................

2. Osteoporoza pătată apare:a) la o săptămână de la

traumatismb) la 2–3 luni de la traumatism c) a doua zi după traumatismd) precede traumatismule) însoţeşte o intervenţie

chirurgicală


afirmaţii referitoare la osteoporoza post- menopauză sunt adevărate?:

a) predispune la tasări şi fracturi vertebrale

b) interesează mai ales osul trabecular

c) pierderea osoasă poate ajunge până la 10% într-un an

d) afectează deopotrivă şoldurile

e) poate duce la scădere în înălţime

4. Examenul radiologic devine

pozitiv în osteoporoză când pierderea de masă osoasă este de:

a) 10%b) peste 30%c) sub 5%d) de natură inflamatoriee) de natură carenţială

alimentară

5. Sindromul trofostatic se

caracterizează, din punct de vedere clinico-radiologic, prin:

a) afectare net predominantă a sexului feminin (post-menopauză; obezitate ginoidă)

b) hiperlordoză lombarăc) neo-artroză L4–5 şi L5 – S1d) osteoporozăe) (facultativ) spondilolisteză

L4–5

6. Sindromul de canal carpian

poate apare în:a) acromegalie b) PRc) mixedemd) diabet zaharate) afecţiuni post traumatice

7. Cele mai frecvente manifestări

clinice întâlnite în osteoporoza idiopatică de tip I, sunt:

a) fracturile vertebraleb) fractura Pouteau-Colles c) fracturi costaled) fractura de col humeral e) fractura de col femural

8. Principalele surse de calciu,

indicate în dieta bolnavilor cu osteoporoză sunt:

a) pâinea integralăb) spanaculc) laptele degresat d) sardinelee) produsele lactate

9. Aportul alimentar zilnic de

105

calciu optim pentru femeia în post- menopauză, care prezintă un risc major de a face osteoporoză, este de:

a) 1 500 mg/zi b) 800 mg/zic) 1 000 mg/zi d) 500 mg/zie) 2 000 mg/zi

10. Precizaţi două din principalele

microcristale care pot genera artropatii microcristaline:

.............................................

.............................................

11. În litiaza renoureterală urică

predomină calculii formaţi din:a) oxalat de calciu b) uratc) acid uricd) fosfat de calciu e) xantină

12. Calculii reno-ureterali

radiotransparenţi (nevizibili pe o radiografie abdominală pe gol) sunt:

a) calculi cu uratb) calculi de cisteinăc) calculi de xantinăd) calculi cu oxalat de calciu e) calculi cu dihidroxiadenină

13. Diagnosticul prezumtiv de

gută are la bază următoarele elemente clinico-terapeutice şi de laborator:

a) prezenţa de cristale de urat monosodic în lichidul sinovial

b) monoartrita acutăc) hiperuricemie (> 70 mg/l)d) prezenţa de cristale de urat

monosodic la nivelul tofilor gutoşie) răspuns terapeutic prompt la

colchicină (în primele 48 de ore)

14. Precizaţi unul din criteriile

diagnosticului de certitudine al gutei:

.............................................

15. Precizaţi un AINS inhibitor

neselectiv de ciclooxigenază cu durată de acţiune lungă:

.............................................

16. Leziunea caracteristică în

spondilartropatii, la nivel locomotor, este:

a) osteoporoza pătatăb) miozita c) d) discartroza e) sinovita

17. Enumeraţi cinci maladii

endocrine şi/ sau metabolice mai frecvent asociate cu prezenţa artrozelor la indivizii afectaţi:

.............................................

.............................................

.............................................

.............................................

.............................................

18. Sindromul Pellegrini-Stieda

este:a) asociat coxitei reumatismale

106

b) o complicaţie a entorselor de genunchi interne

c) localizat paracondilian intern (osificare heterotopică)

d) beneficiar de tratament conservator sau/ şi chirurgical

e) potenţial recidivant

19. Următoarele semne clinice

caracterizează stadiul 2 al sindromului AND ca sechelă post-traumatică:

a) hiperemia tegumentului b) hiperhidrozac) anchilozad) contracturi/retracturi

(incipiente) muscularee) redori articulare

20. Tendinita jucătorului de tenis

(tenis elbow) este o tendinită a muşchiului ce se inserează pe:

a) olecranb) epitrohlee c) epicondild) tuberozitatea radiusului e) membrana interosoasă

21. Tendinita jucătorului de golf, în

cadrul reumatismelor abarticulare, este o tendinită de:

a) flexor radial al carpuluib) extensor radial al carpuluic) extensorul comun al

degetelor d) rotund pronatore) flexor comun superficial al

degetelor

22. Sindromul Claude Bernard-

Horner poate apare în paralizia de plex brahial de tip:

a) superior C5 – C6 (uneori şi parţial C4)

b) mijlociu C7c) inferior C8 – T1 (uneori şi

parţial T2)d) total e) mixt

23. Indicaţi două din localizările

mai frecvente ale entezitelor în spondilartropatii:

.............................................

.............................................

24. Numiţi una dintre complicaţiile

tardive ale fracturii de col femural:

.............................................

25. Fracturile de col femural se pot

manifesta clinic prin:a) durere (spontană sau

provocată)b) scurtarea membrului inferior

homolateralc) atitudine vicioasă a

membrului inferior respectiv (frecvent în adducţie şi rotaţie externă)

d) impotenţa funcţionalăe) pseudartroză

26. Indicele cirtometric (măsurarea

expansiunii toracice în inspir) face parte dintre măsurătorile necesare clinice de diagnostic pozitiv al următoarelor afecţiuni:

a) PR

107

b) PSHc) sechele post-laminectomie

pentru HDLd) SAe) AND

27. Boala Scheuermann se

caracterizează prin:a) afectarea coloanei dorsaleb) noduli Schmorl (vizibili

radiografic)c) cifoza adolescentului (dorsal

inferior)d) sacroileita bilateralăe) osteofite dorsale (la

examenul radiografic)


caracteristicile durerii din SA:..........................................................................................

29. Stadiul al II-lea al PR se

caracterizează prin:a) absenţa deformărilor

articulare b) artrofie variabilă a muşchilor

interosoşi de la ambele mâinic) osteoporoza vizibilă

radiograficd) posibila prezenţă de noduli

reumatoizi şi/ sau tenosinovitee) semi-ankiloze

30. Precizaţi una dintre

caracteristicile sacroileitei în SA:.............................................


este cel mai frecvent agent microbian (întâlnit în peste 50% din cazuri) în etiologia spondilo-discitei cronice:

a) Pseudomonas aeruginosa b) E. colic) Brucellad) stafilococul auriue) bacterii neidentificate

32. În spondilo-discita infecţioasă

examenul radiologic poate evidenţia următoarele modificări (după 14 – 21 zile de la debut):

a) leziuni ale platoului vertebral b) rarefierea osului subcondral c) pensare discală asimetricăd) osteofitozăe) eroziuni subcondrale

33. Precizaţi o entitate clinică ce

poate produce sindrom troncular (sciatica tronculară) prin compresia nervului sciatic:

.............................................

34. Precizaţi o entitate clinică, ce

poate produce sindrom troncular prin compresia nervului crural:

.............................................

35. Cea mai frecventă artropatie cu microcristale este:

.............................................

36. Guta este o boală

caracterizată printr-o reacţie inflamatorie locală, urmare a precipitării articulare a unuia din următoarele tipuri de cristale:

108

a) hidroxiapatitab) urat monosodic c) oxalat de calciud) pirofostat de calciu e) colesterol

37. Cauza cea mai frecventă de

condrocalcinoză secundară este:a) gutab) maladia Wilsonc) hiperparatiroidismul primard) artropatia ocronotică

(alcaptonurică)e) hemocromatoza

38. Încadraţi hernia de disc în

următoarele faze ale bolii degenerative disco-vertebrale:

a) faza a II-a b) faza a III-a c) faza Id) faza a IV-a

39. În lombosciatică, forma

compresivă, apar:a) diminuarea/ abolirea ROTb) hipotonia/ hipotrofia

muscularăc) paresteziid) deficit motore) hipoestezii/ disestezii

40. Încadraţi hernia de disc în una

din următoarele faze ale bolii degenerative discovertebrale:

a) faza a II-a b) faza a III-a c) faza Id) faza a IV-ae) faza de spondiloză

hiperostozantă

41. Indicaţiile chirurgicale

absolute la un bolnav cu radiculopatie prin hernie de disc sunt:

a) abolire de ROTb) hipoestezie cutanatăc) sindrom de coadă de cald) pareză forte, paralizie

recentă într-un teritoriu radiculare) fenomene de compresie

medulară

42. Semnele indirecte de

discopatie lombară care apar la examenul radiologic (faţă + profil), cunoscute ca „triada Barr“, sunt:

a) osteoporozab) scolioza (atitudine

scoliotică)c) noduli Schmorld) pensare unilaterală a

spaţiului intervertebral respective) rectitudine lombară

43. Nervul periferic cel mai expus

la compresie prin încarcerare în canalul carpian este:

a) nervul ulnarb) nervul radian c) nervul median d) nervul musculo-cutan e) nervul axilar

44. Un calus vicios la nivelul

extremităţii superioare a scheletului antebraţului poate determina, la nivelul şanţului

109

epitrohleo-olecranian, compresia nervului:

a) cutanat antebrahial medial b) ulnarc) radiald) mediane) cutanat brahial medial

45. Într-o hemiplegie post AVC,

stadiul II, de flacciditate, durează cel mai adesea:

a) câţiva anib) câteva minute c) câteva lunid) câteva (3–4) săptămânie) tot restul vieţii pacientului

46. Într-o hemiplegie post AVC,

durata maximă a procesului de recuperare, în care se pot realiza câştiguri semnificative în planul recuperării controlului motor voluntar, este de:

a) 4 luni b) 4 anic) tot restul vieţii pacientului d) 2 anie) 10 săptămâni

47. Uncus-ul este:a) o formaţiune tendinoasăb) o afecţiune inflamatorie

vertebralăc) un rebord articular specific

coloanei cervicaled) o procedura de

kinetoterapie e) o sechelă post traumatică

48. Enumeraţi două forme (entităţi)

clinice ale patologiei degenerative a coloanei cervicale (cervicartroza):

.............................................

.............................................

49. Indicii McRae-Wright și

Schőber sunt utili în diagnosticul funcţional al următoarelor afecţiuni:

a) infarctul miocardic acut b) spondilita ankilozantăc) hepatita lupoidăd) discopatia vertebrală

lombarăe) diabetul zaharat

50. Noţiunea de spondiloză

cervicală se referă la următoarea localizare a procesului degenerativ:

a) procesele uncovertebraleb) articulaţiile intervertebrale

(interapofizare) posterioare c) corpii vertebralid) arterele vertebralee) musculatura paravertebrală

51. În gonartroza decompensată

inflamator („încălzită“), lichidul sinovial are următoarele caracteristici:

a) epanşament în cantitate moderată (hidrartroză moderată)

b) consistenţă vâscoasăc) celularitate redusă (sub

5.000 elemente/ mm3)d) predominanţa

mononuclearelore) cheag de mucină dens şi

lipsit de friabilitate, la testul

110

Rhopes

52. Enumeraţi două cauze posibile

de gonartroză secundară, prin afectarea (alterarea) biomecanicii intra-articulare:

.............................................

.............................................

53. În mielopatia cervicală,

cervicartrozică, cu hernie discală posterioară sau postero-laterală, cel mai adesea apar:

a) parapareza spasticăb) parestezii la nivelul mâinilor

şi/ sau al picioarelor, însoţite de scăderea forţei musculare

c) sindroame de neuron senzitiv şi motor periferic la nivelul membrelor superioare

d) sindrom de coadă de cale) sindrom de tunel în recesul

lateral rahidian

54. Următoarele sindroame

clinico-funcţionale caracterizează discopatia vertebrală lombară de faza a II-a (lumbago acut):

a) sindromul dural b) sindromul vertebral dinamic c) sindromul vertebral staticd) sindromul radiculo-neural e) sindromul miotendofascial

55. Durerea de tip inflamator are

următoarele caracteristici:a) nu se calmează prin repausb) este însoţită de redoare

matinală, care durează mai mult de 30 de minute

c) este însoţită de redoare matinală, care durează mai puţin de 30 de minute

d) apare la începutul mişcării şi după efort

e) scoală bolnavul din somn, de regulă, în a doua jumătate a nopţii

56. Numiţi două dintre principalele

ipoteze referitoare la patogenia algoneurodistrofiei:

.............................................

.............................................

57. Termenul de „discartroză“ este

superpozabil cu cel de:a) discopatie de faza Ib) stenoză centrală de canal

rahidianc) spondiloza hiperostozantăd) discopatie de faza a II-a e) discopatie de faza a IV-a

58. Leziunea caracteristică la nivel

locomotor în poliartrita reumatoidă este:

a) b) artroza c) osteonecroza asepticăd) sinovita e) nevrita

59. Nodulii Heberden sunt noduli

artrozici ce apar la nivelul:a) articulaţiilor intercarpiene b) articulaţiilor interfalangiene

proximalec) articulaţiilor metacarpo-

falangiene

111

d) articulaţiilor carpo-metacarpiene

e) articulaţiilor interfalangiene distale

60. Următoarele sindroame clinico-

funcţionale caracterizează discopatia vertebrală lombară de faza a II-a (lumbago acut):

a) sindromul dural b) sindromul vertebral dinamic c) sindromul vertebral staticd) sindromul neuroradicular e) sindromul miotendofascial

61. Următoarele entităţi de tip mio-

tendo-fascial sunt implicate în durerea intrinsecă de umăr:

a) sindromul de tendon al supraspinosului

b) sindromul coraco-clavicularc) sindromul scapulo-costald) bursita subacromio-

deltoidianăe) umărul în resort

62. Artroza precoce la nivelul

articulaţiei femuro-patelare se evidenţiază în activitatea clinică curentă prin:

a) radiografie axială – efectuată în plan transversal

b) radiografie de genunchi – faţă

c) radiografie de genunchi – profil

d) ecodiagnostic mio-entezo- osteo-articular de înaltă rezoluţie

e) examen CT (tomografie computerizată)

63. Principalele structuri NMAK la

nivelul cărora se pot constitui sechele post-traumatice sunt:

a) articulaţiileb) muşchii şi/ sau tendoanelec) ligamentele d) oaselee) nervii

64. Enumeraţi, în ordinea

crescătoare a gravităţiii, tipurile de leziuni ale nervilor periferici, după clasificarea anatomo-clinică a lui Seddon:

a) ............................................b) ............................................c) ............................................

65. Numiţi una dintre principalele

teorii referitoare la dimensiunea imunogenetică a (etio)-patogeniei spondilartropatiilor (SAP):

...............................................

66. Ipoteza toleranţei încrucişate

„nuanţează“ teoria:a) activării policlonale a

limfocitelor B în poliartrita reumatoidă (PR), de către virusul Epstein-Barr

b) genei unice în SAPc) porţii de control a durerii d) ionică a excitaţieie) inflamaţiei articulare bazate

pe microparticule

67. Ragocitele sunt:a) celule tumorale migrate la

nivel sinovial

112

b) celule conjunctive distruse în procesul inflamator

c) celule musculare migrate la nivel articular

d) principalele elemente celulare ale panusului

e) celule polimorfonucleare neutrofile care conţin incluziuni granulare intra-citoplasmatice mobile (rezultate din endocitoza de complexe imune şi de diverse subproduse ale inflamaţiei – inclusiv fracţiuni ale complementului)

68. Baza anatomo-patologică a leziunilor extraarticulare din poliartrita reumatoidă o constituie:

a) panus-ulb) nodulii reumatoizic) procesele de vasculită d) neuropatia carenţială e) encefalomielita

69. Care dintre afirmaţiile de mai

jos este adevărată în cazul algo-neurodistrofiei?:

a) este un sindrom sau o boalăb) se caracterizează prin dureri

şi fenomene disfuncţionale la nivel musculo-scheletal, loco/ regional

c) se caracterizează prin redori articulare, contracturi şi/ sau retracturi musculare

d) se caracterizează prin tulburări trofice tisulare şi respectiv circulatorii, reflexe loco-regionale

e) se caracterizează prin afectarea cartilajului articular

70. Osteoporoza pătată este

leziunea radiologică caracteristică pentru:

a) discopatia vertebralăb) hemiparezac) algoneurodistrofie - stadiul IId) coxartrozae) entorsa de gradul II

71. Sindromul Volkman este:a) o suferinţă locomotorie de

tip vasculiticb) o boală neurologică eredo-

degenerativăc) o miopatie autoimunăd) o suferinţă musculară post-

traumatică de tip ischemice) o afecţiune datorată unei

malformaţii osoase

72. Stabiliţi corespondenţa corectă

între următoarele nume proprii de cercetători şi entităţile anatomo-clinice:

a) Boala Dupuytrenb) Boala Peyroni c) Boala Lederhose

A. Retracţia aponevrozei plantare

B. Retracţia aponevrozei palmare

C. Induraţia plastică de corpi cavernoşi

73. Celulele-cheie ale inflamaţiei

în spondilartropatii sunt:a) Langhans b) mastocitelec) netrofilele polimorfonucleare

113

d) limfocitele T CD8e) limfocitele T CD4

74. Sindromul Volkman este:a) o complicaţie a poliartritei

reumatoideb) o afecţiune heamatologică

geneticăc) o suferinţă musculară post-

traumatică de tip ischemic d) o suferinţă cerebrală post-

traumatică de tip ischemice) o afecţiune datorată unei

malformaţii arterio-venoase

75. În cadrul leziunilor de nerv

periferic la nivelul membrului superior, poate apare cauzalgia, ca fenomen de însoţire a leziunilor, la nivelul teritoriului:

a) nervului radialb) nervului medianc) nervului ulnar (cubital)d) nervului circumflex e) nervului hipoglos

76. Indicaţi o caracteristică clinică

specifică stenozei de canal lombar:

...............................................

77. Enumeraţi două cauze de

stenoză de canal vertebral lombar:

...............................................

...............................................

78. În radiculopatia femurală,

forma algo-paretică, deficitul

motor apare prin afectarea mai frecventă a:

a) muşchiului psoas iliacb) muşchiului obturator extern c) muşchiului cvadricepsd) muşchiului tensor al fasciei

latae) muşchiului solear

79. Leziunea trunchiului nervului

sciatic poate determina:a) imposibilitatea mersului pe

vârfurib) pareză/paralizie de

cvadriceps c) păstrarea posibilităţii de a

merge pe călcâied) abolirea ROT rotulian e) abolirea ROT achilian

80. În cadrul leziunilor de nerv

periferic la nivelul membrului inferior poate apare cauzalgia ca sindrom de însoţire a leziunii de elecţie în teritoriul nervului:

a) SPE b) SPI c) safend) obturator e) tibial

81. Complicaţiile posibile luxaţiei

scapulo-humerale sunt:a) fractura colului humeralb) pareza de nerv circumflexc) sindromul manşonului

rotatorilord) capsulita retractilăe) recidiva (mai ales la tineri)

82.

114

Anemia care apare în cursul evoluţiei PR poate avea următoarele cauze:

a) supresie/ aplazie medulară după administrarea prelungită de AINS, în special de tip pirazolonic – în doze mari

b) hemoliza autoimunăc) blocarea („sechestrarea“)

fierului în celulele sistemului reticulo-endotelial

d) microhemoragii digestive – după administrarea prelungită de AINS

e) scăderea capacităţii totale de fixare a fierului în ser

83. Care dintre modificările

radiologice de mai jos constituie elemente care, deşi nu pot fi considerate patognomonice, au totuşi o importantă valoare diagnostică în PR?:

a) osteofitozab) osteoporoza subcondralăc) sindesmofitozad) eroziunile marginale (geode

şi microgeode)e) „edificările“ trabeculare, mai

ales la nivelul oaselor corpului

84. Semnul Romanus este un

semn radiologic precoce care apare pe radiografia de profil în:

a) LESb) PRc) Spondilozăd) SA e) Boala Scheuermann

85. Testul Yergason este o

manevră clinică, folosită pentru explorarea unei potenţiale leziuni la nivelul tendonului muşchiului:

a) triceps brahial b) biceps brahial c) biceps femural d) triceps surale) deltoid

86. Insuficienţa musculaturii

abductoare a şoldului (stabilizatori dinamici laterali) poate fi pusă în evidenţă clinic prin semnul:

a) Thomasb) Trendelenburg c) Tineld) Kennye) Wassermann

87. Sindromul faţetal se

caracterizează prin:a) suferinţa discului

intervertebralb) suferinţa (entorsa) unei

articulaţii interapofizare posterioare

c) semne clinice de compresie radiculară

d) semne clinice de iritare radiculară

e) modificări ale ROT patelar homolateral

88. Numiți patru tipuri de secvențe

procedurale fizical-kinetice (relativ) eficiente în combaterea spasticității musculaturii somatice:

...............................................

...............................................

115

...............................................

...............................................

89. Sindromul Bertolotti este:a) un sindrom dureros

secundar lombalizăriib) un sindrom dureros

secundar sacralizării unilaterale, cu hipertrofia unui proces transvers al vertebrei L5

c) un sindrom de însoţire al iliitei condensante

d) un sindrom de însoţire al sindromului de apertură toracică

e) o suferinţa reumatică inflamatorie periferică

90. În pareza de SPE, bolnavul

poate realiza flexia dorsală a piciorului pe gambă:

a) cu segmentul respectiv împotriva gravitaţiei

b) cu segmentul respectiv scos de sub influenţa gravitaţiei

c) cu segmentul respectiv împotriva gravitaţiei, la care se adaugă o rezistenţă moderată

d) cu excepţia cazurilor când stă în poziţie şezând

e) numai în alergare

91. În pareza de SPI se merge cu

dificultate:a) pe călcâieb) pe vârfuric) pe teren accidentat d) pe teren alunecos e) în mers „ghemuit“

92. În pareza de SPE, se merge

cu dificultate:a) pe vârfurib) în patrupediec) pe teren accidentat d) pe teren alunecos e) în mers „ghemuit”

93. Indicaţi două grupaje

metodologice fiziatrice majore utilizate în tratamentul SA:

.............................................

.............................................

94. Ascensionarea capului humeral, vizibilă la examenul radiografic, apare în:

a) artrita gleno-humeralăb) luxaţia acromio-clavicularăc) artroza gleno-humeralăd) tendinita muşchilor

epitrohleenie) umărul „în epolet“

95. Nodulii Heberden sunt noduli artrozici care apar la nivelul:

a) articulaţiilor interfalangiene proximale

b) articulaţiilor interfalangiene distale

c) articulaţiilor metacarpo-falangiene

d) articulaţiilor carpo-metacarpiene

e) articulaţiilor intercarpiene

96. Durerea de tip inflamator are următoarele caracteristici:

a) nu se calmează prin repausb) este însoţită de redoare

matinală, care durează peste 30 de minute

c) este însoţită de redoare

116

matinală, care durează sub 30 de minute


e) scoală bolnavul din somn, de regulă în a doua jumătate a nopţii

97. Următoarele entităţi care fac parte din reumatismul ţesutului moale (abarticular) sunt suferinţe generalizate:

a) bursiteleb) sindromul fibrozitic

(fibromialgia)c) sindroamele de

„entrapment“ d) sindromul de hipermobilitate e) tendinitele

98. Tendinita care poate apare la jucătorii de tenis este o tendinită de inserţie a:

a) flexorului radial al carpuluib) extensorului radial al capului c) lungului abductor al policelui d) scurtului extensor al

policelui e) extensorului comun al

degetelor

99. Numiţi o entitate – dintre cele de mai jos – care face parte din reumatismul ţesutului moale (abarticular) şi care este cauză de dureri şi la nivel muscular:

a) sindroamele de entrapment b) tendinopatiilec) sindromul miofascial d) sindromul fibrozitic

(fibromialgia)e) bursitele

100. Coxartroza este o

artropatie cronică ce se caracterizează, din punct de vedere radiologic, prin:

a) pensarea spaţiului articular b) prezenţa nodulilor Schmorl c) osteofitozăd) osteoscleroză subcondralăe) osteoporoză

101. Leziunea iniţială în coxartroză este la nivelul:

a) sinovialeib) cartilajului articular c) osului subcondral d) capsulei articularee) ligamentelor para-articulare

102. Numiţi principalele teorii (etio)-patogenice referitoare la dimensiunea imuno-genetică în spondilartropatii:

...............................................

...............................................

103. Artroza are următoarele caracteristici:

a) este una din cele mai importante probleme de sănătate publică

b) predomină la bărbaţic) este cea mai frecventă

suferinţă cronică musculo-scheletală la indivizii de peste 50 de ani

d) se caracterizează prin degenerescenţa focală a cartilajului articular

e) are caracter multifactorial

104. Artroza este determinată de:

a) stresul mecanic b) boli metabolice c) boli psihice

117

d) boli digestive e) boli endocrine

105. Cea mai probabilă cauză a lombosciaticii la un individ tânăr poate fi:

a) discopatie lombară de faza Ib) discopatie lombară de faza

a II-ac) discopatie lombară de faza

a III-ad) discopatie lombară de faza

a IV-ae) metastaze osoase

vertebrale

106. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate în cazul artrozelor:

a) modificările radiologice se pot produce înaintea apariţiei simptomatologiei clinice

b) tomografia computerizată decelează numai leziuni vizibile prin metode radiologice standard

c) scintigrafia poate detecta leziuni infra-radiologice

d) ecografia este o tehnică noninvazivă, caree evidenţiază chisturi poplitee, calcificări intra- şi peri-articulare

e) RMN este utilă pentru identificarea modificărilor morfologice şi biochimice ale cartilajului

107. Localizările cele mai frecvente ale artrozei primitive sunt:

a) genunchiulb) articulaţia tibio-tarsianăc) articulaţiile interfalangiene

distaled) articulaţiile radio-cubito-

carpienee) articulaţiile coloanei

vertebrale

108. Enumeraţi două dintre caracteristicile inflamaţiei cronice din PR:

...............................................

...............................................

109. Precizaţi care din agenţii biologici noi, tip DMARD, folosiţi în tratamentul PR, se administrează exclusiv în perfuzie i.v.:

a) Enbrelb) Remicade c) Humirad) Kinerete) Azatioprina

110. Enumeraţi două din cauzele de limitare a mobilităţii articulare în PR:

...............................................

...............................................

111. Enumeraţi două dintre criteriile clinice pentru diagnosticul de spondilită anchilozantă (SA):

...............................................

...............................................

112. Numiţi două domenii/ „sub-specialităţi“, ce trebuie să fie reprezentate, prin personal de profil, în cadrul unei componenţe optime pentru o echipă completă, modernă şi performantă de Recuperare Medicală:

...............................................

...............................................

118

113. Prima catedră de „Balneo-fizioterapie“ din România a fost înfiinţată în anul 1931, la:

a) Timişoara b) Iaşic) Bucureşti d) Cluje) Sibiu

114. Numărul sindroamelor/ subentităţilor clinice care compun neuropatia ulnară a pumnului este de:

a) 11 b) 2 c) 5 d) 7 e) 9

115. Cheiralgia parestezică este întâlnită în leziunile de:

a) cartilaj hialin b) nerv radialc) plex cervicald) trunchi cerebral e) periost

116. Numiţi trei factori de risc pentru AVC/ stroke, „modificabili“:

...............................................

...............................................

...............................................

117. Secvenţe procedurale fiziatrice utilizate în combaterea spasticităţii, sunt:

a) întinderea (stretching) lentăb) metoda Bobathc) galvanizări generale

descendented) crioterapia profundăe) baterea sau vibraţia,

echivalente stretchingului rapid,

la nivelul muşchilor antagonişti celor spastici

118. Numiţi trei dintre mijloacele terapeutice (exceptându-le pe cele antibio-/ chimio-terapice) recomandate în tratamentul/ prevenirea infecţiilor urinare şi totodată, a litiazelor urinare:

...............................................

...............................................

...............................................

119. Leziunea caracteristică în spondilartropatii, la nivel locomotor, este:

a) osteoporoza difuzăb) miozita

c) sinovitad) entezitae) nodulii reumatoizi

120. Leziunea caracteristică, la nivel locomotor, în poliartrita reumatoidă este:

a) osteoporoza pătatăb) artroza c) entezitad) osteonecroza asepticăe) sinovita

121. În coxartroza incipientă apare o limitare precoce a mişcărilor de:

a) abducţie b) adducţie c) rotaţied) flexiee) extensie

122. Numiţi patru cauze principale de AVC ischemic:

119

.............................................

.............................................

.............................................

.............................................

123. Atacurile ischemice tranzitorii, din punct de vedere patogenic/ topico-lezional/ clinic, presupun:

a) apariţia/ existenţa unor focare tranzitorii de ischemie cerebrală sau/ şi retiniană

b) micro-embolii plachetare la nivel retinian sau/ şi cerebral desprinse din plăci ateromatoase ulcerate

c) ocluzii stenotice ireversibile la nivelul unor vase mici, penetrante intracerebrale, generatoare de microlacune în aval

d) origini, de regulă, în teritoriile vasculare carotidian, vertebro- bazilar, coronarian sau/ şi endocardic-valvular

e) episoade tranzitorii de hipoperfuzie cerebrală sau/ şi retiniană acută, din cauze extracerebrale (sau, mai rar, intracerebrale)

124. Conform sistematizării Duchene-Erb, deficitele motorii de diverse cauze, la nivelul plexului brahial, pot avea următoarele afectări pluri-radiculare:

a) C5 – C6b) C5 – C6 – C7c) C5 – T1d) C4 – T2e) C7 – C8 – T1

125. Reeducarea sensibilităţii,

în leziunile de plexuri/ nervi periferici, se face prin:

a) LASER-terapieb) electrostimulări cu efecte

senzitivo-senzorio-proprioceptivec) autorecunoaşterea

kinestezicăd) ultrasonoforezae) stimulare cutanată

nonelectrică

126. Principalele obiective profilactice, terapeutice şi respectiv recuperatorii, specifice primelor două etape ale recuperării unei leziuni de plex nervos sau de nerv periferic, sunt:

a) menţinerea viabilităţii şi funcţiei specifice a muşchilor denervaţi

b) menţinerea viabilităţii şi supleţei/ mobilităţii structurilor conjunctive, articulare şi periarticulare

c) menţinerea posturii corecte în segmentele articulare afectate ca urmarea denervării musculare

d) reeducarea sensibilităţiie) creşterea forţei şi a tensiunii

de contracţie, a rezistenţei musculare şi a abilităţilor motorii

127. Anul 2003 a fost dedicat de către Comisia Europeană, ca an internaţional al:

a) persoanelor vârstniceb) tineretuluic) calităţii vieţiid) bolilor osului şi articulaţiei e) persoanelor cu handicap

128. Numiţi trei – fie unele, doar prin denumiri prescurtate,

120

cu iniţiale – tipuri de sisteme (grile/ scale) de evaluare cu finalitate funcţională specializată:

.............................................

.............................................

.............................................

129. Numiţi patru cauze de AVC hemoragic:

.............................................

.............................................

.............................................

.............................................

130. Bolnavul merge talonat în:a) radiculopatia L4 forma

compresivăb) radiculopatia L5 forma

iritativă c) radiculopatia S1 forma

iritativă d) radiculopatia L3 forma

compresivăe) radiculopatia S1 forma

(algo)-paretică, în teritoriul distal

131. Osteoporoza pătată este o leziune radiologică caracteristică pentru:

a) discopatia vertebralăb) hemiparezac) algoneurodistrofia, stadiul IId) coxartrozae) entorsa de gradul II

132. Handicapul este:a) prejudiciul cauzat unei

persoane de recidivarea unei afecţiuni

b) prejudiciul cauzat unei persoane de cronicizarea unei afecţiuni

c) orice reducere – parţială sau totală, datorată deteriorării – a

capa- cităţii unei persoane de a desfăşura o activitate de o manieră sau între limite considerate normale pentru un individ normal

d) orice anomalie/ deteriorare/ deficit de structură sau funcţie: psihologică, fiziologică sau anatomică, congenitală sau dobândită

e) prejudiciul, în plan psiho-socio-profesional sau/ şi familial al unei persoane, rezultat al unei anomalii/ deteriorări sau/ şi invalidităţii, care îi împiedică sau îi limitează acesteia desfăşurarea unei vieţi normale

133. Menţionaţi cinci domenii de utilitate/ implicare a RMFB:

.............................................

.............................................

.............................................

.............................................

134. Numiţi două teste clinice utilizate în diagnosticul neuropatiilor de încarcerare/ compresie la membrele superioare:

.............................................

.............................................

135. Principalele obiective (terapeutice şi/ sau profilactice) în prima etapă a recuperării unei leziuni de plex nervos sau/ şi de nerv periferic, sunt:

a) reeducarea limbajuluib) menţinerea viabilităţii şi

mobilităţii (supleţei) structurilor (conjunctive) articulare şi periarticulare

c) menţinerea posturii corecte

121

în segmentele articulaţiei afectate

d) reeducarea sensibilităţiie) creşterea forţei şi tensiunii

de contracţie

136. Ritmul de pierderi zilnice, procentuale, din masa proteinelor contactile, la nivelul unui muşchi complet denervat – pierderi ce reprezintă substratul intim al involuţiei sale morfo-funcţionale – este de:

a) 15% b) 2% c) 50% d) 3% e) 80%

137. Sindromul AIT (atac ischemic tranzitor) are la bază, din punct de vedere patogenic:

a) hipoperfuzie cerebrală/ retiniană acută, tranzitorie

b) ocluzie(ii) stenoză(e) pe vase intracerebrale penetrante mici, cu micro-lacunarism cerebral distal/ în aval

c) edem cerebral cronicd) micro-embolii plachetare

provenite din teritorii extacraniene

e) tumori cerebrale/ procese ocupatoare de spaţiu, în stadii avansate

138. Principalele categorii de pacienţi pentru care se indică reantrenarea la (sau menţinerea capacităţii de) efort fizic, sunt:

a) bolnavii cu disfuncţii respiratorii cronice

b) bolnavii tetraplegicic) bolnavii comatoşi

d) pacienţii aflaţi în statusuri după afecţiuni consumptive, ce au determinat limitarea severă a capacităţii lor de mişcare

e) sedentarii

139. Reeducarea sensibilităţii în leziunile de plexuri/ nervi, periferice, se face prin:

a) galvanoterapieb) electrogimnastică c) autorecunoaştere

kinestezicăd) electrostimulări cu efecte

senzitivo-senzorio-proprioceptivee) stimulare cutanată non-

electrică

140. Elementele terapeutice de bază în diabetul zaharat sunt:

a) crenoterapiab) tratamentul cu antidiabetice

orale sau/ şi insulinăc) kinetoterapiad) tratamentul neurotrofice) dieta

141. Numiţi – fie şi numai prin iniţiale – trei tipuri de sisteme (seturi/ grile/ scale) de evaluare, cu finalitate funcţională specializată:

.............................................

.............................................

.............................................

142. Numiţi – fie şi numai prin iniţiale – trei tipuri de sisteme (seturi/ grile/ scale) de evaluare, cu finalitate analitică de tip global:

.............................................

.............................................

.............................................

122

143. Instrumente analitice generale de evaluare morfo-funcţională neuro-mio-artro-kinetică, sunt:

a) bilanţul contabilb) bilanţul muscular c) bilanţul terapeuticd) bilanţul managerial e) bilanţul articular

144. Faţă de definiţia – exhaustivă şi deosebit de bine articulată – a Recuperării medicale (RM), a Academiei de Ştiinţe Medicale, din 1971, aproximativ în ultimele trei decenii, au apărut ca şi elemente conceptuale de noutate, în definirea RM:

a) cooperarea dintre echipele de specialisti, pe de o parte, şi respectiv, pacienţi şi familiile lor, pe de alta, în procesul de RM

b) identificarea cât mai precisă, prin diagnosticare/ evaluare clinico- funcţională, la fiecare pacient, a diferitelor disfuncţii/ deficite/ deteriorări sau/ şi incapacităţi/ dizabilităţi/ invalidităţi, sau/ şi handicapuri

c) abordarea clinică a fiecărui caz, pe bază de obiective (generice, specifice sau/ şi de etapă/ intermediare) – rezultate din evaluarea clinico-funcţională – , ca „ţinte“ concrete ale procesului de RM

d) recunoaşterea conceptuală a apartenenţei şi intricării, în cadrul RMFB (şi) a demersurilor de profilaxie – cu mijloace specifice (fizio-kineto-balneo-climatice) – precum şi respectiv,

a noţiunii de disfuncţie (inclusiv „disfuncţie cronică“ – atunci când o disfuncţie este cauzată de un proces patologic ireversibil)

e) dezvoltarea/ cristalizarea conceptului de îngrijiri recuperatorii/ nursing de reabilitare

145. Secvenţele procedurale fiziatrice utilizate în combaterea spasticităţii, sunt:

a) galvanizările descendente generale

b) metoda Klappc) întinderea (stretching) lentăd) crioterapia profundăe) baterea sau vibraţia

(echivalenţe de stretching) rapide ale muşchilor spastici

146. Enumeraţi trei entităţi etiologice în stenoza de canal lombar, la vârstnici:

.............................................

.............................................

.............................................

147. Care dintre următoarele reprezintă o scală de evaluare a stabilităţii sau/ şi mobilităţii, la pacienţii cu coxartroză?:

a) Spitzer b) Mercali c) Rankind) Bertrand e) Richter

148. Numiţi patru elemente de apropiere sau/ şi complementaritate între G-G şi RMFB:

.............................................

.............................................

123

.............................................

.............................................

149. Clasificarea OMS: ICIDH (International Classification of Impairments Dizabilities & Handicaps) a fost emisă în:

a) 1971 b) 2001 c) 1981 d) 1980 e) 1993

150. Stabiliţi relaţia corectă între indicii literali din cele două coloane de mai jos, conform corespondenţei logice, din punct de vedere conceptual, între categoriille de termeni pe care le reprezintă:

A) turism de sănătateB) aclimatizareC) ritm de îmbătrânire

biologică D) cei 7 „D“E) indicatori sintetici ai stării de

sănătate a populaţiei

a) speranţa medie a vieţii la naştere

b) cei 15 „I“ din Geriatrie c) acomodared) gero-profilaxie e) gerontoxon

151. Conform „Manifestului pentru Mileniul III”, al bolnavilor cu afecţiuni reumatismale din Europa – întocmit sub egida EULAR şi ARI –, din totalul populaţiei continentului au resimţit suferinţe reumatice, cel puţin o dată în decursul întregii vieţi:

a) mai mult de un sfert b) mai puţin de o treime c) mai mult de jumătated) trei sferturie) în integralitate

152. OMS a schimbat denumirea unităţii sale de reabilitare – Rehabilitation Unit (RHB) – în Echipa de Dizabilitate şi Reabilitare (Dizability and Rehabilitation Team – DAR), în anul:

a) 1998 b) 1996 c) 1981d) 1971e) 2004

153. Noua clasificare internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi stării de sănătate – International Classification of Functioning, Dizability and Health – ICF(DH) – a OMS a fost publicată, în forma finală, în anul:

a) 1999 b) 2001 c) 2000 d) 2003 e) 2004

154. Dimensiunile ICF(DH) sunt:

a) structura şi funcţiile organismului (B)

b) deteriorarea (D) c) participarea (P) d) iatrogenia (I)e) activităţi (A)

155. Periartrita scapulo-humerală implică:

a) tendinita coifului rotatorilor

124

b) bursita subacromialăc) tendinita capului lung al

muşchiului bicepsd)degenerarea articulaţiei

acromio-clavicularee) degenerarea articulaţiei

gleno-humerale

156. Epicondilita:a) este denumită cotul

jucătorului de tenisb) este denumită cotul

jucătorului de golfc) apare prin afectarea

muşchilor flexori şi respectiv pronatori ai membrului superior omonim

d) apare prin afectarea muşchilor extensori şi respectiv supinatori ai membrului superior omonim

e) este o suferinţă reumatică de tip abarticular

157. Noul sistem global OMS de evaluare a stării umane de funcţionare ICF(DH), cuprinde la nivelul denumit «Participare» următoarele paliere:

a) participare la îngrijirea personală

b) participare la schimbul de informaţii

c) participare la educaţia individuală

d) participare la viaţa economică

e) participare în comunitate, la viaţa socială şi civică

158. Stadiul III al herniei de disc comportă următoarele faze:

a) faza I, forma algo-parestezică, caracterizată

anatomo-clinic prin fenomene de iritaţie disco-radiculară

b) faza II, forma algo-paretică, caracterizată anatomo-clinic prin fenomene protruzive disco-radiculare

c) faza III, forma algo-paralizantă, caracterizată anatomo-clinic prin fenomene de compresie la nivel disco-radicular

d) faza IV, forma spondilartrozică

e) faza II, forma algică, caracterizată anatomo-clinic prin fenomene de inclavare ale nucleuului pulpos printre elementele inelului fibros

159. Indicaţiile de intervenţie chirurgicală în hernia de disc sunt:

a) deficit motor recent instalatb) sindrom de coadă de cal

recent instalatc) suferinţă radiculară rebelă la

tratament recuperator intensiv şi susţinut timp de trei luni (inclusiv multiple recidive ale radiculitei)

d) solicitarea pacientuluie) durerea lombară joasă cu

caracter cronic160. Graniţa unde se încheie

îngrijirile recuperatorii/ nursing-ul de reabilitare (ÎR/ NR) o reprezintă:

a) învăţarea/asistarea pacientului în realizarea transferurilor

b) reeducarea/ recuperarea ortostatismului şi mersului, la nivel predominant de sală de kinetoterapie

c) demararea exerciţiilor de terapie ocupaţională/ ergoterapie

125

d) reinstruirea mişcărilor prin program de mobilizări efectuat la pat

e) trecerea către exerciţiile de logopedie

161. Termenii „umbrelă“ utilizaţi în ICF (DH) pentru a cuprinde şi defini toate laturile stării de sănătate (atât cele pozitive, non-problematice, componente ale „stării de bine“, ce sunt asociate stării de sănătate, cât şi cele negative, ce se referă la probleme/ modificări de funcţionare – statusul funcţional), sunt:

a) capacitate b) funcţionare c) dezavantajed) dizabilitate e) insomnie

162. Modelele conceptuale pe a căror sinteză coerentă se bazează ICF (DH) sunt:

a) politic b) juridicc) economic d) sociale) medical

163. Calificativele/ parametrii prin intermediul cărora se apreciază, în cadrul ICF (DH), modificările de funcţionare şi dizabilitate, sunt:

a) calitatea vieţiib) durata medie de viaţă

sănătoasăc) durata medie de viaţă cu

incapacitated) capacitatea e) performanţa

164. Numărul total al secvenţelor procedurale (procedurilor) de RMFB, de diverse tipuri, utilizabile în prezent, în ţara noastră, este de circa:

a) 491 b) 81c) 17 d) 32 e) 4

165. Numiţi trei tipuri de vectori fizici, aplicabili inclusiv la vârstnici, utilizaţi în RMFB:

.............................................

.............................................

.............................................

166. Daţi patru exemple de grupaje sau/ şi subgrupaje metodologice ale RMFB:

.............................................

.............................................

.............................................

.............................................

167. Coloana vertebrală:a) conferă stabilitate şi

mobilitate trunchiuluib) participă la procesele

complexe de integrare în mediul ambiant

c) este alcatuită din 24 de discuri intervertebrale

d) inelele fibroase al discurilor intervertebrale sunt alcătuite din fibre conjunctive rezistente

e) discurile realizează legătura/ solidarizarea, flexibilă dar robustă, dintre corpii vertebrali

168. Care dintre domeniile

126

medicale şi/ sau boli, enumerate mai jos, beneficiind de diferite secvenţe metodologice ale specialităţii RMFB, au indicaţii profilactice:

a) traumatismele b) gerontologiac) prezenţa de factori de risc

pentru boala varicoasăd) sindromul hipokinetice) boli a frigore

169. Principalii stabilizatori dinamici care fixează capul humeral în cavitatea glenoidă sunt:

a) m. biceps brahial b) m. supraspinosc) m. subscapular d) m. infraspinos e) m. micul rotund

170. Şocul neurogen se caracterizează prin:

a) hipotensiune arterialăb) hipertensiune arterialăc) tahicardied) bradicardiee) hipotermie

171. Şocul spinal se caracterizează prin:

a) apare exclusiv la pacienţii cu TVM situate deasupra lanţului simpatic splanhnic

b) scopurile tratamentului şocului spinal sunt corectarea hipertensiunii arteriale şi tahicardiei

c) abolirea activităţii somatice reflexe

d) exagerarea reflexelor osteo-tendinoase

e) retenţie de urină şi materii

fecale

172. Disreflexia autonomă:a) survine în faza acută a

traumatismelor vetebromedulareb) apare la pacienţii cu TVM

situate deasupra nivelului T5-T6c) reprezintă un răspuns

simpatic paroxistic la stimulii ce acţionează deasupra nivelul leziunii medulare

d) distensia viscerală poate declanşa disreflexie autonomă

e) episoadele de disreflexie autonomă nu necesită intervenţie de urgenţă, fiind autolimitate

173. În disreflexia autonomă simptomatologia constă în:

a) hipotensiune ortostatică importantă

b) bradicardie reflexăc) vasodilataţie cu hiperemie

tegumentară, sub nivelul leziunii medulare, prin stimulare colinergică

d) vasoconstricţie cu paloare tegumentară, deasupra nivelului leziunii medulare, prin stimulare simpatică

e) în cursul episoadelor de disreflexie autonomă pot apărea fibrilaţie atrială, contracţii ventriculare premature, blocuri de conducere atrioventriculare, fibrilaţie ventriculară recurentă

174. Referitor la tulburărilor respiratorii secundare traumatismelor vertebro-medulare sunt adevărate următoarele:

a) TVM cervicale C1-C2 nu necesită suport ventilator

127

b) în TVM toracale înalte respiraţia diafragmatică este conservată

c) apariţia ileusului, prin distensia abdominală pe care o induce, favorizează expirul şi astfel, ameliorează funcţia respiratorie

d) în TVM cervicale C5-C6 funcţionalitatea diafragmului este parţial păstrată, rădăcinile C3 şi C4 fiind indemne

e) în TVM cervicale reflexul de tuse este, fie absent, fie slab şi ineficient

175. Referitor la tulburărilor cardiace secundare traumatismelor vertebro-medulare sunt adevărate următoarele:

a) decondiţionarea cardio-vasculară apare exclusiv în faza cronică a traumatismelor vertebro-medulare

b) apariţia disfuncţiilor cardio-vasculare depinde de topografia şi severitatea leziunii medulare

c) bradicardia este cea mai comună tulburare de ritm

d) bradicardia extremă sau prelungită, care nu răspunde la terapia medicamentoasă necesită montarea unui pacer

e) aspiraţia traheală, intubaţia endotraheală sau laringoscopia pot induce bradicardie sau asistolă

176. Următorii factori influenţează apariţia hipotensiunii ortostatice la pacienţii cu TVM:

a) disfuncţia sistemului nervos simpatic

b) nivelul ridicat de catecolamine

c) hipernatremiad) alterarea funcţiei baro-

receptorilore) deficitul motor, cu pierderea

subsecventă a activităţii de pompă a musculaturii scheletale

177. Referitor la tromboza venoasă profundă la pacienţii cu TVM sunt adevărate următoarele:

a) riscul de a dezvolta tromboză venoasă profundă este mic în primele zile de la traumatism

b) riscul de a dezvolta tromboză venoasă profundă scade după primele 8-12 săptămâni

c) nu este necesară profilaxia trombozei venoase profunde

d) tratamentul profilactic constă în administrarea de antiagregante plachetare

e) riscul de a dezvolta tromboză venoasă profundă este mai ridicat în cursul fazelor iniţiale ale procesului de recuperare şi reabilitate

178. Leziunea neuronului motor superior (leziunea medulară medulară deasupra mielomerului T12) induce:

a) spasticitatea peretelui intestinal

b) hipotonia sfincterului anal extern

c) pierderea controlului sfincterului anal extern

d) abolirea reflexelor anocutant şi bulbocavernos

128

e) pierderea controlului voluntar al defecaţiei

179. Leziunea neuronului motor inferior (leziunea medulară medulară sub mielomerului L1) induce:

a) pierderea controlului sfincterului anal extern

b) hipotonia sfincterului anal extern

c) spasticitatea peretelui intestinal

d) pierderea controlului voluntar al defecaţiei

e) pareza peretelui intestinal

180. Semne sugestive ale unei patologii abdominale acute, la pacientul post TVM, sunt:

a) creşterea gradului de spasticitate la membrele inferioare

b) disrefexia autonomăc) creşterea alurii ventriculared) durerea referită în umăre) reapariţia şocului spinal

181. Referitor la ileusul survenit la pacienţii cu traumatismelor vertebro-medulare sunt adevărate următoarele:

a) cele mai multe cazuri de ileus sunt întâlnite la pacienţii cu TVM cu leziuni neurologice ASIA E

b) cele mai multe cazuri de ileus sunt întâlnite la pacienţii cu TVM cu leziuni neurologice ASIA A

c) intervenţia de stabilizare a coloanei vertebrale precede întotdeauna intervenţia

abdominalăd) tabloul clinic este

paucisimptomatic sau atipic din cauza deficitului senzitivomotor al peretelui abdominal şi al viscerelor intraperitoneale

e) hematoamele perilezionale din fracturile coloanei vertebrale toracolombare pot genera ocluzii intestinale funcţionale, rebele la tratament

182. Leziunile medulare supra-sacrate induc:

a) areflexia detrusoruluib) presiune intravezicală

scăzutăc) abolirea percepţiei de

plenitudine vezicalăd) dis-sinergia sfincterului striat

şi a celui netede) complianţă vezicală

crescută

183. Leziunile măduvei sacrate induc:

a) abolirea percepţiei de plenitudine vezicală

b) hiper-reflexia detrusoruluic) presiune intravezicală

scăzutăd) incontinenţă prin suprapline) abolirea activităţii

detrusorului

184. Tratamentele ce facilitează stocarea urinei sunt următoarele:

a) miomectomia detrusoruluib) rizotomia sacrată

posterioarăc) re-inervarea vezicii urinared) cateterizarea vezicalăe) ileo-cistoplastia

129

185. Referitor la tulburări sexuale la femeile cu TVM sunt adevărate următoarele:

a) post-traumatic pacientele pot prezenta amenoree cu durată de 6 luni – 1 an

b) sarcina este contraindicată c) 2/3 dintre gravidele cu TVM

deasupra nivelului T6 prezintă disreflexie autonomă

d) din cauza deficitului viscerosenzitiv pacienta nu poate conştientiza debutul travaliului

e) fertilitatea este compromisă şi după reluarea ciclului menstrual

186. Referitor la escarele de decubit sunt adevărate următoarele:

a) prezenţa deficitului senzitiv favorizează apariţia escarelor de decubit

b) se descriu trei stadii evolutive ale escarelor de decubit

c) în stadiul II soluţia de continuitate se extinde până în planul osos sau muscular

d) hiper-responsivitatea alfa-adrenoceptorilor creşte susceptibilitatea acestor pacienţi de a dezvolta escare de decubit

e) schimbarea poziţiei pacientului de două ori pe zi previne apariţia escarelor de decubit

187. Referitor la spasticitatea secundară traumatismelor vertebro-medulare sunt adevărate următoarele:

a) cel mai utilizat medicament este baclofenul

b) severitatea spasticităţii este evaluată prin scala Ashworth

c) spasticitatea creşte riscul de o dezvolta tromboză venoasă profundă

d) spasticitatea induce osteoporoză a oaselor membrelor

e) accentuarea spasticităţii sugerează prezenţa unei infecţii urinare sau a unei patologii abdominale

188. Un pacient cu TVM cervical, cu nivel C3-C4, cu leziune neurologică completă ASIA A, prezintă:

a) insuficienţă respiratorie ce impune ventilaţie mecanică

b) hiper-reflexia detrusoruluic) hipotonia sfincterului anal

externd) presiune intravezicală

crescută e) hipotensiune arterială

189. Un pacient cu TVM toracal, cu nivel T10-T12, cu leziune neurologică ASIA A, prezintă:

a) paralizia musculaturii diafragmatice

b) spasticitatea peretelui intestinal

c) disreflexie autonomăd) dis-sinergie anorectalăe) tahicardie

190. Cortexul cerebral (frontal) premotor este responsabil pentru:

a) planificarea şi selectia mişcărilor

b) procesarea primară a

130

informaţiei vizualec) procesarea primară a

informaţiei senzorialed) prepararea posturală

anterioară oricărui eveniment motor

e) sediul înţelegerii limbajului vorbit

191. Cortexul parietal posterior este responsabil pentru:

a) responsabil pentru procesarea informaţiei senzoriale

b) responsabil pentru procesarea informaţiei vizuale

c) responsabil pentru procesarea informaţiei verbale

d) sediul unei hărţi somatice conştiente a corpului, în relaţie cu mediul extern

e) planificarea şi selecţia mişcărilor

192. Încercuiţi răspunsul fals. Funcţiile cerebrale cognitive sunt reprezentate de către:

a) învăţare b) orientare vizuo-spaţialăc) limbajd) auto-control motore) starea de conştienţă

193. Funcţiile cerebrale executive sunt reprezentate de către:

a) inhibiţie, auto-control (auto-monitorizare)

b) planificarec) starea de conştienţăd) percepţia timpului e) analiza şi sinteza cuvântului

scris şi vorbit

194. Selectaţi răspunsul fals.

Funcţiile cerebrale cognitive sunt reprezentate de către:

a) memoria de lungă durată b) atenţie - nivel şi susţinere/

focusarec) starea de conştienţăd) capacitate de concentraree) acuitate vizuală

195. Enumeraţi patru cauze ale patologiei nevraxiale:

.............................................

.............................................

.............................................

196. Încercuiţi răspunsul(rile) incorect(e). Leziunile secundare în TCC sunt reprezentate de:

a) edemul cerebralb) hipoxia cerebralăc) fenomenul de “angajare”

(hernierea structurilor cerebrale în orificiile naturale craniene)

d) hipoperfuzie cerebralăe) hidrocefalie

197. Alegeţi răspunsul(urile) fals(e). Traumatismele cranio-cerebrale:

a) reprezintă principală cauză a dizabilitării la tineri şi adulţi

b) una dintre cauzele principale de deces şi dizabilitate pe termen lung/ pe viaţă

c) predomină la sexul masculind) predomină la sexul feminine) predomină la trans-sexuali

198. Factorii de risc pentru TCC la vârstnicii peste 65, sunt reprezentaţi de:

a) sexul femininb) scăderea acuităţii vizuale c) demenţa

131

d) dextrocardiee) polipragmazie

199. Cauzele principale generatoare de TCC sunt reprezentate de:

a) accidente rutiere b) hetero-agresiuni (lovire

directă cu/ de un corp contondent)

c) accidente sportive d) consum de drogurie) căderi accidentale (de la

înălţime, sau de la acelaşi nivel)

200. Clasificati TCC:a) deschis (penetrant) –

dilacerare cerebralăb) întredeschis (numai

duramater este afectată)c) închis (comoţie, contuzie,

leziune axonală difuză)d) fracturie) contuzii

201. În TCC cu leziuni axonale difuze suferă:

a) cortexul cerebral al emisferelor

b) cortexul cerebeluluic) corpul calosd) zonele periaxiale (substanţa

albă para-sagitală a emisferelor cerebrale

e) joncţiunea ponto-mezencefalică, adiacentă pecunculilor cerebrali superior

202. Mecanismul fizio-

patologic al TCC cu leziuni axonale difuze este rezultatul:

a) forţelor asociate de acceleraţie-deceleraţie şi rotaţionale

b) mecanismului de lovitură (impact direct) şi contra-lovitură

c) unei fracturi a bolţii craniened) unei fracturi a bazei

craniuluie) unei dilacerări cortico-

subcorticale severe

203. Hematomul epidural se caracterizează prin:

a) este rezultatul ruperii arterei meningee mijlocie

b) este rezultatul fracturii lineare a porţiunii scuamoase a osului temporal

c) sângele se acumulează între faţa internă a craniului şi dura mater

d) după o lovitură severă la tâmplă, pacientul îşi pierde starea de conştienţă (intră în comă) rapid – la interval de câteva ore

e) nu are indicaţie neurochirurgicală decompresivă

204. Hematomul subdural: a) rezultă ca urmare a ruperii

venelor de la suprafaţa creieruluib) sângele se acumulează sub

învelişul dural, între dura şi creierc) sângele se acumulează

între dura mater şi cutia cranianăd) are indicaţie

neurochirurgicală decompresivăe) se întalneşte mai frecvent la

vârstnici şi alcoolici

205. Hematomul subdural se întâlneşte mai frecvent la:

a) sugari/ copii micib) tinerii care plonjează în apăc) vârstnici d) alcoolici

132

e) în demenţa Alzheimer

206. Enumeraţi care sunt hematoamele intracraniene ce pot apărea post TCC:

a) hematomul epiduralb) infarctul cerebral,

transformat hemoragicc) hematomul subdurald) hematomul

intraparenchimatos, după un puseu de HTA

e) leziunile axonale difuze

207. Care dintre următoarele condiţii reprezintă factori predictivi pentru un prognostic favorabil al recuperării post TCC ?

a) severitatea (initială) a stării de comă

b) declin psiho-cognitiv sechelar

c) hemiplegie globală la 6 luni post TCC

d) evoluţia favorabilă, către stare vegetativă

e) nici unul dintre răspunsurile de mai sus

208. Încercuiţi răspunsurile(rile) fals(e) referitoare la agitaţia post-traumatică:

a) este observată la cel puţin 1/3 dintre patienţii TCC, în stadiile precoce de recuperare

b) stare confuzională, dezorientare, agitaţie psihomotorie în planul patului

c) dezinhibiţie şi/ sau labilitate emoţională

d) hetero-agresivitate/ auto-agresiune

e) diminuă prin aplicarea unui program intensiv de kinetoterapie

209. Sechele psihologice şi psiho-sociale după TCC sunt reprezentate de:

a) tulburări de comportament şi personalitate

b) accentuarea dizarmoniilor psiho-comportamentale premorbide

c) deficite motorii (paralizii)d) deficite cognitivee) deficite ale atenţiei

(hipoprosexie)

210. Deficite motorii sechelare după TCC sunt reprezentate de:

a) hemipareză spastică; hemiplegie

b) cecitate c) afazie receptivăd) diskinezii, boală Parkinsone) alexie

211. Probleme potenţiale de recuperare după TCC sunt:

a) probleme medicaleb) modificări comportamentale

şi ale personalităţii c) modificări cognitive d) probleme socialee) probleme vocaţionale

212. Complicaţii neurologice tardive ale TCC sunt:

a) spasticitateb) leziuni ale plexului cervico-

brahialc) epilepsied) modificări comportamentale

şi ale personalităţii e) modificări cognitive

133

213. Sindromul subiectiv post TCC se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

a) cefalee b) asteniec) afazied) ameţeli e) hemiplegie

214. Starea de comă se caracterizează prin:

a) stare de inconştienţă, în care indivizii sunt în viaţă, dar procesele lor interne (aparatul cardio-respirator, procesele metabolice) încetează să funcţioneze

b) nu sunt capabili să răspundă în mod conştient la solicitările din mediul înconjurător

c) sunt incapabili să vorbeascăd) reprezintă o contraindicaţie

absolută pentru aplicarea tuturor procedurilor de kinetoterapie

e) de regulă, este urmată de instalarea stării vegetative

215. Enumeraţi trei simptome de hipertensiune intracraniană:

.............................................

.............................................

.............................................

216. Cauzele cele mai frecvente de metastaze cerebrale sunt reprezentate de către cancerele de:

a) tiroidăb) plămânc) melanom malign (tegument)d) col uterine) glioamele cerebrale

(cancere primitive cerebrale)

217. Indicaţi răspunsul(rile) fals(e). Cauzele frecvente de hemoragie cerebrală sunt reprezentate de:

a) TCCb) ruperea unor malformatii

vasculare, precum hemoroizii cerebrali

c) stroke (AVC) ischemicd) stroke (AVC) hemoragice) hemoragia subarahnoidiană

218. Încercuiţi răspunsul cel mai plauzibil.

Unul dintre pacienţii Dvs. cunoscut cu antecedente de hidrocefalie internă operată, acuză în timpul programului la sala de kinetoterapie: dureri de cap, greaţă, începe să vorbească aiurea şi devine ataxic. Probabil că:

a) a consumat alcool b) a facut un infarct miocardicc)este dementd) s-a înfundat şuntul

ventriculo-peritoneale) are gripă porcină

219. Încercuiţi răspunsul fals. Afazia Broca (motorie, expresivă) este caracterizată prin:

a) debit verbal extrem de redus b) vocabularul (dacă mai

persistă unele elemente) este redus la câteva cuvinte sau silabe; “stil telegrafic”

c) scris defectuos (în parte şi prin slăbiciunea/ paralizia mâinii drepte)

d) înţelegerea vorbirii este intens afectată

e) poate fi rezultatul unei insulte cerebrale de natura

134

vasculară, traumatică sau tumorală

220. Încercuiţi răspunsul fals. Afazia Wernicke (senzorială, receptivă) este caracterizată prin:

a) tulburări accentuate ale înţelegerii limbajului (comprehensiunii), până la "surditate verbală"

b) producţie verbală fluentă, normală din punct de vedere fonetic, dar profund alterată semantic, de neînţeles pentru interlocutor

c) vorbirea proprie e posibilă, însă plină de greşeli

d) capacitatea de comunicare nu este alterată

e) poate fi rezultatul unei insulte cerebrale de natura vasculară, traumatică sau tumorală

221. Încercuiţi cauzele posibile ale demenţei:

a) tumori cerebrale b) TCCc) neuroinfectii (sifilis, HIV/

SIDA, etc.) d) maladia Parkinson e) AVC (stroke): ischemic sau

hemoragic

222. Măduva spinării este:a) structură anatomică unde

are loc sinteza elementelor figurate sanguine (hematii, leucocite)

b) structură anatomică încadrată nevraxului

c) structură anatomică încadrată sistemului nervos periferic

d) posedă o organizare somato-senzorială (somatotopie) precisă

e) nici unul dintre răspunsurile enunţate mai sus

223. Care sunt cele patru sindroame neurologice paralitice specifice nevraxului?

a) hemiplegia, hiperplegia, biplegia, triplegia

b) hemiplegia, tetraplegia, paraplegia, diplegia

c) hemiplegia, tetraplegia, parablegia, heteroplegia

d) hemiplegia, preplegia, sensiplegia, motorplegia

e) nici unul dintre răspunsurile enunţate mai sus

224. Plegia înseamnă:a) paralizia globală a tuturor

nervilor cranienib) paralizia incompletă motor a

membrelor inferioare, cu abolirea sensibilităţii

c) abolirea temporară sau definitivă a controlului nervos asupra unui teritoriu somatic (senzori-motor) şi vegetativ al organismului

d) hipoestezia jumătăţii drepte sau stângi a corpului

e) pierderea controlului voluntar asupra nervului vag

225. Topografia deficitului neurologic (motor, senzitiv şi vegetativ) în tetraplegie este:

a) exclusiv jumătatea dreaptă a corpului

b) localizat de la „brâu” în josc) localizat de la „gât” în josd) nu afectează membrele

135

superioaree) localizat de la genunchi în

jos, extins şi peri-ano-genital

226. Topografia deficitului neurologic (motor, senzitiv şi vegetativ) în paraplegie este:

a) exclusiv jumătatea stângă a corpului

b) localizat de la „brâu” în josc) localizat de la „gât” în josd) nu afectează membrele

inferioaree) localizat strict peri-ano-

genital

227. Ce maladii pre-existente predispun la apariţia de fracturi vertebrale?

a) accidentele rutiere b) spondilita ankilozantă c) boala neuronului motor

(scleroza laterală amiotrofică)d) spondiloza cervicală

(stenoza de canal vertebral)e) miastenia

228. Ce maladii pre-existente predispun la apariţia de fracturi vertebrale?

a) leuconevraxită (scleroză multiplă)

b) tasări vertebrale osteoporotice

c) tumori primitive sau metastaze vertebrale

d) tuberculoză vertebrală (morb Pott)

e) gonartroză

229. Asociati corect inter-relaţiile testării musculare pe grupe musculare „cheie" cu următoarele niveluluri

neurologice, în clasificarea ASIA (AIS) utilizată în cuantificarea unui TVM:

Membrele superioare1. flexia cotului 2. extensia articulaţiei

pumnului 3. extensia cotului 4. flexia degetelor (falanga

distală a mediusului) 5. abducţia degetului mic

a. abductor digiti minimi b. biceps brahialc. flexorul profund al degetelord. extensor radial lung şi scurt e. triceps

T1 C6C8C7C5 Membrele inferioare:1. flexia şoldului2. extensia genunchiului3. flexoria dorsală a piciorului

(gleznei) 4. extensia halucelui 5. flexia plantară a gleznei

a. extensor lung al haluceluib. tibial anteriorc. cvadriceps d. iliopsoase. gastrocnemieni şi solear

L4L3S1L5L2

136

230. Scorul motor total, în testarea AIS/ ASIA este de:

a. 50 puncte b. 100 punctec. 112 puncted. 150 punctee. 200 puncte 231. Scorul sezitiv în testarea

AIS/ ASIA rezută din testarea sensibilităţii algice (întepătura) şi epicritice (atingere de fineţe) la nivelul unui număr de ... metamere:

a) 28 b) 112 c) 112 metamere algice şi 112

metamere epicriticed) 50e) 14

232. Un TVM cervical este urmat de cele mai multe ori de:

a) tetraplegie b) hemiplegie c) stare de comăd) paraplegie e) sindrom al cozii de cal

233. Repartitia pe sexe a TVM este după cum urmează:

a) predomină la femei b) predomină la bărbaţic) predomină la homosexuali şi

trans-sexualid) nu există o repartiţie

discriminatorie pe sexee) TVM sunt de două ori mai

frecvente la femei decât la bărbaţi

234. Un TVM toracal cu nivel vertebral T6 este urmat de:

a) tetraplegie b) hemiplegie c) paraplegie d) sindrom al cozii de cale) afectarea severă a plexului

lombosacrat

235. Este posibil ca o persoană să-şi „rupă gâtul” (să aibă o fractură vertebrală cervicală), dar fără să sufere o leziune mielică (adică să nu aibă tetraplegie sau alte tulburări senzori-motorii ori viscerale)?

a) dab) nuc) doar dacă nu se observă

leziunea medulară la examenul RMN toracal

d) numai dacă are o malformaţie vertebro-medulară

e) doar dacă nu se observă nici o leziune vertebrală la examenul radiologic

236. În urma unui accident rutier, este posibil ca o persoană să sufere o leziune mielică la nivel cevical, urmată de tetraplegie, dar fără să sufere o leziune osoasă vertebrală ?

a) dab) nuc) doar dacă nu se observă

leziunea medulară la examenul RMN cervical

d) numai dacă are o malformaţie vasculară medulară

e) doar dacă leziunea este situată la nivelul C1-C2

237. Realizaţi corelaţiile corecte între nivelul neurologic lezional medular post TVM şi

137

gradul de dependenţă (independenţă) funcţională. Un pacient cu paraplegie cu nivel neurologic T11 tip A (clasificarea AIS/ ASIA):

a) este independent în fotoliul rulant

b) are control deplin vezico-sfincterian

c) este independent în activităţile uzuale de auto-îngrijire, inclusiv îmbrăcatul trenului inferior

d) nu i se recomandă ortostatismul, exersarea deplasării („mersului") folosind orteze lungi şi cadrul tetrapod sau cârje, chiar dacă fractura vertebrală este stabilă biomecanic

e) îşi poate realiza programul de drenaj vezical prin tehnica de auto-cateterizare vezicală intermitentă

238. Cele mai frecvente fracturi vertebrale (TVM) se produc la nivelul segmentului:

a) cervical (vertebrele C1, C2 şi C4 - C6)

b) toracal (vertebrele T1-T6)c) joncţiunea toraco-lombara

(vertebrele T11 - L2)d) cervical (vertebrele C7-C8)e) coada de cal

239. Clasificaţi corect topografia lezională a sindroamelor medulare incomplete:

a) medular anteriorb) cauda equina (coada de cal)c) centro-medulard) Brown-Sequard

(hemisecţiune medulară)e) medular posterior

240. Definiţi în clasificarea AIS/ ASIA leziunea neurologică (tetraplegie sau paraplegie) incompletă tip C:

a) funcţia motorie este conservată parţial, la majoritatea muşchilor cheie sub nivelul neurologic lezional

b) funcţia motorie este abolită la totalitatea muşchilor cheie sub nivelul neurologic lezional

c) intensitatea forţei musculare segmentare este cotată peste gradaţia trei (intensitate funcţională)

d) intensitatea forţei musculare segmentare este cotată sub gradaţia trei (intensitate ne-funcţională)

e) intensitatea forţei musculare segmentare este cotată peste gradaţia cinci (intensitate funcţională)

241. Definiţi în clasificarea AIS/ ASIA leziunea neurologică (tetraplegie sau paraplegie) incompletă tip D:

a) funcţia motorie este conservată parţial, la majoritatea muşchilor cheie sub nivelul neurologic lezional

b) funcţia motorie este abolită la toti muşchii cheie sub nivelul neurologic lezional

c) intensitatea forţei musculare segmentare este cotată sub gradaţia trei (intensitate ne-funcţională).

d) intensitatea forţei musculare segmentare este cotată peste

138

gradaţia cinci (intensitate funcţională)

e) intensitatea forţei musculare segmentare este cotată peste gradaţia trei (intensitate funcţională)

242. Sindromul de coadă de cal mijlociu se manifestă prin:

a) abolirea sau diminuarea reflexului rotulian

b) abolirea sau diminuarea reflexului achilean

c) tulburări ale flexiei coapseid) tulburări ale mişcărilor de

flexie-extensie ale picioruluie) tulburări ale mişcărilor de

flexie-extensie ale degetelor piciorului

243. Sindromul de coadă de cal inferior se manifestă prin:

a) hipotonia muşchilor fesierib) abolirea reflexului ahilianc) hipoestezie fesierăd) tulburări ano-rectalee) paralizia muşchilor extensori

ai coapsei

244. Stabiliţi corelaţiile corecte între nivelul neurologic lezional medular şi gradul de dependenţă (independenţă) funcţională. Un pacient cu tetraplegie completă (leziune de tip A, în clasificarea AIS/ ASIA), cu nivel neurologic C5:

a) poate să meargă cu cadrul tetrapod rolator

b) poate să se alimenteze şi să îşi perieze dinţii, folosind dispozitive ajutătoare

c) poate conduce fotoliul rulant electric, folosind comenzi

manuale adaptated) are control vezico-

sfincterian e) nu necesită asistenţă din

partea kinetistului pentru transfer pe şi din fotoliul rulant

245. În cazul unui pacient tetraplegic cu nivel lezional C1-C3, leziune de tip A, în clasificarea AIS/ ASIA:

a) diafragma va fi indemnă funcţional

b) nu are fenomene de insuficienţă respiratorie cronică, neurogenă

c) este necesară canularea traheei şi asistarea mecanică a respiraţiei sau pace-maker pe nervii frenici

d) respiraţia nu este perturbatăe) sunt paralizaţi centrii nervoşi

frenici, situaţi topografic la nivel medular cervical

246. Stabiliţi corelaţiile corecte între nivelul neurologic lezional medular şi gradul de dependenţă (independenţă) funcţională. Un pacient cu paraplegie incompletă motor, tip D, cu nivel neurologic lezional la nivelul mielomerelor L4-5:

a) este total dependent de utilizarea fotoliului rulant

b) este capabil să meargă atelat cu orteze scurte gleznă-picior „anti-drop" şi cârje canadiene

c) prezintă risc maxim de “disreflexie autonomă”

d) are indicaţie majoră pentru cura chirurgicală a siringomieliei localizată la nivel cervical

139

e) nici un răspuns nu este corect

247. Complicaţii ale TVM în stadiul sechelar sunt:

a) infecţii, în special urinare b) fistule uretrale (cale falsă de

comunicare între uretră şi piele) c) insuficienţă hepatică d) hematuriee) osteoporoză

248. Complicaţii sistemice ale TVM în stadiul sechelar sunt:

a) litiază vezico-renalăb) hidrocefalie internăc) hidronefroză (distrugerea

cronică a rinichilor şi deformarea arhitectonicii sistemului pielo-caliceal)

d) constipaţie e) diaree (dismicrobism)

249. Principalele cauze de morbiditate şi deces la sechelarii TVM sunt reprezentate de:

a) complicaţii septice pulmonare (pneumonie, bronho-pneumonie), în special în cazul leziunilor spinale înalte

b) tromboembolie pulmonară c) complicaţii septice urinare d) siringomielie e) osteoporoză

250. Siringomielia post-traumatică:

a) este caracterizată prin formarea unei cavităţi secundare în măduva spinării, după rezorbţia contuziei hemoragice post-traumatice

b) este caracterizată prin formarea unei cavităţi chistice

secundare la nivelul filum terminale şi a cozii de cal

c) reprezintă o complicaţie nevraxială tardivă a unui TCC

d) este diagnosticată doar prin computer tomograf

e) reprezintă o contraindicaţie majora pentru aplicarea kinetoterapiei

251. Elementele clinice definitorii ale sindromului lezional medular de tip siringomielic sunt:

a) anestezie termo-algică supra-lezional

b) anestezie termo-algică infra-lezional

c) conservarea sensibilităţii algice infra-lezional

d) senzaţie de arsură chinuitoare (dureri neurogene), la nivelul unui teritoriu somatic anesteziat (“anestezie dureroasă”)

e) rezultă în urma unui sindrom lezional situat anatomic la nivel centro-medular

252. Disreflexia autonomă reprezintă o complicaţie a pacientului cu:

a) tetraplegie post TVM b) sindrom de coadă de cal

post TVMc) paraplegie înaltă post TVMd) tumori ale emisferului

cerebral non-dominante) dis-sinergie vezico-

sfincteriană

253. Disreflexia autonomă:a) se caracterizează prin

creşterea brutală a valorilor TA b) se caracterizează prin

140

scăderea brutală a valorilor TA c) nu determină modificări

hemodinamice (presionale)d) determină blocarea

(înfundarea) sondei urinare şi distensie vezicală consecutivă

e) reprezintă o complicaţie severă a administrării de medicaţie anti-hipertensivă la pacienţii cu TVM cervical

254. Indicaţi patru simptome şi semne esenţiale ale diagnosticului de disreflexie autonomă:

.............................................

.............................................

.............................................

255. Riscurile majore ale disreflexiei autonome sunt reprezentate de:

a) fisură analăb) hemoragie cerebralăc) hemoroizi cerebrali d) infarct cerebral e) infarct miocardic

256. Tromboza venoasă profundă şi trombembolia pulmonară reprezintă:

a) indicaţie de urgenţă pentru aplicarea unui program intensiv de masaj şi gimnastică medicală pasivă

b) complicaţii rare (sub 1%) în stadiul acut şi subacut al TVM

c) complicaţii redutabile, cauze majore de morbiditate şi mortalitate ale TVM

d) survin exclusiv în paraliziile nervului sciatic popliteu extern

e) pot fi induse prin aplicarea unui program de masaj viguros la

nivelul trenului interior, la pacientul plegic post TVM

257. Spasticitatea reprezintă un semn diagnostic pozitiv al:

a) bolii Parkinson b) sindromului de neuron

motor central c) sindromului de neuron motor

perifericd) leziunii cozii de cale) areflxiei osteo-tendinoase

258. Spasticitatea:a) este întotdeauna nocivă b) poate stânjeni activităţile

pacientului şi poate face fotoliul rulant inutilizabil ori mersul imposibil

c) poate micşora riscul şi amploarea osteoporozei

d) favorizează circulaţia de întoarcere venoasă

e) poate determina contracturi musculare ireversibile

259. Enumeraţi patru factori ce determină agravarea spasticităţii:

.............................................

.............................................

.............................................

260. La nivelul teritoriului somatic spastic, se contraindică aplicarea:

a) masajului b) manevrelor de elongaţie

musculară (stretching) c) posturărilor inhibitorii reflexe d) hidro-terapiei pentru

stretching subacvale) terapei injectabile de orice

natură

141

261. Deformarea piciorului de tip „varus ecvin”:

a) este consecinţa spasticităţii şi a neglijării tehnicilor de posturare profilactică

b) se întalneste strict post AVC (în special infarctele cerebrale)

c) are localizare strict unilaterală

d) reprezintă o complicatie tardivă a paraliziei nerv sciatic popliteu intern

e) reprezintă o complicaţie tardivă a unei lexiuni nevraxiale

262. Terapia farmacologică sistemică indicată în cazurile de spasticitate difuză, cu răsunet negativ asupra activităţilor zilnice curente, este reprezentată de:

a) diazepamb) baclofenc) derivaţii de canabis –

canabinoiziid) dantrolene) derivaţii de morfină sau

heroină

263. Contracturile sever deposturante şi invalidante sunt rezultatul:

a) denervării musculare b) imobilizării în posturi

patologice (“scurtate”)c) spasticităţii d) poziţionării incorecte,

defectuoase, în pat sau în fotoliul rulant

e) terapiei cu neurotoxină botulinică

264. Varusul equin (neglijat) bilateral, ireversibil, este cel mai bine tratat prin:

a) ortezareb) masaj antalgic c) elongaţie operatorie

(chirugie plastică) a tendonului lui Achile

d) electroterapiee) kinetoterapie

265. Profilaxia escarelor se realizează în principal prin asocierea următoarelor măsuri de nursing:

a) inspectia tegumentelor şi a lenjeriei/ aşternutului pacientului (pentru prevenirea condiţiilor favorizante şi aparitiei de leziuni trofice)

b) întoarceri în pat (din 2 în 2 ore, dacă pacientul nu are saltea antiescară, respectiv la 4-6 ore dacă pacientul posedă un astfel de dispozitiv)

c) posturări anticipative (profilactice, în faza de flacciditate)/ corective (inclusiv ortezări cu efect totodată, spasmolitic) în faza de spasticitate

d) manevre de drenaj bronşic (posturări specifice, tapotamente, manevre presoare/ reflexe)

e) sondaj vezical intermitent

266. Elementul caracteristic al profilaxiei escarelor la pacientul mobilizat în fotoliul rulant constă în:

a) monitorizarea, asistarea evacuării urinei (cateter vezical fix sau training vezical/ sondaj intermitent)

b) depresurizarea cu regularitate şi ritmicitate de 15-20 minute a zonei ischioanelor

142

c) evitarea combustiei de la scrumul de ţigară

d) evitarea arsurilor de la băuturile fierbinţi (ceai, cafea) ţinute pe picioare („în poală”)

e) evitarea rănilor la degete şi mâini

267. Complicaţii sistemice posibile, la pacientul cu TVM, în stadiul sechelar sunt:

a) schizofrenieb) tromboflebită arterială

perifericăc) escare d) trombembolie cerebralăe) spasticitate

268. Plexopatia brahială de tip superior se manifestă prin:

a) paralizia muşchiului adductor al policelui

b) paralizia muşchiului deltoid c) reflexul bicipital abolit sau

diminuatd) paralizia muşchiului triceps

surale) paralizia muşchiului opozant

al policelui

269. Plexopatia brahială de tip mijlociu se manifestă prin:

a) paralizia muşchiului biceps brahial

b) paralizia muşchiului triceps sural

c) paralizia muşchiului deltoidd) paralizia muşchiului triceps

brahiale) atrofia tricepsului şi a

muschilor lojeu dorsale a antebratului

270. Plexopatia brahială de tip

inferior se manifestă prin:a) imposibilitatea flexiei mâinii b) amiotrofia muşchilor lojei

anterioare a antebraţuluic) amiotrofia muşchilor lojei

dorsale a antebraţuluid) amiotrofia şi impotenţa

funcţională a muşchilor eminenţei tenare (ce comandă degetul mic de la mână)

e) grifa medio-cubitală de tip Aran-Duchenne

271. Mono-neuropatia de nerv cubital se manifestă prin:

a) hipoestezie la nivelul policelui şi indexului

b) imposibilitatea flexiei antebraţului pe braţ

c) imposibilitatea abducţiei degetului mic

d) imposibilitatea abducţiei policelui

e) imposibilitatea opoziţiei degetului mic

272. Mono-neuropatia de nerv median se manifestă prin:

a) imposibilitatea supinaţiei antebraţului

b) imposibilitatea pronaţiei antebraţului

c) imposibilitatea opoziţiei policelui

d) imposibilitatea flexiei antebraţului

e) imposibilitatea adducţiei policelui

273. Mononeuropatia de nerv radial se manifestă prin:

a) paralizia muşchiului bicepsb) paralizia muşchiului triceps

sural

143

c) paralizia muşchilor extensori ai degetelor

d) paralizia muşchiului tricepse) paralizia muşchiului solear

274. Aspectul semiologic specific determinat de paralizia de nerv radial este:

a) mână simianăb) mână în “gât de lebădă”c) grifă cubitalăd) semnul “benedicţiunii

papale”e) antebraţul în “gât de sticlă”

275. Durerile intense, fulgurante, iradiate pe traseul nervului sciatic, către călcâi şi degetul mic, pot fi consecinţa unei hernii de disc intervertebral:

a) S2-S3b) T12-L1c) L5-S1d) C5-C6e) L5-L6

276. Durerile intense, iradiate pe traseul nervului sciatic către haluce, pot fi consecinţa unei hernii de disc la nivelul:

a) L3-L4b) T12-L1c) L4-L5d) L5-L6e) C8-T1

277. Enumeraţi trei cauze de lezare a nervului sciatic:

.............................................

.............................................

.............................................

278. Mono-neuropatia de nerv sciatic se poate produce în:

a) disjuncţiile simfizei pubieneb) fracturile izolate ale osului

sacruc) luxaţia capului femurald) fracturile apofizei transverse

L5e) injecţii greşit administrate

intra-fesier

279. Asociaţi originile radiculare cu nervii corespunzători, emergenţi din plexul lombo-sacrat:

a) N. sciatic b) N. femural c) N. tibial (sciatic popliteu

intern) d) N. peronier (sciatic popliteu

extern) e) Nn. gluteali (fesieri)

1) L1−L42) L4−S33) L4−S34) L4−S25) L4−S2

280. În leziunea traumatică de nerv femural, sub plica inghinală, sunt imposibile următoarele mişcări:

a) adducţia coapseib) extensia gambei pe coapsăc) flexia coapsei pe abdomend) flexia gambei pe coapsăe) flexia gambei pe abdomen

281. Încercuiţi răspunsurile incorecte. Un sportiv care a suferit o paralizie unilaterală de nerv femural, poate să:

a) urce scările (punând primul membrul pelvin afectat)

b) coboare scările (punând

144

primul membrul pelvin afectat)c) înoate brass (ca broasca)d) joace fotbal e) efectueze mai mult de 10

genuflexiuni

282. În mono-neuropatia de nerv sciatic popliteu extern (n. peroneu) există următoarele semne:

a) abolirea flexiei dorsale a piciorului

b) abolirea flexiei plantare a piciorului

c) hipoestezie peri-ano-genitală

d) abolirea sau diminuarea reflexului ahilian

e) abolirea reflexului patelar

283. În mono-neuropatia de nerv sciatic popliteu intern (n. tibial) există următoarele semne:

a) abolirea flexiei dorsale a piciorului

b) abolirea flexiei plantare a piciorului

c) abolirea sau diminuarea reflexului ahilian

d) tulburări troficee) abolirea reflexului patelar

284. Mono-neuropatia (paralizia) de nerv sciatic popliteu extern (n. peroneu) se caracterizează clinic prin:

a) pacientul nu poate să menţină ortostatismul

b) mersul este “stepat”, deoarece nu poate face dorsiflexia piciorului

c) necesită orteză gleznă-picior pentru corijare

d) pacientul nu poate să se

ridice pe vârfurie) pacientul nu poate să stea

pe călcâie

285. Paralizia nervului sciatic popliteu intern (n. tibilal) se caracterizează clinic prin:

a) pacientul nu poate să se ridice în ortostatism, din poziţia şezând

b) mersul este “stepat” deoarece nu poate face dorsiflexia piciorului

c) pacientul nu poate să se ridice pe vârfuri

d) pacientul nu poate să stea pe călcâie

e) nu necesită orteză gleznă-picior

286. În mono-neuropatia de nerv sciatic popliteu extern (n. peroneu), cu forţă musculară segmentară 1/5, se indică:

a) menţinerea profilactică a unei poziţii funcţionale, prin posturare într-o orteză care menţine piciorul în unghi drept faţă de gleznă

b) mobilizări pasive ale tuturor articulaţiilor membrului inferior şi pasivo-active ale piciorului

c) orteză dinamică a piciorului pentru corectarea mersului

d) electrostimularea lojei antero-externe a gambei

e) electrostimularea tricepsului sural

287. Obiectivele recuperării unui nerv periferic lezat sunt:

a) evitarea apariţiei deformărilor şi atitudinilor vicioase (retracturi musculo-

145

tendinoase)b) electrostimularea intensivă a

musculaturii antagoniste c) posturări corecte cu ajutorul

ortezelor d) tehnici de kinetoterapie

(mobilizări pasive, facilitare proprioceptivă) electrostimularea teritoriului muscular corespunzător unităţilor motorii afectate

e) ergoterapie cu finalitate gestală utilă

288. Pentru reeducarea sensibilităţii sunt utile/ utilizate secvenţe procedurale din următoarele domenii:

a) (hidro/termo)-crioterapiab) masaj uscat clasicc) Kinetoterapiad) Electroterapiae) masaj mixt (manual şi

instrumental) – periaj

289. Indicele “C/H” (canal/ hernie) este:

a) un efect de masăb) un raport de polaritatec) un raport de volum/ grad de

criză de spaţiud) un coeficient de corecţiee) un indicator sintetic al forţei

musculare

290. Examenul RMN vizualizează mai bine:

a) structurile nevraxiale mielo-radiculare

b) structurile osoasec) structurile cornoased) structurile metalicee) structurile disco-radiculare

291. Examenul CT

vizualizează mai bine:a) structurile neurale cerebraleb) structurile osoasec) structurile cornoased) structurile metalicee) părţile moi disco-vertebrale

292. Numiţi trei substanţe cu rol proinflamator eliberate în herniile de disc intervetebral:

.............................................

.............................................

.............................................

293. Indicaţi patru factori etiologici ai parkinsonismului:

.............................................

.............................................

.............................................

294. Tremurătura parkinsoniană:

a) apare în cusul mişcăriib) apare în repausc) este accentuată în somnd) este accentuată prin

aplicarea tehnicii de mobilizare articulară pasivă

e) poate limita sever activităţile zilnice curente

295. Hipertonia parkinsoniană are următoarele proprietăţi:

a) este plasticăb) predomină pe extensoric) dispare în decubit dorsald) nu influenţează mersul sau

echilibrul axiale) contraindică procedurile de

kinetoterapie şi în special mobilizarea articulară pasivă

296. Subliniaţi răspunsul fals. Hipochinezia parkinsoniană se

146

caracterizează prin:a) tulburarea predomină

unilateral b) se însoţeşte de deficit motor

contralateral c) determină afazie mixtăd) este însoţită de tremor

parkinsoniane) se însoţeşte de fenomenul

„roţii dinţate”

297. Semnele cardinale ale bolii Parkinson sunt:

a) deficit de forţă musculară crural bilateral

b) hipochineziec) tremor de repaosd) tremor de mişcaree) hipertonie

298. Încercuiţi răspunsul incorect. Simptomatologia clinică de hipertensiune intracraniană se caracterizează clasic prin:

a) cefalee b) vărsături c) ataxie d) afaziee) incontinenţă urinară

299. Încercuiţi răspunsul incorect: cauzele de hipertensiune intracraniană sunt:

a) edem cerebral difuz sau localizat

b) hidrocefalie obstructivăc) encefalopatie hipertensivăd) encefalopatie hepatică e) talasemie minoră

300. Încercuiţi răspunsul corect: cauzele de hipertensiune intracraniană sunt:

a) tumoră cerebrală

b) hematom intracerebralc) abces cerebrald) dilacerare cerebrală

postraumatică (TCC)e) chist hidatic hepatic

301. Cauze posibile de hemoragie cerebrală sunt:

a) transformarea hemoragică a unui infarct cerebral (AVC ischemic)

b) stroke hemoragic (AVC) c) tumori cerebrale complicate

cu hemoragie intra-tumoralăd) tromboflebita perifericăe) nici una dintre variantele de

mai sus

302. Clasificarea ICF DH 2001 caracterizează starea de sănătate pe următoarele “paliere”:

“Body” (B) - structurile şi funcţiile organismului

“Activity” (A) - activităţi la nivel individual

“Participation” (P) - participare la nivel social

Grupaţi (încercuiţi) pe palierele B, A, P dificultăţile cu care se poate confrunta un pacient cu leziune severă, sechelară, la nivelul măduvei spinării (TVM sechelar):

a) tetraplegie/ paraplegie (B, A, P)

b) bariere arhitectonice în locuinţa personală (B, A, P)

c) lipsa de facilităţi de acces în clădiri publice şi transport (B, A, P)

d) dificultăţi în accesarea informaţiei (B, A, P)

e) absenţa dispozitivelor

147

ortetice (assistive) şi a serviciilor de asistenţă tehnică (B, A, P)

303. Clasificarea ICF DH 2001 caracterizează starea de sănătate pe următoarele “paliere”:

“Body” (B) - structurile şi funcţiile organismului

“Activity” (A) - activităţi la nivel individual

“Participation” (P) - participare la nivel social

Grupaţi (încercuiţi) pe palierele B, A, P dificultăţile cu care se poate confrunta un pacient cu leziune severă, sechelară, la nivelul măduvei spinării (TVM sechelar):

a) depresie reactivă, nivel redus de auto-percepere (B, A, P)

b) imperfecţiuni ale cadrului legislativ adecvat, protectiv (B, A, P)

c) indolenţă/ nepasarea mediului politic (B, A, P)

d) marginalizare, discriminare, deseori excludere din comunitate (B, A, P)

e) Disperare, singuratate, lipsă de afectivitate din partea familiei, a prietenilor (B, A, P)

304. Între afectiunile de tip degenerativ artrozic de la nivelul entităţii: gleznă/ picior/ degete, o definire corectă o au urmatoarele:

a) hallux valgus reprezintă deviaţia în abducţie a metetarsianului I, asociată cu adducţia primei falange

b) degetul în ciocan reprezintă

deviaţia prin extensie a primei falange, cu flexia falangelor II şi III

c) piciorul plat reprezintă deplasarea tuberculului navicularului de la coliniaritatea anatomică realizată între maleola internă şi metatarsianul I (Linia Feiss)

d) piciorul escavat reprezintă exagerarea concavităţii arcului longitudinal, sprijinul postural realizându-se la nivelul metatarsala medie

e) piciorul escavat se asociază frecvent cu degetul în ciocan

305. Între membrii echipei mixte ce acordă ÎR/ NR se numără:

a) medic RMFB (în unităţile de neuroreabilitare – şi neurolog –, respectiv în cele cu profil de G-G – şi geriatru)

b) fizio-kinetoterapeutc) asistentă medicalăd) sociolog/ asistent sociale) logoped

306. Poliartrita reumatoidă este o gamapatie:

a) policlonalăb) monoclonală de tip Dc) cu alterarea lanţurilor grele d) monoclonală de tip Ee) monoclonală de tip A

307. Celulele-cheie în inflamaţia reumatoidă sunt:

a) limfocitele TCD4b) celulele lupice c) ragociteled) macrofagele e) PMN

148

308. Comisia Europeană a declarat ca an internaţional al persoanelor cu handicap anul:

a) 1999 b) 2003 c) 2001 d) 2004 e) 2005

309.Orice program profesionist de

recuperare medicală porneşte de la identificarea, printr-o evaluare - „măsurători de rezultat“ – cât mai realistă şi precis cuantificată posibil, a obiectivelor sau „ţintelor“ pentru respectivul program; cel mai frecvent întâlnite asemenea obiective sunt sintetizate mnemotehnic sub forma iniţialei „D“, comună pentru cvasitotalitatea cuvintelor ce denumesc, în engleză, aceste obiective. Denumiţi „in extenso“ patru astfel de „D“-uri:

.............................................

.............................................

.............................................

.............................................

310.Precizaţi care sunt clasele

clinico-funcţionale la pacienţii cu PR, în care activităţile zilnice pot fi efectuate fără/ cu (moderată) reducerea mobilităţii:

.............................................

311.Asociaţi la tipul de rădăcină de

nerv spinal predominant afectată compresiv, modificarea de reflex osteo-tendinos corespunzătoare:

a) L4b) S2 c) S1 d) L3 e) L5

A – medioplantar B – rotulian C – achilian D – nu E – rotulian

312. Asociaţi la modificarea de

reflex osteo-tendinos, numărul (numerele) corespunzător(oare) de rădăcină(i) de nerv(i) spinal(i) afectată(e), dintre cele enumerate:

A – stilo-radial B – tricipital C – cubito-pronator D – bicipital E – cremasterian

a) C5b) C6c) C7d) C8e) T1

313. În cadrul sindromului cervico-

cefalic de cauză degenerativă disco-vertebrală, pacientul poate prezenta următoarele manifestări:

a) cefaleeb) vertij/ ameţeli/ nistagmus c) acufened) tulburări vizuale (scotoame,

diplopie)e) modificări ale tensiunii

arteriale sau/ şi ale frecvenţei

149

cardiace

314. Mecanismul patogenic specific

în periartrita scapulo-humerală de tip umăr pseudo-paralitic este:

a) tendovaginita extensorilorb) sinovita cronică nespecificăc) osteitad) ruptura, pe fond degenerativ

sau traumatic, a manşonului „coifului“ tendoanelor muşchilor rotatori ai umărului

e) spondilodiscita

315. În cadrul periartritei scapulo-

humerale, stabiliţi prin asociere de cupluri: literă mică cu literă mare, relaţia corectă între următoarele entităţi clinico-funcţionale şi substratul lor morfopatologic:

a) umăr acut hiperalgicb) umăr blocat (model

capsular) c) umăr dureros (cronic) simplu d) umăr pseudo-paralitice) umăr blocat (model

necapsular)

A. capsulita retractilăB. ruptura tendoanelor coifului

muşchilor rotatoriC. leziuni degenerative ale

tendoanelor, burselor şi/ sau tecilor sinoviale ale tendoanelor, uneori cu calcificări activate algic, eventual uşor inflamator

D. tendinita şi/ sau bursita acuta, cu calcificări tendinoase („furuncul Codman“)

E. tendinita, tendosinovita + contractura musculară antalgică

în muşchii: rotatori, flexori şi/ sau abductori şi/ sau cu migrări de particule calcificate în bursa subacromio-deltoidiană la intensităţi suportabile

316. Bolnavul merge cu dificultate

sau nu poate merge pe vârfuri, în radiculopatia algo-paretică:

a) S1 b) L5c) L4 d) L3 e) L2

317. În coxartroza incipientă apare

o limitare precoce a mişcărilor de:

a) abducţie b) adducţie c) flexied) rotaţiee) aşezare „pe vine“

318. Cea mai invalidantă pentru

funcţionalitatea mâinii, este paralizia de nerv:

a) radialb) median c) ulnard) circumflexe) musculocutan


tipul de nerv şi leziunile caracteristice ce apar prin pareza/ paralizia nervului respectiv:

a) nerv radialb) nerv median

150

c) nerv ulnard) SPEe) SPI

A) mână simianăB) mâna „în gât de lebădă“C) mers stepat D) grifa cubitalăE) mers talonat

320. Sindromul Felty se

caracterizează prin asocierea, la tabloul patologic al PR, a următoarelor elemente clinice şi

paraclinice:a) hepatomegalieb) fosfataza alcalină crescutăc) fosfataza acidă crescutăd) splenomegalie e) neutropenie

321. Sindroame dureroase şi

neurovegetativ-vasculare sunt:a) sindromul Raynaud b) sindrom umăr-mână c) cauzalgiad) sindromul de tunel carpian e) sindromul Volkmann

151

Partea a II-a

Întrebări din Geronto-Geriatrie

153

1. Principalele demersuri cu scop

profilactic sau/ şi terapeutic la pacientul vârstic cu patologie tip degenerativ articular (artroza), vizând îmbunătăţirea calităţii vieţii implică:

a) adoptarea unui stilul de viaţă activ, cu includerea unui program zilnic de exerciţii fizice (alergări pe distanţe scurte, ciclism)

b) obţinerea, respectiv menţinerea unei greutăţi corporale normale

c) abordarea dietei de tip metiteranean, cu conţinut bogat în legume, fructe, peşte oceanic

d) evitarea suprasolicitării articulaţiilor afectate, inclusiv ferirea lor de şocurile/ agresiunile de ordin fizic/ traumatic

e) scăderea pragului de percepţie a durerii, prin ameliorarea atât a tonusului fizic, cât şi a celui psihic (activităţi de grup, inclusiv psihoterapie)

2. Care dintre urmatoarele

enunţuri privind osteoporoza sunt adevărate:

a) osteoporoza este o boală scheletală caracterizată prin rezistenţă osoasă compromisă, urmată de creşterea riscului producerii de fracturi

b) numărul pacienţilor diagnosticaţi cu osteoporoză se va dubla în următorii 20 de ani, datorită creşterii duratei medii de viaţă şi îmbâtrânirii populaţiei

c) exerciţiul fizic are un efect dovetit în prevenirea instalării

osteoporozeid) factorii genetici nu sunt

implicaţi in etiologia osteoporozeie) alimentaţia echilibrată

permite optimizarea densităţii minerale osoase

3. Osteoporoza tip II se

întâlneşte:a) frecvent la femeile

postmenopauzăb) apare la vârstnici peste 70

de anic) rata pierderii de os

trabecular este înaltă, datorită creşterii activităţii octeoclastelor, generând în principal fracturi vertebrale; în schimb osteoformarea este deficitară

d) turn-overul celular este încetinit, pierderea de os fiind atât trabeculară, cât şi corticală; cea mai frecventă este fractura de col femural, urmată de cea vertebrală

e) se intâlneşte la adultul tânăr

4. În etiologia afecţiunilor osteo-

articulate degenerative intervin:a) susceptibilitatea genetică,

care generează un răspuns biologic particular la agresiunea mecanică articulară

b) senescenţa, prin alterarea capacităţilor de producţie, respectiv reparatorii condrocitare

c) factorii de agresiune, indiferent de momentul generator

d) afecţiuni hematologicee) afecţiuni inflamatorii

5.

154

Cea mai frecventă artropatie microcristalină la subiecţii vârstnici este:

.............................................

6. Menţionaţi trei dintre principiile

managementului reabilitării la pacientul vârstnic:

.............................................

.............................................

.............................................

7. În coxartroza vârstnicului,

simptoamele majore sunt:a) durerea (iniţial) după

solicitări mecanice marcateb) (ulterior) durerea începe să

însoţească pacientul în cursul zilei

c) perioadele indolore sunt din ce în ce mai reduse în timpul zilei

d) durerea este un factor perturbator în desfăşurarea mersului

e) durerea induce mersul protectiv pentru şoldul afectat

8. Gonartroza vârstnicului se

caracterizează prin faptul că:a) în stadiul iniţial, durerile

apar la ortostatism prelungitb) în stadiul evoluat, durerile

apar repede în ortostatismc) în stadiul evoluat, se

constată creşterea în volum a genunchiului

d) în stadiul final, apar dureri şi în repaus

e) gonartroza este însoţită de stare generală febrilă

9. Obiectivele tratamentului

artrozelor persoanelor vârstnice sunt:

a) îndepărtarea dureriib) creşterea mobilităţii

articulare c) împiedicarea progresiei boliid) invocarea regulilor de

profilaxie secundarăe) pensionarea obligatorie

10. Osteoporoza secundară a

vârstnicului poate fi:a) indusă de glucocorticoizi b) indusă de hipertiroidismc) a rezecaţilor gastricid) indusă de diabetul zaharat e) indusă de imobilizare

11. Principalele mişcări care se

testează în articulaţiile sterno- claviculară, acromio-claviculară, scapulo-toracică, la vârstnici, sunt:

a) mişcarea de ridicare a umărului

b) mişcarea de coborâre a umărului

c) proiecţia anterioară a umărului

d) proiecţia posterioară a umărului

e) bascularea scapulo-axilară şi spirală

12. Principalele obiective ale

recuperării la vârstnici, în patologia articulară a membrului superior, sunt:

a) mobilitatea

155

b) calmarea dureriic) reechilibrarea muscularăd) stabilitatea e) abilitatea

13. Artrita gleno-humerală apare în

următoarele afecţiuni la vârstnici:a) PRb) artropatii microcristaline c) artrita psoriazicăd) hemartroza hemofilică

recurentăe) SA

14. Următoarele entităţi de tip mio-

tendo-fascial sunt implicate în durerea intrinsecă de umăr, de tip periarticular, inclusiv la vârstnici:

a) sindrom de tendon al supra-spinosului

b) sindrom cora-coclavicular c) sindrom scapulo-costald) bursita subacromio-

deltoidianăe) umăr în resort

15. Tratamentul balnear în

sindromul AND, stadiul II, după suferinţe traumatice, poate include, la vârstnic:

a) cure balneo-climatice pe litoral

b) helioterapiec) talasoterapied) cure externe în staţiuni cu

ape minerale carbogazoasee) cure cu mofete

16. La vârsta de 80 de ani şi

peste, prevalenţa AVC, ajunge, în medie, la:

a) 0,8 %b) 4%c) 2,5% d) 0,5% e) 1%

17. Termenul de Gerontologie a

fost introdus de:a) Bechterew b) Pavlovc) Miciurind) Basedow e) Mecinicov

18. OMS a declarat ca an

internaţional al vârstnicilor:a) 2000 b) 1982 c) 1999 d) 2003 e) 2004

19. Numiţi patru dintre cei 15 „I“

(formula mnemotehnică bazată pe iniţialele termenilor specifici in limba engleza) – „probleme speciale“/ obiective specifice, în Geriatrie:

.............................................

.............................................

.............................................

20. Dimensiunile determinismului

biologic al procesului de îmbătrânire, sunt:

a) culturalăb) ocupaţionalăc) metabolică

156

d) genetică e) politică

21. Motivele pentru care vârstnicii

se adresează medicului cel mai adesea sunt:

a) anxietateab) singurătatea c) impotenţad) diareea e) durerea

22. Numiţi trei exemple de activităţi

socio-personale – mai complexe – tip Instrumental Activities of Daily Living (IADL), reprezentând totodată parametri utilizaţi în evaluările IADL:

.............................................

.............................................

.............................................

23. Unul dintre instrumentele/

sistemele de evaluare a echilibrului static şi dinamic în şezând, ortostatism şi mers, frecvent utilizate în Geronto-Geriatrie, este testul:

a) Romberg b) Yesavage c) Marlowd) Tinetti e) Norton

24. Numiţi trei categorii de

medicamente cu care un pacient vârstnic poate urma tratament şi despre care, în mod prioritar, trebuie întrebat în cadrul anamnezei geriatrice:

.............................................

.............................................

.............................................

25. Una dintre scalele de evaluare

a depresiei, frecvent utilizate în Geriatrie, este:

a) Mancinib) Yesavage c) Dalmady d) Henderson e) Nightingale

26. Numiţi trei parametri biologici

serici care, de regulă, nu se modifică cu îmbătrânirea:

.............................................

.............................................

.............................................

27. Una dintre scalele de evaluare/

calcul a riscului de escare, frecvent utilizate în Geriatrie, este:

a) Norton b) Aslan c) Meenan d) Callahane) Laslett

28. Numiţi trei parametri biologici

care, de regulă, suferă modificări la vârstnici:

.............................................

.............................................

.............................................

29. La persoanele vârstnice

malnutriţia atinge, printre cazurile

157

asistate la domiciliu, o frecvenţă de:

a) 84 – 86% b) 41 – 44% c) 5 – 8%d) 26 – 29%e) 73 – 78%


particularităţile principale în prescrierea/ administrarea medicamentelor la vârstnici:

.............................................

.............................................

31. Malnutriţia, mai ales la bătrâni,

stă la baza:a) degenerărilor neoplaziceb) tulburărilor de

comportament c) scăderilor rezistenţei la

infecţiid) patologiei reumaticee) scăderii forţei şi masei

musculare

32. Numiţi trei categorii de

medicamente ce dau mai frecvent reacţii medicamentoase adverse, la vârstnici:

.............................................

.............................................

.............................................

33. În cursul/ cadrul procesului de

îmbătrânire biologică survin modificări de tip:

a) anticipativb) deteriorativ c) prospectiv

d) retroactive) adaptativ

34. Principalele cauze/ surse

potenţial generatoare de alterări/ perturbări la nivelul fluxului informaţional, replicativ, ce trece de la ADN (nuclear şi respectiv, mitocondrial) la sinteza proteică ribozomală, via ARN mesager informaţional, sunt:

a) restricţiile calorice moderateb) produşii de metabolism

celular (predominant speciile reactive de oxigen – SRO)

c) toxinele din mediul ambiental

d) radiaţiile ionizante sau/ şi UV

e) dieta „mediteraneană“

35. Numiţi trei componente ale

evaluării complete/ complexe a unui pacient geriatric:

.............................................

.............................................

.............................................

36. Structurile tisulare al căror ritm

de îmbătrânire dictează ritmul global de îmbătrânire al unui anumit individ, sunt:

a) fanerele b) dinţiic) muşchiid) nevrax-ule) vasele sanguine

37. Cele mai importante „I“-uri din

Geriatrie – deoarece au

158

potenţialul invalidant/ dizabilitant cel mai marcat –, interferând cel mai amplu cu cele trei dimensiuni/ nivele ICF, (nivelul organismului – Body, nivelul individului – Activity, nivelul societăţii – Participation), sunt:

.............................................

.............................................

.............................................

38. „Rezultatele“ lezionale tisulare

„emblematice“ pentru procesul de îmbătrânire biologică, sunt:

a) necrozab) neurodegenerarea gero-

distrofică (senilă)c) apoptoza d) gastritae) ateroscleroza/

arterioloscleroza

39. Numiţi trei dintre scopurile

urmărite, respectiv efectele scontate, prin care se argumentează utilizarea testelor/ scalelor/ grilelor de evaluare în Geronto-Geriatrie – inclusiv în nursing-ul sau/ şi recuperarea geriatrice:

.............................................

.............................................

.............................................

40. În afara radicalilor liberi toxici

ai oxigenului/ SRO, alţi produşi care prin acumulare intratisulară, pot potenţa, prin efecte lezionale intracelulare, procesul de îmbătrânire biologică sunt:

a) chinone

b) semichinonec) flavin-semichinone d) compuşi aromatici e) radicali thiol

41. Stresul oxidativ favorizează

procesul de ateroscleroză, prin:a) modulare celulară (cu

alterarea unor mecanisme transcripţionale nucleare: activare pentru stimulatori de citokine pro-inflamatorii, respectiv scăderea expresiei genice a unor interleukine anti-mediatoare de inflamaţie)

b) inflamaţie cu auto-întreţinere prin mecanisme suprapuse, în cerc vicios

c) fibrozăd) lezare celulară ireversibilă

prin peroxidarea lipidelor membranare

e) alterarea – în sens de patogenicitate – a unor proprietăţi biologice ale moleculelor de LDL colesterol de către SRO şi unii radicali organici intermediari

42. Numiţi trei enzime sau/ şi

neurotransmiţători cu implicare – în mod special – în apoptoza neuronală (şi indirect, în măsura în care aceasta virează spre un ritm şi o amploare mult accelerate şi exacerbate, prin/ cu formarea astfel, a unor cantităţi crescute de molecule insolubile/ precipitante de beta-amiloid) şi în neurodegenerarea senescentă/ senilă, (inclusiv, partial, în cea specifică tip Alzheimer):

159

.............................................

.............................................

.............................................

43. Principalul mecanism genic al

pierderii de forţă şi masă musculară la vârstnici, este:

a) lipsa de masajb) lipsa expunerii la radiaţii UVc) sexul masculind) declinul funcţiilor

intelectualee) leziunile ADN-ului

mitocondrial

44. Numiţi trei specii reactive

(radicali liberi/ toxici) de oxigen (SRO):

.............................................

.............................................

.............................................

45. Una dintre principalele protein-

enzime ce „percep“ deteriorările ADN cauzate de stresul oxidativ şi atrag/ coordonează (alte) proteine reparatorii ale acestor deteriorări, având astfel un important rol geronto-protector/ „gero-profilactic“, este:

a) ABS b) AKM c) ATM d) ALA e) ARO

46. Numiţi două sisteme

enzimatice protectoare antioxidante:

.............................................

.............................................

.............................................

47. Senescenţa celulară „normală“

(necomplicată/ agravată/ potenţată prin leziuni memebranare sau/ şi ale ADN), implică reorganizarea/ remodelarea cromatinei nucleare, cu apariţia:

a) SURFb) SMURDc) SAHF d) SAGA e) SIDA

48. „Ceasurile genetice ale morţii

celulare“ (genele clock – CLK genes) sunt:

a) genele ce controlează metabolismul intermediar proteic

b) genele ce controlează metabolismul intermediar lipidic

c) genele ce controlează metabolismul intermediar glucidic

d) genele ce controlează metabolismul şi lungimea telomerilor

e) genele ce controlează activarea citokinelor proinflamatorii

49. Enzima care se opune

senescenţei celulare fiziologice, favorizând menţinerea anormală a potenţialului (ciclurilor) de diviziune celulară şi astfel, favorizând, în dauna degenerării senile, pe cea neoplazică, este:

a) telangiectaza b) teleportaza

160

c) telastaza d) telomeraza e) tumoraza

50. Numiţi patru modificări

principale, caracteristice îmbătrânirii, la nivelul pielii:

.............................................

.............................................

.............................................

51. Secvenţele repetate de ADN,

ce coafează cromozomii în scopul protecţiei acestora şi prin a căror scurtare progresivă, la fiecare diviziune celulară, este controlată, prin programare genică, reducerea potenţialului/ ciclurilor de diviziune şi astfel, senescenţa celulară „programată“/ controlată genetic – tip „aging by design“), sunt:

a) templieriib) elastomerii c) cheloiziid) telomerii e) ribozomii

52. În fiecare an trăit cu durere

(dorso)lombară cronică, întrucât aceasta s-a dovedit a fi un factor important de stres asupra ariilor cerebrale senzitive şi nu numai (prin hiperactivitatea metabolică generată de percepţia algică persistentă/ continuă – producătoare de stres oxidativ), masa de materie cenuşie se reduce – „atrofie cauzată prin mecanisme excitotoxice şi inflamatorii“, inclusiv la nivelul

ariilor creierului responsabile de procesarea informaţiilor şi respectiv de memorie, cu până la 1,3 cm3, iar ansamblul masei cerebrale, cu până la 11%, ceea ce corespunde unui ritm, raportat la îmbătrânirea normală, echivalent în unităţi de timp, cu:

a) 10–20 ani b) 1–1,5 luni c) 48–70 ziled) 3–7 deceniie) 14–18 săptămâni

53. Stresul psihologic poate

afecta/ augmenta procesul de îmbătrânire biologică, în principal prin următoarele mecanisme:

a) favorizarea pensionării b) stresul oxidativc) decuplarea profesionalăd) alterări în funcţionarea sau/

şi distribuţia clonelor imunocitaree) modificarea activităţii

telomerazei

54. Numiţi trei elemente ale „dietei

mediteraneene“ cu efect „anti- aging“, de prelungire a speranţei de viaţă:

.............................................

.............................................

.............................................

55. Cercetări recente tind să

răstoarne teoria „clasică“ – metabolică – privind îmbătrânirea, teorie conform căreia o activitate metabolică celulară intensă, prin producerea în exces de SRO, ar accelera

161

procesul biologic de îmbătrânire; noua teorie numită „decuplare pentru supravieţuire“, susţine că, în anumite condiţii, o hiperactivitate metabolică celulară ar putea dimpotriva, să încetinească procesul de îmbătrânire, prin virajul profilului metabolic al celulei, spre:

a) acidoză b) alcaloză c) sold) gele) ciclare protonică

mitocondrială

56. „Factorii de stil de viaţă

sănătos“, care s-a constatat, prin studii ştiinţifice, că alături de dieta mediteraneană, contribuie la reducerea mortalităţii la vârstnici, sunt:

a) non-fumatb) activitatea culturală bogatăc) viaţă activă fizicd) consumul moderat de alcool e) militantismul social susţinut

57. Urmând numai dieta

mediteraneană, fără asocierea sistematică a celorlalţi „factori de stil de viaţă sănătos“, s-a constatat prin cercetări ştiinţifice, că aceasta duce la scăderea riscului de deces, la bătrâni (numai) cu:

a) 93% b) 1,7% c) 23% d) 48% e) 74%

58. Urmate combinat şi sistematic,

dieta mediteraneană, laolaltă cu ceilalţi trei „factori de stil de viaţă sănătos“, s-a constatat prin cercetări de specialitate şi statistice, că împreună duc, în ansamblu, la o reducere globală a riscului de deces la vârstnici, cu:

a) 4% b) 65% c) 23%d) 52% e) 15%

59. Numiţi două modificări

funcţionale sau/ şi morfologice de îmbătrânire, la nivelul tubului digestiv:

.............................................

.............................................

60. Elementele patologice prin a

căror identificare şi măsurare se evidenţiază şi cuantifică sindromul metabolic, sunt :

a) speranţa medie a vieţii la naştere

b) TA ridicatăc) intoleranţa la glucozad) obezitatea (depunere

adipoasă predominant la nivel abdominal)

e) titrurile serice ridicate ale colesterolului

61. Plante (fructe, legume, alge)

cu conţinut ridicat în substanţe cu proprietăţi anti-oxidante, sunt:

a) afine

162

b) coacaze negre c) bananed) spanac e) spirulina

62. Principalele mecanisme la

nivel intim, molecular şi subcelular, declanşate de „restricţia calorică“ – cea mai cunoscută şi probată ca eficienţă, până în prezent, modalitate de a combate procesele de îmbătrânire celulară şi de prelungire a duratei de viaţă, sunt:

a) stimularea expresionării şi creşterea concentraţiei, cu peste 50% faţă de titrurile obişnuite, la nivel tisular – inclusiv a celui adipos alb –, a SIRT1

b) reducerea stresului oxidativ c) activarea sirtuin-diacetilazeid) reducerea producţiei de

insulină, de insulin–like factor de creştere (IIS) şi respectiv, a mecanismelor fiziologice de semnalizare a acestor hormoni în procesul de utilizare a glucozei (în general, în organism şi în special în ţesutul gras)

e) virajul metabolismului „ţesutului adipos alb“ de la profilul de depozitare spre cel de utilizare/ eliberare în circulaţie (inclusiv de – şi totodată, facilitat de – hormon „antiapetit“: leptina, pe care acest ţesut îl secretă)

63. Daţi două exemple de efecte

cvasi-similare ale Gerovital-ului H3 şi Aslavital-ului:

.............................................

.............................................

.............................................

64. Principalele mecanisme de

acţiune „anti-aging“ ale sirtuinelor sunt:

a) virajul metabolic în „ţesutul adipos alb“, de la profilul de depozitare spre cel de utilizare/ eliberare (inclusiv şi facilitat de hormonul „anti-apetit“: leptina)

b) supresia proteinei Bax (mitocondrio-toxică)

c) blocarea ciclului „regresiv“ al diviziunilor/ reproducerilor celulare succesive (care duce în final, la moarte „naturală“, prin apoptoză)

d) stimularea proceselor de reparare a ADN

e) activarea „programului de supravieţuire“ la nivelul tuturor celulelor (în special a celor din: creier, ficat, rinichi şi ţesutul gras), program caracterizat prin reducerea sensibilităţii celulare la stres, probabil prin „decuplare pentru supravieţuire“/ stimularea virajului metabolic energetic spre „ciclare protonică mitocondrială“

65. În afara celei de stimulare/

inducţie a activităţii sirtuinice, Resveratrol-ului i s-au mai identificat, prin studii recente, următoarele acţiuni, (unele) cu efecte, inclusiv – şi indirect –, anti-aging:

a) supresia acţiunii proteinei Bax (mitocondrio-toxică), promotoare a sinuciderii/ apoptozei celulare, induse de

163

stresb) combaterea fibrozei

cardiace/ miocardioscleroza – ca rezultat – şi a entităţilor nosologice: HTA şi insuficienţa cardiacă (ce sunt generate de aceasta, respectiv o produc/ agravează, în cerc vicios)

c) prevenirea formării de trombi

d) reducerea titrului plasmatic al colesterolului

e) modificarea, în sens protectiv, a absorbţiei, de la nivelul tubului digestiv, a particulelor alimentare nesănătoase

66. Cercetări foarte recente au

evidenţiat că un consum moderat de alcool (prin orice fel de băutură) reduce riscul apariţiei declinului cognitiv la vârstnici; prin ingestie moderată zilnică de alcool, se înţelege o cantitate maximă de:

a) 1 kg b) 5 g c) 475 g d) 15 g e) 50 g

67. Foarte recent molecule

identificate care, în condiţii post-agresive la nivelul ţesutului cerebral, se răspândesc pe suprafeţele neuronilor, inducându-le un profil metabolic hiperactiv şi consecutiv, hipersensibil la hipoxie – ce determină astfel, moartea acestora în circa 3 minute (faţă

de 3–4 ore în condiţiile absenţei/ blocării acestui tip de molecule), se numesc:

a) RMFB b) PPRM c) TRPM d) GPCR e) SAHF

68. Numiţi cinci nevoi

fundamentale ale fiinţei umane după V. Henderson:

.............................................

.............................................

.............................................

69. Structurile/ particulele nano-

oxidice – în principal datorită marcatelor lor proprietăţi antioxidante – au determinat, în condiţii experimentale, creşterea duratei de viaţă a neuronilor cerebrali, minimum de:

a) 3–4 ori b) 5–6 ori c) 7–8 ori d) 9–10 ori e) 11–12 ori

70. Tehnica ultramodernă de

terapie la nivel genic, prin care sunt introduse, transmembranar, secvenţe sintetice corespondente, „corecte“, de ADN – capabile să repare, în interiorul nucleelor sau/ şi al mitocondriilor, diverse leziuni ale ADN – se numeşte:

a) proliferareb) protofectare c) proferare

164

d) procurare e) procesare

71. O nouă dovadă relevantă a

strânselor şi amplelor inter-relaţii morfo-funcţionale imuno-neuro-endocrine, pare a se afla în domeniul biologiei îmbătrânirii: una dintre genele considerate a fi major implicate în longevitate (denumită, de aceea „Metuselah“), codifică sinteza de proteine ce activează/ profilează un tip de receptori – foarte răspândiţi pe suprafeţele membranelor celulare – denumiţi GPCR; acest fapt pare să determine, consecutiv, reducerea producţiei de SRO de către celulele respective; situsurile GPCR sunt însă (totodată) morfoprofilate/ preformate („tip cheie în broască“), pentru a răspunde specific la semnalizările chimice ale unor molecule ce funcţionează şi sunt cunoscute ca aparţinând (predominant) sistemului imun; astfel, se consideră că genele ce controlează respectivele molecule imuno-competente sunt implicate, totodată, şi în îmbătrânire/ longevitate; respectivele molecule (predominant) imune, se numesc:

a) leptine b) liganzi c) briganzi d) leoparzi e) lungoni

72.

Numiţi patru modificări morfologice sau/ şi funcţionale, legate de îmbătrânire, la nivelul sistemului nervos:

.............................................

.............................................

.............................................

73. Un medicament recent produs,

care s-a dovedit că poate creşte semnificativ titrul plasmatic de HDL–colesterol, se numeşte (ca Denumire Comună Internaţională – DCI):

a) Sahib b) Pibc) Abu(Grahib) d) Torcetrapib e) Sanepid

74. Torcetrapib-ul creşte titrul

plasmatic al HDL–colesterolului, inhibând:

a) enzima de conversie a angiotensinei

b) enzima Endo-Gc) glutation-peroxidaza d) enzima LDHe) protein-enzima de transfer

colesteril-ester

75. La doze optime şi în asociere

cu statine (medicamente ce scad titrul plasmatic al LDL-colesterolului), Torcetrapib-ul s-a dovedit că îşi potenţează (reciproc) efectul, putând astfel creşte nivelul seric de HDL-colesterol, cu:

a) peste 100%b) peste 2%

165

c) peste 300%d) peste 41%e) peste 17%


morfologice sau/ şi funcţionale de îmbătrânire, la nivelul aparatului circulator:

.............................................

.............................................

.............................................


medicamente sau categorii de medicamente s-a dovedit recent că, administrate cronic/ zilnic, determină, pe termen lung, o scădere semnificativă a riscului de apariţie a bolii Parkinson?:

a) aspirinab) acetaminofen c) (alte) AINSd) ibuprofene) antibiotice beta-lactaminice

78. În mod natural, resveratrolul se

găseşte, în cantităţi mai mari, în:a) struguri b) vin roşu c) aluned) afinee) unele conifere

79. Duratele maxime de viaţă

umană, avansate de diverşi cercetători ca posibile – conform exclusiv, programului genetic – sunt:

a) 5 000 ani b) 90 ani

c) 120 anid) 300 ani e) 400 ani


morfologice sau/ şi funcţionale de îmbătrânire la nivelul aparatului respirator:

.............................................

.............................................

.............................................

81. Molecula mică, ce s-a

descoperit recent că poate contribui decisiv la resetarea geno-biologică a unor celule – în primul rând a celor musculare –, transformându-le în celule primordiale (stem/ suşă), se numeşte:

a) relansina b) reninac) rifampicina d) rezerpina e) ranitidina

82. Daţi trei exemple de ţesuturi/

structuri anatomice „braditrofice“:.......................................................................................................................................

83. Principalele enzime specifice,

faţă de care, în senescenţă, se constată scăderea sensibilităţii de reacţie a macromoleculelor de colagen, sunt:

a) catalaza b) elastaza c) caspaza

166

d) colagenaza e) acetilaza

84. Daţi trei exemple de biomarkeri

ai senescenţei:.......................................................................................................................................

85. Modificări de senescenţă în

metabolismul hidro-electrolitic sunt:

a) condensarea/ deshidratarea macro-moleculelor proteice

b) scăderea ionizării coloidalec) scăderea conţinutului de

apă din ţesuturi şi în ansamblu, de la nivelul întregului organism

d) diminuarea capacităţii funcţionale, de pompă ionică, a principalelor sisteme transportoare

e) diminuarea, în ansamblu, la nivelul cvasitotalităţii ţesuturilor, a numărului de sarcini electrice

86.Numiţi două tipuri de ioni a

căror concentraţie intracelulară, de regulă, creşte odată cu îmbătrânirea:

.............................................

.............................................

87. Principalele cauze ale creşterii

masei grase la vârstnici sunt:a) deficienţă/ insuficienţă

relativă a proceselor oxidative (NADP-H2 şi α-glicerofosfat, cu efecte hipocatabolice globale)

b) anomalii ale

(lipo)transportului plasmaticc) deficit de hormoni sexualid) deficienţa de lipoprotein-

lipazăe) anomalii ale (lipo)hidrolizei

plasmatice

88. Care dintre cele de mai jos

reprezintă factori majori de risc ce apar, în procesul de îmbătrânire, semnificativ statistic asociaţi atât cu apariţia patologiei cardio-vasculare, cât şi cu a celei cognitive (sindroame dementive)?:

a) fumat b) diabetc) menopauzad) hipercolesterolemie e) HTA

89. Numiţi două tipuri de ioni a

căror concentraţie intracelulară, de regulă, scade odată cu îmbătrânirea:

.............................................

.............................................

90. Parametrii biologici ai căror

titruri serice, de regulă, suferă modificări în cadrul procesului de îmbătrânire biologică sunt:

a) VSHb) creatininemia c) glicemiad) fosfataza alcalinăe) raportul cantitativ albumine/

globuline

91. Încercuiţi afirmaţiile corecte, raportat la biologia

167

senescenţei:a) dezorganizarea, în

ansamblu, a structurilor tisulare ale organismului

b) creşterea depozitelor adipoase/ a „masei grase“ în ansamblu şi scăderea masei musculare (a „masei slabe“)

c) unităţile celulare active metabolic scad numeric cu aproape 1/3, asociat cu hipertrofii celulare individuale, compensatorii

d) reducerea, în ansamblu sau/ şi decuplarea funcţională, în proporţii semnificative, ale masei protoplasmatice active metabolic

e) scăderea globală a conţinutului tisular de apă şi a celui de fibre elastinice intercelulare, cu reducerea consecutivă a elasticităţii ţesuturilor

92. Daţi patru exemple de îngrijiri recuperatorii (demersuri de nursing de reabilitare):

.............................................

.............................................

.............................................

93. Modificări ce caracterizează imunosenescenţa sunt:

a) scăderea capacităţii/ eficienţei globale de răspuns la provocări antigenice noi

b) creşterea globală, policlonală, a producţiei de imunoglobuline

c) reducerea funcţiei supresoare limfocitare

d) creşterea cantităţii de produse antigenice endogene

care, coroborat cu o creştere a sintezei crescute de (auto)anticorpi este propensivă pentru fenomenele de autoimunitate

e) creşterea/ proliferarea expansiunilor clonale – nefuncţionale – ale celulelor T (TCE: cu până la 80%, în cadrul totalului populaţiei celulare T-CD8)

94. „Coordonatorul ceasului biologic“ la mamifere – prin faptul că, prin secreţia sa hormonală, cu ciclicitate circadiană (ritmată de lumina diurnă), reprezintă principalul programator neuro-endocrin (şi astfel, implicit), efector şi integrator al informaţiilor (şi) din „genele clock“, legate de ritmul şi amploarea fenomenelor de moarte celulară programată – este glanda:

a) tiroidăb) suprarenalăc) hipofizăd) parotidăe) paratiroidă

95. La ora actuală „pace-makerii-cheie“ pentru ciclicitatea menstruală feminină şi implicit pentru menopauză, sunt consideraţi:

a) glandele suprarenale b) creierulc) uterul d) tiroida e) ovarele

96. Numiţi trei structuri din

168

componenţa complexului pineal:.......................................................................................................................................

97. Principalul organ integrator/

coordonator şi efector (indirect) la nivel sistemic, al semnalizărilor moleculare aferente dimensiunii genetice a procesului de îmbătrânire – provenite de la nivelul genelor „clock“ –, este:

a) timusulb) sistemul limbicc) ganglionul stelat d) glanda pinealăe) uterul

98. Parametri biologici cu valori

relativ constant modificate la vârstnici, sunt:

a) VSHb) sideremia c) glicemiad) albuminemia e) creatininemia


modificări antropomorfice sunt adevărate în raport cu îmbătrânirea?:

a) lărgirea nasuluib) alungirea pavilioanelor

auricularec) rarefacţia pilozităţii corporaled) exacerbarea curburilor

fiziologice, predominant cervico-dorsale, ale coloanei vertebrale

e) calviţia

100.

Numiţi trei modificări morfologice sau/ şi funcţionale, de îmbătrânire, la nivelul aparatului renourinar :

.............................................

.............................................

.............................................

101. S-a constatat statistic faptul că

un individ din grupa de vârstă 65–74 ani are, în medie:

a) între 4 şi 5 boli b) nici o boalăc) între 1 şi 2 boli d) între 2 şi 3 boli e) între 5 şi 6 boli

102. Numiţi două modificări

morfologice sau/ şi funcţionale, de îmbătrânire, la nivel sanguin:

.............................................

.............................................

103. Daţi patru exemple de

geropatii sau/ şi de boli şi statusuri frecvente (comune, numai) la vârstnici:

.............................................

.............................................

.............................................

104. Diferenţe principale, ca efecte

terapeutice, între Gerovital H3 şi Aslavital, vizează:

a) susţinerea neuro-biologică generală în sindromul de stres

b) efectele anticoagulantec) efectele antireumatice:

analgezice, vasodilatatorii locale, imuno- modulatorii

169

d) efectele antioxidantee) efectele asupra tulburărilor

de dinamică sexuală

105. Daţi trei exemple de

gerodistrofii:.......................................................................................................................................

106. Componenţa optimă a echipei

de asistenţă recuperatorie geronto-geriatrică în spital, este:

.............................................

.............................................

107. Principalele subdomenii de

asistenţă medico-sanitară, ce reprezintă interfeţe între RMFB şi G-G, sunt:

a) Balneo-Climatologiab) Recuperarea geriatricăc) Geroprofilaxia balneo-

fiziatricăd) Îngrijirile recuperatorii la

vârstnici (Nursing de reabilitare)e) Îngrijirile paleative la bătrâni

108. Conform clasificării stadiilor

vârstelor vieţii umane, introduse de Laslett, vârsta a doua este cuprinsă între:

a) 16/18–59/64 ani b) 8 –18 anic) 50 – 55 ani d) 80 – 100 ani e) 25 – 30 ani

109. Numiţi doi dintre factorii din

partea pacientului ce pot afecta relaţia asistentă de îngrijiri – pacient vârstnic:

.............................................

.............................................


vârstelor vieţii umane, introduse de Laslett, vârsta a treia este cuprinsă între:

a) 1 – 15 anib) 60/65 – 75/80 ani c) 15 – 45 anid) 100 – 101 ani e) 25 – 35 ani

111. Numiţi doi dintre factorii care

afectează relaţia asistentă de îngrijiri (nursă) – pacient vârstnic (din partea asistentei):

.............................................

.............................................


vârstelor vieţii umane, introduse de Laslett, vârsta a patra este cuprinsă între:

a) 6 – 16 ani b) 55 – 60 ani c) 64 – 74 ani d) 20 – 30 anie) 75/80 ani şi peste

113. Principalele domenii/ direcţii

ale evaluării complete a unui vârstnic sunt:

a) evaluarea urologică/ imunologică

b) evaluarea politicăc) evaluarea bio(psiho)clinico-

170

funcţionalăd) evaluarea socială (a funcţiei

sociale)e) evaluarea medicală

generală şi geriatrică


trăsături sunt acceptate în prezent, ca fiind caracteristice pentru procesul de îmbătrânire biologică:

a) variabilitateab) diferenţialitateac) determinismul biologicd) determinismul psiho-sociale) ansamblul modificărilor

„programate“ şi de „uzură“, survenite în dinamică, pe parcursul întregului ciclu ontogenetic


procese intime de la nivel celular şi subcelular, sunt considerate a sta la baza îmbătrânirii biologice?:

a) alterarea fluxului geno-informaţional: ADN nuclear – ARN mesager – ribozomi, cu creşterea progresivă a ratei de erori în replicare sau/ şi transcripţie şi cu acumulări consecutive de defecte la nivelul proteinelor sintetizate citoplasmatic

b) scăderea eficienţei sistemelor (predominant) enzimatice responsabile de repararea leziunilor ADN sau/ şi proteice

c) stresul oxidativd) stresul caloric (alimentar)

e) inflamaţia cronică

116. În compoziţia Gerovitalului H3

intră:a) procaină hidrocloricăb) acid paraaminobenzoic c) resveratrold) potasiu e) fosfor

117. În compoziţia Aslavital-ului

drajeuri, intră:a) vitamina B6b) procaină hidrocloricăc) resveratrold) mezoinozitol e) potasiu

118. Stresul oxidativ intervine în

procesele de arteroscleroză şi îmbătrânire biologică, participând la:

a) modificarea factorilor de transcripţie, cu alterarea globală a expresiei genice

b) inflamaţia cronică patogenă, prin stimularea indirectă a producerii de citokine inflamogene

c) fibrozad) lezarea celulară ireversibilăe) alterarea complexă a

mecanismelor răspunsului imun

119. Activităţile cele mai eficiente

pentru menţinerea/ reperformarea capacităţii de muncă, cu prevenirea/ întârzierea/ limitarea declinului acesteia, odată cu îmbătrânirea,

171

sunt:a) practicarea zilnică de

exerciţii fizice dinamice, repetitive, adecvate ca nivel de solicitare fizică

b) practicarea unor forme de terapie ocupaţională adecvate ca nivel de solicitare fizică (grădinărit, pictură, modelaj, jucat golf)

c) educaţia profesională continuă

d) ocuparea (menţinerea) în funcţii de conducere

e) cure balneo-climatice profilactice active, cu secvenţe procedural-metodologice de tip revigorare/ „întreţinere“/ anti-aging şi antistres

120. Enumeraţi două elemente

caracteristice pentru aspectul morfopatologic al vasculitei din arterita temporală la vârstnici:

.............................................

.............................................

121. Sindroamele căderilor la

vârstnici pot avea mai multe cauze; enumeraţi două dintre ele:

.............................................

.............................................


principalele tulburări responsabile, mai frecvent la vârstnici, de pierderea echilibrului:

.............................................

.............................................


caracteristicile PR la vârstnici:....................................................................................................................................................................................

124.Muşchii stabilizatori activi

(dinamici) ai capului humeral în cavitatea glenoidă, inclusiv la vârstnici, sunt:

a) bicepsul brahial b) supraspinosulc) subscapularul d) infraspinosul e) micul rotund

125. Artroza – categorie de afectări

locomotorii, în mod specific mai frecventă la vârstnici – are următoarele caracteristici:

a) este una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică

b) predomină la bărbaţic) este cea mai frecventă

suferinţă cronică musculo-scheletală la indivizii în vârstă de peste 50 de ani



126. Crizele majore ale bătrâneţii

sunt:a) criza retragerii din

activitatea profesionalăb) criza determinată de

îmbătrânirea geriatrică

172

c) criza determinantă de plecarea copiilor

d) crizele comiţiale e) crizele de isterie

127. Încercuiţi afirmaţiile corecte

(conform unor statistici europene):

a) persoanele cu vârsta sub 55 de ani petrec, în medie, 5 zile pe an în spital

b) persoanele cu vârsta peste 65 de ani petrec, în medie, 2 zile pe an în spital

c) persoanele cu vârsta peste 85 de ani petrec, în medie, 12 zile pe an în spital

d) bătrânii au boli cronice ocupă 2 paturi din 5 în unităţile spitaliceşti obişnuite

e) bătrânii ocupă 1 din 2 locuri în unităţile de asistenţă socială

128. Creşterea debitului circulator

sistemic, maxim posibilă la un individ vârstnic – creştere cu caracter adaptativ, la efortul fizic sau la solicitări extreme ale funcţiei de termoreglare, în expuneri generale ale corpului în mediu cald – este:

a) de 2–3 ori b) de 100 ori c) de 0,44 ori d) de 7 orie) de 6 ori

129. Termenul de Gerontologie a

fost introdus în anul:a) 1783 b) 2001

c) 1993 d) 1903 e) 1848


aspecte sunt acceptate în prezent ca fiind caracteristice procesului de îmbătrânire biologică?:

a) modificările deteriorative b) modificările adaptativec) limitările graduale ale

funcţiilor şi performanţelor majore de integrare şi de (auto)control

d) scăderea treptată a capacităţii globale de adaptare şi de răspuns a organismului la stres

e) declinul morfo-funcţional general, lent evolutiv, fără decompensări/ insuficienţe de organ sau sistem

131. ATM este:a) un program de acţiune

gerontologicăb) un biotrofic/ geronto-

protectorc) o genă, plus produsul său

de expresie: o proteină ce sesizează leziunile ADN cauzate de stresul oxidativ şi orientează acţiunea unor (alte) proteine reparatorii către leziunile respective

d) o scală de evaluare geriatrică

e) un dispozitiv de explorare paraclinică a compoziţiei corporale (body composition)

132.

173

Din perspectiva datelor actuale în biologia îmbătrânirii, ca baze moleculare ale acţiunilor subtile protective celulare în stres şi respectiv reparatorii enzimatice, cu efecte de de tip „anti-aging“ – inclusiv în interferenţa cu mecanismele intime declanşate de restricţia de aport caloric –, fiind astfel adevăraţi reglatori ai procesului de îmbătrânire celulară, sunt considerate:

a) hidantoideleb) scopolaminele c) sirtuinele d) amfetaminele e) ciclinele

133. În compoziţia Aslavital-ului

fiole intră:a) resveratrolb) acid glutamicc) procaină hidrocloricăd) acid para-aminosalicilic e) potasiu

134. Practic, toate moleculele

corpului uman sunt reînnoite odată la:

a) 10 săptămâni b) 7 anic) 2 trimestre d) 180 de zile e) 9 luni

135. Caracteristici ale îmbătrânirii la

nivel celular şi tisular sunt:a) ţesutul conjunctiv, la nivelul

tuturor structurilor ce îl conţin, sporeşte cantitativ şi îşi reduce elasticitatea

b) creşte, la nivelul cvasitotalităţii celulelor gradul de neregularitate – ca distribuţie – de dezorganizare structurală şi respectiv, de variabilitate – ca mărime

c) se reduce cu circa 1/3 masa protoplasmatică/ numărul de unităţi celulare active metabolic

d) creşte, ca fenomen de hipertrofie compensatorie, mărimea multora dintre celule

e) scade conţinutul în apă

136. Numiţi trei dintre membrii

echipei interdisciplinare de asistenţă geriatrică – inclusiv de tip recuperator şi de nursig de reabilitare (îngrijiri recuperatorii) – în comunitate:

.............................................

.............................................

.............................................

137. LDL-colesterolul acţionează

asupra structurilor imuno-competente prin:

a) stimularea sintezei de molecule de adeziune celulară

b) inhibarea activităţii fagocitelor mononucleare

c) stimularea procesului de cooperare celulară (helper), în elaborarea răspunsului imun

d) creşterea sintezei de imunoglobuline

e) alterarea producţiei de interferon şi a activităţii limfocitelor NK

138. Capacitatea maximă

174

respiratorie la vârsta de 80 de ani faţă de cea de 30 de ani, este de aproximativ:

a) jumătateb) trei sferturi c) un sfertd) nemodificatăe) dublă

139. Persoanele de vârsta a treia,

cu „îmbătrânire uzuală“ se caracterizează, din punct de vedere clinic, prin polipatologie cronică, având în medie peste:

a) o boalăb) două boli c) trei bolid) patru boli e) cinci boli


involutive datorate vârstei, ce influenţează capacitatea de muncă:

.............................................

.............................................

.............................................

141. În timpul exerciţiilor fizice

rezistive solicitante, s-au constatat – aspect ce furnizează cel puţin o parte a argumentaţiei obiective pentru care kinetoterapia impune prudenţă şi atentă monitorizare şi modulare parametrială la vârstnici – creşteri semnificative ale titrurilor plasmatice, de:

a) telomerazăb) STHc) noradrenalină

d) reversinăe) adrenalină

142. Durata actuală medie,

considerată convenabilă pentru o cură gero-profilactică activă, de revigorare, întinerire, antistres, inclusiv de refacere a forţei de muncă, este:

a) 21 zile b) 30 zilec) 6 ziled) 10-14 zile e) 18-20 zile

143. Populaţia „ţintă“, maxim

beneficiară de cure gero-profilactice active, de revigorare, întinerire, antistres, inclusiv de refacere a forţei de muncă, este cuprinsă în intervalul de vârstă:

a) 45–75 ani b) 16–49 ani c) 80–85 ani d) 21–41 ani e) 30–35 ani

144. Un indicator al stării de

echilibru/ dezechilibru neuro-vegetativ, util pentru aprecierea influenţei asupra unui potenţial curant, a factorilor meteoclimatici/ climato-terapeutici, este indicele:

a) Dow-Jones b) tineri/ bărâni c) Ottd) Stibore) vegetativ

145.

175

Care din caracteristicile de mai jos sunt conexe vârstei a patra?:

a) autonomie individuală deplină

b) autonomie individuală pierdută

c) nevoi speciale de îngrijiri/ asistenţă medicală sau/ şi socială

d) vârsta de peste 75 de ani e) vârsta de 60-75 de ani

146. „Tinerii bătrâni“ au vârste

cuprinse între:a) 40–50 ani b) 50–60 ani c) 60–75 ani d) 70–95 ani e) 30–40 ani

147. Ponderea procentuală actuală

în România a populaţiei vârstnice (de 60 de ani şi peste) este de aproximativ:

a) 19%b) 11%c) 38,5% d) 13,6% e) 8%

148. Care dintre următorii indicatori

demografico-epidemiologici sunt totodată, indicatori sintetici ai stării de sănătate a unei anumite populaţii?:

a) durata medie de viaţăb) speranţa medie a vieţii la

naşterec) durata medie de viaţă

sănătoasăd) durata medie de viaţă cu

incapacitate

e) mortalitatea generală

149. Conceptualizarea evoluţiei, de-

a lungul timpurilor, a indicatorului sintetic major al stării de sănătate al unei populaţii: durata medie de viaţă sănătoasă, este exprimată grafic sugestiv, prin:

a) multiplicitatea carierelor succesive

b) rectangularizarea curbei de supravieţuire

c) despecializarea vârstnicilord) retragerea flexibilă din

activitatea profesionalăe) profesionalizarea – ca şi

carieră – a unor activităţi, iniţial benevole/ neprofesionale

150.Resveratrolul este un:a) imunomodulator naturalb) dispozitiv de termoterapie c) stimulator sirtuinicd) dispozitiv de

electrodiagnostic e) compus chimic ce se

găseşte în vinul roşu

151. Nodulii Heberden sunt

formaţiuni artrozice – cel mai frecvent întâlnite la vârstnici – ce apar la nivelul:

a) articulatiilor interfalangiene distale

b) articulatiilor interfalangiene proximale

c) articulatiilor metacarpofalangiene

d) articulatiilor carpometacarpiene

e) articulatiilor intercarpiene

176

152. Artroza, inclusiv la vârstnici,

are ca factori de risc determinanţi:

a) stresul mecanic b) boli metabolicec) boli psihiced) boli digestive e) boli endocrine

153. Localizările cele mai frecvente

ale artrozelor primitive, inclusiv la vârstnici, sunt:

a) genunchiib) articulaţiile tibiotarsienec) articulaţiile interfalangiene

distaled) articulaţiile radio-

cubitocarpienee) articulaţiile coloanei

vertebrale

154. Care dintre următoarele sunt

considerate, mai frecvent în literatură, sindroame geriatrice majore/ principale?:

a) sindromul cardio-vascularb) sindromul cerebro-vascular c) sindromul anxios-depresivd) sindromul locomotore) sindroamele/ stările

grabatare

155. Numiţi, în afara bolii Parkinson

– cel mai frecvent la vârstnici – două forme de parkinsonism, întâlnite în Geriatrie:

.............................................

.............................................

156. Ce factori consideraţi a fi

implicaţi în patogenia artrozelor?:a) predispoziţia geneticăb) boli metabolice (diabet,

gută)c) boli endocrine (hipotiroidism,

hiperparatiroidism)d) stresul mecanic/

suprasolicitare articularăe) senescenţa, inclusiv la

nivelul structurilor articulare

157. „Teoria pierderilor“ se referă, în

G-G, la:a) pierderea de rol şi statut în

familieb) pierderea relaţiilor

profesionalec) pierderea relaţiilor sociale d) pierderea memorieie) pierderea de funcţii

senzoriale

158. Principalele modificări de

senescenţă la nivelul tubului digestiv sunt:

a) subţierea mucoasei bucaleb) retractarea gingiilor şi

masticaţie dificilăc) uscăciunea la nivelul

cavităţii bucale şi limbiid) atrofia mucoasei colonice e) incontinenţa ano-rectală

159. Semne de anemie, inclusiv la

vârstnici, sunt:a) paloarea b) tahipneea c) bradicardiad) ameţeala

177

e) cefaleea

160. Arătaţi care dintre iniţialele de

mai jos desemnează un test de evaluare a funcţiilor cognitive, folosit în Geriatrie:

a) HDSb) MMSc) CREST d) FIMe) SARS

161. Numiti două dintre principalele

– ca frecvenţă – domenii de patologie, întâlnite la vârstnici:

.............................................

.............................................

162. Enumeraţi doi dintre factorii, ce

derivă din modificările biologice de senescenţă – implicaţi în fracturile traumatice la vârstnici:

.............................................

.............................................

163. Enumerati două dintre

principalele modificări de tip histochimic ce apar la nivelul cartilajului artozic, inclusiv la vârstnici:

.............................................

.............................................

164. În artrozele activate, inclusiv la

vârstnici, examenul fizic, de regulă, poate decela:

a) articulaţii nedureroaseb) articulaţii uşor tumefiatec) temperatura locală uşor

crescutăd) limitarea mobilităţii articularee) deformări articulare variabile

165. Radiologic, în artroze, inclusiv

la vârstnici, se poate constata:a) îngustarea spaţiului articular b) scleroza sucondralăc) chiste osoase subcondrald) osteofitozae) deformarea contururilor

extremităţilor osoase

166. Obiective principale ale

tratamentului recuperator complex la pacienţii vârstnici cu PR, cu disfuncţii cronice, sunt:

a) controlul inflamaţieib) reducerea durerilor şi

redorilor articularec) menţinerea sau/ şi

ameliorarea forţei şi troficităţii musculare din vecinatatea articulaţiilor afectate

d) adaptarea funcţională şi psihologică a bolnavului la disfuncţiile irecuperabile

e) menţinerea sau/ şi restabilirea – în limitele posibile – a unor poziţii şi mobilităţi articulare funcţionale

167. Care sunt stadiile evolutive de

tip clinico-funcţional, ale PR la vârstnici, în care aceştia, de regulă, (mai) pot desfăşura IADL?:

a) stadiul I b) stadiul II c) stadiul III d) stadiul IV

178

e) stadiul prodromal

168. Care dintre domeniile medicale

sau/ şi afecţiuni de mai jos, beneficiind de diferite secvenţe metodologice ale specialităţii de RMFB, au indicaţii profilactice la vârstnici:

a) traumatismeleb) gerontologiac) prezenţa de factori de risc

pentru boala varicoasăd) sindroame hipokineticee) boli „a frigore“

169. Care dintre următoarele iniţiale

se referă la un test de evaluare a depresiei la vârstnici?:

a) HDLb) TPRMc) BBB d) GDS e) ABS

170. În timpul inspecţiei articulaţiilor

coxo-femurale la vârstnici:a) se solicită bolnavului să facă

câţiva paşib) se consemnează

eventualele redori, contracturi/ retracturi, sau/ şi atitudini vicioase

c) se consemnează eventualele tulburări de statică vertebrală

d) se consemnează eventualele tulburări de statică sau/ şi funcţionale la nivelul genunchilor

e) se consemnează eventualele tulburări de statică

sau/ şi funcţionale la nivelul picioarelor

171. Stabilitatea şoldului, la

vârstnic, este asigurată de:a) coaptaţia capetelor

articulare b) direcţia axei colului femuralc) ligamentul iliofemurald) muşchii pelvi-trohanterieni e) factori endocrini

172. Mini Nutritional Assessment

(MINA):a) poate fi aplicat numai

persoanelor vârstnice instituţionalizate

b) presupune efectuarea, în prealabil, de măsurători antropometrice

c) presupune anchetă dieteticăd) cel mai fidel indice

antropometric este circumferinţa moletului

e) la vârstnici se obţin, în general, valori diminuate

173. Şoldul vârstnicului se

caracterizează prin următoarele:a) este, ca tip de articulaţie, o

enartrozăb) mişcarile şoldului cu

genunchiul flectat sunt mai ample decât cele cu genunchiul extins

c) diferenţele dintre mişcările active şi cele pasive sunt mai mari la şold decât la alte articulaţii

d) şoldul are, comparativ cu genunchiul, o mobilitate mai mare

179

e) şoldul nu posedă o stabilitate deosebită


jos, referitoare la depresia vârstnicului, corespund(e) realităţii?:

a) este o patologie frecvent întâlnită la bătrâni

b) este semnificativ mai rar întâlnită la pacienţii spitalizaţi, faţă de bătrânii ce trăiesc în cadru familial

c) una dintre scalele utilizate pentru evaluarea acestui tip de patologie este Geriatric Depression Scale (GDS)

d) GDS cuprinde un chestionar cu 30 de întrebări

e) un scor GDS de peste 22 de puncte semnifică depresie severă

175. În metodologia de testare a

riscurilor de instalare a escarelor – inclusiv şi mai ales – la vârstnici, se evaluează:

a) starea generală a bolnavuluib) starea funcţiilor psihice/

cognitivec) capacitatea de mobilitate/

mobilizared) starea de nutriţiee) continenţa/ incontinenţa

urinară


jos sunt corecte, în legatură cu persoanele vârstnice?:

a) în cadrul ciclului de mers, faza de sprijin pe planta afectată

este prelungită antalgicb) înclinarea posturală,

accentuată de mers, este cauzată în pricipal de balansul altern al părţii superioare a trunchiului

c) mersul legănat se datorează în principal redorilor (sau/ şi – mai rare – anchilozelor) la nivelul articulaţiilor coxofemurale

d) şoldurile sunt structurate pentru sprijin în ortostatism şi mers (articulaţii portante)

e) mersul pseudobulbar este cu paşi mărunţi

177.Actualul Institut Naţional de

Gerontologie şi Geriatrie (INGG) „Ana Aslan“ – primul institut de profil din lume – a fost infiinţat în anul:

a) 1931 b) 1952 c) 1974 d) 1909 e) 1903

178. Numiţi două elemente

semiologice/ de patologie, din domeniul neuro-psihiatric, mai frecvent întâlnirte la vârstnici:

.............................................

.............................................

179. La ora actuală, în multe dintre

ţările Europei Occidentale, formula cea mai agreată de abordare/ rezolvare integrată socio-psihologico-sanitară a problematicii complexe legate de creşterea, în ritm alert, a ponderii

180

populaţiei vârstnice (inclusiv a celei a „marilor bătrâni“ – „oldest olds“), o constituie:

a) concesionarea către medicii de familie a cabinetelor de consultaţii

b) suplimentarea numărului de pacienţi per medic

c) acţiunea gerontologică în teritoriu

d) creşterea numărului de imunizări la nivelul populaţiei active profesional

e) creşterea numărului spitalelor de urgenţă

180. Termenul de Geriatrie a fost

introdus de:a) Wirchov b) Sagerc) Ringerd) Nascher e) Aslan

181. Termenul de Geriatrie a fost

introdus în anul:a) 1689 b) 1909 c) 1787 d) 1804 e) 2003

182. În ţara noastră, „Grila

Naţională de Evaluare a Nevoilor Persoanelor Vârstnice“, a fost adoptată, prin Hotarâre de Guvern, în anul:

a) 1934 b) 1987 c) 1998 d) 2000

e) 2005

183. În cadrul evaluării gradate a

nivelelor de funcţionalitate: independent/ dependent – inclusiv la vârstnici – mai ales în cadrul scalelor americane, se consideră că nivelul de „asistenţă totală“ înseamnă:

a) subiectul poate face singur, corect, în timp corespunzător şi în proporţie de 100%, toate activităţile/ eforturile impuse de ansamblul vieţii cotidiene

b) subiectul poate face singur până la 75% din activităţile/ eforturile impuse de viaţa cotidiană

c) subiectul poate face singur până la 25% din activităţile/ eforturile impuse de traiul zilnic

d) subiectul poate face singur până la 50% din activităţile/ eforturile impuse de traiul zilnic

e) subiectul poate face singur peste 75% (în unele cazuri sau/ şi situaţii, chiar până aproape de 100%) din activităţile/ eforturile impuse de ansamblul vieţii cotidiene, dar necesită dispozitive ajutătoare sau/ şi durata de efectuare (cel puţin) a unora dintre activităţi depăşeşte timpul rezonabil sau/ şi există considerente de siguranţă

184. Moartea celulară programată

endogenic, „silenţioasă“ – întrucât de regulă, nu produce semnalizări de la suprafaţa membranară spre restul organismului –, se numeşte:

181

a) angiomatoza b) necrozac) acrocianozad) apoptoza e) aftoza

185. TRPM este:a) o tehnică de kinetoterapieb) o moleculă de semnalizare

de la nivel cerebral, ce induce creşterea intra-neuronală marcată a activităţii metabolice oxidative, intens producătoare de SRO

c) un marker al procesului de „întinerire“ neuronală

d) un agent chimic endogen ce favorizează indirect apoptoza neuronilor cerebrali în condiţiile unor diverse situaţii de distres/ agresiune

e) o proteină ce induce indirect creşterea marcată a nevoilor metabolice de oxigen şi astfel, a sensibilităţii deosebit de mari (cunoscute) a neuronilor cerebrali la hipoxie

186. În organism, în fiecare zi, la

nivelul fiecărei celule se produc, în medie, leziuni ale ADN în număr de:

a) 10.000b) 800.000c) 1.000.000.000d) 10.000.000e) 350

187. Numărul mediu de molecule de

radicali liberi/ SRO, ce se produc zilnic la nivelul organismului, este

de:a) 900b) 4.000.000.000c) 7.000d) 100.000e) 100.000.000

188. Stabiliţi relaţia corectă dintre

următoarele caracteristici anatomice ale grupelor musculare de mai jos şi mişcarea corespunzătoare, efectuată de muşchii respectivi la vârstnici:

a) flexorib) extensoric) abductorid) adductori

A) scurţi şi puternici B) lungi şi puternici C) relativ lungi şi foarte

puterniciD) scurţi şi relativ puternici

189. Principalele complicaţii ale

HTA, frecvente la vârsta a treia, sunt:

a) encefalopatia hipertensivăb) retinopatia hipertensivăc) accidentul vascular cerebrald) nefropatia hipertensivăe) cardiopatia hipertensivă

190. Simptomatologia accidentului

ischemic tranzitor, formă a AVC ischemic, constă în:

a) durata mai mare de 24 oreb) hipotensiune arterialăc) ameţelid) stare comatoasăe) pierdere tranzitorie de

182

conştienţă

191. Principalele manevre de

îngrijire a pacienţilor vârstnici cu bronhopneumonie sunt:

a) posturarea pacienţilorb) hidratareac) schimbarea poziţiei la 4 ored) aspirarea traheobronşicăe) tapotarea toracică

192. Principalele simptome ale

anginei pectorale la vârsta a treia sunt:

a) durere retrosternalăb) dispneec) paloared) scădere a tensiunii arterialee) senzaţie de urinare

193. Investigaţiile care confirmă

diagnosticul de cardiopatie ischemică, la un vârstnic, sunt:

a) electrocardiogramab) coronarografia c) tomografia toracicăd) radiografia toracicăe) ecografia coronariană

194. Formele clinice atipice ale

infarctului miocardic la vârstnici sunt:

a) forma digestivăb) forma osteo-articularăc) forma fără durered) sindromul coronaro-cerebrale) agravarea tulburărilor trofice

din arterite

195.

Semnele insuficienţei cardiace stângi la vârstnic sunt:

a) dispneeab) jugulare turgescentec) tusea nocturnăd) confuziae) edeme

196.Principalele semne clinice în

arteriopatia cronică obstructivă la vârstnici sunt:

a) durere la mersb) durere la repaosc) parestezii la nivelul

membrelor inferioared) ameţelie) edeme gambiere

197. Principalele complicaţii în AVC

la vârstnici sunt:a) bronhopneumoniileb) tromboflebitelec) escarele de decubitd) comae) infectiile urinare

198. Semnele clinice în traheo-

bronşita acută la vârstnic sunt:a) febrăb) durere toracicăc) junghi intercostald) spută hemoptoicăe) tuse productivă

199. Principalele complicaţii ale

bronhopneumoniei la vârsta a treia sunt:

a) insuficienţa cardiacăb) abcesul pulmonarc) sindromul de deshidratare

183

d) pleureziae) tahiaritmiile

200. Principalii factori favorizanţi ai

infecţiilor urinare acute la vârstnici sunt:

a) imobilizarea la patb) sondarea vezicalăc) accidentul vascular cerebrald) diabetul zaharate) adenomul de prostată

201. Semnele clinice în infecţiile

urinare acute la vârstnici sunt:a) febrăb) durere lombarăc) hematuried) disuriee) nicturie

202. Tipurile de incontinenţă urinară

(IU) la vârstnic sunt:a) IU de stresb) IU tranzitoriec) IU post AVCd) IU permanentăe) IU diabetică

203. Semnele retenţiei urinare la

vârstnici sunt:a) durere abdominalăb) incontinenţă urinarăc) febrăd) confuziee) anurie

204. Hipoglicemia este prezentă, la

vârstnici, în comele:a) cetoacidozică

b) insulinicăc) hiperosmolarăd) lactacidozicăe) neurologică

205. Principalele semne clinice în

anemie la vârsta a treia sunt:a) fatigabilitateb) paliditate tegumentarăc) dureri digestived) ameţelie) lipotimii

206. Complicaţiile diabetului zaharat

la vârstnici sunt:a) retinopatia b) vezica neurogenăc) pneumoniad) nefropatia e) polineuropatia

207. Tratamentul cardiopatiei

ischemice cronice se face cu:a) vasodilatatoare coronarieneb) antiagregantec) hipolipemianted) antidiabeticee) anticoagulante

208. Clasele de medicamente

antihipertensive, posibil utilizabile și la vârstnici, sunt:

a) inhibitori de enzimă de conversie

b) blocanţi ai canalelor de calciu

c) beta-blocanted) sartanie) diuretice

184

SECŢIUNEA RĂSPUNSURI

186

Partea I

RĂSPUNSURIla întrebările din

Recuperare/ NeuroReabilitare, Medicină Fizică şi BalneoClimatologie - la adulţi şi vârstnici -

I.1 RĂSPUNSURI la întrebările din

Electrodiagnostic/ terapie şi din Sonoterapie

187

1.testul galvanic al excitabilităţii; testul faradic al excitabilităţii; metoda curbei intensitate/timp

(I/t – Honweg-Weiss); cronaximetria (metoda Lapique

– Bourguignon); electro-neuromiografia

(ENMG): de detecţie simplă, de stimulo-detecţie, bio-feedback ENMG (ultima face trecerea spre subdomeniul deosebit de actual şi de util al metodelor fiziatrice complexe de tratament recuperator, cu capacităţi concomitente de diagnostic şi de tratament, furnizate cu ajutorul unor dispozitive electronico/ electro/ kinetologice performante, de tip „all în one” – miniaturizate dar foarte complexe constructiv, aşa cum este spre exemplu, NESS H200 – capabile să furnizeze în timp real funcţii cvasi-simultane de: electro-diagnostic, electro-stimulare – cu parametri selectaţi astfel, riguros, sarcini kinetologice de tip ortetic/ postural precum şi facilităţi recuperatorii de tip asistiv/ compensator funcţional – unele temporare – cu marcate efecte propensive pentru reeducarea/ recuperarea, completă sau parţială, a unor funcţii motorii pierdute definitiv sau doar pentru o perioadă)

2.c) metoda curbei I/t (Honweg -

Weiss)

3.Nici una dintre variantele de

răspuns nu este corectă!

4.galvanici; faradici/ neofaradici; rectangulari, de joasă

frecvenţă; triunghiulari, de joasă

frecvenţă; alternativi/ sinusoidali de

medie frecvenţă

5.b) rezistivitatea electrică reală

(intrisecă)c) rezistivitatea reactivă (la un

anumit tip de curenţi)d) polarizarea tisulară (electro-

tonus)

6.a) cronaxia

7.c) potasiu

8.d) un efect biologic interpolar,

specific curentului continuu

9. iodura de potasiu;săruri de acizi organici;salicilat de sodiu

10.b) descrisă de expresia

matematică (diferenţa a două funcţii exponenţiale – formula lui Monier) a relaţiei dintre excitaţie şi acomodare

11.d) prezintă un minim mai

188

ascuţit decât în condiţii normale

12.a) cel negativ

13.aplicarea pe zone cutanate/

subcutanate cu pericol de sângerare (venectazii, varice, echimoze, hematoame);

aplicarea la nivel pelvin/ peri-trohanterian/ lombo-sacro-fesier/ la rădăcinile coapselor, în perioade premenstruale şi menstruale;

aplicarea pe zone cutanate/ subcutanate cu leziuni inflamatorii acute

14.b) Tesla

15.d) 1/1

16.a) galvanoterapia b) ultrasonoterapiad) masajul terapeutic „umed”e) terapia cu curenţi

neofaradici

17.c) terapeuticd) excitomotor e) recuperator

18.b) intensitatea excitaţiei

19.d) o mărime ce apreciază

cuantificat fenomenul de acomodare și indirect,

excitabilitatea unui cuplu nerv-mușchi

20.electroforetică; electroosmotică; protonică

21.a) pe musculatura spasticăb) pe musculatura extensoare


d) pe eversorii plantari (peronieri)

22.– sub anod – procesul nr. 2:

cationii din soluţia (electrolitică) de sub electrod trec în tegument, prin respingere electrostatică (fiind de acelaşi semn cu anodul);

– sub catod – procesul nr. 2: anionii din soluţia (electrolitică) de sub electrod trec în tegument, prin respingere electrostatică (fiind de acelaşi semn cu catodul)

23.d) un efect biologic interpolar,

specific curentului continuu

24.a) răcirea locală a

tegumentului c) catelectrotonusul moderat e) hipocalcemia

25.a) electrostimularea/ respectiv

electrogimnastica musculaturii somatice denervate, în faza finală de reinervare

189

b) tonifierea musculaturii normoinervate, dar cu insuficienţă funcţională şi hipotrofie prin neutilizare

c) prevenirea aderenţelor inter-musculare sau/ şi peritendinoase

d) relaxarea musculaturii cu contractură reflexă antalgică

e) stimularea electrică funcţională (electro-mecanoterapie) „rotatorie“ a musculaturii membrelor paralizate prin leziuni de neuron motor periferic

26.d) interferenţa (inversarea)

dintre pragul sensibilităţii dureroase şi cel al contracţiei musculare tetanice, produsă la electrostimularea cu ajutorul curenţilor de medie frecvenţă

e) un fenomen electrofiziologic

27.c) teoria dielectricului

neomogen (Maxwell – Wagner)

28.d) conductibilitatea electrică a

ţesutului

29.c) aplicarea în zona globilor


30.a) favorizarea penetrării

vaselor de neoformaţie asemănător modului în care aceasta se produce în osificarea encondrală normală

c) calcificarea ţesutului fibrocartilaginos în zona de

pseudoartrozăe) o acţiune osteogenetică

directă

31.d) periostului

32.a) o acţiune „degajantă“ a

ultrasunetelor faţă de particulele de gaz dizolvate în lichide

33.d) nevralgia de trigemen

34.c) masajd) curent galvanic e) ultrasunete

35.b) pe musculatura extensoare


e) pe musculatura spastică

36.d) epuizarea substratului ionic

de activare (excitaţie)/ acumularea, prin migrare, la nivel intracelular, a ionilor de Na+

37.b) curentul continuu (galvanic)

38.forma de ansamblu a

impulsurilor (electrostimulilor) de curent (sau a trenurilor de impulsuri în supramodulări);

intensitatea medie şi de vârf ale curenţilor excitatori;

durata impulsurilor de curent;tipul/ timpul pantei (frontului)

190

de creştere (ascendente);tipul/ timpul pantei (frontului)

de descreştere;frecvenţa curentului sau a

impulsurilor de curent (sau a trenurilor de impulsuri);

durata perioadei de stimulare (periodicitatea stimulării);

mărimea (eventual şi forma şi tipul) electrozilor;

densitatea curentului (intensitatea curentului raportată la suprafaţa membranei preformat excitabile);

39.b) timpul (şi tipul) de creştere a

impulsului, respectiv durata (şi forma) pantei ascendente (a frontului de creştere) a impulsului de curent electric

40.b) capacitatea progresivă a

sistemului de transport activ transmembranar pentru Na+

41.e) 0,01–0,02 milisecunde

42.d) prin intermediul fibrelor

nervului motor periferic aferent acesteia

43.a) mai mici de o milisecundă,

respectiv mai mari de o milisecundă

44.b) nivelul periostului

45.

excitaţia este polară; rezistivitatea cutanată este

mare;excitaţia este sincronă;este o excitoterapie specifică,

generatoare de răspunsuri fiziologice din partea structurilor preformat excitabile

46.b) curenţii neofaradici c) curenţii rectangulari

47.b) decontracturantc) vasculobiotrofic şi resorbtiv d) analgetic

48. b) hiperpolarizarea membranei

structurilor preformat excitabile

49.Nevralgia de trigemen;Aplicaţia pe zonele metafizare

la copii şi adolescenţi

50.c) ecodiagnostic

51.a) curenţi electrici de joasă

frecvenţăb) curenţi electrici de medie

frecvenţăd) câmpuri magnetice de joasă

frecvenţă

52.b) un potenţial menţinut prin

mecanisme active şi pasived) un potenţial de potasiu

53.

191

a) disociaţia ionicăd) ionoforezae) electroosmoza

54.d) aplicaţii de câmpuri

magnetice de joasă frecvenţă în emisie discontinuă

55.d) ultrasunete

56.c) necroza de colicvaţie

(arsură chimică alcalină)

57.b) curenţi de joasă frecvenţă,

cu frontul de creştere modulat exponenţial

58.b) efect de acoperire (blocaj

prin mecanism competitiv al „porţii de control“ a durerii)

59.A – curenţi electrici de joasă

frecvenţă:– curentul alternativ sinusoidalB – impulsuri de curent electric

de joasă frecvenţă:a) de tip rectangular (cu

panta ascendentă bruscă, abruptă, dreaptă):

– „curenţi“ modulaţi (Schwellstrom)

– „curenţi“ aperiodici, neregulaţi

– stohastici (Adam)– „curenţi“ neofaradici şi

neofaradici modulaţi– „curenţi“ diadinamici (CDD)– „curenţi“ Träbert

– „curenţi“ TENS/ SNET– „curenţi“ de electropunctură– „curenţi“ Hufschmidtb) de tip progresiv (cu panta

ascendentă oblică sau curbă):– „curenţi“ triunghiulari– „curenţi“ trapezoidali– „curenţi“ exponenţiali

60.a) curenţi de joasă frecvenţă b) curenţi de medie frecvenţă e) curentul galvanic

61.d) ultrasonoterapie

62.1) – sumaţia temporală (efectul

Gildemeister)2) – excitaţia apolară sau

ambipolară (efectul Wyss)3) – impedanţa scăzută a

tegumentului faţă de aceşti curenţi, comparativ cu cel galvanic şi cu cei de joasă frecvenţă

4) – fenomenul de interferenţă a pragurilor (excitaţiei dureroase cu cel excitomotor – fenomenul Djourno)

63.TranscutaneousElectric NerveStimulation

64. Stimulare Nervoasă ElectricăTranscutanată

192

65.d) curentul galvanic e) ultrasunetele

66.a) efectul analgeticb) efectul simpaticolitic/

hiperemizantc) efectul fibroliticd) antiinflamator/ resorbtive) influenţarea favorabilă a

vitezei de conducere în nervii periferici motori

67.– legea „tot sau nimic“

(inversarea polarităţii de repaus a celulei nervoase – nu doar depolarizarea acesteia – pentru generarea unui potenţial de acţiune propagat)

– legea „integrităţii fiziologice“ a fibrei nervoase

– legea „conducerii izolate“– legea „conducerii bilaterale“

(exemplu: reflexul de axon)

68.a) mielinice şi groaseb) sensibile la presiunec) cu viteză de conducere

rapidăd) cu postpotenţial negativ

scurt şi pronunţate) cu postpotenţial pozitiv

minim

69.c) electrostimularea antalgică

antidromică transcutană

70.a) este un fenomen de

membrană

b) înseamnă depolarizarea potenţialului de repaus al membranei

c) are loc la interfaţa dintre mediul intern şi cel extern al structurii preformat excitabile

71.b) osmozac) fenomenul Donnan d) difuziunea pasivă

72.a) curenţii sinusoidali

alternativi b) curenţii sinusoidali redresaţi c) curenţii faradicid) curenţii neofaradicie) curenţii rectangulari

(dreptunghiulari)

73.a) curenţii triunghiulari b) curenţii trapezoidali c) curenţii exponenţiali


răspuns nu este corectă !

75.c) impulsuri rectangulare de

curenţi de joasă frecvenţă

76.a) frecvenţă de bază: 50 sau

100 impulsuri/sec.b) sunt impulsuri de curent de

joasă frecvenţăc) sunt curenţi alternativi

sinusoidali redresaţid) sunt curenţi modulaţi

exponenţiali pe pantă descendentă

193

e) au efecte analgezice importante

77.Curenţii neofaradiciCurenţii neofaradici modulaţiCurenţii modulaţi Schwellstrom

78.b) terapia cu impulsuri de

curent electric de joasă frecvenţăd) terapia cu curenţi de medie

frecvenţă

79.a) curenţi faradicie) curenţi Nemec

80.a) de tip progresiv:– curenţi exponenţiali– curenţi triunghiulari– curenţi trapezoidali– curenţi modulați/ progresivi


b) de tip rectangular:–curenţi modulaţi Schwellstrom– curenţi aperiodici (Adam)– curenţi neofaradici– curenţi neofaradici modulaţi– CDD– curenţi Träbert– curenţi TENS/ SNET– electropunctura– curenţi Hufschmidt

81.a) curenţi de medie frecvenţă c) curent continuu (galvanic) e) impulsuri de curent de joasă

frecvenţă

82.

Celulele nervoaseCelulele musculare şi structuri

tisulare derivate:– ţesutul cardionector– celulele receptoriale– celulele mio-epiteliale

glandulare– celulele neuro-epiteliale

secretorii (spre exemplu: celulele tecii lui Schwann)



84.a) reobaza

85.a) transmitere din aproape în

aproapeb) se referă la fibrele nervoase

sărace în mielină, nesegmentate

86.a) pentru fibrele mielinice cu

strangulaţii Ranvierc) mai rapid decât prin curenţii

locali Hermannd) în salturie) dintr-o strangulaţie Ranvier

în alta

87.b) curentului galvanic

88.1) Anelectrotonusul2) Catelectrotonusul(ambele sunt fenomene polare,

ce apar sub anod, respectiv catod, rezultând la polul pozitiv senzaţii de furnicătură sau înţepături fine şi ulterior creşterea

194

pragului sensibilităţii dureroase – analgezie, respectiv scăderea pragului excitaţiei fibrelor motorii, cu creşterea excitabilităţii neuro-musculareşi astfel efect de stimulare)

3) Acţiunea asupra SNC4) Acţiunea asupra sistemului

nervos autonom (neuro-vegetativ) în special în aplicaţiile în zona de elecţie pentru aceste efecte: „guleraşul Scerbac” de la nivelul regiunii cervicale şi dorsale superioare

5) Acţiunile asupra organelor de simţ (ochi, urechi, sistem labirintic, sistem gustativ)

6) Acţiunile asupra fibrelor vegetative vasomotorii şi influenţarea tensiunii arteriale (probabil prin interceptarea unor mecanisme vasoactive de acelaşi tip la nivel sistemic)

89.a) fenomenului de

catelectrotonus

90.b) este timpul minim necesar

unui curent continuu pentru a produce excitaţia

c) se determină cu ajutorul unui curent galvanic a cărui intensitate este egală cu dublul reobazei

91.c) inactivarea progresivă a

sistemului de transport pentru Na+

92.a) acţiuni biologice primare

(biologice şi biochimice): 1) disociaţia ionică 2) migrarea polară 3) electroliza biologică 4) galvano-ionoforeza 5) electroforeza 6) electro-osmozab) acţiuni bio/ fiziologice

specifice (proprii curentului galvanic)

1) dezintegrarea celulelor în suspensie

2) efectele (polare) la nivelul tromboşilor intra-vasculari

3) efecte (interpolare): – galvanotaxia şi

galvanotropismul – fenomene vasoactive

sistemice/ regionale

93.a) electroliza

94.Efectele terapeutice ale

curentului galvanic sunt complexe, corolare şi foarte intricate între ele, depinzând totodată atât de poziţionarea electrozilor, cât şi de modul de lucru.

1) efecte analgetice (primare) sau/şi sedative

2) efecte asupra excitabilităţii neuro-musculare, prin acţiuni asupra structurilor SN, posibile atât la nivel central cât şi periferic (excitomotor, decontracturant/ spasmolitic – predominant în funcție de polaritate)

3) efect complex de „reglare a echilibrului tulburat al inervaţiei vegetative”, cu „provocarea” mecanismelor normale de

195

reglare a circulaţiei locale (prototip de efect mediat neuro-reflex)

4) efect vasodilatator loco-regional: neuroreflex - prin acțiune asupra receptorilor din pereții vasculari - și umoral - prin descărcare de factori autacoizi/ hormoni tisulari (predominant sub electrozi) la nivelul circulaţiei superficiale şi profunde

5) efect complex (derivat): vasculo-biotrofico-metabolic, hiperemizant, resorbtiv/ anti-edematos, de ameliorare a nutriției și clearence-ului, tisulare, local şi loco-regional

6) efect de ameliorare a curbei de disociere a oxihemoglobinei – prooxidativ/ antiacidotic-proalcalotic –, tisular

7) efecte antiinflamatorii și (secundar/ suplimentar: analgetice) locale la anod, prin conducere protonică, cu îndepărtarea/ respingerea și astfel, depleţia H+ (markerii și totdată, efectorii acidozei - consecutive stazei/ congestiei pasive ischemiei sau/și inflamației, la nivel tisular)

8) efect tixotropic (inclusiv cu acțiuni asupra tonusului muscular segmentar – combaterea hipertoniei prin mecanism histo-fizico/chimic: modularea configurației și funcționalității punților de actină și miozină)

9) efecte specifice asupra trombuşilor intravasculari

10) efect fibrolitic (de dezagregare/ rupere a punților de fibrină - și consecutiv, a

aderențelor interfasciculare musculare și peritendinoase)

11) efecte distructive tisulare – în special prin arsură bazică/ necroză de colicvaţie, la catod (electro-cauterizare)

12) introducerea trans-tegumentară a unor substanţe farmacologic active (galvano-ionizarea sau galvano-iono-foreza)

13) efecte endocrine/ secretorii sistemice, dependente de polaritatea aplicațiilor

95.a) cu electrozi-placă de

dimensiuni diferiteb) ca ionoforeză (introducere

prin tegument de substanţe medicamentoase)

c) ca baie hidro-electrolitică parţială (bi-, tri- sau cvadri-celulară)

d) ca baie generală (completă – Stanger)

96.a) dreptunghiulari b) faradicic) neofaradicid) curenţi Hufschmidt

97.1) excitomotor2) decontracturant3) analgetic4) vegetativ/ simpatico-

modulator pe structurile dermato/ sclero/ miotomiale, respectiv neuro-ganglionare, vasculare, sau/ şi viscerale segmentare

5) efect vasoactiv pe circulaţia veno-limfatică de întoarcere, prin

196

microcinezia şi electrogimnastica asupra musculaturii scheletale

6) (de tip global, sumat) vasculo-biotrofico-metabolic, hiperemizant, resorbtiv, local/ loco-regional

98.c) (curenţi) interferenţiali de

medie frecvenţă

99.a) căldura remanentăb) temperatura tegumentului

nu se modifică (sau creşte foarte puţin)

100.1) produc în jurul lor câmpuri

electromagnetice alternative, ce se propagă în atmosferă sub formă de unde electromagnetice

2) produc importante fenomene capacitive şi inductive

3) într-un câmp electro-magnetic de înaltă frecvenţă se produce predominant curentul/ câmpul electric, în cazul aplicaţiilor în câmp, condensator şi respectiv predominant pe seama componenţei magnetice a corpului electromagnetice într-o proporţie însemnată, transformarea energiei curentului electric (forţa electromagnetică – în cazul aplicaţiilor în câmp inductor) în căldura (efect Joule)

4) propagarea curenţilor de înaltă frecvenţă intr-un mediu heterogen nu urmează legile valabile pentru curentul continuu

5) nu produc fenomene electro-chimice de: ionizare, electroliza, electroforeza

6) sunt lipsiţi de polaritate şi deci, nu dau efecte polare (în sensul „clasic” – produc doar undele decimetrice – fenomene de dispersie polară a moleculelor de apă şi macromoleculelor, predominant proteice, din substratul biologic cu care interacţionează – fenomenul Debye)

101.d) curenţi turbionari cu

deplasare circulară în ţesuturi, induşi de forţa electromagnetică a câmpului magnetic din circuitul (bobina) rezonator şi care produc efectul Joule

102.d) epuizarea substratului ionic

de activare

103.b) curentul continuu (galvanic)

104.a) timpul şi tipul de creştere a

impulsului electric (durata şi forma pantei ascendente a frontului de creştere)

105.b) inactivarea progresivă a

sistemului de transport pentru sodiu

106.e) de 0,02 milisecunde

107.d) prin intermediul fibrelor

nervului motor periferic aferente acestuia

197

108.a) mai mici de o milisecundă,

respectiv mai mari de o milisecundă

109.b) nivelul periostului

110.a – Bb – Ac – Dd – C

111.b) de şase ori mai mare

112.d) electrolit

113.Analgetic (prin acţiunea pe

terminaţiile senzitive din tegument);

Decontracturant/ antispastic muscular (inclusiv prin acţiunea asupra buclei);

Vasoactiv: vasodilataţie locală – hiperemie arteriolară şi creşterea întoarcerii veno-limfatice (prin acţiuni pe diverse structuri neuro-vegetative de la nivele dermatomiale sau/ şi sclero-miotomiale, acţiuni potenţate şi întreţinute de factorii autacoizi descărcaţi la nivel cutanat/ subcutanat sub acţiunea ultrasunetelor);

Consecutiv, locoregional: efect vasculo-biotrofico-metabolic, hiperemizant, resorbtiv, de ameliorare a clearence-ului tisular, anti-inflamator secundar,

permeabilizant la nivel membranar celular, facilitator al pătrunderii/ introducerii trans-tegumentare de substanţe farmacologic active;

Fibrolitic tisular

114.e) curenţii Träbert

115.d) electrocinezia

116.c) reflexiad) dispersia e) absorbţia

117.acetilcolina; adrenalina; cocaina; procaina; xilina; novocaina; aconiâtina; histamina; hialuronidaza; penicilina; sulfamide; corticoizi; sulfat de magneziu; clorura de calciu; viamina B1

118.a) galvanicb) modulaţi (Schwellstrom)c) neofaradici şi neofaradici

modulaţid) diadinamici e) interferenţiali de medie

frecvenţă

119.d) 1.000 ori

198

120.unele zone hormono-

receptoare în timpul sarcinii; schizofrenia; (neindicaţie): afecţiuni organice

sau/ şi cu alte soluţii terapeutice (mai) bine precizate

121.b) după o curbă de tip

Schwartz

122.b) 3 electrozi

123.a) electric

124.b) reflexiec) dispersie e) absorbţie

125.durioame plantare sau/ şi

digitale, operate; osteomielite; favorizarea „topirii” calcificărilor

în părţile moi periarticulare; resorbţia hematoamelor; herpes zoster; arsuri; plăgi atone/ escare/ ulcere

trofice varicoase; aplicare posibilă pe zone cu

contenţii metalice (materiale de osteosinteză) sau/ şi deasupra tegumentelor acoperite cu îmbrăcăminte – inclusiv din texturi sintetice – sau cu aparate gipsate;

unele afecţiuni stomatologice (predominant de tip inflamator): dento-gingivale sau/ şi buco-

maxilare

126.Nici una dintre variantele

enunţate

127.a) stări hemoragiceb) boli hemoragice, inclusiv

sindroame hemoragiparec) contenţie importantă de

materiale metalice în cavitatea bucală

d) sindroame endocrine majore e) epilepsia

128.Săruri de acizi organici; Salicilat de Na

129.b) magnetic

130.a) efect tixotropicb) eliberarea de factori

antacoizi şi/ sau alte substanţe biologic active

c) efect fibroliticd) efect de cavitaţiee) excitarea/ blocarea activităţii

unor structuri neurale

131.d) efect tixotropic

132.e) punerea în mişcare, în ritmul

variaţiilor câmpului magnetic de joasă frecvenţă, a ionilor din mediile tisulare expuse, de către tensiunile electrice generate

133.

199

a) durata între două începuturi consecutive de pantă ascendentă de impuls

b) durata impulsului + durata pauzei aferente

c) intervalul dintre două începuturi succesive de front de creştere de impuls

d) o mărime invers proporţională cu frecvenţa electrostimulilor

e) periodicitatea electrostimulării

134.b) 1.000 impulsuri/min c) 1 – 20 impulsuri/sec

135.a) curenţii locali Herman

136.b) de tipul (gradul) II c) de tipul (gradul) III

137.c) de peste 10.000 Hz

138.a) frecvenţa curentuluib) distanţa electrozi (emiţători/

antene) – tegumentc) densitatea curentuluid) rezistivitatea (capacitatea)

diverselor ţesuturie) conductibilitatea diverselor

ţesuturi

139.c) generatori de oscilaţii cu

fenomene de autoexcitaree) magnetron

140.

b) inducţie electromagnetică

141.a) vibroterapia (vibromasajul)b) meloterapiad) ultrasonoterapia

142.b) electropuncturae) TENS/ SNET

143.c) curenţi galvanici d) electropunctura

144.d) teoria dipolului (Debye)

145.a) conductibilitatea electrică a

ţesutului

146.e) 1/4

147.e) aplicarea în zona globilor


148.a) favorizarea penetrării

vaselor de neoformaţie, asemănător modului în care aceasta se produce în osificarea encondrală normală

c) calcificarea ţesutului fibro-cartilaginos în zona de pseudartroză

e) o acţiune osteogenică directă

149.e) periostului

200

150.b) vaselore) nervilor

151.c) nevralgia de trigemen

152.d) curenţii locali Herman

153.Scleroza laterală amiotrofică

(SLA);Scleroza difuză avansată

154.b) magnetron c) generatori de oscilaţii cu

fenomene de autoexcitaţie

155.d) o secvenţă de galvanizare

„uscată“

156.e) de 1000 ori mai mare

157.c) cu electrozi speciali tip ruloud) cu electrozi montaţi pe

mănuşi

158.c) faradici/ neofaradici/

neofaradici modulaţie) diadinamici 159.Afecţiuni organice sau/ şi cu

(alte) soluţii terapeutice, bine precizate;

Schizofrenia; Unele zone hormono-

receptoare, în timpul sarcinii

160.b) unde scurte decimetrice

„lungi“

161.d) o curbă de tip Schwartz

162.d) 3

163.d) un câmp electric

164.c) un câmp magnetic

165.Nici una dintre variante nu este

corectă

166.Efect analgeticEfect decontracturant/

antispasticEfect vasoactiv

167.Vasculo-biotrofico-metabolic

local/ regional; Resorbtiv/ de ameliorare a

clearence-lui tisular local/ regional;

Antiinflamator;Permeabilizant membranar

celular; Fibrolitic; De facilitare a pătrunderii/

introducerii transcutanat de substanţe farmacologic active

168.b) reflexiec) dispersie

201

d) absorbţie

169.c) fluxul magnetic

170.efecte oxidante şi reducătoare; modificări ale stării ionice; schimbarea pH-ului, cu viraj

spre alcalin; modificarea raportului

fracţiunilor proteice; creşterea permeabilităţii

membranare, cu stimularea proceselor de difuziune;

transformarea coloizilor citoplasmatici din gel în sol (efect tixotropic);

eliberarea de substanţe biologic active, inclusiv de factori autacoizi

171.a) stări hemoragicec) epilepsia d) sindroame endocrinologice

majore

172.punerea în mişcare, în ritmul

variaţiilor câmpului magnetic de joasă frecvenţă, a ionilor din mediile tisulare expuse, de către tensiunile electrice induse

173.Herpes Zoster

174.a) spasmolitic pe musculatura

somatică afectată prin sindroame piramidale

b) sedativ/ hipnotic în sindroame nevrotice cu insomnii

175.b) conductor de gradul II

176.structuri neurale: celulele

nervoase, cu prelungirile lor (dendrite şi axoni) şi derivate ale acestora: celule receptoriale, celule ganglionare, celule secretorii neuro-epiteliale (celule Schwann – secretoare de mielină, celule hipotalamice – secretoare de ocitocină, respectiv de vasopresină, neurosecreţii ce migrează de-a lungul tractului hipotalamo-hipofizar şi sunt stocate în hipofiza posterioară;

structuri musculare: celulele musculare striate, netede şi derivate ale acestora (ţesutul nodal/ cardionector şi celulele mio-epiteliale glandulare – atât endo- cât şi exo-crine)

177.d) acomodarea

178.b) favorizarea apariţiei unor

trenuri de răspunsuri repetitive periodice cu o acomodare progresivă

d) alungirea constantei de acomodare

e) favorizarea apariţiei unor trenuri de răspunsuri repetitive stabile

179.b) forma de ansamblu c) intensitated) frecvenţă

202

e) durată

180.a) electro-osmoticăb) protonicăc) electroforeticăe) electrolitică

181.polarizarea (electrotonusul –

pentru structurile tisulare preformat excitabile aflate sub electrozi);

rezistivitatea intrisecă/ ohmică; rezistivitatea reactivă (tip „anti-

tensiune“)

182.b) procesul 2

183.d) 141%

184.b) 30 min

185.b) galvanotropismule) galvanotaxia

186.a) efect analgetic „chimic“b) efect sedativc) efect spasmolitic neuro-

muscular somaticd) efect hipotensore) efecte modulatorii endocrine

187.b) apele minerale sulfatate c) hialuronidazae) soluţii de MgSO4

188.

a) curenţi neofaradici modulaţi c) curenţi modulaţi tip

Schwellstrom

189.c) curenţi interferenţiali de

medie frecvenţăe) curenţi modulaţi tip

Schwellstrom

190.stări dureroase din: neoplazii;(„fantoma”) de la nivelul

membrelor – post-amputaţii;cicatrici sau/ şi (alte) stări post-

operatorii/ post-anestezie, post-traumatice – inclusiv fracturi, predominant cele de tip trabecular din tasările vertebrale osteoporotice;

stări post-herpetice, (eventual şi din alte) afecţiuni neurologice periferice – nevralgii/ nevrite;

afecţiuni reumatice diverse – acute/ acutizate sau cronice intense, inclusiv din unele forme severe/ rebele terapeutic de AND;

anurii

191.a) în timpul recuperării la

domiciliuc) în recuperarea făcută în

ambulatord) în recuperarea „în acut“, în

spital

192.a) o orteză/ exoschelet pentru

membrul superior distalb) un dispozitiv de stimulare

electrică funcţională în leziuni ale

203

SNCc) un dispozitiv complex,

asistiv şi de recuperare funcţională

d) un aparat de electroterapie pentru corectarea principalelor complicaţii ce pot surveni la nivelul membrelor superioare paretice

e) un dispozitiv permisiv pentru exerciţii voluntare (tip Foerster) de electro-mecanoterapie

193.a) creşterea normală, ca sens

şi ritm, a fibrelor nervoaseb) orientarea/ dezvoltarea/

structurarea geometrică, cranio-caudală, a unui embrion, respectiv a viitorului individ

c) orientarea, dezvoltarea/ structurarea geometrică, dreapta/ stânga, a unui embrion, respectiv a viitorului individ

d) ghidajul matriceal bioelectric al (re)dezvoltării unor structuri tisulare, inclusiv de mari dimensiuni – complexe morfo-funcţionale, cum sunt, spre exemplu membrele, ce includ şi ţesut nervos – la animale cu proprietăţi auto-regenerative (salamandre)

e) încorporarea prin dispunere/ orientare polară – în câmpul electric auto-biogenerat –, a cristalelor de hidroxiapatită de calciu în traveele osoase, după linii de forţă, ca urmare a piezo-electricităţii induse fiziologic de încărcarea mecanică gravitaţională

194.d) constipaţia atonă cronică

(habituală)


corectă!

196.a) curentul continuu – în

aplicaţii monopolare active pentru cauterizări

e) electropunctura

197.c) de 50 de ori mai mare

198.c) de 10 de ori mai mare

199.d) 4%

200.b) de şapte ori mai mare

201.b) reducerea ratei de

degradare a proteinelor musculare (inclusiv conservarea ATP-azei)

c) menţinerea integrităţii morfo-funcţionale a plăcuţelor motorii

d) menţinerea proiecţiei fibrei motorii a muşchiului respectiv la nivel central

e) menţinerea elasticităţii structurilor conjunctive componente

204


Fotobiologie/ terapie

206

1.e) interacţiunea individuală a

fotonilor cu atomii şi cu moleculele substratului biologic iradiat, sub forma unor procese de tip stocastic

2.d) fotocalorice) fototraumatic

3.a) efect fotochimic b) efect fotocatalitic c) efect fotocaloricd) efect fototraumatic e) efect fotovoltaic

4.a) monocromaticitatea b) direcţionalitatead) coerenţae) strălucirea

5.a) activarea riboflavinei, cu

efect de tip insulinicb) efect antialgic – terapie

antidominantăc) efect biostimulator global

asupra metabolismului bazald) reducerea titrului

colesterolului liber plasmatice) fotocataliza activării

provitaminei D3

6.foto-oftalmia (inclusiv la

personalul de fizioterapie neprotejat – foarte rar);

cataracta

7.foto-îmbătrânirea (elastoza)

pileii; eventual petele pigmentare

(actinice); cancerele cutanate, în principal

non-melanice;

8.acute:foto-retinita (retinita actinică);

foto-conjunctivita bulbară; foto-keratita

cronice (mai ales la personalul de fizioterapie – foarte rar):

retinita cronică; cataracta

9.a – Db – Ac – Bd – Ee – C

10.monocromaticitateacoerenţadirecţionalitateastrălucirea

11.b) adevăraţi biocatalizatori

12. b) intensitatea lor creşte cu

înălţimea soarelui (este maximă la amiază)

d) determină foto-eriteme) stimulează pigmentarea

pielii

13.a) se poate practica atât la

munte, cât şi pe litoralc) necesită dozarea medicală a

expunerii în funcţie de sezon,

207

altitudine, condiţii meteorologice, particularităţile pacientului

e) este indicată în astmul bronşic alergic

14.c) psoriazise) rahitism

15.1) Afecţiunile acute febrile şi

afecţiunile cronice în perioada de exacerbare (acutizare).

2) Bolile infecţioase, în perioadele de contagiozitate, până la terminarea izolării obligatorii – inclusiv bolile venerice (sifilis, gonoree, SIDA, hepatite acute de tip B) în stadiul de contagiozitate – inclusiv tuberculoza, cu excepţia cazurilor vindecate, confirmate de specialistul ftiziolog.

3) Purtătorii sănătoşi de germeni patogeni, mai ales de agenţi parazitari.

4) Stările caşectice, indiferent de etiologie.

5) Tumorile maligne şi neoplaziile de orice tip, sediu sau stadiu evolutiv.

6) Stările hemoragice de orice natură – în special sângerările abundente.

7) Sarcina patologică în orice lună şi cea normală peste trei luni.

8) Bolile de sânge sau de sistem în pusee evolutive, cu alterarea stării generale sau/ şi potenţial de complicare.

9) Epilepsia, psihopatiile şi psihozele cu tulburări de comportament social – inclusiv

alcoolismul cronic şi alte toxicomanii.

10) Boli la limita decompensării de organ sau de aparat (insuficienţă cardiacă, renală, hepatică – manifeste – diabet zaharat dezechilibrat şi greu controlabil dietetic şi terapeutic); convalescenţele timpurii după boli grave.

11) Leziuni sau/ şi boli dermatologice, cu risc de agravare prin FFTN (factori fizici terapeutici naturali), cu potenţial contagios sau cu leziuni mari, inestetice.

12) Bolnavi care nu se pot autoservi. Bolnavii cu leziuni mari, inestetice şi cei care nu se pot autoservi vor putea fi trimişi pentru cure balneofizio-climatice doar în sanatorii speciale.

13) Purtătorii de pace-maker cardiac.

14) Hipersensibilitatea la curent electric - inclusiv tetaniile.

15) Regiuni cutanate inestetice relativ întinse.

16) Zonele cutanate cu iritaţii, soluţii de continuitate sau/ şi varice sau venectazii marcate.

16.LightAmplification byStimulatedEmission ofRadiation

17.b) din spectrul electromagnetic

vizibild) IR e) UV

208

18.– analgetic– miorelaxant– antiinflamator – (uşor resorbtiv)

19.b) dimensionarea calitativă şi

cantitativă/ adecvarea răspunsurilor psiho-emoţionale şi vegetativ-endocrine la expunere

d) existenţa unui „consensualism invers“, de tip „contrareglator“ între expunerea diurnă la lumină a ochilor şi secreţia de STH

e) adaptarea/ sincronizarea bioritmurilor secretorii endocrine circadiene în raport cu alternanţa naturală: lumină diurnă-întuneric nocturn

20.d) centimetrilor

21.c) dinamica sintezei vitaminei

D3

22.oxidări; reduceri; polimerizări; combinări; disocieri; fotosinteză; fotoliză; ionizări

23.d) încărcarea electrică a

fotonilor

24.b) fotocaloric

25.a) variaţia diametrelor pupilareb) variaţia transducţiei

luminoase la nivelul retineic) conştientizarea, la nivel

cortical, a percepţiei luminoasee) biostimularea, cu modulări

din partea epifizei, a axului (cortex)-hipotalamo-hipofizo-cortico-suprarenalian

26.b) cronobiologie

27.d) fotooxidarea bilirubinei la

derivaţi hidrosolubili, mai puţin toxici şi mai uşor eliminabili renal

28.e) fototraumatic

29.b) eritemulc) hiperpigmentarea

reacţională/ bronzaread) keratoza reacţională

30.a) activarea riboflavinei – cu

efect de tip insulinicb) efect antialgic – terapie

„anti-dominantă“c) efect biostimulant global

asupra metabolismului bazald) reducerea ritmului

colesterolului liber plasmatice) fotocataliza activării

provitaminei D3

31.

209

d) efectul fotocaloric

32.e) dinamica sintezei vitaminei

D3

33.b) variaţia transducţiei

luminoase la nivelul retineid) biostimularea, cu modulări

din partea epifizei, a axului (cortico)-hipotalamo-hipofizo-suprarenalian

34.d) cronobiologie

35.e) încărcarea electrică a

fotonilor

36.b) dimensionarea/ adecvarea

răspunsurilor emoţional-vegetativ-endocrine în raport cu gradul de expunere la lumină

d) „consensualismul invers“, cu relaţii de feed-back hormonal negativ – de tip „contrareglare“ – între secreţia de melatonină, stimulată de expunerea la lumina diurnă şi secreţia de STH (stimulată, se pare, tocmai de absenţa acesteia)

e) crono-adaptarea (plierea/ conectarea) bioritmurilor secretorii endocrine circadiene în raport cu alternanţa naturală: lumină diurnă/ întuneric nocturn

37.e) fototraumatic

210


Hidrotermobiologie/ terapie

212

1.c) principala verigă de legătură

dintre domeniile: Medicină Fizică şi Balneoclimatologie ale RMFB

2.c) circulaţia periferică –

cutanată şi acralăd) glandele sudoriparee) comportamentul

termoreglator

3.b) hipotalamusul posterior

4.a) creşterea întoarcerii

venoase b) creştea capacităţii de

distensie a miocardului, cu umplerea mai bună a cordului în diastolă

c) scăderea, cu bradicardie, a conductibilităţii la nivelul cordului

d) creşterea debitului bătaie, a debitului sistolic/ minut şi a debitului circulator sitemic/ minut (uşor, moderat)

e) vasodilataţie coronariană

5.comprese umede: calde

(căldură blândă) sau reci (răcoroase, inclusiv acoperite, tip Priessnitz);

împachetări generale (complete): umede sau uscate;

pernă electrică; băi galvanice; aplicaţii de ultrasunete; aplicaţii locale de RIR (Solux

mic) sau RUV

6.

a) declanşarea termolizeib) modificări complexe ale



d) efecte imunologice complexe


7.termogeneza chimică

(metabolică) – inclusiv ritmarea acesteia: circadian/ nictemeral, lunar, sezonier/ anual; egalizarea/ omogenizarea temperaturii la nivelul zonei centrale (între diferitele regiuni/ viscere ale „nucleului“, „miezului“);

reacţii vasomotorii de redistribuire a masei circulante – inclusiv modificării reologice ale sângelui – în expunerile la cald şi la rece;

termoliza evaporativă a apei (umiditatea) din aerul expirat

8.b) comprese umede-acoperite,

tip Priessnitzd) comprese umede călduţe

9.termorecepţie: prin activitatea

specifică, termo-estezică, a receptorilor pentru cald şi rece din plexurile nervoase cutanate;

tampon termic între interiorul organismului şi mediul extern (în special datorită rezistenţei calorice mari, respectiv termo-conductibilităţii reduse a ţesutului

213

adipos); conducător sau izolator caloric

variabil – inclusiv, prin intermediul structurii şi funcţionalităţii preformate în acest sens, a circulaţiei cutanate şi acrale – şi comutator al funcţiei de tampon termic al straturilor de ţesut adipos;

organ efector al termolizei în mediul cald (inclusiv prin situarea la nivelul tegumentului a glandelor sudoripare)

10.a) băi generale ascendente

hipertermed) împachetări generale cu

nămol la peste 40°Ce) băi generale de lumină (în

metodologie standard)

11.conducţieconvecţieradiaţieevaporare

12.b) anastomozele arterio-

venoase e) glandele sudoripare

13.aerapă (în stare lichidă), gheaţă

(în stare solidă), vapori de apă (în stare gazoasă)

nămol, parafinăpungi termice (care conţin

geluri siliconate cu calităţi termopexice)

nisip

14.a) mastocitele b) limfocitele

15.c) hidrotermoterapie cu factori

termici contrastanţi

16.a) conductivă b) evaporativă c) convectivă

17.d) răcoroase (hipoterme)

18.a) comprese Priessnitz b) kelenc) gheaţă

19.c) răcoroase

20.duşul alternant; duşul scoţian; afuziunile alternanteOncţiunile cu nămol (cura

egipteană sau naturistă) sau psamoterapia, alternând cu băi/ scăldat;

Helio-thalazoterapia; Compresele Priessnitz (cu

valorificarea şi a timpului II al procedurii);

Sauna; Baia rusească; Succesiunile procedural

metodologice din cadrul „hidroterapiei mari“ şi „mici“

„Kneipp-terapie“

21.

214

a) acetilcolinad) histaminae) plasmachinine

22. a) contracturilorb) contuziilor post-traumaticee) artritelor acute neinfecţioase

23.a) arteriolară

24.c) oncţiunile cu nămol „rece“

25.b) diferenţa între temperatura

centrală şi temperatura medie cutanată

26.d) 50%

27.a) heparinăb) peptonec) catacolamine e) compuşi adenilici

28.a) maxim 5 secunde

29.c) serotonină

30.a) undele scurte în câmp

inductor, în cabine hipertermiceb) aerul c) apad) nămolul e) nisipul

31.

c) 34–35°C

32.d) 37,5–39,5°C

33.b) locald) hidrokinetologic e) parţial

34.b) apac) nămoluld) gelurile termopexice

siliconate (pungi termice)e) parafina

35.a) asuplizarea ţesuturilor

conjunctivec) drenarea cataboliţilor acizi d) creşterea circulaţiei locale e) relaxarea musculaturii

36.c) remanenţă

37.a) scăderea vitezei de

transmisie a influxului nervosb) scăderea performanţei

actului contractil muscularc) scăderea percepţiei

dureroase d) diminuarea unui proces

inflamator, mai ales acute) diminuarea tonusului

muscular, inclusiv a contracturilor sau/ şi a spasticităţii

38.Vasodilataţie:– directă– indirectă

215

– reflexă consensuală, extinsă metameric la întreaga circulaţie de termoreglare

– generalizată (cu mecanism central, hipotalamic anterior, şi mediere parasimpatică)

39.b) 1/2 din volumul/ masa

întregului corp

40.a) există variaţii circadiene

(circa 36°C dimineaţa, respectiv aproximativ 37°C între orele 16.00 – 18.00)

b) alimentaţia (în special proteică) poate modifica temperatura, în sensul creşterii acesteia

d) nou-născuţii şi sugarii au temperaturi mai mari, prin insuficienta maturizare a sistemului de termoreglare

e) pot exista variaţii individuale

41.a) radiaţiab) conducţia c) convecţia d) perspiraţia

42.a) radiaţiab) evaporarea apei d) convecţia e) conducţia

43.a) vasoconstricţia b) frisonulc) foamead) creşterea secreţiei de

adrenalină şi noradrenalină

44.b) transpiraţia c) hiperpneea d) vasodilataţia cutanată e) anorexia

45.a) efort fizic intens, în mediu

cald şi umedb) stresul emoţionale) tireotoxicoza

46.a) vasodilataţia arteriolo-

venularăb) acţiune antiseptică directă

pe fibrele musculaturii netede vasculare

c) acţiune miorelaxantă pe musculatura striată superficială

d) eliberarea locală de factori autocoizi

e) ameliorarea clearance-ului tisular (se activează fenomenele de resorbţie în procese inflamatorii locale, se îmbunătăţeşte circulaţia arteriolară şi drenajul veno-limfatic al deşeurilor catabolice)

47.– compresa caldă (simplă)– perna electrică– purtarea accesorie de

lenjerie „terapeutică“ – generatoare de „căldură neutră“: brâu de lâna, blană, bumbac flauşat, etc.

– duşul cu aer cald (phoen-ul)– compresa umedă acoperită –

tip Priessnitz– aplicaţia de buiote, în a două

fază, când se încălzeşte de la

216

tegument şi apoi menţine local, superficial, o temperatură uşor crescută prin împiedicarea eliminării căldurii metabolice la nivelul suprafeţei cutanate acoperite

– aplicaţii de IR în câmp deschis

48.– aplicaţie de unde scurte– aplicaţie de unde decimetrice– aplicaţii de parafină, sub

diverse forme– aplicaţii de nămol, sub

diverse forme– aplicaţii de pungi termice– compresii umede fierbinţi– aplicaţii de sare sau nisip

fierbinte– aplicaţii de ultrasunete, mai

ales în emisie continuă şi în câmp staţionar

– băi parţiale de lumină

49.a) scad metabolismul local şi

consumul de oxigenb) scad eliberarea de factori

tisulari locali implicaţi în inflamaţie

c) vasoconstricţie localăd) respectarea biotroficităţii

tisulare la nivel local (prin perioade de vasoconstricţie arteriolară)

e) creşterea tonusul tisular local

50.a – Bb – Cc – A

51. – spasme musculare post-

traumatice– dureri acute de umăr (PSH -

umăr hiperalgic, eventual se asociază cu bursita subacromio-deltoidiană)

– periartrita coxo-femurală– torticolis (se aplică direct pe

muşchiul sternocleido-mastoidian sau pe zone care reflectă durerea)

– spasticitatea musculară în sindromul de neuron motor central

– entezite post-traumatice– sindroame dureroase

lombare cu contracturi dureroase reflexe

52.– sindromul Raynaud– pacienţii care prezintă

hipersensibilitate la rece– pacienţii cu reacţie intensă

de tip histaminic– aplicaţia în zone cu

vasoconstricţie

53.b) anastomozele arterio-

venoase e) glandele sudoripare

54.aer;apă;vapori de apă;parafină;nămol;parafango;geluri (siliconate) termopexice

(termice);sare;

217

nisip;

55.a) mastocitele b) limfocitele

56.c) hidro(termo) terapie cu

factori termici contrastanţi

57.b) evaporativă c) convectivă d) conductivă

58.a) punct de „0“ fiziologic c) valoare de neutralitate

termicăd) zonă de „termo-indiferenţă“e) „punct critic“

59.d) 35°C – 37,3°C

60. Testele biologice ce se pozitivează în hipertremia centrală, sunt:

a) testul de transformare limfoblastică (TTL)

b) testul de inhibiţie a migrării macrofagelor (MIF)

c) testul de inhibiţie a migrării leucocitelor (LIF)

d) testul de activitate a granulocitelor (oxidativ/ metabolic, cu nitro-blue-tetrazol: NBT)

e) testul de imunofluorescenţă a neutrofitelor

61.b) gradientului intern

62.a) combaterea durerii, prin

efect de „acoperire“c) generarea de reflexe

cutaneo-fuzimotoriie) stimularea sistemului

eferent

63.d) 40°C – 20°C

64.a – Cb – Ac – Dd – Ee – B

65.a) sublingualăb) timpanicăc) rectalăd) axilarăe) esofagiană

66.d) Ricketsia prowazecki e) Salmonella tiphi

67.a) analgezie competitivă, prin

„mecanism de poartă“ (efect de „acoperire“)

d) stimularea sistemului eferent γ

68.a) stimularea transformării

blastice a limfocitelor Bb) inhibiţia migrării

macrofagelor c) inhibiţia migrării leucocitelord) stimularea funcţională a

limfocitelor T

218

e) stimularea producţiei unor anti-mediatori ai inflamaţiei

69.a) funcţia de termogeneză

(fizică şi chimică)c) sistemul secretor sudoripard) circulaţia periferică, acrală şi

cutanatăe) comportamentul

termoreglator

70.a) Treponema pallidume) Plasmodium malariae

71.Vasoconstricţie/ vasodilataţie

activă/ vasodilataţie pasivă



73.a) 28°C – 29°Cb) 25°C – 26°Cc) 31,5°C – 32°Cd) 34°C – 35°Ce) 34°C – 35°C

74.b) comportamentul termo-

reglator c) glandele sudoripared) circulaţia sanguina cutanată

şi acrală

75.d) fibre amielinice ne-

încapsulate din plexurile nervoase cutanate

76.

a) umorali sistemici b) fizici/ fizicalic) factori antacoizi şi metabolici

(locali)d) farmacologici (chimici)e) nervoşi

77.a) efectul direct al recelui pe

musculatura netedă vascularăb) reflexe de axonc) factori autacoizi şi metabolici

tisulari localid) factori umorali sau/ şi

endocrini sistemicie) mecanism indirect reflex

consensual, extins în întreaga suprafaţă circulatorie de termoreglare

78.Niuci una din varinate nu este

corectă

79.Ca efect, în principal al răcirii

tisulare locale profunde: scade excitabilitatea

receptorilor şi a terminaţiilor nervoase priferice locale – atât a celor de tip senzitiv/ senzorial, de la nivelul tegumentului, cât şi a celor de tip fuzal, de la nivelul muşchilor somatici subjacenţi zonei cutanate unde se efectuează crioaplicaţia profundă – şi totodată, scade conductibilitatea/ viteza de conducere nervoasă şi respectiv, transmisia sinaptică, atât pentru impulsurile aferente (în principal senzitiv/ senzoriale şi proprioceptive), cât şi pentru cele eferente (în principal motorii şi

219

vegetative); Consecutiv, scade aferentaţia

periferică a măduvei spinării (inclusiv suportul funcţional, reprezentat de mecanismul său fiziologic de „servo-asistenţă” : bucla γ, cu inhibiţia selectiv-prioritară a fibrelor acestui sistem eferent), scăzând, totodată, şi integrarea senzitivo-senzorio-motorie centrală (inclusiv percepţia durerii din zona periferică respectivă – efect analgetic cu mare valoare clinico-terapeutică);

Mai detaliat: scad, în principal, viteza şi tensiunea de contracţie musculare (cu creşterea consensuală a perioadei de latenţă – cu circa o treime –, a duratei fazei de relaxare – aproximativ de două ori faţă de perioada de contracţie – şi a perioadei de refacere metabolică a structurilor preformat excitabile) precum şi – deosebit de important, valorificabil terapeutic, scade tonusul muscular (inclusiv hipertonia/ contractura/ spasticitatea, dacă există) la nivel segmentar;

La toate efectele crioaplicaţiilor profunde – de diminuare a capacităţilor funcţionale ale structurilor preformat excitabile de la nivel local şi segmentar – mai sus menţionate, se mai adaugă şi cel pur fizico-chimic (nelegat strict de subiectul acestei înterbări dar, totuşi, neneglijabil sub aspect practic), al creşterii, la rece, a vâscozităţii fibrelor conjuntiv-colagene din ţesuturile expuse răcirii profunde,

element ce contribuie la marcata depreciere a abilităţilor/ preciziei/ fineţii mişcărilor – într-un cuvânt, a dexterităţii – la nivelul segmentelor musculo-scheletale supuse acestui tip de crio-aplicaţii;

În plus, şi nelegat de această întrebare: răcirea tisulară profundă locală mai determină şi o importanată vasoconstricţie loco-regională, coroborată cu o severă penurizare energetică zonală – prin multiple mecanisme fizice şi fiziologice, inclusiv reacţionale – procese ce îşi potenţează reciproc un foarte marcat efect anti-inflamator (valoros sub aspect terapeutic).

80.d) hipotalamusul posterior

81.a) stimularea transformării

blastice a limfocitelor Bb) stimularea factorului de

inhibiţie a migrării macrofagelorc) stimularea factorului de

inhibiţie a migrării leucocitelord) stimularea funcţională a

limfocitelor T

82.a) funcţiile de termogeneză

(fizică şi chimică)c) sistemul secretor sudoripare) comportamentul

termoreglator

83.b) Treponema pallidumc) Plasmodium malariae d) Neisseria gonorrhoeae

220

84.b) temperatura aerului c) temperatura pereţilord) umiditateae) viteza curenţilor de aer

85.c) Salmonella tiphi d) Ricketsia prowazecki

86.b) convecţia internă c) conducţia externă d) convecţia externă e) radiaţia

87.b) analgezie competitivă prin

„mecanism de poartă“d) stimularea sistemului

eferent γ


corectă

89.c) ceva mai mult decât dublăd) cu peste 100% mai mare

90.d) mai mică de jumătate

91.c) părţile distale (acrale) ale

extremităţilor

92.b) TA diastolică (legată de

rezistenţa periferică)c) deficitul calorice) reologia sanguină

93.d) gradientului intern

94. a) declanşarea termolizei

evaporative sudoripareb) modificări complexe ale



d) ample şi subtile efecte imunologice


95.a) umorali sistemici b) fizici/ fizicalic) factori autacoizi şi metabolici

(locali)d) chimici/ farmacologici e) nervoşi

96.a) creşterea întoarcerii

venoase, cu ameliorarea (probabilă) a hematozei şi respectiv a curbei de disociere a oxihemoglobinei

b) creşterea capacităţii de distensie a miocardului, cu umplere diastolică ameliorată

c) scăderea funcţiei de conductibilitate a cordului, cu bradicardizare

d) creşterea moderată a debitelor: bătaie şi respectiv, sistolic şi circulator sistemic/min

e) vasodilatatie blândă, cu ameliorarea regimului de irigaţie în teritoriile coronarian şi cerebral

221


Kinetologie/ terapie şi din Masaj/ (Masoterapie)

223

1.b) asuplizarea ischio-

gambierilorc) tonifierea fesierilor

2.b) exerciţii la bicicleta

ergometrică

3.a) exerciţii de înlăcătare a

coloanei lombare şi de antrenare a trunchiului ca şi piesă unică în activităţi curente

c) tonifirea musculaturii abdominale cu rol de chingă fiziologică a segmentului vertebral lombar delordozat

4.a) exerciţii de bază tip Cotrell,

bazate pe extensie, derotaţie şi flexie, tip „bărcile”

b) din postura de start tip Cotrell se execută flexia articulaţiei coxofemurale drepte şi a genunchiului drept, asociat cu ridicarea mâinii drepte

e) exerciţii de blocare a segmentului dorsal din poziţia pe genunchi conform metodei Klapp

5.d) ridicarea de greutăţi din

poziţia relaxat pe fotoliu/ scaun(Gradul de încărcare discală

pentru poziţiile precizate este: a: 100%, b: 140%, c: 220%, d: 275%, e: 150%)

6.c) manevre de asistare a

drenajului bronşic din posturi specifice

d) mobilizări pasive ale membrelor: pentru ameliorarea nutriţiei tisulare, întreţinerea troficităţii şi supleţii entezo-articulare, pentru prevenţia tromboembolismului venos

7.a) tetraplegii complete (AIS-A)b) paraplegii „înalte“ – cu

leziunea mielică situată deasupra nivelului T8 –complete (AIS-A)

c) hemiplegii severe, cu deficit motor complet la membrele afectate, ce nu permit folosirea altor dispozitive pentru asistarea verticalizării/ ortostatismului

8.a – A; b – C; c – B; d – D

9.a – C; b – A; c – C; d – B

10.a – D; b – A; c – B; d – E; d –

C

11.a – A; b – C; c – B; d – D; e –

E

12.b. se observă mişcarea „de

aripă” atunci când pacientul împinge cu braţele (aflate în flexie de 90˚) într-un perete, scapula apropiindu-se de coloana vertebrală

d. mişcarea „de aripă” a scapulei este dată de dis-sinergismul muşchilor dinţat anterior-fascicol mijlociu trapez

e. mişcarea „de aripă” a

224

scapulei este dată de dis-sinergismul muşchilor dinţat anterior-rotund mare

13.a) este definită radiografic prin

lărgirea unghiului cervico-diafizar la peste 140˚

c) este frecvent substratul etiologic al coxartrozei secundare

e) determină tulburări posturale, de ortostatism şi mers

14.d) kinetologiei profilactice

15.d) statice (izometrice)

16.a) metode bazate pe exerciţii

statice (izometrice)b) metode bazate pe exerciţii

dinamice rezistivec) metode bazate pe exerciţii

izodinamice (lifting)e) metode bazate pe contracţii

foarte scurte, supramaximale, cu intervale

17.Knott şi Voss (fundamentale/

speciale – cu caracter general sau specifice);

Vojda; Brunnstrom; Kabat; Temple-Fay; Bobath; Rood; Kenny; Basmajian

18.

a) mersul pe bicicletăc) înotul

19.b) exerciţiile programului

kinetologic Williamsc) repausul postural pe pat tare

20.a) ciupireab) stoarcerea c) petrisajuld) măngăluirea e) geluirea

21. inspecţia tegumentelor şi a

lenjeriei/ aşternutului pacientului (pentru prevenirea condiţiilor de apariţie/ apariţiei de leziuni trofice);

întoarceri în pat (din 2 în 2 ore, dacă bolnavul nu are saltea antiescară) şi rostogoliri în posturi reflex inhibitorii (cu rol inclusiv antispastic);

degravitări segmentare (pentru prevenţia edemelor de declivitate);

posturări anticipative (profilactice, în faza de flacciditate), corective (inclusiv ortezări, cu efect totodată spasmolitic) în faza de spasticitate;

manevre de drenaj bronşic (posturări propensive specifice, tapotamente, manevre presoare/ reflexe);

asistarea evacuării urinei (montare de cateter fix sau training vezical/ sondaj intermitent);

mobilizări pasive ale

225

membrelor paralizate (cu efect de „pompaj” circulator exogen);

alimentarea pe sondă nazo-gastrică (şi instruirea aparţinătorilor în acest sens) a pacientului cu tulburări de deglutiţie, inclusiv, în caz de necesitate, aspirarea alimentelor pătrunse accidental în zona laringo-traheală;

verticalizarea progresivă a bolnavului în pat/ posturarea în „şezut alungit” şi apoi progresiv în „şezut scurtat”, inclusiv la marginea patului, cu asistarea menţinerii/ reeducarea echilibrului postural al trunchiului (predominant prin dezechilibrări controlate);

asistarea/ promovarea (re)efectuării unor activităţi gestuale: mai întâi de autoservire, cu membrele şi hemicorpul indemne, ulterior, în cazul unei evoluţii recuperatorii îndelungate sau nesatisfăcătoare, să scrie cu mâna neafectată;

învăţarea şi asistarea pacientului în efectuarea transferurilor în şi din fotoliul rulant; educarea pacientului să-şi trucheze anumite mişcări (în principiu, ireversibil) pierdute; autorecunoaştere kinestezică

22.b) mersul pe teren accidentatc) alergaread) urcatul şi coborâtul scărilor

23.d) durere de origine

discopatică, intensă, la nivelul

coloanei toracale, respectiv lombare

24.c) fesierul micd) fesierul mijlociue) tensorul fasciei lata

25.d) creşterea masei de proteine

contractile musculare (hipertrofierea musculară)

26.d) duşul masaj

27.a) ischiogambieriib) tensorul fasciei latac) muşchii „labei de gâscă“d) tricepsul surale) cvadricepsul – în special

prin vastul medial (intern)

28.zonele cu pericol de sângerare

(venectazii, varice, hematoame, echimoze);

aplicaţiile de tip „Endovac“ nu sunt recomandate premenstrual şi în timpul menstrelor, pe regiunile: lombo-sacro-fesiere, abdomino-pelvină, peri-trohanteriene, de la rădăcinile coapselor

29.c) 1/3

30.d) poziţie şezândă

31.a) situarea în activitate a cel

226

puţin 2/3 din totalul musculaturii scheletice

d) solicitarea adaptativă, de menţinere a musculaturii aflate în activitate (lucru mecanic), de către funcţiile: cardio-vasculară şi respiratorie, la nivel sistemic

32.c) frământarea d) batereae) fricţiunea

33.d) vertebrom

34.c) netezirea d) vibraţia

35.dezaxări: în varrum, valgum,

flexum – inclusiv statica timp îndelungat (uzuală) pe tocuri înalte;

obezitatea; ridicarea sau/ şi purtarea

frecventă de greutăţi; activităţi fizice solicitante

statico-postural (ortostatism prelungit: stomatologi, ospătari, santinele)

36.d) o metodă de kinetoterapie

pentru creşterea forţei şi tensiunii de contracţie musculară

37.b) indoloritatea d) mobilitatea e) abilitatea38.a) masajul Leduc (de drenaj

veno-limfatic)b) masajul Cyriax (transversal

profund, analgetic)c) masajul Vogler (periostal)

39.articulaţiiligamentemuşchi (sau/ şi tendoane)oasenervi

40.a) retracturab) contracturac) atrofia musculară de

imobilizared) ruptura musculară

fasciculară

41.b) nervul crural

42.reducerea sau menţinerea

greutăţii corporale sub greutatea ideală;

evitarea ortostatismului şi a mersului prelungit pe jos;

evitarea şchiopătării; evitarea mersului pe teren

accidentat; păstrarea – timp de 15-30’ –

de cel puţin două ori pe zi, a unui repaus postural la pat, cu şoldurile întinse;

mersul cu sprijin în baston; se recomandă pedalajul şi

deplasările pe bicicletă; se recomandă purtarea de

încălţăminte cu toc şi talpă elastice, moi (microporos, crep, perne de aer, etc.);

se recomandă corectarea

227

promptă a oricărei inegalităţi între membrele inferioare, mai ales a acelora care depăşesc 2 cm;

se recomandă executarea, de cel puţin două ori pe zi, a programului de kinetoterapie adecvată suferinţei de şold

43.b) arteriopatii

44.d) scăderea volumului fibrelor

muscularee) scăderea elasticităţii

ţesutului muscular

45.a – Bb – Cc – A

46.d) masajul segmentar (Dicke şi

Leube)

47.FrământareaBaterea Fricţiunea

48.b) vibraţiac) netezirea

49.c) Williams

50.a) se face centrifugb) se execută „uscat“ sau

„umed“c) se execută optim în crono-

ritmicitate

51.Vojda, Kabat, Brunnstrom,

Knott şi Voss Fundamentale: întinderea secvenţialitatea normală a

acţiunii muscularemişcările de decompensare;Speciale:(cu caracter general):inversarea lentă (IL) şi

inversarea lentă cu opunerea (ILO)

contracţiile repetate (CR)secvenţialitatea pentru întărire

(SI)inversarea agonistică (IA);Specifice:iniţierea ritmică (IR)mişcarea activă de relaxare –

opunere (MARO)relaxare – opunere (RO) relaxare – contracţie (RC) stabilizarea ritmică (SR) rotaţia ritmică (RR)contracţia izomerică în zona

scurtată (CIS)izometria, alternantă (IZA) progresia cu rezistenţă (PR) secvenţialitatea normală (SN)

52.a) se execută centripetb) nu se execută în regiunile

muşchilor: romboizi, marele dinţat şi trapez

c) se execută manual, cu viteza mică şi se aplică presiuni mari

e) presupune o bună cunoaştere a legilor homolateralităţii şi metameriei, precum şi a hărţii proiectării

228

cutanate a zonelor cu inervaţie segmentară comună

53.d) terapie mecano-functională

anexată kinetoterapiei

54.a) inervaţiei segmentare

metamericec) legii homolateralităţii şi

metamerieid) hărţii proiectării cutanate a

zonelor segmentare cu inervaţie comună

55.a) conştientizarea de către

pacient a poziţiei corecte a coloanei vertebrale lombare

b) înzăvorârea (blocarea) segmentului lombo-sacrat în timpul efortului

c) menţinerea/ recuperarea forţei musculare şi reechilibrarea morfo- funcţională la nivelul muşchilor paravertebrali regionali, a muşchilor abdominali şi fesieri

e) creşterea capacităţii generale de efort

56.a) refacerea funcţiilor

diminuate b) creşterea nivelului funcţional

(actual)d) realizarea/ dezvoltarea unor

mecanisme compensatorii permisive pentru readaptare funcţională

e) prevenirea apariţiei unor complicaţii morfo-funcţionale în unele boli cronice (profilaxie

terţiară)

57.a) se produce cu scurtarea

muşchiuluib) din punct de vedere

biochimic, se caracterizează prin persistenţa ionilor de calciu în celulă

c) determină reducerea sau chiar suspendarea temporară a mobilităţii unui(or) segment(e) locomotor(ii)

e) beneficiază de tratament fizical

58.e) muşchiul gastrocnemian

intern

59.a) factorii osoşi – coaptarea

suprafeţelor osoase articulareb) factorii ligamentari (în

special ligamentul ilio-femural)c) bureletul fibro-cartilaginosd) factorii musculari (muşchii

fesier mijlociu, pelvi-trohanterieni, adductori)

60.PieleaŢesutul (conjunctiv) subcutanatMusculatura scheleticăŢesutul nervos (structuri relativ

superficiale, accesibile)Vasele sanguine şi limfatice

61.a) fibre roşiib) cu contracţie lentă şi de

lungă duratăc) predominante la muşchii

extensori şi tonici

229

d) bogate în sarcoplasmă şi mioglobină

62.a) fibre albeb) cu contracţie rapidă, fazică

(obosesc uşor)c) predominante în muşchii

flexorie) sărace în mioglobină

63.– muşchiul este un

transformator de energie chimică în energie mecanică şi termică

– efectul (lucrul) mecanic se realizează prin contracţie

– sursa de energie necesară contracţiei este reprezentată de moleculele macroergice de ATP

– contracţia musculară se declanşează printr-un stimul fiziologic (impuls nervos)

– baza biochimică a contracţiei o reprezintă constituirea complexului acto-miozinic

64.c) stimularea reflexului de

întindered) stimularea reacţiilor de

echilibraree) stimularea reflexelor

posturale

65.Obturatori, intern şi extern Gemeni, superior şi inferior Pătrat femuralPiramidal

66.a) sterno-clavicularăb) acromio-claviculară

e) gleno-humerală

67.b) flexie/ extensiec) abducţied) rotaţie internă/ rotaţie

externăe) adducţie / abducţie

orizontală

68.a) muşchiul deltoid, prin fibrele

mijlociie) muşchiul supraspinos

69.a) muşchiul supraspinos b) muşchiul infraspinos c) muşchiul micul rotundd) muşchiul marele rotunde) muşchiul subscapular

70.b) enartroză

71.b) articulaţia umărului

72.a) articulaţiile dintre corpii

vertebralic) articulaţiile oaselor pubiene

73.b) supinaţie c) flexie

74.b) 3

75.a) 2

76.

230

c) ischiogambieri

77.c) dreptul anterior

78.b) planta priveşte spre exterior

79.b) planta priveşte spre interior

80.a) ischiogambieri d) adductoriie) (parţial) croitoru

81.b) cvadricepsul c) fesierul mare e) (parţial) croitorul

82.b) indoloritatea c) stabilitatead) mobilitatea

83.d) etapa a III-a

84.c) diartroze

85.(după Sbenghe, cu unele

precizări/ completări/ comentarii): Mecanoterapia;

scripetoterapia; sistemul Guthrie-Smith; suspenso-terapia;

Terapia ocupaţională; ergoterapia – termen francez, relativ neacceptat, în prezent, în literatura anglofonă(?); terapia/ reabilitarea vocaţională – un domeniu relativ nou,

interdisciplinar de activitate, aflat în dezvoltare, implicând cooperarea dintre specialişti în Recuperare Medicală şi Medicina Muncii/ Ocupaţională;

Manipulările articulare; Elongaţiile/ tracţiunile

vertebrale: alungirea axială activă sau pasivă, manuale sau instrumentală (mecanice sau asistate electronic – spre exemplu, tip „Tru-track”), pe uscat sau în apă;

Hidrokinetoterapia

86.a) nr. 1 – relaxare musculară şi

psihică

87.c) nr. 8 – corectare a deficitului

respiratord) nr. 9 – corectare a unor

tulburări circulatorii periferice

88.b) masajul segmentar (Dicke şi

Leube) – la nivelul coloanei vertebrale

e) întinderea alternantă (dreapta-stânga) a ţesutului conjunctiv în jurul axelor de simetrie locale: dorsal inferior, reborduri costale, lombo-sacrat, sau/ şi sacro-iliac

89.b) manipulările articulare c) scripetoterapiae) tracţiunile/ elongaţiile

vertebrale

90.a) sedentarii

231

b) pacienţii aflaţi în status-uri după afecţiuni consumptive ce au impus limitarea severă a capacităţii de mişcare

c) bolnavii cardio-vasculari aflaţi în statusuri după infarct miocardic sau diverse intervenţii terapeutice pe cord

e) bolnavii respiratori cronici (obstructivi şi/ sau restrictivi)

91.b) frământarea d) fricţiunea

92.a) nedureroase b) dureroasec) ce necesită întinderea

ţesuturilord) ce necesită scăderea

hipertoniei muscularee) ce necesită întinderea

ţesuturilor şi scăderea hipertoniei musculare

93.c) cardio-vasculari e) pulmonari

94.a) kinetoterapia pentru

corectarea scoliozelor

95.a) sistemului nervosb) sistemului muscularc) tegumentului şi ţesutului



96.

a) gimnastica medicală b) gimnastica aerobică c) educaţia fizicăd) fitness-ule) ergoterapia/ terapia

ocupaţională de tip recreativ

97.descărcarea parţială de

gravitaţie (element propensiv pentru mişcări ale pacientului, ajutate);

coeziunea dintre moleculele de apă (superioară celei dintre moleculele de aer – element propensiv pentru mişcări ale pacientului, rezistive);

rolul, în general relaxant, al factorului termic (asociat cu cel al descărcării parţiale de gravitatie) – ambii propensivi pentru creşterea eficienţei lucrului mecanic la nivel musculo-articular

98.c) contracţiile foarte scurte,

supramaximale, cu intervale

99.a) masajul pneumatic

(angiomat, leg pump)b) vibromasajulc) duşul subacvale) acva-vibromasajul

100.c) intermediar, între sedativ şi

excitant

101.e) masajul segmentar vertebral

– Diecke-Leube

232

102.c) la maximum 65% din

aceasta

103.b) cel puţin 66% din totalul

musculaturii scheletice

104.b) articulaţiile elipsoidale d) articulaţiile selare

105.c) frământarea d) fricţiunea

106.b) cel puţin 66% din totalul

musculaturii scheletice

107.c) patologia pulmonarăe) patologia cardio-vasculară

108.d) kinetoterapia pentru

corectarea scoliozelor

109.a) sistemului nervosb) sistemului muscularc) tegumentului şi ţesutului



110.Exerciţiile dinamice-rezistive

„propriu-zise” (varianta tehnică de tip progresiv – „clasică“: De Lorme-Watkins – şi varianta tehnică „regresivă” Oxford-Zinovieff – şi apoi, cu unele

modificări: Mc Govern şi Luscombe). De menţionat faptul că, în condiţiile respectării elementelor de prudenţă necesare, acest tip de exerciţii pot – este chiar recomandabil – să fie practicate (şi) de către vârstnici, lucrări recente constatând ca practicarea zilnică a exerciţiilor dinamice active s-a dovedit cea mai eficientă metodă non-farmacologică pentru menţinerea capacităţii de muncă şi atenuarea/ încetinirea proceselor de involuţie cognitivă, caracteristice senescenţei;

Exerciţii izokinetice (în care, cu ajutorul unor dispozitive aparatuale de kinetoterapie, gradul de rezistenţă opusă de acestea contracţiilor dinamice active ale pacientului este permanent adaptat forţei reale de contracţie posibil dezvoltată de muşchiul/ grupul muscular antrenat – aceasta întrucât, după cum se cunoaşte, forţa de contracţie a unui muşchi somatic, în special lung, este în relaţie cu gradul său de întindere şi astfel, spre finalul excursiei de mişcare/ contracţie, datorită scurtării muşchiului, rezistenţa opusă ar trebui să fie, în principiu, mai mică);

Exerciţii izodinamice (care sunt tot contracţii active dinamice cu rezistenţă, dar care au suplimentar un important moment izometric/ static final – plus, eventual, şi alte momente izometrice/ statice, pe parcursul respectivelor excursii de mişcare activă dinamică rezistivă);

233

Exerciţii cu contracţii musculare foarte scurte, supramaximale – „cu intervale” sau „cu zvâcnituri” – care, datorită stresului metabolic anaerob deosebit de intens pe care-l produc la nivelul ţesutului muscular, pot genera post efort, fenomene vasculo-metabolice de „supra-compensare”/ „supra-acumulare” bazate în special, se pare, pe eliberarea intra- miocitară a unui complex bioactiv – denumit generic „Muscle Activity Factor”/ „MAF” – compus din factori endo-umorali de tip insulin- şi respectiv STH-like – responsabil de stimularea (re)creşterii masei de proteine contractile, propensive pentru combaterea hipotrofiei şi chiar – la tineri, în anumite condiţii metodologice suplimentare şi asociat cu susţinere (supra)alimentară proteică – pentru obţinerea de hipertrofii musculare. De subliniat că ultimele două tipuri de exerciţii dinamice rezistive prezentate, sunt inspirate – bazându-se metodologic pe ridicarea de greutăţi – din tehnicile culturiste, de „lifting” şi mai ales că, evident, nu sunt indicate a fi utilizate la vârstnici!

111.Este strict adaptat la caz, în

primul rând gradului de toleranţă cardio-vasculară şi respiratorie şi respectiv complianţei cognitive a vârstnicului;

Caracterul analitic este redus faţă de adulţi, căutându-se a

avea predominant un caracter funcţional global;

Durata nu depăşeşte 30 de minute, eventual poate fi mult mai scurtă;

Are o progresivitate lentă, prudentă, a complexităţii sau/ şi intensităţii (spre exemplu: exerciţiile dinamice rezistive nu depăşesc 40% din valoarea 1 sau 10 RM-ului individual);

Sunt acceptabile/ posibile exerciţiile fizice cu profil metabolic aerob – dar lente şi blânde – şi respectiv cele de tip stretching articular

112.Exerciţii bazate pe contracţii

musculare izometrice/ statice, mai întâi sub forme/ variante metodologice de tipul „exerciţului unic scurt izometric zilnic”/ E.U.S.I.Z. (Haettinger şi Muller – iniţial şi apoi, cu unele modificări – Rose), iar mai modern, sub forme/ variante metodologice de tipul „exerciţului repetitiv scurt izometric zilnic”/ E.R.S.I.Z. (Coburn, Liberson şi – ulterior – inclusiv cu unele adaptări de ordin organizatoric, din experienţa practică a I.M.F.B.R.M.), la ora actuală metodologia cel mai larg utilizată în acest sens la noi, este: trei contracţii izometrice/ statice, cu durata fiecare de câte 6 secunde – urmate, fiecare dintre ele de câte o pauză/ perioadă de relaxare de 15–20–30 secunde – constituie un „set”, „grupaj” sau „şedinţă” şi asemenea seturi, grupaje sau şedinţe se repetă, de

234

regulă, de trei ori pe zi, timp de câteva săptămâni, cu reevaluări/ testări/ bilanţuri, în principiu săptămânale, ale progreselor înregistrate);

Exerciţii dinamice cu rezistenţă – cu diversele lor variante

113.Exerciţii dinamice rezistive (cu

valori reduse ale rezistenţei aplicate: 15–40% din valoarea 10 sau 1 a RM-ului pacientului respectiv, dar cu durata de acţiune prelungită – întrucât pentru realizarea acestui obiectiv kinetologic de bază, esenţială este creşterea capacităţii unui muşchi sau grup de muşchi de a susţine/ rezista prin contracţii, în timp, împotriva unei rezistenţe, nu foarte mari, aşa cum se întamplă, spre exemplu, în procesul muncilor fizice contemporane –; de aceea, pentru realizarea acestui obiectiv kinetologic, în pricipial se urmăreşte creşterea progresivă a duratei exerciţiului);

Terapia ocupaţională/ sporturi terapeutice;

Ergoterapia

114.d) statice/ izometrice

115.a) creşterea masei de proteine

contractile/ hipertrofia musculară

116.b) II(a) d) Ib e) Ia

117.a) articulaţie c) nerve) muşchi

118.a) masajul pneumatic (leg

pump)b) vibromasajulc) duşul subacvale) acvavibromasajul

119.Întrebare capcană – nu se

spune hidrocefalee, ci hidrocefalie !

120.a) ridicare de greutăţi (20 kg

maxim), cu contracţii în apnee b) ridicare de greutăţi (20-30

kg maxim), dar nu deasupra capului spre a evita o posibilă traumatizare craniană

c) contracţii izometrice ale musculaturii abdominale (manevra Valsalva)

121.b) preveniţi căderea şi rănirea

traumatică a pacientuluid) posturaţi pacientul în

decubit lateral, pe un suport moale

122.a) pacientul aflat în stare de

comă nu are voie sa fie integrat într-un program de kinetoterapie

b) programul de kinetoterapie aplicat pacientului cu leziuni nevraxiale este individualizat şi adaptat statusului clinico-biologic

235

al kinetistuluic) prezenţa traheostomei

contraindică orice procedură de kinetoterapie

d) prezenţa sondei nazo-gastrice traduce o perturbare severă a deglutiţiei şi în consecinţă se contraindică orice procedură de kinetoterapie

e) prezenţa escarelor sacrate şi calcaneene contraindică orice procedură de kinetoterapie

123.

a) program atent şi sistematic de nursing

b) gimnastică respiratorie şi tonifierea musculaturii abdominale

c) reeducarea echilibrului axial, a forţei le nivelul membrelor superioare

124.e) nu efectuaţi programul la

sală şi trimiteţi pacientul la medicul de famile sau la spital

236


Balneologie/ Crenoterapie şi din BioClimatologie/ terapie

238

1. c) 1970–1975

2.b) calitatea vieţiid) populaţia vârstnicăe) bolile articulaţiilor şi ale

oaselor

3.b) este indicat în principal în

scop terapeutic, în afecţiuni psihiatrice şi la copii în perioada de creştere

c) în scop profilactic este recomandabil studenţilor

4. b) afecţiunile cardio-respiratorii

decompensated) neoplaziile de orice tip,

sediu sau stadiu evolutiv

5.a) reprezintă terapia per os

(prin ingestie) de ape cu proprietăţi sanogene, conform unui protocol terapeutic stabilit de medicul specialist de recuperare, medicină fizică şi balneologie

b) cura de diureză în afecţiunile renourinare cu indicaţie de cură favorizează drenajul urinar prin creşterea fluxului urinar la valori de 150-180 ml/oră

c) cura de diureză reprezintă un mijloc de combatere a recidivei infecţiilor de tract urinar

d) crenoterapia – folosind ape alcaline simple sau sulfuroase mixte de concentraţie mică – are indicaţie în afecţiunile digestive

tip dischinezie biliară

6.a) reprezintă soluţii complexe

de săruri minerale şi gaze, nereproductibile în laborator, care iau naştere pe cale naturală

b) reprezintă soluţii complexe de săruri minerale şi gaze, reproductibile în laborator, barotate în concentraţii conform standardelor de profil

c) se consideră a avea mineralizarea de peste 1g/l, fiind astfel încadrate în grupa A

d) corespund bacteriologic şi chimic, ceea ce le conferă efecte terapeutice şi acţiune confirmată

7. temperatura aerului; radiaţia solară (cu ansamblul „cocktail-ului” radiativ solar: RIR, RL, RUV – în proporţii naturale, corespunzătoare situaţiei orare/ sezoniere); presiunea atmosferică (şi respectiv presiunile parţiale ale O2 şi CO2); umiditatea; nebulozitatea; aerosolizarea; aeroionizarea; curenţii de aer/ vânturi; (eventual) magnetismul sau/ şi radioactivitatea naturale (terestre/ atmosferice)

8.b) nămoluri mineralec) nămoluri sapropelice d) nămoluri de turbă

9.anomalii sau/ şi prezenţa

oricărui obstacol organic la nivelul căilor urinare, mai ales generatoare de hidro- sau/ şi pio-

239

nefroze sau/ şi hematurii; hidro/pio-nefroze caliceale, mai ales mari şi mai ales cu acutizări colicative frecvente; litiazele cu simptomatologie redusă sau/ şi cu comunicare redusă cu căile excretorii mari ale rinichilor; insuficienţa cardiacă; HTA cu valori mari şi răspuns terapeutic slab

10.c) secolul al XIX-lea d. Ch.

11.a) XX

12.Ape oligo-minerale/ metalice

acratopege (reci); Ape carbogazoase; Ape alcaline; Ape alcalino-teroase; Ape sulfatate calcice

(gipsoase)

13.c) Amara (30 metri altitudine)d) Techirghiol (6–20 metri

altitudine)e) Neptun (5–20 metri

altitudine)

14. a) prezenţa aerosolilor (în

principal ai celor de NaCl) încărcaţi electric

b) microclimatul (temperatura, umiditatea) constant

d) presiunea atmosferică, presiunea parţială a O2 şi concentraţia CO2 din aer – discret crescute

e) absenţa alergenilor şi a

poluanţilor

15.b) baia de soare (helioterapie)c) baia de aerd) cura de teren e) cura de/ în salină


răspuns prezentate nu este corectă

17.Spondilita anchilozantă;

Sindromul Reiter-Fiessinger-Leroy/ Artritele reactive; Artrita psoriazică; Spondilitele entero(colo)patice; Uveita anterioară; Spondilartropatiile nediferenţiate

18.concentraţia (exprimată în mg/l

sau mEq%) de substanţe nedisociate, inclusiv gaze; (gradul de) mineralizare totală (exprimată g/l); raportul anioni/ cationi (înşiruiţi în ordinea descrescătoare a concentraţiei lor, exprimată în mEq%); debitul respectivei ape minerale (exprimat în l/24h) la sursă/ izvor; temperatura respectivei ape minerale (exprimată în °C) la sursă/ izvor

19. a) ape oligominerale

(oligometalice) reci (acratopege):

Olăneşti, Călimăneşti-Căciulata-Cozia, Brădetu, Slănic-Moldova, Azuga, Buşteni, Sinaia,

240

Cheia;b) ape carbogazoase:Borsec, Tuşnad, Vatra-Dornei,

Covasna, Buziaş;c) ape alcaline:Sângeorz Băi, Slănic-Moldova,

Malnaş;d) ape alcalino-teroase:Borsec, Tuşnad, Covasna,

Bodoc, Biborţeni, Vâlcele;e) sulfatate calcice

(gipsoase): Bizusa, Sărata-Monteoru,

Ivanda, Vaţa de Jos

20.a) stabilitatea b) mobilitatea d) indoloritatea

21.d) Predeal (1000 metri

altitudine)e) Tuşnad (625 – 655 metri

altitudine)

22.d) discopatie de faza a IV-a

23.b) sarcinac) tulburările legate de

civilizaţie (sindroamele de dezadaptare/ decondiţionare/ igieno-comportamentale)

e) gerontologia

24.e) tonifiant stimulant

25.Slănic-Prahova;Târgu-Ocna

26.d) din precipitaţiile atmosferice

căzute pe pământ şi penetrate în scoarţă până la nivelul unui strat impermeabil

27.e) Govora – sonda Gătejeşti

28.d) modificarea raportului de

perfuzie sanguină corticală/ medulară la nivelul rinichilor cu ameliorarea zonei perfuziei medulare

29.b) 1924

30.a) cure balneoclimatice pe

litoralb) helioterapiec) talazoterapied) cure externe cu ape

minerale carbogazoase

31.a) stările de convalescenţăb) surmenajul psihicc) bolile inflamatorii cu

potenţial evolutivd) nevrozelee) boli cardio-vasculare/

respiratoriii cu rezerve funcţionale reduse

32.a) mobilitateab) calmarea dureriic) reechilibrarea muscularăe) abilitatea

33.

241

a) mecanici b) climaticic) electromagnetici (radianţi)d) electrici e) termici

34.b) CO2 extras din ape carbo-

gazoase

35.d) 1949

36.b) este caracterizat de

nebulozitate mare şi durată de strălucire a soarelui scăzută

d) la latitudinea României, altitudinea de 2000 metri este considerată limita superioară a bioclimatului cu indicaţii terapeutice

e) este indicat persoanelor tinere, sănătoase, în vederea călirii, antrenării

37.Covasna;Tuşnad;Borsec;Balvanyos; Lugoj-Băi; Miercurea Ciuc; Harghita-Băi; Sângeorz-Băi

38.a) sodiu (>= 60 mEq%) b) calciu (<=30 mEq%) c) potasiud) magneziu (<=30 mEq%)

39.Slănic Moldova;

Sângeorz Băi;Malnaş Băi; Călimăneşti-Căciulata; Cozia;Tinca;

40.A – pentru profilaxia patologiei

neuro-mio-artro-kinetice şi respectiv infecţioase „a frigore“ - antrenarea prin condiţionare a mecanismelor adaptative de termoreglare prin cure de proceduri cu factori termici contrastanţi;

B – pentru profilaxia patologiei „de civilizaţie“ (stress) surmenaj, în special pentru profesii intelectuale (sindroame de decondiţionare igieno- comportamentală):

– alimentaţie sofisticată/ agresivă/ excesivă/ neregulată plus edentarism şi poziţii vicioase;

– obezitate/ ateroscleroză – pentru prevenţia patologiei cardio-vasculare sau/ şiendocrino-metabolice, a patologiei locomotorii degenerative precoce;

– toate prin cure de „reconfortare“ /antistress/ antisurmenaj, (de „mise en forme“), cu proceduri de:

– climatoterapie– kinetoprofilaxie– gimnastică medicală– exerciţii aerobice– exerciţii de relaxare

intrinsecă– antrenare la efort– cure de teren

242

– ascensiuni montane, drumeţii– sporturi– hidrokinetoprofilaxie– asistenţă nutriţională/ dieto-

terapie– psihoterapie– educaţie sanitară (inclusiv

demonstrarea practică a beneficiilor unui regim ordonat de viaţă – programul sanatorial de cură)

– ameliorare imagine (estetica facială şi corporală/ cosmetică)

– body-building/ forming– hidroterapie cu factori termici

contrastanţi;

C – pentru profilaxia „specifică“ a afecţiunilor degenerative, de „uzură“ şi de vârstă, ale aparatului locomotor

– cure profilactice tot „active“, specializate, bazate pe proceduri de: kineto-profilaxie educativă (gimnastică medicală, educaţie fizică), efectuate atât în săli, cât şi în aer liber, exerciţii de menţinere/ redobândire a posturilor corecte ale corpului, a mobilităţii/ supleţei articulare, de tonifiere – decontracturare musculară, de iniţiere/ antrenare postural-ergonomică, jocuri sportive, cure de teren), hidrokineto-profilaxie toate celelalte tipuri de proceduri menţionate la punctele anterioare;

D – pentru profilaxia „specifică“ a afecţiunilor cardio-vasculare, cure profilactice active, bazate pe proceduri de: educaţie sanitară, asistenţă nutriţională/ dieto-

terapie, psihoterapie, kineto şi hidrokineto-profilaxie (având în prim plan antrenamentul la efort dozat şi relaxarea musculară şi psihică), toate celelalte tipuri de proceduri menţionate la punctele anterioare.

O menţiune generală cu privire la curele de profilaxie prin mijloace fizio-balneare vizează trei diferenţe fundamentale între aceste cure şi curele balneoclimatice terapeutice sau/ şi de recuperare: beneficiarii acestor cure nu sunt bolnavi (pacienţi), ci indivizi (persoane) cel puţin aparent fără patologie, doar cu factori de risc endo- sau/ şi exogeni pentru aceasta şi prin urmare ceea ce trebuie îndepărtat/ vindecat sau cel puţin ameliorat la aceşti subiecţi nu este boala, ci factorii de risc pentru apariţia acesteia; în cadrul curelor profilactice, majoritatea procedurilor specifice se desfăşoară nu individual ci în grup, ceea ce favorizează motivarea competitivă şi emulaţia reciprocă; programul ordonat şi supravegheat de profilaxie activă fizio-balneară se desfăşoară (spre deosebire de cel terapeutic care este de circa 2 ore pe zi), pe o durată de 5–6 ore/zi, atât dimineaţa, cât şi după amiaza.

Pentru prevenirea afecţiunilor degenerative şi de vârstă ale aparatului locomotor, precum şi a celor cardio-vasculare, s-a impus necesitatea individualizării unor tipuri şi metodologii oarecum aparte, relativ specializate, de

243

cure profilactice, datorită indicilor de morbiditate – cei mai ridicaţi – pe care îi prezintă aceste două domenii de patologiei

41.c) gaze dizolvate e) protozoare

42.Covasna; Buziaş;Tuşnad;Vatra Dornei;Borsec;Balvanyos

43.b) Litoral – vara d) Felix – iarna

44.d) timpuri preistorice

45.a) factori termici contrastanţib) factori mecanici c) factori climaticid) factori hidro-minerali

46.b) mofeted) ape carbogazoase e) ape sulfuroase

47.a) cura internă

48.a) boli cardio-vasculare d) boli metabolice

49.a) PR cu manifestări sistemice

b) LEDc) polimiozite, dermatomiozited) scleroza sistemică

progresivă

50.a) ouăb) lactatec) făinoase

51.solicitarea adaptativă marcată,

cu antrenarea axelor sistemului neuro–endocrin (în principal: hipotalamo – hipofizo – cortico-suprarenalian şi hipotalamo hipofizo – tireo – ovarian)

52.a) 200 – 300 mc) 300 – 700 m

53.a) stări de surmenaj fizic şi

intelectualb) stări de convalescenţă (cu

resurse cardio-respiratorii)d) tulburări de creştere la copiie) activitate în mediu cu noxe

respiratorii

54.b) prezenţa de anioni, cationi şi

substanţe chimice nedisociate cu acţiuni farmacologice cunoscute (în concentraţii determinate)

c) prezenţa de gaze dizolvate, cu acţiuni farmacologice cunoscute (în concentraţii determinate)

d) mineralizare totală de cel puţin 1 g/l

55.

244

c) Felixd) Moneasa e) Bazna

56.1. Prezenţa de manifestări

sistemice (febră, astenie, scădere în greutate, maleză generală).

2. Prezenţa de determinări extra-articulare: procese de vasculită sau/ i visceraleș (pulmonare, cardiace, oculare, neurologice, hepatice, etc.).

3. Sindrom abiotrofic secundar (ca exie)ș

4. Puseu evolutiv imuno-inflamator: mediu, marcat şi sever-activ (VSH peste 50 – 60 mm/h)

57.a) ape oligominerale termale

(acratoterme)b) ape sărate concentrate c) peloided) ape sulfuroase e) ape alcaline

58.a) Herculane b) Mangaliac) Ocna Sibiului d) Amarae) Eforie Nord

59.Borsec;Tuşnad;Vatra Dornei;Covasna;Buziaş

60.

a) conţinutul în substanţe nedisociate

b) gradul de mineralizare totalăc) concentraţia în anioni şi

cationi, ca raport, în ordinea descrescătoare a concentraţiei lor

d) debitul apei minerale/ 24 h la sursă

e) temperatura apei la izvor



62.PraidSlănic-PrahovaTârgu-OcnaCacica

63.Baia de aerBaia de soare (helioterapie)Cura de terenCura de/ în salină

64.d) modificarea regimului de

perfuzie sanguină a rinichilor în favoarea zonei medulare

65.d) Băile Felix

66.profilaxia sau/ şi tratamentul

(nu în fazele acute) ale bolilor reumatismale degenerative şi ale unora inflamatorii (spre exemplu: SAP);

ginecopatii cronice; dermatoze cronice; TBC extrapulmonar stabilizat

245

67.a) temperatura aerului, relativ

scăzută, dar constantăb) discretă creştere a presiunii

atmosferice – în funcţie de adâncimea la care se află spaţiul respectiv

c) umiditatea moderată, relativ constantă

d) prezenţa de aerosoli încărcaţi electric

e) lipsa, practic totală, a alergenilor şi poluanţilor

68.Frenatori enzimatici (ale

substanţelor humice); Schimbători de ioni; Acţiuni prin intermediul

conţinutului în elemente estrogen-active a substanţelor bituminoase din peloizi;

Conţinut important în: vitamine – B1, B2, B12, C –, (alte) enzime şi biotine (produse de bacteriile endogene), biostimuline, acid nicotinic, substanţe carotenoide;

Acţiuni anti-alergice prin conţinutul în unele substanţe – inclusiv carbonat de calciu – cu efecte de desensibilizante;

Acţiuni bactericide/ bacteriostatice ale nămolurilor (în special sapropelice şi de turbă), cu efecte – în secundar – antiinflamatoare la nivelul unor leziuni inflamatorii ale pielii sau/ şi mucoaselor;

Acţiune emolientă asupra pielii (mai ales prin intermediul carbonatului de calciu);

Acţiunea nămolurilor asupra tegumentelor, prin intermediul

factorilor fizici (mecanic, termic şi capacitate de sorbţiune) – care fiind, în principal, excitanţi asupra receptorilor neuro-vasculari, pot determina reflexe locale şi la distanţă (prin modificările de regim circulator loco-regional – eventual şi la nivel sistemic – peloizii au capacitatea de a modifica circulaţia locală, schimburile ionice şi difuziunea unor substanţe, favorizând astfel, în cerc virtuos (şi) acţiunea componentelor chimice de la nivelul lor

69.a) deşertb) pajişti alpined) litoral marine) stepă

70.Felix; 1 Mai; Buziaş; Lipova; Bazna;Ocna Sibiului; Sovata; Geoagiu-Băi; Govora; Călimăneşti-Căciulata-Cozia; Olăneşti; Slănic-Prahova; Pucioasa; Herculane

71.a – Eb – Cc – Dd – Ae – B

246

72.b) jumătate din doza pentru

crenoterapia din cura de diurezăc) aceeaşi cu cea pentru

crenoterapia din cura de diureză, la indivizi cu un singur rinichi

e) 15 – 20 ml/kg corp/24 ore

73.Diluează urina, cu creşterea

volumului, respectiv cu scăderea densităţii şi a concentraţiei în săruri a acesteia şi astfel, a riscurilor de precipitare litiazică;

Poate modifica o serie de parametri fizico-chimici ai compoziţiei urinei, eventual, în funcţie de tipul apei minerale (alcalină sau acidă), chiar şi pH-ul urinar: în sens invers genului de litiază la care există predispoziţie, toate cu efecte suplimentare anti-precipitare calculară şi anti-infecţioase;

Stimulează motilitatea fiziologică/ „peristaltismul” căilor urinare, cu accelerarea vitezei de circulaţie/ curgere a urinei la acest nivel – inclusiv cu asigurarea astfel, a unei diureze abundente şi apoase nocturne – cu „spălarea” lor de detritusuri celulare (agenţi de nucleizare) şi împiedicarea totodată, a ascensionării germenilor dinspre vezică spre bazinet în perioadele de clinostatism (in principal, nocturn) şi favorizarea eliminării acestora, cu posibilitatea sterilizării urinei (dacă nu există şi litiază asociată) după 10–12 zile de cură;

Eliminarea, mai ales în prima

parte a curei, a unor concreţiuni calcare (apoi, în continuare, pacienţii elimină calculi mici, la câteva zile, săptămâni şi – majoritatea – la câteva luni post-cură);

Modifică raportul distribuţiei de irigaţie sanguină în cadrul debitului circulator renal, între medulară şi corticală, în favoarea primei (în mod normal, acest raport este de 9 la 1 în favoarea corticalei, ceea ce explică, cel puţin în parte, de ce, aproape fără excepţie, localizările iniţiale şi cele mai remanente ale infecţiilor reno-urinare, sunt la nivelul medularei), cu ameliorarea capacităţilor trofice şi de luptă anti-infecţioasă ale acesteia, prin ameliorarea nutriţiei, aportului de substanţe imuno-biologic active şi respectiv, a drenajului cataboliţilor/ clearence-ului tisular local;

Conex şi concomitent, prin diluarea urinei, (cura de) diureză apoasă reduce hipertonia osmotică la nivelul medularei renale, dezinhibând activităţile de fagocitoză şi a complementului, de la acest nivel – inhibate de urina hiperconcentrată – cu stimularea (şi) astfel, a capacităţilor de apărare anti-infecţioasă ale medularei

74.a) nămolurile de turbă b) nămolurile minerale c) parafangoe) nămolurile sapropelice

247

75.b) XVIII

76.a) ape carbogazoaseb) ape radioactive (radonice)c) ape oligominerale

(oligometalice) acratotermed) ape sulfuroase/ sulfatate e) ape clorurate sodice

77.Poiana Stampei;Borsec;Mangalia;Covasna;Stobor (Sălaj)

78.a) Hidro/ Termo-biologia/

terapia b) Foto/ Helio-biologia/terapiad) Inhaloterapia

79.a) asimptomaticăc) paucisimptomaticăd) simptomatică

80.a) maleză/ astenie/ insomnie/

depresieb) subfebrilitatec) scădere ponderală/ poliurie

tranzitorie/ deshidratare celularăd) fenomene congestive

mucosalee) frust sindrom bio-umoral

(disimun sau/ şi disclinic)

81.a) microlitiaza bazinetală (fără

hidronefroză sau hematurie)b) infecţii urinare: pielite/ pielo-

cistite/ pielo-nefrite (fără insuficienţă renală sau cu insuficienţă renală compensată şi fără complicaţii intra- sau extrarenale)

c) microlitiaza caliceală (cu bună comunicare cu căile excretorii principale şi fără hidronefroză sau hematurie)

d) statutusurile post litiază renală operată

e) microlitiază ureterală (fără hidronefroză sau hematurie)

82.a) alcaline b) alcalino-teroase c) sulfuroased) sulfatatee) oligominerale reci

(acratopege): sulfuroase sau/ şi cu prezen a cationilor Zn, Cu, Mgț

83.e) Callatis

84.Schimbarea locului climatic de

origine cu un altul – în principiu şi sub rezerva unor limite adaptative individuale, legate, în principal de vârsta mai înaintată sau/ şi de (poli)patologia respectivului pacient/ curant – diferit sau relativ diferit;

Expunerea progresivă a curantului la agenţii fizici bioclimatici din arealul (balneo)climatic/ terapeutic ales (adecvat);

Dozarea individuală, medicalizată, a expunerii curantului la agenţii fizici bioclimatici din arealul

248

(balneo)climatic/ terapeutic ales (adecvat)

85.– în cură internă/

crenoterapie: diabet zaharat; dischinezii biliare de tip

hipoton; gastrite cronice cu sindrom

hipostenic; constipaţii cronice (apele

calcice/ gipsoase – pentru formele hipertone);

obezitate; cură de diureză (apele calcice/

gipsoase, care sunt diuretice, inclusiv prin concentraţia lor caracteristică, de tip hipo/ izoton);

– prin galvano-ionoforeză (galvanizări descendente de tip general – cu propagrea electrolitică a curentului continuu, direct prin structuri ale SNC şi prin LCR: trans-orbito- sau trans-fronto-dorsale/ medulare) – introducerea prin tegument şi resorbţia astfel, în circulaţia sanguină, a sulfatului de magneziu – substanţă cu intense proprietăţi depletiv/ resorbtive – din apele „amare”, în doze adecvate, controlabile ca administrare, în scopul obţinerii de efecte antihipertensive;

– în cură externă/ balneaţie: patologie degenerativă

articulară şi abarticulară – în faze subacute şi mai ales, subcronice şi cronice;

(cu indicaţii strict individualizate/ medicalizate): neuropatii periferice şi sindroame

de ischemie cronică periferică – inclusiv ca tratament şi profilaxie secundară, ale complicaţiilor diabetului zaharat, (eventual)şi unele afecţiuni dermatologice;

HTA stadiul I şi II (a se vedea şi cele de mai sus)

86.a) ape carbogazoaseb) ape radioactive (radonice)c) ape oligominerale

(oligometalice) acratotermed) ape sulfuroase/ sulfatate e) ape alcaline

87.Techirghiol;Agigea;Amara; Fundata; Lacu Sărat; Ocna Sibiului; Ocnele Mari;Sovata;Săcelu

88.a) sensibilitatea climatică

individualăb) amploarea contrastului,

respectiv diversitatea noilor condiţii climatice

c) starea de stres fizic sau/ şi psihic

d) existenţa/ inexistenţa unor experienţe anterioare de aclimatizare

e) fondul morbid preexistent

89.e) asimptomatică

90.

249

a) fenomene congestive mucosale

c) scădere ponderală/ deshidratare celulară/ poliurie tranzitorie

e) frust sindrom bio-umoral disimun/ discrinic

91.Amara; Lacul Sărat; Movila Miresei; Eforie Nord; Techirghiol; Neptun; Mangalia

92.Vatra Dornei; Borsec; Tuşnad; Sângeorz-Băi; Sinaia

93.Predeal; Poiana Braşov; Lacul Roşu; Semenic; Păltiniş

94.Someşeni; Sângeorz-Băi; Geoagiu-Băi; Govora

95.b) 15–20 ml/kg corp/24 ore c) aceeaşi cu cea pentru

crenoterapia din cura de diureză la indivizii cu un singur rinichi

96.


c) microlitiază caliceală (fără hidronefroză sau hematurie)

d) statusurile post-litiază renală operată

97.b) nămolurile minerale c) nămolurile sapropelicee) parafango

98.d) inhaloterapiae) hidrotermobiologia/ terapia

99.d) Herculane

100.b) indicele vegetativ

101. greutatea specifică; hidropexia;termopexia (rezultantă a trei

componente: căldura specifică, capacitatea calorică şi conductibilitatea calorică);

structura granulară; plasticitatea;radioactivitatea (rar întâlnită)

102.- mineralizarea totală (cu grade

şi predominan e diferite, înț funcţie de natura apelor sau/ şi a izvoarelor minerale care au favorizat formarea unui anumit tip de nămol);

- conţinutul în substanţe organice (cu diferenţe – pe lângă cele determinate de factorii de mai sus – şi în funcţie de flora şi

250

fauna şi respectiv, de complexul de factori climatici ai eco-sistemului în care s-a format şi există respectivul tip de nămol; spre exemplu, în compoziţia nămolurilor de turbă intră predominant: produşi intermediari de descompunere – acizi humici, tanici şi tanaţi – răşini, uleiuri eterice, substanţe hormonale de tipul sterolilor, estrogenilor şi progesteronilor şi unele enzime, precum şi carbonaţi, sulfaţi, fosfaţi; în compoziţia nămolurilor sapropelice intră predominant: substanţe organice – rezultate din procesele de putrefacţie subacvală –, progesteroni şi estrogeni şi respectiv, sulfura de fier – care dă culoarea neagră specifică nămolurilor sapropelice – şi care se formează prin transformarea hidrogenului sulfurat, rezultat la rândul său din activitatea diferitelor bacterii asupra substanţelor organice şi a carbonatului de fier din respectivele eco-sisteme peloidogene)

103.a) Hidrotermo-biologia/ terapia b) Foto / helio-biologia/ terapiac) Kinetologia medicală/


104.a) clima continental-moderată

(Câmpia Tisei/ de Vest, Podişul Transilvaniei)

b) clima continental-temperată

de stepă (Câmpia Română/ Bărăgan, Podişul Moldovei, Dobrogea continentală)

c) clima continental-temperată de dealuri/ colinară (regiunea sub-carpatică)

d) clima de litoral marine) clima de munte (Munţii

Carpaţi şi Munţii Apuseni)

105.a) stări de convalescenţăb) stări de surmenaj psihicc) nevroză astenică

(neurastenia)d) boli reumatologice cu

potenţial evolutiv (spre exemplu: PR)

e) boli în stadii cu rezerve funcţionale reduse, inclusiv la nivel cardio- vascular şi respirator

106.a) ţara noastră este situată la

aproximativ jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord

d) ţara noastră este situată în bazinul Dunării inferioare

e) ţara noastră este situată în zona climato-geografică temperată nordică

107.a) valori medii diurne crescute

ale temperaturii aeruluib) calm atmosfericc) umiditate relativă a aerului

scăzutăd) însorire abundentă (în

medie: 2200–2300 ore de strălucire a soarelui/ an, din care 320 de ore în luna iulie)

251

108.- artroze, afecţiuni abarticulare,

osteoporoză; - afecţiuni vasculare centrale

şi periferice (cel mai adesea pe fond atero/arteriolo-sclerotic), inclusiv: insuficien a circulatorieț cerebrală cronică, boala cardiacă ischemică sau/ şi statusuri/ sechele după AVC sau/ şi IM sau/ şi arteriopatii periferice (inclusiv diabetice);

- neurastenii/ depresii pe fond involutiv cerebro-vascular;

- dischinezii bilio-duodenale sau/ şi colonice, colopatii cronice nespecifice, gastrite atrofice, diabet zaharat tip II/ sindrom metabolic;

- patologie de decondiţionare igieno-comportamentală: sedentarism, obezitate de aport;

- disfuncţii ventilatorii obstructive sau/ şi restrictive

109.(în ordine alfabetică): Călimăneşti-Căciulata-Cozia; Covasna; Eforie-Nord; Felix/ 1Mai; Govora; Herculane;

Mangalia; Neptun; Otopeni (sediul clinic al INGG „A. Aslan”); Slănic-Moldova; Sovata; Techirgiol

110.ape (termo)minerale – inclusiv

cea de mare sau din lacuri terapeutice;

gaze terapeutice (mofete, sulfatarii/ sulfatare);

nămoluri terapeutice; agenţi terapeutici bioclimatici

111.a) temperatura confortabilă a

aeruluib) umiditatea relativ moderatăc) briza cvasi-constantăd) aerioni negativi e) aerosoli salini

112.a) rahitismulb) insuficienţa gonadicăc) sechelele post-traumatice la

nivelul aparatului locomotord) boli reumatismale

degenerativee) sechele de leziuni de NMP

252

1.6 RĂSPUNSURI la întrebările din

Semiologie, Patologie/ Complica ii şi Terapieț / Recuperare - specifice

253

1. Sindromul AND post-traumatic

2.b) la 2–3 luni de la traumatism

3.a) predispune la tasări şi

fracturi vertebraleb) interesează mai ales osul

trabecularc) pierderea osoasă poate

ajunge până la 10% într-un ane) poate duce la scădere în

înălţime

4.b) peste 30%

5.a) afectare net predominantă a

sexului feminin (post-menopauză; obezitate ginoidă)

b) hiperlordoză lombarăc) neo-artroză L4–5 şi L5 – S1e) (facultativ) spondilolisteză

L4–5

6.a) acromegalie b) PRc) mixedemd) diabet zaharate) afecţiuni post traumatice

7.a) fracturile vertebraleb) fractura Pouteau-Colles c) fracturi costale

8. b) spanaculc) laptele degresat d) sardinele

e) produsele lactate

9.a) 1 500 mg/zi

10.urat monosodic; pirofosfat de calciu;oxalat de calciu; fosfaţi de calciu;hidroxiapatita

11.c) acid uric

12.c) calculi de xantină

13.b) monoartrita acutăc) hiperuricemie (> 70 mg/l)e) răspuns terapeutic prompt la

colchicină (în primele 48 de ore)

14.– prezenţa de cristale de urat

monosodic în lichidul sinovial– prezenţa de cristale de urat

monosodic la nivelul tofilor gutoşi

15.– Piroxicam– Izoxicamul (Tilcotil)– Fenilbutazona

16.c) entezita

17. acromegalia; hipotiroidismul,

mixedemul; diabetul zaharat; „artropatia (post) cortizonică“; ocronoza; hemocromatoza; condrocalcinoza, (pseudoguta);

254

boala Wilson; boala Paget; hiper-lipoproteinemia tip II şi tip IV

18.b) o complicaţie a entorselor

de genunchi interne c) localizat paracondilian intern

(osificare heterotopică)d) beneficiar de tratament

conservator sau/ şi chirurgicale) potenţial recidivant

19.a) hiperemia tegumentului b) hiperhidrozac) anchilozad) contracturi/ retracturi

(incipiente) muscularee) redori articulare

20.c) epicondil

21.a) flexor radial al carpuluie) flexor comun superficial al

degetelor

22.c) inferior C8 – T1 (uneori şi

parţial T2)d) total

23.Entezita:– calcaneeană, la nivelul

inserţiei tendonului achilian şi a aponevrozei plantare

– trohanteriană (marele trohanter al femurului)

– tuberozităţii tibiale anterioare a genunchiului

– rotuliană– olecraniană

– scapulo-humerală– oaselor pelvine– regiunilor vertebrale

(predominant) dorsală şi lombară: prin osificarea straturilor externe ale inelelor fibroase discale şi ale ligamentului longitudinal anterior şi lateral – sindesmofite vizibile radiologic

Entezitele de la nivelul ligamentului longitudinal anterior, asociate cu leziunile de osteo-discită şi cu eroziunea juxta-discală a marginii vertebrale anterioare dau, în ansamblu, aspectele de vertebre „pătrate“ (radiologic)

24.– necroza ischemică (aseptică)

a capului femural – pseudartroză

25.a) durere (spontană sau

provocată)b) scurtarea membrului inferior

homolateralc) atitudine vicioasă a

membrului inferior respectiv (frecvent în adducţie şi rotaţie externă)

d) impotenţa funcţională

26.d) SA

27.a) afectarea coloanei dorsaleb) noduli Schmorl (vizibili

radiografic)c) cifoza adolescentului (dorsal

inferior)

255

28.– caracterul inflamator– existenţa/ apariţia, episodice

şi reversibile, a unor zone dureroase (tender areas) la nivelul entorselor sau al unor arii somatice variate (coapse, gambe, etc.)

29.a) absenţa deformărilor

articulare b) artrofie variabilă a muşchilor

interosoşi de la ambele mâinic) osteoporoza vizibilă

radiograficd) posibila prezenţă de noduli

reumatoizi şi/ sau tenosinovite

30.– precoce (în 2/3 inferioare ale

articulaţiei S-I)– simetrică– induce, prin blocarea S1, o

modificare caracteristică a mersului pacientului SAP

31.d) stafilococul auriu

32.a) leziuni ale platoului vertebral b) rarefierea osului subcondral c) pensare discală asimetricăd) osteofitozăe) eroziuni subcondrale

33.– hematom fesier– hematom în muşchiul

piramidal– endometrioză– lipoame intra- şi extra-

pelvine

34.– hematom de ilio-psoas– abces al psoasului– bursita chistică de ilio-psoas

35.Guta

36.b) urat monosodic

37.c) hiperparatiroidismul primar

38.b) faza a III-a

39.a) diminuarea/ abolirea ROTb) hipotonia/ hipotrofia

muscularăc) paresteziie) hipoestezii/ disestezii

40.b) faza a III-a

41.c) sindrom de coadă de cald) pareză forte, paralizie

recentă într-un teritoriu radiculare) fenomene de compresie

medulară

42.b) scolioza (atitudine

scoliotică)d) pensare unilaterală a

spaţiului intervertebral respective) rectitudine lombară

43.c) nervul median

256

44.b) ulnar

45.d) câteva (3–4) săptămâni

46.d) 2 ani

47.c) un rebord articular specific

coloanei cervicale

48.cervicalgia (de origine)

artrozică – cu torticoliscervicalgia (de origine) mio-

tendo-fascială, posturală şi (psihogenă)

sindromul cervico-brahialgic (radiculopatic cervical inferior)

sindromul cervico-cefalic: cefalalgic – iritativ radiculalgic, predominant superior – sau/ şi vertiginos (vegetativ sau/ şivascular)

sindromul vertebro-toracic/ cardiac (sau intricat)

mielopatia cervicală

49.b) spondilita ankilozantă

50. b) articulaţiile intervertebrale

(interapofizare) posterioare

51.a) epanşament în cantitate

moderată (hidrartroză moderată)b) consistenţă vâscoasăc) celularitate redusă (sub

5.000 elemente/ mm3)

d) predominanţa mononuclearelor

e) cheag de mucină dens şi lipsit de friabilitate, la testul Rhopes

52.în afectări femuro-patelare:procese de displazie la nivelul

condilian femural sau tibial, sau la nivelul patelei, sau/ şi tulburări dobândite (laxitate capsulo-ligamentară cu luxaţie recidivantă – inclusiv sechelare, după entorse, luxaţii sau fracturi, ultimele putând genera şi deficite de congruenţă secundare, la fel ca şi în cazul proceselor inflamatorii sau/ şisupurative, de dinamică articulară, sau/ şi prin suprasolicitări mecanice, micro-traumatisme repetate, „surmenaj“ articular);

în afectări femuro-tibiale: displazii dezaxante (varrum,

valgum, flexum), tulburări dobândite de congruenţă, sau/ şi de dinamică intra-articulară (vezi cele de mai sus, plus leziuni de menisc), prin: depuneri intra-cartilaginoase sau/ şi sinoviale de substanţe patologice în diverse tulburări endocrino- metabolice, sau/ şi leziuni osoase care secundar generează tulburări de dinamică şi congruenţă articulară: boala Paget, osteoporoza

53.a) parapareza spasticăb) parestezii la nivelul mâinilor

sau/ şial picioarelor, însoţite de scăderea forţei musculare

257

c) sindroame de neuron senzitiv şi motor periferic la nivelul membrelor superioare

54.b) sindromul vertebral dinamic c) sindromul vertebral statice) sindromul miotendofascial

55.a) nu se calmează prin repausb) este însoţităâ de redoare

matinală, care durează mai mult de 30 de minute


e) scoală bolnavul din somn, de regulă, în a doua jumătate a nopţii

56.Ipoteza simpatică reflexă Ipoteza reflexului de axon Ipoteza vascularăIpoteza inflamaţieiIpoteza neuroendocrină

57. e) discopatie de faza a IV-a

58.d) sinovita

59.e) articulaţiilor interfalangiene

distale

60.b) sindromul vertebral staticc) sindromul vertebral dinamic e) sindromul miotendofascial

61.a) sindromul de tendon al

supraspinosuluib) sindromul coraco-clavicularc) sindromul scapulo-costald) bursita subacromio-

deltoidianăe) umărul în resort

62.a) radiografie axială –

efectuată în plan transversalc) radiografie de genunchi –

profil

63.a) articulaţiileb) muşchii sau/ şitendoanelec) ligamentele d) oaselee) nervii

64. a) Neurapraxieb) Axonotmesisc) Neurotmesis

65.teoria genei uniceteoria genei duble

66.b) genei unice în SAP

67.e) celule polimorfonucleare

neutrofile care conţin incluziuni granulare intra-citoplasmatice mobile (rezultate din endocitoza de complexe imune şi de diverse subproduse ale inflamaţiei – inclusiv fracţiuni ale complementului)

68.b) nodulii reumatoizi

258

c) procesele de vasculită

69.a) este un sindrom sau o boalăb) se caracterizează prin dureri

şi fenomene disfuncţionale la nivel musculo-scheletal, loco/ regional

c) se caracterizează prin redori articulare, contracturi sau/ şi retracturi musculare

d) se caracterizează prin tulburări trofice tisulare şi respectiv circulatorii, reflexe loco-regionale

70.c) algoneurodistrofie – stadiul

II

71. d) o suferinţă musculară post-

traumatică de tip ischemic

72.a – Bb – Cc – A

73.c) netrofilele polimorfonucleare d) limfocitele T CD8

74.c) o suferinţă musculară post-

traumatică de tip ischemic

75.b) nervului medianc) nervului ulnar (cubital)

76.Claudicaţia vertebrală prin

hipoxie radiculară

77.Discartroza osteofitică SA SpondilolistezaArtroza interapofizară

posterioarăBoala Paget şi boala ForestierLaminectomii urmate de

artroza posterioară compresivăCalus vicios post-fracturarDupă laminectomii, după

chemo-nucleolizăHernie de disc sau/ şi protruzie

discalăHipertrofia ligamentului galben

78.c) muşchiului cvadriceps

79.a) imposibilitatea mersului pe

vârfurie) abolirea ROT achilian

80.b) SPI

81.a) fractura colului humeralb) pareza de nerv circumflexc) sindromul manşonului

rotatorilord) capsulita retractilăe) recidiva (mai ales la tineri)

82.a) supresie/ aplazie medulară

după administrarea prelungită de AINS, în special de tip pirazolonic – în doze mari

b) hemoliza autoimunăc) blocarea („sechestrarea“)

fierului în celulele sistemului reticulo-endotelial

259

d) microhemoragii digestive – după administrarea prelungită de AINS

e) scăderea capacităţii totale de fixare a fierului în ser

83.b) osteoporoza subcondralăd) eroziunile marginale (geode

şi microgeode)

84.d) SA

85.b) biceps brahial

86.b) Trendelenburg

87. b) suferinţa (entorsa) unei

articulaţii interapofizare posterioare

88.Galvanizări descendente – în

aplicaţii generale sau locale, dar cu efect sistemic;

Crioterapie profundă; Câmpuri magnetice de joasă

frecvenţă – în regim de emisie continuu;

Tehnici/ metode kinetoterapiece – Bobath, Kenny, întinderea lentă a agoniştilor spastici – inclusiv ortezare –, întinderea bruscă, baterea, vibraţia sau/şi percuţia tendinoasă la nivelul antagoniştilor muşchilor spastici;

Hidro-kinetoterapie; Ultrasonoterapie; ”Curenţi” Hufschmidt;

Dispozitive complexe asistiv-terapeutico-recuperatorii – NESS H200, Lokomat/ Autoambulator

89.b) un sindrom dureros

secundar sacralizării unilaterale, cu hipertrofia unui proces transvers al vertebrei L5

90.b) cu segmentul respectiv scos

de sub influenţa gravitaţiei

91.b) pe vârfuric) pe teren accidentat d) pe teren alunecos e) în mers „ghemuit“

92.b) în patrupediec) pe teren accidentat d) pe teren alunecos e) în mers „ghemuit”

93.– kinetoterapia plus masajul– hidro/ termo-terapia– electroterapia plus foto/

helioterapia– balneo-climatologia– pneumo/inhalo-terapia



95.b) articulaţiilor interfalangiene

distale

260

96.a) nu se calmează prin repausb) este însoţită de redoare

matinală, care durează peste 30 de minute

e) scoală bolnavul din somn, de regulă în a doua jumătate a nopţii

97.b) sindromul fibrozitic

(fibromialgia)d) sindromul de hipermobilitate

98.b) extensorului radial al capului e) extensorului comun al

degetelor

99.c) sindromul miofascial d) sindromul fibrozitic

(fibromialgia)

100.a) pensarea spaţiului articular c) osteofitozăd) osteoscleroză subcondralăe) osteoporoză

101.b) cartilajului articular

102.Teoria genei uniceTeoria genei duble

103.a) este una din cele mai

importante probleme de sănătate publică

c) este cea mai frecventă suferinţă cronică musculo-scheletală la indivizii de peste 50

de anid) se caracterizează prin

degenerescenţa focală a cartilajului articular


104.a) stresul mecanic b) boli metabolice e) boli endocrine

105.c) discopatie lombară de faza

a III-a

106.a) modificările radiologice se

pot produce înaintea apariţiei simptomatologiei clinice

c) scintigrafia poate detecta leziuni infra-radiologice

d) ecografia este o tehnică non-invazivă, care evidenţiază chisturi poplitee, calcificări intra- şi peri-articulare

e) RMN este utilă pentru identificarea modificărilor morfologice şi biochimice ale cartilajului

107.a) genunchiulc) articulaţiile interfalangiene

distalee) articulaţiile coloanei

vertebrale

108.Dis-/ auto-imună policlonală,

sistemică;Localizări inclusiv viscerale,

dar predominant la nivelul structurilor locomotorii (în primul rând, dar nu exclusiv, sinoviale –

261

nivel la care are un caracter histopatologic de tip infiltrativ/ proliferativ) şi unde afectează în special mai multe (poliartrita) articulaţii periferice şi mici, afectări cu caracter simetric;

Evoluţie sub formă de pusee de acutizare, ce alternează cu remisiuni, de regulă, parţiale/ incomplete

109.b) Remicade

110.distensie capsulară sau/ şi

teno-vaginală (proliferare sinovială, lichid sinovial în exces);

contracturi/ retracturi musculare, tendinoase sau/ şi capsulo-ligamentare;

incogruenţa suprafeţelor articulare;

corpi liberi intraarticulari

111.dureri lombare cu durată de cel

puţin trei luni, cu caracter inflamator (ameliorate de exerciţiu şi ne-ameliorate de repaus);

limitarea mobilităţii (redoare) a coloanei lombare, în toate cele trei planuri (predominant în plan sagital şi frontal);

diminuarea expansiunii (rigiditate – eventual dureroasă) a toracelui faţă de valorile normale pentru vârstă şi sex;

istoric sau dovezi prezenten de uveita anterioară (irita/ irido-ciclită) sau de sechele ale acesteia;

antecedente heredo-colaterale de SA sau altă SAP;

elemente criteriale adiţionale: sexul masculin şi vârsta tânără

112.psiholog, eventual (şi)

psihiatru; specialist în evaluare/

reorientare profesională;sociolog;logoped;(eventual) preot; asitenţi de: terapie

ocupaţională, nutriţie, îngrijiri recuperatorii, activitate socială, consiliere recreaţională

113.d) Cluj

114.c) 5

115.b) nerv radial

116.hipertensiune arterială; boală cardiacă (ischemică/

hipertensivă/ valvulară, tulburări de ritm);

fumat;diabet zaharat;hiperlipemie;hiperfibrinemie;eritrocitoză

117.a) întinderea (stretching) lentăb) metoda Bobathc) galvanizări generale

descendented) crioterapia profundă

262

e) baterea sau vibraţia, echivalente stretchingului rapid, la nivelul muşchilor antagonişti celor spastici

118.Măsuri igieno-dietetice ce

urmăresc reducerea ingestiei de substanţe cu potenţial litogen şi implicit – inclusiv prin corectarea/ menţinerea pH-ului urinar la valori acide, de 5–5,2 –, reglarea metabolismului unor astfel de substanţe;

Combaterea unor eventuale carenţe vitaminice (în special prin aport de piridoxină şi riboflavină);

Creşterea/ menţinerea aportului de lichide la valori în jurul a 2000 ml/24 h, regim de ingestie ce favorizează excreţia, într-o diluţie corespunzătoare, a sărurilor sau/ şi ionilor cu potenţial precipitant şi inhibă astfel potenţialul litogen al acestor substanţe;

1–2 cure de diureză/ an, prin mijloace creno/ balneo-fizicale, în staţiuni cu ape diuretice;

Utilizarea periodică de „antiseptice” urinare: multe dintre ele au şi proprietăţi de schimbători de ioni/ pH sau/ şi antioxidante sau/ şi de inhibare a unor mecanisme de persistenţă a unora dintre germenii cel mai frecvent implicaţi în infecţiile cronice ale uroteliului (exemple de substanţe cu astfel de efecte terapeutice: albastrul de metilen, uricol, urinex, rowatinex, extractul de merişor – cranberry –, kelagon, vitamina C, etc.)

119.d) entezita

120.e) sinovita

121.c) rotaţie

122.– prin mecanism trombotic: ateroscleroza;fenomene arteritice (arterita

temporală, arterita granulomatoasă, granulomatoza Wegener, poliarterite);

disecţii arteriale – spontane sau/ şi traumatice – carotidiene, vertebrale, de la bază sau din interiorul creierului;

boli hematologice (policitemia, siclemia, purpura trombotică trombocitopenică);

mase cerebrale/ tumori ce comprimă artere intracraniene (hernierea tentorială – pe artera cerebrală posterioară – sau anevrism gigant – pe artera cerebrală medie);

alte afecţiuni (boala Moyamoya, displazia fibromusculară, maladia Binswanger)

– prin mecanism embolic: de origine aterotrombotică

arterială (de la: bifurcaţia arterei carotide comune, sifonul carotidian, artera vertebrală distală, arcul aortic);

de origine cardiacă (boli organice, congenitale – prolapsul de valvă mitrală, foramen ovale patent – sau dobândite – după infarcul miocardic, vegetaţii

263

endocardice, din sepsisuri severe/ stări de marasm biologic –, disritmii – fibrilaţia atrială, boala sinusului coronar –, infecţii acute – endocardita bacteriană);

asocieri morbide (în special, diverse tipuri de tulburări de coagulare, predominant hipercoagulabilitate: coagulare intravasculară diseminată – în neoplazii, boli sistemice, utilizare de contraceptive orale – în eclampsia din unele sarcini, deficite de factor C/ S, folsirea improprie, uneori, a anticoagulantelor);

origine necunoscută: copilul sau adultul tânăr – cu vârsta de sub 30 de ani – (aparent) sănătos

– prin mecanism vasoconstrictor/ ischemizant:

vasospasm cerebral (reactiv) după hemoragie subarahnoidiană sau vasoconstricţie cerebrală reversibilă (în migrene, eclampsie, traumatisme, sau de cauză necunoscută)

123.a) apariţia/ existenţa unor

focare tranzitorii de ischemie cerebrală sau/ şi retiniană

b) micro-embolii plachetare la nivel retinian sau/ şi cerebral desprinse din plăci ateromatoase ulcerate

c) ocluzii stenotice ireversibile la nivelul unor vase mici, penetrante intracerebrale, generatoare de microlacune în aval

d) origini, de regulă, în

teritoriile vasculare carotidian, vertebro- bazilar, coronarian sau/ şi endocardic-valvular

e) episoade tranzitorii de hipoperfuzie cerebrală sau/ şi retiniană acută, din cauze extracerebrale (sau, mai rar, intracerebrale)

124.a) C5 – C6b) C5 – C6 – C7c) C5 – T1e) C7 – C8 – T1

125.b) electrostimulări cu efecte

senzitivo-senzorio-proprioceptivec) autorecunoaşterea

kinestezicăe) stimulare cutanată

nonelectrică

126.a) menţinerea viabilităţii şi

funcţiei specifice a muşchilor denervaţi

b) menţinerea viabilităţii şi supleţei/ mobilităţii structurilor conjunctive, articulare şi periarticulare

c) menţinerea posturii corecte în segmentele articulare afectate ca urmarea denervării musculare

d) reeducarea sensibilităţii

127.e) persoanelor cu handicap

128.ADL/ KrausHAQAINSBASDAI

264

129.– situaţii în care apar hiper-

permeabilizări sau/ şi friabilizări sau ruperi ale pereţilor vasculari:

anevrisme malformative sau aterosclerotice;

infarcte cerebrale;pusee de HTA, inclusiv din

eclampsie; diverse (alte) meiopragii

vasculare la nivel encefalic; traumatisme cranio-cerebrale;– situaţii în care, pe lângă

hiper-permeabilizări sau/ şi friabilizări sau chiar posibile ruperi ale pereţilor vasculari, există şi alterări ale coagulabilităţii/ reologiei sangiine – sindroame hemoragipare – de diverse naturi/ tipuri:

supradozări de anticoagulante; coagulări intravasculare

diseminate (sau/ şi hemolize acute microangiopatice) – postpartum sau abortum, din neoplazii, boli sistemice (leziuni autoimune cu mecanism predominant vasculo-citotoxic), angiopatii amiloide, stări toxice sau/ şi septice

130.e) radiculopatia S1 forma

(algo)-paretică, în teritoriul distal

131.c) algoneurodistrofia, stadiul II

132.e) prejudiciul, în plan psiho-

socio-profesional sau/ şi familial al unei persoane, rezultat al unei anomalii/ deteriorări sau/ şi

invalidităţii, care îi împiedică sau îi limitează acesteia desfăşurarea unei vieţi normale

133.patologia neurologică

(periferică şi centrală, de orice natură – în limita doar a contraindicaţiilor generale ale specialităţii de RMFB);

patologia reumatismală (articulară/ abarticulară, axială/ periferică, degenerativă/ inflamatorie, cronică/ acută);

patologia locomotorie post-traumatică (inclusiv cea ortopedică şi sportivă);

patologia cardio-vasculară; patologia respiratorie

(obstructivă/ restrictivă/ mixtă);patologia post-combustională

(arsuri – dar şi plăgi atone/ escare); recuperarea/ reperformarea capacităţii de muncă/ reinserţie- reorientare vocaţional-ocupaţională;

patologia dermatologică; patologia ginecologică şi

obstetricală; patologia psihiatrică (nevroze/

cure antistres/ antisurmenaj); patologia ORL; patologia digestivă; patologia reno-urinară; patologia metabolică; patologia geriatrică (gero-

recuperare, îngrijiri recuperatorii/ nursing de reabilitare la vârstnici, geronto-profilaxie prin mijloace fizio-balneo- climatice);

patologia pediatrică; patologia de civilizaţie

(sedentarism/ stres/ surmenaj); profilaxie (primară –

265

predominant combaterea factorilor de risc –, secundară/ terapia recidivelor sau/ şi a complicaţiilor sau/ şi a cronicizării, terţiară – recuperarea disfuncţiilor/ invalidităţii/ handicapurilor (şi astfel, prevenirea permanentizării acestora), consecutive unor afecţiuni congenitale sau dobândite – acute, subacute sau cronice;

(recent) patologia oncologică

134.Semnul Tinell;Semnul PhalenSemnul „salutului chinezesc”

135.b) menţinerea viabilităţii şi

mobilităţii (supleţei) structurilor (conjunctive) articulare şi periarticulare

c) menţinerea posturii corecte în segmentele articulaţiei afectate

136.d) 3%

137.a) hipoperfuzie cerebrală/

retiniană acută, tranzitorieb) ocluzie(ii) stenoză(e) pe

vase intracerebrale penetrante mici, cu micro-lacunarism cerebral distal/ în aval

d) micro-embolii plachetare provenite din teritorii extacraniene

138.a) bolnavii cu disfuncţii

respiratorii croniced) pacienţii aflaţi în statusuri

după afecţiuni consumptive, ce au determinat limitarea severă a capacităţii lor de mişcare

e) sedentarii

139.c) autorecunoaştere

kinestezicăd) electrostimulări cu efecte

senzitivo-senzorio-proprioceptivee) stimulare cutanată non-

electrică

140.b) tratamentul cu antidiabetice

orale sau/ şi insulinăc) kinetoterapiae) dieta

141.Testele Kraus; Artritis Impact Measurement

Scale (AIMS); Bath Ankylosing Spodylitis

Disease Activtiy Index (BASDAI); Newcastle Enthesis Index

(NEI); Functional Independence

Measurement (FIM) Instrument/ Scale;

Rankin Disability Scale; Glasgow Coma Scale (GCS); Frankel/ American Spinal

Injury Association Scale (AIS); Pain Analog Visual Scale

(PAVS); Western Ontario and

McMaster Universities OsteoArthritis (WOMAC) Index

142.Activities of Daily Living (ADL);

266

Instrumental Activities of Daily Living (IADL);

Health Assessment Questionnaire (HAQ);

[World Health Organization (WHO)] – Quality of Life (QoL) Scale;

Scala Naţională de Evaluare a Nevoilor Vârstnicului

143.b) bilanţul muscular e) bilanţul articular

144.a) cooperarea dintre echipele

de specialisti, pe de o parte, şi respectiv, pacienţi şi familiile lor, pe de alta, în procesul de RM

b) identificarea cât mai precisă, prin diagnosticare/ evaluare clinico- funcţională, la fiecare pacient, a diferitelor disfuncţii/ deficite/ deteriorări sau/ şi incapacităţi/ dizabilităţi/ invalidităţi, sau/ şi handicapuri

c) abordarea clinică a fiecărui caz, pe bază de obiective (generice, specifice sau/ şi de etapă/ intermediare) – rezultate din evaluarea clinico-funcţională – , ca „ţinte“ concrete ale procesului de RM

d) recunoaşterea conceptuală a apartenenţei şi intricării, în cadrul RMFB (şi) a demersurilor de profilaxie – cu mijloace specifice (fizio-kineto-balneo-climatice) – precum şi respectiv, a noţiunii de disfuncţie (inclusiv „disfuncţie cronică“ – atunci când o disfuncţie este cauzată de un proces patologic ireversibil)

e) dezvoltarea/ cristalizarea

conceptului de îngrijiri recuperatorii/ nursing de reabilitare

145.a) galvanizările descendente

generale c) întinderea (stretching) lentăd) crioterapia profundă

146.discartroza osteofitică; spodiloza (artroza inter-

vertebrală posterioară/ „inter-apofizară“) de tip hiperostozant;

osteoporoza cu fracturi trabeculare şi astfel, reduceri în înălţime ale corpilor vertebrali;

boala Paget

147.d) Bertrand

148.Ambele sunt specialităţi

transversale; Sunt de deosebită actualitate,

mai ales din primul deceniu al noului mileniu – deceniu triplu dedicat de către OMS persoanelor vârstnice, bolilor articulaţiei şi osului şi respectiv calităţii vieţii, aspecte în care ambele specialităţi medicale au implicaţii majore;

Sunt cel puţin două specialităţi care asigură fundamentul profesional-ştiinţific şi metodologic al „Turismului de Sănătate” – balneo-geriatric – („Health Tourism”);

În baza contibuţiei lor decisive la apariţia, derularea şi dezvoltarea turismului de

267

sănătate – în cadrul căruia România are contribuţii şi protocronisme esenţiale la nivel mondial – acestea sunt cele două specialităţi ce au adus ţării, din partea domeniului medical – din păcate, doar în anii ’70 – ’80 ai secolului trecut – un deosebit prestigiu internaţional şi un foarte însemnat aport valutar;

Ambele specialităţi se bazează şi funcţionează – conform conceptului modern de desfăşurare a unui act medical performant – pe principiul lucrului în echipă multidisciplinară (sine qua non pentru specialităţile transversale);

Ambele au importante laturi/ dimensiuni, preocupări şi contribuţii, de tip social şi economic – inclusiv cele legate de menţinerea/ re-performarea, sau/şi recuperarea capacităţii de muncă şi respectiv, cele legate de profilaxie;

Ambele specialităţi îşi bazează – modern – demersurile terapeutice şi reabilitative pe obiective/ „ţinte”, identificate prin evaluări diagnostice obiective şi precise, efectuate cu ajutorul unor scale/ grile de evaluare clinico-funcţională (ce pot viza eventual, inclusiv aspecte epidemiologice, psihologice sau/ şi sociologice);

În afara turismului de sănătate – cu componenta sa medico-socială majoră, legată de „gero”-profilaxia complexă, inclusiv prin mijloace fizio-kineto-balneare – cele două specialităţi mai au cel puţin încă un domeniu concret (şi

tot cu marcate implicaţii psiho-socio- economice şi de asigurare a calităţii vieţii, la orice vârstă) în care se intrică/ interferă profund: îngrijirile recuperatorii/ nursing-ul de reabilitare la bătrâni;

Media de vârstă a pacienţilor/ curanţilor ce se adresează unităţilor de RMFB, se situează aproximativ în jurul limitei inferioare a „vârstei a treia” (60 +/-2–3 ani), deci foarte aproape de media de vârstă a pacienţilor ce se adresează unităţilor de G–G

149.d) 1980

150.A – d B – cC – eD – bE – a

151.c) mai mult de jumătate

152.a) 1998

153.b) 2001

154.a) structura şi funcţiile

organismului (B)c) participarea (P) e) activităţi (A)

155.a) tendinita coifului rotatorilorb) bursita subacromială

268

c) tendinita capului lung al muşchiului biceps

d)degenerarea articulaţiei acromio-claviculare

e) degenerarea articulaţiei gleno-humerale

156.a) este denumită cotul

jucătorului de tenisd) apare prin afectarea

muşchilor extensori şi respectiv supinatori ai membrului superior omonim

e) este o suferinţă reumatică de tip abarticular

157.d) participare la viaţa

economicăe) participare în comunitate, la

viaţa socială şi civică

158.a) faza I, forma algo-

parestezică, caracterizată anatomo-clinic prin fenomene de iritaţie disco-radiculară

b) faza II, forma algo-paretică, caracterizată anatomo-clinic prin fenomene protruzive disco-radiculare

c) faza III, forma algo-paralizantă, caracterizată anatomo-clinic prin fenomene de compresie la nivel disco-radicular

159.a) deficit motor recent instalatb) sindrom de coadă de cal

recent instalatc) suferinţă radiculară rebelă la

tratament recuperator intensiv şi susţinut timp de trei luni (inclusiv

multiple recidive ale radiculitei)

160.a) învăţarea/asistarea

pacientului în realizarea transferurilor

161.b) funcţionare d) dizabilitate

162.d) sociale) medical

163.d) capacitatea e) performanţa

164.b) 81

165.electric; magnetic; electromagnetic (radiant); mecanic; termic; (complex) climatic

166.electrodiagnostic/

electroterapie;sonoterapie/ ultrasonotrapie; fototerapie; hidro-termoterapie;kinetoterapie/ masaj/ terapie

ocupaţională/ ergoterapie/ logopedie;

îngrijiri recuperatorii/ nursing de reabilitare;

(fizio)terapia durerii (algofiziatrie);

balneo/ crenoterapie;

269

climato/ speleoterapie

167.a) conferă stabilitate şi

mobilitate trunchiuluib) participă la procesele

complexe de integrare în mediul ambiant

c) este alcatuită din 24 de discuri intervertebrale

d) inelele fibroase al discurilor intervertebrale sunt alcătuite din fibre conjunctive rezistente

e) discurile realizează legătura/ solidarizarea, flexibilă dar robustă, dintre corpii vertebrali

168.b) gerontologiac) prezenţa de factori de risc

pentru boala varicoasăd) sindromul hipokinetice) boli a frigore

169.a) m. biceps brahial b) m. supraspinosc) m. subscapular d) m. infraspinos e) m. micul rotund

170. a) hipotensiune arterialăd) bradicardiee) hipotermie

171.c) abolirea activităţii somatice

reflexee) retenţie de urină şi materii

fecale

172.b) apare la pacienţii cu TVM

situate deasupra nivelului T5-T6d) distensia viscerală poate

declanşa disreflexie autonomă

173.b) bradicardie reflexăe) în cursul episoadelor de

disreflexie autonomă pot apărea fibrilaţie atrială, contracţii ventriculare premature, blocuri de conducere atrioventriculare, fibrilaţie ventriculară recurentă

174.b) în TVM toracale înalte

respiraţia diafragmatică este conservată

d) în TVM cervicale C5-C6 funcţionalitatea diafragmului este parţial păstrată, rădăcinile C3 şi C4 fiind indemne

e) în TVM cervicale reflexul de tuse este, fie absent, fie slab şi ineficient

175.b) apariţia disfuncţiilor cardio-

vasculare depinde de topografia şi severitatea leziunii medulare

c) bradicardia este cea mai comună tulburare de ritm

d) bradicardia extremă sau prelungită, care nu răspunde la terapia medicamentoasă necesită montarea unui pacer

e) aspiraţia traheală, intubaţia endotraheală sau laringoscopia pot induce bradicardie sau asistolă

176.a) disfuncţia sistemului nervos

simpaticd) alterarea funcţiei

270

baroreceptorilore) deficitul motor, cu pierderea

subsecventă a activităţii de pompă a musculaturii scheletale

177.b) riscul de a dezvolta

tromboză venoasă profundă scade după primele 8-12 săptămâni

e) riscul de a dezvolta tromboză venoasă profundă este mai ridicat în cursul fazelor iniţiale ale procesului de recuperare şi reabilitate

178.a) spasticitatea peretelui

intestinalc) pierderea controlului

sfincterului anal externe) pierderea controlului

voluntar al defecaţiei

179.a) pierderea controlului

sfincterului anal externb) hipotonia sfincterului anal

externd) pierderea controlului

voluntar al defecaţieie) pareza peretelui intestinal

180.a) creşterea gradului de

spasticitate la membrele inferioare

b) disrefexia autonomăc) creşterea alurii ventriculared) durerea referită în umăr

181.b) cele mai multe cazuri de

ileus sunt întâlnite la pacienţii cu

TVM cu leziuni neurologice ASIA A

d) tabloul clinic este paucisimptomatic sau atipic din cauza deficitului senzitivomotor al peretelui abdominal şi al viscerelor intraperitoneale

e) hematoamele perilezionale din fracturile coloanei vertebrale toracolombare pot genera ocluzii intestinale funcţionale, rebele la tratament

182.c) abolirea percepţiei de

plenitudine vezicalăd) dis-sinergia sfincterului striat

şi a celui neted

183.a) abolirea percepţiei de

plenitudine vezicalăc) presiune intravezicală

scăzutăd) incontinenţă prin suprapline) abolirea activităţii

detrusorului

184.a) miomectomia detrusoruluib) rizotomia sacrată

posterioarăe) ileo-cistoplastia

185.a) post-traumatic pacientele

pot prezenta amenoree cu durată de 6 luni-1 an

c) 2/3 dintre gravidele cu TVM deasupra nivelului T6 prezintă disreflexie autonomă

d) din cauza deficitului viscerosenzitiv pacienta nu poate conştientiza debutul travaliului

271

186.a. prezenţa deficitului senzitiv

favorizează apariţia escarelor de decubit

d. hiper-responsivitatea α-adrenoceptorilor creşte susceptibilitatea acestor pacienţi de a dezvolta escare de decubit

187.a) cel mai utilizat medicament

este baclofenulb) severitatea spasticităţii este

evaluată prin scala Ashworthe) accentuarea spasticităţii

sugerează prezenţa unei infecţii urinare sau a unei patologii abdominale

188.a) insuficienţă respiratorie ce

impune ventilaţie mecanică b) hiper-reflexia detrusoruluid) presiune intravezicală

crescută e) hipotensiune arterială

189.b) spasticitatea peretelui

intestinald) dissinergia anorectală

190.a) planificarea şi selectia

mişcărilor d) prepararea posturală

anterioară oricărui eveniment motor

191.a) responsabil pentru

procesarea informaţiei senzoriale d) sediul unei hărţi somatice

conştiente a corpului, în relaţie cu mediul extern

192.d) auto-control motor

193.b) planificared) percepţia timpului

194.c) starea de conştienţăe) acuitate vizuală

195.Traumatică (TCC/ TVM)Vasculară (ischemie – infarct

cerebral; hemoragie)Tumorală Infecţioasă (neuroinfecţii) Degenerativă

196.a) edemul cerebralc) fenomenul de “angajare”

(hernierea structurilor cerebrale în orificiile naturale craniene)

d) hipoperfuzie cerebrală

197.d) predomină la sexul feminine) predomină la trans-sexuali

198.a) sexul femininb) scăderea acuităţii vizuale c) demenţa e) polipragmazie

199.a) accidente rutiere b) hetero-agresiuni (lovire

directă cu/ de un corp contondent)

272

c) accidente sportive e) căderi accidentale (de la

înălţime, sau de la acelaşi nivel)

200.a) deschis (penetrant) –

dilacerare cerebralăc) închis (comoţie, contuzie,

leziune axonală difuză)

201.c) corpul calosd) zonele periaxiale (substanţa

albă para-sagitală a emisferelor cerebrale

e) joncţiunea ponto-mezencefalică, adiacentă pecunculilor cerebrali superior

202.a) forţelor asociate de

acceleraţie-deceleraţie şi rotaţionale

203.a) este rezultatul ruperii arterei

meningee mijlocieb) este rezultatul fracturii

lineare a porţiunii scuamoase a osului temporal

c) sângele se acumulează între faţa internă a craniului şi dura mater

d) după lovitura severă la tâmplă, pacientul îşi pierde starea de conştienţă (intră în comă) rapid – la interval de câteva ore

204.a) rezultă ca urmare a ruperii

venelor de la suprafaţa creieruluib) sângele se acumulează sub

învelişul dural, între dura şi creier

d) are indicaţie neurochirurgicală decompresivă

e) se întalneşte mai frecvent la vârstnici şi alcoolici

205.a) sugari/ copii micic) vârstnici d) alcoolici

206.a) hematomul epiduralc) hematomul subdural

207.e) nici unul dintre răspunsurile

de mai sus

208.e) diminuă prin aplicarea unui

program intensiv de kinetoterapie

209.a) tulburări de comportament şi

personalitateb) accentuarea dizarmoniilor

psiho-comportamentale premorbide

d) deficite cognitivee) deficite ale atenţiei

(hipoprosexie)

210.a) hemipareză spastică;

hemiplegie d) diskinezii, boală Parkinson

211.a) probleme medicaleb) modificări comportamentale

şi ale personalităţii c) modificări cognitive d) probleme socialee) probleme vocaţionale

273

212.a) spasticitatec) epilepsied) modificări comportamentale

şi ale personalităţii e) modificări cognitive

213.c) afaziee) hemiplegie

214.b) nu sunt capabili să

răspundă în mod conştient la solicitările din mediul înconjurător

c) sunt incapabili să vorbească

215.cefalee;ataxie; vomismente; incontinenţă urinară;demenţă

216.a) tiroidăb) plămânc) melanom malign (tegument)

217.b) ruperea unor malformatii

vasculare, precum hemoroizii cerebrali

c) stroke (AVC) ischemic

218.d) s-a înfundat şuntul

ventriculo-peritoneal

219.c) scris defectuos (în parte şi

prin slăbiciunea/ paralizia mâinii drepte)

d) înţelegerea vorbirii este intens afectată

220.d) capacitatea de comunicare

nu este alterată

221.a) tumori cerebrale b) TCCc) neuroinfecţii (sifilis, HIV/

SIDA, etc.) d) maladia Parkinson e) AVC (stroke): ischemic sau

hemoragic

222.b) structură anatomică

încadrată nevraxuluic) structură anatomică

încadrată sistemului nervos periferic

d) posedă o organizare somato-senzorială (somatotopie) precisă

223.b) hemiplegia, tetraplegia,

paraplegia, diplegia

224.c) abolirea temporară sau

definitivă a controlului nervos asupra unui teritoriu somatic (senzori-motor) şi vegetativ al organismului

225.c) localizat de la „gât” în jos

226.b) localizat de la „brâu” în jos

227.

274

b) spondilita ankilozantă d) spondiloza cervicală

(stenoza de canal vertebral)

228.b) tasări vertebrale

osteoporotice c) tumori primitive sau

metastaze vertebraled) tuberculoză vertebrală

(morb Pott)

229.1 – b – C52 – d – C63 – e – C74 – c – C85 – a – T1

1 – d – L22 – c – L33 – b – L44 – a – L55 – e – S1

230.b) 100 puncte

231.a) 28

232.a) tetraplegie

233.b) predomină la bărbaţi

234.c) paraplegie

235.a) da

236.

a) da

237.a) este independent în fotoliul

rulantc) este independent în

activităţile uzuale de auto-îngrijire, inclusiv îmbrăcatul trenului inferior

e) îşi poate realiza programul de drenaj vezical prin tehnica de auto-cateterizare vezicală intermitentă

238.a) cervical (vertebrele C1, C2

şi C4 - C6)c) joncţiunea toraco-lombara

(vertebrele T11 - L2)

239.a) medular anteriorc) centro-medulard) Brown-Sequard

(hemisecţiune medulară)e) medular posterior

240.a) funcţia motorie este

conservată parţial, la majoritatea muşchilor cheie sub nivelul neurologic lezional

d) intensitatea forţei musculare segmentare este cotată sub gradaţia trei (intensitate ne-funcţională)

241.a) funcţia motorie este

conservată parţial, la majoritatea muşchilor cheie sub nivelul neurologic lezional

e) intensitatea forţei musculare segmentare este cotată peste

275

gradaţia trei (intensitate funcţională)

242.a) abolirea sau diminuarea

reflexului rotulianb) abolirea sau diminuarea

reflexului achileand) tulburări ale mişcărilor de

flexie-extensie ale picioruluie) tulburări ale mişcărilor de

flexie-extensie ale degetelor piciorului

243.a) hipotonia muşchilor fesierib) abolirea reflexului ahilianc) hipoestezie fesierăd) tulburări ano-rectale

244.b) poate să se alimenteze şi să

îşi perieze dinţii, folosind dispozitive ajutătoare

c) poate conduce fotoliul rulant electric, folosind comenzi manuale adaptate

245.c) este necesară canularea

traheei şi asistarea mecanică a respiraţiei sau pace-maker pe nervii frenici

e) sunt paralizaţi centrii nervoşi frenici, situaţi topografic la nivel medular cervical

246.b) este capabil să meargă

atelat cu orteze scurte gleznă-picior „anti-drop" şi cârje canadiene

247.

a) infecţii, în special urinare b) fistule uretrale (cale falsă de

comunicare între uretră şi piele) d) hematuriee) osteoporoză

248.a) litiază vezico-renalăc) hidronefroză (distrugerea

cronică a rinichilor şi deformarea arhitectonicii sistemului pielo-caliceal)

d) constipaţie e) diaree (dismicrobism)

249.a) complicaţii septice

pulmonare (pneumonie, bronho-pneumonie), în special în cazul leziunilor spinale înalte

b) tromboembolie pulmonară

250.a) este caracterizată prin

formarea unei cavităţi secundare în măduva spinării, după rezorbţia contuziei hemoragice post-traumatice

251.b) anestezie termo-algică infra-

lezional d) senzaţie de arsură

chinuitoare (dureri neurogene), la nivelul unui teritoriu somatic anesteziat (“anestezie dureroasă”)

e) rezultă în urma unui sindrom lezional situat anatomic la nivel centro-medular

252.a) tetraplegie post TVM c) paraplegie înaltă post TVM

276

253.a) se caracterizează prin

creşterea brutală a valorilor TA

254.cefalee atroce;greaţă;ameteli; macule eritematoase pe faţă şi

decolteu;senzaţie de nas înfundat; HTA (cu valori moderate până

la severe);înfundarea sondei vezicale, cu

retenţia urinei; constipaţie, cu acumularea de

fecaloame masive

255.d) infarct cerebral e) infarct miocardic

256.c) complicaţii redutabile, cauze

majore de morbiditate şi mortalitate ale TVM

e) pot fi induse prin aplicarea unui program de masaj viguros la nivelul trenului interior, la pacientul plegic post TVM

257.b) sindromului de neuron

motor central

258.b) poate stânjeni activităţile

pacientului şi poate face fotoliul rulant inutilizabil ori mersul imposibil

c) poate micşora riscul şi amploarea osteoporozei

d) favorizează circulaţia de

întoarcere venoasă e) poate determina contracturi

musculare ireversibile

259.Prezenţa: escarelor; unghiilor încarnate;constipaţiei;infecţiilor tractului urinar sau

calculozei urinare;fracturilor osoase (într-un

teritoriu somatic paralizat şi anesteziat)

260.a) masajului

261.a) este consecinţa spasticităţii

şi a neglijării tehnicilor de posturare profilactică

e) reprexintă o complicaţie tardivă a unei lexiuni nevraxiale

262.e) derivaţii de morfină sau

heroină

263.a) denervării musculare b) imobilizării în posturi

patologice (“scurtate”)c) spasticităţii d) poziţionării incorecte,

defectuoase, în pat sau în fotoliul rulant

264.c) elongaţie operatorie

(chirugie plastică) a tendonului lui Achile

265.

277

a) inspectia tegumentelor şi a lenjeriei/ aşternutului pacientului (pentru prevenirea condiţiilor favorizante şi aparitiei de leziuni trofice)

b) întoarceri în pat (din 2 în 2 ore, dacă pacientul nu are saltea antiescară, respectiv la 4-6 ore dacă pacientul posedă un astfel de dispozitiv)

c) posturări anticipative (profilactice, în faza de flacciditate)/ corective (inclusiv ortezări cu efect totodată, spasmolitic) în faza de spasticitate

266.b) depresurizarea cu

regularitate şi ritmicitate de 15-20 minute a zonei ischioanelor

267.c) escare e) spasticitate

268.b) paralizia muşchiului deltoid c) reflexul bicipital abolit sau

diminuat

269.d) paralizia muşchiului triceps

brahial

270.a) imposibilitatea flexiei mâinii b) amiotrofia muşchilor lojei

anterioare a antebraţuluie) grifa medio-cubitală de tip

Aran-Duchenne

271.c) imposibilitatea abducţiei

degetului mice) imposibilitatea opoziţiei

degetului mic

272.b) imposibilitatea pronaţiei

antebraţuluic) imposibilitatea opoziţiei

policelui

273.c) paralizia muşchilor extensori

ai degetelord) paralizia muşchiului triceps

274.b) mână în “gât de lebădă”

275.c) L5-S1

276.c) L4-L5

277.fracturi ale bazinului;fracturi în regiunea proximală a

femurului;iatrogen – intervenţii

chirurgicale la nivelul regiunii şoldului;

injecţii greşit administrate intra-fesier;

tumori (rar)278.b) fracturile izolate ale osului

sacruc) luxaţia capului femurale) injecţii greşit administrate

intra-fesier

279.a – 2b – 1

278

c – 3d – 5e – 4

280.b) extensia gambei pe coapsă

281. a) urce scările (punând primul

membrul pelvin afectat)c) înoate brass (ca broasca)d) joace fotbal e) efectueze mai mult de 10

genuflexiuni

282.a) abolirea flexiei dorsale a

piciorului

283.b) abolirea flexiei plantare a

picioruluic) abolirea sau diminuarea

reflexului ahiliand) tulburări trofice

284.b) mersul este “stepat”,

deoarece nu poate face dorsiflexia piciorului

c) necesită orteză gleznă-picior pentru corijare

e) pacientul nu poate să stea pe călcâie

285. c) pacientul nu poate să se

ridice pe vârfurie) nu necesită orteză gleznă-

picior

286.a) menţinerea profilactică a

unei poziţii funcţionale, prin

posturare într-o orteză care menţine piciorul în unghi drept faţă de gleznă

b) mobilizări pasive ale tuturor articulaţiilor membrului inferior şi pasivo-active ale piciorului

c) orteză dinamică a piciorului pentru corectarea mersului

d) electrostimularea lojei antero-externe a gambei

287.a) evitarea apariţiei

deformărilor şi atitudinilor vicioase (retracturi musculo-tendinoase)

c) posturări corecte cu ajutorul ortezelor

d) tehnici de kinetoterapie (mobilizări pasive, facilitare proprioceptivă) electrostimularea teritoriului muscular corespunzător unităţilor motorii afectate

e) ergoterapie cu finalitate gestală utilă

288.c) Kinetoterapiad) Electroterapia

289.c) un raport de volum/ grad de

criză de spaţiu

290.a) structurile nevraxiale mielo-

radicularee) structurile disco-radiculare

291.a) structurile neurale cerebraleb) structurile osoase

279

292.Fosfolipaza A2Ciclooxigenaza 2Prostaglandina E2Oxid nitricInterleukine

293.factori geneticiateroscleroza cerebralăencefalita viralăefect advers al medicaţiei

antipsihotice neurotoxine (pesticide,

erbicide, substanţe chimice industrial, droguri)

294.b) apare în repause) poate limita sever activităţile

zilnice curente

295.a) este plastică

296.a) tulburarea predomină

unilateral b) se însoţeşte de deficit motor

contralateral c) determină afazie mixtăd) este însoţită de tremor

parkinsoniane) se însoţeşte de fenomenul

„roţii dinţate”

297.b) hipochineziec) tremor de repaose) hipertonie

298.d) afazie

299.d) encefalopatie hepatică e) talasemie minoră

300.a) tumoră cerebralăb) hematom intracerebralc) abces cerebrald) dilacerare cerebrală

postraumatică (TCC)

301.a) transformarea hemoragică a

unui infarct cerebral (AVC ischemic)

b) stroke hemoragic (AVC) c) tumori cerebrale complicate

cu hemoragie intra-tumorală

302.a – Bb – Ac – Pd – Pe – A, P

303.a – B, Ab – Pc – Pd – Pe – P

304.a) hallux valgus reprezintă

deviaţia în abducţie a metetarsianului I, asociată cu adducţia primei falange

b) degetul în ciocan reprezintă deviaţia prin extensie a primei falange, cu flexia falangelor II şi III

c) piciorul plat reprezintă deplasarea tuberculului

280

navicularului de la coliniaritatea anatomică realizată între maleola internă şi metatarsianul I (Linia Feiss)

d) piciorul escavat reprezintă exagerarea concavităţii arcului longitudinal, sprijinul postural realizându-se la nivelul metatarsala medie

e) piciorul escavat se asociază frecvent cu degetul în ciocan

305.a) medic RMFB (în unităţile de

neurorecuperare – şi neurolog –, respectiv în cele cu profil de G-G – şi geriatru), eventual şi de medicină ocupaţională

b) fizio-kinetoterapeutc) asistentă medicală

306.a) policlonală

307.a) limfocitele TCD4d) macrofagele

308.b) 2003

309.Durere/ Disconfort/ Depresie/

(Distress);Dezavantaje/ inconveniente/

prejudicii – inclusiv efectele secundare ale medicamentelor, administrate timp îndelungat, spre exemplu, într-o suferinţă cronică (Disadvantages);

Deperformare/ Disfuncţionalitate/ Deficit/ Dizabilitate/ invaliditate (Disfunction/ Disability);

Deposturare/ Dismorfism/ Distonie/ Distrofie/ Dis(in)estetic (Disharmony);

Dissatisfacţie/ insatisfacţie/ nemulţumire (Dissatisfaction);

Dependenţă / Deprecierea calităţii economice a vieţii (Dollar cost);

Disfazie; Distaxie; Dispraxie;Disforie (psiho-organică/

somatogenă)

310.Clasele clinico-funcţionale I şi

II

311.a – Bb – Ac – Cd – Ee – D

312.A – b, c, dB – c, dC – b, c, d, eD – a, b, cE – nu

313.a) cefaleeb) vertij/ ameţeli/ nistagmus c) acufened) tulburări vizuale (scotoame,

diplopie)e) modificări ale tensiunii

arteriale sau/ şi ale frecvenţei cardiace

314.d) ruptura, pe fond degenerativ

281

sau traumatic, a manşonului „coifului“ tendoanelor muşchilor rotatori ai umărului

315.a – Db – Ac – Cd – Be – E

316.a) S1

317.d) rotaţie

318. b) median

319.a – Bb – Ac – Dd – Ce – E

320.a) hepatomegalieb) fosfataza alcalină crescutăc) fosfataza acidă crescutăd) splenomegalie e) neutropenie

321.a) sindromul Raynaud b) sindrom umăr-mână c) cauzalgiae) sindromul Volkmann

282

Partea a II-a

RĂSPUNSURIla întrebările din

Geronto-Geriatrie

283

1.a) adoptarea unui stilul de

viaţă activ, cu includerea unui program zilnic de exerciţii fizice (alergări pe distanţe scurte, ciclism)

b) obţinerea, respectiv menţinerea unei greutăţi corporale normale

c) abordarea dietei de tip metiteranean, cu conţinut bogat în legume, fructe, peşte oceanic

d) evitarea suprasolicitării articulaţiilor afectate, inclusiv ferirea lor de şocurile/ agresiunile de ordin fizic/ traumatic

e) scăderea pragului de percepţie a durerii, prin ameliorarea atât a tonusului fizic, cât şi a celui psihic (activităţi de grup, inclusiv psihoterapie)

2. a) osteoporoza este o boală

scheletală caracterizată prin rezistenţă osoasă compromisă, urmată de creşterea riscului producerii de fracturi

b) numărul pacienţilor diagnosticaţi cu osteoporoză se va dubla în următorii 20 de ani, datorită creşterii duratei medii de viaţă şi îmbâtrânirii populaţiei

c) exerciţiul fizic are un efect dovetit în prevenirea instalării osteoporozei

e) alimentaţia echilibrată permite optimizarea densităţii minerale osoase

3.b) apare la vârstnici peste 70

de anid) turn-overul celular este

încetinit, pierderea de os fiind atât trabeculară, cât şi corticală; cea mai frecventă este fractura de col femural, urmată de cea vertebrală

4. a) susceptibilitatea genetică,

ce generează un răspuns biologic particular la agresiunea mecanică articulară

b) senescenţa, prin alterarea capacităţilor de producţie, respectiv reparatorii condrocitare

c) factorii de agresiune, indiferent de momentul generator

d) afecţiuni hematologicee) afecţiuni inflamatorii

5.Condrocalcinoza

6.(după Braddom, cu precizări,

şi unele completări) Stabilirea nivelului funcţional

(evaluare/ diagnostic clinico-funcţional);

Stabilirea resurselor (atât cele biologice ale pacientului vârstnic, cât şi cele suportive ale aparţinătorilor săi – eventual şi cele ale comunităţii în care respectivii trăiesc);

Să fie deterninat/ precizat gradul de semnificaţie al scopurilor şi motivaţiei, pentru pacientul vârstnic, respectiv şi pentru aparţinătorii acestuia;

Să fie determinate/ precizate aşteptările familiei în legatură atât cu durata – şi adesea, dificultatea – cât şi cu rezultatele unui astfel de proces recuperator

284

(inclusiv consecinţele psiho-sociale ale evoluţiei unei – sau mai multor – afecţiuni cronice cu potenţial invalidant, ce necesită recuperare sau/ şi îngrijiri recuperatorii, de multe ori complexe şi de durată şi nu de puţine ori cu rezultate incerte, mai ales în condiţiile în care, pe lângă polipatologia – caracteristică bătrânilor – înaintarea în vârstă, în sine, reprezintă deopotrivă un factor obiectiv de limitare a rezultatelor pe termen lung, ale procesului de recuperare, dar şi o motivaţie, tot obiectivă, mai ales în condiţiile opţiunii ferme a societăţilor contemporane civilizate, pentru susţinerea calităţii vieţii şi solidaritate umană, la orice vârstă – pentru continuarea susţinută a acestui proces);

Concret, trebuie explicat, cu răbdare şi tact, faptul că este posibil ca anumite funcţii să nu mai poata fi redobândite şi că vindecarea, stricto senso, nu reprezintă neaparat regula la bătrani, mai ales la vârstele înaintate;

Să se înţeleagă, totodată, în acest sens, că progresele în procesul de recuperare/ ameliorările nu apar, în general, spectaculos, ci ca îmbunătăţiri gradate;

Să fie recunoscute afectările multiple ce interacţionează la acelaşi pacient vârstnic;

Să fie conştientizate şi făcute cunoscute familiei, reacţiile fiziologice alterate, inclusiv să se

diferenţieze corect şi în permanenţă, între depresie, delir şi demenţă (ca element esenţial în monitorizarea gradului de cooperanţă al pacientului vârstnic, necesară pentru a putea adapta prompt programul terapeutico-recuperator la nivelul de complianţă al acestuia şi – nu în ultimul rând – pentru a stabili corect, din punct de vedere al managementului medico-recuperator – în funcţie de rezultatele monitorizării menţionate – în ce manieră şi formă/ structură organizatorică (medicală, medico-socială/ îngrijiri la domiciliu), este adecvat să fie continuat procesul recuperator (proces, de foarte multe ori, intricat);

Să se accentueze, în sensul unei optime şi continui plieri a sarcinilor/ exerciţiilor recuperatorii pe capacităţile funcţional-cognitive real existente, pe simplificarea programului;

Să se evite, pe cât posibil, imobilizarea;

Să se minimizeze, pe cât posibil, rolul medicaţiei;

Să se încurajeze şi să se stimuleze socializarea.

7. a) durerea (iniţial) după

solicitări mecanice marcateb) (ulterior) durerea începe să

însoţească pacientul în cursul zilei

c) perioadele indolore sunt din ce în ce mai reduse în timpul zilei

d) durerea este un factor

285

perturbator în desfăşurarea mersului

e) durerea induce mersul protectiv pentru şoldul afectat

8.a) în stadiul iniţial, durerile

apar la ortostatism prelungitb) în stadiul evoluat, durerile

apar repede în ortostatismc) în stadiul evoluat, se

constată creşterea în volum a genunchiului

d) în stadiul final, apar dureri şi în repaus

9.a) îndepărtarea dureriib) creşterea mobilităţii

articulare c) împiedicarea progresiei boliid) invocarea regulilor de

profilaxie secundară

10.a) indusă de glucocorticoizi b) indusă de hipertiroidismc) a rezecaţilor gastricid) indusă de diabetul zaharat e) indusă de imobilizare

11.a) mişcarea de ridicare a

umăruluib) mişcarea de coborâre a

umăruluic) proiecţia anterioară a

umărului d) proiecţia posterioară a

umăruluie) bascularea scapulo-axilară

şi spirală

12.

a) mobilitateab) calmarea dureriic) reechilibrarea muscularăd) stabilitatea e) abilitatea

13.a) PRb) artropatii microcristaline c) artrita psoriazicăd) hemartroza hemofilică

recurentă

14.a) sindrom de tendon al supra-

spinosuluib) sindrom cora-coclavicular c) sindrom scapulo-costald) bursita subacromio-

deltoidianăe) umăr în resort

15.a) cure balneo-climatice pe

litoral b) helioterapiec) talasoterapied) cure externe în staţiuni cu

ape minerale carbogazoasee) cure cu mofete

16.c) 2,5%

17.e) Mecinicov

18.c) 1999

19.Immobility; Instability;Incontinence;

286

Intellectual impairment;Impairment of vision or/ and

hearing;Insomnia;Impotence; Impecunity; Isolation - Depresion; Irritable colon; Indigestion; Inanition-malnutrition; Immune deficiency; Infection; Iatrogenesis

20.c) metabolicăd) genetică

21.a) anxietateae) durerea

22.gătitul; curăţenia; spălatul rufelor; folosirea transportului în

comun; folosirea telefonului; folosirea aparatelor casnice; folosirea computerului/ a

Internet-ului;ţinerea evidenţei cheltuielilor/

bugetului personal; şofatul

23.d) Tinetti

24.tonicardiace (digoxin); antianginoase (nitraţi); diuretice; anticoagulante (sintrom,

trombostop);

antiagregante plachetare (aspirină, clopidogrel);

antidiabetice (orale, insulină); corticoizi

25.b) Yesavage

26.hemoglobina; hematocritul; numărul de leucocite; numărul de trombocite; calciul seric; fosforul seric

27.a) Norton

28.valorile glicemiei cresc uşor; toleranţa la glucoză scade; VSH creşte uşor; creatinina creşte uşor; fosfataza alcalină creşte uşor; sedimentul/ examenul urinei

(piurii şi bacteriurii asimptomatice);

modificări ale funcţiilor miocardului sau/ şi ale ţesutului cardionector – obiectivabile ECG: aplatizarea segmentului ST, aritmii supra- sau ventriculare, blocuri

29.c) 5 – 8%

30. – doze mai mici– orar de administrare cât mai

simplu– indicaţii clare

287

31.b) tulburărilor de

comportament c) scăderilor rezistenţei la

infecţiie) scăderii forţei şi masei

musculare

32.analgezice; antiacide; antiaritmice; antihipertensive; diuretice; anticoagulante; antiagregante; corticoizi; antibiotice

33.b) deteriorativ e) adaptativ

34.b) produşii de metabolism

celular (predominant speciile reactive de oxigen – SRO)

c) toxinele din mediul ambiental

d) radiaţiile ionizante sau/ şi UV

35.control fizic complet

(anamneză, examen clinic, investigaţii paraclinice);

examinarea stării mentale (memorie, capacităţi cognitiv-relaţionale, stare afectivă, dependenţă de alcool sau/ şi de droguri);

evaluare clinico-funcţională (capacitatea de a îndeplini activităţile zilnice: de autoservire,

la domiciliu – ADL – sau/ şi activităţi instrumentale zilnice, acasă sau chiar şi în afara locuinţei);

stabilirea diagnosticelor: bio-medical – inclusiv (eventual) al polipatologiei şi respectiv, al ritmului de îmbătrânire – şi clinico-funcţional;

anamneză socială (starea civilă – eventual – situaţia profesională, posibile reţele de sprijin – inclusiv instante de sprijin emoţional sau/ şi fizic – precum şi unităţile de asistenţă primară şi secundară, accesibile;

aprecierea condiţiilor (de locuit – inclusiv, dacă există electrificare –, de curăţenie, de siguranţă, de învecinare, posibilităţi de transport);

aprecierea medicaţiei şi complianţei;

inventariere la caz, a nevoilor speciale (îngrijiri/ nursing, fizioterapie, diverse servicii sociale);

situaţie/ listă cu sinteza problemelor identificate

36.d) nevrax-ule) vasele sanguine

37.Intellectual impairement;Immobility;Instability; Incontinence

38.b) neurodegenerarea gero-

distrofică (senilă)e) ateroscleroza/

288

arterioloscleroza

39.precizie/ acurateţe diagnostică; facilitarea monitorizării

eficiente a evoluţiei bolnavului/ marelui bătrân;

rigoare în evaluarea rezultatelor terapeutice (inclusiv în scop de cercetare ştiinţifică);

fundamentarea profesionistă a aprecierilor de ordin prognostic;

obiectivitate în stabilirea indicaţiei de institutionalizare a unui pacient vârstnic şi a momentului acesteia;

declanşarea/ susţinerea argumentată a asigurării de sprijin de tip medico-social pentru un caz dat de suferinţa bio-psiho-socială, la un anume bătrân

40.a) chinoneb) semichinonec) flavin-semichinone d) compuşi aromatici e) radicali thiol

41.a) modulare celulară (cu

alterarea unor mecanisme transcripţionale nucleare: activare pentru stimulatori de citokine pro-inflamatorii, respectiv scăderea expresiei genice a unor interleukine anti-mediatoare de inflamaţie)

b) inflamaţie cu auto-întreţinere prin mecanisme suprapuse, în cerc vicios

c) fibrozăd) lezare celulară ireversibilă

prin peroxidarea lipidelor

membranaree) alterarea – în sens de

patogenicitate – a unor proprietăţi biologice ale moleculelor de LDL colesterol de către SRO şi unii radicali organici intermediari

42.presenilinaze; proteazomi; caspaze, calpaine; PARP – poli-(ADP-ribozo-

polimeraza)1;factorul inductor de apoptoza

(AIF); endonucleaza G (Endo G); glutamatul; sintetaza oxi-nitrică neuronală

(nNOS)

43.e) leziunile ADN-ului

mitocondrial

44.peroxinitritul; radicalul anio superoxid; peroxidul de hidrogen; radicalii hidroxil

45.c) ATM

46.Superoxid-dismutaza; catalaza; glutation-peroxidaza; spirulina; sirtuinele

47.c) SAHF

289

48.d) genele ce controlează

metabolismul şi lungimea telomerilor

49.d) telomeraza

50.scăderea elasticităţii; creşterea plasticităţii; scăderea în volum şi uscarea

epidermului; apariţia ridurilor; aplatizarea corpilor papilari; formarea de xantoame; încetinirea proceselor de

vindecare a rănilor; căderea părului; albirea şi subţierea firelor de

păr; încetinirea creşterii unghiilor

51.d) telomerii

52.a) 10–20 ani

53.b) stresul oxidativd) alterări în funcţionarea sau/

şi distribuţia clonelor imunocitaree) modificarea activităţii

telomerazei

54.aport crescut de vegetale

(legume, fructe şi cereale); aport moderat spre crescut de

peşte; aport scăzut de grăsimi

saturate; aport crescut de grăsimi

nesaturate (în particular de ulei de măsline);

aport scăzut de produse lactate şi de carne;

aport modest de alcool – mai ales ca vin

55.e) ciclare protonică

mitocondrială

56.a) non-fumatc) viaţă activă fizicd) consumul moderat de alcool

57.c) 23%

58.b) 65%

59.constipaţie; diverticuloză; absorbţie deficitară a

principiilor nutritive şi mineralelor; scădere a producţiei de

enzime digestive; incontinenţă anală

60.b) TA ridicatăc) intoleranţa la glucozad) obezitatea (depunere

adipoasă predominant la nivel abdominal)

e) titrurile serice ridicate ale colesterolului

61.a) afineb) coacaze negre d) spanac

290

e) spirulina

62.a) stimularea expresionării şi

creşterea concentraţiei, cu peste 50% faţă de titrurile obişnuite, la nivel tisular – inclusiv a celui adipos alb –, a SIRT1

b) reducerea stresului oxidativ c) activarea sirtuin-diacetilazeid) reducerea producţiei de

insulină, de insulin–like factor de creştere (IIS) şi respectiv, a mecanismelor fiziologice de semnalizare a acestor hormoni în procesul de utilizare a glucozei (în general, în organism şi în special în ţesutul gras)

e) virajul metabolismului „ţesutului adipos alb“ de la profilul de depozitare spre cel de utilizare/ eliberare în circulaţie (inclusiv de – şi totodată, facilitat de – hormon „antiapetit“: leptina, pe care acest ţesut îl secretă)

63.(efectele): antidepresiv; antiparkinsonian; anticoagulant/ antitrombotic; anti-dislipidemic/pro-HDL

colesterol/ antiaterogen; procognitiv; antiaritmice cardiace

64.a) virajul metabolic în „ţesutul

adipos alb“, de la profilul de depozitare spre cel de utilizare/ eliberare (inclusiv şi facilitat de hormonul „anti-apetit“: leptina)

b) supresia proteinei Bax (mitocondrio-toxică)

c) blocarea ciclului „regresiv“ al diviziunilor/ reproducerilor celulare succesive (care duce în final, la moarte „naturală“, prin apoptoză)

d) stimularea proceselor de reparare a ADN

e) activarea „programului de supravieţuire“ la nivelul tuturor celulelor (în special a celor din: creier, ficat, rinichi şi ţesutul gras), program caracterizat prin reducerea sensibilităţii celulare la stres, probabil prin „decuplare pentru supravieţuire“/ stimularea virajului metabolic energetic spre „ciclare protonică mitocondrială“

65.a) supresia acţiunii proteinei

Bax (mitocondrio-toxică), promotoare a sinuciderii/ apoptozei celulare, induse de stres

b) combaterea fibrozei cardiace/ miocardioscleroza – ca rezultat – şi a entităţilor nosologice: HTA şi insuficienţa cardiacă (ce sunt generate de aceasta, respectiv o produc/ agravează, în cerc vicios)

c) prevenirea formării de trombi

d) reducerea titrului plasmatic al colesterolului

e) modificarea, în sens protectiv, a absorbţiei, de la nivelul tubului digestiv, a particulelor alimentare nesănătoase

66.d) 15 g

291

67.c) TRPM

68.a respira; a mânca şi a bea; a elimina; a se mişca, a avea o bună

postură; a dormi, a se odihni; a se îmbrăca şi dezbraca; a-şi menţine temperatura în

limite normale; a fi curat şi a avea tegumente

intacte; a evita pericolele (şi a-şi

menţine integritatea fizică şi psihică);

a comunica; a trăi conform propriilor

convingeri spirituale; a avea o preocupare, a se

realiza; a se recrea; a învăţa

69.a) 3–4 ori

70.b) protofectare

71.b) liganzi

72.- reducerea (predominant prin

procese de apoptoză) a numărului de neuroni;

- proliferarea compensatorie a nevrogliei;

- modificarea plasticităţii sinaptice;

- degradarea neurofibrelor;

- procese microfocale de demielinizare;

- degenerescenţe granulo-vacuolare, cu acumulări zonale de lipofuscină, plăci senile, corpi Levi şi Hirano;

- alterarea permeabilităţii barierei hemato-nevraxiale şi dezadaptări ale autoreglajului circulaţiei cerebrale;

- scăderea vitezei de transmitere nervoasă – inclusiv a unor feed-back-uri senzitiv/ proprioceptive-senzorio-motorii

73.d) Torcetrapib

74.e) protein-enzima de transfer

colesteril-ester

75.a) peste 100%

76.- creşterea (compensatorie) a

dimensiunilor unui mare număr de miociţi cardiaci – predominant din ventriculul stâng –/ hipertrofie, de diverse grade, a musculaturii cordului;

- scăderea volumului-bătaie; - descreşterea duratei sistolei

şi a vitezei fluxului sanguin; - scăderea elasticităţii

miocardului şi a endocardului valvular, cu fibroză/ proliferarea fibrelor de colagen;

- creşterea rigidităţii pereţilor vasculari – predominant arteriali –, prin modificări de atero- şi arterioloscleroză (cu modificări ale raportului dintre fibrele de

292

elastină şi colagen şi acumulări/ depozite de calciu, sodiu şi de substanţe grase, la nivel parietal);

- creşterea rezistenţei periferice şi respectiv, moderată, a TA

77.d) ibuprofen

78.a) struguri b) vin roşu c) aluned) afinee) unele conifere

79.a) 5 000 ani c) 120 anid) 300 ani

80.– scad:volumul activ al parenchimului

pulmonar (şi implicit, suprafaţa de hematoză);

elasticitatea – prin fibroză – a acestuia;

complianţa pulmonară; extensibilitatea, de cauză

costo-articulară a toracelui; forţa muşchilor inspiratori

(începând chiar de la vârsta 25 de ani);

amplitudinea mişcărilor respiratorii;

umiditatea (conţinutul în apă al) mucusului bronşic;

capacitatea vitală; capacitatea maximă

respiratorie;ventilaţia pulmonară;

presiunea parţială a O2 în sângele arterial;

extracţia O2 din sângele arterial

– cresc:volumul rezidual; frecvenţa respiraţiilor –

tahipnee


corectă!

82.cartilaj; disc; menisc; tendon;endoteliu arterial; cristalin; cornee

83.b) elastaza d) colagenaza

84.senescence associated hetero-

chromatin foci (SAHF); P16INK4a; ARF; telomere dysfunction-induced

foci (TIFs); scăderea semnificativă a

masei protoplasmatic active; regresia (în medie cu aproape

30%) a numărului de unităţi celulare active metabolic;

creşterea polieptidemiei; gerontoxonul; suflurile sistolice (de aterom –

inclusiv la nivelul arterelor renale)

85.a) condensarea/ deshidratarea

293

macro-moleculelor proteiceb) scăderea ionizării coloidalec) scăderea conţinutului de

apă din ţesuturi şi în ansamblu, de la nivelul întregului organism

d) diminuarea capacităţii funcţionale, de pompă ionică, a principalelor sisteme transportoare

e) diminuarea, în ansamblu, la nivelul cvasitotalităţii ţesuturilor, a numărului de sarcini electrice

86.Na+

Ca2+ Cl–

87.a) deficienţă/ insuficienţă

relativă a proceselor oxidative (NADP-H2 şi α-glicerofosfat, cu efecte hipocatabolice globale)

b) anomalii ale (lipo) transportului plasmatic

c) deficit de hormoni sexualid) deficienţa de lipoprotein-

lipazăe) anomalii ale (lipo)hidrolizei

plasmatice

88.a) fumat b) diabetd) hipercolesterolemie e) HTA

89.K+

Mg2+

fosfat (PO42-)

90.

a) VSHb) creatininemia c) glicemiad) fosfataza alcalinăe) raportul cantitativ albumine/

globuline

91.a) dezorganizarea, în

ansamblu, a structurilor tisulare ale organismului

b) creşterea depozitelor adipoase/ a „masei grase“ în ansamblu şi scăderea masei musculare (a „masei slabe“)

c) unităţile celulare active metabolic scad numeric cu aproape 1/3, asociat cu hipertrofii celulare individuale, compensatorii

d) reducerea, în ansamblu sau/ şi decuplarea funcţională, în proporţii semnificative, ale masei protoplasmatice active metabolic

e) scăderea globală a conţinutului tisular de apă şi a celui de fibre elastinice intercelulare, cu reducerea consecutivă a elasticităţii ţesuturilor

92.Inspecţia tegumentelor şi a

lenjeriei/ aşternutului pacientului (pentru prevenirea condiţiilor de apariţie/ apariţiei de leziuni trofice);

întoarceri în pat (din două în două ore, dacă bolnavul nu are saltea anti-escară) şi rostogoliri în posturi reflex-inhibitorii – cu rol inclusiv antispasticitate;

degravitări segmentare (pentru prevenţia edemelor de

294

declivitate); posturări anticipative

(profilactice, în faza de flacciditate)/ corective (inclusiv ortezări cu efect totodată, spasmolitic) în faza de spasticitate; manevre de drenaj bronşic (posturări propensive specifice, tapotamente, manevre presoare/ reflexe);

asistarea evacuării urinei (montare de cateter fix sau training vezical/ sondaj intermitent);

mobilizări pasive ale membrelor paralizate (cu efect de „pompaj” circulator exogen);

alimentarea pe sonda nazo-gastrică (şi în acest sens, instruirea aparţinătorilor) a pacientului cu tulburări de deglutiţie, inclusiv în caz de necesitate, aspirarea alimentelor pătrunse accidental în zona laringo-traheală;

verticalizarea progresivă a bolnavului în pat/ posturarea în „şezut alungit” şi apoi progresiv, în „şezut scurtat”, inclusiv la marginea patului, cu asistarea menţinerii/ reeducării echilibrului postural al trunchiului (predominant prin dezechilibrări cotrolate);

asistarea/ promovarea (re)efectuării unor activităţi gestuale,mai întâi de autoservire, cu membrele şi hemicorpul indemne (ulterior, în cazul unei evoluţii recuperatorii îndelungate sau nesatisfacătoare: să scrie cu mâna neafectată);

învăţarea şi asistarea pacientului în efectuarea

transferurilor în şi din fotoliul rulant;

învăţarea pacientului să-şi trucheze anumite mişcări (în principiu, ireversibil) pierdute;

autorecunoaştere kinestezică

93.a) scăderea capacităţii/

eficienţei globale de răspuns la provocări antigenice noi

b) creşterea globală, policlonală, a producţiei de imunoglobuline

c) reducerea funcţiei supresoare limfocitare

d) creşterea cantităţii de produse antigenice endogene care, coroborat cu o creştere a sintezei crescute de (auto)anticorpi este propensivă pentru fenomenele de autoimunitate

e) creşterea/ proliferarea expansiunilor clonale – nefuncţionale – ale celulelor T (TCE: cu până la 80%, în cadrul totalului populaţiei celulare T-CD8)

94.c) hipofiză

95.b) creierule) ovarele

96.epifiza; nucleii suprachiasmatici; retinele; ariile hipotalamice preoptice; ganglionii nervoşi

supracervicali;

295

irişii; coroidele; ovarele; unii nervi periferici

97.d) glanda pineală

98.a) VSHb) sideremia c) glicemiad) albuminemia e) creatininemia

99.a) lărgirea nasuluib) alungirea pavilioanelor

auricularec) rarefacţia pilozităţii corporaled) exacerbarea curburilor

fiziologice, predominant cervico-dorsale, ale coloanei vertebrale

e) calviţia

100.– reducerea (între 25 şi 85 de

ani), a: numărului de nefroni

funcţionali (cu 30-40%); masei parenchimelor renale –

predominant la nivel cortical – şi implicit, a greutăţii acestora;

fluxului plasmatic renal – prin modificări degenerative, de angioscleroză, la nivelul arterelor renale;

ratei de filtrare glomerulară; capacităţii de concentrare

urinară (inclusiv prin scăderea capacităţilor funcţionale la nivel tubular: retro-resorbţie şi excreţie);

capacităţii de acidifiere a urinii

şi a celei de adaptare/ adecvare/ integrare a echilibrului acido-bazic – prin ratele de eliminare/ conservare de electroliţi: Na, K, Ca, Mg;

– bacteriurii sau/ şi piurii (inclusiv dezvoltarea de infecţii – asimptomatice sau uneori, simptomatice –, la nivelul tractului urinar);

– creşterea în volum/ adenomatoza prostatei, cu dezvoltarea de uropatii obstructive secundare

101.a) între 4 şi 5 boli

102.– scad:volumul plasmatic total

(predominant prin reducerea conţinutului în apă, atât la nivel extra- cât şi intra-celular);

capacităţile funcţionale leucocitare (în principal prin scăderea, la nivelul acestora, a conţinutului de calciu intracelular şi a sintezei de fosfo-inozitol şi diacil-glicerol);

capacitatea de extracţie a O2

din sângele arterial; presiunea parţială a O2 în

sângele arterial– creşte:activitatea sistemului coagulării

– „status trombofilicus” – cu dezechi- librarea consecutivă a echilibrului fluido-coagulant

103.purpura senilă; keratoza senilă; hipertensiunea geriatrică;

296

arterita gigantocelulară; osteoporoza tardivă (senilă, tip

II)/ osteomalacia; geroemfizemul senil;depresia tardivă; sindroamele dementive

(vasculare, degenerative senile, pe fond lezional organic, tip Alzheimer);

leucemia limfatică cronică; cataracta senilă; polimialgia reumatică; (poli osteo)artroza; ulcerele trofice (de decubit/

escare); boala (osteodistrofia) Paget; mielomul multiplu; carcinomul prostatic; AVC (stroke); maladia Parkinson; hipotermia accidentală; incontinenţa urinară tardivă;infecţii (recurente/ cronice)

reno-urinare; angiodisplazia colonică

104.c) efectele antireumatice:

analgezice, vasodilatatorii locale, imuno- modulatorii

e) efectele asupra tulburărilor de dinamică sexuală

105.gerontoxonul; pruritul tardiv; prezbiopia; prezbiacuzia; gero-fonastenia

106.medic specialist de G-G; (sau/

şi)medic specialist de RMFB;

kinetoterapeut/ fizio-kinetoterapeut;

asistentă (nursă) de îngrijiri generale (inclusiv recuperatorii/ nursing de reabilitare);

asistentă de balneo-fizio-terapie şi recuperare medicală

psiholog; psihiatru; asistent social; preot

107.b) Recuperarea geriatricăc) Geroprofilaxia balneo-

fiziatricăd) Îngrijirile recuperatorii la

vârstnici (Nursing de reabilitare)

108.a) 16/18–59/64 ani

109.stare psihică tensionată; anxietate (datorată cel mai

frecvent fricii de moarte); lipsa unor progrese evidente/

spectaculoase în îmbunătăţirea stării de sănătate;

anumite stereotipuri mentale (spre exemplu: misoginism sau/ şi pudibondism – sau invers, obsesii sexuale, uneori cu elemente de hărţuire, sau diverse manii – exacerbate prin îmbătrânirea cerebrală – ce pot genera, alături de exacerbarea, în acelaşi context, hiperxigenţe/ pretenţii exagerate faţă de personalul de îngrijire şi consecutiv, o cvasi-permanetă stare de nemulţumire/ neîncredere/ suspiciune);

obstacole obiective în

297

comunicare (tulburări senzoriale, stări confuzive)

110.b) 60/65 – 75/80 ani

111.stereotipuri de mentalitate (ca

expresie fie a unei lipse de vocaţie pentru activitatea la patul bolnavului vârstnic, fie a unei insuficienţe de educaţie de specialitate): desconsiderarea vulnerabilităţilor şi sensibilităţilor pacientului bătrân sau/ şi a nevoilor acestuia, pe motiv că tratarea/ îngrjirea sa este neimportantă, întrucât tot va muri;

atitudini de superioritate în raport cu performanţele cognitive/ senzoriale/ fizice reduse ale bătrânului;

lipsa experienţei ontologice personale (nu a avut – încă – vârsta celui pe care îl îngrijeşte) sau/ şi diferenţa mare de vârstă (adesea nursele sunt tinere sau chiar foarte tinere)

112.e) 75/80 ani şi peste

113.c) evaluarea bio(psiho)clinico-

funcţionalăd) evaluarea socială (a funcţiei

sociale)e) evaluarea medicală

generală şi geriatrică

114.a) variabilitateab) diferenţialitatea

c) determinismul biologicd) determinismul psiho-sociale) ansamblul modificărilor

„programate“ şi de „uzură“, survenite în dinamică, pe parcursul întregului ciclu ontogenetic

115.a) alterarea fluxului geno-

informaţional: ADN nuclear – ARN mesager – ribozomi, cu creşterea progresivă a ratei de erori în replicare sau/ şi transcripţie şi cu acumulări consecutive de defecte la nivelul proteinelor sintetizate citoplasmatic

b) scăderea eficienţei sistemelor (predominant) enzimatice responsabile de repararea leziunilor ADN sau/ şi proteice

c) stresul oxidativd) stresul caloric (alimentar)e) inflamaţia cronică

116.a) procaină hidrocloricăb) acid paraaminobenzoic d) potasiue) fosfor

117.a) vitamina B6b) procaină hidrocloricăc) resveratrold) mezoinozitol e) potasiu

118.a) modificarea factorilor de

transcripţie, cu alterarea globală a expresiei genice

298

b) inflamaţia cronică patogenă, prin stimularea indirectă a producerii de citokine inflamogene

c) fibrozad) lezarea celulară ireversibilăe) alterarea complexă a

mecanismelor răspunsului imun

119.a) practicarea zilnică de

exerciţii fizice dinamice, repetitive, adecvate ca nivel de solicitare fizică

b) practicarea unor forme de terapie ocupaţională adecvate ca nivel de solicitare fizică (grădinărit, pictură, modelaj, jucat golf)

c) educaţia profesională continuă

d) ocuparea (menţinerea) în funcţii de conducere

e) cure balneo-climatice profilactice active, cu secvenţe procedural-metodologice de tip revigorare/ „întreţinere“/ anti-aging şi antistres

120.interesarea arterelor mici şi

medii; prezenţa de celule gigante,

multinucleate; inflamaţie granulomatoasă

121.căderi accidentale/ împiedicări;„drop-attack”-uri; ameţeli/ vertij (inclusiv

precipitate de mişcări bruşte ale capului sau/ şi gâtului);

deficite senzitiv-proprioceptive sau/ şi senzoriale – vizuale sau/

şi vestibulare; insuficenţe musculare la trenul

inferior

122.disfuncţii/ alterări: senzitiv-

proprioceptive, senzoriale – vizuale sau/ şi vestibulare;

insuficienţe musculare la trenul inferior

123.distribuţie egală pe sexe sau o

relativă predominanţă a celui masculin; caracterul de simetrie al localizărilor articulare este mult mai puţin pregnant;

debut brusc, predominant la articulaţii mari;

(cu) aspect clinic de oligoartrită evidentă, uneori cu caracter saltant;

distrucţii articulare mai frecvente;

impotenţa funcţională (algică şi inflamatorie) marcată;

amiotrofii precoce; alterarea marcată a stării

generale; (dar) lipsa relativă a afectărilor

viscerale; sindrom biologic inflamator

sever; (dar) FR mai rar prezent

124.a) bicepsul brahial b) supraspinosulc) subscapularul d) infraspinosul e) micul rotund

125.a) este una dintre cele mai

299

importante probleme de sănătate publică

c) este cea mai frecventă suferinţă cronică musculo-scheletală la indivizii în vârstă de peste 50 de ani



126.a) criza retragerii din

activitatea profesionalăb) criza determinată de

îmbătrânirea geriatricăc) criza determinantă de

plecarea copiilor

127.b) persoanele cu vârsta peste

65 de ani petrec, în medie, 2 zile pe an în spital

c) persoanele cu vârsta peste 85 de ani petrec, în medie, 12 zile pe an în spital

d) bătrânii au boli cronice ocupă 2 paturi din 5 în unităţile spitaliceşti obişnuite

e) bătrânii ocupă 1 din 2 locuri în unităţile de asistenţă socială

128.a) de 2–3 ori

129.d) 1903

130.a) modificările deteriorative b) modificările adaptativec) limitările graduale ale

funcţiilor şi performanţelor majore de integrare şi de (auto)control

d) scăderea treptată a capacităţii globale de adaptare şi de răspuns a organismului la stres

e) declinul morfo-funcţional general, lent evolutiv, fără decompensări/ insuficienţe de organ sau sistem

131.c) o genă, plus produsul său

de expresie: o proteină ce sesizează leziunile ADN cauzate de stresul oxidativ şi orientează acţiunea unor (alte) proteine reparatorii către leziunile respective

132.c) sirtuinele

133.b) acid glutamicc) procaină hidrocloricăe) potasiu

134.b) 7 ani

135.a) ţesutul conjunctiv, la nivelul

tuturor structurilor ce îl conţin, sporeşte cantitativ şi îşi reduce elasticitatea

b) creşte, la nivelul cvasitotalităţii celulelor gradul de neregularitate – ca distribuţie – de dezorganizare structurală şi respectiv, de variabilitate – ca mărime

c) se reduce cu circa 1/3 masa protoplasmatică/ numărul de unităţi celulare active metabolic

d) creşte, ca fenomen de

300

hipertrofie compensatorie, mărimea multora dintre celule

e) scade conţinutul în apă

136.medic de familie;nursă (asistentă generalistă/

de îngrijiri);fizio-kinetoterapeut/

kinetoterapeut; medici: geriatru şi recuperator

(sau după caz şi de alte specialităţi) – în cadrul colaborării cu alţi specialişti „pe orizontală”;

asistent social;preot

137.b) inhibarea activităţii

fagocitelor mononuclearee) alterarea producţiei de

interferon şi a activităţii limfocitelor NK

138.a) jumătate

139.d) patru boli

140.scăderea forţei şi a rezistenţei

musculare, atât prin modificări intrinseci, la nivelul parenchimului diferenţiat – de la nivelul genic, al mutaţiilor/ alterări ale ADN-ului mitocondrial (cu reducerea producţiei de ATP şi inducţii de apoptoze – consecutiv), ca şi respectiv, de expresionare a proteinei inhibitorii a creşterii musculare: miostatina, până la scăderea, în ansamblu, a masei de proteine

contractile/ „sarcopenie” – cât şi prin alterarea capacităţilor (în principal: cardio-vasculare şi respiratorii – capacitatea aerobică şi capacitatea musculară – precum şi de extracţie a oxigenului din sângele arterial, la nivelul suprafeţelor de schimb nutriţional, cu consecinţă globală: fatigabilitatea;

scăderea acuităţilor: vizuală sau/ şi auditivă;

încetinirea mişcărilor, cu pierderea agilităţii fizice, inclusiv a unor abilităţi motorii;

tulburări variabile în coordonarea mişcărilor;

creşterea (consecutivă) a timpului de reacţie şi respectiv a preciziei în gestualitatea profesională;

încetinirea/ întârzierea – pe fondul involuţiei multiplane a activităţii nervoase – a proceselor mentale (în general şi în mod special) a celor decizionale (în unele situaţii, chiar imposibilitatea luării unor decizii rapide), legate de activitatea profesională;

scăderea memoriei imediate; diminuarea puterii de

concentrare; reducerea capacităţii de a

învăţa lucruri noi; alterarea globală/ corolară a

mecanismelor şi performanţelor de reacţie la orice tip de stres, astfel încât, aceeaşi muncă – ce, desfăşurată în condiţii corespunzătoare, este un factor sanogen – prestată pe durata vieţii adulte, devine, la vârsta a treia, un factor stresant – mai

301

ales în condiţiile unei economii concurenţiale, marcate de o competiţie acerbă, cu conflict (şi) din acest punct de vedere, între generaţii, pe piaţa muncii

141.b) STHc) noradrenalinăe) adrenalină

142.d) 10-14 zile

143.a) 45–75 ani

144.e) vegetativ

145.b) autonomie individuală

pierdutăc) nevoi speciale de îngrijiri/

asistenţă medicală sau/ şi socială d) vârsta de peste 75 de ani

146.c) 60–75 ani

147.a) 19%

148.a) durata medie de viaţăb) speranţa medie a vieţii la

naşterec) durata medie de viaţă

sănătoasăd) durata medie de viaţă cu

incapacitatee) mortalitatea generală

149.

b) rectangularizarea curbei de supravieţuire

150.c) stimulator sirtuinice) compus chimic ce se

găseşte în vinul roşu

151.a) articulatiilor interfalangiene

distale

152.a) stresul mecanic b) boli metabolicee) boli endocrine

153.a) genunchiic) articulaţiile interfalangiene

distalee) articulaţiile coloanei

vertebrale

154.a) sindromul cardio-vascularb) sindromul cerebro-vascular c) sindromul anxios-depresivd) sindromul locomotore) sindroamele/ stările

grabatare

155.aterosclerotic; medicamentos;tumoral; encefalopatic; post-traumatic

156.a) predispoziţia geneticăb) boli metabolice (diabet,

gută)c) boli endocrine (hipotiroidism,

302

hiperparatiroidism)d) stresul mecanic/

suprasolicitare articularăe) senescenţa, inclusiv la

nivelul structurilor articulare

157.a) pierderea de rol şi statut în

familieb) pierderea relaţiilor

profesionalec) pierderea relaţiilor sociale d) pierderea memorieie) pierderea de funcţii

senzoriale

158.a) subţierea mucoasei bucaleb) retractarea gingiilor şi

masticaţie dificilăc) uscăciunea la nivelul

cavităţii bucale şi limbiid) atrofia mucoasei colonice e) incontinenţa ano-rectală

159.a) paloarea b) tahipneea d) ameţeala e) cefaleea

160.b) MMS

161.cardio-vascular; osteo-articular; digestiv; respirator;nefro-urologic; neurologic;psihiatric

162.tulburările (de ansamblu) de

ortostatism şi mers, cu tendinţă la cădere predominant înspre înainte;

acuitatea vizuală scăzută; insuficienţe musculare,

predominant la nivelul stabilizatorilor şoldurilor;

alterări ale propriocepţiei; osteoporoza

163.creşte activitatea enzimelor

degradative (în principal citokine şi fosfokinaze);

scade conţinutul în apă; scade conţinutul în

proteoglicani

164.b) articulaţii uşor tumefiatec) temperatura locală uşor

crescutăd) limitarea mobilităţii articularee) deformări articulare variabile

165.a) îngustarea spaţiului articular b) scleroza sucondralăc) chiste osoase subcondrald) osteofitozae) deformarea contururilor

extremităţilor osoase

166.a) controlul inflamaţieib) reducerea durerilor şi

redorilor articularec) menţinerea sau/ şi

ameliorarea forţei şi troficităţii musculare din vecinatatea articulaţiilor afectate

d) adaptarea funcţională şi psihologică a bolnavului la disfuncţiile irecuperabile

303

e) menţinerea sau/ şi restabilirea – în limitele posibile – a unor poziţii şi mobilităţi articulare funcţionale

167.a) stadiul I b) stadiul II e) stadiul prodromal

168.b) gerontologiac) prezenţa de factori de risc

pentru boala varicoasăd) sindroame hipokineticee) boli „a frigore“

169.d) GDS

170.a) se solicită bolnavului să facă

câţiva paşib) se consemnează

eventualele redori, contracturi/ retracturi, sau/ şi atitudini vicioase

c) se consemnează eventualele tulburări de statică vertebrală

d) se consemnează eventualele tulburări de statică sau/ şi funcţionale la nivelul genunchilor

e) se consemnează eventualele tulburări de statică sau/ şi funcţionale la nivelul picioarelor

171.a) coaptaţia capetelor

articulare b) direcţia axei colului femuralc) ligamentul iliofemural

d) muşchii pelvi-trohanterieni

172.b) presupune efectuarea, în

prealabil, de măsurători antropometrice

c) presupune anchetă dieteticăd) cel mai fidel indice

antropometric este circumferinţa moletului

e) la vârstnici se obţin, în general, valori diminuate

173.a) este, ca tip de articulaţie, o

enartrozăb) mişcarile şoldului cu

genunchiul flectat sunt mai ample decât cele cu genunchiul extins

c) diferenţele dintre mişcările active şi cele pasive sunt mai mari la şold decât la alte articulaţii

d) şoldul are, comparativ cu genunchiul, o mobilitate mai mare

174.a) este o patologie frecvent

întâlnită la bătrânic) una dintre scalele utilizate

pentru evaluarea acestui tip de patologie este Geriatric Depression Scale (GDS)

d) GDS cuprinde un chestionar cu 30 de întrebări

e) un scor GDS de peste 22 de puncte semnifică depresie severă

175.a) starea generală a bolnavuluib) starea funcţiilor psihice/

cognitive

304

c) capacitatea de mobilitate/ mobilizare

d) starea de nutriţiee) continenţa/ incontinenţa

urinară

176.b) înclinarea posturală,

accentuată de mers, este cauzată în pricipal de balansul altern al părţii superioare a trunchiului

c) mersul legănat se datorează în principal redorilor (sau/ şi – mai rare – anchilozelor) la nivelul articulaţiilor coxofemurale

d) şoldurile sunt structurate pentru sprijin în ortostatism şi mers (articulaţii portante)

e) mersul pseudobulbar este cu paşi mărunţi

177.b) 1952

178.cefalee; depresie; (neur)astenie;Impulsuri suicidare/ tentative

de suicid; anxietate; alterări ale funcţiilor intelectual-

afective: atenţie/ vorbire, memorie, afect, stimă de sine (self-esteem – element important în cadrul stărilor grabatare), voinţă – inclusiv inhibitorie;

alcoolism; pseudobulbarism; tremor senil; parkinsonism; deficite senzitiv/ proprioceptiv-

senzoriale;

tulburări de echilibru; ameţeli/ vertij; acufene/ acuasme

179.c) acţiunea gerontologică în

teritoriu

180.d) Nascher

181.b) 1909

182.d) 2000

183.c) subiectul poate face singur

până la 25% din activităţile/ eforturile impuse de traiul zilnic

184.d) apoptoză

185.b) o moleculă de semnalizare

de la nivel cerebral, ce induce creşterea intra-neuronală marcată a activităţii metabolice oxidative, intens producătoare de SRO

d) un agent chimic endogen ce favorizează indirect apoptoza neuronilor cerebrali în condiţiile unor diverse situaţii de distres/ agresiune

e) o proteină ce induce indirect creşterea marcată a nevoilor metabolice de oxigen şi astfel, a sensibilităţii deosebit de mari (cunoscute) a neuronilor cerebrali la hipoxie

305

186.a) 10.000

187.e) 100.000.000

188.a – Bb – Ac – Dd – C

189.a) encefalopatia hipertensivăb) retinopatia hipertensivăc) accidentul vascular cerebrald) nefropatia hipertensivăe) cardiopatia hipertensivă

190.b) hipotensiune arterialăc) ameţelie) pierdere tranzitorie de

conştienţă

191.a) posturarea pacienţilorb) hidrataread) aspirarea traheobronşicăe) tapotarea toracică

192.a) durere retrosternalăb) dispneec) paloared) scădere a tensiunii arterialee) senzaţie de urinare

193.a) electrocardiogramab) coronarografia e) ecografia coronariană

194.

a) forma digestivă b) forma osteo-articulară c) forma fără durere d) sindromul coronaro-

cerebral e) agravarea tulburărilor

trofice din arterite

195.a) dispneeac) tusea nocturnăd) confuzia

196.a) durere la mersb) durere la repaosc) parestezii la nivelul

membrelor inferioare

197.a) bronhopneumoniileb) tromboflebitelec) escarele de decubitd) comae) infectiile urinare

198. a) febrăe) tuse productivă

199.a) insuficienţa cardiacăb) abcesul pulmonarc) sindromul de deshidratared) pleureziae) tahiaritmiile

200.b) sondarea vezicalăd) diabetul zaharate) adenomul de prostată

201.a) febră

306

b) durere lombarăd) disuriee) nicturie

202.a) IU de stresb) IU tranzitoried) IU permanentă

203.a) durere abdominalăd) confuziee) anurie

204.b) insulinică

205.a) fatigabilitateb) paliditate tegumentarăc) dureri digestived) ameţeli

e) lipotimii

206.a) retinopatia b) vezica neurogenăd) nefropatia e) polineuropatia

207.a) vasodilatatoare coronarieneb) antiagregantec) hipolipemiante

208.a) inhibitori de enzimă de

conversieb) blocanţi ai canalelor de

calciuc) beta-blocanted) sartanie) diuretice

307

Bibliografie

1. Adams best practices. www.adams.com2. Andrieş L., Olinescu A. – Compendiu de imunologie fundamentală. Chişinău, Ed.

Ştiinţa, Bucureşti, 19923. Andrieş V. – Excitanţi termici de contrast, mijloc de testare a reactivităţii

organismului în balneofizioterapia afecţiunilor reumatismale. Teză de doctorat, IMF-Bucureşti, 1984

4. Andrieş V. – Note de curs. Medicină fizică, balneoclimaterică şi kinetoterapie, partea 1 – Hidroterapie şi Electroterapie. Ed. Universităţii Ecologice, Facultatea de Medicină Generală, Bucureşti, 1994

5. Andrieş V. – Prelegeri de fototerapie, Bucureşti,19866. Anghelescu A., Onose G. – Romanian Contributions to the Development of the

International Project “ICF Core Sets – for Spinal Cord Injury”. Romanian Neurosurgery, 14(1): 23

7. Anghelescu A., Onose G. – Toxina botulinică - alternativă terapeutică modernă în abordarea spasticităţii şi a sindroamelor distonice: caracteristici, avantaje, limite şi perspective. Infomedica, 3(137), 2006

8. Anghelescu A., Onose G. şi col. – Epidemiology of the traumatic spinal cord injury at old age. The expertise of of the Clinical Emergency Hospital „Bagdasar-Arseni”.Romanian Neurosurgery, 14(1): 19, 2007

9. Anghelescu A., Onose G. şi col. – Evolution of the cervical traumatic spinal cord injury în the old age, comunicare la International Conference on Gerontology, Arad, România, 2006

10. Arne L. – Bilan clinique. Medicine de reeducation et readaptation. Documenta Geigy, 1982

11. Arnett E. G. – The seronegative spondyloarthropathies. Curr Opin Rheumatol, 4(4): 460, 1992

12. Arseni A., Valcoreanu-Zbăganu G., Roşca V., Popescu R., Roşca T. – Electroacupuncture in the treatment of headache. Neurol Psychiatr, 26(4): 265, 1988

13. Arseni C., Oprescu I. – Durerea. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 198214. Arseni C., Panoza G. – Patologie vertebro-medulară cervicală. Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 198215. Arseni C., Stanciu M. – Discopatiile vertebrale lombare. Ed. Medicală, Bucureşti,

198316. Aşgian B., Stamatoiu I. (sub red.) – Neuropatii periferice (mono- şi polineuropatii).

Ed. Medicală, Bucureşti, 198417. Baciu C. I. – Aparatul locomotor. Ed. Medicală, Bucureşti, 198118. Baciu C. I. – Chirurgia şi protezarea aparatului locomotor. Ed. Medicală, Bucureşti,

198119. Baciu C. I. – Kinetoterapia pre- şi postoperatorie. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 198120. Baciu C. I. – Laxităţile posttraumatice ale genunchiului. Ed. Medicală, Bucureşti,

199121. Baciu C. I., Radovici I., Cristea D., Constantinescu C., Jurian Z. – Kinetoterapia pre-

şi postoperatorie. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 198322. Baciu L. – Fiziologie. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 197723. Badea Steluţa – Buziaşul zilelor noastre, posibilităţi de tratament şi perspective.

Lucrare comunicată la aniversarea a 175 ani a staţiunii Buziaş.24. Badiu C. – Genetic clock of biologic rythms. J Cell Mol Med, 7(4): 408, 200325. Balteş P.B., Mayer K.U. – The Berlin Aging Study (Aging from 70 to 100). Ed.

Cambridge University Press, 199926. Banciu Mioara – Caracteristicile şi indicaţiile apei minerale de Lovrin şi Teremia

309

Mare. Lucrare comunicată la USSM Reumatologie şi Balneologie, dec. 198827. Banciu Mioara – Contraindicaţiile curei balneare la bolnavii cardiovasculari.

Participare la masa rotundă privind “Tulburările de ritm", sub conducerea prof. dr. Luca Stanciu, 1980

28. Banciu Mioara – Contribuţii asupra recuperării funcţionale în coxartroză prin terapia complexă şi cu apă termo-minerală cloruro-sodică din Timişoara. Lucrare comunicată la USSM Reumatologie, mar. 1972

29. Banciu Mioara – Monografia apelor termo-minerale din municipiul Timişoara şi judeţul Timiş. Ed. Mirton, Timişoara, 1996

30. Banciu Mioara – Sistemul HLA şi spondilartropatiile seronegative. Al Vl-lea Congres de Reumatologie. Rev. de Reumatolologie, 6 [Suplim]: 54, 1996

31. Banciu Mioara, Banciu T. – Posibilităţi şi limite în recuperarea bolnavilor cu hepatite cronice prin cure termale. Lucrare comunicată la Congresul Naţional de Balneofizioterapie, Bucureşti, apr. 1974

32. Banciu Mioara, Banciu T., Ladarlu P., Ivan F. – Cercetări de crenofarmacodimanie privind acţiunea apei de Buziaş asupra funcţiei biliare. Viaţa Medicală, 2: 2, 1987

33. Banciu Mioara, Diaconescu I. – Contribuţii asupra terapiei cu apă minerală din parcul Pionierilor inhalată sub forma de aerosoli dispersaţi prin ultrasunete. Lucrare comunicată la Sesiunea Ştiinţifică a Cadrelor Didactice IMF, 8-9 nov. 1968

34. Banciu Mioara, Seceleanu A. – Crenoterapia în afecţiuni digestive şi renale. Lucrare comunicată la USSM Medicală Generală, 1 dec. 1977

35. Banciu, Mioara – Balneofizioterapie clinică şi recuperare (vol. 1 şi 2). Ed. Mirton, Timişoara, 1998

36. Banciu, Mioara – Balneofizioterapie generală şi concepte moderne de recuperare. Ed. Mirton, Tmişoara, 1996

37. Band H., Panchamoorthy G., McLean J., Morita C. T., Ishikawas, Modlin R., Brenner M. B. – Forum in Immunology, 1991

38. Bâră Ctin. – Imunologie fundamentală. Biologia raspunsului imun. Ed. Medicală, E.M.S.A., Bucureşti, 1996

39. Bardot A., Bensoussan L., Berteanu M., şi col. – Cartea albă a a specialităţii de medicină fizică şi de reabilitare în Europa. Produsă de Secţiunea de medicină fizică şi de reabilitare, Uniunea Europeană a Medicilor Specialişti (UEMS), în colaborare cu Academia Europeană de Reabilitare Medicală şi Societatea Europeană de Medicină Fizică şi de Reabilitare. Ed. Universitară „Carol Davila”, Bucureşti, 2006

40. Baron G., Tubach F., Ravaud P., Logeart I., Dougados M. − Validation of a short form of the Western Ontario and McMaster Universities Osteoarthritis Index function subscale in hip and knee osteoarthritis. Arthritis Rheum, 57(4): 633, 2007

41. Basford J. R., Fialka-Moser V. – The physical agents. In: Q'Young B. J., Young M. A., Stiens S. A., Physical Medicine and Rehabilitation Secrets. (2nd edition). Hanley & Belfus Inc., Philadelphia, USA, 2001

42. Beckmann Murray Ruth, Zentner Proctor Judith – Nursing assessment and health promotion through the life span (3rd edition). Prentice-Hall, New Jersey U.S.A., 1985

43. Bergmanson J. P. G., Sheldon T. M. – Ultraviolet radiation revisited. A review. CLAO J, 23:196, 1997

44. Berlescu Elena – Dicţionar enciclopedic medical de balneologie. Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982

45. Berlescu Elena – Lecţii de balneoclimatologie şi medicină fizică recuperatorie. Curs litografiat, I.M.F. Bucureşti, 1997

46. Berlescu Elena – Locul balneoclimatologiei în terapeutică. Medicina modernă, 2(1): 2, 1995

47. Berlescu Elena – Staţiunile balneare de-a lungul timpului şi azi. Ed. Medicală, Bucureşti, 1971

48. Berlescu Elena, Dumitrescu S., Chirilă L. – Aspecte privind posibilităţile de

310

http://recuperare.Vol.il/

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez?Db=pubmed&Cmd=ShowDetailView&TermToSearch=17471534&ordinalpos=32&itool=EntrezSystem2.PEntrez.Pubmed.Pubmed_ResultsPanel.Pubmed_RVDocSum

recuperare prin factori fizici la bolnavi cu arteriopatie cronică de supraîncărcare. Comunicare la Sesiunea Ştiinţifică I.M.F. Bucureşti, 1977

49. Bernabucci I., Conforto Silvia, Capozza M., Accornero N., Schmid M., D’Alesio T. – A biologically inspired neural network controller for ballistic arm movements. J Neuroeng Rehabil, 4: 33, 2007

50. Bernacchi P. F. – Medicina e termalismo nella evoluzione della legislazione sanitaria. Atti Congresso "Thermalism in the new millennium", pp. 30-32, Roma, nov. 2000

51. Berzon R-A. – Understanding and using health-related quality of life instruments within clinical research studies in quality of life assessement in clinical trials. Ed. de Staquet, Oxford University Press, 1988

52. Biering-Sorensen F., Scheuringer M., Baumberger M., et al. – Developing core sets for persons with spinal cord injuries based on the International Classification of Functioning, Disability and Health as a way to specify functioning. Spinal Cord, 44: 541, 2006

53. Bischop de G., Dumoulin J., Aaron CI. – Electrotherapie appliquee en kinesitherapie et reeducation, en rhumatologie et medicine du sport (2eme Edition). Ed. Masson, Paris- Milan-Barcelone-Mexico, 1989

54. Bistriceanu M., Grigore D., Pereţianu B., Voiculescu C. – Imunopatologia sistemului endocrin. Ed. Oltenia, Craiova, 1993

55. Bistriceanu V., Drăghici E., Bistriceanu A. – Sistemul nervos: analizatorii: noţiuni fundamentale. Ed. Fundaţiei Academice "Vasile Voiculescu", Buzău, 2000

56. Bogdan C. – Elemente de geriatrie practică. Ed. Medicală, Bucureşti, 199257. Bogdan C. – Geriatrie. Ed. Medicală, Bucureşti, 199758. Bogdan C. (ed. coord.), Chirilă Odette, Petrea S., Omer Ioana, Rahnea-Nita

Gabriela, Sandu L. – Elemente de îngrijiri paliative. Ed. Universitară, Bucureşti, 2006

59. Bogdan C., Onose G. şi col. – Consideraţii asupra stării de sănătate a populaţiei vârstnice feminine din România, în prag de mileniu, în contextul accentuării procesului de îmbătrânire demografică. Infomedica, 7(77), 2000

60. Bogdan C., Onose G. şi col. – Health state of feminine elderly population în Romania at the end of the millenium. Lucrare comunicată (de Onose G.) la Conferinţa internaţională „Women's Health The Nation's Gain", Singapore, 1999

61. Bogdan C., Onose G., Onose Liliana – Reţelele gerontologice şi acţiunea gerontologică în teritoriu – o necesitate a managementului modern al activităţii geronto-geriatrice. Rev. Infomedica, 4(74), 2000

62. Bogdan C., Stoianovici S. – Ghid de nursing geriatric, Ed. Zecasin, Bucureşti, 199763. Bojan Adelina, Onose G. şi col. – Dynamics of personality in the psycho-social

adaptation of the overall emergent type in the Romanian old individuals. Poster la International Conference on Gerontology, Arad, România, 2006

64. Braddom R.L. et al. – Physical Medicine & Rehabililitation (2nd edition). W. B. Saunders Company, Philadelphia, U.S.A., 2000

65. Braddom R. L. et al. – Physical Medicine & Rehabililitation (3rd edition). W. B. Saunders Company, Philadelphia, U.S.A., 2007

66. Brazdeş Livia, Onose G. – In vivo evaluation of changes în bone mechanical characteristics, for old women, after a hip prosthesis. Lucrare comunicată (de Onose G.) la Conferinţa Internaţională „Women's Health - The Nation's Gain", Singapore, 1999 şi publicată ulterior în „Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics", 21(1-2), 1999

67. Brazdeş Livia, Onose G. – Modificarea compoziţiei corporale a vârstnicului, cu referiri asupra impactului hemodializei. Lucrare prezentată la Conferinţa Naţională cu Participare Internaţională „Actualităţi şi Perspective în Gerontologie şi Geriatrie la cumpăna dintre milenii", Bucureşti-Otopeni, 2000

68. Brocklehurst J. C., Tallis R.C., Fillit H. M. – Textbook of Geriatric Medicine (4th

311

edition). Churchill, Livingstone, 199269. Cârdei V., Onose G., şi col. – Sistem ortetic robotizat pentru asistarea/recuperarea

ortostatismului şi mersului la persoane vârstnice, sever disabilitate prin insuficienţe cardio-respiratorii sau/şi la pacienţi cu deficiente neuro-locomotorii grave. Raport la Conferinţa Naţională cu Participare Internaţională a Societăţii Române de Neurochirurgie, Sinaia, sept. 2006, respectiv la : Simpozionul VIASAN oct., 2006, la Congresul Naţional de Medicină Fizică şi Recuperare, Poiana Braşov, nov. 2006, la Simpozionul International: “Textile inteligente şi inginerie convergentă”, Bucureşti, nov. 2006 şi la International Conference on Biomaterials & Medical Devices BiomMed, Iasi, nov.2006

70. Ciurea A. V., Ciubotaru V, Gh., Avram E. – Dezvoltarea managementului în organizaţiile sănătăţii – Excelenţă în serviciile de neurochirurgie –. Ed. Universitară, Bucureşti, 2007

71. Ciurea A. V., Davidescu H. B. – Traumatologie cranio-cerebrală. Ed. Universitară „Carol Davila”, Bucureşti, 2006

72. Ciurea A. V., Mureşanu D., Onose G., et al. – 3N-therapies (neuroprotection, neuroplasticity & neurorehabilitation)-important factors to improve the global outcome in intracranial aneurysm. Presentation at The 6th Congress of the Romanian Society of neurosurgery, Bucureşti, sept. 2007

73. Ciurea A. V., Onose G. – Cadru/structură/prioriăţti/principii/forme organizatorice de competiţie/căi şi rigori în cercetarea ştiinţifică europeană şi noile sisteme naţionale de evaluare privind conferirea titlurilor de conferenţiar şi profesor universitar, respectiv de cercetător ştiinţific gradele II şi I – Sinteza rezumativă a principalelor aspecte actuale. Prezentare la solicitarea şi în prezenţa Senatului UMF “Carol Davila”, Bucureşti, nov. 2005

74. Ciurea A. V., Onose G. şi col. – Biomateriale utilizate în neurochirurgie: actualităţi, perspective, implicaţii pentru prognostic şi calitatea recuperării postoperatorii. Raport la: The 5th National Congress of Physical and Rehabilitation Medicine with International Participation, Bucharest, 2004

75. Ciurea A. V., Onose G. şi col. – Brain limits in neurorehabilitation sfter head injury. Invited paper at the 3rd World Congress of the Academy for Multidisciplinary Neurotraumatology, Nagoya, Japan, 2005

76. Ciurea A. V., Onose G. şi col. – Cellular/molecular processes & objectives for neuroprotection in the recovery after spinal cord injury. Raport la The 2nd International Congress of The Society for The Study of Neuroprotection and Neuroplasticity, Braşov, 2006

77. Ciurea A. V., Onose G. şi col. – Neuroprotection measures for intracranial anevrysms treatment to avoid cerebral ischemic stroke. Raport la The 2nd InterNaţional Congress of The Society for The Study of Neuroprotection and Neuroplasticity, Braşov, 2006, in press la The International Journal of Neuroprotection and Neuroregeneration

78. Ciurea A. V., Onose G. şi col. – New perspective of biomaterials in neurosurgery. Raport la International Conference on Biomaterials & Medical Devices, BiomMed, Iaşi, nov. 2006

79. Ciurea A. V., Onose G. şi col. – Primary and secondary lesions in traumatic brain injury: limits & targets for endogenous and/or exogenous neuroprotection and recovery. Raport la The 2nd International Congress of The Society for The Study of Neuroprotection and Neuroplasticity, Braşov, 2006

80. Ciurea A. V., Onose G. şi col. – Recuperarea complexă a traumatismelor cerebrale în faza subacută. Poster la Conferinţa Naţională cu Participare Internatională a Societăţii Române de Neurochirurgie, Sinaia, sept. 2006 şi respectiv, la Congresul Naţional de Medicină Fizică şi Recuperare, Poiana Braşov, nov. 2006

81. Ciurea A. V., Onose G. şi col. – The complex rehabilitation after traumatic brain injury, in the subacute phase (the clinical experience of the Emergency Hospital

312

„Bagdasar-Arseni, the Rehabilitation Division, in Bucharest, Romania). Raport la The 4th World Academia Multidisciplinaria Neurotraumatologica (AMN) Congress, Copenhaga, Danemarca, 2006

82. Ciurea A. V., Onose G., Mureşanu D. – Neuroprotection, neurorehabilitation and psychological support in severe brain injury. Presentazion at The 6th Congress of the Romanian Society of neurosurgery, Bucureşti, sept. 2007

83. Ciurea J., Onose G., Pasca S. – Brain-computer interface-state of art and possible clinical applications. Comunicare la The National Conference of Neurosurgery and Neurorehabilitation, with International Participation, Ocna Sibiului, iun. 2007

84. Conn H.F. et al. (Eds.) – Conn's Current Therapy. W. B. Saunders Company, Philadelphia, USA, 1995

85. Cull J.G., Handy R.E. – Phisical medicine and eehabilitation approaches in spinal cord injury. C. G. Thomas Publisher, Springfield, Illinois, USA, 1977

86. Daniels L., Worthingham C. – Evaluation de la fonction mulsculaire – Le testing - Techniques de l'examen manuel (3eme edition). Maloine S.A. Editeur, Paris, 1973

87. Degeratu Cornelia – Algoneurodistrofia. Ed. Medicală, Bucureşti, 198388. Degeratu Cornelia, Ivănescu T., Moldovan Solange, Baican Ileana (colectiv de

redacţie) – Cura balneoclimaterică, indicaţii şi contraindicaţii. Ed. Medicală, Bucureşti, 1986

89. DeLisa J. A., Gans B. M., et al. – Rehabilitation Medicine (3rd edition). Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia, USA, 1998

90. Dumitraş D. C. – Biofotonica, bazele fizice ale aplicaţiilor laserilor în medicină şibiologie. Ed. All Educational, Bucureşti, 1999

91. Dumitru D. – Ghid de reeducare funcţională. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 198192. Dumitru D. – Volume conduction: theory and application. In: Dumitru D. (ed.),

Physical medicine and rehabilitation state of the art reviews: clinical electrophysiology. Hanley & Belfus, Philadelphia, pp. 665-682, 1989

93. Dumitru D., Amato A. A., Zwarts M. J. – Electrodiagnostic medicine (2nd edition). Hanley & Belfus, Philadelphia, 2002

94. Dumitru D., Walsh N. E. – Electrophysiologic instrumentation. In: Dumitru D, ed. Physical medicine and rehabilitation state of the art reviews: clinical electrophysiology. Hanley & Belfus, Philadelphia, pp. 684-699, 1989

95. Dumitru D., Walsh N. E. – Practical instrumentation and common sources of error. Am J Phys Med Rehabil, 67: 55, 1988

96. Dumitru M. (sub red.) şi col. – Geriatrie. Ed. Medicală, Bucureşti, 198297. Ghidrai Olimpia – Geriatrie şi gerontologie. Ed. Srima, Cluj, 200098. Grigorean V. T. (sub red.) – Patologia secundară traumatismelor vertebro-

medulare, Ed. Universitară “Carol Davila”, Bucureşti, 200999. Guyton A. C., Hall J. E. – Textbook of medical physiology (11th edition). Elsevier

Saunders, 2006100.H.G. 886/2000, pentru aprobarea Grilei naţionale de evaluare a nevoilor

persoanelor vârstnice. Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 507/16. X. 2000101.Hall C. – Patients management/Physical agents. In: Hall C., Brody L.

T.,Therapeutic exercice - moving toward function. Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia, USA, 1999

102.Iencean Şt. M., Nanovici N.,. Ciurea A. V, Onose G. – Repair of spinal cord injury. Poster presented at the European Association of Neurosurgical Societies, Antalya, Turkey, February, 2007

103.Ifrim M., Căpşan I. – Morfologia şi patologia ţesutului conjunctiv, Ed. Medicală, Bucureşti, 1983

104.Ionescu I., Onose G. şi col. – Aspecte conceptuale şi tehnico-organizatorice privind curele profilactice în staţiunile balneo-climatice, în contextul Reformei Sistemului Sanitar din România. Lucrare comunicată (de Onose) la Conferinţa Naţională de Balneologie, Techirghiol, 1999

313

105.Kiss J. – Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului locomotor. Ed. Medicală, Bucureşti, 2002

106.Koopman W. J., Boulware D. W., Heudebert G. R. – Clinical primer of rheumatology. Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia, USA, 2003

107.Lăpuşan Aurelia, Lăpuşan Şt. – Techirghiol pentru Europa. Ed. Alma, Galaţi, 1999108.Lăscărache G., Gutiu I. – Cum tratăm spondilartrita anchilozantă. Ed. Medicală,

Bucureşti, 1985109.Marcu V. – Masaj şi kinetoterapie. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1983110.Mârza Danilă Doina – Metode speciale de masaj. Ed. Plumb, Bacău, 1997111.Mayer N. H., Simpson D. M. – Spasticity (etiology, evaluation, management

and the role of Botulinum toxin). „We move", 2002112.Ministerul Sănătăţii (Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi

Recuperare medicală) – Cura balneoclimatică – indicaţii şi contraindicaţii –. Ed. Medicală, Bucureşti, 1986

113.Ministerul Sănătăţii (Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare medicală) – Caiet documentar: Kinetoterapia în recuperarea afecţiunilor aparatului locomotor (partea a 2-a: Aparatură şi instrumente)

114.Munteanu L., Stoicescu Ctin., Grigore L. – Ghidul staţiunilor balenoclimatice din România. Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986

115.Nica Adriana Sarah – Compendiu de medicină fizică şi recuperare. Ed. Universitară “Carol Davila”, Bucureşti, 1998

116.Nistor F. – Istoria medicinei. Ed. Mirton, Timişoara, 1992117.Onose G. – Afectări articulare şi periarticulare la bolnavi hemodializaţi. Raport la

Consfătuirea Anuală de Medicină Fizică, Balneologie şi Recuperare Medicală, Bucureşti, 1997

118.Onose G. – Conceptul de balneo-geriatrie. Raport la Consfătuirea cu tema „Staţiunile balneoclimatice româneşti în mileniul al 3-lea", Olăneşti, 1999

119.Onose G. – Experienţa Clinicii şi Disciplinei de Recuperare de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni”, Bucureşti, privind constituirea a două societăţi naţionale cu profil de reabilitare: Societatea Română de reabilitare (RoSNeRa) şi Societatea Română de Patologie, Terapie şi Recuperare Vertebro-Medulare (RoSCoS) [The exerience of the Rehabilitation Clinic Division and Discipline from the Emergency Hospital „Bagdasar-Arseni”, in Bucharest, concerning the founding of two national societies with neurorehabilitative profile: The Romanian Society of Neurorehabilitation (RoSNeRa) and The Romanian Society of Pathology, Therapy and Rehabilitation in SCI (RoSCoS)]. Comunicare la al 30-lea Congres Naţional de Medicină Fizică şi de Recuperare, cu participare internaţională, Bucureşti, sept. 2007, şi postere la Congresul Aniversar: 150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Medicale Române, Academia Română, Bucureşti, nov. 2007

120. Onose G. – Iniţiative în cercetarea medicală românească. Raport la reuniunea Departamentului de Granturi şi Cercetare Ştiinţifică a UMF “Carol Davila”, Bucureşti, nov. 2007

121.Onose G. – Mofetele de la Covasna - un fenomen unic în lume. Articol publicat în ziarul „Naţional", 1998

122.Onose G. – O entitate recentă: limfadenita cervicală histiocitară necrozantă. Lucrare comunicată la Consfătuirea Anuală de Medicină Fizică, Balneologie şi Recuperare Medicală, Bucureşti, 1997

123.Onose G. – Problematica actuală a staţiunilor balneoclimatice şi a asistenţei medicale balneare. Orizonturi Medicale, 1999

124.Onose G. – Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie (vol. I). Ed. Viaţa Medicală, Bucureşti, 2008

125.Onose G. – Reţeaua imuno-neuro-endocrină a mecanismului cibernetic al îmbătrânirii. Raport la Conferinţa Naţională de Cibernetică: “Tendinte în Cibernetica Contemporană”, secţiunea I: Cibernetica sistemelor vii, Băile Felix,

314

1999 126.Onose G. – Smart textiles pentru monitorizarea non-invazivă a semnalelor

fiziologice – aplicaţii biomedicale. Prezentare la simpozionul „Platforme tehnologice generatoare de idei pentru proiecte la programul cadru 7 al UE. Bucureşti, iun. 2007

127.Onose G. – Stresul şi curele antistres. Orizonturi Medicale, 1998128.Onose G. – Suferinţe locomotorii de tip inflamator la bolnavi hemodializati (iterativ)

cronic şi pozitia lor in raport cu grupul nosologic al spondilartropatiilor. Infomedica, 4 (74), 2000

129.Onose G. – Teza de Doctorat: Cercetări asupra modificărilor funcţiilor gonadice la bolnavii de sex masculin cu spondilartropatii - predominant spondilita anchilozantă, 1997

130.Onose G. (autor principal), Chiriţi Gh. – Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie - Teste (pentru uzul studenţilor). Ed. Universitară "Carol Davila", Bucureşti, 2000

131.Onose G. (din Teza de Doctorat) – lucrare brevetată de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în 1999: Metodă de evaluare cuantificată a gradului de activitate/ evolutivitate imuno-inflamatorie în spondilartropatii, premisele şi argumentările de ordin conceptual, istoric, biopatologic şi clinic, cele statistico-metodologice, împreună cu referiri la amplul aparat matematic utilizat, evoluţia/ cristalizarea teoretică şi practică, ale metodei precum şi bibliografia aferentă, sunt expuse într-o secţiune distinctă a Tezei de Doctorat, facilităţile practice ale metodei originale de evaluare cuantificată fiind verificate la nivelul loturilor de cazuistică studiate în partea specială a Tezei

132.Onose G. (ed. - coord.) şi col. – Eficacitatea fiziokinetoterapiei în recuperarea paraliziei de plex brahial posttraumatică (experienţa practică a unei echipe de tineri fiziokinetoterapeuţi). Poster la al IV-lea Congres Naţional de Kinetoterapie, Bucureşti, 2003

133.Onose G. (şi col. - cu contribuţii punctuale, minimale) – Aspecte actuale ale recuperării în staţiunile balneo-climatice. Raport la Congresul Balneologiei Româneşti, sub auspiciile World Spa Milenium, Olăneşti, 2000 şi publicată ulterior în „Revista de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie", 1(6), 2000

134.Onose G. et. al. – Recent advancements in biomaterials aiming to consistently improve the outcomes in spinal cord injuries. Raport la Conferinţa Internaţională de Biomateriale şi Dispozitive Medicale, laşi, 2006

135.Onose G. şi col. – Actualităţi in diagnosticul spondilartropatiilor (I). Infomedica, 11 (105), 2002

136.Onose G. şi col. – Actualizări în problematica expunerii umane la radiaţii fotonice de joasă energie, naturale şi artificiale. Revista de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie, 1-2, 2004

137.Onose G. şi col. – Analiza comparativă a statusului psiho-social şi axiologic la vârstnici cu şi fără diagnostice letale. Comunicare la The 5th National Congress of Physical and Rehabilitation Medicine with International Participation, Bucharest, 2004 şi la al 18-lea Congres Mondial (al Asociaţiei Internaţionale - I.A.G.) de Gerontologie - Rio de Janeiro, Brazilia, iunie 2005 şi publicată -studiu original – în revista "Infomedica", 12 (130), 2004

138.Onose G. şi col. – Asociere de poliartrită reumatoidă cu hipotiroidism şi hipogonadism la un bărbat in vârstă de 60 de ani – raportare de caz şi comentarii. Lucrare comunicată (de Onose) la Sesiunea Ştiintifică a Tinerilor Cercetători, Bucureşti, 1989, şi publicată în Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics, Ed. Academiei Române, 4(10), 1989

139.Onose G. şi col. – Aspecte ale profilaxiei şi tratamentului trombo-embolismului venos în membrele inferioare, la bolnavii internaţi în Clinica RFMFB a Spitalului Clinic de Urgenta Bagdasar-Arseni (SCUBA). Lucrare prezentată în cadrul mesei rotunde pe teme de terapie anticoagulantă, organizată de reprezentanţa de firmă -

315

Bucureşti, martie, 2006140.Onose G. şi col. – Aspecte conceptuale actuale ale prescripţiilor balneare

hidrotermoterapeutice calde la vârstnici. Lucrare prezentată (de Onose G.) la Conferinţa Naţională cu Participare Internaţională „Actualităţi şi Perspective în Gerontologie şi Geriatrie la cumpăna dintre milenii", Bucureşti-Otopeni, 2000, şi publicată ulterior în „Revista de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie", 1, 2003

141.Onose G. şi col. – Consideraţii privind realizarea unui sistem ortetic robotizat pentru asistarea persoanelor cu disabilităţi neuro-locomotorii. Ecologie industrială, 3-4, 2004

142.Onose G. şi col. – Date actuale privind leziunile de plex brahial şi rolul fiziokinetoterapiei în recuperarea patologiei aferente. Poster la: The 5th National Congress of Physical and Rehabilitation Medicine with International Participation, Bucharest, 2004 şi publicată (cu unele modificări şi completări) - referat general -în revista „Infomedica", 11(129), 2004

143.Onose G. şi col. – Date sintetice integrative actuale de etiopatogenie, fizio- şi morfopatologie, în spondilartropatii (I). Observatorul Medical, Nr. 54, anul 2, 15-22 apr., 2005

144.Onose G. şi col. – Date sintetice integrative actuale de etiopatogenie, fizio- şi morfopatologie, în spondilartropatii (II). Observatorul Medical, Nr. 55, anul 2, 22-29 apr., 2005

145.Onose G. şi col. – Date sintetice integrative actuale de etiopatogenie, fizio- şi morfopatologie, în spondilartropatii (III). Observatorul Medical, Nr. 56, anul 2, 29 apr. – 6 mai, 2005

146.Onose G. şi col. – Dialectical antagonistic basic paradigms for: survival/death, aging /longevity, autophagy & recycling /cellular replication, cancer skid. Raport (rezumat) acceptat la International Conference în Gerontology, Arad, România, sept. 2006 şi publicat în revista „Infomedica”, 1(139), 2007

147.Onose G. şi col. – Electrostimularea prin curenţi interferenţiali de medie frecvenţă în tratamentul vezicii neurogene. Poster la Congresul Naţional de Medicină Fizică şi Recuperare, Poiana Braşov, 2006

148.Onose G. şi col. – La valeur de certaines methodes kynethologiques et balneo-physiatrices ainsi que de certaines options ergonomiques et d'organisation du travail, dans le maintient ou/et le recouvrement de la capacite de travail, chez les personnes presenescentes et du troisieme âge, professionnellement actives. Poster prezentat în cadrul „La 2eme Rencontre Franco-Americaine de Geriatrie", Paris, 1999

149.Onose G. şi col. – Metoda LASER MLS în periartrita scapulo-humerală. Poster la Congresul Naţional de Medicină Fizică şi Recuperare, Poiana Braşov, 2006

150.Onose G. şi col. – Noi studii privind corelaţiile dintre evolutia puseelor inflamatorii spondilartropatice şi starea funcţională a axei gonadice. Lucrare comunicată (de Onose) la Congresul Internaţional de MFBRM, Bucureşti, 1994

151.Onose G. şi col. – Noi studii, cu o metodologie perfecţionată de cuantificare, privind corelaţiile dintre potenţialul evolutiv imuno-inflamator entezo-(osteo)-articular şi starea funcţionala a axei gonadice, in spondilartropatii, la bărbaţi de vârsta fertila - lucrare comunicată (de Onose) la al Vl-lea Congres National de Reumatologie cu Participare Internaţionala, Bucureşti, 1996

152.Onose G. şi col. – Premise conceptuale pentru realizarea unui costum ortetic robotizat, capabil să asiste funcţional recuperarea ortostatismului şi mersului la bolnavi cu paralizii şi vârstnici sever disabilitaţi. Raport la: The 5th National Congress of Physical and Rehabilitation Medicine with International Participation, Bucharest, 2004

153.Onose G. şi col. – Public-private partnership for the development of modern research infrastructures in regenerative medicine & tissue engineering. Comunicare

316

la „Biomedical research driven by Balkans' SMEs in relaunching the LisabonStrategy", organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi de Institutul Naţional pentru intreprinderi Mici şi Mijlocii (iMM-uri), Bucureşti şi respectiv -comunicare la Simpozionul „Cercetare-Dezvoltare-concept determinant pentrudezvoltarea sectorului IMM-urilor din România, 2006

154.Onose G. şi col. – Reţeaua imuno-neuro-endocrină a mecanismului cibernetic al îmbătrânirii. Raport la Conferinţa Naţională de Cibernetică: „Tendinţe în Cibernetica Contemporană", secţiunea I: „Cibernetica sistemelor vii", Băile Felix, 1999

155.Onose G. şi col. – Romania's Naţional Institute “Ana Aslan” of Gerontology and Geriatrics: actual scientific and management research work, developemental programs and prospectives. Comunicare/prezentare (de Onose) la „Forum on Research Management in the field of demographic and social policy aspects of population ageing", organizat de către Directoratul ştiinţific al Comisiei Europene, Bruxelles, 2000

156.Onose G. şi col. – Spondilartropatiile - Diagnosticul de activitate – metoda de evaluare cuantificata a gradului de activitate/evolutivitate imuno-inflamatorie in spondilartropatii - metoda brevetata, in 1999, de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci), (vol. I şi II) – Ed. Academiei Romane, Bucureşti, 2000

157.Onose G. şi col. – Studii privind corelaţii între potenţialul evolutiv din unele spondilartropatii şi funcţiile axei gonadice, la bolnavi de sex masculin, în perioada de fertilitate. Lucrare comunicată (de Onose) la Congresul Naţional de MFBRM, cu Participare Internatională, Sinaia, 1992

158.Onose G. şi col. – Studiu privind acţiunea apei minerale sulfuroase, îmbuteliate, de la forajul 2641, Casa Presei Libere, asupra colecistokinezei, prin explorare ultrasonică. Poster la Congresul Internaţional de MFBRM, Bucureşti, 1994

159.Onose G. şi col. – Studiu privind posibilităţi de cuantificare prin explorare ultrasonică a efectelor unei ape minerale îmbuteliate (Izvorul 2 Slănic Moldova), în ingestie acută, asupra cineticii veziculare. Lucrare comunicată (de Onose) la Congresul Naţional de MFBRM, cu Participare Internatională, Sinaia, 1992

160.Onose G. şi col. – Studiu privind unele (posibile) corelaţii între funcţii endocrine, cu precădere ale axei gonadice şi potenţialul evolutiv din unele boli reumatice cronice de tip inflamator. Lucrare comunicată (de Onose) la Microsesiunea Ştiinţifică a IMFBRM, Bucureşti, 1990

161.Onose G. şi col. – Textilele şi medicina: biomateriale textile invazive şi neinvazive. Raport la Simpozionul jubiliar: 55 de ani de cercetare in domeniu textile-pielărie, Bucureşti, nov. 2006

162.Onose G. şi col. – Unele aspecte privind valoarea diagnosticului cu ultrasunete in patologia veziculei biliare. Lucrare comunicată (de Onose) la “Zilele medicale ale Sp. Cl. al Sectorului 4”, Bucureşti, 1989

163.Onose G. şi col. – Unele probleme încă incomplet soluţionate ale spondilartropatiilor. Co-raport la Conferinţa Naţională de Reumatologie cu Participare Internatională, Timişoara, 1997

164.Onose G. şi col. – Valoarea anumitor metode kinetologice, balneo-fiziatrice precum şi ocupaţionale în menţinerea sau/şi reperformarea capacităţii de muncă la persoane presenescente şi de varsta a treia, active profesional – consideratii sintetice din perspectiva preocupărilor româneşti în domeniu. Infomedica, 2(72), 2000

165.Onose G., A.V. Ciurea – Advanced biomaterials and technologies – supporting spinal cord repair/regeneration. Invited lecture at the 3rd International Congress of the Society for the Study of Neuroprotection and Neuroplasticity, Bucharest, 22-25 March 2007

166.Onose G., Andrieş V., Baican I., Florian M., Hoancă V., Rădulescu A., Sbenghe T., Teleki N. – Un nou model de foaie de observaţie clinică pentru Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală/Reumatologie, utilizabil în cadrul unui sistem informatizat de

317

asistenţă medicală. .Poster la Conferinţa Natională de Reumatologie cu Participare Internatională, Tmişoara, 1997

167.Onose G., Bogdan C. – Actualitatea şi specificul Recuperării Geriatrice în condiţiile evoluţiei procesului de îmbătrânire demografică. Raport la al 4-lea Congres Naţional de Medicina Fizică şi Recuperare, cu Participare Internaţională, Bucureşti, 2000

168.Onose G., Bojan Adelina, şi col. – Dynamics of personality in the psycho-social adaptation of the overall emergent type in the Romanian old individuals - poster - International Conference in Gerontolgy, sept. 2006, Arad, România

169.Onose G., Cârdei V., Avramescu V., Crăciunoiu S. T., Dogariu C. – Consideraţii privind realizarea unui sistem ortetic robotizat pentru asistarea persoanelor cu disabilităţi neuro-locomotorii. Ecologie Industrială, 3-4, 2004

170.Onose G., Chendreanu Cristina, Spînu Aura, Holban Ioana – Extracorporeal Shock Wave Therapy - A new “wave” (also) in Physiatry? Comunicare la al 30-lea Congres Naţional cu participare internaţională de Medicină Fizică şi Recuperare, Bucureşti, sept. 2007

171.Onose G., Chiriţi Gh. – Recuperare, medicină fizică şi balneoclimatologie – Teste – Ed. Universitară “Carol Davila”, Bucureşti, 2000

172.Onose G., Ciurea A V., Florescu I. P., Sinescu Crina, et al. – Stem cells & tissue engineering - basics for Regenerative Medicine. A synthetic overview. Romanian Neurosurgery, 14(1): 4, 2007

173.Onose G., Ciurea A. V. – Recuperare, medicină fizică şi balneoclimatologie – la adulţi şi vârstnici – şi geronto-geriatrie: întrebări şi răspunsuri. Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2007

174.Onose G., Ciurea A. V., Cristina Chendreanu, Cezara Mihailescu, Magdalena Lapadat, Carmen Chipăruş, Anghelescu A., Lorena Popescu, Monica Haras, Anghel G., Rizea R. – Interferential medium frequency electrostimulation in the treatment of post SCI neurogenic bladder. Comunicare la Conferinţa Asociaţiei Europene a Neurochirurgilor (EANS), Winter Session, Antalya, Turcia, 2007

175.Onose G., Ciurea A. V., et al. – The clinical expertise of the Emergency Hospital “Bagdasar - Arseni” in the complex rehabilitation of post-traumatic brain injury patients. Romanian Neurosurgery, 14(1): 65

176.Onose G., Ciurea A.V. (în colaborare cu Chiriţi Gh.) – Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – la adulţi şi vârstnici – şi Geronto-Geriatrie: întrebări şi răspunsuri. Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2007

177.Onose G., Galaftion Silvia, Ghenciu Gh., Doina Diţoiu, Doina Tuţu-Pata – Aspecte ale polimorbidităţii şi gradul de disabilitate, la persoane în vârstă de peste 60 de ani, internate în Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie „Ana Aslan", în perioada 1992 – 1999. Lucrare comunicată (de către Doina Tuţu-Pata) în cadrul mesei rotunde de la Simpozionul SRMFR, cu tema „Recuperarea vârstnicilor cu patologie complexă" (în colaborare cu Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie „Ana Aslan"), Bucureşti, 2003

178.Onose G., Pădure Liliana (sub red.) – Compendiu de Neuroreabilitare la adulţi, copii şi vârstnici. Ed. Universitară "Carol Davila", Bucureşti, 2009

179.Onose G., Pompilian V. şi col. – Scintigrafia osoasă statică SPECT şi cantitativă, în diagnosticul sacroileitelor. Poster la al 6-lea Congres Naţional de Reumatologie cu Participare Internatională, Bucureşti, 1996

180.Onose G., Pop A. C., Toader Elena-Camelia, Florescu Ana-Maria – Leziune traumatică de plex brahial superior (subtip superior complet) cu afectări predominant ale nervilor axilar, radial şi musculocutan. Infomedica, 3(133): 21, 2005

181.Onose G., Pop A. C., Toader Elena-Camelia, Iosif Ana-Maria – Date actuale privind leziunile de plex brahial şi rolul fiziokinetoterapiei în recuperarea patologiei aferente. Infomedica, 11(129): 18, 2004

318

182.Onose G., Stănescu–Răutzoiu Livia, Pompilian V-M. – Spondilartropatiile, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2000.

183.Onose G., Surdu Olga – Kinetoterapia şi hidrokinetoterapia la vârstnici. Raport prezentat la Simpozionul SRMFR, cu tema „Recuperarea vârstnicilor cu patologie complexă" (în colaborare cu INGG „Ana Aslan"), Bucureşti, 2003

184.Onose G., Tuţu-Pata Doina, Galaftion Silvia şi col. – Aspecte epidemiologice ale morbidităţii şi disabilităţilor neuro-mio-artro-kinetice, în context polipatologic, la pacienţi presenescenţi şi vârstnici, internaţi în sediul central al Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie „Ana Aslan" în anul 2002, comunicată (de către Doina Tuţu-Pata) în cadrul mesei rotunde de la Simpozionul SRMFR, cu tema „Recu-perarea vârstnicilor cu patologie complexă" (în colaborare cu Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie „Ana Aslan", Bucureşti, 2003

185.Onose Liliana, Onose G. – Professional restoring of people at the third age, lucrare comunicată la Conferinţa internaţională „Cibernetics, Ecology and Bioeconomics", Palma de Mallorca, 1998 şi publicată ulterior (aproape) in extenso în volumul de lucrări al Conferinţei

186.Onose G. si col. - Analiza comparativa a statusului psiho-social si axiologic la varstnici cu si fara diagnostice letale, lucrare comunicată la V-th National Congress of Physical and Rehabilitation Medicine with International Participation, Bucharest, 2004 i la al 18-lea Congres Mondial (al Asociatiei Internationale de Gerontologie -ș I.A.G.) Rio de Janeiro, Brazilia, 2005 i publicată - studiu original - in revistaș “Infomedica”, 2004, Nr. 12 (130) / 2004

187.Onose G., C. Daia Chendreanu i col. - Experienţa noastră privind LASER terapiaș cu dispozitivul aparatual inchis emitent de unde multiple (MULTIWAVE LOCKED SISTEM - MLS) si respectiv, de intensitate inalta (HIGH INTENSITY LEVEL – HILT) utilizată la pacien i cu patologie entezo-artrozică – comunicare la al 32-lea Congresț National de Medicina Fizica si de Recuperare, Poiana Bra ov/ Romania, oct., 2009ș

188.Onose G., C. Daia-Chendreanu, M. Haras i col. - ș Our experience concerning the use of deep oscillation in the therapy of neurologic patients with associated pain and/or rheumatic – degenerative conditions – comunicare la the National Conference of Neurosurgery and NeuroRehabilitation with International Participation - 2nd edition - Mamaia, September, 2009

189. Onose G., Popescu C. i col. – Date actuale i proiec ii privind procesul deș ș ț îmbătrânire demografică în România, Mediicina modernă, Vol. XVI (7):384-390, 2009

190. Păun R. (sub red.) – Tratat de medicină internă. Reumatologie (vol. 2). Ed. Medicală, Bucureşti, 1999

191.Pereţianu D., Grigorie D., Onose G. – Imunoendocrinologie în boli de colagen şi osteoporoză. Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2002

192.Pereţianu D., Poiană C., Onose G. (sub red.) – Echilibrul energetic şi obezitatea., Ed. All, Bucureşti, 2009

193.Popescu A. – Terapia ocupaţională şi ergoterapia. Ed. Cerna, Bucureşti, 1994194.Popescu C, Ciurea A.V., Anghelescu A., Adelina Bojan, Onose G. – The

Romanian population life expectancy in the interval 1956-2000, as resulted from dynamics of mortality. Poster la International Conference on Gerontology, Arad, România, sept. 2006

195.Popescu C. D. – Îmbătrânirea creierului şi a sistemului său arterial (Ediţia a ll-a), Ed. Polirom, laşi, 1997

196.Popescu C., Onose G. – Analiză a evoluţiilor speranţei medii a vieţii la naştere în România, în contextul internaţional, în ultimele doua decenii. Infomedica, 10 (104), 2002

197.Popescu C., Onose G. – Analiză a evoluţiilor speranţei medii a vieţii la naştere în România, în contextul internaţional, în ultimele doua decenii. Infomedica, 10 (104), 2002

319

198.Popescu C., Onose G. şi col. – Infiuences of the demographic aging process in România on the active population (2000-2050). Poster la International Conference on Gerontology, , Arad, România sept.2006

199.Popescu E. D., Ionescu Ruxandra – Compendiu de reumatologie. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995

200.Popescu E. D., Predeţeanu Denisa, Ionescu Ruxandra – Reumatologie. Ed. Naţional, Bucureşti, 1997

201.Popescu Roxana, Trăistaru Rodica, Badea P. – Ghid de evaluare clinică şi funcţională în recuperarea medicală, vol. I şi II. Ed. Medicală Universitară, Craiova, 2004

202.Pricăjan A. – Substanţele minerale terapeutice din România. Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985

203.Rădulescu A. – Electroterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2004204.Rădulescu A., Popescu M. – Curenţii interferenţiali de medie frecvenţă. Caiet

documentar de electroterapie. Ed. Medicală, Bucureşti, 1983205.Rădulescu A., Teodoreanu Elena – Fizioterapie, masaj terapeutic, bioclimatologie.

Ed. Medicală, Bucureşti, 2002206.Revnic C. R., Onose G. şi col. – Particular aspects of digoxin intoxication in

patients of different ages. Comunicare la: 17th World Congress of the International Association of Gerontology, Vancouver, 2001

207.Robănescu N. – Tratamentul sechelelor motorii ale encefalopatiilor infantile (paralizia spastică cerebrală). Ed. Medicală, Bucureşti, 1983

208.Sabin I. – Presopunctura - un masaj la îndemâna oricui. Ed. Medicală, Bucureşti, 1983

209.Sbenghe T. – Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei. Ed. Medicală, Bucureşti, 1999

210.Sbenghe T. – Kinesiologie. Ştiinţa mişcării. Ed. Medicală, Bucureşti, 2002211.Sbenghe T. – Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare. Ed. Medicală,

Bucureşti, 1987212.Sbenghe T. – Prevenirea suferintelor musculoarticulare (10 întrebări şi răspunsuri).

Medicina pentru toţi, Ed. Medicală, Bucureşti, 1991213.Sbenghe T. – Recuperarea medicală a bolnavilor respiratori. Ed. Medicală,

Bucureşti, 1983214.Sbenghe T. – Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor.

Ed. Medicală, Bucureşti, 1981215.Sbenghe T. – Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. Ed. Medicală,

Bucureşti, 1996216.Sbenghe T. – Rolul staţiunii balneoclimatice în profilaxia stresului. Rev. Bain. Rec.

Med., 3-5: 108, 1986217.Sbenghe T., Georgescu G. – Fundamente şi metodologia de utilizare terapeutică a

aparatului magnetodiaflux. Caiet documentar de electroterapie. Ed. Medicală, Bucureşti, 1983

218.Sidenco Elena-Luminiţa – Bilanţ articular şi muscular. Ed. A.P.P., Bucureşti, 2000219.Sidenco Elena-Luminiţa – Coloana vertebrală şi membrul inferior (evaluare mio-

articulară, în kinetoterapie şi în medicina sportivă). Ed. Fundaţiei “România de mâine”, Bucureşti, 2003

220.Sidenco Elena-Luminiţa – Electroterapia. Aplicaţii în medicina sportivă şi în kinetoterapie. Ed. Fundaţiei “România de mâine”, 2005

221.Sidenco Elena-Luminiţa – Evaluarea articulară şi musculară a membrului inferior (aplicaţii în kinetoterapie şi în medicina sportivă), Ed. Fundaţiei “România de mâine”, Bucureşti, 2003

222.Sidenco Elena-Luminiţa – Masajul în kinetoterapie. Ed. Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti, 2003

223.Sidenco Elena-Luminiţa – Metodica recuperării mâinii: aplicaţii în kinetoterapie şi

320

medicina sportivă. Ed. Fundaţiei “România de mâine”, 2005224.Sidenco Elena-Luminiţa – Recuperarea mâinii – program fizical-kinetic şi de

terapie ocupaţională. Ed. A.P.P. 2000225.Sidenco Elena-Luminiţa – Tehnici alternative de masaj (I). Rev. de Recuperare,

Medicină Fizică şi Balneologie, 1: 14, 2003226.Sisiroi C., Voinea A. – Probleme de patologie a genunchiului. Ed. Academiei,

Bucureşti, 1990227.Surdu Olga, Onose G. – Aspecte actuale ale utilizării tratamentului cu nămol

sapropelic în suferinţe de tip fibromialgic, în context balneoterapic complex, la Techirghiol. Lucrare comunicată la Conferinţa Naţională de Medicină Fizică şi Recuperare, Craiova, 2002; rezumat publicat în „Revista de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie", nr. 1 şi 2, 2002

228.Surdu Olga, Onose G. şi col. – Cercetări privind modularea parametrilor prescripţiilor de factori fizici terapeutici naturali, specifici arealului Techirghiol, la vârstnici, lucrare comunicată la Conferinţa Naţională cu Participare Internaţională „Actualităţi şi Perspective în Gerontologie şi Geriatrie la cumpăna dintre milenii", Bucureşti-Otopeni, 2000

229.Sylabus Geriatrique livre, 1er edition. Traduction francaise par M. Allard et B. Forette, IPSEN, Paris, 1998

230.Şerbănescu A., Onose G. şi col. – Prevalenţa demenţelor internate în Clinica “Ana Aslan” într-un interval de 5 ani. Lucrare comunicată la seminarul cu tema “Calitatea asistenţei medico-sociale şi juridice acordată persoanelor vârstnice şi dependente”, Bucureşti, 1999

231.Şerbănescu A., Onose G., Bogdan C-tin, Monica Bârsan (co-autori principali/ responsabili de program) şi col. – Programul Naţional de Prevenţie Geriatrică şi Protecţia Vârstnicului, comunicat (de către Onose G.) la Simpozionul Naţional „Prezent şi Perspective în Gerontologie şi Geriatrie", Bucureşti-Otopeni, 1998 (programul a devenit, fiind acceptat ca atare, conţinutul Programului Naţional Nr. 14, cu acelaşi nume, al Ministerului Sănătăţii)

232.Teleki N. – Recuperarea medicală a bolilor reumatismale. În: Păun R.: Tratat de medicină internă. Reumatologie (vol.2). Ed. Medicală, Bucureşti, 1999

233.Teleki N. – Recuperarea traumatismelor sportive. În: Medicina sportivă aplicată, Drăgan I., Editis Bucureşti, 1994

234.Teleki N. – Tratamentul balnear al bolilor reumatice. În: Tratat de medicină internă – Reumatologie, sub red. Radu Păun, Ed. Medicală, (pp. 1790-1801), Bucureşti, 1999

235.Teleki N. şi col. – Cura balneoclimatică. Indicaţii şi contraindicaţii. Ed. Medicală, Bucureşti, 1986

236.Teleki N., Boican, Dumitrescu – Recuperarea prin mijloace fizicale în sechelele post-traumatice ale membrelor. Bucureşti, 1976

237.Teleki N., Munteanu L., Bibicioiu S. – România balneară. Ghid pentru medicii de familie şi pentru medicii specialişti. Editat de către Organizaţia patronală a turismului balnear din România, Bucureşti, 2004

238.Teleki N., Munteanu L., Stoicescu Ctin., Teodoreanu Elena, Grigore L. – Cura balneoclimaterică în România. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1984

239.Teleki N., Onose G. – Sindromul algoneurodistrofic – date actuale. Raport (susţinut de Onose) la Consfătuirea USSM Sibiu cu tema “Algoneurodistrofia”, 1987

240.Teleki N., Onose G. şi col. – Sinteza strategiei I.M.F.B.R.M. şi a Comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi Colegiului Medicilor din România, privind restructurarea serviciilor de reabilitare a sănătăţii – inclusiv a celor din domeniul medico-balnear – în cadrul Reformei Sistemului Sanitar din România. Lucrare comunicată (de Onose) la Conferinţa Naţională de Balneologie, Techirghiol, 1999

241.Teleki N., Onose G., Aniţei L., Andriescu L – Actualităţi în fotobiologie, fototerapie şi helioterapie (I). Muncitorul Sanitar, 28 (1 922), 1989

321

242.Teleki N., Onose G., Aniţei L., Andriescu L. – Actualităţi in fotobiologie, fototerapie şi helioterapie (III). Muncitorul Sanitar, 30 (1 924), 1989

243.Teleki N., Onose G., Aniţei L., Andriescu L. – Actualităţi in fotobiologie, fototerapie şi helioterapie (IV). Muncitorul Sanitar, 31 (1 925), 1989

244.Teleki N., Onose G., Aniţei L., Andriescu L. – Actualităţi în fotobiologie, fototerapie şi helioterapie (II). Muncitorul Sanitar, 29 (1 923), 1989

245.Teleki N., Roboş G., Onose G. şi col. – Unele efecte şi mecanisme de acţiune ale hipertermiei generale. Lucrare comunicată la Sesiunea Ştiinţifică Anuală a IMFBRM, Bucureşti, 1989

246.Teleki N., Sidenco Elena-Luminiţa, Scarlet R., Paraschiv S. – Studiul clinico-terapeutic asupra efectelor băilor termominerale sulfuroase din sonda 2641 Casa Presei Libere. Rev. Balneologie şi Recuperare Medicală, 1(1): 3, 1991

247.Teodoreanu Elena – Bioclimatologie umană. Ed. Acad. Rom., Bucureşti, 2002248.Turcu Ileana, Onose G. şi col. – Particularităţi ale structurii temporale a sistemelor

biologice, în contextul procesului de imbătrânire umană. Lucrare prezentată la Conferinţa Naţională cu Participare Internaţională “Actualităţi şi Perspective în Gerontologie şi Geriatrie la cumpăna dintre milenii”, Bucureşti-Otopeni, 2000

249.Udreştioiu A. – Cicloergometrul şi sănătatea, Ed. Medicală, Bucureşti, 1990250.Zaharia C. – Scolioza. Ed. Medicală, Bucureşti, 1980

322

GRILE Gelu Onose

Documents

Transcript of GRILE Gelu Onose