TABEL SINOPTIC CU REPARTIŢIA TESTELOR GRILĂ DE BIOLOGIE cls. a XI - a (ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI) PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE, SESIUNEA IULIE 2009

SPECIALIZAREA FARMACIE

Ionel Roşu Călin Istrate Aurel Ardelean

Tatiana Ţiplic

Dan Cristescu Carmen Sălăvăstru Bogdan Voiculescu Cezar Th. Niculescu Radu Cârmaciu

Ioana Ariniş Stelică Ene Elena E. Iancu Gabriela Brebenel Ofelia Tănase

Aurora Mihail Florica Macovei

Edit. CORINT Edit. ARAMIS Edit. CORINT Edit. SIGMA Edit. GIMNASIUM Edit. BIC ALL

AUTORI DE CARTE (BIOLOGIE cls. a XI-a) EDITURA TEMATICA PAGINI CARTE PER CAPITOL

TOTAL PAGINI MEDIA % NR.

TESTE

1. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN 2 2 2 2 2 2 12 2 2,44 12

2. FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE CORPULUI UMAN

2.1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE

SISTEMUL NERVOS 11 23 19 19 26 14 112 18,67 22,72 114

ANALIZATORI 12 9 8 10 14 8 61 10,17 12,38 62

GLANDE ENDOCRINE 6 9 7 12 15 4 53 8,83 10,75 54

SISTEMUL OSOS 4 4 5 6 4 5 28 4,67 5,68 28

SISTEMUL MUSCULAR 2 4 3 3 5 6 23 3,83 4,67 23

2.2. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE

DIGESTIA SI ABSORBŢIA 6 8 9 6 12 8 49 8,17 9,93 50

CIRCULAŢIA 8 7 8 9 16 8 56 9,33 11,36 57

RESPIRAŢIA 4 4 4 3 8 5 28 4,67 5,67 28

EXCREŢIA 3 5 4 3 5 4 24 4 4,87 24

2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE 6 8 8 8 9 8 47 7,83 9,53 48

TOTAL 64 83 77 81 116 72 493 82,16 100% 500

1

TESTE GRILĂ DE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI (BIOLOGIE cls. a XI-a) PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE

SESIUNEA IULIE 2009 SPECIALIZAREA FARMACIE

URMĂTOARELE TESTE AU FOST MODIFICATE: 18; 29; 65; 88; 96; 121; 127; 129; 130; 131; 132; 134; 140; 146; 183; 187; 229; 232; 248; 285; 286; 306; 310; 346; 354; 368; 382; 425; 432; 434

1. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN 1. Planurile de orientare ale corpului sunt: A. longitudinal B. frontal C. sagital D. cranial E. ventral 2. Planul frontal al corpului uman: A. merge paralel cu fruntea B. trece prin axul sagital C. împarte corpul într-o parte ventrală şi una dorsală D. trece prin axul longitudinal E. are un pol cranial şi unul caudal 3. Axul longitudinal al corpului uman: A. se întretaie cu axul transversal în unghi ascuţit B. are 2 poli – unul cranial şi altul caudal C. pleacă din creştetul capului D. are un pol superior şi unul inferior E. este anteroposterior 4. Planurile corpului uman: A. trec prin câte 2 axe B. se întretaie în unghi drept C. sunt şi sagital şi orizontal D. sunt în număr de trei E. corespund dimensiunilor spaţiului 5. Axul sagital: A. este axul lăţimii corpului B. este anteroposterior C. este orizontal D. este axul grosimii corpului

2

E. are un pol stâng şi unul drept 6. Planul transversal ce trece prin corpul uman: A. împarte corpul într-o parte cranială şi una caudală B. este planul simetriei bilaterale C. străbate corpul dinainte înapoi D. împarte corpul în 2 jumătăţi: superioară şi inferioară E. trece prin axul sagital şi transversal 7. Corpul uman este alcătuit din următoarele segmente: A. cap B. torace C. membre D. viscerocraniu E. gât 8. Capul este alcătuit din: A. neurocraniu B. viscerocraniu C. parte craniană D. centuri E. faţă 9. Gâtul, ca segment al corpului uman: A. are o parte superioară sau caudală B. are un pol inferior sau cranial C. leagă capul de trunchi D. se numeşte şi segment cervical E. are o regiune anterioară 10. Încercuiţi răspunsurile corecte: A. coloana vertebrală este aşezată anterior B. ochii sunt situaţi cranial faţă de gură C. ochii sunt aşezaţi lateral faţă de nas D. gura este aşezată cranial faţă de nas E. ochii sunt situaţi medial faţă de urechi 11. Trunchiul prezintă următoarele cavităţi: A. cervicală B. toracică C. viscerală D. pelviană E. nucală 12. Membrele corpului uman: A. sunt alcătuite din centuri şi porţiuni libere B. sunt superioare şi posterioare C. cele inferioare au ca segmente libere braţul, antebraţul şi mâna D. cele superioare se leagă de trunchi prin centura scapulară E. cele inferioare prezintă şi centură pelviană

3

2. FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN 2. 1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE SISTEMUL NERVOS 13. Funcţiile esenţiale ale sistemului nervos sunt: A. coordonarea activităţii tuturor organelor B. integrarea organismului în mediul înconjurător C. transportul gazelor respiratorii D. apărarea antiinfecţioasă E. coordonarea activităţii tuturor sistemelor 14. Sistemul nervos al vieţii de relaţie: A. reglează activitatea organelor interne B. transformă excitaţiile în senzaţii C. reglează activitatea glandelor endocrine D. asigură legătura dintre organism şi mediul extern E. se numeşte sistem nervos somatic 15. Centrii nervoşi: A. primesc informaţiile B. recepţionează informaţiile C. prelucrează informaţiile D. elaborează comenzi E. conduc comenzile 16. Topografic, sistemul nervos se clasifică în: A. somatic B. central C. vegetativ D. periferic E. simpatic 17. Mecanismul fundamental de funcţionare a SN este: A. arcul reflex B. centrul reflex C. reflexul D. sinapsa E. actul reflex 18. Arcul reflex, baza anatomică a actului reflex cuprinde: A. calea sensibilităţii B. efectorul C. centrul nervos D. stimulul E. receptorul 19. Receptorul răspunde la stimuli: A. prin transformarea energiei stimulului în impuls nervos

4

B. proporţional cu intensitatea stimulului C. prin transmiterea comenzii către efector D. prin eliberarea mediatorului în fanta sinaptică E. prin variaţii de potenţial gradate 20. Centrul reflex (nervos): A. cuprinde nervii cranieni B. este format din totalitatea structurilor din SNC care participă la actul reflex C. cuprinde nervii rahidieni D. reprezintă totalitatea structurilor din SNP ce participă la actul reflex E. primeşte informaţiile, le prelucrează şi elaborează comenzi 21. Reflexele somatice care se închid la nivelul trunchiului cerebral sunt: A. masticator şi de deglutiţie B. statice şi statokinetice C. rotulian şi bicipital D. cornean de clipire E. achilean şi tricipital 22. Răspunsul reflex poate fi: A. excitator B. conducător C. inhibitor D. receptor E. aferent 23. Rolul de receptor poate fi îndeplinit de: A. terminaţii nervoase libere B. terminaţii butonate dendritice C. celule senzoriale vestibulare D. ganglioni spinali E. nervi motori 24. În categoria efectorilor intră: A. ganglionii simpatici B. muşchii netezi C. ganglionii prevertebrali D. muşchii striaţi E. glandele exocrine 25. Calea aferentă este formată din: A. axonii visceromotori de pe traiectul unor nervi cranieni B. neuronii viscerosenzitivi din ganglionii spinali C. neuronii somatosenzitivi din ganglionii spinali D. axonii somatomotori din cornul anterior al măduvei E. neuronii viscerosenzitivi de pe traiectul unor nervi cranieni 26. Influxul nervos ajuns la nivelul butonilor terminali determină: A. fuzionarea veziculelor sinaptice cu membrana postsinaptică B. ruperea membranei postsinaptice

5

C. spargerea veziculelor sinaptice D. eliberarea mediatorului chimic E. eliberarea neurotransmiţătorului 27. Care dintre răspunsurile de mai jos sunt false: A. depolarizarea membranei postsinaptice permite propagarea influxului nervos B. mediatorul chimic interacţionează cu receptorii membranei postsinaptice C. fanta sinaptică are 200-300 Å D. influxul nervos determină ruperea membranei postsinaptice E. componenta presinaptică conţine receptori pentru mediatorul chimic 28. Selectaţi răspunsurile corecte legate de măduva spinării: A. este situată în canalul vertebral B. prezintă la exterior 3 membrane care o protejează C. după vertebra sacrală 2 se prelungeşte cu conul medular D. prezintă dorsal fisura mediană E. prezintă la exterior intumescenţele cervicală şi lombară 29. Coarnele laterale ale măduvei spinării: A. sunt vizibile şi în regiunea lombară superioară B. conţin neuroni somatosenzitivi C. conţin neuroni vegetativi simpatici motori D. sunt vizibile în regiunea cervicală superioară E. conţin neuroni ce formează fibre preganglionare 30. Legat de substanţa albă a măduvei spinării se poate afirma: A. este dispusă sub formă de cordoane B. are în cordoanele sale fascicule ascendente C. conţine neuroni simpatici motori D. are şi fascicule de asociaţie E. formează fibre preganglionare simpatice 31. Unele dintre răspunsurile de mai jos sunt corecte. Încercuiţi-le: A. coarnele posterioare ale măduvei conţin neuroni senzitivi B. comisura cenuşie a măduvei formează coarnele anterioare C. în coarnele laterale se găsesc şi neuroni motori vegetativi D. canalul ependimar conţine limfă E. neuronii somatomotori alfa se găsesc în coarnele anterioare 32. Encefalul cuprinde: A. diencefalul B. ganglionii spinali C. emisferele cerebrale D. cerebelul E. nervii rahidieni 33. Mezencefalul este format din: A. tuberculii cvadrigemeni superiori B. pedunculii cerebeloşi mijlocii C. pedunculii cerebrali

6

D. coliculii cvadrigemeni inferiori E. corpii geniculaţi externi 34. Pe faţa dorsală a bulbului rahidian se observă: A. fasciculul gracilis B. piramidele bulbare C. olivele bulbare D. şanţul median dorsal E. şanţul ponto - mezencefalic 35. Puntea lui Varolio: A. este formată din fibre longitudinale B. prezintă lateral şi anterior braţele punţii C. se leagă de cerebel prin pedunculii cerebrali D. face parte din trunchiul cerebral E. este limitată de pedunculii cerebrali prin şanţul ponto-mezencefalic 36. Bulbul şi puntea prezintă: A. o faţă anterioară şi una posterioară B. substanţa albă şi substanţa cenuşie C. substanţa albă şi substanţa neagră D. pedunculii cerebeloşi E. pedunculii cerebrali 37. Şanţul bulbo-pontin: A. limitează inferior bulbul de punte B. separă măduva de bulb C. separă bulbul de punte D. limitează inferior puntea de bulb E. limitează superior bulbul de punte 38. Bulbul rahidian: A. prezintă elementele măduvei B. este separat de măduvă prin decusaţia piramidală C. prezintă pe faţa anterioară fisura mediană anterioară ce o continuă pe cea a măduvei D. este separat de punte prin şanţul bulbo-pontin E. prezintă dorsal olivele bulbare 39. Care din următoarele structuri nu aparţin encefalului: A. diencefalul B. mezencefalul C. nervii rahidieni D. măduva prelungită E. ganglionii laterovertebrali 40. Care din următoarele structuri nu aparţin trunchiului cerebral: A. pedunculii cerebeloşi B. pedunculii cerebrali C. tuberculii cvadrigemeni D. corpii geniculaţi

7

E. arborele vieţii 41. Pe faţa ventrală a trunchiului cerebral se observă: A. piramidele bulbare B. pedunculii cerebeloşi mijlocii C. piramidele pontine D. coliculii cvadrigemeni inferiori E. corpii mamilari 42. Metatalamusul: A. este format din 2 perechi de corpi geniculaţi B. intervine în reglarea funcţiilor vegetative C. este staţie de releu şi pentru calea acustică D. se leagă de coliculii cvadrigemeni E. reglează ritmul veghe-somn 43. Care dintre următoarele structuri nu aparţin diencefalului: A. corpii geniculaţi B. coliculii cvadrigemeni C. corpii mamilari D. corpii striaţi E. trigonul cerebral 44. Emisferele cerebrale: A. reprezintă partea cea mai voluminoasă a SNC B. se leagă de diencefal prin pedunculii cerebeloşi inferiori C. conţin în interior ventriculii laterali I şi II D. au formă de fluture E. sunt legate între ele prin comisurile creierului 45. Comisura albă anterioară: A. intră în structura emisferelor cerebrale B. este formată din fibre de proiecţie C. uneşte cele 2 emisfere cerebrale D. intră în structura sistemului limbic E. este formată din fibre de asociaţie 46. Neocortexul de asociaţie cuprinde: A. aria de asociaţie prefrontală B. zona de proiecţie a sensibilităţii specifice C. aria de asociaţie parieto-occipitală D. aria motorie suplimentară E. aria de asociaţie temporală 47. Ariile senzoriale ale neocortexului receptor sunt: A. vizuală B. vestibulară C. gustativă D. somatică E. somestezică

8

48. Neocortexul de asociaţie: A. îndeplineşte funcţii psihice B. prin excitarea lui nu se obţin efecte sensitive C. cuprinde şi aria prefrontală cu rol în determinarea personalităţii D. prin excitarea lui se obţin efecte motorii E. cuprinde şi aria prefrontală cu funcţie vegetativă 49. Aria de asociaţie parieto-occipitală: A. este zona de proiecţie a sensibilităţii specifice B. este aria de reprezentare corticală motorie C. realizează integrarea superioară a sensibilităţii somatice D. face parte din neocortexul de asociaţie E. face parte din neocortexul receptor 50. SNC este conectat cu receptorii şi efectorii prin nervi: A. cranieni, la nivelul talamusului B. spinali, la nivelul măduvei C. spinali, la nivelul bulbului D. cranieni, la nivelul trunchiului cerebral E. micşti, la nivelul scoarţei cerebrale 51. După modul de conducere a influxului nervos, nervii se clasifică în: A. cranieni B. senzitivi C. motori D. spinali E. micşti 52. Ramura dorsală a nervilor spinali: A. conţine fibre senzitive somatice B. conţine numai fibre postganglionare amielinice C. are şi fibre motorii vegetative postganglionare D. are pe traiectul ei ganglionul spinal E. are pe traiectul ei ganglionul prevertebral 53. Neuronii viscerosenzitivi din rădăcina dorsală a nervilor spinali: A. au dendrită lungă, ce ajunge la receptorii din viscere B. fac sinapsă în coarnele anterioare ale măduvei C. pătrund prin axonii lor în măduvă pe calea rădăcinii posterioare D. fac sinapsă în jumătatea dorsală a cornului lateral al măduvei E. conduc informaţiile de la receptorii profunzi ai aparatului locomotor 54. Căile sensibilităţii proprioceptive cuprind: A. calea sensibilităţii epicritice B. calea sensibilităţii kinestezice C. tractul spino-cerebelos Gowers D. calea sensibilităţii de control a mişcării E. fasciculul spinotalamic anterior

9

55. Protoneuronul tractului spinocerebelos dorsal: A. este situat în ganglionul spinal B. intră în substanţa cenuşie a măduvei pe calea rădăcinii posterioare C. se află în cornul posterior al măduvei D. trece în cordonul lateral de aceeaşi parte E. se află în cerebel 56. Căile descendente ale măduvei spinării conduc: A. sensibilitatea interoceptivă B. motricitatea voluntară C. sensibilitatea epicritică D. motilitatea automată E. motilitatea involuntară 57. 75% din fibrele fasciculului piramidal: A. formează fasciculul spinotalamic lateral B. se încrucişează la nivelul bulbului C. formează fasciculul piramidal direct D. formează fasciculul corticospinal lateral E. se încrucişează la nivelul punţii 58. Căile sensibilităţii exteroceptive: A. sunt căi ascendente B. sunt reprezentate de substanţa reticulată C. includ şi calea sensibilităţii protopatice D. cuprind 3 neuroni E. se proiectează în aria sinestezică I din lobul frontal 59. Fasciculul spinocerebelos ventral: A. este încrucişat B. are drept receptori fusurile neuromusculare C. conduce sensibilitatea tactilă fină D. se numeşte Gowers E. are drept receptori corpusculii neurotendinoşi Golgi 60. Dendritele primului neuron al sensibilităţii proprioceptive inconştiente: A. intră în măduvă pe calea rădăcinii posterioare B. ajung la receptorii reprezentaţi de fusurile neuromusculare C. aparţin neuronului pseudounipolar din ganglionul spinal D. trec în cordonul lateral al măduvei de aceeaşi parte E. formează fasciculul Flechsig 61. Sensibilitatea kinestezică cuprinde: A. simţul poziţiei B. simţul mişcării în spaţiu C. reflexul de apărare D. reflexul de reglare a vasomotricităţii E. stările afectiv emoţionale 62. Protoneuronul căii sensibilităţii protopatice:

10

A. se află în neuronii senzitivi din cornul posterior al măduvei B. se află în ganglionii prevertebrali C. este pseudounipolar D. se găseşte în ganglionul spinal E. are dendrita lungă ce ajunge la receptori 63. Tritoneuronul căii sensibilităţilor termice şi dureroase: A. se află în ganglionul spinal B. îşi proiectează axonul pe scoarţa cerebrală C. se află în talamus D. se proiectează pe scoarţa cerebeloasă E. se află în diencefal 64. Măduva spinării conduce: A. excitaţiile sub formă de influx nervos motor B. comenzile de la receptori la centrii nervoşi C. excitaţiile sub formă de influx nervos senzitiv D. comenzile de la centrii nervoşi la efectori E. excitaţiile şi comenzile sub formă de influx nervos 65. Neuronii căii piramidale sunt: A. în număr de doi B. protoneuronul, de comandă, din cortexul cerebral C. situaţi în măduvă sau în nucleii motori ai nervilor cranieni D. al 2-lea neuron, periferic, de execuţie E. în număr de patru 66. 25% din fibrele fasciculului piramidal: A. se încrucişează la nivelul bulbului B. formează decusaţia piramidală C. intră în fasciculul cortico-spinal lateral D. formează fasciculul piramidal direct E. ajung în cordonul anterior al măduvei de aceeaşi parte 67. Fasciculul spinocerebelos direct: A. se numeşte Gowers B. străbate numai bulbul C. ajunge în cerebel pe calea pedunculului cerebelos inferior D. are al 2-lea neuron în bulb E. are al 3-lea neuron în talamus 68. Tractusurile căii sensibilităţii proprioceptive de control a mişcării sunt: A. spinotalamic anterior B. spinocerebelos direct sau Flechsig C. spinocerebelos ventral sau Gowers D. spinocerebelos încrucişat sau Gowers E. tectospinal lateral 69. Al III-lea neuron al căii sensibilităţii kinestezice: A. se află în diencefal

11

B. îşi proiectează axonul în aria somestezică I C. se găseşte în talamus D. formează decusaţia senzitivă E. se îndreaptă spre măduvă 70. Receptorii căii proprioceptive sunt: A. fusurile neuromusculare B. corpusculii neurotendinoşi Golgi C. corpusculii Ruffini D. discurile tactile Merckel E. corpusculii Meissner 71. Calea sensibilităţii exteroceptive include: A. simţul mişcării în spaţiu B. sensibilitatea termică şi dureroasă C. sensibilitatea tactilă fină D. sensibilitatea dureroasă viscerală E. simţul poziţiei 72. Motilitatea automată are rol în: A. realizarea stării de alertă corticală B. coordonarea mişcărilor C. pregătirea funcţională a scoarţei D. realizarea mersului E. menţinerea echilibrului 73. Calea piramidală îşi are originea în : A. cornul anterior al măduvei B. cortexul cerebral C. aria motorie D. aria motorie secundară E. aria premotorie 74. Fasciculul spinocerebelos încrucişat: A. se numeşte şi Gowers B. străbate măduva şi ajunge în trunchiul cerebral C. ajunge în cerebel D. se numeşte Flechig E. conduce sensibilitatea proprioceptivă inconştientă de la membrele inferioare 75. Căile descendente: A. sunt piramidale şi extrapiramidale B. sunt numai voluntare C. se încrucişează în encefal sau în măduvă D. conduc comenzile sub formă de influx nervos E. sunt numai nespecifice 76. Fasciculul spinotalamic anterior: A. se proiectează în aria premotorie B. se încrucişează în bulb

12

C. în traiectul său ascendent străbate trunchiul cerebral D. are al treilea neuron în talamus E. se proiectează în aria somestezică primară 77. Calea sensibilităţii epicritice: A. este calea sensibilităţii kinestezice B. este calea sensibilităţii tactile fine C. este o cale de conducere specifică D. utilizează calea cordoanelor posterioare E. utilizează calea coarnelor posterioare 78. Al doilea neuron al sensibilităţii kinestezice: A. formează prin axonii săi decusaţia senzitivă B. se află în cornul anterior al măduvei C. formează prin axonii săi lemniscul medial D. se află în bulb E. se află în cordonul posterior al măduvei 79. Fasciculele spinobulbare: A. sunt în număr de 4 B. sunt în număr de 2 C. sunt Goll şi Burdach D. sunt Gowers şi Flechsig E. sunt gracillis şi cuneat 80. Căile ascendente ale măduvei: A. conduc influxul nervos senzitiv de la receptori la centrii nervoşi B. sunt căi ale motricităţii C. conduc motilitatea involuntară D. sunt căi ale sensibilităţii E. sunt specifice şi nespecifice 81. Caile sensibilităţii exteroceptive: A. formează şi fasciculul spinotalamic lateral B. cuprind şi calea sensibilităţii tactile fine C. au al treilea neuron în scoarţa cerebeloasă D. cuprind şi sensibilitatea epicritică E. se proiectează în aria motorie suplimentară 82. Fasciculul spinotalamic lateral: A. străbate măduva şi trunchiul cerebral B. are al doilea neuron în trunchiul cerebral C. are protoneuronul în ganglionul spinal D. are drept receptori corpusculii Ruffini E. are drept receptori terminaţii nervoase libere 83. Sensibilitatea protopatică: A. are drept receptori corpusculii Meissner din piele B. are primul neuron în ganglionul spinal C. are al doilea neuron în cornul lateral al măduvei

13

D. este sensibilitatea tactilă grosieră E. are al treilea neuron în talamus 84. Sistemul nervos simpatic: A. are centrii nervoşi la nivelul măduvei spinării B. coordonează activitatea viscerală conştientă C. acţionează în condiţii neobişnuite D. structural şi topografic este organizat ca şi SN somatic E. are în componenta periferică 22 de ganglioni prevertebrali 85. Efectorii sistemului simpatic sunt: A. muşchiul cardiac B. muşchii striaţi ai membrelor inferioare C. muşchii striaţi ai membrelor superioare D. muşchii netezi ai tuturor organelor E. glandele lacrimale, salivare, sudoripare, digestive 86. Centrii parasimpatici sunt reprezentaţi de: A. parasimpaticul cranian B. centrii vegetativi din metamerele L1-L3 C. parasimpaticul sacral D. centrii vegetativi din coarnele laterale ale nervilor coccigieni E. parasimpaticul pelvin 87. Parasimpaticul produce: A. uşoară relaxare a muşchilor ciliari B. contracţia muşchilor circulari ai irisului C. creşterea secreţiei salivare D. relaxarea muşchilor radiari ai irisului E. contracţia bronhiilor 88. Asupra aparatului renal, simpaticul acţionează prin: A. reducerea secreţiei de renină B. creşterea debitului urinar C. relaxarea detrusorului D. contracţia muşchiului din trigonul vezical E. contracţia sfincterului vezical intern 89. Nervul marele splanhnic: A. se formează din fibrele ce pleacă din ganglionii simpatici T5 - T9 B. străbate diafragma C. ajunge în ganglionul postvertebral celiac D. îşi distribuie fibrele postganglionare la organele din abdomen E. are fibrele preganglionare amielinice 90. Simpaticul acţionează în situaţii de: A. linişte B. frică C. spaimă D. apărare

14

E. durere viscerală puternică 91. Centrii nervoşi ai simpaticului se găsesc: A. la nivelul trunchiului cerebral B. la nivelul măduvei spinării C. în ganglionii latero-vertebrali D. în ganglionii cervicali superiori E. în coarnele laterale ale măduvei din regiunile C8, T1 – T12, L1 – L3 92. Sistemul nervos central vegetativ cuprinde centrii de: A. control, din metatalamus B. integrare, din măduva spinării C. comandă, din trunchiul cerebral D. control, din hipotalamus E. integrare, din scoarţa cerebrală 93. Componenta periferică a sistemului simpatic cuprinde: A. două lanţuri ganglionare simpatice B. 22-24 ganglioni paravertebrali C. 22-24 ganglioni prevertebrali D. 3 ganglioni prevertebrali E. 22-24 ganglioni latero-vertebrali 94. Ganglionii prevertebrali simpatici sunt: A. otic B. celiac C. pterigopalatin D. mezenteric superior E. mezenteric inferior 95. Nervul micul splanhnic: A. se formează din fibrele preganglionare din T10 - T12 B. face sinapsă în ganglionul mezenteric superior C. inervează organele tubului digestiv şi rinichii D. inervează organele din pelvis E. face sinapsă cu al doilea neuron în ganglionul prevertebral celiac 96. În cadrul sistemului nervos vegetativ, calea aferentă este reprezentată de: A. fibrele mielinizate viscerosenzitive ce aparţin nervilor spinali B. fibrele mielinizate visceromotorii din nevrax C. dendritele şi axonii neuronilor postganglionari amielinici D. fibrele mielinizate viscerosenzitive ce aparţin unor nervi cranieni E. dendritele şi axonii neuronilor pseudounipolari viscerosenzitivi din ganglionii spinali 97. Mediatorii chimici de la nivelul sinapselor vegetative: A. la ambele sisteme între fibra preganglionară şi cea postganglionară este acetilcolina B. la sistemul simpatic, la capătul periferic al fibrei postganglionare este noradrenalina C. la sistemul parasimpatic, la capătul periferic al fibrei postganglionare este adrenalina D. la sistemul parasimpatic, la capătul periferic al fibrei postganglionare este acetilcolina

15

E. la ambele sisteme între fibra preganglionară şi cea postganglionară se eliberează monoxidul de azot

98. Alegeţi variantele corecte de răspuns: A. există un număr foarte mic de fibre postganglionare simpatice care eliberează acetilcolină B. majoritatea viscerelor au inervaţie dublă simpatică şi parasimpatică C. simpaticul şi parasimpaticul pot acţiona şi complementar D. medulosuprarenalele sunt inervate numai de parasimpatic E. efectorii sistemului vegetativ sunt sub control voluntar 99. Asupra viscerelor aparatului digestiv simpaticul acţionează astfel: A. relaxează musculatura vezicii biliare B. produce glicogeneză hepatică C. creşte tonusul sfincterelor D. reduce peristaltismul intestinal E. creşte tonusul musculaturii netede intestinale 100. Parasimpaticul: A. nu are efect asupra arteriolelor din viscerele abdominale B. este sub controlul hipotalamusului anterior C. stimulează lipoliza cu creşterea lipemiei D. nu produce ejaculare E. produce bronhodilataţie 101. Centrii de control şi integrare ai sistemului nervos vegetativ sunt situaţi în: A. hipotalamus B. măduvă C. sistemul limbic D. formaţiunea reticulată E. scoarţa cerebrală 102. Sistemul nervos vegetativ periferic este reprezentat de: A. ganglioni simpatici B. nervi parasimpatici C. ganglioni spinali D. nervi simpatici E. ganglioni parasimpatici 103. Parasimpaticul acţionează în situaţii de: A. furie B. luptă C. linişte D. spaimă E. relaxare a organismului 104. Lanţurile ganglionare simpatice au: A. ganglionii legaţi prin ramuri internodale B. ganglionii legaţi şi cu nervii spinali prin ramuri comunicante C. ramuri interganglionare de la un ganglion la altul D. câte 31 de ganglioni de o parte şi de alta a coloanei vertebrale

16

E. în regiunea cervicală 8 ganglioni 105. Fibrele postganglionare ce pleacă de la nivelul celor 3 ganglioni cervicali ajung la: A. aortă B. glandele salivare C. esofag D. paratiroidă E. corpul ciliar 106. Fibrele postganglionare ce pleacă de la primii 4 ganglioni toracali (T1 – T4) se

distribuie la: A. bronhii B. tiroidă C. trahee D. esofag E. laringe 107. Fibrele parasimpatice din trunchiul cerebral se ataşează nervilor cranieni: A. III, VII, X B. III, V, IX C. VII, IX, X D. III, VI, IX E. III, VII, IX 108. Stimularea simpaticului produce: A. contracţia detrusorului B. secreţie sudoripară abundentă C. midriază D. glicogenoliză hepatică E. relaxarea sfincterelor 109. Ganglionii juxtaviscerali parasimpatici sunt: A. ciliar, pe traseul nervului oculomotor B. submandibular, pe traseul nervului vag C. celiac, pe traseul nervului trigemen D. pterigopalatin, pe traseul nervului facial E. otic, pe traseul nervului glosofaringian 110. Componenta periferică a sistemului parasimpatic include ganglionii: A. juxtaviscerali B. prevertebrali C. intramurali D. previscerali E. paravertebrali 111. Arcul reflex vegetativ cuprinde şi: A. visceroreceptorii din pereţii organelor interne B. centrii simpatici de la nivelul măduvei spinării C. proprioceptorii de la nivelul tendoanelor D. centrii parasimpatici din trunchiul cerebral

17

E. neuronii preganglionari şi postganglionari 112. Acetilcolina: A. produce efecte similare cu noradrenalina B. este un mediator chimic C. se eliberează la capătul fibrei postganglionare parasimpatice D. produce efecte antagoniste simpaticului E. se eliberează la capătul fibrei preganglionare simpatice 113. Stimularea parasimpaticului produce: A. dilatarea bronhiilor B. creşterea secreţiei lacrimale C. vasodilataţie coronariană D. creşterea metabolismului bazal E. transpiraţia palmelor 114. Stimularea simpaticului produce: A. tahicardie B. bradicardie C. midriază D. mioză E. ejaculare 115. Numai simpaticul stimulează: A. procesele catabolice B. glicogenoliza hepatică C. procesele anabolice D. glicogeneza E. coagularea sângelui 116. Asupra inimii: A. simpaticul creşte frecvenţa cardiacă B. parasimpaticul scade forţa de contracţie C. simpaticul creşte debitul cardiac D. parasimpaticul produce tahicardie E. parasimpaticul nu are acţiune 117. Fibrele postganglionare simpatice care eliberează acetilcolină se termină în: A. musculatura cordului B. musculatura striată C. glandele sudoripare din piele (excepţie palmele) D. medulosuprarenale E. majoritatea vaselor sanguine 118. Calea eferentă vegetativă prezintă pe traseul ei: A. doi neuroni B. trei neuroni C. un neuron preganglionar D. un neuron postganglionar E. un neuron viscerosenzitiv

18

119. Centrii parasimpatici cranieni se găsesc în următorii nuclei: A. accesor al oculomotorului din mezencefal B. salivator superior din bulb C. salivator superior din punte D. dorsal al vagului din bulb E. lacrimal din punte 120. Impulsurile provenite de la nivelul viscerelor: A. sunt transmise şi ascendent prin măduva spinării prin căi nespecifice B. pe căile specifice spinotalamice ajung la hipotalamus, talamus şi sistemul limbic C. se proiectează cortical în ariile somestezică I şi II D. ajunse în ariile corticale formează senzaţiile E. nu sunt transmise ascendent 121. Aferenţa vegetativă este reprezentată de: A. fibrele mielinizate viscerosenzitive B. nervii spinali C. unii nervi cranieni D. neuronii visceromotori din coarnele laterale E. neuronii postganglionari amielinizaţi 122. Originea aparentă a nervilor oculomotori se află: A. în şanţul bulbo-pontin B. în şanţul preolivar C. în şanţul dintre picioarele pedunculilor cerebrali D. pe faţa anterioară a punţii lui Varolio E. în fosa interpedunculară 123. Nervii vagi sau pneumogastrici: A. au şi fibre parasimpatice B. nu au fibre motorii C. inervează musculatura laringelui şi faringelui D. nu au fibre senzoriale E. culeg sensibilitatea gustativă de la baza limbii 124. Meningita are printre simptome: A. febră şi cefalee B. dureri şi contracţii musculare C. ramolismentul cerebral D. sensibilitate exagerată a pielii E. respiraţie profundă şi sforăitoare 125. Comele pot fi produse de: A. bacilul Koch B. diabet zaharat netratat C. hipertensiune arterială D. intoxicaţii medicamentoase E. insuficienţă hepatică

19

126. Hemoragiile cerebrale au drept factori favorizanţi: A. hipotensiunea arterială B. ateroscleroza cerebrală C. traumatisme craniene D. tumori craniene E. dureri abdominale repetate ANALIZATORII 127. În piele se găsesc receptorii: A. kinestezici B. termici C. tactili D. auditivi E. vizuali 128. De la suprafaţă spre profunzime, pielea este alcătuită din: A. epiderm B. mezoderm C. derm D. periderm E. hipoderm 129. Dermul, pătură conjunctivă densă, prezintă: A. vase de sânge şi vase limfatice B. fire de păr şi canalele glandelor exocrine C. un strat spre epiderm, numit dermul reticular D. muşchi netezi E. un strat spre hipoderm, numit dermul papilar 130. Corpusculii dermici pentru sensibilitatea tactilă sunt: A. Meissner B. Merkel C. Corti D. Ruffini E. Scarpa 131. Receptorii tactili ai analizatorului cutanat: A. sunt localizaţi în periderm B. fac parte din categoria mecanoreceptorilor C. sunt mai numeroşi în tegumentele fără păr D. recepţionează senzaţii tactile, de presiune sau vibratorii E. sunt localizaţi în derm 132. Pielea este sediul receptorilor: A. Ruffini – pentru cald B. Vater –Pacini – pentru vibraţii C. Krause – pentru auz D. Merkel – pentru atingere E. Ruffini – pentru rece

20

133. Receptorii termici din piele: A. sunt terminaţii nervoase libere nemielinizate B. trimit impulsuri atunci când temperatura tegumentului scade sau creşte C. sunt mai numeroşi cei pentru rece D. sunt reprezentaţi de corpusculii Merkel E. sunt mai numeroşi cei pentru cald 134. Receptorii pentru durere din piele: A. sunt terminaţii nervoase libere B. pot fi stimulaţi de factori mecanici, termici, chimici C. se adaptează puţin sau deloc în prezenţa stimulului D. sunt corpusculii Reissner E. sunt algoreceptorii 135. Calea de conducere a sensibilităţii termice: A. este reprezentată de fasciculul spinotalamic lateral B. cuprinde trei neuroni C. are al doilea neuron în talamus D. are primul neuron în ganglionul spinal E. se proiectează în aria somestezică I din lobul frontal 136. Sensibilitatea tactilă: A. are ca receptor ganglionul Corti B. poate fi protopatică sau epicritică C. nu este termică D. are ca stimul deformarea tegumentului E. permite localizarea obiectelor în spaţiu 137. Calea sensibilităţii epicritice: A. utilizează calea cordoanelor posterioare B. merge împreună cu calea proprioceptivă kinestezică C. are al doilea neuron în cornul posterior al măduvei D. are al doilea neuron în bulb E. formează lemniscul medial 138. În aria somestezică I: A. se proiectează întreaga suprafaţă cutanată a corpului B. cele mai întinse reprezentări au buzele, limba şi mâna C. proiecţia a primit numele de Homunculus senzitiv D. reprezentarea diferitelor părţi ale corpului este proporţională E. proiecţia este contralaterală 139. Herpesul: A. este produs de o bacterie B. poate avea localizare genitală C. este produs de un virus ce rămâne în organism D. nu se vindecă şi lasă cicatrici E. înainte de apariţie produce senzaţia de arsură

21

140. Tunica externă a peretelui ce înveleşte globul ocular: A. este fibroasă B. are inferior coroida C. prezintă posterior sclerotica D. prezintă anterior corneea E. este formată din 3 segmente 141. Mediile refrigente ale globului ocular sunt reprezentate de: A. iris şi pupilă B. corneea transparentă C. umoarea apoasă D. coroida şi corpul ciliar E. cristalinul şi corpul vitros 142. Selectaţi răspunsurile eronate: A. pata oarbă conţine mai multe bastonaşe B. umoarea apoasă este un lichid incolor C. fovea centralis nu are celule cu conuri D. corpul vitros are consistenţă gelatinoasă E. aparatul dioptric este format din cornee şi cristalin 143. Între răspunsurile de mai jos s-au strecurat erori. Identificaţi-le: A. corneea este transparentă şi nu are vase de sânge B. celulele cu conuri sunt în număr de 6-7 milioane C. bastonaşele sunt adaptate la lumină intensă D. sclerotica, tunica opacă, reprezintă 5/6 din tunica fibroasă E. anterior, coroida are un orificiu prin care iese nervul optic 144. Care dintre răspunsurile de mai jos nu sunt adevărate: A. fovea centralis are numai celule cu bastonaşe B. macula lutea este situată în dreptul axului vizual C. pata galbenă conţine numai bastonaşe D. macula lutea are mai multe conuri decât bastonaşe E. în centrul maculei lutea se află o cavitate numită fovea centralis 145. În structura retinei: A. se găsesc fibre musculare, circulare şi radiare B. se întâlnesc 3 feluri de celule funcţionale C. celulele fotoreceptoare au prelungiri în formă de con şi de bastonaş D. se găsesc fibre vegetative parasimpatice E. se descriu 10 straturi de celule 146. Coroida: A. se întinde posterior de ora serrata B. prezintă o concavitate numită fovea centralis C. face parte din tunica medie a peretelui globului ocular D. are în structura ei numai celule cu conuri E. este situată posterior de pata oarbă 147. Ora serrata:

22

A. se numeşte şi macula lutea B. prezintă înaintea ei corpul ciliar C. prezintă anterior fovea centralis D. prezintă posterior retina E. reprezintă limita dintre coroidă şi corpul ciliar 148. Pata oarbă din structura retinei: A. nu prezintă elemente fotosensibile B. este situată medial şi inferior de pata galbenă C. conţine numai celule cu bastonaşe D. reprezintă locul de ieşire a nervului optic din globul ocular E. este locul de intrare a arterelor globului ocular 149. Unele răspunsuri nu sunt false. Identificaţi-le: A. retina are în structura ei şi celule bipolare şi multipolare B. în fovea centralis există numai celule cu conuri C. celulele cu bastonaşe sunt în număr de 6-7 milioane D. bastonaşele sunt adaptate pentru vederea diurnă E. celulele cu conuri sunt mai numeroase în pata galbenă 150. Celulele cu bastonaşe din retină sunt: A. celule nervoase modificate B. adaptate pentru vederea nocturnă, la lumină slabă C. adaptate la vederea colorată D. mai numeroase în centrul maculei lutea E. în număr de circa 125 milioane 151. Retina: A. se întinde posterior de ora serrata B. are 2 regiuni importante: macula lutea şi pata oarbă C. este transparentă şi nevascularizată D. are în structura sa şi celule de susţinere şi de asociaţie E. este localizată între iris şi corpul vitros 152. Acomodarea se datorează: A. rigidităţii cristalinului B. elasticităţii cristalinului C. aparatului suspensor al cristalinului D. muşchiului ciliar E. muşchiului radiar 153. Alegeţi variantele corecte de răspuns: A. corneea are o putere de refracţie de aproximativ 40 de dioptrii B. sclerotica are rol de lentilă divergentă C. cristalinul are putere de refracţie de aproximativ 20 de dioptrii D. irisul işi pierde cu vârsta puterea de convergenţă E. aparatul dioptric al ochiului poate fi considerat ca o singură lentilă convergentă 154. În legătură cu cristalinul s-au strecurat erori. Identificaţi-le: A. este o diafragmă ce prezintă în mijloc pupila

23

B. este localizat între iris şi corpul vitros C. conţine vase de sânge D. este învelit de o capsulă elastică - cristaloida E. este menţinut la locul său prin ligamentul suspensor 155. Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect: A. cu efort acomodativ minimal, se numeşte punct proxim B. cu efort acomodativ maximal, se numeşte punct proxim C. fără efort acomodativ, se numeşte punct proxim D. fără efort acomodativ, se numeşte punct remotum E. cu efort acomodativ maximal, se numeşte punct remotum 156. Acomodarea este un act reflex reglat de: A. centrii corticali din ariile vizuale primare şi secundare B. corpii geniculaţi interni C. coliculii cvadrigemeni superiori D. centrii corticali din ariile vizuale asociative E. coliculii cvadrigemeni inferiori 157. În funcţie de distanţa la care se află retina faţă de centrul optic, ochiul poate fi: A. emetrop B. anatrop C. miop D. hipermetrop E. ortotrop 158. Axonii neuronilor multipolari din câmpul intern al retinei (câmpul nazal): A. se încrucişează şi formează chiazma optică B. după chiazma optică ajung în tractul optic opus C. nu se încrucişează şi trec în tractul optic de aceeaşi parte D. după chiazma optică ajung în tractul optic de aceeaşi parte E. se proiectează în hipotalamus 159. Tractul optic: A. ajunge în metatalamus B. ajunge în hipotalamus C. face sinapsă cu al III-lea neuron în corpul geniculat extern D. conţine fibre de la ambii ochi E. îşi proiectează majoritatea fibrelor în lobul occipital 160. Aria vizuală primară: A. se întinde mai ales pe faţa medială a lobilor occipitali B. are la nivelul ei cea mai mare reprezentare pentru macula lutea C. se întâlneşte în lobul parietal D. se întinde de o parte şi de alta a scizurii calcarine E. are în jurul ei ariile vizuale secundare sau asociative 161. Inervaţia motorie a globilor oculari este realizată de nervii cranieni: A. accesori B. oculomotori

24

C. trohleari D. abducens E. cohleari 162. Celulele cu conuri conţin pigmenţi sensibili la lumină: A. galbenă B. roşie C. verde D. albastră E. albă 163. Procesul fotorecepţiei: A. are loc la nivelul celulelor din coroidă B. este identic la cele 2 tipuri de celule fotoreceptoare C. constă în transformarea energiei electromagnetice în influx nervos D. diferă la cele 2 tipuri de celule fotoreceptoare E. se petrece la nivelul celulelor cu conuri şi bastonaşe din retină 164. Alegeţi variantele incorecte de răspuns: A. bastonaşele conţin numai rodopsină B. bastonaşele conţin numai iodopsină C. conurile conţin 3 feluri de pigmenţi vizuali numiţi iodopsine D. conurile conţin şi rodopsină şi iodopsină E. componentele pigmentului vizual sunt retinenul şi opsina 165. Care răspunsuri nu sunt adevărate: A. daltonismul se datorează lipsei celulelor cu conuri B. astigmatismul este un viciu de refracţie C. nictalopia se datorează reducerii vederii diurne D. presbiţia se datorează îngroşării cristalinului E. hemeralopia se datorează hipervitaminozei A 166. Conjunctivitele: A. sunt inflamaţii ale conjunctivei însoţite de congestia ochiului B. sunt favorizate de fum, praf, gaze toxice C. reprezintă opacifierea cristalinului D. pot fi catarale, purulente, eruptive, nodulare E. sunt însoţite de secreţie conjunctivală cu aspect mucos, purulent etc. 167. Cataracta (albeaţă pe ochi): A. apare întotdeauna la ambii ochi, dar nu în acelaşi timp B. se datorează atrofierii nervului optic C. poate apărea şi după un traumatism al cristalinului D. poate avea drept cauză diabetul zaharat E. se caracterizează prin creşterea tensiunii intraoculare 168. Glaucomul: A. se caracterizează prin opacifierea totală a cristalinului B. se întâlneşte la vârstnici şi poate fi ereditar C. cronic, este forma cea mai gravă a boli şi duce la pierderea vederii

25

D. apare ca urmare a unor boli vasculare sau miopiei E. este o boală contagioasă 169. Analizatorul acustic este situat: A. în urechea internă B. la nivelul canalelor semicirculare C. la nivelul canalului cohlear D. în structura organului Corti E. pe membrana vestibulară 170. În mecanismul recepţiei auditive: A. undele sonore sunt captate de pavilionul urechii B. receptorii maculari sunt stimulaţi de otolite C. pavilionul urechii dirijează sunetele spre conductul auditiv extern D. vibraţiile timpanului sunt transmise prin sistemul de oscioare E. prin sistemul de oscioare unda sonoră este transmisă ferestrei ovale 171. De la ciocan, nicovală şi scăriţă, unda sonoră este transmisă: A. timpanului B. ferestrei ovale C. crestelor ampulare D. perilimfei E. endolimfei 172. Selectaţi răspunsurile corecte: A. urechea medie conţine în interiorul său ciocanul, nicovala şi scăriţa B. rampele vestibulară şi timpanică conţin endolimfă C. în utriculă se deschide labirintul membranos D. urechea internă conţine labirintul osos săpat în stânca temporalului E. între labirintul osos şi cel membranos se află perilimfă 173. Labirintul osos al urechii interne este format din: A. fereastra ovală B. vestibulul osos C. canalele semicirculare osoase D. melcul osos E. fereastra rotundă 174. Organul Corti: A. se găseşte în canalul cohlear B. se află în urechea medie C. conţine receptorii acustici D. are central un spaţiu numit tunelul Corti E. este aşezat pe membrana bazilară 175. Tunelul Corti: A. are pe laturile sale celule de susţinere B. este traversat de dendritele neuronilor din ganglionul Corti C. conţine receptorii vestibulari D. se găseşte în canalele semicirculare

26

E. are la bază axonii neuronilor din ganglionul Scarpa 176. Celulele senzoriale auditive: A. sunt aşezate pe celulele de susţinere B. prezintă la polul apical cili auditivi C. au la polul bazal terminaţii dendritice din ganglionul Corti D. sunt aşezate pe crestele ampulare E. au deasupra cililor membrana tectoria 177. În urechea medie: A. peretele lateral este reprezentat de timpan B. se găseşte utricula şi sacula C. peretele medial prezintă fereastra ovală şi fereastra rotundă D. se află organul Corti cu receptorii acustici E. la nivelul peretelui anterior se deschide trompa lui Eustachio 178. Alegeţi variantele corecte de răspuns: A. rampele vestibulară şi timpanică conţin perilimfă B. canalul cohlear ocupă în întregime melcul osos C. canalul cohlear conţine endolimfă D. spaţiul liber din vârful melcului se numeşte helicotremă E. melcul osos realizează în jurul columelei trei ture 179. Analizatorul vestibular are rolul de a informa creierul despre: A. accelerările circulare ale capului B. poziţia corpului în spaţiu C. accelerările liniare la care este supus capul D. viteza de deplasare a corpului E. viteza de deplasare a capului 180. Crestele ampulare: A. sunt localizate în ampulele canalelor semicirculare membranoase B. reprezintă cel de-al 2-lea organ receptor al analizatorului vestibular C. participă la menţinerea echilibrului în condiţiile accelerărilor circulare D. detectează viteza de deplasare a capului E. menţin echilibrul în condiţiile accelerărilor liniare 181. Otolitele: A. stimulează membrana tectoria B. sunt celule senzoriale cu cili C. stimulează crestele ampulare D. stimulează mecanic receptorii maculari E. sunt granule de carbonat de calciu şi magneziu 182. De la nivelul celui de al II – lea neuron al căii vestibulare pleacă fasciculele

vestibulo- : A. spinal, spre măduvă B. cerebral, spre cerebel C. nuclear, spre nucleii nervilor cranieni III, IV şi V D. olivar, spre bulb

27

E. talamic, spre talamus 183. Recepţionarea mişcărilor circulare ale capului este posibilă datorită orientării

canalelor semicirculare în: A. cele trei planuri ale spaţiului B. plan frontal şi sagital C. plan transversal, longitudinal şi ventral D. plan frontal, orizontal şi sagital E. plan frontal, dorsal şi orizontal 184. Receptorii maculari din utriculă şi saculă detectează: A. acceleraţia orizontală (cei din utriculă) B. acceleraţia verticală (cei din saculă) C. viteza de deplasare a capului D. acceleraţia circulară E. viteza de deplasare a corpului 185. Calea acustică: A. are primul neuron în ganglionul spiral Corti B. are al 3-lea neuron în talamus C. are al 2-lea neuron în 2 nuclei cohleari din punte D. prezintă pe traseul său 2 neuroni E. se proiectează în girul temporal superior 186. Receptorii vestibulari sunt: A. localizaţi în urechea internă B. reprezentaţi de sistemul de oscioare C. situaţi în labirintul membranos D. reprezentaţi de macule şi crestele ampulare E. localizaţi în melcul membranos 187. Calea vestibulară: A. este formată din 3 neuroni B. are protoneuronul în ganglionul Scarpa C. are al 2-lea neuron în talamus D. are al 3-lea neuron în nucleii vestibulari din punte E. proiectează axonii celui de al 3-lea neuron în aria vestibulară din lobul temporal 188. Otita: A. poate fi externă sau medie B. constă într-un proces inflamator C. medie, poate fi supurativă sau catarală D. se însoţeşte uneori de complicaţii ca meningite, encefalite, etc. E. este o dermatoză a mucoasei nazale GLANDELE ENDOCRINE 189. Glandele endocrine sunt localizate în: A. cavitatea abdominală - suprarenalele B. cutia craniană – corticosuprarenalele

28

C. regiunea gâtului – tiroida şi paratiroidele D. înapoia stomacului – glanda pituitară E. partea posterioară a diencefalului – glanda pineală 190. Vasopresina: A. are rol în procesul de diferenţiere celulară B. este hormonul antidiuretic C. reduce secreţiile tuturor glandelor exocrine D. menţine echilibrul hidric E. creşte concentraţia sanguină a glucocorticoizilor 191. Glucagonul: A. este un polipeptid secretat de celulele α din insulele Langerhans B. produce hiperglicemie C. stimulează glicogenoliza hepatică D. stimulează gliconeogeneza din aminoacizi E. stimulează reabsorbţia apei la nivelul tubului contort distal 192. Hormonii secretaţi de medulosuprarenală: A. sunt cortizonul şi hidrocortizonul B. se numesc catecolamine C. sunt mediatori chimici D. sunt adrenalina şi noradrenalina E. au acţiune identică cu a sistemului nervos simpatic 193. Care sunt rolurile mineralocorticoizilor: A. inhibă eliberarea de histamină B. în metabolismul sărurilor minerale C. în reabsorbţia Na+ în schimbul K+ şi H+ D. catabolizant asupra sistemul osos E. diminuează absorbţia intestinală a calciului 194. Asupra organelor hematopoietice şi a sistemului imun glucocorticoizii acţionează

prin: A. reducerea numărului de limfocite circulante B. creşterea numărului de neutrofile, plachete şi eritrocite C. reducerea numărului de eritrocite D. scăderea numărului de eozinofile şi bazofile circulante E. creşterea numărului de bazofile circulante 195. Hipofuncţia tiroidiană: A. la copilul mic produce cretinism B. stimulează eliminările urinare de fosfaţi C. la adult produce diminuarea atenţiei şi memoriei D. produce boala Basedow - Graves E. indiferent de vârstă produce mixedem 196. Neurohipofiza: A. reprezintă 35% din masa hipofizei B. formează cu hipotalamusul sistemul port hipotalamo – hipofizar

29

C. eliberează vasopresină D. depozitează hormonii secretaţi de nucleii hipotalamici anteriori E. reprezintă 75% din masa hipofizei 197. Care din următorii hormoni nu sunt glandulotropi: A. TSH B. FSH C. ACTH D. STH E. LTH 198. Hormonii, substanţe chimice specifice, sunt: A. eliberaţi în sânge în cantităţi foarte mici B. eliberaţi în cavităţile organismului în cantităţi mari C. transportaţi la distanţă la celulele ţintă D. recunoscuţi şi fixaţi specific de receptorii de membrană E. capabili să transmită un mesaj chimic enzimelor celulare 199. Hipofiza sau glanda pituitară: A. este cea mai mare glandă din corp B. are o greutate de 0,5 gr. C. are diametrul de 1,3 cm D. are doi lobi laterali legaţi printr-un istm E. este alcătuită din trei lobi 200. Lobul anterior al hipofizei: A. formează cu hipotalamusul tractul nervos hipotalamo - hipofizar B. se numeşte şi neurohipofiză C. formează împreună cu lobul intermediar adenohipofiza D. ocupă 75% din masa hipofizei E. formează cu regiunea mediană a hipotalamusului sistemul port hipotalamo - hipofizar 201. Hipersecreţia de STH (hormon somatotrop) produce: A. înainte de pubertate gigantism B. după pubertate acromegalie C. oprirea creşterii somatice D. nanismul sau piticismul hipofizar E. guşa endemică 202. Ocitocina: A. este secretată de celulele intestiţiale Leydig B. este un hormon secretat de neurohipofiză C. participă la procesele de imunitate celulară D. şterge memoria dureroasă din timpul naşterii E. stimulează contracţia musculaturii netede a uterului gravid 203. Glandele suprarenale sunt: A. patru glande mici situate câte două pe faţa posterioară a rinichilor B. corticosuprarenala şi medulosuprarenala C. formate dintr-o porţiune corticală şi una medulară

30

D. diferite embriologic, anatomic şi funcţional E. situate câte două pe faţa anterioară a rinichilor 204. Hipersecreţia de aldosteron: A. menţine echilibrul fosfocalcic B. stimulează dezvoltarea musculaturii şi scheletului C. duce la retenţia masivă de sare şi apă D. determină edeme şi HTA E. produce boala Conn 205. Corticosuprarenala secretă hormonii: A. mineralocorticoizi B. cortizon şi hidrocortizon C. androgeni şi estrogeni D. adrenalină şi noradrenalină E. vasopresină şi melatonină 206. Adrenalina are următoarele acţiuni: A. contractă vasele de sânge din piele B. dilată bronhiile şi pupila C. contractă vasele de sânge din viscere D. relaxează musculatura netedă a aparatului respirator E. relaxează sfincterele 207. Celulele insulelor Langerhans sunt: A. α (A, a) ce secretă glucagonul B. Δ (D, d) ce secretă aldosteronul C. β (B, b) ce secretă insulina D. Δ (D, d) ce secretă somatostatina E. α (A, a) ce secretă melatonina 208. Insulina este: A. principalul hormon hipoglicemiant B. singurul hormon cu efect anabolizant C. hormonul foliculostimulant D. secretată de pancreasul endocrin E. secretată de medulosuprarenală 209. Diabetul zaharat, boală metabolică complexă, se caracterizează prin: A. poliurie B. glicozurie C. polidipsie D. dezechilibre electrolitice E. hipoglicemie 210. Funcţia endocrină a ovarului este realizată de celulele: A. insulelor Langerhans B. tunicii interne a foliculilor ovarieni C. interstiţiale Leydig D. corpului galben

31

E. producătoare de gameţi 211. Alegeţi răspunsurile corecte: A. foliculii ovarieni secretă în prima etapă a ciclului ovarian hormoni estrogeni B. testiculul secretă şi cantităţi mici de hormoni estrogeni C. glucagonul stimulează glicogenoliza musculară D. adrenalina relaxează splina şi ficatul E. corpul galben secretă în a doua etapă a ciclului ovarian progesteron şi inhibină 212. Hormonii androgeni: A. sunt secretaţi de celulele interstiţiale Leydig B. stimulează creşterea şi dezvoltarea gonadelor bărbăteşti C. au efect catabolic asupra proteinelor D. asigură menţinerea caracterelor sexuale masculine secundare E. sunt reprezentaţi de testosteron 213. Hipofiza: A. este legată de hipotalamus prin tija pituitară B. secretă hormoni ce acţionează asupra altor glande endocrine C. are un lob anterior ce reprezintă 75% din volumul glandei D. este localizată în partea posterioară a diencefalului E. secretă şi hormoni nonglandulotropi 214. Acromegalia se caracterizează prin: A. îmbibarea ţesuturilor cu un edem mucos B. creşterea exagerată a oaselor feţei C. obezitate şi diminuarea funcţiei imunitare D. îngroşarea buzelor E. creşterea viscerelor – inimă, ficat, rinichi 215. Hormonii adenohipofizei sunt: A. vasopresina şi ocitocina B. glandulotropi şi nonglandulotropi C. adenocorticotropi D. foliculostimulant E. tireostimulant 216. Corticotropina: A. este hormonul adenocorticotrop B. inhibă activitatea secretorie a medulosuprarenalei C. stimulează activitatea secretorie a corticosuprarenalei D. inhibă procesul de melanogeneză E. creşte concentraţia sanguină a hormonilor sexosteroizi 217. Hormonii tiroidieni au următoarele acţiuni: A. intensifică eliminările de azot din organism B. reduc depozitele lipidice prin lipoliză C. scad metabolismul bazal şi consumul de energie D. reduc absorbţia intestinală de glucoză E. stimulează activitatea gonadelor

32

218. Aldosteronul, prin acţiunea sa de reţinere a Na+: A. are rol în menţinerea presiunii osmotice a mediului intern B. intensifică absorbţia de glucoză C. reglează volumul sanguin D. reglează metabolismul bazal E. menţine echilibrul acido – bazic 219. Boala Addison: A. se datorează hipersecreţiei de glucagon B. apare prin hipersecreţie de aldosteron C. se caracterizează prin pierdere de apă şi sare D. duce la hipotensiune şi adinamie E. are drept consecinţe obezitate şi HTA 220. Cortizonul şi hidrocortizonul: A. sunt hormoni sexosteroizi B. acţiunea lor este identică cu stimularea SN simpatic C. hipersecreţia lor produce boala Addison D. circulă în sânge legaţi de proteinele plasmatice E. sunt glucocorticoizi 221. Hormonii sexosteroizi androgeni, determină la băieţi: A. depunerea lipidelor pe şolduri B. dezvoltarea glandei mamare C. dezvoltarea laringelui şi îngroşarea vocii D. dezvoltarea scheletului şi a masei musculare E. creşterea bărbii şi a mustăţilor 222. Medulosuprarenala: A. este un ganglion simpatic cu neuroni fără prelungiri B. secretă hormonii glucocorticoizi C. secretă 80% epinefină D. prin hormonii săi produce HTA E. nu produce mediatori chimici 223. Secreţia medulosuprarenalei este stimulată de: A. traumatisme şi emoţii B. stări de relaxare şi odihnă C. frig şi căldură excesivă D. stări de linişte şi somn E. stări de încordare neuropsihică 224. Insulele Langerhans: A. aparţin pancreasului endocrin B. sunt formaţiuni glandulare răspândite printre acinii pancreasului exocrin C. reprezintă 1 – 3% din volumul pancreasului D. sunt de două tipuri E. secretă sucul pancreatic

33

225. Hiposecreţia de mineralocorticoizi produce: A. boala Conn B. HTA C. boala Addison D. scăderea capacităţii de efort E. boala Cushing 226. ACTH – ul stimulează: A. procesele morfogenetice de diferenţiere tisulară B. catabolismul glucidic C. direct, melanogeneza în melanocite D. indirect, activitatea glandei corticosuprarenale E. anabolismul proteic 227. Hormonul somatotrop influenţează: A. creşterea oaselor lungi pe baza cartilajului de creştere B. secreţia lactată în timpul alăptării C. scăderea eliminărilor de Na, K, Ca, P, N D. metabolismul protidic prin scăderea eliminărilor de azot prin urină E. maturarea foliculului ovarian 228. LTH – ul: A. se numeşte şi ocitocină B. este hormonul luteotrop C. se numeşte şi prolactină D. acţionează asupra glandelor mamare E. inhibă maturarea foliculului ovarian 229. Aflaţi răspunsul corect: A. insulina a fost descoperită prima oară de cercetătorul român N. Paulescu în 1921 B. pentru redescoperirea insulinei în 1922, McLeod şi Best au primit premiul Nobel C. hipersecreţia de glucocorticoizi produce boala Addison D. hiposecreţia de hormoni tiroidieni determină boala Basedow-Graves E. sistemul port hipotalamo-hipofizar a fost descris de Gr. Popa împreună cu Unna Fielding 230. Hiposecreţia de vasopresină: A. inhibă dezvoltarea sexuală precoce B. stimulează oxidarea acizilor graşi C. determină pierderi mari de apă prin urină D. determină diabetul insipid E. produce pierderi de apă de până la 20 l / 24 h 231. Tireoglobulina: A. este secretată de epifiză B. este forma de depozitare a hormonilor tiroidieni C. este o proteină sintetizată de celulele foliculare tiroidiene D. se depozitează în neurohipofiză E. prin iodarea tirozinei din structura ei rezultă tiroxina şi triiodotironina 232. Datorită hipersecreţiei de glucocorticoizi:

34

A. apare boala Basedow - Graves B. se instalează sindromul Cushing C. bolnavii prezintă obezitate, diabet, HTA D. apare acromegalia E. bolnavii prezintă exoftalmie 233. Boala Addison se caracterizează prin: A. colorarea pielii în brun B. tulburări gastrointestinale şi cardiovasculare C. diminuarea funcţiei imunitare D. scăderea eficienţei neuromusculare E. depigmentarea accentuată a pielii 234. Catecolaminele acţionează prin: A. glicogenoliză şi hiperglicemie B. adaptarea organismului la agresiuni C. tahicardie şi HTA D. scăderea excitabilităţii cardiace E. mobilizarea grăsimilor de rezervă 235. Alegeţi variantele corecte de răspuns: A. testiculul secretă şi cantităţi reduse de estrogeni B. TSH stimulează secreţia gonadelor C. testosteronul se sintetizează din colesterol D. glucagonul este secretat şi de celule duodenale E. ovarul endocrin secretă cantităţi mici de testosteron 236. Nanismul tiroidian: A. este cunoscut sub numele de cretinism B. se caracterizează prin creştere întârziată C. diagnosticat precoce poate fi tratat cu tiroxină D. este forma infantilă a hipotiroidismului E. este rezultatul hipotiroidismului la adult 237. Guşa endemică: A. se întâlneşte la indivizi ce locuiesc în zone cu ape bogate în iod B. se datorează aportului insuficient de iod C. se caracterizează prin creşterea de volum a glandei tiroide D. este provocată de excesul de TSH E. apare prin deficit de ADH 238. Boala Basedow – Graves: A. apare prin hiposecreţia de tiroxină B. se caracterizează prin exoftalmie C. se manifestă prin nervozitate şi scădere în greutate D. se datorează hipersecreţiei de TSH E. implică mărirea de volum a glandei tiroide 239. Nanismul hipofizar: A. se datorează hiposecreţiei de STH în copilărie

35

B. apare prin hipersecreţie de STH la pubertate C. se manifestă prin oprirea creşterii somatice D. se numeşte şi piticism E. nu afectează intelectul 240. Diabetul insipid: A. se caracterizează prin reţinerea apei în ţesuturi B. este provocat de hipersecreţie de STH C. se tratează prin aport extern de ADH D. se manifestă prin poliurie şi polidipsie E. este provocat de deficitul secretor de ADH 241. Mixedemul: A. apare prin hipersecreţia de hormoni tiroidieni la adulţi B. se caracterizează prin creşterea exagerată a extremităţilor C. se manifestă prin edem mucos şi piele uscată D. apare datorită hiposecreţiei de glucocorticoizi E. are drept consecinţă căderea părului şi reducerea metabolismului bazal 242. Gigantismul: A. se datorează hipersecreţiei de ACTH B. se manifestă prin creşterea exagerată a extremităţilor C. apare prin hipersecreţie de STH la copil D. este provocat de deficitul secretor de ADH E. este rezultatul hipotiroidismului la adult SISTEMUL OSOS 243. După origine oasele sunt: A. de membrană B. propriu-zise C. cu rol hematopoietic D. de cartilaj E. endoconjunctive 244. După origine osificarea este: A. encondrală B. desmală C. în grosime D. în interiorul canalului medular E. de membrană 245. După originea lor, oasele se pot împărţi în oase: A. lungi B. de cartilaj C. scurte D. late E. de membrană 246. Osificarea desmală dă naştere:

36

A. oaselor bolţii craniene B. oaselor bazei craniului C. mandibulei D. vertebrelor E. parţial claviculei 247. Osificarea encondrală dă naştere următoarelor oase: A. oaselor bolţii craniene B. oaselor bazei craniului C. mandibulei D. vertebrelor E. parţial claviculei 248. Cât la sută din Ca epifizar şi diafizar se înlocuieşte în două luni de zile la un adult: A. 30% din Ca epifizar B. 30% din Ca diafizar C. 10% din Ca epifizar D. 10% din Ca diafizar E. în cantităţi egale 249. Osificarea de membrană mai poartă şi numele de osificare: A. encondrală B. endoconjunctivă C. desmală D. de cartilaj E. endocondrală 250. Osificarea de cartilaj mai poartă şi numele de osificare: A. encondrală B. endoconjunctivă C. desmală D. de membrană E. endocondrală 251. Care dintre afirmaţiile despre oase sunt corecte: A. creşterea în lungime are loc prin osificare encondrală B. creşterea în lungime are loc la nivelul periostului C. osteoclastele participă la sinteza ţesutului osos D. creşterea în grosime este realizată de periost E. creşterea în lungime are loc la nivelul cartilajului diafizo-epifizar 252. Oasele au rol în: A. protecţia unor organe B. reţinerea unor substanţe toxice C. metabolismul hidraţilor de carbon D. metabolismul calciului, fosforului şi electroliţilor E. hematopoieză 253. Neurocraniul este format din următoarele oase perechi: A. frontal

37

B. parietal C. etmoid D. maxilar E. temporal 254. Neurocraniul este format din următoarele oase nepereche: A. frontal B. parietal C. etmoid D. maxilar E. temporal 255. Viscerocraniul este format din următoarele oase: A. maxilare B. vomer C. etmoid D. zigomatice E. nazale 256. Viscerocraniul este format din următoarele oase perechi: A. maxilar B. etmoid C. palatin D. nazal E. cornetul nazal inferior 257. Viscerocraniul este format din următoarele oase neperechi: A. vomer B. etmoid C. mandibula D. zigomatic E. sfenoid 258. Coastele sunt: A. adevărate - ultimele 2 perechi B. libere - primele şapte perechi C. false – ultimele două perechi D. flotante - perechile 11 şi 12 E. adevărate - primele 7 perechi 259. Coastele: A. sunt arcuri osteocartilaginoase B. sunt în număr de 12 C. în extremitatea anterioară se continuă cu cartilajul costal D. se prezintă anterior ca un arc osos E. două sunt false 260. Sternul este: A. un os lung B. situat median

38

C. un os pereche D. format din manubriu, corp şi apendice xifoid E. cartilaginos până în jurul vârstei de 40 de ani 261. Vertebra: A. prezintă un corp vertebral situat posterior B. prezintă un arc vertebral situat anterior C. prezintă arcul vertebral legat de corpul vertebral prin doi pediculi D. prin suprapunerea pediculilor formează orificiile intervertebrale E. orificiile vertebrale formează prin suprapunere canalul vertebral 262. Care afirmaţii cu privire la vertebre sunt corecte: A. prezintă în partea anterioară un corp B. prezintă în partea posterioară un arc vertebral C. prin suprapunerea orificiilor intervertebrale formează canalul vertebral D. canalul vertebral adăposteşte măduva spinării E. prin suprapunerea pediculilor vertebrali se formează orificiul vertebral 263. Centura scapulară este formată din : A. ulnă B. stern C. claviculă D. humerus E. scapulă 264. Antebraţul este format din următoarele oase: A. peroneu B. radius C. fibulă D. humerus E. ulnă 265. Scheletul mâinii este format din: A. 15 falange B. 5 oase tarsiene C. 5 oase metacarpiene D. 14 falange E. 5 oase carpiene 266. Osul coxal este format din următoarele oase: A. sacru B. ischion C. coccis D. pubis E. ilion 267. Scheletul gambei este alcătuit de următoarele oase, aşezate astfel: A. radius medial B. radius lateral C. fibulă lateral

39

D. tibie medial E. tibie lateral 268. Scheletul piciorului este format din: A. 15 falange B. 7 oase tarsiene C. 5 oase metacarpiene D. 8 oase tarsiene E. 14 falange 269. Rahitismul infantil are drept consecinţe: A. carenţă în vitamina D B. copilul are picioarele în forma literei X C. toracele se deformează D. oasele se rup uşor E. copilul prezintă dureri la mişcare 270. Osteoporoza: A. reprezintă deteriorarea structurii osoase B. apare când cantitatea de calciu din oase scade C. se manifestă printr-o inflamaţie care se mută de la o articulaţie la alta D. duce la fracturarea cu uşurinţă a oaselor E. apare mai rar la femeile de peste 50 de ani SISTEMUL MUSCULAR 271. Sinartrozele se împart în: A. amfiartroze B. sindesmoze C. artrodii D. sinostoze E. diartroze 272. Articulaţii mobile sau semimobile sunt următoarele: A. artrodiile B. sinostozele C. amfiartrozele D. sindesmozele E. sincondrozele 273. Artrodiile au ca elemente structurale: A. suprafeţele articulare B. muşchii periarticulari C. membrana sinovială D. cavitatea articulară E. ligamentele articulare 274. Rolurile cartilajului articular sunt următoarele: A. micşorează frecarea între cele două capete articulare B. secretă lichid sinovial

40

C. amortizează şocul când asupra articulaţiei se exercită o presiune D. ţin unite capetele oaselor intraarticulare E. absoarbe lichidul sinovial 275. Capsula articulară are următoarele roluri: A. secretă lichidul sinovial B. menţine oasele în contact C. micşorează frecarea între cele două capete articulare D. împiedică dislocarea oaselor E. direcţionează lichidul sinovial spre locurile cu frecare mai mare 276. Oasele sunt menţinute în articulaţie datorită: A. cartilajului articular B. presiunii negative care există în capsula articulară C. membranei sinoviale D. ligamentelor articulare E. muşchilor periarticulari 277. Care afirmaţii sunt corecte: A. muşchiul este învelit la exterior de perimisium B. din perimisium se formează endomisium C. epimisium înconjoară fiecare fibră musculară D. la exteriorul corpului muscular se află fascia muşchiului E. perimisium se formează din epimisium 278. Care afirmaţii nu sunt corecte: A. muşchiul este învelit la exterior de perimisium B. din perimisium se formează endomisium C. epimisium înconjoară fiecare fibră musculară D. la exteriorul corpului muscular se află fascia muşchiului E. perimisium se formează din epimisium 279. Corpul muscular este învelit la exterior de: A. perimisium B. endomisium C. epimisium D. fascia musculară E. tendoane 280. Care din afirmaţiile despre miofibrile sunt corecte: A. discul clar este format din actină B. discul clar este format din miozină C. la nivelul discului clar se găseşte membrana Z D. la nivelul discului întunecat se găseşte membrana Z E. între două membrane Z succesive se găseşte sarcomerul 281. Care sunt muşchii anterolaterali ai toracelui: A. pectorali mari B. dinţaţi anteriori C. pectorali mici

41

D. romboizi E. subclaviculari 282. Care sunt muşchii coapsei: A. fesieri B. cvadriceps C. adductori D. biceps humeral E. semitendinos 283. Care sunt muşchii adductori ai coapsei: A. adductorul mare B. adductorul mic C. adductorul lung D. cvadricepsul E. semitendinos 284. Care sunt muşchii anteriori ai braţului: A. triceps brahial B. biceps brahial C. cvadriceps brahial D. brahial E. coracobrahial 285. Muşchii oblici externi au următoarele acţiuni: A. coboară coastele B. în expiraţie (muşchi expiratori accesori) C. în contracţia unilaterală rotesc toracele de partea opusă D. în contracţia unilaterală rotesc toracele de aceeaşi parte E. flexează bazinul pe torace 286. Muşchii oblici interni au următoarele acţiuni: A. ridică coastele B. produc extensia coapselor C. în contracţia unilaterală rotesc toracele de partea opusă D. în contracţia unilaterală rotesc toracele de aceeaşi parte E. flexează bazinul pe torace 287. Muşchii spatelui şi ai cefei sunt următorii: A. travers B. romboizi C. dinţaţi D. mare dorsal E. oblic extern 288. Care sunt muşchii adductori ai coapsei: A. adductorul mare B. adductorul mic C. adductorul lung D. dreptul medial

42

E. semitendinos 289. Care sunt muşchii posteriori ai coapsei: A. biceps femural B. cvadriceps C. semimembranos D. croitor E. semitendinos 290. Muşchii profunzi ai lojei posterioare a gambei efectuează următoarele mişcări: A. flexia labei piciorului B. flexia degetelor C. rotaţia externă a labei piciorului D. extensia labei piciorului E. extensia degetelor 291. Artrozele au următoarele caractere: A. sunt frecvente mai ales la vârste înaintate B. inflamaţia se mută de la o articulaţie la alta C. se pot auzi zgomote la mişcarea articulaţiei D. durerile apar atât în repaus cât şi la mişcare E. mişcarea articulaţiei bolnave este dureroasă şi limitată 292. Entorsele: A. produc întinderea ligamentelor articulare B. produc ruperea capsulei articulare C. produc dislocări ale oaselor din articulaţie D. se caracterizează prin dureri, inflamare rapidă şi disfuncţie articulară E. se rezolvă prin imobilizarea articulaţiei cu o faşă, comprese reci şi repaus 293. Fracturile: A. sunt rupturi ale oaselor B. sunt rupturi ale ligamentelor şi capsulei articulare cu dislocări ale oaselor C. pot fi închise sau deschise D. osul fracturat se îndreaptă imediat E. osul fracturat se susţine cu o eşarfă sau atele 2.2. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA 294. Rolul masticaţiei constă în: A. fragmentarea alimentelor B. umectarea mucoasei bucale C. formarea bolul alimentar D. asigurarea contactului cu receptorii gustativi E. participarea la eliberarea substanţelor odorante care stimulează receptorii olfactivi 295. Electroliţii din salivă a căror concentraţie este mai mică decât în plasmă sunt: A. Na+

43

B. K+ C. Ca2+ D. Cl – E. Mg2+ 296. Funcţiile salivei sunt: A. în procesul de digestie al amidonului B. măreşte suprafaţa de contact a alimentelor cu enzimele C. favorizează vorbirea D. în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic E. în eliminarea unor substanţe endogene sau exogene 297. Principalele substanţe organice din compoziţia salivei sunt: A. labfermentul B. amilaza salivară C. mucina D. pepsinogenul E. lizozimul 298. Aparatul masticator este format din: A. vălul palatin B. maxilă C. mandibulă D. articulaţia temporomandibulară E. glandele salivare 299. Deglutiţia este reprezentată de trecerea bolului alimentar: A. din exterior în cavitatea bucală B. prin faringe C. prin laringe D. prin esofag E. prin stomac 300. În timpul faringian al deglutiţiei au loc următoarele acţiuni: A. bolul alimentar este împins de limbă către cerul gurii B. vălul palatin se ridică C. laringele se ridică D. epiglota închide orificiul superior al laringelui E. se produce contracţia musculaturii esofagiene 301. Prin masticaţie se asigură: A. fragmentarea alimentelor B. digestia lipidelor C. secreţia de salivă D. eliberarea substanţelor odorante din alimente E. formarea bolului alimentar 302. Puterea contracţiilor peristaltice ale stomacului este controlată de: A. adrenalină B. acetilcolină

44

C. pepsină D. HCl E. gastrină 303. Glandele fundice ale stomacului sunt localizate: A. la nivelul cardiei B. la nivelul fornixului gastric C. la nivelul corpului gastric D. la nivelul pilorului E. pe toată suprafaţa stomacului 304. Glandele fundice ale stomacului secretă: A. pepsină B. HCl C. labferment D. lipază gastrică E. gastrină 305. Glandele pilorice secretă: A. pepsinogen B. mucus C. labferment D. lipază gastrică E. gastrină 306. Glandele fundice ale stomacului nu secretă: A. tripsină B. HCl C. labferment D. lipază gastrică E. gastrină 307. Glandele pilorice nu secretă: A. pepsinogen B. mucus C. labferment D. lipază gastrică E. gastrină 308. HCl este necesar în stomac pentru: A. digestia proteinelor B. activarea pepsinei C. reducerea Fe pentru a fi absorbit D. inhibarea dezvoltării intragastrice a unor bacterii E. activarea amilazei salivare 309. Secreţia gastrică de HCl este stimulată de: A. acetilcolină B. pepsinogen C. secretină

45

D. somatostatină E. gastrină 310. Principalele substanţe organice secretate de stomac sunt: A. tripsinogenul B. labfermentul C. mucusul D. gelatinaza E. lipaza gastrică 311. HCl gastric are următoarele acţiuni: A. activează amilaza din salivă B. coagulează proteinele C. activează pepsinogenul D. activează lipaza gastrică E. reduce fierul făcându-l absorbabil 312. Glandele fundice ale stomacului secretă: A. pepsinogen B. HCl C. factorul intrinsec D. lipază gastrică E. gastrină 313. În sucul secretat de pancreas se găsesc: A. Na+ şi K+ B. tripsina C. amilaze D. lipaze E. HCO¯ 314. Glandele intestinale secretă: A. zaharază B. peptidază C. maltază D. tripsinogen E. acizi biliari 315. Glandele intestinale nu secretă: A. tripsinogen B. zaharază C. acizi biliari D. tripsină E. maltază 316. Bila conţine: A. enzime B. săruri biliare C. lecitină D. pigmenţi biliari

46

E. electroliţi 317. Evacuarea bilei în intestin este consecinţa: A. contracţiei musculaturii veziculei biliare B. contracţiei sfincterului Oddi C. stimulării vagale D. secreţiei de colecistochinină E. secreţiei de gastrină 318. Sărurile biliare: A. sunt preluate din intestin prin vena portă B. sunt preluate din intestin prin vena cavă C. au rol în absorbţia glucidelor D. au rol în emulsionarea lipidelor E. facilitează acţiunea lipazelor 319. Rolul sărurilor biliare constă în: A. emulsionarea lipidelor B. absorbţia aminoacizilor C. absorbţia colesterolului D. stimularea motilităţii intestinale E. acţiunea bactericidă pe care o au 320. Lipidele sunt scindate în intestin prin acţiunea: A. pigmenţilor biliari B. lipazei pancreatice C. sărurilor biliare D. amilazei pancreatice E. proteazelor pancreatice 321. În sucul gastric se găsesc: A. pepsina B. tripsina şi chimotripsina C. gelatinaza D. amilaza E. labfermentul 322. În sucul pancreatic găsim: A. pepsina B. tripsina şi chimotripsina C. gelatinaza D. amilaza E. lipaza 323. Intestinul subţire secretă următoarele enzime: A. maltaza B. lactaza C. amilaza D. pepsina E. zaharaza

47

324. Absorbţia la nivelul intestinului subţire este favorizată de: A. existenţa enzimelor specifice B. suprafaţa mare de contact între alimente şi mucoasă C. distanţa mică pe care o au de străbătut alimentele prin peretele intestinal D. bogăţia reţelei vasculare la nivelul vilozităţilor E. mişcările contractile ale vilozităţilor 325. Glucidele care se absorb în sânge sunt următoarele: A. sucroza B. glucoza C. celuloza D. fructoza E. galactoza 326. Proteinele din scaun provin din: A. polipeptide B. oligopeptide C. detritusuri celulare D. bacterii colice E. aminoacizi 327. Absorbţia proteinelor în intestin se face sub formă de: A. aminoacizi esenţiali B. aminoacizi C. dipeptide D. tripeptide E. polipeptide 328. În interiorul intestinului subţire se absorb pasiv: A. apa B. Na+ C. Ca2+ D. Cl- E. vitaminele hidrosolubile 329. În circulaţia limfatică a intestinului sunt absorbite următoarele substanţe: A. aminoacizii B. trigliceridele C. dipeptidele D. fosfolipidele E. vitaminele liposolubile 330. Ce elemente se absorb la nivelul colonului: A. Cl - B. vitamine din grupul B C. apa D. Na+ E. K+

48

331. În intestinul gros sub acţiunea florei bacteriene au loc procese fermentative care produc:

A. metan B. vitamine din complexul B C. chilomicroni D. hidrogen sulfurat E. vitamina K 332. În intestinul gros sub acţiunea florei bacteriene au loc procese de putrefacţie care

produc: A. vitamina K B. metan C. chilul intestinal D. amoniac E. hidrogen sulfurat 333. Sfincterul anal extern: A. este format din fibre musculare netede B. este format din fibre musculare striate C. este acţionat voluntar D. este acţionat involuntar E. se deschide sub acţiunea materiilor fecale 334. Caria dentară: A. este o leziune erozivă la nivelul dintelui B. este rezultatul acţiunii unor bacterii asupra dintelui C. bacteriile produc prin metabolismul lor multipli acizi care distrug smalţul dentar D. produce distrugeri epiteliale cu ulceraţii ale mucoasei E. pentru prevenirea cariilor se recomandă folosirea unei paste de dinţi cu conţinut bogat în

fosfor 335. Stomatita: A. reprezintă inflamaţia întregii mucoase orale B. poate apare ca urmare a infecţiei cu virusul Herpes simplex C. produce dureri la nivelul dinţilor când se mănâncă ceva dulce, rece sau fierbinte D. produce ulceraţii ale mucoasei, însoţite de dureri E. poate apare ca urmare a infecţiei cu Candida albicans 336. Faringita: A. este numele dat infecţiilor bucale şi faringiene B. este produsă de infecţii virale sau bacteriene C. pacientul prezintă dureri ale gâtului la înghiţit D. amigdalele sunt mărite E. pliurile mucoasei se îngroaşă 337. Enterocolita: A. este infecţia intestinului gros B. este inflamarea mucoasei intestinului subţire şi gros C. cauzele cele mai frecvente sunt infecţioase D. ca tratament se recomandă respectarea igienei alimentare

49

E. în perioada bolii se recomandă regim bogat în lapte, fructe şi legume proaspete 338. Ocluzia intestinală poate fi produsă de: A. aderenţe B. hernii C. infecţii acute D. încurcături de maţe E. tumori 339. Ciroza hepatică: A. este o suferinţă acută cu evoluţie de distrugere a celulelor hepatice B. poate avea cauze virale C. poate fi produsă de toxice: alcool, substanţe toxice D. este a treia cauză de mortalitate în ţările vestice E. se datorează dezorganizării difuze a ficatului şi formarea unor noduli de regenerare

înconjuraţi de ţesut fibros 340. Litiaza biliară: A. este produsă prin dezvoltarea unor calculi în vezicula biliară sau în canalele extrahepatice B. se manifestă cu dureri în partea stângă a abdomenului, ce iradiază spre spate sau omoplat C. are drept simptome şi greaţa, vărsăturile şi balonările D. poate determina icter mecanic prin blocarea ductului biliar E. este mai frecventă la bărbaţi 341. Pancreatita: A. poate fi acută sau cronică B. poate fi cauzată de alcoolismul cronic C. poate fi cauzată de litiaza biliară D. duce la mărirea ficatului şi pancreasului E. se manifestă prin dureri în partea dreaptă a abdomenului 342. Diareea: A. se caracterizează prin eliminarea repetată de scaune moi sau fluide B. are cauze multiple, cea mai frecventă fiind infecţia şi toxicele C. se manifestă şi prin greţuri, vărsături, crampe abdominale D. ca tratament se recomandă prevenirea deshidratării E. se mai recomandă alimentaţie lactată, fructe şi legume proaspete 343. Constipaţia: A. constă în dificultatea eliminării materiilor fecale B. se poate datora dietei greşite C. se poate datora unor infecţii virale acute D. se poate datora sedentarismului E. în cazul constipaţiei se recomandă alimente fibroase CIRCULAŢIA 344. Aparatul cardiovascular asigură: A. integrarea organismului în mediul extern B. circulaţia sângelui în organism

50

C. circulaţia limfei în organism D. distribuirea substanţelor nutritive şi a O2 în celule E. colectarea produşilor tisulari de catabolism 345. Aparatul cardiovascular este format din: A. inimă – forţa motrice a acestui sistem B. splină şi ganglioni simpatici C. artere – conductele de distribuţie D. vene – rezervoarele de sânge E. arteriole, capilare, venule 346. Debitul cardiac: A. reprezintă volumul de sânge expulzat de fiecare ventricul/1 min B. în perioada de veghe scade C. este egal cu debitul sistolic x frecvenţa cardiacă D. în timpul efortului fizic, creşte E. în somn se opreşte 347. Inima este un organ musculos, cavitar: A. cu masa de 600 – 800 g B. situată în regiunea lombară C. situată în partea centrală a cavităţii toracice D. cu masa de 250- 300 g E. de forma şi mărimea unui pumn închis 348. Atriile: A. au formă aproximativ cubică B. prezintă pereţi mai subţiri decât ventriculele C. au capacitate mai mare decât ventriculele D. prezintă pereţi mai groşi decât ventriculele E. au capacitate mai mică decât ventriculele 349. Inima este divizată în: A. 4 atrii şi 4 ventricule B. 4 camere C. 2 atrii – stâng şi drept D. 3 camere E. 2 ventricule – drept şi stâng 350. La nivelul atriului drept se găsesc orificiile: A. de deschidere a venelor pulmonare B. atrioventricular drept C. sinusului coronar D. urechiuşei drepte E. venelor cave superioară şi inferioară 351. Ventriculele: A. au pereţii mai subţiri decât atriile B. au formă piramidal triunghiulară C. prezintă pe faţa internă a pereţilor trabecule cărnoase

51

D. au capacitate mai mică decât atriile E. prezintă la baza lor orificiile atrioventriculare şi arteriale 352. Învelişul inimii sau pericardul este alcătuit din: A. epiderm – un epiteliu pluristartificat B. epicard – la exterior C. hipoderm – alcătuit din ţesut conjunctiv D. miocard – la mijloc E. endocard – la interior 353. Inima este irigată de: A. arterele coronare stângă şi dreaptă B. ramurile arterelor carotide stângă şi dreaptă C. ramurile colaterale de tip terminal care se desprind din coronare D. arterele trunchiului brahiocefalic E. ramurile arterelor subclaviculare 354. Fibrele musculare din miocardul adult: A. funcţionează ca un sinciţiu B. constituie ţesutul nodal C. constituie miocardul de comandă D. morfologic, formează un muşchi striat E. fiziologic, au proprietăţile muşchiului neted 355. Miocardul cuprinde: A. epicardul B. miocardul adult, contactil, de execuţie C. miocardul embrionar, de comandă D. endocardul E. ţesutul nodal 356. Miocardul embrionar: A. este singura legătură musculară dintre atrii şi ventricule B. are miofibrile cu puţină sarcoplasmă C. reprezintă sistemul excitoconductor cardiac D. formează cea mai mare parte a miocardului E. are miofibrilele dispuse neregulat sub formă de reţele 357. Ţesutul nodal este format din: A. reţeaua Purkinje B. nodulul sinoatrial Keith-Flack în atriul drept C. fasciculul atrio-atrial Hiss D. nodulul atrio-ventricular Aschoff-Tawara deasupra orificiului atrio-ventricular drept E. fasciculul atrio-ventricular Hiss 358. Fasciculul atrio-ventricular Hiss: A. pleacă din nodulul atrio-ventricular B. se găseşte la nivelului septului interventricular C. se împarte în 2 ramuri ce coboară în ventriculele stâng şi drept D. se găseşte la nivelul septului interatrial

52

E. ramurile sale formează reţeaua Purkinje 359. În alcătuirea arborelui vascular se disting două teritorii de circulaţie: A. mare B. pulmonară C. sistemică D. mică E. intracardiacă 360. Circulaţia mare: A. se numeşte şi sistemică B. transportă sângele cu dioxid de carbon de la ţesuturi şi organe la inimă C. începe cu vena cavă inferioară D. transportă sângele cu oxigen şi substanţe nutritive la ţesuturi şi organe E. începe în ventriculul stâng cu artera aortă 361. Mica circulaţie: A. începe în ventriculul stâng cu artera pulmonară B. începe în ventriculul drept prin trunchiul arterei pulmonare C. transportă spre inimă sânge cu CO2 D. transportă spre plămâni sânge cu dioxid de carbon E. aduce sângele cu oxigen de la plămâni în atriul stâng prin 4 vene pulmonare 362. Proprietăţile fundamentale ale miocardului sunt: A. impermeabilitatea B. excitabilitatea C. automatismul D. conductibilitatea E. contractilitatea 363. Ciclul cardiac: A. este format dintr-o sistolă şi o diastolă B. prezintă un sincronism între sistola ventriculelor şi cea a atriilor C. prezintă un asincronism între sistola atriilor şi cea a ventriculelor D. este format din două sistole şi o diastolă E. durata lui este invers proporţională cu frecvenţa cardiacă 364. Sistola atrială: A. reprezintă contracţia atriilor B. se caracterizează prin relaxarea atriilor C. asigură trecerea sângelui din atrii în ventricule D. în timpul ei ventriculele sunt în diastolă E. dureaza 0,1 secunde 365. Sistola ventriculară: A. se desfăşoară în 2 faze: de contracţie izovolumetrică şi de ejecţie B. asigură trecerea sângelui din ventricule în atrii C. urmează după sistola atrială D. durează 0,3 secunde E. în timpul ei ventriculele se relaxează

53

366. În faza de contracţie izovolumetrică din sistola ventriculară: A. se pun sub tensiune fibrele miocardice B. atriile şi ventriculele se relaxează C. are loc o creştere uşoară a presiunii intraventriculare D. se închid valvele atrio-ventriculare E. se produce zgomotul sistolic 367. În faza de ejecţie a sistolei ventriculare: A. ventriculul fiind o cavitate închisă, presiunea intraventriculară continuă să crească B. se deschid valvele atrio-ventriculare C. se deschid valvele semilunare de la baza aortei şi trunchiului arterei pulmonare D. presiunea intracavitară scade E. are loc expulzarea sângelui din ventricule 368. În diastola ventriculară: A. miocardul se relaxează determinând scăderea presiunii intracavitare B. presiunea intracavitară creşte C. are loc închiderea valvelor semilunare D. datorită scăderii presiunii se deschid valvele atrio-ventriculare E. începe umplerea ventriculelor cu sânge 369. Arterele au următoarele proprietăţi funcţionale: A. elasticitatea B. excitabilitatea C. contractilitatea D. presiunea arterială E. automatismul 370. Manifestările ce însoţesc ciclul cardiac sunt: A. electrice, ce se înregistrează prin electrocardiogramă B. termice, produse de depolarizarea miocardului C. mecanice, reprezentate de şocul apexian şi pulsul arterial D. acustice, reprezentate de zgomotele cardiace E. chimice, produse de închiderea valvelor atrio-ventriculare 371. Parametrii funcţionali ai activităţii cardiace sunt: A. travaliul cardiac B. frecvenţa cardiacă C. presiunea alveolară D. debitul sistolic E. debitul cardiac 372. Artera iliacă internă: A. are ramuri parietale pentru pereţii bazinului B. irigă faţa anterioară a gambei C. are ramuri viscerale pentru organele din bazin D. se împarte în arterele tibiale anterioară şi posterioară E. are ramuri viscerale pentru organele genitale

54

373. Sistemul venos al circulaţiei mari este reprezentat de: A. patru vene pulmonare B. vena cavă superioară C. vena cavă inferioară D. vena pulmonară superioară E. venele pulmonare superioară şi inferioară 374. Vena cavă superioară: A. strânge sângele de la ficat şi suprarenale B. strânge şi sângele venos de la creier, cap şi gât C. se formează prin unirea venelor iliace comune D. se întinde de-a lungul coloanei vertebrale E. se formează prin fuzionarea venelor brahiocefalice stângă şi dreaptă 375. Artera poplitee: A. are ramuri parietale şi viscerale B. se află în fosa poplitee de pe faţa posterioară a genunchiului C. se împarte în trunchiul celiac şi arterele renale D. se împarte în două artere tibiale E. are drept ramuri arterele iliace comune 376. Trunchiul celiac se împarte în următoarele ramuri: A. iliacă stângă B. splenică C. iliacă dreaptă D. gastrică stângă E. hepatică 377. Vena portă: A. este o venă aparte a marii circulaţii B. strânge sângele venos de la cap C. transportă spre ficat substanţele nutritive din urma absorbţiei intestinale D. strânge sângele venos de la membrele superioare E. se formează din unirea venelor mezenterică superioară, splenică şi mezenterică inferioară 378. Sistemul aortic: A. începe din auriculul drept B. este format din artera aortă şi ramurile ei C. începe din ventriculul drept D. începe din ventriculul stâng E. irigă toate ţesuturile şi organele corpului 379. Aorta descendentă este subîmpărţită în: A. toracală B. coronară C. abdominală D. trunchi brahiocefalic E. carotidă comună 380. Din arcul aortic se desprind:

55

A. trunchiul celiac B. arterele iliace comune C. artera carotidă comună stângă D. trunchiul brahiocefalic E. artera subclaviculară stângă 381. Vena cavă inferioară adună sângele venos şi de la: A. rinichi B. pereţii şi viscerele din bazin C. ficat (venele hepatice) D. suprarenale E. bronhii şi pericard 382. Ramurile viscerale ale aortei descendente abdominale sunt: A. artera iliacă comună B. trunchiul celiac C. artera mezenterică superioară D. arterele renale dreaptă şi stângă E. artera poplitee 383. Venele subclaviculare adună prin sistemul azigos sângele de la: A. diafragmă B. pericard C. bronhii D. spaţii intercostale E. ficat 384. Trunchiul brahiocefalic se împarte în arterele: A. subclaviculară dreaptă B. mezenterică superioară C. carotidă comună dreaptă D. splenică şi gastrică E. hepatice şi renale 385. Artera carotidă externă irigă: A. viscerele feţei B. regiunea occipitală C. creierul şi ochiul D. regiunea temporală E. gâtul 386. Artera mezenterică superioară vascularizează: A. partea stângă a colonului transvers B. colonul descendent şi signoid C. partea dreaptă a colonului transvers D. jejuno - ileonul E. cecul şi colonul ascendent 387. Venele superficiale subcutanate: A. se varsă în venele profunde

56

B. nu însoţesc arterele C. se văd cu ochiul liber prin transparenţă D. poartă aceeaşi denumire cu arterele E. la nivelul lor se fac injecţii intravenoase 388. Trunchiul celiac vascularizează: A. ficatul şi splina B. creierul şi ochiul C. stomacul şi duodenul D. gâtul şi tiroida E. pancreasul 389. Din arterele subclaviculare se desprind următoarele artere: A. vertebrală, care intră în craniu B. carotidă comună C. intercostale anterioare D. toracică internă E. pericardice şi esofagiene 390. Membrana hematiilor are în structura ei: A. anticorpi B. antigene C. numeroase tipuri de macromolecule D. aglutinogenele A şi B E. aglutininele α şi β 391. Cele mai importante aglutinogene întâlnite la om sunt: A. zero (0) B. A, B şi D C. A, B şi C D. A, B E. 0, A, B 392. Potrivit regulii transfuziei, grupa: A. 0, poate dona la toate grupele B. 0, poate primi doar sânge izogrup C. AB, poate primi de la toate grupele D. 0, este primitor universal E. AB, este donator universal 393. Antigenul Rh sau D: A. nu se întâlneşte la toţi indivizii globului B. în mod natural nu are aglutinine omoloage anti Rh C. se întâlneşte la 15% din populaţia globului D. posesorii de antigen D se numesc Rh-pozitiv E. se întâlneşte la 85% din populaţia globului 394. Imunitatea poate fi: A. specifică sau înnăscută B. nespecifică sau dobândită

57

C. naturală şi artificială D. dobândită sau specifică E. activă şi pasivă 395. Celulele care fac fagocitoză sunt: A. neutrofilele B. monocitele C. eozinofilele D. polimorfonucleatele E. trombocitele 396. Limfocitele T sunt: A. răspunzătoare de imunitatea specifică B. răspunzătoare de imunitatea înnăscută C. de origine hematopoietică D. transportate de circulaţie la timus unde sunt specializate E. leucocite care sintetizează pe membrana lor receptori pentru diferiţi antigeni 397. Cardiopatia ischemică: A. se datorează creşterii numărului de leucocite B. apare ca urmare a aterosclerozei şi hipercolesterolemiei C. constă în pierderea unui mare volum de sânge D. se manifestă prin durere toracică în regiunea inimii E. odată diagnosticată, se impune tratament de specialitate 398. Hemoragiile: A. pot fi externe ca urmare a unui traumatism B. se manifestă prin paloare, scăderea tensiunii arteriale etc. C. pot produce şi colaps cardiovascular D. pot fi interne ca urmare a unor rupturi vasculare E. se caracterizează prin creşterea numărului de eritrocite 399. Leucemiile: A. sunt boli ale globulelor albe B. se manifestă prin stare generală gravă C. constau în creşterea numărului de leucocite la câteva sute de mii D. apar ca urmare a scăderii valorii hemoglobinei E. sunt o formă de cancer al sângelui 400. Anemiile: A. pot fi posthemoragice, feriprive, hemolitice B. se manifestă prin paloare, astenie, palpitaţii C. unele forme pot fi prevenite prin regim alimentar D. sunt afecţiuni cardiace datorate aterosclerozei E. se caracterizează prin scăderea numărului de eritrocite RESPIRAŢIA 401. Căile respiratorii sunt reprezentate de: A. faringe

58

B. laringe C. esofag D. bronhii E. plămâni 402. Acinul pulmonar este format din: A. ducte alveolare B. bronhiole pulmonare C. alveole pulmonare D. bronhiole respiratorii E. săculeţi alveolari 403. Din punct de vedere funcţional respiraţia prezintă: A. ventilaţia pulmonară B. difuziunea O2 şi CO2 între alveole şi sânge C. transportul O2 şi CO2 prin sânge şi lichidele organismului către şi de la celule D. transportul metaboliţilor rezultaţi din respiraţia celulară E. reglarea respiraţiei 404. Fosele nazale: A. sunt două spaţii simetrice B. sunt situate sub cavitatea bucală C. formează cavitatea nazală D. permit trecerea aerului în laringe E. sunt situate sub baza craniului 405. Care din afirmaţiile despre laringe sunt corecte: A. are funcţie dublă, respiratorie şi digestivă B. se continuă cu traheea C. continuă cavitatea nazală D. continuă cavitatea bucală E. are funcţie fonatorie 406. Traheea: A. este un organ în formă de tub B. continuă faringele C. are o lungime de 15 cm D. se împarte în două bronhii E. ajunge până la nivelul vertebrei T4 407. Care din afirmaţiile despre trahee sunt corecte: A. continuă laringele până în plămâni B. ajunge până la nivelul vertebrei T2 C. are o lungime de 10 – 12 cm D. este un organ în formă de tub E. continuă faringele 408. Care din afirmaţiile despre trahee sunt corecte: A. conţine inele cartilaginoase incomplete pe faţa anterioară B. transportă aerul către plămâni

59

C. stă deschisă datorită a 20 de inele cartilaginoase D. epiteliul mucoasei ce o căptuşeşte prezintă cili vibratili E. din trahee aerul trece în arborele bronhic intrapulmonar 409. Traheea: A. continuă faringele B. stă deschisă datorită celor 20 de inele cartilaginoase C. are inelele cartilaginoase incomplete pe faţa anterioară D. se împarte în două bronhii E. ajunge până la nivelul vertebrei T4 410. Inelele cartilaginoase traheale: A. formează scheletul fibrocartilaginos al traheei B. sunt incomplete anterior C. sunt în număr de 25 D. sunt incomplete posterior E. sunt în număr de 30 411. Ventilaţia pulmonară reprezintă: A. deplasarea aerului de la exterior spre plămâni B. difuziunea O2 şi CO2 din alveole spre sânge C. difuziunea O2 şi CO2 din sânge spre alveole D. deplasarea aerului din plămâni spre exterior E. transportul O2 spre ţesuturi 412. Ventilaţia pulmonară are loc datorită următorilor factori: A. contracţia diafragmului B. contracţia muşchilor intercostali C. contracţia muşchiului miocardic D. adeziunii pleurale E. elasticităţii plămânilor 413. În timpul inspiraţiei: A. muşchii intercostali ridică şi orizontalizează coastele B. sternul este împins spre coloana vertebrală C. diafragmul se contractă D. presiunea intrapulmonară creşte E. volumul pulmonar creşte 414. În timpul expiraţiei: A. muşchii intercostali se relaxează B. diafragmul se contractă C. presiunea intrapulmonară scade D. volumul pulmonar scade E. cutia toracică revine la dimensiunile iniţiale 415. Presiunea pleurală: A. se referă la presiunea dintre pleura parietală şi peretele toracic B. se referă la presiunea dintre pleura viscerală şi plămân C. în mod normal este negativă

60

D. se referă la presiunea dintre pleura parietală şi cea viscerală E. în mod normal este pozitivă 416. În repaosul respirator: A. glota este închisă B. glota este deschisă C. aerul circulă între plămâni şi atmosferă D. presiunea din arborele respirator este egală cu cea externă E. presiunea pleurală este negativă 417. Difuziunea: A. precede ventilaţia alveolară B. urmează ventilaţia alveolară C. este o etapă a procesului respirator D. are loc la nivelul barierei alveolo-capilare E. are loc prin epiteliul alveolar, membrana bazală capilară şi epiteliul capilar 418. Transportul gazelor: A. se face în cantităţi diferite pentru CO2 şi O2, dar aproximativ constante B. gazele respiratorii sunt transportate de sânge sub formă liberă C. gazele respiratorii sunt transportate de sânge sub formă legată D. fiecare moleculă de hemoglobină se combină cu minim 4 molecule de O2 E. oxihemoglobina este un produs stabil 419. Gripa: A. este o infecţie respiratorie acută virală B. are perioada de incubaţie de minim 6 – 7 zile C. este o boală contagioasă D. apare în tot cursul anului E. se manifestă cu stare generală alterată, dureri musculare, tuse, strănut, curgerea nasului 420. Fibroza pulmonară: A. se datorează proliferării ţesutului conjunctiv pulmonar B. poate fi cauzat de bronşite cronice C. poate fi cauzat de azbest şi ciment D. se manifestă prin dispnee, bradicardie, tuse, expectoraţie E. unul din factorii esenţiali ai tratamentului este întreruperea fumatului 421. Emfizemul pulmonar se manifestă prin: A. tuse B. dispnee C. febră D. bradicardie E. buze cianotice 422. Numărul de respiraţii pe minut la adult în repaus este de: A. 10 – 12 respiraţii/min B. 12 – 14 respiraţii/min C. 14 – 16 respiraţii/min D. accelerarea numărului de respiraţii/min se numeşte tahipnee

61

E. diminuarea numărului de respiraţii/min se numeşte bradipnee 423. Tipuri de respiraţii: A. respiraţia Kussmaul este rapidă şi amplă B. respiraţia Kussmaul alternează perioadele de accelerare şi de rărire a ritmului şi

amplitudinii respiratorii C. respiraţia Cheyne –Stokes apare în insuficienţa ventriculară stângă şi în leziuni ale SNC D. respiraţia Biot alternează respiraţii cu amplitudini crescute cu perioade de apnee E. respiraţia Biot apare în intoxicaţia salicilică 424. Emfizemul pulmonar: A. desemnează un proces doar distructiv B. desemnează un proces doar obstructiv C. desemnează ambele procese, distructiv şi obstructiv D. de cele mai multe ori este consecinţa fumatului E. se însoţeşte de hipertensiune pulmonară 425. Transportul oxigenului: A. fiecare moleculă de HB se poate combina cu 4 molecule de O2 B. oxigenul liber din sânge este de peste 1% C. oxigenul dizolvat în plasmă se combină apoi cu hemoglobina D. oxigenul trece prin endoteliul alveolar pentru a ajunge în capilare E. formarea şi disocierea oxihemoglobinei depinde de temperatură, pH-ul mediului intern,

presiunea sângelui 426. Transportul dioxidului de carbon: A. CO2 liber în sânge este sub 1% B. CO2 este transportat în cea mai mare parte combinat cu hemoglobina, formând

carboxihemoglobina C. la nivelul alveolelor pulmonare CO2 difuzează în aerul alveolar D. presiunea parţială a CO2 în alveole este mai mare decât în sânge E. presiunea parţială a CO2 în alveole este mai mică decât în capilare 427. Care enunţuri sunt corecte: A. suprafaţa totală a membranelor alveolo – pulmonare este sub 50 mp B. suprafaţa totală a membranelor alveolo – pulmonare este de 50 – 100 mp C. membrana alveolo – capilară este formată din endoteliu capilar, interstiţiu pulmonar,

epiteliu pulmonar D. membrana alveolo – capilară este formată din endoteliu capilar, interstiţiu pulmonar,

epiteliu pulmonar, lichid tensioactiv E. printre factorii care influenţează difuziunea gazelor prin membrana alveolo–capilară se

numără şi presiunea parţială a gazului în alveole şi în capilarul pulmonar 428. Care enunţuri sunt corecte: A. volumul rezidual este volumul de aer care mai poate intra în plămâni după o inspiraţie

normală B. volumul curent este volumul de aer inspirat şi expirat în timpul respiraţiei normale C. volumul respirator de rezervă este cantitatea de aer care poate fi expirată printr-o expiraţie

forţată D. capacitatea inspiratorie este suma dintre volumul curent şi volumul rezidual

62

E. capacitatea pulmonară totală este egală cu capacitatea vitală plus volumul rezidual EXCREŢIA

429. Sistemul excretor este format din: A. 2 glande suprarenale B. 2 rinichi C. organele de excreţie D. căi urinare intra şi extrarenale E. cortico şi medulosuprarenale 430. Între funcţiile rinichilor se numără şi următoarele: A. menţinerea homeostaziei B. menţinerea echilibrului acido-bazic C. de a asigura schimbul de gaze cu exteriorul D. de a excreta cea mai mare parte a produşilor finali de metabolism E. de a controla concentraţia constituenţilor organismului 431. Rinichii îndeplinesc şi următoarele roluri: A. transport de CO2 B. formarea şi eliberarea reninei C. gluconeogeneza D. formarea şi eliberarea eritropoietinei E. activarea vitaminei D3 432. Rinichiul este alcătuit din: A. capsulă renală (fibroasă) B. peste un million de nefroni C. uretră şi uretere D. ţesut sau parenchim renal E. vezică urinară 433. Nefronii pot fi: A. previscerali B. corticali C. intramurali D. juxtamedulari E. laterovertebrali 434. Alegeţi variantele corecte de răspuns: A. un nefron este constituit din corpusculul Malpighi şi tubul urinifer B. cei 2 rinichi conţin circa 100 de nefroni C. corpusculul Malpighi cuprinde capsula Bowman şi glomerulul renal D. capsula Bowman este înconjurată de glomerulul renal E. glomerulul renal este format dintr-un ghem de 25-50 capilare arteriale 435. Nefronii corticali: A. au ansa Henle lungă B. au glomerulul situat în corticala renală C. nu au capsulă Bowman

63

D. au ansa Henle scurtă ce ajunge doar în stratul extern al medularei E. au glomerulul în medulara renală 436. Nefronii juxtamedulari: A. au anse Henle lungi ce coboară adânc în medulară B. au glomerulul situat în medulară C. nu au ansă Henle D. nu au tub contort distal E. au glomerulul situat la joncţiunea dintre corticală şi medulară 437. Reţeaua capilară peritubulară a rinichiului: A. cea mai mare parte se găseşte în cortexul renal B. primeşte sângele din arteriolele aferente C. se distribuie de-a lungul tubilor proximali, distali şi colectori corticali D. cea mai mare parte se află în medulară E. primeşte din arteriolele eferente sângele ce a trecut deja prin glomerul 438. Aparatul juxtaglomerular: A. are rol în reglarea presiunii arteriale B. se formează la contactul tubului contort distal cu arteriola aferentă C. este format dintr-un ghem de capilare D. se găseşte în corpusculul renal E. are forma literei U 439. Formarea urinei are loc în următoarele etape: A. filtrare glomerulară B. filtrare tubulară C. reabsorbţie glomerulară D. reabsorbţie tubulară E. secreţie tubulară 440. Alegeţi răspunsurile corecte: A. în 24 ore prin rinichi trec 1000 – 1500 l de sânge B. cantitatea de urină primară în 24 ore este de 17 – 18 litri C. lichidul extracelular este filtrat de 12-16 ori zilnic D. în 24 ore prin rinichi trec 1000-1500 ml de apă E. filtrarea glomerulară este procesul de trecere a plasmei sanguine prin membrana filtrantă 441. Secreţia tubulară constă în trecerea din capilarele sanguine peritubulare în lumenul

tubular a: A. amoniacului B. ureei şi a altor produşi toxici C. bioxidului de carbon D. K+ şi H+ E. oxigenului 442. Filtratul glomerular este: A. lichidul care filtrează din capilarele glomerulare în capsula Browman B. lichidul ce se filtrează la nivelul tubului contort distal C. o plasmă care nu conţine proteine

64

D. urina finală E. urina primară 443. Forţele care realizează filtrarea la nivelul glomerulului în capsula Bowman sunt: A. presiunea din capilarele glomerulare B. presiunea coloid osmotică a proteinelor din capsula Bowman C. presiunea de la nivelul tubilor colectori D. presiunea din capsula Bowman, în exteriorul capilarelor E. presiunea coloid osmotică a proteinelor plasmatice din capilare 444. Selectaţi variantele corecte de răspuns: A. celulele tubilor uriniferi au la polul apical numeroşi microvili B. prin filtrarea glomerulară cantitatea de urină primară scade C. nefrocitele au la polul bazal numeroase mitocondri D. în urma proceselor de reabsorbţie cantitatea de urină creşte E. majoritatea compuşilor urinei primare sunt substanţe utile ce se recuperează prin

reabsorbţie 445. Reabsorbţia tubulară se face: A. prin transport pasiv pentru natriu şi clor

B. prin transport activ pentru glucoză, aminoacizi, vitamine C. fără consum de energie pentru apă D. prin transport activ pentru uree E. la nivelul tubilor uriniferi 446. Reabsorbţia apei la nivelul rinichilor: A. are loc în toate segmentele nefronului B. se face cu consum de energie C. se realizează în procent de 80% la nivelul tubului contort proximal D. se realizează prin transport activ E. la nivelul tubilor colectori este facultativă 447. Prin secreţie tubulară, rinichii intervin în reglarea concentraţiei plasmatice a: A. ionilor de potasiu B. creatininei C. glucozei D. acidului uric E. aldosteronului 448. Secreţia H+ la nivelul nefronului: A. se face prin mecanism activ B. are loc mai ales în tubul contort distal C. are drept sediu principal tubul contort proximal D. asigură menţinerea normală a potasemiei E. asigură reglarea echilibrului acido-bazic 449. La nivelul tubului contort distal: A. se reabsoarbe Na+ B. are loc absorbţia a 80% din apă C. se secretă K+ şi H+ funcţie de pH-ul mediului

65

D. se secretă Mg2+ şi Fe2+ E. există mecanisme de transport prin schimb ionic activate de aldosteron 450. Secreţia de K+ la nivelul nefronului: A. are loc mai ales în tubul contort proximal B. are loc mai ales în tubul contort distal C. se realizează prin mecanisme electrice D. se realizează prin mecanisme active şi pasive E. asigură menţinerea normală a potasemiei 451. Cistita: A. este o inflamaţie a vezicii urinare B. este o inflamaţie a glomerulilor renali C. poate fi acută sau cronică D. survine după răceli E. se manifestă prin urinări dese cu dureri vii 452. Glomerulonefrita: A. se manifestă şi prin osteoporoză B. este produsă de streptococi C. debutează cu dureri de cap, ameţeli, dureri în regiunea rinichilor D. este inflamaţia glomerulilor renali E. este cauzată de răceli, umezeală, traumatisme. 2. 3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE 453. Ovarul secretă următorii hormoni: A. prolactina B. ovulul C. estrogeni D. foliculinostimulant E. progesteron 454. Ovarul este constituit din: A. albuginee, situată la suprafaţă, sub care se află un epiteliu simplu B. epiteliu simplu situat la suprafaţă, sub care se află albugineea C. parenchimul glandular situat în interior D. zona corticală ce conţine numeroase vase sanguine, limfatice şi nervi E. zona corticală ce conţine foliculii ovarieni 455. Care din următoarele afirmaţii referitoare la ovare nu sunt corecte: A. sunt organe pereche situate în pelvis B. prezintă la exterior un înveliş conjunctiv C. au în zona medulară foliculii ovarieni D. au numai funcţie endocrină E. produc şi gameţi feminini (ovule) 456. Care din afirmaţiile referitoare la venele ovarului sunt corecte: A. vena ovariană dreaptă se varsă în vena portă B. vena ovariană stângă se varsă în vena renală stângă

66

C. vena ovariană dreaptă se varsă în vena cavă inferioară D. vena ovariană stângă se varsă în vena cavă inferioară E. o parte din venele ovarului ajung în vena uterină 457. Care din afirmaţiile referitoare la ovar sunt corecte: A. este situat în cavitatea abdominală B. faţa laterală este acoperită de pavilionul trompei C. are funcţie mixtă: exocrină şi endocrină D. prezintă două feţe, două margini şi două extremităţi E. este acoperit la suprafaţă de un epiteliu simplu 458. Care din afirmaţiile cu referire la ovar nu sunt corecte: A. este situat în cavitatea abdominală B. faţa laterală este acoperită de pavilionul trompei C. este o glandă cu secreţie doar endocrină D. prezintă două feţe, două margini şi două extremităţi E. este acoperit la suprafaţă de un epiteliu simplu 459. Trompa uterină comunică prin intermediul orificiilor cu: A. cavitatea abdominală B. ovarul C. uterul D. corpul galben E. ovulul 460. Uterul este format din: A. cap B. trompe uterine C. corp D. istm E. cervix 461. Uterul se află în pelvis şi se învecinează cu: A. ovarele B. vezica urinară C. trompele uterine D. canalele deferente E. vaginul 462. Care din afirmaţiile cu referire la uter sunt corecte: A. uterul este interpus între trompele uterine şi vagin B. pe istmul uterin se inseră extremitatea superioară a vaginului C. perimetrul acoperă uterul pe toată întinderea sa D. endometrul este tunica mucoasă care căptuşeşte cavitatea uterină E. miometrul poartă numele de tunica musculară a uterului, formată din muşchi netezi 463. Care din afirmaţiile referitoare la uter nu sunt corecte: A. uterul este interpus între trompele uterine şi vagin B. pe istmul uterin se inseră extremitatea superioară a vaginului C. perimetrul acoperă uterul pe toată întinderea sa

67

D. endometrul este tunica mucoasă care căptuşeşte cavitatea uterină E. miometrul poartă numele de tunica musculară striată a uterului 464. Miometrul este: A. un muşchi neted B. format din fibre musculare longitudinale, radiare şi circulare C. format din fibre musculare longitudinale şi circulare D. un muşchi striat E. endometrul ce căptuşeşte cavitatea uterină 465. Zona corticală a ovarului conţine următorii foliculi: A. primari B. corticali C. cavitari D. glomerulari E. terţiari 466. Zona corticală a ovarului nu conţine următorii foliculi: A. primari B. corticali C. cavitari D. glomerulari E. terţiari 467. Care afirmaţii cu privire la testicul sunt corecte: A. se dezvoltă în scrot încă din viaţa intrauterină B. în viaţa intrauterină se dezvoltă în cavitatea abdominală C. în componenţa sa intră albugineea D. în componenţa sa intră epididimul E. parenchimul testicular este străbătut de septuri epiteliale 468. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la testicul nu sunt corecte: A. se dezvoltă în scrot încă din viaţa intrauterină B. în viaţa intrauterină se dezvoltă în cavitatea abdominală C. în componenţa lui intră albugineea D. în componenţa lui intră epididimul E. parenchimul testicular este străbătut de septuri conjunctive 469. Căile spermatice sunt reprezentate prin: A. tubii contorţi seminiferi B. tubii drepţi C. canalele eferente D. canalul epididimar E. tubii glomerulari 470. Căile spermatice extratesticulare sunt: A. canalele eferente B. canalul ependimar C. canalul deferent D. canalul coledoc

68

E. uretra 471. Care afirmaţii cu privire la vezicula seminală şi lichidul seminal sunt corecte: A. vezicula seminală este aşezată median B. vezicula seminală este aşezată deasupra prostatei C. vezicula seminală este aşezată dedesubtul prostatei D. vezicula seminală secretă un lichid mucos bogat în fructoză E. lichidul seminal reprezintă 60% din lichidul spermatic 472. Care afirmaţii cu privire la prostată sunt reale: A. este un organ median B. este o glandă mixtă C. este situată sub vezica urinară D. produsul său de secreţie este lăptos, alcalin E. 60% din cantitatea spermei reprezintă produsul său de secreţie 473. Glandele bulbo-uretrale: A. se deschid în prostată B. se deschid în uretră C. se deschid în canalul deferent D. secretă un lichid clar, vâscos E. se deschid în bulbii cavernoşi 474. Care din afirmaţiile cu privire la secreţia internă a testiculului sunt adevărate: A. celulele Leydig secretă hormonii androgeni B. testiculul secretă testosteron C. testiculul nu secretă estrogeni D. testosteronul este un hormon lipidic E. este reglată de hormonii epifizari 475. Ciclul menstrual este controlat de: A. progesteron B. testosteron C. estrogeni D. FSH E. prolactină 476. Ciclul menstrual este controlat de: A. progesteron B. prolactină C. testosteron D. estrogeni E. LH 477. Care afirmaţii sunt adevărat: A. de cele mai multe ori fecundaţia are loc în ovar B. de cele mai multe ori fecundaţia are loc în trompa uterină C. cel mai des nidaţia are loc în trompele uterine D. cel mai des nidaţia are loc în uter E. cel mai des fecundaţia are loc în uter

69

478. Care afirmaţii sunt adevărate: A. după 3 zile de la fecundaţie se ajunge în stadiul de morulă B. procesul de nidaţie are loc în stadiul de blastulă C. procesul de nidaţie are loc în stadiul de blastocist D. procesul de nidaţie are loc în stadiul de blastocel E. după apariţia mezodermului se dezvoltă anexele embrionare 479. Anexele embrionare sunt următoarele: A. vezicula vitelină B. vezicula seminală C. vezicula amniotică D. alantoida E. vilozităţile placentare 480. Care afirmaţii privind placenta sunt adevărate: A. se formează prin unirea unei porţiuni materne şi a uneia fetale B. secretă hormonii: foliculină, progesteron, testosteron C. este fixată pe peretele uterului D. este legată de făt prin cordonul alantoidian E. are formă de disc 481. Care afirmaţii sunt adevărate: A. placenta este puternic vascularizată de vasele materne şi fetale B. vasele materne din peretele uterin şi cele fetale din cordonul ombilical se găsesc în

continuitate C. prin cordonul ombilical se transportă substanţele de schimb între mamă şi făt D. vasele sanguine materne se deschid în nişte lacune ale placentei E. prin vena ombilicală se transportă sângele arterial de la mamă la făt 482. Care din afirmaţiile privind cordonul ombilical sunt adevărate: A. conţine două artere ombilicale B. conţine o arteră ombilicală C. conţine două vene ombilicale D. conţine o venă ombilicală E. prin vasele sale se transportă sângele între mamă şi făt 483. Penisul: A. este un organ urinar şi genital B. este situat alături de scrot C. se află în spatele simfizei pubiene D. este format din rădăcină şi gland E. rădăcina este fixată prin cei doi corpi cavernoşi de oasele bazinului 484. Care afirmaţii referitoare la penis nu sunt corecte: A. este un organ genital şi urinar B. este situat deasupra scrotului C. are rădăcina fixată prin cei doi corpi cavernoşi de oasele bazinului D. este format din rădăcină şi gland E. se află în spatele simfizei pubiene

70

485. Metodele temporare de contracepţie sunt: A. spermicidele B. vasectomia C. steriletul D. ligatura trompelor E. implanturile subdermice hormonale 486. Metodele definitive de contracepţie sunt: A. spermicidele B. vasectomia C. steriletul D. ligatura trompelor E. implanturile subdermice hormonale 487. Fecundaţia: A. are loc în perioada menstruală B. are loc imediat după ovulaţie C. duce la formarea zigotului D. propriu-zisă are loc în 1/3 externă a trompei uterine E. după acest proces zigotul se implantează în uter 488. În legătură cu fecundaţia se poate afirma că: A. în mod obişnuit are loc în trompa uterină B. în mod obişnuit are loc în uter C. ovulul este fecundat de mai mulţi spermatozoizi D. ovulul este fecundat de un singur spermatozoid E. în ovulul fecundat se găsesc 46 de cromozomi 489. Anexita: A. este reprezentată de inflamarea ovarelor, trompelor şi uterului B. este determinată de infecţii C. este caracterizată de dureri, febră, jenă la urinare, secreţii D. tratamentul preventiv constă şi în evitarea sexului cu parteneri întâmplători E. se manifestă cu pierderi de sânge 490. Vaginita: A. poate fi produsă de Candida albicans B. poate fi produsă de Trichomonas vaginalis C. poate fi produsă de virusuri D. reprezintă inflamarea vulvei şi vaginului E. se tratează cu antibiotice 491. Adenomul de prostată: A. se mai numeşte şi hiperplazie adenomatoasă benignă de prostată B. are caracteristic micţiunile dese, mai ales noaptea C. scade forţa şi calibrul jetului urinar D. apar dureri uretrale la micţiune E. în cazuri grave poate apare sânge în urină

71

492. După fecundare zigotul va avea: A. 46 de autozomi B. 44 de autozomi C. 2 heterozomi D. 23 de perechi de autozomi E. 22 de perechi de autozomi 493. Perioada gestaţională este de: A. 9 luni B. sub 9 luni C. 280 de zile D. 19 săptămâni E. 27 săptămâni 494. Sânii încep să se dezvolte: A. la naştere B. la pubertate C. în timpul sarcinii D. când estrogenii stimulează creşterea stromei E. sub influenţa prolactinei 495. Estrogenii determină la nivelul sânilor: A. creşterea stromei B. creşterea sistemului de ducte C. creşterea producţiei de lapte D. depunerea de grăsime E. mărirea lor în volum 496. Secreţia de lapte este inhibată în timpul sarcinii de: A. prolactină B. oxitocină C. estrogeni D. progesteron E. hormonii tiroidieni 497. În timpul sarcinii secreţia de lapte nu este influenţată de: A. prolactină B. oxitocină C. estrogeni D. progesteron E. hormonii tiroidieni 498. Spermatozoidul: A. este gametul masculin B. este una din cele mai mari celule din organism C. devine mobil numai în lichidul spermatic D. este o celulă microscopică de 50 – 70 microni E. este alcătuit din cap, piesă intermediară şi flagel 499. Ovulul:

72

A. poate fi văzut chiar cu ochiul liber B. are în structura sa o membrană vitelină, citoplasmă şi nucleu C. are un diametru de 200 microni D. este format şi eliberat de ovar E. este un organ genital intern 500. Normalitatea unui comportament sexual: A. duce la căsătorie între persoane de sex opus B. are ca rezultat producerea de urmaşi C. determină atracţia faţă de acelaşi sex D. dă dreptul cuplului de a decide dacă şi când să aibă copii E. duce la căsătoria între persoane de acelaşi sex