grile

Teste Grilă: Capitolul IApariţia şi dezvoltarea ciberneticii

1. Care dintre următorii savanţi a fost un precursor al ciberneticii?a. Norbert Wienerb. Ştefan Odoblejac. Ross Ashbyd. Stuart Kaufmann

2. Care sunt cercetatorii care au extins pentru prima dată mecanismele feedback de reglare la fiinţe si la maşini:a. Norbert Wiener, Arturo Rosenblueth, Julian Bigelowb. Andre Marie Ampère, Claude Bernard, Henry Poincaréc. Norbert Wiener, Bertrand Russell, Whiteheadd. Gregory Bateson, Denis Weaver, Claude Bernard

3. Legea emergenţei (formulatăde Hartmann şi denumită de el novum) este următoarea:a. Elementele categoriale se modifică în cursul recurenţei către nivelele superioare;b. Categoriile inferioare se regăresc la nivelele superioare ca subcomponente ale categoriilor superioare, dar

niciodată invers;c. Nivelele diferite nu se dezvoltă continuu, ci în salturi.d. Categoriasuperioară, compusă dintr-o diversitate de elemente inferioare, conţine un novum specific care nu

este inclus în nivelele inferioare;

4. Walter Bradford Cannon, în cartea sa „The Wisdom of the Body”, introduce în ştiinţă conceptul de:a. Autopoiesisb. Buclă feedbackc. Homeostazăd. Funcţionare departe de echilibru

5. Legea varietăţii necesare a fost formulată de:a. Norbert Wienerb. Ross Ashbyc. Ilya Prigogined. Nicolai Hartman

6. Unul dintre principiile ciberneticii este:a. Principiul conexiunii inverse;b. Principiul homeostazei;c. Principiul maximului;d. Principiul minimului.

7. Apariţia şi dezvoltarea ciberneticii poate fi împărţită în perioadele:a. Precursori, Pionieri, Întemeietori, Inovatori, Cibernetica de ordin III şi ştiinţele complexităţiib. Pionieri, Precursori,Întemeietori, Inovatori, Cibernetica de ordin III şi ştiinţele complexităţiic. Precursori, Întemeietori, Pionieri, Inovatori, Cibernetica de ordin III şi ştiinţele complexităţiid. Precursori, Pionieri, Întemeietori, Inovatori

8. Printre întemeietorii ciberneticii se regăsesc:a. Ross Ashby, Ludwig von Bertalanffy, Keneth Bouldingb. Gregory Bateson, Claude Shanon, Denis Weaver

2 Bazele Ciberneticii Economice

c. Claude Bernard, Nicolai Hartman, Henry Poincared. Norbert Wiener, Whitehead, Ross Ashby

9. Rolul informaţiei în sistemele cibernetice şi modul în care aceasta determină eficienţa proceselor de reglare şicontrol sunt dezvoltate de către William Ross Ashby în lucrarea sa fundamentală:

a. ,,An Introduction to Cybernetics”b. ,,A Mathematical Theory of Communication”c. ,,A New Kind of Science”d. ,,Living Systems”

10. Una dintre legalităţile fundamentale ale sistemelor cibernetice este “Legea verietăţii necesare”, conform căreia:a. pentru a obţine o varietate dată la ieşirea unui sistem este necesar să se asigure la intrarea sistemului

respectiv o varietate cel mult la fel de mareb. pentru a obţine o varietate dată la intrarea unui sistem este necesar să se asigure la intrarea sistemului

respectiv o varietate cel puţin la fel de marec. pentru a obţine o varietate dată la ieşirea unui sistem este necesar să se asigure la intrarea sistemului

respectiv o varietate cel puţin la fel de mare;d. pentru a obţine o varietate dată la intrarea unui sistem este necesar să se asigure la ieșirea sistemului

respectiv o varietate cel puţin la fel de mare.

11. Teoria stratificării se bazează pe una dintre axiomele:a. Recurenţă, modificare, emergenţă, distanţă între nivele;b. Recurenţă, verosimilitate maximă, emergenţă, preferinţe relevate;c. Recurenţă, nonsaţietate, emergenţă, distanţă între nivele;d. Recurenţă, autoorganizarea straturilor, emergenţă, distanţă între nivele.

12. Maşinile de învăţat, care au constituit un imbold în dezvoltarea de mai târziu a inteligenţei artificiale şi roboticiiau fost dezvoltate de către:

a. Stafford Beerb. Herman Hakenc. Gordon Paskd. Francesco Varela

13. Metoda cutiei negre constă în:a. Nu se cunoaşte structura sistemului;b. Stabilirea echilibrului pentru sistemele departe de echilibru;c. Funcţionarea unui sistem poate fi evidenţiată prin analiza intrărilor şi ieşirilor în şi din sistem, fără aconsidera structura internă a sistemului;d. Optimizarea interacţiunilor între agenţii sistemului.

14. Herbert A. Simon introduce în ştiinţă paradigma generală a:a. Complexităţiib. Sistemelor viic. Sinergeticiid. Autopoiesisului

15. Herman Haken a propus şi dezvoltat ,,sinergetica” ca fiind:a. modul în care diferite sisteme sau părţi ale acestora co-evoluează şi cooperează pentru a crea o ordine nouă

în aceste sisteme sau în procesele în care ele intervinb. conceptul de ,,proces cauzal amplificator”, care se referă la rolul buclelor feedback pozitive în sistemele

aflate în competiţie cu alte sisteme din mediul înconjurătorc. definirea într-un limbaj sistemic a auto-comportamentului, auto-elementului, auto-procesului, auto-

organizăriid. model ce conţinea elemente interactive care evoluau către configuraţii complexe pebaza unor reguli de

transformare deosebit de simple


16. Cei care au determinat în mod decisiv apariţia ciberneticii de ordinul doi au fost:a. Umberto Maturana, Francesco Varela, Heinz von Foersterb. von Glasersfeld, Ilya Prigogine, Stafford Beerc. Claude Shannon, Heinz von Foerster, Herman Hakend. Gordon Pask, Umberto Maturana, S. Umpleby

17. Celebra carte ,,Origins of Order: Self Organization and Selection” îi aparţine lui:a. Norbert Wienerb. Stuard Kauffmanc. Charles Darwind. Francisco Varela

18. Savantul care a denumit mulţimea de discipline ce s-au desprins din cibernetică ca fiind Ştiinţele Complexităţiia fost:

a. E. Milerton-Kellyb. James G. Millerc. Stuart Kauffmand. Herbert A. Simon

19. Cibernetica de ordinul trei este considerată:a. Cibernetica ciberneticiib. Cibernetica interacţiunii dintre sistemul observat şi observatorc. Cibernetica inginereascăd. Cibernetica sistemelor conceptuale.

20. John von Neuman a creat un dispozitiv de tip cibernetic denumit:a. automat celular;b. automat finit nedeterminist;c. pârghied. plan înclinat

21. Homeostază semnifică:a. Proprietatea sistemelor de a se descompune în subsisteme;b. Proprietatea sistemului de a conserva structura internă şi echilibrul, în urma apariţiei factorilor perturbatori;c. Proprietatea sistemelor de a evolua structural;d. Proprietatea sistemelor de a se adapta:

22. În cadrul ciberneticii de ordin II, sistemul este considerat:a. Unul pasivb. Unul dinamicc. Capabil de interacțiune cu observatoruld. Capabil de a furniza feedback pentru atingerea scopurilor umane

23. Primul dispozitiv tehnic modern de tip cibernetic a fost realizat de:a. Claude Bernardb. James Wattc. Andre Marie Ampered. Henry Poincaré

24. Principiul izomorfismului semnifică:a. Analogia între două sisteme din punct de vedere funcţional;b. Gradul de asemănare structurală şi funcţională a două sisteme, ceea ce facilitează transferul proprietăţilorsistemului mai cunoscut, către un sistem mai puţin cunoscut;c. Analogia între două sisteme din punct de vedere structural;


d. Elementele care compun sistemele nu interacţionează

25. După semnul de transmitere a semnalelor prin conexiunea inversă, identificăm:a. Conexiune inversă directă şi mediată;b. Conexiune inversă internă şi externă;c. Conexiune inversă simplă şi multiplă;d. Conexiune inversă pozitivă şi negativă.

26. Care dintre următoarele lucrări aparţine echipei Norbert Wiener, Arturo Rosenblueth şi Julian Bigelow?a. ”Construction of the Real World”b. „Psihologia Consonantistă”c. ,,Behaviour, purpose, and teleology”d. ,,A Logical Calculus of the Ideas Immanents in Nerous Activity

27. Care dintre următoarele concepte este sinonim pentru termenul “teleologic”?a. Homeostazăb. Emergenţăc. Evoluţied. Feedback

28. Noua concepţie asupra ciberneticii consideră ca fiind obiectul de studiu al acesteia:a. Mecanismul feedbackb. Procesele de reglare si autoreglarec. Sistemele economiced. Sistemele adaptive complexe

29. „A-Life” specifică:a. „Artificial life” şi examinează sistemele în interacţiune cu viaţa,

utilizând ca metode simularea, modelarea pe calculator, robotica, biochimia;b. ” Anti-life” şi analizează sistemele materiale, fără viaţă;c. „ Anterior-life” şi studiază sistemele care au trecut de la forma vie, la forma materiei moarte;d. „ Artificial-life” şi studiază metodele de creare a vieţii artificiale.

30. Teoria algoritmilor genetici a fost fondată de:a. H. von Foersterb. John Hollandc. Stuart Kauffmand. Chris Langton

31. Când nu întâlnim „complexitatea dinamică”, conform autorului Peter Senge:a. când aceeaşi acţiune are efecte diferite pe termen scurt şi pe termen lung.b. Când o acţiune are consecinţe diferite în părţi diferite ale sistemuluic. când aceeaşi acţiune are efecte similare pe termen scurt şi pe termen lungd. când intervenţii obişnuite în sistem produc consecinţe neobişnuite

32. Noţiunea de „fitness landscape” a fost introdusă de:a. Ross Ashbyb. Stuard Kauffmanc. Ilya Prigogined. Charles Darwin

33. Jay Forrester a dezvoltat metoda:a. Dinamicii de sistemb. Criticalităţii autoorganizatec. Geometriei fractaled. Reţelelor neuronale


34. Cine este autorul modelului sofware ECHO, care ilustrează modul în care emerge o organizaţie complexă:a. Joel Mosesb. Murray Gell-Mannc. W. Brian Arthurd. John H. Holland

35. Fondatorul „Algoritmilor Genetici” este considerat a fi:a. Charles Darwinb. John Hollandc. Chris Langhtond. Benoit Mandelbrot

36 Legea modificării este următoarea:a. Elementele categoriale se modifică în cursul recurenţei către nivelele superioare;b. Categoriile inferioare se regăresc la nivelele superioare ca subcomponente ale categoriilor superioare, dar



37. Legea recurenței este următoarea:a. Elementele categoriale se modifică în cursul recurenţei către nivelele superioare;b. Categoriile inferioare se regăresc la nivelele superioare ca subcomponente ale categoriilor superioare, dar



38. Teoria Autopoiesis-ului se poate regăsi şi sub denumirea de:a. Teoria grafurilorb. Teoria automatelor celularec. Cibernetica de ordin IId. Cibernetica de ordin III

39. Legea distanței dintre nivele este următoarea:a. Elementele categoriale se modifică în cursul recurenţei către nivelele superioare;b. Categoriile inferioare se regăresc la nivelele superioare ca subcomponente ale categoriilor superioare, dar



40. Contribuţia fundamentală la dezvoltarea Teoriei Reţelelor Booleene a avut-o:a. Benoit Mandelbrotb. Stuard Kaufmannc. Herman Hakend. Edward Lorenz

41. Obiectul de studiu al ciberneticii îl constituie:a. sistemul adaptiv complexb. bucla feedbackc. emergenţad. co-evoluţia


42. Considerăm că evoluţia populaţiei este dată de relaţia )()( tnLtL , unde n este rata de creştere (constantă) apopulaţiei. În acest caz populaţia la momentul t va fi dată de funcţia:

a. tntL ln)(

b. nteLtL 0)( c. 0)( nLtL

d. ntnetL )(

43. Prin sistem disipativ înţelegem:a. Sistem care funcţionează departe de echilibru şi a cărui structură se distruge brusc trecând la o structură

haotică;b. Sistem care se adaptează la acţiunea factorilor perturbatori;c. Sistem cu grad mare de organizare, a cărui structură de echilibru se conservă conform principiului

homeostaziei;d. Sistem care are potenţialul de a evolua.

44. Printre caracteristicile complexităţii dinamice se găsesc:a. aceeaşi acţiune are efecte diferite pe termen lung şi pe termen scurt;b. elementele sistemului au dinamică necunoscută;c. mecanismele feedback sunt numai pozitive;d. mecanismele feedback sunt numai negative.

45. “Legea varietăţii necesare a fost formulată de:a. John von Neumannb. Ross Ashbyc. Ştefan Odoblejad. Nicolai Hartman

46. Metoda analogiei cibernetice se bazează pe principiul:a. izomorfismului cibernetic;b. conexiunii inverse;c. lui Pontreghin;d. homeostaziei cibernetice.

47. Teoria haosului a fost fondată de:a. Norbert Wiener;b. Edward Norton Lorenz;c. Ross Ashby;d. David Ricardo.

48. Efectul “Butterfly” descoperit de Ed. Lorenz semnifică:a. Sensitivitatea la condiţiile iniţiale, mişcarea aripilor unui fluture poate declanşa o tornadă;b. Sistemele dinamice în natură au proprietatea de homeostazie, mişcarea aripilor unui fluture nu are niciun

efect;c. Populaţiile de fluturi, prin comportamentul specific evoluează împreună cu mediul din care fac parte;d. Instabilitate în sentimente şi a fost sursă de inspiraţie pentru Giacomo Puccini pentru opera sa “Madame

Butterfly”


49. Considerăm ieşirea dintr-un sistem de tip Black-box: )())(()( 0 tKeeLtKtK tnt . În acest caz,intrarea va fi:

a. )1/(1)1(10 )1(

)1()1(

)1()(

att ea

ea

KtK , cu naAL ,0

b. )1/(1

)1()1()(

atea

tK , cu naAL ,0

c. )1/(1)1(10 )1(

)1()(

tea

KtK , cu naAL ,0

d. )1/(1)1(

)1()1()(

att ea

etK , cu naAL ,0

50. Cercetătorii au denumit ordinele ciberneticii, după cum urmează:a. Cibernetica de ordinul unu: inginerească, de ordinul doi: biologică+evoluţionistă, de ordinul trei: socială;b. Cibernetica de ordinul unu: simplă, de ordinul doi: complexă, de ordinul trei: socială;c. Cibernetica de ordinul unu: clasică, de ordinul doi: neoclasică, de ordinul trei: modernă;d. Cibernetica de ordinul unu: transdisciplinară, de ordinul doi: a organizării, de ordinul trei: a evoluţiei;

51. Modelul „Frontiera lui Markowitz” stă la baza:a. Problemelor de echilibrub. Problemelor de optimizarec. Rețelelor socialed. Rețelelor neuronale

52. Euler este considerat a fi întemeietorul:a. Teoriei stratificăriib. Teoriei automatelorc. Teoriei grafurilord. Teoria generală a sistemelor

53. Lucrările de pionerat ale lui McCulloch şi Pitts, ce l-au inspirat pe Wiener, reprezentau rezultatele cercetăriloracestora referitoare la:a. Teoria stratificării, bazată pe introducerea unor nivele ale realităţii, fiecare nivel fiind descris utilizând

categorii comune, în timp ce între nivele există corelaţii (interdependenţe) cauzaleb. Rolul conexiunilor nervoase în transmiterea impulsurilor de la creier către restul organelor din organismul

umanc. Celulele haxagonale care se formează într-un vas de apă încălzitd. Raporturile de interdependenţă dintre sistemul economic şi sistemul ecologic

54. Conferinţele care au avut un rol foarte important în dezvoltarea noii ştiinţe a ciberneticii s-au numit:a. Josiah Macy, Jrb. Wienerc. Kybernetesd. Ştiinţele complexităţii

55. Unul dintre primii economişti care au privit în mod sceptic bazele destul de şubrede pe care era construită teoriaeconomică a timpului său a fost:a. Ludwig von Bertalanffyb. Keneth Bouldingc. H. von Foersterd. Gordon Pask


56. Umberto Maturana a câştigat Premiul Nobel pentru:a. Chimieb. Fizicăc. Economied. Nu l-a câştigat niciodată

57. Sintagma ,,cibernetica ciberneticii” a fost utilizată pentru prima oară de către:a. Francesco Varelab. Heinz von Foersterc. Umberto Maturamad. Ross Ashby

58. Anul în care se consideră că ar fi apărut în mod oficial ştiinţa ciberneticii este:a. 1950b. 1935c. 1896d. 1948

59. Lucrarea lui Stefan Odobleja „Psihologia Consonantistă” a fost publicată în anul 1938 la:a. Bucureştib. Londrac. Parisd. New York

60. Lucrarea „Discurs asupra metodei” a fost scrisă de:a. Ştefan Odoblejab. Rene Descartesc. Andre Marie Ampered. Claude Bernard

61. Cartea în care se stabilesc condiţiile în care un set de reguli logice este noncontradictoriu a fost scrisă de:a. Andre Marie Ampereb. Henry Poincaréc. Bertrand Russell şi A. N. Whiteheadd. Konig

62. Cartea ”Construction of the Real World” a fost scrisă de:a. Bertrand Russell şi Whiteheadb. Nicolai Hartmannc. Walter Bradford Cannond. Norbert Wiener

63. Norbert Wiener a fost la origine:a. Americanb. Francezc. Evreud. Român

64. Ce au în comun următorii oameni de ştiinţă: Murray Gell-Man, Phillip Anderson, Keyneth Arrow, IlyaPrigogine, Thomas Schelling?a. Au descoperit stetoscopulb. Au câştigat premiul Nobelc. Au fost intemeietorii Ciberneticiid. Au fost printre precursorii Ciberneticii


65. Care dintre următorii oameni de ştiinţă este considerat întemeietorul ciberneticii sociale datorită aplicăriiprincipiilor descoperite de Norbert Wiener în studii antropologice:a. Margaret meadb. Gregory Batesonc. Claude Shannond. Walter Cannon

66. Opera principală a lui Claude Shannon, ,,A Mathematical Theory of Communication” a fost scrisă:a. Anterior apariţiei lucrării fundamentale a lui Norbert Wienerb. In acelaşi an cu lucrarea lui Norbert Wienerc. la câţiva ani după apariţia lucrării lui Norbert Wienerd. Shannon nu a scris lucrarea menţionată.

67 Norbert Wiener a intuit că bucla feedback din sistemele cibernetice transmite în esenţă:a. Informaţieb. Impulsuri nervoasec. Tehnologii de fabricaţied. Nici una dintre cele de mai sus

68. Un mesaj purtător de informaţie nu poate să aibă :a. Conţinut semanticb. Conţinut sinctacticc. Conţinut pragmaticd. Conţinut vid.

69. Cine a introdus “bitul” ca unitate fundamental de măsurare a cantităţii de informaţie:a. Claude Shannon şi Denis Weaverb. J. McCulloch şi W. Pittsc. A. Rosenblueth şi Julian Bigelowd. Gregory Bateson şi Margaret Mead

70. Cuvântul grec “kybernetycos” însemna:a. Căpitan de navăb. Marinarc. Pilot de navăd. Semnalizator

71. Platon utilizează termenul de “kybernetykes” cu sensul cel mai apropiat de conţinutul modern al ciberneticii îndialogul:

a. Alcibiadesb. Atlantidac. Tectetd. Thaietetos

72. Termenul de sistem, fundamental în cibernetică, provine dina. Latina vecheb. Greaca vechec. Egipteana faraonicăd. Sanscrită

73. Care este titlul correct al cărţii fundamentale a lui Norbert Wiener:a. Cibernetica sau ştiinţa comunicării la fiinţe şî maşinib. Cibernetica sau ştiinţa comenzii maşinilor de calculc. Cibernetica sau ştiinţa comenzii şi comunicării la fiinţe şi maşinid. Cibernetica sau ştiinţa comenzii şi comunicării în organizaţii


74. Ludwig von Bertalanffy, creatorul Ştiinţei Generale a Sistemelor, a fost primul savant care a afirmat că:a. Bucla feedback este inerent informaţionalăb. Sistemele sunt organizate pe niveluric. Există sinteme închise şi sisteme deschised. Doar sistemele deschise sunt auto-organizatoare

75. Cu cine a fost comparat Ludwig von Bertalanffy pentru descoperirile sale în domeniul sistemelor:a. Galileo Galileib. Cristofor Columbc. Albert Einsteind. Nu a fost comparat niciodată cu un mare descoperitor

76. Ce ambiţie declara Ludwig von Bertalanffy că ar avea prin lucrările sale în domeniul ştiinţelora. Să descopere legile izomorfe ale ştiinţelorb. Sa creeze un sistem general care să cuprindă întreaga realitate înconjurătoarec. Să reformeze societatea prin cunoaştere sistemicăd. Sa ia premilul Nobel

77. Kenteth Boulding, primul economist care a utilizat cibernetica în lucrările sale tiinţifice, este recunscut şi caa. Primul economist care a mers în Antarcticab. Primul economist care a îmbrăţişat doctrina lui Gandhi a non-violenţeic. Primul economist care a înţeles interdependenţa dintre sistemul economic şi sistemul ecologicd. Primul economist care a vorbit despre schimbările climaterice actuale

78. Conceptul de “automat”, studiat pe larg în cibernetică, a fost introdus de:a. J. McCulloch şi W. Pittsb. J. von Neumann şi Stanislas Ulamc. Claude Shannon şi Denis Weaverd. Norbert Wiener şi Julian Bigelow

79. Pe lângă contribuţia la apariţia teoriei automatelor, J. von Neumann a contribuit la:a. Teoria jocurilorb. Programarea matematicăc. Ştiinţei calculatoarelord. Toate cele de mai sus

80. Stafford Beer este considerat părintele:a. Ciberneticii tehniceb. Ciberneticii medicalec. Ciberneticii managerialeb. Ciberneticii sociale

81. În concepţia sa ştiinţifică, Stafford Beer a făcut o analogie întrea. Organizaţiile economice şi creierul umanb. Funcţionarea calculatoarelor şi funcţionarea creierului umanc. Sistemel vii şi sistemele artificialed. Sistemele tehnice şi sistemele naturale

82. Ilya Prigogine, laureat al premiului Nobel pentru chimie, este cel care a descoperita. Brusselatorulb. Funcţionarea-departe-de-echilibruc. Rolul structurilor dissipative în sistemele naturaled. Toate cele de mai sus


83. Herbert A Simon, laureat al Premiului Nobel pentru economie, a avut o contribuţie hotărâtoare la:a. Apariţia ştiinţelor complexitătiib. Apariţia Ştiinţelor calculatoarelorc. Apariţia modelării matematiced. Apariţia Teoriei jocurilor.

84. Norbert Wiener, a fost profesor de:a. chimie, la Cambridgeb. matematica, la MITc. limbi slave, la Columbia Universityd. cibernetică, la Gottingen

85. Lucrarea “Sunt matematician” aparține lui:a. Arturo Rosenbluethb. Stuart Umplebyc. Stuart Kauffmand. Norbert Wiener

86. Procesul aleator brownian, care constituie si azi un model perfect al mișcării aleatoare, a fost descris de:a. Browmb. Norbert Wienerc. Kolmogorovd. J. G. Miller

87. În timpul celui de-al doilea război mondial, preocupările lui Norbert Wiener s-au axat pe:a. transmiterea impulsurilor nervoase și inhibiția cerebralăb. perfecționarea dispozitivelor de ochire automată a tunurilor antiaerienec. informația oferită de bucla feedbackd. metoda comportamentală

88. Profesia colaboratorului lui Norbert Wiener, Julian Bigelow era:a. medic neurochirurgb. inginerc. profesor de psihologied. matematician

89. Perioada inovatorilor este considerată a fi cuprinsă între anii:a. 1850-1900b. 1970-1980c. 1965-1980d. 1960-1985

90. În opinia lui Andre Marie Ampere, știința ciberneticii reprezintă:a. Arta guvernăriib. Complexitatec. Un principiu al armoniei prestabilited. Știința universului


Teste Grilă: Capitolul IIDefinirea ciberneticii ca ştiinţă. Obiectul ciberneticii economice

1. Noua concepţie asupra ciberneticii de ordinul trei consideră ca fiind obiectul de studiu al acesteia:a. Mecanismul feedbackb. Procesele de reglare si autoreglarec. Sistemele economiced. Sistemele adaptive complexe

2. Afirmaţia conform căreia “mijloacele cele mai sofisticate de prognoză şi analiză a afacerilor... de regulă eşueazăîn încercarea de a produce schimbări radicale în conducerea acestora” îi aparţine lui:

a. Joel Mosesb. Richetin şi Maierc. Flood şi Carlsond. Peter Senge

3. În ce lucrare se introduce termenul de complexitate dinamică?a. Complexity and Flexibilityb. The Fifth Disciplinec. The Art of System Architecturingd. Modeling of Complex Systerms

4. Când nu întâlnim „complexitatea dinamică” conform autorului Peter Senge?a. când aceeaşi acţiune are efecte diferite pe termen scurt şi pe termen lung.b. Când o acţiune are consecinţe diferite în părţi diferite ale sistemuluic. când aceeaşi acţiune are efecte similare pe termen scurt şi pe termen lungd. când intervenţii obişnuite în sistem produc consecinţe neobişnuite

5. În care lucrare se prezintă sistemul complex ca fiind compus din din părţi interconectate, sistemul pur şi simplucrescând în complexitate ?

a. Complexity and Flexibilityb. The Fifth Disciplinec. The Art of System Architecturingd. Modeling of Complex Systerms

6. Care savanţi au făcut pentru prima dată distincţia dintre complexitatea ştiinţifică şi cea matematică?a. Coveney şi Highfieldb. Richetin şi Maierc. Flood şi Carlsond. Edward G. Wilson şi W.Brian Arthur

7. Cine este autorul modelului sofware ECHO, care ilustrează modul în care emerge o organizaţie complexă?a. Joel Mosesb. Murray Gell-Mannc. W. Brian Arthurd. John H. Holand

8. Părintele Sinergeticii este considerat a fi:a. Charles Darwinb. John Hollandc. Benoit Mandelbrotd. Herman Haken


9. Părintele „A-Life” este considerat a fi:a. H. Maturanab. Jay Forresterc. Chris Langhtond. Benoit Mandelbrot

10. Părintele „Biologiei evoluţioniste” este considerat a fi:a. H. Maturanab. Jay Forresterc. Charles Darwind. Benoit Mandelbrot

11. Teoria Autopoiesis-ului se poate regăsi şi sub denumirea de:a. Teoria grafurilorb. Teoria automatelor celularec. Cibernetica de ordin IId. Cibernetica de ordin III

12. Per Bak şi Chao Tang sunt consideraţi creatorii:a. Dinamicii de sistemb. Criticalităţii autoorganizatec. Geometriei fractaled. Reţelelor neuronale

13. Contribuţia fundamentală la dezvoltarea Teoriei Reţelelor Booleene a avut-o:a. Benoit Mandelbrotb. St. Kaufmannc. Herman Hakend. Edward Lorenz

14. Obiectul de studiu al ciberneticii de ordinul III îl constituie:a. sistemul adaptiv complexb. bucla feedbackc. emergenţad. co-evoluţia

15. Jay Forrester a dezvoltat metoda:a. Dinamicii de sistemb. Criticalităţii autoorganizatec. Geometriei fractaled. Reţelelor neuronale

16. Noţiunea de peisaj fitness a fost introdusă de:a. Ross Ashbyb. St. Kauffmanc. S. Wrightd. Ch. Darwin

17. Teoria algoritmilor genetici a fost fondată de:a. H. von Foersterb. John Hollandc. Stuart Kauffmand. Chris Langton


18. “Amprenta lui Dumnezeu”, aşa cum a fost denumită mulţimea fractală, a fost descoperită de:a. J. M. Keynesb. St. Kauffmanc. E. Lorentzd. B. Mandelbrot

19. Dinamica de sistem a fost întemeiată de:a. F. Caprab. J. Forresterc. Waren McCullochd. Julian Bigelow

20. Codul DNA al unei întreprinderi se aseamănă cu:a. reţeaua neuronilorb. genomul umanc. combinaţie de gened. mutaţie în gene

21. Cine a propus o ştiinţă a complexităţii care să includă toate nivelele ştiinţei, de la celulă până la societate:a. J. Von Neumannb. Keneth Bouldingc. L. von Bertalanffyd. Norbert Wiener

22. Ce şcoală a avut o contribuţie determinantă la apariţia ştiinţelor complexităţii:a. Scoala de la Princetonb. Scoala de la Yalec. Scoala de la Santa Fed. Scoala de la Bucureşti

23. Teoria haosului, componentă a ştiinţelor complexităţii, studiază:a. Senzitivitatea la condiţiile iniţialeb. Sistemele neliniarec. Mulţimile fractaled. Toate cele de mai sus

24. Printre componenţii Şcolii de la Santa Fe care au contribuit la dezvoltarea ştiinţelor complexităţii nu se numără:a. Brian Arthurb. Steven N. Durlaufc. Julian Bigelowd. St. Kaufmann

25. Care dintre următoarele motive sunt considerate ca fiind motive temeinice ale schimbării ştiinţei economiceactuale:

a. Economia este compusă din agenţi interconectaţi, distribuiţi şi eterogenib. Economia nu dispune de un control globalc. Economia are o organizare de tip ierarhic încrucişat şi recursivd. Toate cele de mai sus

26. Cine a făcut afirmaţia următoare ,,Noua economie constă dintr-o meta-reţea globală de interacţiuni tehnologice şiumane complexe...” ?

a. Fridjof Caprab. Karl Marxc. John Maynard Keynesd. Nicholas Kaldor


27. Ce savant contemporan a scris „A New Kind of Science”, o adevărată biblie a ştiinţelor complexităţii:a. Brian Arthurb. St. Kaufmannc. J. Hollandd. St. Wolfram

28. Cibernetica de ordinul trei mai este denumită:a. Cibernetica ciberneticiib. Cibernetica biologicăc. Sociociberneticad. Cibernetica tehnică

29. Între cibernetica de ordinul întâi şi cea de ordinul doi deosebirea fundamentală constă în:a. Natura diferită a buclelor feedbackb. Modul de includere a sistemului observatorc. Dimensiunea sistemelor cibernetice studiated. Una este statică iar cealaltă dinamică

30. Cibernetica de ordinul trei:a. Explică relaţia dintre ştiinţele naturii şi ştiinţele socialeb. Explică modul în care funcţionează creierul umanc. Se ocupă de relaţia dintre om şi calculatord. Studiază sistemele distribuite din diferite domenii ştiinţifice

31. Cibernetica economică, ca o componentă a ciberneticii de ordinul trei, studiază:a. Sistemul general din economieb. Sistemul legităţilor economicec. Sistemul adaptiv complex din economied. Sistemul organizării activităţilor umane

32. Care dintre următoarele domenii ştiinţifice a influenţat cel mai mult dezvoltarea ciberneticii economice:a. Dinamica de sistemb. Criticalitatea auto-organizatăc. Biologia evoluţionistăd. Teoria sistemelor dinamice deterministe

33. Cibernetica economică se aplică în economie doar :a. Sistemelor Macroeconomiceb. Sistemelor Microeconomicec. Ecosistemelor de afacerid. Oricărui sistem complex indiferent de nivelul acestuia

34. Care dintre următoarele sisteme nu sunt studiate de către cibernetica economică:a. Întreprinderile (firmele)b. Pieţelec. Reţelele biologiced. Sistemul economiei naţionale

35. Printre domeniile cuprinse în cadrul ciberneticii economice nu se regăseşte:a. Cibernetica întreprinderilorb. Cibernetica economiei naţionalec. Cibernetica pieţelor financiared. Cibernetica medicală


Teste Grile: Capitolul IIIModelarea – metodă de studiu a ciberneticii economice

1. Care dintre următoarele criterii nu sunt utilizate în evaluarea modelelor cibernetice:a. Completitudinea modeluluib. Consistenţa modeluluic. Simularea modeluluid. Validitatea modelului

2. Non-partiţionarea ca proprietate generală a unui model este dată de:a. orice sistem este un model al lui însuşib. un model al unui subsistem nu este în mod necesar model al întregului sistemc. un model al întregului sistem este irelevant pentru un subsistem al sistemului respectivd. două modele ale aceluiaşi sistem nu sunt în mod necesar echivalente. Altfel spus, putem reprezenta un

sistem în mai multe moduri, asociindu-le modele care nu au relaţii între ele

3. Non-transferabilitatea ca proprietate generală a unui model este dată de:a. orice sistem este un model al lui însuşib. un model al unui subsistem nu este în mod necesar model al întregului sistemc. un model al întregului sistem este irelevant pentru un subsistem al sistemului respectivd. două modele ale aceluiaşi sistem nu sunt în mod necesar echivalente. Altfel spus, putem reprezenta un

sistem în mai multe moduri, asociindu-le modele care nu au relaţii între ele

4. Consistenţa modelului se referă la:a. culegerea datelor şi informaţiilor despre sistemul care urmează a fi modelat şi/sau mediul său înconjurătorb. aprecierea valorii unui modelc. faptul că nici un aspect important al modelului nu trebuie evitat sau neglijatd. imposibilitatea celui care utilizează modelul de a face confuzii

5. Raţionalitatea agenților presupune că:a. agenţii iniţiază orice acţiune în scopul maximizării performanţei lor în raport cu o funcţie de evaluareb. agentul funcţionează fără intervenţia directă a omului sau a altor agenţic. agenţii au un rol activd. agentul primeşte inputuri de la mediul său şi că el poate executa acţiuni care schimbă acest mediu într -un

anumit fel

6. Primul savant care a utilizat termenul de „agent” în sensul său actual a fost:a. J. Ferberb. Wooldridgec. Tim Rayd. Thomas Schelling

7. Proprietatea de proactivitate a unui agent are în vedere:a. operarea agentului fără intervenţia directă a oamenilor sau a altor sisteme, având un anumit tip de control

asupra acţiunilor (activităţilor) proprii şi stării interneb. perceperea agentului a mediului înconjurător şi răspunderea la schimbările continue şi neanticipate care au

loc în mediuc. interacţionarea cu alţi agenţi (şi posibil oameni) utilizând un anumit limbaj de comunicare, care este înţeles

de toţi ceilalţi agenţid. faptul că agentul nu reacţionează doar ca răspuns la schimbările din mediul înconjurător; el este capabil să

aibă comportamente orientate către atingerea unor scopuri, având în acest sens iniţiativă proprie


8. Care dintre următoarele variante nu reprezintă un tip de interacţiune ce poate fi găsit în sistemele multiagent:a. bunăvoințab. colaborareac. cooperaread. negocierea

9. Coordonarea în sistemele multiagent reprezintă:a. interacţiunea cu alţi agenţi utilizând un anumit limbaj de comunicare, care este înţeles de toţi ceilalţi agenţib. operarea fără intervenţia directă a oamenilor sau a altor sisteme, având un anumit tip de control asupra

acţiunilor (activităţilor) proprii şi stării internec. agentul nu are scopuri conflictuale în raport cu alţi agenţi şi execută întotdeauna ceea ce i se cered. realizarea unei manieri în care acţiunile pentru îndeplinirea diferitelor sarcini pot fi organizate în timp şi

spaţiu pentru a realiza obiectivele

10. Cooperarea în sistemele multiagent reprezintă:a. realizarea unei manieri în care acţiunile pentru îndeplinirea diferitelor sarcini pot fi organizate în timp şi

spaţiu pentru a realiza obiectiveleb. răspunderea la întrebările: cine ce face, când şi cu ce mijloace, în ce mod şi cu cine. Constă în rezolvarea

unor subprobleme, prin repartizarea de sarcini, coordonarea acţiunilor şi rezolvarea conflictelor ce pot săapară

c. folosirea unor agenţi mediatori, în vederea aplanării conflictelord. stabilirea manierii de repartizare a unei sarcini între mai mulţi agenţi, fiind posibil să se utilizeze tehnici

specializate sau distribuite

11. Colaborarea în sistemele multiagent reprezintă:a. realizarea unei manieri în care acţiunile pentru îndeplinirea diferitelor sarcini pot fi organizate în timp şi





12. Negocierea în sistemele multiagent reprezintă:a. realizarea unei manieri în care acţiunile pentru îndeplinirea diferitelor sarcini pot fi organizate în timp şi





13. Agenţii autonomi reprezintă:a. agenţi care se adaptează dinamic şi învaţă despre şi din mediul lor înconjurător. Deci aceşti agenţi se

adaptează la incertitudine şi schimbareb. agenţi care interacţionează cu oamenii, alţi agenţi, sisteme legale şi surse informaţionalec. agenţi proactivi, orientaţi către un scop şi acţionând conform acestuia, fără să fie necesară intervenţia

utilizatorului, confirmarea şi acordul acestuiad. agenţi care comunică cu oamenii utilizând diferite tipuri de interfeţe, inclusiv limbajul natural


14. Agenţii adaptivi reprezintă:a. agenţi care îşi coordonează acţiunile şi negociază pentru a atinge obiective comuneb. agenţi care se adaptează dinamic şi învaţă despre şi din mediul lor înconjurătorc. agenţi care se deplasează unde este nevoie, posibil urmând un itinerard. agenţi care colaborează cu alţi agenţi şi/sau oameni pentru a atinge scopuri comune

15. Agenţii reactivi reprezintă:a. agenţi care sunt activaţi de evenimente şi senzitivi la conjunctura din domeniul realităţii înconjurătoareb. agenţi care mijlocesc alocarea resurselor de orice fel între oameni şi/sau alte categorii de agenţic. agenţi care comunică cu oamenii utilizând diferite tipuri de interfeţe, inclusiv limbajul naturald. agenţi care colectează informaţie din surse multiple eterogene şi trimit informaţie către surse multiple

16. Agenţii mobili reprezintă:a. agenţi care interacţionează cu oamenii, alţi agenţi, sisteme legale şi surse informaţionaleb. agenţi care îşi coordonează acţiunile şi negociază pentru a atinge obiective comunec. agenţi care se deplasează unde este nevoie, posibil urmând un itinerard. agenţi care colaborează cu alţi agenţi şi/sau oameni pentru a atinge scopuri comune

17. Agenţii interactivi reprezintă:a. agenţi care interacţionează cu oamenii, alţi agenţi, sisteme legale şi surse informaţionaleb. agenţi care colaborează cu alţi agenţi şi/sau oameni pentru a atinge scopuri comunec. agenţi care comunică cu oamenii utilizând diferite tipuri de interfeţe, inclusiv limbajul naturald. agenţi care execută anumite operaţii în mod autonom şi în timp real ca urmare a apariţiei anumitor

evenimente sau mesaje în mediul înconjurător

18. Agenţii cooperativi reprezintă:a. agenţi care îşi coordonează acţiunile şi negociază pentru a atinge obiective comuneb. agenţi care colaborează cu alţi agenţi şi/sau oameni pentru a atinge scopuri comunec. agenţi care colectează informaţie din surse multiple eterogene şi trimit informaţie către surse multipled. agenţi care mijlocesc alocarea resurselor de orice fel între oameni şi/sau alte categorii de agenţi

19. Agenţii sociali reprezintă:a. agenţi proactivi, orientaţi către un scop şi acţionând conform acestuia, fără să fie necesară intervenţia

utilizatorului, confirmarea şi acordul acestuiab. agenţi care interacţionează cu oamenii, alţi agenţi, sisteme legale şi surse informaţionalec. agenţi care colaborează cu alţi agenţi şi/sau oameni pentru a atinge scopuri comuned. agenţi care comunică cu oamenii utilizând diferite tipuri de interfeţe, inclusiv limbajul natural

20. Mediul fizic al agenților constă în:a. principii şi procese care guvernează şi susţin o populaţie de agenţib. legile naturii ce exprimă adevărurile fundamentale care sunt esenţiale în lumea înconjurătoarec. principiile şi procesele care guvernează şi susţin schimbul de idei, cunoştinţe, informaţii şi dated. principii, procese şi structuri care asigură o infrastructură pentru ca agenţii să schimbe informaţii

21. Accesibilitatea ca și caracteristică de bază a mediului fizic al unui agent ilustrează:a. în ce măsură agentul poate să prezică evenimente din mediu?b. cât de omogene sau de eterogene sunt entităţile din mediu?c. cât de mult poate mediul să se schimbe în timp ce agentul alege o acţiune următoare?d. în ce masură observatorul poate influența agentul

22. Controlabilitatea ca și caracteristică de bază a mediului fizic al unui agent reprezintă:a. în ce măsură agentul poate modifica mediul său inconjuratorb. cât de mult poate mediul să se schimbe în timp ce agentul alege o acţiune următoarec. în ce măsură agentul poate să prezică evenimente din mediud. cât de omogene sau de eterogene sunt entităţile din mediu


23. Nu reprezintă reglementări care caracterizează mediul social varianta:a. Limbajul de comunicareb. Protocoale de interacţiunec. Culturad. Prelucrarea limbajului

24. Protocoalele de interacţiune reprezintă:a. comunicarea pentru ca agenții să își atingă scopurile proprii şi scopurile grupului social la care ei iau parteb. modalitatea de comunicare ca o secvenţă acceptată de mesaje între entităţi şi restricţiile privind conţinutul

acestor mesajec. regulile care impun un comportament social acceptabild. servicii de evidenţă ce localizează agentul prin metode de tip pagini albe (pentru agentul individual), pagini

galbene (pentru colectivităţi de agenţi) şi pagini verzi (servicii oferite), precum şi servicii de mediere ceacţionează prin intermediul unui agent mediator

25. Care dintre variantele de mai jos nu reprezintă un beneficiu al utilizării MBA-ului în raport cu alte tehnici demodelare:

a. MBA surprinde fenomene emergenteb. MBA constituie o descriere naturală a sistemului modelatc. MBA este flexibilăd. Nici un răspuns corect

26. Se dă următorul grafic:

Acest grafic corespunde situației când rădăcina ecuației caracteristice a soluției părții omogene a unei ecuații cudiferențe de ordin I este:

a. Funcție pozitivăb. Constanta 1c. < -1d. Fracție negativă

27. Se dă următorul grafic:


Acest grafic corespunde situației când rădăcina ecuației caracteristice a soluției părții omogene a unei ecuații cudiferențe de ordin I este:

a. Funcție pozitivăb. Constanta 1c. < -1d. Fracție negativă

28. Ecuația caracteristică corespunzătoare lui a* - (c – ) * = 0 este:a. λ – (c - δ) = 0b. λ + (c - δ) = 0c. λ – (c - δ) / a = 0d. ∗ ( − )

29. Ecuația = A * reprezintă pentru o ecuație cu diferențe de ordin I:a. Forma soluției particulareb. Forma soluției părții omogenec. Forma soluției de echilibrud. Forma soluției generale

30. Multiplicatorul Keynesian este de forma:a. c / ( 1 - c )b. 1 / ( 1 + c )c. c / (1 + c )d. 1 / ( 1 - c )

31. Modelul Pânzei de Păianjen este:a. Un model de cerere și ofertă cu un decalaj de o perioadă la răspunsul oferteib. Un model de cerere și ofertă cu un decalaj de două perioade la răspunsul oferteic. Un model de cerere și ofertă fără decalajd. Nici un răspuns corect

32. Care ecuație a venitului într-o economie închisă este incorectă:a. Y = C + I + Gb. Y = C + S + Tc. Y = C - S + Td. Y = Co + c * Yd + I + G

33. Punctul de echilibru a următorului sistem discretx ( t + 1) = 9 – 2 x (t) este:

a. -3b. 3c. 4.5d. -4.5

34. Alegeți varianta corectă pentru următorul sistem: x ( t + 1) = 4 + 1/2 * x (t)a. Panta este pozitivă , stabilitate globalăb. Panta este pozitivă, instabilitate globalăc. Panta este negativă, stabilitate globalăd. Panta este negativă, instabilitate globală


35. Se dă următorul model: ( ) = 200 − 2 ( )( ) = −30 + 3 ( )∆ p (t + 1) = 0,1 * [ ( ) − ( ) ]q (t) = min [ ( ), ( )]Prețul și cantitatea de echilibru sunt:

a. ( 15,3 ; 15.9 )b. ( 34 ; 72 )c. ( 46 ; 108 )d. ( 34 ; 132 )

36. Ecuația deficitului bugetar este:a. DB = G + TR + Tb. DB = G – TR + Tc. DB = G – Tr – Td. DB = G + Tr – T

37. Se cunosc următoarele date: C= 40, G=1000, Tr= 200, I= 70, T= 90. Care este valoarea deficitului bugetar?a. 1290b. 1110c. 150d. 820

38. Efectul creșterii investițiilor cu 50 um asupra venitului, în cazul economiei cu 2 sectoare este: ( c = 0,3 ; t = 1/3 )a. 71.42b. 38.46c. 62.5d. 35.71

39. Se dă modelul economiei cu 4 sectoare:

D = C + I + G + NXC = Co + c * YdYd = Y-T+TRT = To + t * Y

D = Yt = 1/3 ; c=0,9

Dacă variația deficitului bugetar este -100, cât este variația cheltuielilor guvernamentale?a. -600 umb. -40 umc. + 40 umd. -54,54 um

40. Se cunoaște ecuația caracteristică a unei ecuații cu diferențe de ordin II:+ 5 + 2 = 0Utilizând testul semnului putem afirma că rădăcinile sunt:

a. Ambele negativeb. Ambele pozitivec. rădăcină pozitivă, una negativăd. Nu există suficiente date


41. Se dă o ecuație cu diferențe de ordin II care are următoarea ecuație caracteristică:+ 1 ∗ + 2 = 0Care dintre următoarele variante nu reprezintă o condiție necesară pentru testul de stabilitate:

a. 1 – β1 + β2 > 0b. 1 + β1 - β2 > 0c. 1 + β1 + β2 > 0d. 1 - β2 > 0

42. Se dă următorul sistem compus din două ecuații diferențiale neomogene cu coeficienți constanți:̇ = 100 ∗ ( ) − 40 ( ) + 7̇ = 25* ( ) − 10 ( ) − 3Matriceal sistemul se poate scrie: d.

43. Expresia curbei IS este:a. = [ ∗( )]∗b. = [ ∗( )]∗c. = [ ∗( )]∗d. = [ ∗( )]∗

44. Care dintre următoarele expresii nu reprezintă curba LM:a. = ∗b. = ∗c. = ∗d. Nici un răspuns corect

45. Care dintre următoarele afirmații este falsă?a. La dreapta curbei IS venitul este crescătorb. La dreapta curbei LM rata dobânzii este crescătoarec. La stânga curbei IS venitul este crescătord. La stânga curbei LM rata dobânzii este descrescătoare

46. Pentru un model IS-LM continuu se cunosc valorile: G=100; k = 0,25; c=0,75; mo=10; t = 0,5; u = 0,1; h=1,2.Echilibrul economiei se găsește în punctul:

a. (62,15)b. (15,62)c. (61,52)d. (52,61)


47. Multiplicatorul cheltuielilor autonome ( în cazul economiei cu 3 sectoare) este:a.

b.

c.

d.

48. Se cunosc datele: c=0,9; t= 0,33; ∆TR = 200Modificarea venitului ca răspuns la modificarea transferurilor este:

a. 450b. 500c. 550d. 600

49. Utilizând efectul multplicatorului Keynesian, o scădere a investițiilor duce la:a. Creștere a consumuluib. Scădere a venituluic. Scădere a ratei dobânziid. Nici un răspuns corect

50. Irelevanța ca proprietate generală a unui model este dată de:a. orice sistem este un model al lui însuşib. un model al unui subsistem nu este în mod necesar model al întregului sistemc. un model al întregului sistem este irelevant pentru un subsistem al sistemului respectivd. două modele ale aceluiaşi sistem nu sunt în mod necesar echivalente.

51. Principala metodă utilizată în cibernetica econmică pentru studiul sistemelor adaptive complexe și a proceselorla care acestea participă este:

a. simulareab. observareac. modelaread. analiza relațiilor

52. Cibernetica utilizează următoarea metodă de modelare:a. bazată pe agențib. inspirată din naturăc. bazată pe ecuațiid. toate variantele de mai sus

53. Figura de mai jos reprezintă:

.


a. reprezintă sumatorul corespunzător operaţiei de însumare a elementelor (variabilelor) de intrareb. reprezintă simbolul integrator, asociat operaţiei de integrare a intrăriic. reprezintă multiplicatorul, adică simbolul corespunzător transformării liniare a vectorului de intrare în

vector de ieşired. reprezintă derivatorul, asociat operației de derivare a intrării.








56. Principala diferență dintre sistemele diferențiale și cele cu diferențe constă în:a. modul de abordare al relațiilorb. modul de percepere al timpuluic. modul de calcul al soluțieid. reprezintă același lucru.

57. Modelul lui Harrod este un exemplu pentru:a. ecuații cu diferențe de ordin IIb. ecuații diferențiale neomogenec. ecuații diferențiale omogene de ordin Id. ecuații cu diferențe de ordin I

58. Conform modelului lui Harrod, echilibrul în economie se stabilește atunci când:a. investiția este egală cu venitulb. economiile egalează investițiilec. venitul este constantd. economiile cresc exponențial

59. Soluția generală a părții omogene a unei ecuații diferențiale este de forma: a.

a.

n

i

ti

G ieAty1

*)(

b.

n

i

ti

G ieAty1

*)(

c. )()()( tytyty pg d. );(ty P de forma termenului liber

60. Soluția particulară a părții neomogene a unei ecuații diferențiale este de forma:

a.

n

i

ti

G ieAty1

*)(

b.

n

i

ti

G ieAty1

*)(


61. Soluția unei ecuații diferențiale este de forma: c

a.

n

i

ti

G ieAty1

*)(

b.

n

i

ti

G ieAty1

*)(


62. Modelul logistic este creat de:a. Solowb. Domarc. Verhulstd. Harrod


63. P.F. Verhulst a fost de origine:a. Germanb. Austriacc. Olandezd. Belgian

64. Modelul logistic este creat ca reacție la:a. Teza malthusiană a creșterii explozive a populațieib. Teza lui Domar privind deprecierea capitalului fixc. Teza malthusiană a creșterii logaritmice a populațieid. Nici o variantă de mai sus

65. Conform lui Malthus, rata mortalității:a. Depinde de volumul populațieib. Este constantă în timpc. Este nesemnificativă modeluluid. Depinde de aria geografică

66. Curba logistică este de forma: c

a.

ne

nP

tPnt

*)0(

1)(

b.

ne

nP

tPnt

*)0(

1)(1

c.

ne

nP

tPnt

*)0(

1)(1

d.

ne

nP

tPnt

*)0(

1)(1

67. În cadrul modelului lui Solow privind ocuparea totală a forței de muncă, acumularea capitalului trebuie să fieegală cu:

a. Investiția brutăb. Investiția netă + Creșterea de capital necesar noilor generații de forță de muncăc. Creșterea de capital necesar noilor generații de forță de muncăd. Investiția netă

68. În cadrul modelului lui Solow privind ocuparea totală a forței de muncă:a. Se consideră că există depreciere a capitaluluib. Se consideră că nu există depreciere a capitaluluic. Se consideră că propensitatea marginală către investire este mai mare decât cea către economisired. Se consideră că propensitatea marginală către investire este mai mică decât cea către economisire

69. Câte etape are procesul de modelare?a. 3 etapeb. 4 etapec. 5 etaped. 6 etape


70. Redundanța în modelele cibernetice reprezintă:a. Un număr prea mare de ecuațiib. Imposibilitatea rezolvării modeluluic. Transferul proprietăților modelului către sistemd. Existența unor informații care nu sunt necesare

71. Rolul observatorului în procesul de modelare este:a. Extragerea informației din sistemb. Extragerea informației din modelc. Minimizarea diferențelor dintre informațiile sistemului și informațiile modeluluid. De destinatar al modelului

72. În mod abstract un model M al unui sistem S este:a. {S, H, U}b. {S, U, T}c. {S, T, D}d. {S, H, U, T, D}


Teste Grile: Capitolul IVSimularea-metodă de studiu

a ciberneticii economice

1. Elementul fundamental al modelelor de dinamică de sistem este:a. Bucla închisă;b. Bucla deschisă;c. Buclele conectate;d. Buclele disparate.

2. Dinamica de sistem, în opinia lui Forrester, reprezintă:a. O metodă orientată către optimizare şi obţinerea unor soluţii analitice;b. Un corp de teorii şi metode de abordare a mediului înconjurător;c. Un corp de teorii şi metode de abordare a sistemelor feedback informaţionale;d. O metodă de rezolvare a anumitor probleme manageriale strategice.

3. Lucrarea „Industrial Dynamics” apărută în 1961, a fost scrisă de:a. Stuart Kauffman;b. Benoit Mandelbrot;c. Francesco Maturana;d. Jay Forrester.

4. Cel mai mare succes pe care l-a înregistrat metoda Dinamicii de Sistem a fost atunci când a fost aplicată pentru:a. Studierea dinamicii sociale;b. Studierea dinamicii urbane;c. Studierea dinamicii populatiei;d. Studierea dinamicii globale.

5. Dinamica de sistem este o metodă care depinde de calitatea:a. Modelului elaborat;b. Programului de simulare;c. Observatorului;d. Nici o variantă corectă.

6. Care dintre variante reprezintă, după Forrester, conexiunile cu mediul înconjurător?:a. Limite închise;b. Limite deschise;c. Bucla feedback;d. Nivele şi ritmuri.

7. Orice buclă feedback dintr-un model de dinamică de sistem conţine cel puţin:a. un nivel;b. un ritm;c. un nivel şi un ritm;d. Nici o variantă nu este corectă.

8. Nivelele (sau stocurile) reprezintă:a. acumulări în sistem;b. fluxuri;c. auxiliare;d. limitele sistemului.


9. În cadrul limbajului grafic al dinamicii de sistem, nivelele sunt reprezentate prin:a. dreptunghiuri;b. nori;c. pătrate;d. romburi.

10. În cadrul limbajului grafic al dinamicii de sistem, ritmurile sunt reprezentate prin:a. romburi;b. cercuri;c. pătrate;d. valve.

11. În cadrul limbajului grafic al dinamicii de sistem, limitele sistemului sunt reprezentate prin:a. dreptunghiuri;b. nori;c. pătrate;d. romburi.

12. În cadrul limbajului graphic al dinamicii de sistem, variabilele auxiliare sunt reprezentate prin:a. dreptunghiuri;b. nori;c. pătrate;d.cercuri.

13. Procesul de construire al unui model de dinamică de sistem cuprinde:a. 4 etape;b. 5 etape;c. 7 etape;d. 10 etape.

14. Închiderea cauzală, în cazul dinamicii de sistem, presupune:a. mediul înconjurător schimbă semnificativ interiorul sistemului;b. mediul înconjurător nu schimbă semnificativ interiorul sistemului;c. mediul înconjurător şi interiorul sistemului sunt neutre unul faţă de celălalt;d. mediul înconjurător este încorporat sistemului modelat.

15. În dinamica de sistem:a. Comportamentul întregului sistem este determinat de structura buclelor feedback;b. Buclele feedback sunt pozitive şi negative:c. Orice buclă feedback conţine cel puţi un ritm si un nivel:d. Toate cele de mai sus sunt adevărate.

16. O buclă feedback pozitivă:a. Determină procese de creştere (descreştere) continuă;b. produce fluctuaţii ale mărimilor de stare afectate;c. este întotdeauna dominată de o buclă feedback negativă;d. domina întotdeauna o buclă feedback negativă.

17. O buclă feedback negativă:a. Este, prin natura ei, stabilizatoare;b. Produce creşteri continue ale mărimilor de stare afectate;c. domina întotdeauna o buclă feedback pozitivă;d. este întotdeauna dominată de o buclă feedback pozitivă.


18. Comportamentul indus de o buclă feedback negativă în sistem:a. conduce la stabilizarea sistemului;b. este orientat către atingerea unui scop;c. poate determina oscilaţii în timp ale mărimilor de nivel;d. toate cele de mai sus sunt adevărate.

19. Curba Phillips a relaţiei dintre inflaţie şi şomaj este un exemplu de:a. dependenţă a unui sistem de perturbaţii externe;b. buclă feeback pozitivă;c. buclă feedback negativă;d. proces de reglare a unei pieţe a forţei de muncă.

20. Raportul în care o buclă fedback determină cu prioritate comportamentul unui sistem se numeşte:a. întârziere;b. neliniaritate;c. determinare;d. dominanţă.

21. Întârziereaîn dinamica de sistem reprezintă:a. perioada după care efectul unei decizii se manifestă;b. timpul în care o buclă feedback funcţionează;c. momentul de timp final al evoluţiei unui sistem;d. incrementul de timp dintre două instanţieri ale unui nivel.

22. O întârziere de ordinul trei se poate obţine:a. cuplând în paralel trei bucle feedback;b. cuplând în serie trei bucle feedback;c. cuplând sub formă de cuib trei bucle feedback;d. nici una dintre cele de mai sus nu este adevată.

23. Etapa de identificare în dinamica de sistem reprezintă:a. identificarea scopului urmărit prin realizarea modelului;b. explicitarea modului referenţial de comportament;c. stabilirea orizontului de timp asociat modelului;d. toate cele de mai sus sunt adevărate.

24. Conceptualizarea sistemului reprezintă:a. reprezentarea vizuală a principalelor componente ale sistemului;b. alegerea conceptelor matematice utilizate în model;c. reprezentarea schematică a interacţiunilor din sistem;d. stabilirea conceptelor dinamicii de sistem utilizate în model.

25. Diagrama buclelor cauzale constituie:a. reprezentarea sintetică a relaţiilor cauzale din sistem;b. complementara unei diagrame de flux;c. reprezentarea simplificată a unei diagrame de flux;d. mulţimea buclelor feedback din sistem reprezentate grafic.

26. O diagramă de flux include:a. doar fluxurile materiale din sistem;b. fluxurile materiale şi informaţionale din sistem;c. doar fluxurile informaţionale din sistem;d. doar fluxurile energetice şi de forţă de muncă din sistem.


27. Într-o diagramă cauzală pot fi incluse:a. bucle feedback simple şî legăturile dintre ele;b. bucle feedback multiple de aceeaşi polaritate;c. bucle feedback multiple de polarităţi diferite;d. buclele feedback dominante.

28. Determinarea structurii buclelor feedback ce acţionează într-un sistem de determinăa. Simultan pentru toate buclele feedback existente;b. iterativ, începând cu buclele feedback cele mai importante;c. iterativ, începând cu buclele feedback cele mai simple;d. independent, pentru fiecare buclă feedback în parte.

29. Partea calitativă a analizei sistemului în vederea elaborării unui model de dinamică de sistem este alcătuită din:a. Identificare şi conceptualizare;b. Identificare şi formularea modelului;c. Conceptualizarea şi estimarea parametrilor;d. identificarea, conceptualizarea şi formularea modelului.

30. Fluxurile materiale dintr-un model de dinamică de sistem se referă la:a. materii prime şi materiale;b. bani;c. oameni şi comenzi;d. toate cele de mai sus.

31. În modelele de dinamică de sistem constanta DT poate să reprezinte:a. O perioadă de timp standard;b. Timpul necesar constituirii unui nivel;c. Timpul necesar acţiunii unui ritm;d. O mărime auxiliară.

32. O ecuaţie de nivel aflată pe un flux al populaţiei are structura corectă de forma:a. POPt= POPt-1 + DT (naşteridt - decesedt )b. POPt= DT (naşteridt - decesedt )c. POPt= POPt-1 + (naşteridt - decesedt )d. POPt= POPt-1 + DT ( naşteridt)

33. Timpul de simulare înr-un model de dinamică de sistem este:a. Perioada de timp dintre două iteraţii succesive;b. Perioada de timp necesară obţinerii soluţiei modelului;c. Orizontul de timp pe care modelul este simulat;d. Unitatea de timp utilizată în model (zi, săptămână, an etc.)

34. Dacă DT = 1/12 şi intervalul de timp pe care modelul este simulat este de un an, atunci modelul calculează:a. 12 valori ale nivelelor;b. o singură valoare a nivelelor;c. 12 valori ale nivelelor în fiecare dintre cele 12 luni;d. 1 valoare a nivelelor în fiecare lună.

35. Alegerea lui DT într-un model de dinamică de sistem se facea. Conform deciziei celui ce construieşte modelul;b. Întâmplător, fără să se ţină seama de DT;c. După anumite reguli;d. Nici una dintre cele de mai sus nu este adevărată.


36. Ecuaţiile de ritm:a. Au o structură standard;b. Depind de timpul de simulare;c. Depind de tipul de nivel pe care îl controlează;d. Nu au o structură standard.

37. Care dintre următoarele relaţii poate fi o ecuaţie de ritm:a. Numar de naşteri = Nivelul populaţiei x DTb. Numărul de naşteri = Nivelul populaţiei x Rata naşterilorc. Numărul de naşteri = Numărul de decese / Populaţia totalăd. Numărul de naşteri = Populaţia totală / Numărul de decese

38. Care dintre următoarele relaţii poate fi o ecuaţie de ritm:a. RV.KL = 2000 + STEP (500, 100)b. RV.K = 2000 + STEP (500, 100)c. RV.KL = 2000 + DT x Step (500, 100)d. RV = DT x STEP (500, 100) – 2000

39. Care dintre următoarele relaţii poate fi o ecuaţie de ritm:a. PC.KL = DELAY3 (RV.JK, 10)b. PC.KL = DELAY3 (RV.KL, 10)c. PC.JK = DELAY3 (RV.KL, 10)d. Nici una dintre cele de mai sus

40. Care dintre următoarele relaţii nu poate fi o ecuaţie de ritm:a. HFR.KL = (1/TAWF)(DCWF.K – WF.L)b. HFR.KL = (1/TAWF)(DCWF.K – WF.K)c. HFR.KL = (1/TAWF)(DCWF.K/WF.K)d. HFR.KL = (1/TAWF) RAND(DCWF.K/WF.K)

41. Care dintre următoarele relaţii dintr-o secvenţă de model este incorectă:a. L1.K =L1..J + (DT)(X.JK – R1.JK)b. SMTHX.K = L1/SMTMc. R1.KL = SMTHX.Ld. L1 = (X)(SMTM)

42. Principala funcţie a fluxurilor decizionale este:a. Introducerea conexiunilor dintre nivelele sistemului;b. Introducerea legăturilor materiale dintre ritmuri şi nivele;c. introducerea politicilor decizionale;d. toate cele de mai sus sunt adevărate.

43. Mecanismele de control ale sistemului sunt formate din:a. Fluxurile informaţionale împreună cu politicile decizionale;b. Doar din fluxurile informaţionale;c. Din politicile decizionale împreună cu parametrii de control;d. Din totalitatea politicilor decizionale din sistem.

44. O politică decizională constă din:a. un scop şi o stare dorită;b. o stare dorită, o stare observată şi o diferenţă dintre starea dorită şi starea observată;c. un scop, o stare dorită şi o acţiune;d. un scop, o stare dorită, o stare observată şi o acţiune.


45. Într-un sistem, numărul de mecanisme de control depinde de:a. Dimensiunile sistemului;b. Numărul de nivele observate în sistem;c. Complexitatea scopurilor urmărite;d. Numărul de nivele întârziate.

46. Consistenţa internă a ecuaţiilor unui model de dinamică de sistem se verifică:a. Cu ajutorul dimensiunilor variabilelor din model;b. cu ajutorul diagramelor de flux;c. cu ajutorul diagramelor de fază;d. rămâne la aprecierea celui care face modelul.

47. Estimarea parametrilor în modelele de dinamică de sistem se realizează prin:a. Cunoaşterea directă a procesului;b. Metode statistice;c. Metoda de simulare Monte carlo;d. Prin toate cele de mai sus.

48. Acurateţea determinării parametrilor se apreciază prin utilizarea următoarei reguli: ”Dacă implicaţiile politiceale unui model nu se schimbă dacă parametrii acestuia se schimbă cu plus sau minus X % , atunci parametrii nueste necesar să se mai modifice printr-o estimare suplimentar”. Care este acest procent?

a. 10%b. 1%c. 3%d. 5%

49. Testarea modelelor de dinamică de sistem se realizează:a. Automat de către limbajul de modelare utilizat;b. Ori de câte ori este nevoie, la cererea utilizatorului;c. Repetat, pentru creşterea înţelegerii modelului;d. Numai când sunt disponibile date reale.

50. Care dintre următoarele nu este o regulă aplicată la testarea modelelor de dinamică de sistem;a. Elaborarea unei liste de teste care se doreşte să fie efectuate;b. Efectuarea de teste separate atunci când un model este mărit prin adăugarea unor noi componente;c. Efectuarea de predicţii asupra efectului testelor înainte de rularea efectivă a modelului;d. Oprirea testelor daca se constată diferenţe dintre predicţii şi rezultatele obţinute.

51. Un test important în modelele de dinamică de sistem este:a. Dezactivarea uneia sau mai multor bucle feedback;b. Scrierea modelului matematic al sistemului şi rezolvarea separată a acestuia;c. Schimbarea valorilor iniţiale;d. Schimbarea frecventă a constantelor modelului.

52. Analiza de senzitivitate îndeplineşte în modelare următoarele funcţii:a. Mai buna înţelegere a modelului;b. Localizarea parametrilor de senzitivitate din model;c. Amândouă funcţiile de mai sus;d. Nici una dintre funcţiile menţionate.

53. Validitatea modelului reprezintă:a. Capacitatea modelului de a reprroduce corect comportamentul sistemului;b. Capacitatea modelului de a furniza informaţii valide pentru decidenţi;c. Capacitatea modelului de a reprezenta grafic structura internă a sistemului;d. Capacitatea modelului de a reprezenta simplificat realitatea în care funcţionează sistemul.


54. Raportul dintre validitatea şi utilitatea unui model înseamnă;a. Creşterea validităţii conduce la creşterea utilităţii acestuia;b. Creşterea validităţii şi creşterea utilităţii nu sunt posibile simultan;c. Validitatea şi utilitatea nu sunt în nici o relaţie de dependenţă;d. Validitatea este condiţionată de utilitate şi de costurile modelului.

55. Analiza politicilor decizionale în dinamica de sistem presupunea. Schimbarea punctelor din model în care se introduc decizii;b. Urmărirea efectelor pe care deciziile le au asupra evoluţiei nivelelor;c. Schimbărilor structurale din model;d. Toate cele de mai sus sunt adevărate.

56. O politică robustă este aceea care:a. Nu se modifică semnificativ dacă au loc în continuare schimbări structurale ale modelului;b. Nu se modifică semnificativ dacă nu au loc schimbări structurale ale modelului;c. Se modifică semnificativ dacă au loc schimbări structurale ale modelului;d. Se modifică semnificativ dacă nu au loc schimbări structurale ale modelului.

57. Care dintre următoarele nu este un limbaj specific dinamicii de sistem:a. DYNAMO2;b. POWERSIM;c. C++;d. STELLA.

58. În procesul de simulare trebuie respectată următoarea secvenţă de simulare:a. Nivele; Auxiliare; Ritmuri.b. Nivele; Ritmuri; Auxiliare;c. Ritmuri; Nivele; Auxiliare;d. Auxiliare; Ritmuri; Nivele.

59. Între DT, TIME şi LENGHT, cele trei perioade de timp importante în simularea modelelor de dinamică desistem, este adevărată relaţia:

a. DT > TIME > LENGHT;b. LENGHT > TIME; TIME < DT;c. DT< TIME < LENGHT;d. Nu există nici o relaţie între acestea.

60. Procesul de simulare se opreşte atunci când:a. TIME = LENGHT;b. DT = TIME;c. DT = LENGHT;d. DT + TIME = LENGHT.

61. Prima metodă de simulare aplicată în studiul sistemelor cibernetice este considerată:a. Dinamica Sistemelorb. Sinergeticac. Rețelele Booleened. Algoritmii Genetici


62. Care dintre următoarele variante nu reprezintă un limbaj de modelare și simulare din domeniul sistemelormultiagent?

a. JASb. SPADESc. MATHLABd. REPAST

63. Limbajul de modelare și simulare din domeniul sistemelor multiagent, Swarm, a fost inițiat de:a. Jay Forresterb. Chris Langthonc. Uri Wilenskyd. St. Kauffman


Teste Grilă: Capitolul VSistemul adaptiv complex în economie

1. Printre proprietăţile sistemelor adaptive complexe nu sunt cuprinse:a. Conectivitatea şi interdependenţab. Funcţionarea departe de echilibruc. Auto-organizaread. Creşterea uniformă

2. Co-evoluţia este:a. O schimbare evolutivă reciprocă între sisteme sau specii interactive;b. O creştere nediferenţiată a subsistemelor unui sistem adaptiv complexc. O echilibrare a tendinţelor de evoluţie a sistemelor dintr-un mediu înconjurătord. O modalitate de funcţionare a sistemelor haotice

3. În sistemele cu structură disipativă apare tendinţa de a avea soluţii alternative care se numesc:a. Conexiunib. Peisaje fitnessc. Bifurcaţiid. Nici una dintre cele de mai sus

4. Care din variante nu pot fi încadrate principiilor care stau la baza definirii unui sistem adaptiv complex, în opinialui K. Dooley ?

a. istoria lor este ireversibilăb. varietate, interacţiune şi selecţiec. ordinea şi controlul în astfel de sisteme sunt proprietăţi emergente şi nu predeterminated. viitor incert

5. Care din variante nu pot fi încadrate principiilor care stau la baza definirii unui sistem adaptiv complex, în opinialui S. A. Levin?

a. viitor incertb. diversitatea şi individualitatea componentelorc. interacţiuni localizate între aceste componented. mecanism de adaptare

6. Care dintre următorii savanți nu a contribuit la definirea sistemului adaptiv complex?a. Leigh Tesfatsionb. Zimmermanc. Liebnitzd. Axelrod

7. Ideea fundamentală a sistemelor adaptive complexe după Axelrod şi Cohen constă în:a. agenţii întreprind o operaţie de selecţie a acestor strategii pentru a se adapta mai bine la mediub. agenţii își dezvoltă propriile lor reguli ale jocului pentru a efectua şi controla tranzacţiil e ce au loc între eic. în economiile de piaţă, nu se pot anula tranzacţiile deja efectuated. agenţii vor reacţiona în mod diferit la stimulii aplicaţi de către alţi agenţi sau de mediul înconjurător

8. Care din variante nu pot fi încadrate principiilor care stau la baza definirii unui sistem adaptiv complex, în opinialui Flake?

a. selecţia celei mai bune strategiib. sistemul este compus din unităţi interdependentec. sistemul are proprietăţi emergented. Nici o variantă corectă


9. Definiția dată sistemului adaptiv complex de către Plsek, Lindberg şi Zimmerman este următoarea:a. Un sistem adaptiv complex este un sistem complex care include unităţi planificatoare, deci unităţi care sunt

orientate către atingerea unor scopuri care încearcă să exercite un anumit grad de control asupra mediuluisău înconjurător pentru a facilita atingerea acestor scopuri.

b. Un Sistem Adaptiv Complex este un sistem compus din agenţi individuali, care au libertatea de a acţiona înmoduri care nu sunt total predictibile şi ale căror acţiuni sunt interconectate, astfel încât acţiunile unui agentschimbă contextul pentru alţi agenţi

c. Un sistem adaptiv complex este un sistem complex care include unităţi reactive, deci unităţi capabile săprezinte sistematic răspunsuri diferite ca reacţie la condiţiile de mediu schimbate.

d. Un sistem adaptiv complex este un sistem complex care include unităţi orientate către un scop, deci unităţicare sunt reactive şi care orientează cel puţin unele dintre reacţiile lor către atingerea scopurilor

10. Un sistem adaptiv complex nu are un comportament caracterizat de:a. Emergențăb. Predictibilitatec. Auto-organizared. Noutate

11. Care dintre următoarele variante nu reprezintă o caracteristică a CAS-ului în viziunea lui E. Mitleton-Kelly ?a. co-evoluţiab. istoricitateac. diversitatea componentelord. funcţionarea departe-de-echilibru

12. Care dintre următoarele variante nu reprezintă o caracteristică a CAS-ului în viziunea lui E. Mitleton-Kelly ?a. explorarea spaţiului imposibilităţilorb. feedbackulc. auto – organizaread. emergenţa

13. Care dintre următoarele variante nu reprezintă o caracteristică a CAS-ului în viziunea lui E. Mitleton-Kelly ?a. conectivitate;b. interdependenţac. feedbackuld. interactiunile

14. Care dintre următoarele variante nu reprezintă o caracteristică a CAS-ului?a. sistemele sunt compuse din agenţi compuși;b. agenţii au interpretări şi desfăşoară acţiuni bazate pe propriile lor modele mentale;c. agenţii pot avea, fiecare, propriul său model mental sau îl pot împărtăşi cu ceilalţi agenţi;d. modelele mentale se pot schimba; drept urmare, învăţarea, adaptarea şi co-evoluţia sunt posibile în aceste

sisteme;

15. Care dintre următoarele variante nu reprezintă o caracteristică a CAS-ului?a. interacţiunile dintre agenţi şi dintre sisteme sunt încorporate altor sisteme;b. comportamentul sistemului în ansamblul său nu emerge din interacţiunile dintre agenţi;c. acţiunile unui agent schimbă contextul altor agenţi;d. sistemul poate învăţa noi comportamente

16. Care dintre următoarele variante nu reprezintă o caracteristică a CAS-ului?a. sistemul este liniar; adică mici modificări pot conduce la schimbări majore în sistem;b. comportamentul sistemului este, în general, impredictibil la nivel de detaliu;c. predicţiile pe termen scurt asupra comportamentului sistemului sunt, uneori, posibile;d. ordinea este o proprietate inerentă sistemului şi nu trebuie impusă din afară;


17. Care dintre următoarele variante nu reprezintă o caracteristică a CAS-ului?a. creativitatea şi noutatea emerg din comportamentul de ansamblu al sistemului;b. sistemele sunt capabile de auto-organizarec. sistemul este liniar; adică mici modificări pot conduce la schimbări majore în sistem;d. agenţii au interpretări şi desfăşoară acţiuni bazate pe propriile lor modele mentale;

18. Caracteristica definitorie a conectivităţii din cadrul unui CAS este:a. multidimensionalitateab. capabilitatea de a se adapta şi evolua, realizând o nouă ordine şi coerenţăc. că o decizie sau acţiune ale unui individ poate afecta alţi indivizi şi sistemed. că interacţiunile şi interdependenţele se formează între componente care se află pe nivele diferite

19. Co-evoluția reprezintă:a. fiecare specie interacţionează cu o anumită submulţime din numărul total de specii existente în mediul său

înconjurător, deci sistemul are o anumită structură extinsă de tip reţeab. modalităţile prin care sistemele deschise schimbă energie, materie sau informaţie cu mediile lor şi care

atunci când sunt împinse, departe–de–echilibruc. faptul că un domeniu sau entitate se schimbă în context cu alteled. mecanismul de bază în formarea în cadrul sistemului adaptiv complex, a condiţiilor de desfăşurare a

proceselor adaptive şi de selecție

20. Care este rolul feedback-ului pozitiv?a. formează în cadrul sistemului adaptiv complex, condiţiile de desfăşurare a proceselor adaptive şi de selecţieb. determină schimbări în sistemc. rol de echilibrare, amortizare şi stabilirea a sistemuluid. schimbă acţiuni şi comportamente potenţiale

21. Care este rolul feedback-ului negativ?a. formează în cadrul sistemului adaptiv complex, condiţiile de desfăşurare a proceselor adaptive şi de selecţieb. determină schimbări în sistemc. rol de echilibrare, amortizare şi stabilirea a sistemuluid. schimbă acţiuni şi comportamente potenţiale

22. Posibilitatea ca un sistem să aibă mai multe puncte de echilibru este dată de:a. emergențăb. funcționarea departe de echi libruc. interdependențăd. structurile disipative

23. Emergența în concepția lui Franceso Varela reprezintă:a. tranziţia de la regulile locale către principiile globale sau stările generale care însoţesc întreaga mulţime de

agenţi.b. un sistem este perturbat suficient de mult de la normele stabilite sau de la modalităţile obişnuite de lucru

sau odihnăc. mecanismul de bază în formarea în cadrul sistemului adaptiv complex, a condiţiilor de desfăşurare a

proceselor adaptive şi de selecţied. explorare a ceva care este denumit ,,posibilul adiacent”

24. Ipoteza eficienţei pieţelor este dată de varianta:a. când o piaţă este supusă unui şoc exogen, cum ar fi, de exemplu, noutăţile privind evoluţia economiei,

sistemul de piaţă poate să absoarbă acest şoc şi să revină, după un timp finit, la o stare de echilibrub. omogenitatea ,,produselor” tranzacţionale, numărul mare de agenţi de piaţă, istoricitatea şi atracţia

exercitată de această piaţă pentru cei care vor să câştige banic. determinarea unei legături deterministe sau probalistice între cauză şi efect


d. preţurile activelor financiare încorporeză toată informaţia relevantă şi că această informaţie este uşordisponibilă şi larg răspândită, astfel că orice investitor are acces la ea şi nu există posibilitatea ca unuldintre ei să profite de anumite oportunităţi şi să obţină rezultate superioare

25. Ipoteza raţionalității investitorilor reprezintă:a. câştigurile obţinute pe piaţa de capital recompensează doar riscul pe care şi-l asumă anumiţi investitori faţă

de alţii care înregistrează pierderi fiindcă nu acceptă riscul respectivb. cautarea obținerii, din tranzacţiile de piaţă efectuate, celui mai mare venit pentru un anumit nivel de riscc. o mulţime de agenţi interdependenţi şi conectaţi care prezintă comportamente de grup emergente,

dobândite în urma agregării comportamentelor individuale ale acestor agenţid. agenţii dintr-un sistem adaptiv complex îşi culeg informaţia din mediul înconjurător, o combină cu propriile

lor interacţiuni cu mediul şi, de aici, rezultă propriile decizii şi proceduri decizionale

26. Care dintre următoarele caracteristici ale ecosistemelor de afaceri poate fi asociată și ecosistemelor naturale?a. conțin agenţi inteligenţi, care sunt capabili să planifice şi să-şi reprezinte viitorul cu o anumită acurateţeb. concurează pentru a câştiga noi membric. pot apela la anumite inovaţiid. sunt sisteme dinamice, construite pe bază organică şi care au metode de producţie, schimb, stocare şi

dezvoltare

27. Care dintre variante nu reprezintă o proprietate comună pentru ecosistemele biologice şi ecosistemele digitalepentru afaceri ?

a. interacţiunea, interdependenţab. liniaritateac. comportamentul emergent, auto-organizaread. feedbackul

28. Care dintre variante nu reprezintă o proprietate comună pentru ecosistemele biologice şi ecosistemele digitalepentru afaceri ?

a. tipuri de sisteme care funcţionează ca un organismb. nu sunt optimizatoare ale propriului lor comportamentc. sunt sisteme dinamiced. Nici o variantă corectă

29. Care variantă nu reprezintă în opinia lui Iansiti şi Levien un factor care determină succesul unui ecosistem pentruafaceri?

a. productivitatea este factorul fundamental care, la un anumit moment, va defini succesul oricărui tip deafacere

b. orice ecosistem pentru afaceri ar trebui să fie robustc. abilitatea de a crea nişe şi oportunităţi pentru noile firmed. Nici un răspuns corect

30. Chris Langton denumeşte mulţimea de circumstanţe în care apare emergenţa creativă:a. Haosb. Limita haosuluic. Evoluțied. Co-evoluție

31. Care dintre următorii savanți denumește ,,limita haosului”?a. Chris Langtonb. Hartmannc. Kauffmand. Henry Poincare


32. Care persoană definește CAS-ul utilizând 10 caracteristici generice?a. E. Mitleton-Kellyb. Claude Bernardc. Kauffmand. Whitehead

33. Funcţia de măsura în care contribuţia la fitness adusă de un individ depinde de alţi indivizi se numește:a. interacţiuni epistaticeb. bucle feedbackc. haosd. cooperare

34. Când întâlnim co-evoluție exogenă?a. Când se aplică indivizii şi grupurile din cadrul unei organizaţiib. Când organizaţia interacţionează cu alte ecosisteme.c. Când există interacţiuni şi relaţii intricate şi încrucişate şi de influenţe multidirecţionale, atât directe cât şi

mediated. Când sistemele deschise schimbă energie, materie sau informaţie cu mediile lor

35. Care dintre următorii cercetători considerau ecosistemul ca fiind: ,,nişe în mijlocul unei anumite activităţi”?a. Stuart Kauffmanb. Walter Bradford Cannonc. Francesco Varelad. Keyneth Arrow

36. Prigogine a dat o interpretarea nouă pentru:a. Forța centrifugăb. Legea II a termodinamiciic. Lucru mecanicd. Putere

37. O bifurcaţie poate conduce la:a. O singură traiectorile posibilăb. Drum închisc. Mai multe traiectorii posibiled. Dinamică

38. Exapotarea reprezintă:a. Introducerea unei noi funcţii pentru o parte a unei entităţi existenteb. Riscul de a obţine o singură strategie prea târziu, care poate să nu fie chiar cea mai bunăc. Mecanisme endogene care mijlocesc explorarea posibilului adiacentd. Mecanismul de bază în formarea în cadrul sistemului adaptiv complex, a condiţiilor de desfăşurare a proceselor

adaptive şi de selecţie

39. Când întâlnim co-evoluție endogenă?a. Când se aplică indivizii şi grupurile din cadrul unei organizaţiib. Când organizaţia interacţionează cu alte ecosisteme.c. Când există interacţiuni şi relaţii intricate şi încrucişate şi de influenţe multidirecţionale, atât directe cât şi

mediated. Când sistemele deschise schimbă energie, materie sau informaţie cu mediile lor

40. Primul dispozitiv tehnic modern de tip cibernetic este considerat a fi:a. Stetoscopulb. Dispozitivul de reglare a presiunii aburului într-un cazanc. Termometruld. Mitraliera


Teste Grilă: Capitolul VIConectivitate şi interdependenţa în sistemele adaptive complexe

1. O reţea complexă este formată din:a. O mulţime de nodurib. O multitudine de noduri conectate prin arcec. O formă de organizare a sistemelor adaptive complexed. O suprapunere de reţele de natură diferită

2. Cel mai cunoscut model al unei reţele libere de scală este:a. Modelul Barabasi – Albertb. Modelul Erdos –Renyic. Modelul Eulerd. Modelul Reţelei Semantice

3. O reţea socială cu un grad înalt de conectivitate:a. Are un număr mare de laturi în raport cu numărul de vârfurib. Are un număr mare de vârfuri în raport cu numărul de laturic. Are un număr egal de laturi şi de vârfurid. Nu îndeplineşte nici una dintre proprietăţile de mai sus

4. Mecanismele prin care sistemele sunt interdependente în cursul evoluţiei sunt următoarele:a) Competiţiab) Cooperareac) Inovaread) Toate cele de mai sus

5. Caracteristica CAS-ului: „ conține un număr mare de elemente interdependente” se referă la:a. Un sistem poate fi analizat la nivel microscopic, macroscopic, messcopic, putând extinde dimensiunile sale

până la infinitb. Interacțiunile dintre aceste elemente nu sunt deterministec. Topologia interacțiunilor este distribuităd. Toate variantele de mai sus

6. Ce reprezintă o rețea?a. O ordine socială binefăcătoare, care emerge din consecințele neintenționale ale acțunii umane individualeb. Un sistem compus din agenți individuali, care au libertatea de a acționa în moduri care nu sunt total

predictibile și ale căror acțiuni sunt interconectatec. Un proces de peisaje cuplate, deformate, în care mișcările adaptive ale fiecărei entități schimbă peisajele

vecinilor săid. mulțime de noduri sau vârfuri care sunt conectate între ele prin arce

7. Ce reprezintă o rețea socială complexă?a. mulțime de oameni sau grupuri de oameni cu un anumit tip de contacte sau interdependențe între eib. mulțime de agenți software cu un anumit tip de contacte sau interdependențe între eic. rețea în care participanții colaborează în grupuri diferite, iar legăturile dintre perechile de indivizi suntdeterminate de apartenența la un grup comund. Nici un răspuns corect


8. Ce reprezintă o rețea colaborativă ?a. mulțime de oameni sau grupuri de oameni cu un anumit tip de contacte sau interdependențe între eib. mulțime de agenți software cu un anumit tip de contacte sau interdependențe între eic. rețea în care participanții colaborează în grupuri diferite, iar legăturile dintre perechile de indivizi suntdeterminate de apartenența la un grup comund. Nici un răspuns corect

9. Ce reprezintă rețeaua Peer -to-Peer?a. Rețeua de pagini web, conținând informații legate între ele prin hiperlinkuri de la o pagină la alta

b. Rețeaua fizică de calculatoare legate între ele prin fibre optice și alte tipuri de interacțiunic. Rețeaua virtuală de calculatoare ce împart între ele fișiere apelate de utilizatori plasați într -o rețea localăd. Rețeaua ce permite reprezentarea structurii unui limbaj și ajută la realizarea corespondențelor dintre limbaje

în traducerea automată

10. Ce reprezintă World Wide Web?a. Rețeaua informațională bipartită, are 2 tipuri de vârfuri, reprezentând indivizi și obiecte preferateb. Rețeaua utilizată pentru distribuția unor produse sau resursec. Rețeaua de pagini web, conținând informații legate între ele prin hiperlinkuri de la o pagină la altad. Rețeaua virtuală de calculatoare ce împart între ele fișiere apelate de utilizatori plasați într -o rețea locală

11. Ce reprezintă internetul?a. Rețea fizică de calculatoare legate între ele prin fibre optice și alte tipuri de interacțiunib. Rețea virtuală de calculatoare ce împart între ele fișiere apelate de utilizatori plasați într -o rețea localăc. Rețea informațională bipartită, are 2 tipuri de vârfuri, reprezentând indivizi și obiecte preferated. Rețea utilizată pentru distribuția unor produse sau resurse

12. Ce reprezintă rețeaua semantică?a. Rețeaua virtuală de calculatoare ce împart între ele fișiere apelate de utilizatori plasați într -o rețea localăb. Rețeaua ce permite reprezentarea structurii unui limbaj și ajută la realizarea corespondențelor dintre limbaje

în traducerea automatăc. Rețeaua informațională bipartită, are 2 tipuri de vârfuri, reprezentând indivizi și obiecte preferated. Rețeaua utilizată pentru distribuția unor produse sau resurse

13. Ce reprezintă rețeaua preferențială?a. Rețea informațională bipartită, are 2 tipuri de vârfuri, reprezentând indivizi și obiecte preferateb. Rețea utilizată pentru distribuția unor produse sau resursec. Rețea virtuală de calculatoare ce împart între ele fișiere apelate de utilizatori plasați într-o rețea localăd. Rețea ce permite reprezentarea structurii unui limbaj și ajută la realizarea corespondențelor dintre limbaje

în traducerea automată

14. Ce reprezintă rețeaua tehnologică?a. Rețea fizică de calculatoare legate între ele prin fibre optice și alte tipuri de interacțiunib. Rețea virtuală de calculatoare ce împart între ele fișiere apelate de utilizatori plasați într -o rețea localăc. Rețea informațională bipartită, are 2 tipuri de vârfuri, reprezentând indivizi și obiecte preferated. Rețea utilizată pentru distribuția unor produse sau resurse

15. Ce reprezintă conectivitatea ca proprietate a rețelelor complexe?a. Gradul în care vârfurile unei rețele sunt conectate directb. Numărul de laturi sau conexiuni ale unui nodc. Numărul mediu de laturi sau conexiuni între vârfuri, care trebuie să fie străbătute pe drumul cel mai scurt

dintre două vârfuri dintr-o rețead. Cel mai lung drum minim dintr-o rețeae. Raportul dintre numărul de legături existente în realitate cu vecinii și numărul de legături potențiale


16. Ce reprezintă gradul unui vârf?a. Gradul în care vârfurile unei rețele sunt conectate directb. Numărul de laturi sau conexiuni ale unui nodc. Numărul mediu de laturi sau conexiuni între vârfuri, care trebuie să fie străbătute pe drumul cel mai scurt

dintre două vârfuri dintr-o rețead. Cel mai lung drum minim dintr-o rețeae. Raportul dintre numărul de legături existente în realitate cu vecinii și numărul de legături potențiale

17. Ce reprezintă lungimea drumului mediu?a. Gradul în care vârfurile unei rețele sunt conectate directb. Numărul de laturi sau conexiuni ale unui nodc. Numărul mediu de laturi sau conexiuni între vârfuri, care trebuie să fie străbătute pe drumul cel mai scurt

dintre două vârfuri dintr-o rețead. Cel mai lung drum minim dintr-o rețea

18. Ce reprezintă diametrul unei rețele?a. Gradul în care vârfurile unei rețele sunt conectate directb. Numărul de laturi sau conexiuni ale unui nodc. Numărul mediu de laturi sau conexiuni între vârfuri, care trebuie să fie străbătute pe drumul cel mai scurt

dintre două vârfuri dintr-o rețead. Cel mai lung drum minim dintr-o rețea

19. Ce reprezintă gradul de clusterizare?a. Gradul în care vârfurile unei rețele sunt conectate directb. Numărul de laturi sau conexiuni ale unui nodc. Raportul dintre numărul de legături existente în realitate cu vecinii și numărul de legături potențialed. Numărul mediu de laturi sau conexiuni între vârfuri, care trebuie să fie străbătute pe drumul cel mai scurt

dintre două vârfuri dintr-o rețeae. Cel mai lung drum minim dintr-o rețea

20. Formula de calcul pentru conectivitate este dată de varianta:

a. C = ( )b. C = ( )c. C = ( )

d. C = ( )21. Formula de calcul pentru lungimea drumului mediu a unei rețele complexe este:a = 1( +1 )∑ ∑ ( , )=1=1b = 1( −1 )∑ ∑ ( , )=1=1c = 2( +1 )∑ ∑ ( , )=1=1d = 2( −1 )∑ ∑ ( , )=1=1


22. Formula de calcul pentru diametrul unei rețele este:a. D =max ( , )b. D =max ( , )c. D =min ( , )d. D =min ( , )

23. Formula de calcul pentru coeficientul de clusterizare în jurul unui vârf este: d

a.

1

1 )1(11 N

i ii

i

kkE

NCC

b.

1

1 )1(1 N

i ii

i

kkE

NCC

c.

N

i ii

i

kkE

NCC

1 )1(1

d.

N

i ii

i

kkE

NCC

1 )1(1

24. Gradul mediu al unui arbore de ordin k este dat de formula:

a. < k > = 1-

b. < k > = 2-

c. < k > = 1-

d. < k > = 2-

25. Ce reprezintă criticalitatea rețelelor complexe?a. Pragul de la care se formează legăturile dintre vârfurib. Pragul de la care se formează componentele micic. Pragul de la care se formează componentele gigantd. Toate variantele de mai sus

26. Numărul de arce dintr-un graf aleator este dat de formula:

a.( )∗

b.( )∗

c.( )

d.( )∗

27. Ce efect a fost demonstrat prin experimentul “ celor 6 grade de separare” ?a. Efectul placebob. Efectul lumii micic. Efectul sincronizăriid. Efectul Barabasi – Albert


28. Distanța medie geodezică dintre perechile de vârfuri ale rețelei este dată de formula:

a.

ji

ijdNN

l)1(

2

b.

ji

ijdNN

l)1(

2

c.

ji

ijdNN

l)1(

1

d.

ji

ijdN

l)1(

2

29. Care dintre variante nu reprezintă o concluzie acercetărilor lui Euler privind problema podurilor din Könisberg?

a. Suma gradelor nodurilor unui graf este imparăb. Fiecare graf trebuie să aibă un număr par de noduri imparec. Dacă nu există noduri impare, drumurile Euler pot începe din oricare nod arbitrard. Dacă numărul de noduri impare este 2, există drumuri Euler plecând din fiecare dintre nodurile impare

30. Care dintre variante poate fi considerată o rețea socială?a. World Wide Webb. Contacte ştiinţificec. Reţele de citărid. Internetul

31. Care dintre variante poate fi considerată o rețea tehnologică?a. Mesajele e-mailb. Contactele sexualec. Reţeaua de cale feratăd. Reţelele neurale

32. Care dintre variante nu poate fi considerată o rețea tehnologică?a. Reţeaua de calculatoare Gridb. Pachetele softwarec. Circuitele electroniced. World Wide Web

33. Care dintre variante poate fi considerată o rețea informațională?a. Reţelele metaboliceb. Reţelele geneticec. Reţelele de citărid. Reţelele ecologice

34. Care dintre variante nu poate fi considerată o rețea biologică?a. Contactele sexualeb. Reţelele geneticec. Reţelele neuraled. Reţelele ecologice


35. Cel mai cunoscut model al grafurilor aleatoare este:a. Modelul Barabasi – Albertb. Modelul Erdos –Renyic. Modelul Eulerd. Modelul Reţelei Semantice

36. Gradul mediu al unui vârf este dat de formula:

a. Npp)1N(N

p)1N(Nz

b. NppNNz

1

)1(

c. ppNN

pNNz

)1()1(

d. Nici o variantă de mai sus

37. Ce reprezintă un graf aleator?a. Un graf direcționatb. Un graf nedirecționatc. Un subgrafd. Vârfuri legate între ele prin arce plasate între perechi de vârfuri alese aleator

38. Cel ce a realizat experimentul ce a reprezentat sursa popularului concept de „şase grade de separare” a fost:a. Milgramb. Frigyes Korinthyc. Barabasid. Euler

39. În cadrul unei rețele, vârfurile puternic conectate se numesc:a. Laturib. Edgec. Arced. Hub-uri

40. Care dintre următoarele variante este falsă?a. CAS este omogen în ceea ce priveşte structura interacţiunilor precum şi distribuirea lor spaţialăb. CAS conţine un mare număr de elemente interdependentec. interacţiunile dintre elementele unui CAS nu sunt deterministed. topologia interacţiunilor dintre elementele unui CAS este distribuită

41. Legea Productivității Științifice a fost descoperită de:a. Eulerb. Jacob Morenoc. Alfred Lotkad. Elton Mayo

42. Care savant considera că: „Funcţiile sociale dominante sunt organizate în tot mai mare măsură în jurulreţelelor, iar participarea la aceste reţele este o sursă esenţială de putere.”?

a. F. Caprab. Eulerc. Milgramd. Nici unul dintre aceștia


43.Care om de știință a afirmat că statul -națiune este pe cale de a fi înlocuit cu statul-rețea?a. Erdosb. Castellsc. Barabasid. Baum

44. Câte poduri existau în problema lui Euler?a. 3b. 5c. 7d. 9


Teste Grilă: Capitolul VIICo-evoluţie, disipaţie şi haosul în sistemele adaptive complexe

1. Ce reprezintă interdependenţa simbiotică?a. Speciile se ajută una pe altab. O specie are avantaj asupra alteiac. O specie o alungă pe alta sau evoluează în nişe distincted. Nici un răspuns corect

2. Ce reprezintă interdependenţa dominatoare?a. Speciile se ajută una pe altab. O specie are avantaj asupra alteiac. O specie o alungă pe alta, sau evoluează în q nişe distincted. Nici un răspuns corect

3. Ce reprezintă interdependenţa competitivă?a. Speciile se ajută una pe altab. O specie are avantaj asupra alteiac. O specie o alungă pe alta, sau evoluează în nişe distincted. Nici un răspuns corect

4. Se poate considera ca fiind o caracteristică a co-evoluţiei varianta:a. schimbarea evolutivă reciprocă între specii interactiveb. are loc întotdeauna în cadrul unui ecosistemc. afectează atât indivizii cât şi sistemele.d. Toate variantele de mai sus

5. Primul savant care a introdus co-evoluţia într-un context socio-economic, interpretând-o ca reflectând feedback-urile pe termen lung care apar între principalele subsisteme: cunoaştere, valoare, organizare, tehnologie şi mediu, afost:

a. Norgaardb. Lewinc. Volberdad. S. Wright

6. Printre principalele elemente care trebuie să fie considerate prin aplicarea perspectivei co-evoluţioniste, seenumeră şi varianta:

a. utilizarea seriilor de timp longitudinale pentru studiul adaptării organizaţiilor pe o perioadă lungă de timp;b. examinarea adaptării organizaţiei într-un context istoric pentru sistem şi mediul său înconjurător;c. luarea în considerare a cauzalităţii multidimensionale între macro şi micro-evoluţie şi între acestea şi alteelemente ale sistemului;d. Toate variantele de mai sus


a. luarea în considerare a cauzalităţii multidimensionale între macro şi micro-evoluţie şi între acestea şi alteelemente ale sistemului;b. încorporarea efectelor reciproce, simultane, întârziate şi intermediare care pot produce schimbăricontraintuitive în variabilele afectate;c. considerarea dependenţei de traiectorie, care permite şi restricţionează adaptarea la nivel de firmă şi la nivelulpopulaţiei;d. Toate variantele de mai sus



a. considerarea dependenţei de traiectorie, care permite şi restricţionează adaptarea la nivel de firmă şi la nivelulpopulaţiei;b. încorporarea schimbărilor care apar la nivelul diferitelor sisteme instituţionale care afectează firmele şiindustriile;c. luarea în considerare a macrovariabilelor economice, sociale şi politice care se pot schimba în timp şiinfluenţează structura adâncă în care micro şi macro-structura evoluează, identificând şi încorporând efecteleacestora.d. Toate variantele de mai sus

9. Primul care a plasat peisajul fitness într-un context dinamic, utilizând pentru aceasta reţelele booleene, a fost:a. St. Kauffmanb. Wrightc. Norbert Wienerd. Nici o variantă de mai sus

10. Ce reprezintă mecanismul de căutare adaptivă?a. mişcarea de-a lungul peisajului este efectuată prin evaluarea efectelor modificării unor mici componente ale

sistemuluib. constă în efectuarea de mici paşi în sus şi în jos, de-a lungul peisajului şi urmărirea efectelor acestor paşi

asupra întregului sistemc. nu este legat de efectuarea unor mişcări mici de-a lungul peisajului fitnessd. Toate variantele de mai sus

11. Ce reprezintă mecanismul de tatonare?a. mişcarea de-a lungul peisajului este efectuată prin evaluarea efectelor modificării unor mici componente ale



12. Care variantă corespunde pentru mecanismul salturilor?a. mişcarea de-a lungul peisajului este efectuată prin evaluarea efectelor modificării unor mici componente ale



13. Condiţia de bază pentru apariţia haosului este:a. neintersecţia diferitelor traiectorii posibile în spaţiul de stareb. traiectoriile mărginitec. divergenţa exponenţială a diferitelor traiectoriid. toate variantele de mai sus

14. Din ce domeniu provine termenul de co-evoluţie?a. Chimieb. Fizicăc. Biologied. Matematică


15. Definiţia următoare: “Co-evoluţia este o schimbare evolutivă reciprocă între specii interactive” a fost dată de:a. Kauffmanb. Baumc. Prigogined. Odobleja

16. Co-evoluţia are loc întotdeauna în cadrul unui:a. Sistemb. Ecosistemc. Ciclu limităd. Mecanism feedback

17. Ecosistemul social:a. include mediul economic, cultural şi geografic, care include guvernul şi alţi actori instituţionalib. include afacerile care sunt legate unele de altele, în cadrul aceluiaşi sau mai multor industrii, care au o

influenţă asupra organizaţiei şi sunt influenţate de organizaţia studiatăc. include mijloacele de culegere, prelucrare, stocare si transmitere a informatiei sub forma digitala privite in

contextul relatiilor lor reciproce si a influentelor exercitate de mediul inconjurator asupra acestorad. include mijloacele de culegere, prelucrare, stocare si transmitere a informatiei manuale

18. Ecosistemul economic:a. include mediul economic, cultural şi geografic, care include guvernul şi alţi actori instituţionalib. include afacerile care sunt legate unele de altele, în cadrul aceluiaşi sau mai multor industrii, care au o



19. Ecosistemul digital:a. include mediul economic, cultural şi geografic, care include guvernul şi alţi actori instituţionalib. include afacerile care sunt legate unele de altele, în cadrul aceluiaşi sau mai multor industrii, care au o



20. Cu ce se diferenţiază co-evoluţia de evoluţie?a. Se realizează permanentb. Afectează toţi indiviziic. Afectează atât indivizii cât şi sistemeled. Nu se diferenţiază

21. Ce reprezintă terenul muntos cu vârfurile cele mai înalte ale unui peisaj fitness?a. Strategii de supravieţuire de succesb. Strategii de preluare a monopoluluic. Strategii de extindered. Strategii de preluare a controlului

22. Mecanismul de tatonare reprezintă:a. Un algoritm care păstrează acelaşi fitnessb. Un algoritm care înrăutăţeşte fitnessul obţinut după o căutare adaptivăc. Un algoritm care îmbunătăţeşte fitnessul obţinut după o căutare adaptivăd. Un algoritm care studiază fitnessul obţinut după o căutare adaptivă


23. Cui aparţine următoarea afirmaţie: “Teoria presupune că organizaţiile, industriile şi mediul co-evoluează”?a. Lewinb. St. Kaufmann

c. Baumd. Prigogine

24. Ideea de a modela co-evoluţia organizaţie – mediu utilizând un model NK îi aperţine lui:a. Baum

b. St. Kaufmannc. Lewind. Prigogine

25. Co-evoluţia endogenă are loca. la nivelul subsistemelor componenteb. la nivelul întregului sistemc. la nivelul mediului înconjurătord. la nivelul ecosistemului din care face parte sistemul

26. Co-evoluţia exogenă are loca. la nivelul indivizilor sau grupurilorb. la nivelul întregului sistemc. la nivelul unui singur subsistemd. la limita dintre sistem si mediul sau inconjurător

27. Co-evoluţia ca proprietate a sistemelor complexea. este independentă de celelalte proprietăţi ale acestor sistemeb. este dependentă de interdependenţele dintre elementele componentec. este dependentă de auto-organizared. este dependentă de haos şi funcţionare-departe-de-echilibru

28. Un sistem complex se deplasează în peisajul său fitness utilizând:a. Un mecanism de căutare adaptivăb. Un mecanism de tatonarec. Un mecanism al salturilor

d. Toate cele de mai sus

29. Mecanismul de căutare adaptivă presupune:a. efectuarea de mici paşi în sus şi în jos în peisajul fitnessb. căutare locală în vederea îmbunătăţirii unei valori a peisajului fitnessc. căutarea aleatoare în peisajul fitnessd. căutarea utilizând o metodă de gradient (celei mai rapide ascensiuni)

30. Mecanismul de tatonare presupune:a. mersul întâplător în peisajul fitness în speranţa că performanţa sistemului se va îmbunătăţib. evaluarea efectelor unor mici modificări asupra fitnessului sistemuluic. evaluarea efectelor unor modificări majore asuprafitnessului sistemuluid. nici una dintre acţiunile de mai sus.

31. Mecanismul salturilor presupune:a. descompunerea sistemului în subsisteme şi evaluarea efectelor acestora asupra întregului sistemb. urmărirea efectelor unor mici modificări asupra fitnessului sistemuluic. simularea apariţiei unor modificări majore în sistem şi evaluarea efectelor acestorad. nici una dintre acţiunile de mai sus.


32. Pentru a elabora modele ale co-evoluţiei, Kaufmann a utilizata. reţelele booleeneb. reţelele neurale artificialec. reţelele sociale complexed. reţelele tehnologice

33. În modelul NK, numărul de combinaţii de alele care influenţează fitnessul este egal cua. NxKb. N2xK2

c. NK

d. 2N

34. Un sistem disipativ este acel sistem pentru carea. comportamentul pe termen lung este independent de starea sa iniţialăb. comportamentul pe termen lung este independent de starea sa iniţialăc. comportamentul pe termen scurt este independent de starea sa iniţialăd. comportamentul pe termen scurt este dependent de starea sa iniţială

35. Traiectoria unui sistem disipativ poate să evolueze cătrea. un punct fixb. o suprafaţă limităc. o zonă a spaţiului de stared. toate cele de mai sus

36. Mulţimea de puncte iniţiale care dau naştere unei mulţimi de traiectorii tinzând către un atractor dat se numeştea. bazin de atracţieb. punct fixc. ciclu limităd. punct izolat

37. Criteriul principal de determinare a proprietăţii de disipaţie estea. testarea tuturor punctelor iniţiale ale sistemului şi stabilirea tipurilor de traiectoriib. testarea unui eşantion de puncte iniţiale şi stabilirea tipurilor de traiectoriic. determinarea tuturor punctelor de atracţie şi a traiectoriilor asociate acestorad. reprezentarea în plan a traiectoriilor posibile ale sistemului

38. În cazul sistemelor unidimensionale, disipaţia este testată calculânda. variaţia lungimii segmentelor aflate între două puncte ce aparţin dreptei realeb. variaţia distanţei dintre punctele aflate pe dreapta reală şi originec. variaţia lungimii unui segment de dreaptă ales întâmplătord. variaţie unui segment de dreaptă ales în apropierea originii

39. În cazul sistemelor unidimensionale, rata de schimbare a lungimii unui segmenta. tinde către zerob. este mai mare decât zeroc. este mai mică decât zerod. nici una dintre cele de mai sus

40. În spaţiile de stare bidimensionale, sistemele sunt disipative dacă relaţia2

2

1

1

Xf

Xf

dtdA

A1

a. are partea dreaptă pozitivăb. are partea dreaptă negativăc. are partea dreaptă egală cu zerod. nici una dintre condiţiile de mai sus.


41. În spaţiile de stare tridimensionale, pentru a determina disipaţia sistemelor ce le conţin se determinăa. divergenţa unei mulţimi de funcţiib. divergenţa unei mulţimi de punctec. divergenţa unei ariid. divergenţa unui segment de dreaptă

42. Regiunea de atracţie a unui spaţiu tridimensional poate fia. un punct (nod)b. un ciclul limităc. o aried. toate cele de mai sus

43. Teorema de divergenţă în cazul sistemelor m-dimensionale afirmă că un spaţiu de stare are cel puţin un atractorde dimensiune mai mică sau egală cu m-1 dacă

a. divm(f) =0b. divm(f)<0c. divm(f)>0d. toate cele de mai sus

44. Care dintre următoarele sisteme economice are cel mai frecvent un comportament haotic?a. Piaţa bunurilor şi serviciilorb. Piaţa asigurărilorc. Piaţa financiarăd. piaţa interbancară

45. În cadrul comportamentului haotica. Pot să apară ferestre de ordine în care sistemul este obserevabilb. Nu pot să apară ferestre de ordinec. Pot să apară sferestre de ordine dar sistemul este complet inobservabild. Sistemul este complet observabil

46. Haosul economic se poate manifestaa. Numai în sisteme nedeterministeb. Numai în sisteme deterministec. Şi în sistemele deterministed. În nici una dintre situaţiile de mai sus

47. Comportamentul haotic al unui sistem economic începea. la limita incertitudiniib. la limita haosuluic. la limita unei ferestre de ordined. la limita zonei de observabilitate

48. Principala proprietate a sistemelor adaptive complexe care asigură prezenţa haosului estea. Neliniaritateab. Funcţionarea-departe-de-echilibruc. Dependenţa de istorie (istoricitatea)d. Conectivitatea

49. Funcţionarea-departe-de-echilibru a sistemelor complexe a fost pentru prima oară descrisă dea. Norbert Wienerb. Ilia Prigoginec. St. Kaufmannd. Brian Arthur


Teste Grilă: Capitolul VIIIProcese feedback fundamentale în sistemele adaptive complexe

1. Nu reprezintă criterii de clasificare a buclelor şi mecanismelor feedback varianta:a. simplitateab. duratac. sursad. nici o variantă

2. Nu reprezintă criterii de clasificare a buclelor şi mecanismelor feedback varianta:a. puterea explicativăb. efectc. sursăd. calitate

3. Buclele feedback multiplicator reprezintă:a. cazul în care efectul procesului feedback se exercită asupra vitezei cu care creşte sau scade variabila

rezultativă consideratăb. cazul în care efectul final se obţine înmulţind variabila respectivă cu o constantă de multiplicarec. cazul în care viteza de modificare a variabilei respective se înmulţeşte, la rândul ei, cu o constantăd. efecte de stabilizare, de echilibrare şi de menţinere a integrităţii sistemului în raport cu mediul său

înconjurător

4. Buclele feedback accelerator reprezintă:a. cazul în care efectul procesului feedback se exercită asupra vitezei cu care creşte sau scade variabila


înconjurător

5. Buclele feedback mixte reprezintă:a. cazul în care efectul procesului feedback se exercită asupra vitezei cu care creşte sau scade variabila


înconjurător

6. Efectul multiplicator Keynes se declanșează:a. prin intermediul avuției acumulate în economieb. prin intermediul pieței financiarec. prin intermediul cererii de muncăd. Nici o variantă corectă

7. Efectul multiplicator Pigou se declanșează:a. prin intermediul avuției acumulate în economieb. prin intermediul pieței financiarec. prin intermediul cererii de muncăd. Nici o variantă corectă


8. Care dintre variante nu reprezintă un multiplicator:a. Mundellb. Rosec. Pigoud. Smith

9. În cazul multiplicatorului Rose, se formează:a. buclă feedback negativăb. Două bucle feedback pozitivec. buclă feedback pozitivă și una negativăd. buclă feedback pozitivă

10. Ce reprezintă deflația?a. Prețuri constanteb. creștere continuă a prețurilor și a salariilorc. scădere continuă a prețurilor și a salariilord. Nici o varianta de mai sus

11. Care dintre variante nu reprezintă un mecanism accelerator?a. Fisherb. Harrodc. Kaldord. Metzler

12. Cea mai importantă consecinţă a informaţiei transmise prin feedback este influenţa asupra:a. Resurselorb. Mediului înconjurătorc. Motivației decidențilord. Sistemului

13. Ce va face în general un decident care a primit un feedback pozitiv?a. tinde să fie proctiv şi să continue cursul precedent al acţiunii fără modificărib. tinde să fie motivat şi să continue cursul precedent al acţiunii cu mici modificăric. își pierde motivaţia şi caută alte a lternative pentru rezolvarea problemeid. își pierde motivaţia și renunță

14. Ce va face în general un decident care a primit un feedback negativ?a. tinde să fie proctiv şi să continue cursul precedent al acţiunii fără modificărib. tinde să fie motivat şi să continue cursul precedent al acţiunii cu mici modificăric. își pierde motivaţia şi caută alte alternative pentru rezolvarea problemeid. își pierde motivaţia și renunță

15. Învăţarea nu poate să aibă loc fără existenţa:a. cooperăriib. interacțiunilorc. unui feedbackd. coordonării


16.

Reprezintă o buclă feedback:a. Pozitivăb. Negativăc. Mixtăd. Stabilizatoare

17.

Reprezintă o buclă feedback:a. Pozitivăb. Negativăc. Mixtăd. Nici o variantă corectă

18. Mecanismele feedback pot fi modelate de:a. Dinamica de sistemb. Lanțurile de transmisiec. Varianta a + bd. Nici un raspuns corect

19. Procesul feedback include:a. Activitatea tuturor mecanismelor din sistemb. Activitatea unui singur mecanism din sistemc. Nu necesită activitatea nici unui sistemd. Bucla feedback pozitivă și o buclă negativă

20. Asigurarea echilibrului între cerere și ofertă este dată de:a. Un mecanism feedbackb. buclă feedbackc. Un proces feedbackd. Cooperare

21. Mecanismele de reglare ale sistemului pot fi:a. Mecanisme multiplicatorb. Mecanisme accelaratorc. Mecanisme mixted. Toate variantele de mai sus


22. În cazul efectului multiplicator Keynes, dacă venitul crește atunci și:a. Cererea de forță de muncă creșteb. Salariile crescc. Cheltuielile cu investițiile crescd. Varianta a+b+c

23. În cazul efectului multiplicator Keynes se regăsește:a. buclă feedback negativăb. buclă feedback pozitivăc. 2 bucle feedbackd. 3 bucle feedback

24. În cazul efectului multiplicator Keynes se regăsește:a. buclă feedback negativă

b. 2 bucle feedback negativec. 2 bucle feedback pozitived. buclă feedback negativă și una pozitivă

25. Legea balanței monetare reale a fost dată de:a. Harrodb. Keynesc. Pigoud. Rose

26. Ce reprezintă balanța monetară reală?a. Masa monetarăb. Puterea de cumpărare a populațieic. Inflațiad. Salariile

27. Salariile reprezintă o variabilă de:a. Stareb. Nivelc. Fluxd. Comandă

28. Ld în cazul efectului multiplicator Pigou reprezintă:a. Cererea de muncă din partea întreprinderilorb. Cererea de muncă din partea gospodăriilorc. Oferta de muncă din partea întreprinderilord. Oferta de muncă din partea gospodăriilor

29. Efectul Pigou este considerat:a. Efect stabilizatorb. Efect acceleratorc. Efect mixtd. Nici un răspuns corect

30. Efectul Rose are ca element central:a. Inflațiab. Deflațiac. Inflația salariilord. Hiperinflația


31. Efectul de portofoliu se încadrează categoriei:a. Multiplicatorb. Acceleratorc. Stabilizatord. Mixt

32. Efectul de venit disponibil se încadrează categoriei:a. Multiplicatorb. Acceleratorc. Stabilizatord. Mixt

33. Comportamentul anticiclic al dobânzii la creditele acordate reprezintă un efect:a. Multiplicatorb. Acceleratorc. Stabilizatord. Mixt

34. Care variantă este incorectă? Efectul Accelerator se împarte în:a. Realb. Blanchardc. Real-financiard. Mixt

35. Diagrama de influenta in cazul efectului Mundell este urmatoarea:

a wpYCIrwp ee ;;;

b.

pW

pw

YCp

Ww }{

c.

pMwYC

pMp

d.

};{};{;;; wpLASYICrwp d

36. Efectul feedback Keynes este de tip:a. multiplicator;b. accelerator real;c. accelerator financiar;d. mixt.

37. Diagrama de influenta in cazul efectului Pigou este urmatoarea:


38. Mecanismul accelerator Harrodian se poate reprezenta schematic prin:

39. Diagrama de influenta in cazul efectului Keynes este urmatoarea:

40. Diagrama de influenta in cazul efectului Rose este urmatoarea:

41. Diagrama de influenta in cazul efectului Fisher deflationist este urmatoarea:


42. Efectul de transmisie exercitat de avutie (cazul efectului accelerator-multiplicator de portofoliu) poate fi exprimatischematic prin:

43. Care dintre urmatoarele efecte este de tip accelerator:a. Metzler;b. Rose;c. Keynes;d. Fisher.

44. Efectul de transmisie asociat mecanismului venitului disponibil (cazul efectului accelerator-multiplicator de venitdisponibil) este : C

A. wpYCIrwp ee ;;;

B.

pW

pw

YCp

Ww }{

C. ned WTYY

D. }{}{}{};{}{}{}{ pYISCp

Ypd

e

45. Este mecanism mixt urmatorul:a. mecanismul sporului de capital: piata obligatiunilor;b. mecanismul sporului de capital: piata actiunilor;c. mecanismul sporului de capital: piata valutara;d. efectul de portofoliu

46. Efectul de transmisie al mecanismului accelerator financiar-monetar ce priveste comportamentul aciclic al rateidobanzii asupra creditelor acordate se poate reda schematic prin:


47. Dintre urmatoarele efecte, identificati care nu este de tip multiplicator:a. Pigou;b. Mundell;c. Fisher;d. Harrod.

48. Diagrama de influenta in cazul efectului Fisher deflationist este:

49. Ținând cont de criteriul sursă, buclele feedback se pot împărți în:a. bucle feedback simple și complexeb. bucle feedback imediate sau cu întârzierec. bucle feedback extrinseci și intrinsecid. feedback al outputului sau feedback cognitiv

50. Ținând cont de criteriul simplitate, buclele feedback se pot împărți în:a. bucle feedback simple și complexeb. bucle feedback imediate sau cu întârzierec. bucle feedback extrinseci și intrinsecid. feedback al outputului sau feedback cognitiv

51. Ținând cont de criteriul puterii explicative, buclele feedback se pot împărți în:a. bucle feedback simple și complexeb. bucle feedback imediate sau cu întârzierec. bucle feedback extrinseci și intrinsecid. feedback al outputului sau feedback cognitiv

52. Ținând cont de criteriul „durata”, buclele feedback se pot împărți în:a. bucle feedback simple și complexeb. bucle feedback imediate sau cu întârzierec. bucle feedback extrinseci și intrinsecid. feedback al outputului sau feedback cognitiv

53. Ce reprezintă feedback-ul cognitiv?a. descrie de ce problema a evoluat într-un anumit modb. oglindeşte evoluţia dinamică a problemeic. se obţine imediat după adoptarea unei decizii, desfăşurarea unei acţiuni sau a unui procesd. conţin mai multe feedbackuri, posibil de polarităţi diferite

54. Ce reprezintă feedback-ul outputului?a. descrie de ce problema a evoluat într-un anumit modb. oglindeşte evoluţia dinamică a problemeic. se obţine imediat după adoptarea unei decizii, desfăşurarea unei acţiuni sau a unui procesd. conţin mai multe feedbackuri, posibil de polarităţi diferite


55. Cui îi aparține afirmația: “Transformarea rapidă a economiei, care a trecut de la aşa numita economie a,,cărămizii şi mortarului” la o economie de tip reţea (networked economy) a făcut ca rolul şi importanţa proceselorfeedback să devină majore” ?

a. F. Caprab. Margret Meadc. Lourance Kubicd. Golec


Teste Grilă: Capitolul IXAutoorganizare şi emergenţă în sistemele adaptive complexe

1. Care este proprietatea universală în sistemele vii, organizaţii şi sisteme economice şi sociale, cărora le conferăcalitatea de a manifesta caracteristici şi comportamente cu totul noi, care nu se întâlnesc la nici unul dintreelementele componente?a. Auto-organizareab. Co-evoluţiac. Emergenţad. Procesele feed-back

2.Heylighen dă următoarea definiţie: ,,aparitie spontană a unei noi structuri coerente globale a CAS plecând de lainteracţiunile locale dintre agenţi” pentru:

a. Auto-organizareab. Co-evoluţiac. Emergenţad. Procesele feed-back

3.Principiul formulat de W. Ross Ashby conform căruia:”un sistem dinamic, indiferent de structura acestuia, tindeîntotdeauna să evolueze către o stare de echilibru”, pe care astăzi o denumim atractor, se numeşte:

a. Principiul auto-organizăriib. Principiul al Co-evoluţieic. Principiul al Emergenţeid. Principiul feed-back-ului

4. Principiul formulat de H. von Foerster conform căruia:” cu cât perturbaţiile din mediul înconjurător sunt maimari, cu atât mai repede sistemul se auto-organizează”, se numeşte:

a. Principiul perturbaţiilor marib. Principiul auto-organizăriic. Principiul ordinii apărute din zgomotd. H. von Foerster nu a fost cel care a formulat acest principiu

5. Pentru a putea fi şi adaptive, sistemele complexe trebuie neapărat să aibă şi capacitatea (proprietatea) de:a. Auto-organizareb. Co-evoluţiec. Funcţionare- departe- de-echilibrud. Conexiune şi interdependenţă

6. Care dintre următoarele variante reprezintă o caracteristică ale sistemelor auto-organizatoare:a. Ordinea locală rezultă din interacţiunile globaleb. Neliniaritateac. Bifurcaţia şi haosuld. Închiderea organizaţională

7. Care dintre variante nu reprezintă o caracteristică ale sistemelor auto-organizatoare:a. Ordinea globală rezultă din interacţiunile localeb. Liniaritateac. Bifurcaţia şi haosuld. Închiderea organizational


8. Care dintre variante nu reprezintă o caracteristică ale sistemelor auto-organizatoare:a. Controlul nedistribuitb. Rezilienţăc. Funcţionare-departe-de-echilibrud. Bifurcaţie şi haos

9. Care dintre variante nu reprezintă o caracteristică ale sistemelor auto-organizatoare:a. Funcţionarea-departe-de-echilibrub. Ordine şi haosc. Robusteţed. Închidere organizaţională

10. Magnetizarea piliturii de fier reprezintă un exemplu pentru:a. Ordinea globală rezultă din interacţiunile localeb. Robusteţe (rezilienţă)c. Închidere organizaţionalăd. Bifurcaţie şi haos

11. Cauzalitatea circulară, împreună cu evoluţia departe de echilibru, reprezintă condiţia sine qua non a:a. explorării spaţiului posibilităţilorb. feedback-uluic. auto – organizăriid. emergenţei

12. Existenţa cauzalităţii circulare asigură:a. auto-organizarea, ca emergenţa ordinii din interacţiunile locale (dzordonate)b. integrarea interacţiunilor locale şi structurilor globale cât şi stabilitatea reproducerii lor reciprocec. apariţia de noi structuri stabile în locul structurilor instabile care dispard. Toate variantele de mai sus

13. La ce se referă faptul că sistemele auto-organizatoare sunt robuste sau reziliente?a. sunt relativ puţin sensibile la perturbaţii sau erori şi au o capacitate puternică de a se refaceb. există un agent intern sau extern care coordonează, orientează sau controlează sistemul respectivc. organizarea întregului sistem rezultă în mod emergent din interacţiunile existente între componentele

acestuia la nivel locald. Nici o variantă corectă

14. La ce se referă faptul că sistemele auto-organizatoare sunt neliniare?a. sunt relativ puţin sensibile la perturbaţii sau erori şi au o capacitate puternică de a se refaceb. există un agent intern sau extern care coordonează, orientează sau controlează sistemul respectivc. efectele sunt neproporţionale cu cauzeled. organizarea întregului sistem rezultă în mod emergent din interacţiunile existente între componentele

acestuia la nivel local

15. Conceptul de ,,entropie” ca măsură a unei cantităţi care creşte necontenit datorită disipării căldurii este introdusde:

a. Arthur Eddingtonb. Rudolf Clausiusc. Ilya Prigogined. Nici o variantă corectă


16. La ce se referă emergenţa ontologică?a. dezvoltarea teoriilor despre lucrurile pe care suntem în stare să le observăm şi să le explicăm în lumea realăb. permite explicarea modului în care sistemele pot exista într-o lume dominată de cea de-a doua lege a

termodinamicii şi de o microfizică închisă cauzalc. forme globale complexe pot să apară din interacţiuni computaţionale locale”d. modelând procese similare celor care, în sistemele reale, pot produce proprietăţile emergente observate

17. La ce se referă emergenţa reprezentativă?a. dezvoltarea teoriilor despre lucrurile pe care suntem în stare să le observăm şi să le explicăm în lumea realăb. permite explicarea modului în care sistemele pot exista într-o lume dominată de cea de-a doua lege a

termodinamicii şi de o microfizică închisă cauzalc. forme globale complexe pot să apară din interacţiuni computaţionale locale”d. modelând procese similare celor care, în sistemele reale, pot produce proprietăţile emergente observate

18. La ce se referă emergenţa computaţională?a. dezvoltarea teoriilor despre lucrurile pe care suntem în stare să le observăm şi să le explicăm în lumea realăb. permite explicarea modului în care sistemele pot exista într-o lume dominată de cea de-a doua lege a

termodinamicii şi de o microfizică închisă cauzalc. forme locale simple pot să apară din interacţiuni computaţionale globaled. modelând procese similare celor care, în sistemele reale, pot produce proprietăţile emergente observate

19. Ce reprezintă auto-mentenanţa?a. forme globale complexe pot să apară din interacţiuni computaţionale localeb. explicare a apariţiei unor proprietăţi coerente globale în orice sistem care se compune din părţi sau

elemente având comportamente observabile la nivel localc. menţinerea unei coerenţe continue a sistemului obţinut în urma agregării, în ciuda fluxurilor de resurse

dintre părţile agregate, precum şi a apariţiei şi dispariţiei unora dintre eled. funcţie ce depinde de ierarhia organizaţională a sistemului

20. Ce reprezintă agregarea?a. forme globale complexe pot să apară din interacţiuni computaţionale localeb. explicare a apariţiei unor proprietăţi coerente globale în orice sistem care se compune din părţi sau

elemente având comportamente observabile la nivel localc. menţinerea unei coerenţe continue a sistemului obţinut în urma agregării, în ciuda fluxurilor de resurse

dintre părţile agregate, precum şi a apariţiei şi dispariţiei unora dintre eled. funcţie ce depinde de ierarhia organizaţională a sistemului

21. Studiul emergenţei presupune elucidarea următoarei probleme:a. cum se formează nivelele ierarhice noi într-un sistem pe baza unor componente aflate deja pe un anumit

nivel ierarhic inferior;b. cum se pot stabili şi descrie limitele care separă diferitele nivele ale unui sistem;c. cum o mulţime de părţi componente poate să capete coerenţă pentru a forma nu nou nivel ierarhicd. Toate variantele de mai sus

22. Sistemele emergente pot fi definite ca acele sisteme adaptive complexe care:a. produc noutateb. asigură coerenţă, integritatec. determină auto-mentenanţad. Toate variantele de mai sus

23. Care dintre variante nu reprezintă o caracteristică a sistemelor emergente:a. produc noutateb. asigură coerenţă, integritatec. sunt predictibiled. determină auto-mentenanţa


24. Care dintre variante nu reprezintă o caracteristică a sistemelor emergente:a. sunt asimetric cauzaleb. determină auto-mentenanţac. sunt impredictibiled. Nici un răspuns corect

25. Cine face pentru prima dată distincţia dintre emergenţa ontologică şi cea reprezentativă?a. Carianib. Hollandc. Searled. Prigogine

26. Robusteţea sau rezilienţa unui sistem complex se mai numeşte şi:a. Toleranţa le erorib. Auto-mentenanţac. Fiabilitated. Siguranţa în funcţionare

27. Organizarea distribuită şi redundantă a sistemelor permite:a. Controlul centralizat al acestorab. Cooperarea pentru refacerea părţilor afectate ale acestorac. Închiderea organizaţională a acestorad. Funcţionarea haotică a acestora

28. O cantitate mai mare de incertitudine în sistemele auto-organizatoare genereazăa. Imposibilitatea controlului asupra acestorab. O putere mai mare de a previziona evoluţiile viitoarec. Facilitarea capacitătii de auto-organizared. Imposibilitatea formării buclelor feed-back de auto-reglare

29. Robusteţea sistemelor faciliteazăa. Închiderea organizaţională a acestorab. Controlul distribuit al sistemelorc. Funcţionarea optimală a subsistemelor componented. Efectul stabilizator al buclelor şi mecanismelor feed-back pe care sistemele le conţin

30. Ipoteza Makerului Somatic a fost formulată dea. A. R. Damasiob. Sigmund Freudc. J.von Neumannd. George Bateson

31. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:a. În sistemele auto-organizatoare, controlul este distribuit în întreg sistemulb. În sistemele auto-organizatoare, controlul este concentrat într-un subsistem specializatc. În sistemele auto-organizatoare nu există nici un fel de controld. În sistemele auto-organizatoare nu este necesar controlul sistemului

32. În sistemele economicea. existenţa reţelelor complexe constituie condiţia suficientă a existenţei controlului distribuitb. existenţa reţelelor complexe constituie condiţia necesară a existenţei controlului distribuitc. existenţa reţelelor complexe constituie condiţia necesară şi suficientă a existenţei controlului distribuitd. existenţa reţelelor complexe nu constituie o condiţie a existenţei controlului distribuit


33. Existenţa cazalităţii circulare nu reprezintă o condiţie prealabilă a apariţieia. Fenomenelor neliniareb. Fucţionării-departe-de-echilibruc. Bifurcaţiei şi haosuluid. Tuturor celor de mai sus

34. Cauzalitatea circulară este condiţia sine qua non a apariţiei auto-organizării împreună cua. Evoluţia departe-de-echilibrub. Neliniaritateac. Haosul deterministd. Conectivitate şi interdependenţă

35. Cauzalitatea circulară poate fi definită ca fiinda. O succesiune a cauzelor şi efectelor, normală în orica sistem ciberneticb. O reţea circulară de subsisteme între care există bucle feed-backc. O forţă care menţine şi amplifică procesul prin care emerge noua ordine din interacţiunile localed. O forţă care se manifestă prin răspunsul adecvat al sistemului la perturbaţiile exercitate de mediul

înconjurător

36. Cauzalitatea circulară în cibernetică reprezintăa. O buclă feed-back pozitivă sau negativăb. Un mcanism format ditr-o succesiune de bucle feed-back pozitivec. Un mecanism format din bucle feed-back negatived. Un proces feed-back la care participă atât bucle feed-back pozitive cât şi bucle feed-back negative

37. Sistemele emergente sunt acele sisteme adaptive complexe care:a. au capcitatea de a se auto-organizab. produc noutatec. au conexiuni cu mediul înconjurătord. dispun de reţele complexe aleatoare

38. Sistemele emergente sunt acele sisteme adaptive complexe care:a. sunt impredictibileb. sunt haoticec. sunt co-evolutived. sunt sensibile la condiţiile iniţiale

39. Sistemele emergente sunt acele sisteme adaptive complexe care:a. funcţionează-departe-de-echilibrub. sunt dependente de traiectoriec. asigură coerenţă, integritated. sunt oscilante

40. Sistemele emergente sunt acele sisteme adaptive complexe care:a. sunt rezilienteb. sunt sigure în funcţionarec. sunt auto-reproducătoared. sunt inteligente

41. Sistemele emergente sunt acele sisteme adaptive complexe care:a. au cel puţin un mecanism feed-back dominantb. au un agent coordonatorc. au limite bine stabilite cu mediul înconjurătord. sunt asimetric cauzale


42. Asimetria cauzală este proprietatea emergenţei care se caracterizează în modul următor:a. proprietăţile noi sunt determinate doar “de jos în sus”, fără să se observe apariţia unor noi proprietăţi emergente“de sus în jos”b. noile proprietăţi sau comportamente obţinute în urma emergenţei nu puteau fi prevăzute înainte ca emergenţasă aibă loc.c. obiectele şi componentele sunt ţinute împreună de interacţiuni cauzale ce asigură unitatea lor organicăd. nici una dintre cele de mai sus

43. Formularea „Noua formă este stabilă în raport cu variaţiile mediului înconjurător precum şi cu modificările ceau loc în propria structură internă” se referă la:

a. auto-organizareb. auto-conducerec. auto-mentenanţăa. auto-reproducere

44. Holland a utilizat pentru studiul proceselor emergente din sistemele adaptive complexe:a. automatele celulareb. ecuaţiile cu diferenţe finitec. algoritmii euristicid. metode ale sistemelor multi-agent

45. Cele două proprietăţi puse în evidenţă de Holland şi legate de emergenţă sunt:a. auto-organizarea şi haosulb. auto-mentenanţa şi agregareac. auto-reproducerea şi inteligenţac. auto-conducerea şi descentralizarea

46. Bifurcaţiile apar datorită:a. Modificării condiţiilor iniţialeb. Modificării ţintelor urmărite de sistem în evoluţia sac. Modificării valorilor parametrilor de ordined. Modificării iteracţiunilor dintre elementele sistemelor

47. Domeniul în care parametrii de ordine al unui sistem pot lua valori se numeşte:a. Spaţiul de stareb. Spaţiul fazelorc. Spaţiul parametrilord. Spaţiul traiectoriilor

48. Haosul într-un sistem adaptiv complex aparea. la perioade stabilite, bine determinateb. pe neaşteptate, fara nici un semn premergătorc. pe neaşteptate, dar cu manifestarea unor semne anterioared. nici una dintre cele de mai sus nu este adevărată

49. O fereastra de ordine reprezintăa. o perioadă în care în sistem nu se manifestă haosb. un segment altraiectoriei sistemului care este observabilc. o zonă în care sistemul devine controlabild. o zonă a spaţiului de stare al sistemului în care traiectoriile sunt monotone

50. Înainte de auto-organizare, singura configuraţie posibilă a sistemului este:a. una ordonatăb. una dezordonatăc. una ierarhicăd. una heterarhică


Teste Grilă: Capitolul XExemple de sisteme adaptive complexe în economie

1. Ce reprezintă emergenţa în cazul întreprinderilor?a. Toate întreprinderile există în cadrul mediului lor înconjurător şi ele sunt părţi ale acestui mediu.b. Cu cât mai mare este varietatea unei întreprinderi cu atât ea este mai puternică.c. Agenţii din întreprinderi interacţionează într-un mod aleator mai degrabă decât să fie planificaţi şi

controlaţi.d. Întreprinderile funcţionează după reguli simple.

2. Ce reprezintă co-evoluţia în cazul întreprinderilor?a. Toate întreprinderile există în cadrul mediului lor înconjurător şi ele sunt părţi ale acestui mediu.b. Cu cât mai mare este varietatea unei întreprinderi cu atât ea este mai puternică.c. Agenţii din întreprinderi interacţionează într-un mod aleator mai degrabă decât să fie planificaţi şi

controlaţi.d. Întreprinderile fucţionează după reguli simple.

3. Ce reprezintă varietatea necesară?a. Toate întreprinderile există în cadrul mediului lor înconjurător şi ele sunt părţi ale acestui mediu.b. Cu cât mai mare este varietatea unei întreprinderi cu atât ea este mai puternică.c. Agenţii din întreprinderi interacţionează într-un mod aleator mai degrabă decât să fie planificaţi şi

controlaţi.d. Întreprinderile funcţionează după reguli simple.

4. Ce reprezintă suboptimalitatea:a. Întreprindere nu trebuie să fie perfectă pentru a prospera în cadrul mediului său înconjurător.b. Relaţiile dintre agenţi sunt mai importante decât agenţii înşişi.c. Modificări mici ale condiţiilor iniţiale ale întreprinderii pot avea efecte semnificative după ce ele trec

printr-un proces emergent cum ar fi un efect feedbackd. Nu există o ierarhice de comandă şi control într-un CAS.

5. Care dintre sistemele următoare reprezintă un CAS?a. Firmab. Piaţa de capitalc. Banca comercialăd. Toate variantele de mai sus

6. Care dintre variantele următoare nu reprezintă un CAS?a. Economia naţionalăb. Piaţa de capitalc. Roiurile de albined. Clădirile rezidenţiale

7. Ce reprezintă în esenţă Teoria Eficienţei Pieţelor?a. câştigurile obţinute pe piaţa de capital recompensează doar riscul pe care şi-l asumă anumiţi investitori faţă

de alţii care înregistrează pierderi fiindcă nu acceptă riscul respectivb. în procesul continuu de a căuta oportunităţi de profit, investitorii rezolvă o problemă de alegere între risc şi

venitc. pieţele de capital, pot fi considerate sisteme adaptive complexe, ele fiind alcătuite dintr-o mulţime de agenţi

interdependenţi şi conectaţi care prezintă comportamente de grup emergente, dobândite în urma agregăriicomportamentelor individuale

d. Toate variatele de mai sus


8. Ce reprezintă teoria investitorilor decidenţi raţionali?a. câştigurile obţinute pe piaţa de capital recompensează doar riscul pe care şi-l asumă anumiţi investitori faţă

de alţii care înregistrează pierderi fiindcă nu acceptă riscul respectivb. în procesul continuu de a căuta oportunităţi de profit, investitorii rezolvă o problemă de alegere între risc şi

venitc. pieţele de capital, pot fi considerate sisteme adaptive complexe, ele fiind alcătuite dintr-o mulţime de agenţi

interdependenţi şi conectaţi care prezintă comportamente de grup emergente, dobândite în urma agregăriicomportamentelor individuale

d. Toate variatele de mai sus

9. Care dintre variantele de mai jos nu reprezintă o funcţie bancară?a. Oferă acces la un sistem de plăţib. Transformă activec. Managementul riscurilord. Nici o variantă corectă

10. Care a fost prima activitate a băncilor?a. Constituirea şi păstrarea depozitelor băneştib. Schimbul monetarc. Acordarea de împrumuturid. Acordarea de scrisori de garanţie bancară

11. Care dintre variante reprezintă tipuri de transformare a activelor deţinute de bancă:a. Transformarea mărimiib. Transformarea calităţiic. Transformarea maturităţiid. Toate variantele de mai sus

12. Ce reprezintă riscul de creditare?a. lipsa completă de active lichide din portofoliul băncii, sau lipsa abilităţii de a asigura fonduri la un cost

“normal”b. diminuarea câştigurilor datorită fluctuaţiilor ratei dobânziic. riscul ca clienţii să nu-şi îndeplinească obligaţiile ce decurg dintr-un contract de creditared. riscul de pierdere ce rezultă din carenţe sau prăbuşiri atribuibile procedurilor, persoanelor şi sistemelor

interne sau evenimentelor externe ale unei organizaţii bancare

13. Ce mecanism este determinat de raportul dintre cererea şi oferta agregată?a. Mecanismul agregatb. Mecanismul cereriic. Mecanismul de piaţăd. Mecanismul ofertei

14. Elementul esenţial al oricărui mecanism de piaţă îl constituie:a. Agentul economicb. Ofertac. Cereread. Preţul

15. Modelarea funcţionării mecanismelor de reglare a economiei se poate face utilizând metode şi instrumente cumar fi:

a. modele de simulare dinamică evolutivăb. modele ale algoritmilor geneticic. modele bazate-pe-agenţid. Toate variantele de mai sus


16. Care este legea Walras?a. Cantitatea totală de bunuri cerută pe o piaţă este dependentă negativ de preţul de piaţăb. Cantitatea totală de bunuri cerută pe o piaţă este dependentă pozitiv de preţul de piaţăc. Cantitatea totală de bunuri cerută pe o piaţă este dependentă de oferta agregatăd. Nici o variantă corectă

17. Curba AD se modifică permanent sub acţiunea unor factori care intervin pe piaţă, şi anume:a. venitul consumatorilorb. preţurile de pe alte pieţec. preferinţele şi aşteptările consumatorilord. Toate variantele de mai sus

18. Costul de oportunitate al producătorilor este compus din:a. costul total al inputurilor utilizate în producţieb. profiturile pierdute când producătorii aleg să nu producă alte produse şi serviciic. Varianta a + bd. Nici o variantă corectă

19. Curba AS reprezintă:a. Piaţa monetarăb. Piaţa bunurilor şi serviciilorc. Cererea agregatăd. Oferta agregată

20. Factorii principali ce determină deplasarea curbei AS sunt:a. preţurile factorilor de producţieb. schimbările tehnologicec. preţul resurselor financiared. Toate variantele de mai sus

21. Ce situaţie este reprezentată în graficul următor?

a. Dezechilibrul pieţeib. Noul echilibru de piaţăc. Descreşterea cererii agregated. Creşterea cererii agregate



a. Dezechilibrul pieţeib. Noul echilibru de piaţăc. Descreşterea cererii agregated. Creşterea cererii agregate


a. Creştere a cererii agregateb. Creştere a ofertei agregatec. Noul punct de echilibrud. Creştere simultană a cererii şi ofertei agregate


a. Descreştere a ofertei agregateb. Creştere a ofertei şi descreştere a cereriic. Descreştere ofertei şi creşterea cereriid. Creştere simultană a cererii şi ofertei agregatee. Descreştere simultană a cererii şi a ofertei agregate

25. În urma confruntării dintre cererea de bani şi oferta de bani pe piaţa monetară, rezultă un preţ de echilibru alacestei pieţe, numit:

a. Fluxuri financiareb. Masa monetarăc. Baza monetarăd. Rata dobânzii


26. Care dintre următoarele variabile sunt de nivel?a. Profitulb. Investiţiac. Datoriiled. Toate cele de mai sus

27. Care dintre următoarele variabile sunt de flux?a. Investiţiab. Capitalul propriuc. Datoriid. Capital total

28. Ritmurile sunt asociate unor variabile de:a. Fluxb. De nivelc. De decizied. De stare

29.Ce înţelegeţi prin conectivitate în cadrul unei întreprinderi?a. Toate întreprinderile există în cadrul mediului lor înconjurător şi ele sunt părţi ale acestui mediu; pe măsură

ce mediul se modifică , întreprinderile se modifică pentru a se asigura o mai bună potrivire.b. Relaţiile dintre agenţi sunt mai importante decât agenţii înşişi.c. întreprindere nu trebuie să fie perfectă pentru a prospera în cadrul mediului său înconjurător; trebuie doar

să fie un pic mai bună decât competitorii săi.d. Cu cât mai mare este varietatea unei întreprinderi cu atât ea este mai puternică.

30. Ce înţelegeţi prin sisteme ierarhizate în cadrul unei întreprinderi?a. Cele mai multe întreprinderi sunt ierarhizate în interior şi multe întreprinderi sunt sisteme ale unor sisteme

mai mari.b. Agenţii din întreprinderi interacţionează într-un mod aleator mai degrabă decât să fie planificaţi şi controlaţi.c. O întreprindere nu trebuie să fie perfectă pentru a prospera în cadrul mediului său înconjurător; trebuie doar

să fie un pic mai bună decât competitorii săi.d. Cu cât mai mare este varietatea unei întreprinderi cu atât ea este mai puternică.

31. Ce înţelegeţi prin autoorganizare în cadrul unei întreprinderi?a. Toate întreprinderile există în cadrul mediului lor înconjurător şi ele sunt părţi ale acestui mediu;b. Agenţii din întreprinderi interacţionează într-un mod aleator mai degrabă decât să fie planificaţi şi controlaţi.c. Nu există o ierarhie de comandă şi control într-un CAS.d. Cu cât mai mare este varietatea unei întreprinderi cu atât ea este mai puternică.

32. Ce înţelegeţi prin sensibilitate la condiţiile iniţiale în cadrul unei întreprinderi?a. Toate întreprinderile există în cadrul mediului lor înconjurător şi ele sunt părţi ale acestui mediu;b. Agenţii din întreprinderi interacţionează într-un mod aleator mai degrabă decât să fie planificaţi şi controlaţi.c. O întreprindere nu trebuie să fie perfectă pentru a prospera în cadrul mediului său înconjurător; trebuie doar

să fie mai bună decât competitorii săi.d. Modificări mici ale condiţiilor iniţiale ale întreprinderii au efecte semnificative asupra traiectoriilor lor de

evoluţie

33. “Un sistem financiar bine dezvoltat şi consolidat facilitează alocarea eficientă a capitalului financiar şi acapitalului fizic pentru cea mai productivă utilizare în sectorul afacerilor” este afirmaţia care îî aparţine lui:

a. St. Kauffmanb. Norbert Wienerc. Robert Mertond. Markowitz


34. Care dintre variante nu reprezintă o funcţie bancară în cadrul sistemului băncii comerciale?a. Oferă acces la un sistem de plăţib. Transformă activec. Managementul riscurilord. Nici un răspuns corect

35. Care dintre următoarele variante reprezintă o funcţie bancară?a. Oferă acces la un sistem de plăţib. Face tranzacţii monetarec. Execută bunuri si servicii pentru clienţid. Nici un răspuns corect

36. Piaţa de capital poate fi considerată sistem adaptiv complex deoarecea. sunt alcătuite dintr-o mulţime de agenţi interdependenţi şi conectaţib. prezintă comportamente de grup emergentec. acţioneze unitar în anumite ,,puncte critice”,d. toate cele de mai sus sunt adevărate

37. Considerând piaţa de capital ca un sistem adaptiv complexa. impune reconsiderarea întreagii concepţii privind comportamentul investitorilorb. duce la imposibilitatea utilizării modelelor matematicec. explică legăturile dintre investitorid. permite prognoza evoluţiei preţurilor pe această piaţă

38. Procesele feedback existente pe pieţele de capitala. amplifică efectele factorilor prezenţi pe piaţăb. amortizează efectele factorilor prezenţi pe piaţăc. au un efect stabilizator asupra pieţeid. nici una dintre cele de mai sus nu este adevărată

39. Formarea echilibrelor pe piaţa de capital a fost explicată de cătrea. Markowitzb. Sharpe

c. Alfred Marshalld. karl Marx

40. Printre produsele tranzacţionate pe o piaţă de capital nu se numărăa. acţiunileb. obligaţiunilec. baniid. contractele la termen

41. Formarea preţurilor pe piaţa de capital are la bazăa. Ipoteza pieţelor eficienteb. Ipoteza pieţelor fractalec. Ipoteza pieţelor iraţionaled. Ipoteza pieţelor de echilibru

42. Una dintre ipotezele pieţelor eficiente estea. O piaţă se află întotdeauna la echilibrub. O piaţă funcţionează întotdeauna departe-de-echilibruc. Pe o piaţă investitorii sunt decidenţi raţionalid. Pe o piaţă investitorii sunt iraţionali


43. Una dintre ipotezele pieţelor eficiente estea. Preţurile activelor tranzacţionate depind unele de alteleb. Preţurile activelor tranzacţionate sunt independente unele de altelec. Pe piaţă se tranzacţionează întotdeauna un singur activd. Pe piaţă se tranzacţionează întotdeauna mai multe active

44. Ipoteza raţionalităţii investitorilor pe piaţa de capital presupune faptul că:a. Aceştia rezolvă o problemă de alegere între risc şi venitb. Aceştia sunt adverşi faţă de riscc. Aceştia sunt neutri faţă de riscd. Aceştia rezolvă o problemă de alegere între pierdere şi câştig

45. Neliniaritatea în cazul pieţelor de capital înseamnă căa. Preţurile activelor evoluează neliniarb. Anumite modificări mici produc rezultate exagerat de maric. Indicii bursieri au o evoluţie volatilăd. Toate cele de mai sus sunt adevărate

46. Cui aparţine afirmaţia următoare referitoare la rolul băncilor în economie: “Un sistem financiar bine dezvoltat şiconsolidat facilitează alocarea eficientă a capitalului financiar şi a capitalului fizic pentru cea mai productivăutilizare în sectorul afacerilor”:

a. Robert Mertonb. Ben Bernankec. Alan Greenspand. Harry Markowitz

47. Denumirea de „bancă” provine de laa. Băncile pe care şedeau depunătorii când se duceau să depună baniib. Băncile aşezate în faţă caselor din Florenţa, pe care se făceau tranzacţii financiarec. Băncile pe care şedeau angajaţii caselor de comerţ în evul mediud. Nici una dintre variantele de mai sus nu este adevărată

48. Care dintre următoarele tipuri de transformări ale activelor nu este efectuată de către bancăa. Transformarea mărimiib. Transformarea calităţiic. Transformarea maturităţiid. Transformarea volumului

49. Care dintre următoarele forme de risc nu se întâlneşte în sistemul bancara. Riscul de creditareb. Riscul de viaţăc. Riscul de lichiditated. Riscul de rată a dobânzii

50. În cadrul sistemului cibernetic al economiei naţionale numărul de sectoare (sisteme) este dea. şapteb. treic. cincid. şase

51. Nu este o piaţă agregată la nivel macroeconomica. Piaţă bunurilor şi serviciilorb. Piaţă factorilor de producţiec. Piaţă financiarăd. Piaţa acţiunilor


52. Elementul esenţial al oricărui mecanism de piaţă estea. cerereab. ofertac. echilibrul de piaţăd. preţul

53. Mecanismul de piaţă ideal este considerata. Aşteptarea la coadăb. Mecanismul bazat pe criterii politicec. Mecanismul cererii şi oferteid. Mecanismul licitaţiilor

RăspunsuriCapitolul I

1. b2. a3. d4. c5. b6. a7. c8. b9. a10. c11. a12. c13. c

14. a15. a16. a17. b18. c19. d20. a21. b22. c23. b24. b25. d26. c27. d28. d29. a

30. b31. c

32. b33. a34. d35. b36. a37. b38. c39. c40. b41. a42. b


43. a44. a45. b46. a47. b48. a49. a50. a51. b52. c53. b54. a55. b56. d57. b58. d59. c60. b61. c62. b

63. c64. b65. b66. b67. a68. d69. a70. c71. a72. a73. c74. d

75. b76. a77. c78. d79. d80. c81. a82. d83. a84. b85. d86. b87. b88. d89. d90. a

RăspunsuriCapitolul II

1. d2. d3. b4. c5. c6. a7. d8. d9. c10. c

11. c12. b

13. b14. a15. a16. b17. b18. d19. b20. b21. b22. c


23. d24. c

25. d26. a27. d28. c29. d30. a31. a32. a33. d34. c

35. d

RăspunsuriCapitolul III

1. c2. b3. d4. d5. a6. c7. d8. a9. d10. b11. d12. c

13. c14. b15. a16. c17. a18. a19. c20. a21. d22. a23. d24. b25. d

26. c27. d28. c29. b30. d31. a32. c33. b34. c35. c36. d37. b


38. a39. a40. a41. b42. d43. b44. c45. a46. c47. b48. a49. b50. c51. c52. d

53. b54. a55. c56. b57. c58. b59. a60. d61. c62. c63. d64. a65. b66. c

67. b68. b69. c70. d71. b72. d

RăspunsuriCapitolul IV

1. a2. c3. d4. d5. a6. b7. c8. a9. c10. d11. b12. d

13. c14. b15. d16. a17. a18. d19. c20. d21. a

22. b23. d24. a25. a26. b27. c28. b29. a30. d31. a32. a33. c


34. a35. c36. d37. b38. a39. a40. a41. c42. c43. a

44. d45. c46. a47. d48. b49. c50. d51. a52. c53. a54. b55. d56. a57. c

58. a59. c60. a61. a62. c63. b

RăspunsuriCapitolul V

1. d2. a3. c4. b5. a6. c7. a8. a9. b10. b11. c12. a

13. d14. a

15. b16. a17. c18. b19. c20. b21. c22. d23. a24. d25. b26. d


27. b28. d

29. d30. b31. a32. a33. a34. b35. a36. b37. c38. a39. a40. b

RăspunsuriCapitolul VI

1. b2. a3. a4. d5. a6. d7. a8. c9. c10. c11. a12. b

13. a14. d15. a

16. b17. d18. d19. c20. d21. d22. a23. d24. d25. c26. d27. b


28. a29. a30. b

31. c32. d33. c34. a35. b36. a37. d38. a39. d40. a41. c42. a43. b

44. c

RăspunsuriCapitolul VII

1. a2. b3. c4. d5. a6. d7. d8. d9. a10. b11. a12. c

13. d14. c15. b16. b17. a

18. b19. c20. c21. a22. c23. a24. b25. b26. a27. b28. d29. a


30. b31. c32. a33. d34. a

35. d36. a37. b38. a39. c40. b41. a42. d43. b44. c45. a46. c47. b

48. a49. b

RăspunsuriCapitolul VIII

1. d2. d3. b4. a5. c6. b7. a8. d9. b10. c11. a12. c

13. b14. c15. c16. a17. b18. c

19. a20. c21. d22. d23. c24. c25. c26. a27. d28. b29. a30. c


31. d32. d33. b34. d35. a36. a

37. c38. a39. d40. b41. d42. b43. a44. c45. d46. b47. d48. c49. c

50. a51. d52. b53. a54. b55. a

RăspunsuriCapitolul IX

1. c2. a3. a4. c5. a6. a7. b8. a9. b10. a11. c12. d

13. a14. c15. b16. b17. a

18. d19. c20. d21. d22. d23. c24. d25. c26. a27. b28. c29. d


30. a31. a32. b33. d34. a

35. c36. d37. b38. a39. c40. a41. d42. a43. c44. a45. b46. c47. c

48. b49. a50. b

RăspunsuriCapitolul X

1. c2. a3. b4. a5. d6. d7. a8. b9. d10. b11. d12. c

13. c14. d15. d16. a17. d

18. c19. d20. d21. d22. a23. d24. c25. d26. c27. a28. c29. b


30. a31. c32. d33. c34. d

35. a36. d37. a38. c39. c40. c41. a42. c43. b44. a45. b46. a47. b

48. d49. b50. c51. d52. d53. c

grile

Documents

Transcript of grile