Grile Endodontie

7/22/2019 Grile Endodontie

1/13

Grile Endodontie - Anul 5Etichete:Anul 5,Endodontie

1. Precizai care sunt cauzele parodontale care pot da afeciuni pulpare:A. inflamaia parodoniului marginal cu pungiB. tratamente chirurgicale ale bolii parodontaleC. tratament medicamentos al bolii parodontale

D. predispoziia la carieE. pH-ul salivar

2. Precizai care sunt cile de comunicare ntre parodoniul marginal i pulp:A. ligamentele alveolo dentareB. canalicule lateraleC. cementul acelularD. canaluculele accesoriiE. apexul dinilor

3. Precizai care sunt indicaiile obturaiei armate:A. rezolvarea unor situaii clinice fr ajutorul laboratoruluiB. cnd dintele are distrus coroana n ntregime

C. cnd dintele are pereii coronari restani subiri i fragiliD. pentru refacerea coroanei \n vederea lefuirii i obinerii bontului pentru microp rotezeE. la pacieni cu activitate curioas crescut

4. Cum se face alegerea pivoturilor prefabricate, intraradiculare?A. s nu fie mai gros de 1/2 din grosimea rdciniiB. s fie mai gros de 1/2 din grosimea rdciniiC. s ptrund cel puin 2/3 din lungimea rdciniiD. s fie mai lung ca poriunea coronarE. pivotul s nu fie rigid

5. Precizai mijloacele de prevenire a nghiirii acelor n timpul tratamentelor endodontice:

A .aezarea pacientului n poziie culcat pe fotoliuB. izolarea cu digaC. izolarea cu rulouri de vat i aspirator

D. folosirea cu precdere a instrumentarului mecanicE. folosirea unor ace de canal cu lnior i inel pe degetul operatorului.

6. Precizai care sunt cauzele ce potdetermina apariia de ci false radiculare:A. forarea cu ace tip K pentru desfiinarea pragurilorB. folosirea de ace manuale n locul celor acionate mecanicC. prezena dentinei alterate n cantitate mareD. folosirea de ace tip K prea groaseE. deschiderea prea mare a camerei pulpare.7. Precizai care sunt factorii locali care pot determina rezorbia radicular

A. obturaiile ocluzale de amalgamB. traumatismele dentareC. presiunea exercitat de dinii incluiD. predispoziia la carieE. tumorile sau chisturile de maxilar

8. Precizai care sunt formele clinice de rezorbie radicular:A. rezorbie externB. rezorbie seroas
http://medicinadentara.blogspot.ro/search/label/Anul%205http://medicinadentara.blogspot.ro/search/label/Anul%205http://medicinadentara.blogspot.ro/search/label/Endodontiehttp://medicinadentara.blogspot.ro/search/label/Endodontiehttp://medicinadentara.blogspot.ro/search/label/Anul%205http://medicinadentara.blogspot.ro/search/label/Endodontie


2/13

C. rezorbie internD. rezorbie presinalaE. rezorbie idiopatica

9. Precizai ce caracterizeaz rezorbia radicular presinala:A. pulpa este implicat de la nceput n rezorbie

B. pulpa nu este implicat (cel puin la nceput) n rezorbieC. rezorbia tinde s se opreasc arunci cnd cauza a fost ndeprtatD. rezorbia nu se oprete chiar dac s-a ndeprtat cauzaE. rezorbia are caracter inflamator

10. Precizati care dintre factorii de mai jos provoaca abfractia:A. forte ocluzale excesive, V si OB. flexiuni produse la nivel cervical care dezintegreaza si elibereaza cristale mineraleC. refluxul gastricD. fatetele de uzura ocluzaleE. predispozitie la carie

11. Care sunt condiiile necesare pentru realizarea unei obturaii armate ?

A. tratarea si obturarea corecta a canalului radicularB. rdcina sa aibe implantare bunaC. sa nu existe leziuni in parodontiul apicalD. dintele sa aibe o obturatie coronara bunaE. sa nu aibe leziuni ale parodontiului marginal12. Precizai care sunt avantajele pivoturilor prefabricate intraradiculareA. Se aplica uorB. tehnica simplaC. pot fi folosite la pluriradiculari cand nu exista paralelismD. se pot ndeprta uorE. sunt maleabile

13. Precizai care sunt dezavantajele pivoturilor prefabricate intraradiculare

A. pivotul ocupa toata cavitatea radicularB. au o rezistenta mai mica ca cele turnateC. poriunea coronara nu este adaptata pierderii de substanaD. sunt flexibileE. nu pot fi folosite la dinii cu canale divergente

14. Precizai ce reguli trebuiesc respectate in pregtirea canalului in vederea unei obturaiiarmate:

A. trebuie dezobturat mai mult de 2/3 din lungimeB. Trebuie dezobturat 2/3 din grosimeC. Se dezobtureaza pana la apexD. Se dezobtureaza pe 2/3 din lungimeE. Se dezobtureaza 1/2 din grosime

15. Precizati care dintre factorii de mai jos pot influenta corectitudinea interpretarii unei radiografiidentare retroalveolare:A. vecinatatea unor formatiuni anatomice cavitare.B. prezenta unor ingrosari ale partilor moiC. modificari ale incidentei radiografieiD. calitatea filmuluiE. demineralizarea osoasa sa fie mai mica de 30%.


3/13

16. Precizati care sunt accidentele care pot apare in montarea pivoturilor parapulpareprefabricate:A. deschiderea camerei pulpare

B. fractura pivotuluiC. fractura dintilor invecinatiD. perforarea suprafetei externe a dintilorE. largirea insuficienta a tunelului de fixare a pivotului.

17. Precizati care sunt avantajele utilizarii amalgamelor in restaurarile coronare:A. este o restaurare fiabilaB. amalgamul se aplica usorC. se adapteaza usor la pragul gingivalD. se adapteaza usor la punctul de contact

E. au o longevitate mai mica de 5 ani.

18. Precizati care sunt cauzele operatorii care pot duce la esecul unor tratamente endodontice:

A. dinti cu radacini curbeB. molari de minte

C. cavitatea de acces prea mica

D. deplasarea apexului

E. crearea de praguri

19. Precizati care sunt caracteristicile ce le confera particulele anorganice materialelor compozite:

A. cresc coeficientul de contractie

B. scad absorbtia apei

C. cresc rezistenta la compresiune

D. optimizeaza modulul de elasticitate

E. imbunatatesc resistenta la uzura

20. Precizati care sunt dezavantajele utilizarii compozitelor:

A. sunt alergice

B. au efect estrogen

C. au longevitate mica

D. greu de adaptat pragul gingival

E. duritate mai mare decat amalgamul

21. Precizati care sunt indicatiile retratarii canalelor:

A. obturatia de canal pana la 1mm de apex

B. obturatia coronara incompleta

C. obturatia de canal incompleta dar dintele asimptomatic

D. obturatia de canal incompleta, dintele asimptomatic dar va fi pregatit pentru RCR

E. obturatie cu depasire dupa extirpare vitala

22. Reusita retratarii canalelor este data de:

A. dezobturarea completa

B. respectarea integritatii zonei apicale

C. trepanarea apexului

D. reobturarea canalelor pana la 1mm de apex

E. obturatia cu depasire

23. De ce este necesara bizotarea smaltului la dintii frontali obturati cu materiale compozite?


4/13

A. creste duritatea suprafetei de smalt

B. pentru a obtine suprafete de smalt netede

C. pentru a imbunatatii trecerea estetica de la smalt la compozit

D. asigura compensarea partiala a contractiei compozitului

E. mareste suprafata de adeziune micromecanica a smaltului.

24. Plexul Rasckow contine:A. fibre A alfa mielinice

B. fibre C nemielinice

C. fibre A delta mielinice

D. fibre A beta mielinice

E. fibre C mielinice

25. Precizati care sunt factorii care contraindica retratarea canalului:

A. obturatia incompleta

B. distructia partiala a coroanei

C. rezorbtiile externe ale radacinii

D. radacini curbe

E. existenta de pulpoliti

26. Obturarea cavitatilor cu materiale compozite este mai dificil de realizat la:

A. modelarea suprafetei ocluzale

B. fotopolimerizarea peretilor distali

C. realizarea punctelor de contact

D. adaptarea pragului gingival

E. cavitati foarte mici

27. Precizati avantajele extirparii vitale:

A. posibilitatea tratamentului complet intr-o singura sedinta

B. asigura conditii biologice optime de vindecare a bontului pulpar apical

C. permite esalonarea tratamentului de canal in mai multe sedinte

D. nu prezinta dificultati tehnice fata de celelalte metode terapeutice

E. scurteaza timpul global de lucru

28. Precizati avantajele amputatiei vitale:

A. caracter biologic

B. permite conservarea vie a pulpei radiculare

C. permite dezvoltarea radacinii dintilor imaturi

D. permite terminarea eruptiei dintelui

E. in caz de esec este posibila ulterior extirparea vitala

29. Diagnosticul diferential al unei pulpite cronice deschise polipoase se face cu:

A. pulpita cronica deschisa ulceroasa

B. deschiderea accidentala a camerei pulpare

C. necroza pulparaD. gangrena pulpara

E. polipul gingival

30. Precizati care dintre semnele de mai jos reprezinta elemente de diagnostic in caria simpla:

A. modificarea de culoare

B. prezenta dentinei alterate

C. lipsa de substanta

D. durere la percutia in ax

E. durere spontana


5/13

31. Abraziunea este consecinta:

A. frictiunea materialelor exogene pe suprafete dentare

B. uzura data de frecarea dintilor fara interpunerea de maretiale exogene

C. uzura data de periaj

D. leziune datorata unor substante chimice demineralizante

E. abraziune de colet datorita disfunctiei ocluzale

32. Atritia este:

A. uzura dentara data de contacte dento-dentare fara prezenta alimentelor

B. uzura dentara data de contacte dento-dentare cu prezenta alimentelor

C. uzura data de materiale endogene, particule fine de smalt prinse intre 2 suprafete dentare antagoniste

D. uzura dentara data de acizi organici sau anorganici

E. uzura dentara la coletul dintilor datorita disfunctiilor ocluzale.

33. Precizati care dintre factorii de mai jos sunt considerati extrinseci in producerea eroziunii dentare:

A. reflux gastricB. alimente acide

C. bauturi acide

D. voma cronica

E. medicamente (ex. HCl)

34. Precizati ce contin focarele de infectie cronica inchistate:

A. acumulari de mase de microorganisme

B. vase limfatice

C. exo si endotoxine microbiene

D. ganglioni limfatici

E. produsi de dezintegrare tisulara locala

35. Localizarea focarelor in bola de focar este:

A. 72% la nivel dentar

B. 0,8% amigdalian

C. 2-7% anexe

D. cai biliare 0,5%

E. colon 15%

36. Factorii de activare a focarelor cronice sunt:

A. inflamatia perifocala

B. vasoconstrictia perifocala

C. traumatisme perifocale

D. iradierile

E. scaderea virulentei microorganismelor din focar

37. Focarele primare intradentare sunt:

A. pulpite cronice inchise

B. gangrena pulpara simpla

C. parodontite apicale acute

D. parodontite apicale cronice

E. parodontopatii marginale

38. Precizati ce valori ale unor examene de laborator se modifica in infectia de focar:


6/13

A. scade VSH-ul

B. creste numarul de hematii

C. apar variatii numerice in plus sau in minus la leucocite

D. leucopenie cu limfomonocitoza

E. leucocitoza cu limfopenie

39. Precizati care sunt testele de depistare a focarelor dentare prin provocare cu agenti fizici:

A. testul vibratorului

B. proba de mars

C. testul cu ultrasunete

D. testul cu acid salicilic

E. testul cu Rx

40. precizati testele de provocare cu agenti biologici a focarelor dentare:

A. testul fibrilatiei musculare

B. testul petesiilorC. testul cu penicilina

D. testul cu pyrifer

E. testul cu histamina

41. Precizati ce este caracteristic pentru testele de provocare anulare in depistarea focarelor de infectie:

A. provocarea se face cu penicilina

B. provocarea se face cu antigen granulomatos

C. provocarea se face cu ser fiziologic

D. blocarea focarelor se face cu impletol

E. blocarea focarelor se face cu penicilina

42. Precizati ce solventi se folosesc pentru a usura dezobturarea eugenatului de zinc din canale:

A. cloroform

B. Endosolv

C. metilcloroform

D. xilen

E. Eugesolv

43. Reusita retratarii canalelor este data de:

A. respectarea integritatii zonei apicale

B. trepanarea apexului

C. dezobturare completa

D. obturatia cu depasire

E. reobturarea pana la 1mm de apex

44. Ce mijloace de identificare a materialelor de obturatie de canal cunoasteti pentru a incerca dezobturarea

si retratarea canalelor?

A. culoarea

B. duritatea

C. miros

D. radiografia

E. sonda cu ultrasunete


7/13

45. Precizati care sunt contraindicatiile dentare ale retratarii canalelor:

A. dinte fara valoare protetica

B. obstructia canalelor de cauza iatrogena

C. fracturi verticale

D. pungi parodontale profunde

E. radacini fara suport osos

46. Precizati care sunt criteriile clinice pentru evaluarea reusitelor unor tratamente endodontice:

A. obturatia coronara integra

B. aspectul mucoasei vestibulare sau orale, fara fistula sau nodul

C. fara sensibilitate la palpare pe mucoasa in dreptul apexului

D. obturatia cu depasire

E. obturatia mai scurta cu 1mm

47. Precizati care dintre instrumentele urmatoare sunt necesare in sistemul izolarii cu diga:

A. cleste crampon

B. cleste de montat clemele

C. rama pentru diga

D. cleste de perforat

E. cleme de diga

48. Durerea pulpara la excitanti termici la cald se datoreste:

A. vasodilatatiei

B. vasoconstrictiei

C. deplasarii limfei dentinare

D. modoficarii de pH

E. cresterii presiunii datorita vasodilatatiei

49. Specificati care sunt elementele adevarate ale teoriei barierei de control prin transmiterea impulsurior

nervoase:

A. fibrele A delta si C inhiba C.S.G. (celule le substantei gelatinoase) care nu mai pot inhiba C.T.

(celule de tranmitere), bariera se deschide durerea se transmite

B. fibrele A alfa, A beta si A gama excita C.S.G. care inhiba C.T., bariera se deschide durerea nu

se transmite

C. receptorii nervosi sunt nespecifici

D. axonii C.T. folosesc drept cale ascendenta de tranmitere a durerii tractul spino talamic lateral

E. axonii C.T. transmit impulsurile prin tractul spino-reticulo-talamic

50. Precizati cate canale poate avea un molar superior:

A. patru canale

B. trei canale

C. un canal suplimentar palatinal

D. un canal suplimentar mezio-vestibular

E. un canal suplimentar disto-vestibular

51. Precizati care este localizarea edemului la o parodontita apicala acuta seroasa cu punct de plecare un

dinte de pe arcada superioara:

A. la buza superioara

B. genian

C. submandibular

D. nazogenian

E. regiunea palpebrala inferioara

52. Precizati avantajele folosirii enzimelor in pastele complexe poliantibiotice:


8/13

A. degradeaza detritusul necrotic

B. potenteaza acidoza

C. potenteaza fagocitoza

D. faciliteaza difuziunea antibioticelor

E. scurteaza numarul de sedinte

53. Precizati mecanismele de actiune ale formolului in tratamentul gangrenei pulpare:A. stimuleaza inchiderea apexului

B. fixeaza si coaguleaza proteinele bacteriene

C. actioneaza cu amoniacul si rezulta urotropina

D. inactiveaza ptomainele

E. actiune biologica histofila

54. Precizati in ce conditii se evita exacerbarea durerilor la efectuarea drenajului endodontic:

A. imobilizarea dintelui

B. folosirea turbinei

C. anestezia

D. aplicarea de arsenic

E. aplicarea de hidroxid de calciu

55. Precizati ce posibilitati de tratament conservativ sunt in parodontitele apicale cronice cu secretie

moderata pe canal:

A. schimbarea antisepticului

B. cauterizarea chimica

C. obturatie provizorie cu pasta iodoformata

D. obturatie provizorie cu Ca (OH)2E. pansament calmant

56. Consecintele alegerii nepotrivite a acului Lentullo pentru obturatie de canal cu paste sunt:

A. ace prea groase obturatie cu depasire

B. ace prea groase obturatie incompleta

C. ace prea groase risc de fractura

D. ace prea subtiri obturatie cu depasire

E. ace prea subtiri scurtarea timpului de lucru

57. Premolarii superiori au urmatoarele caracteristici:

A. au o lungime medie de 21-22 mm

B. au o lungime medie de 25 mm

C. primul premolar are intotdeauna un canal

D. primul premolar are frecvent 2 canale (75%)

E. al doilea premolar are frecvent un singur canal

58. Caria marginala secundara:

A. apare pe coroana unui dinte integruB. apare la limita dintre materialul de obturatie si marginea cavitatii

C. are tendinta de a evolua spre suprafata

D. are tendinta de a evolua in profunzime

E. poate provoca infectarea pulpei dentare

59. Recidiva de carie:

A. se dezvolta pe suprafata obturatiei

B. se dezvolta sub obturatii coronare

C. poate evolua spre camera pulpara


9/13

D. poate evolua spre parodontiu

E. se devzolta la limita de contact dintre materialul de obturatie si marginea cavitatii

60. Molarii inferiori (primul si al doilea) au:

A. doua radacini

B. trei radacini

C. trei canale: 2 meziale si 1 distalD. trei canale: 1 mezial si 2 distal

E. uneori 4 canale: 2 meziale si 2 distale

61. La cavitatea de cls. I pentru amalgam, extensia preventiva consta in:

A. scoaterea marginilor cavitatii in zonele autocuratibile ale pantelor cuspidiene

B. desfiintarea marmoratiilor din santuri

C. indepartarea in toatalitate a cuspizilor

D. fundul cavitatii sa fie plan

E. realizarea paralelismului intre peretii laterali ai cavitatii

62. La cavitatea de cls. I, pentru amalgam, retentia este conditionata de:

A. paralelismul in plan axial a cel putin 2 pereti verticaliB. intalnirea peretilor laterali in unghi drept cu fundul cavitatii

C. unghiuri bine precizate la intalnirea peretilor latarali intre ei

D. un mijloc suplimentar de retentie, prin inclinarea usoara a unuia dintre peretii laterali ai cavitatii

E. realizarea fundului cavitatii concav

63. Desensibilizarea unei suprafete hipersensibile se poate face prin:

A. reechilibrarea pH-ului

B. acidifierea mediului bucal

C. indepartarea detritusurilor si a placii bacteriene

D. stimularea dentinogenezei prin obturatia cu amalgam

E. extirparea pulpei dentare

64. Situatiile in care se poate opta pentru realizarea unei casete in cazul unui proces carios aproximal

situat pe dintii laterali sunt:

A. existenta unui spatiu interdentar care sa permita accesul la suprafata cariata

B. torsionarea axiala a dintelui in cauza

C. situarea procesului carios pe fata distala

D. ectopii dentare, care plaseaza dintele in afara continuitatii arcadei dentare

E. situarea procesului carios pe suprafata meziala a dintelui

65. La prepararea cavitatii de cls. III-a retentia se obtine prin:

A. intalnirea peretilor laterali cu peretele parapulpar in unghiuri drepte

B. intalnirea peretilor laterali cu peretele parapulpar in unghiuri ascutite

C. intalnirea peretilor laterali cu peretele parapulpar in unghiuri obtuze

D. exprimarea unghiurilor de intalnire dintre peretii laterali si in special a unghiului incizalE. conservarea unei portiuni cat mai mari din peretele oral prin care s-a realizat accesul la carie

66. Sistemul nervos al pulpei explica sensibilitatea complexa a pulpei; prin foramen apical patrunde pulpa

dentara:

A. fibre amielinice vegetative

B. fibre mielinice senzitive


10/13

C. fibre mielinice vegetative

D. fibre Thomes

E. fibre motorii din nervul facial

67. Adapostirea pulpei intr-un spatiu cu pereti rigizi reprezinta unele avantaje:

A. protejeaza pulpa de presiuni directe

B. peretii duri sunt impermeabiliC. peretii duri nu permit prelucrarea prin slefuire

D. peretii duri preiau presiunile interne mari si le compenseaza

E. peretii duri impiedica investigarea directa a pulpei

68. Precizati care sunt functiile pulpei:

A. dentinogenetica

B. nutritiva

C. regresiva

D. sensivita

E. labilitatea structurala care permite modificari in inflamatie

69. Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice inchise propriu-zise se pune pe:

A. lipsa sensibilitatii la teste termiceB. prezenta sensibilitatii la cantitati mari ale curentului electric

C. dinti cu procese carioase profunde

D. obturatii mari incorecte

E. percutia in ax pozitiva

70. Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice granulomatoase (granulom intern Palazzi) se face pe

urmatoarele semne:

A. leziune nedureroasa

B. pata roz coronara

C. examenul radiologic arata demineralizare coronara sau radiculara

D. teste de vitalitate intens pozitive

E. dinti de obicei integri

71. In simptomatologia necrozei pulpare putem gasi:

A. hiperestezia

B. hipersensibilitatea

C. modificare de culoare

D. o transparenta mai mare a smaltului

E. modificare de transluciditate

72. Precizati semnele clinice caracteristice gangrenei pulpare simple:

A. sensibilitate la palpare in camera pulpara

B. lipsa sangerarii in camera pulpara si cancal radicular

C. teste de vitalitate negative

D. prezenta florei bacteriene in camera pulpara si in canalul radicular

E. percutie in ax pozitiva

73. In parodontita apicala cronica fibroasa, in tesutul de granulatie format exista o stransa legatura intre

fibrele conjunctive si infiltratul inflamator. Precizati in ce situatii exista o evolutie favorabila a parodontitei


11/13

A. infiltrat celular redus

B. fibre conjunctive numeroase

C. neutrofile in cantitate mare

D. fibre conjunctive putine

E. egalitate intre infiltratul celular si fibrele conjunctive

74. Precizati semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente faza submucoasa:A. bombarea mucoasei in vestibul

B. mucoasa rosie-violacee

C. la palpare este fluctuenta

D. durerea spontana este puternica

E. strarea generala se inrautateste

75. In parodontita apicala cronica difuza progresiva tip Partch pe mucoasa in dreptul dintelui cauzal se

observa in functie de evolutia procesului:

A. hiperemia mucoasei

B. nodul

C. fistula

D. papilom

E. escoriatie

76. Printre indicatiile extirparii vitale sunt:

A. pulpite acute si cronice

B. esecurile coafajelului indirect

C. in hiperemie preinflamatorie

D. in fracturi dentare penetrante

E. parodontita apicala cronica fibroasa

77. Precizati cauzele locale ale sangerarii endocanaliculare in extirparea vitala:

A. dinte cu pulpita cronica deschisa

B. dinte cu apex larg deschis

C. traumatizarea mecanica a apexului

D. folosirea hemostaticelor drastice ca de exemplu perhidrol

E. cale falsa

78. Recunoasteti care sunt conditiile ideale care trebuie sa le intruneasca medicatia folosita in sterilizarea

canalelor:

A. efect rapid bacteriostatic si fungicid

B. actiune anitibacteriana

C. sa nu penetreze tesuturile

D. sa aiba o tensiune superficiala mareE. sa reduce inflamatia periapicala

79. Hidroxidul de calciu actioneaza in tratamentul endodontic prin mai multe mecanisme:

A. este bactericid

B. actiune antitoxica

C. dizolva detritusurile organice necrozate

D. inlocuieste acidul folic prin competitie din hrana bacteriilor

E. este caustic


12/13

80. Precizati care dintre timpii urmatori se intalnesc in tehnica condensarii laterale:

A. alegerea spreader-ului

B. alegerea conurilor master

C. introducerea cimentului de sigilare

D. introducerea conului master

E. compactarea

81. Precizati dezavantajele obturatiilor cu paste care se intaresc pe canal:

A. nu se depaseste constrictia apicala

B. lipsa de control precis al introducerii pastei cu ac Lentullo

C. pasta nu sufera variatii volumetrice in priza

D. pasta se solubilizeaza

E. obturatia este neomogena

82. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente in faza endoosoasa se poate realiza astfel:

A. aplicarea unui pansament calmant

B. aplicarea de hidroxid de calciu

C. drenaj endodontic si analgezice pe cale generala

D. drenaj endodontic si drenaj transosos, analgezice, sedative

E. in caz de esec, mesarea alveolei si antibiotice pe cale generala

83. Precizati indicatiile de tratament in parodontitele apicale cronice fistulizate:

A. extirpare vitala

B. spalaturi dinte fistula

C. obturatie de canal daca s-a obtinut uscarea

D. pansament antiseptic cand nu s-a obtinut uscarea apoi obturarea canalului

E. in cazuri grave chiuretaj prin filtula dupa obturarea canalului

84. Tratamentul parodontitei apicale acute supurate faza submucoasa se face astfel:

A. rezectie apicala

B. incizia mucoasei si eliminarea abcesului

C. drenaj endodontic

D. extractia dintelui

E. administrarea de antibiotice pe cale generala

85. Calitatile cimenturilor pentru protectie pulpo-dentinara trebuie sa includa:

A. efect antibacterian

B. solubilitate in lichidele bucale

C. netoxice si neiritante pentru pulpa si alte tesuturi

D. izolare electrica pentru reducerea efectului galvanic

E. atingerea rapida a valorilor maxime a proprietatilor mecanice pentru a putea aplica materialul de

reconstructie

86. Indicatiile folosirii cimenturilor cu ionomeri de sticla:

A. obturatii de durata pe dinti permanenti pe fata ocluzalaB. obturatii de baza sub materiale compozite

C. pe fata vestibulara a dintilor frontali

D. obturatii la dinti temporari

E. peste obturatii cu compozite in tehnica sandwich

87. Intre calitatile impuse unui material pentru obturatii radiculare de durata putem mentiona:

A. sa nu irite tesuturile periapicale

B. sa nu coloreze tesuturile dentare

C. sa prezinte porozitati


13/13

D. sa sigileze canalele laterale si cele apicale

E. sa fie solubil la contactul cu fluide tisulare

88. Suruburile intracanalare:

A. folosesc pentru ancorarea in canalele radiculare

B. se gasesc sub forma prefabricata

C. pot fi confectionate in cabinetD. nu pot fi folosite la refacerea bonturilor coronare

E. pot avea forma cilindrica cu filet si Varf conic

89. Etanseitatea unei obturatii metalice depinde de:

A. integritatea marginala a obturatiei

B. adezivitatea materialului de obturatie

C. conductibilitatea electrica a materialului de obturatie

D. stabilitatea dimensionala a materialului de obturatie

E. coroziunea amalgamelor

90. Metalele care intra in compozitia aliajului pentru amalgam sunt:

A. argint

B. staniuC. cupru

D. zinc

E. fier

Grile Endodontie

Documents

Transcript of Grile Endodontie