1. Dintre masurile menite sa previna posibile accidente si incidente nedorite in cursul actului operatorfac parte:a. Determinarea unor constante biologice si corectarea lor in cazul in care prezinta abateri semnificative de la valorile normale;b. Aprecierea gradului de imbolnavire se poate face prin examene clinice si paraclinice (indici, teste);c. Efectuarea tratamentului antimicrobian ;d. Pregatirea psihica a pacientilor.e. Toate raspunsurile sunt corecte.2. IndicatiiIe tratamentului chirurgical parodontal sunt urmatoarele, cu exceptia:a. pungi false nereductibile prin tratament antimicrobian; b. pungi parodontale adevarate; c. pungi false reductibile prin tratament antimicrobiand. hiperplazii gingivale (cu sau fara pungi false sau adevarate); e. defecte mucogingivale.

3. Nu este contraindicatie a interventiilor chirurgicale parodontale:a. leucemiile acute;b. infarctul de miocard mai in antecedente; c. starile casectice din T.B.C., tumori maligne; d. starile avansate de insuficienta cardiaca, hepatica sau renala; e. psihozele majore.

4. Bolile generale care presupun o investigatie compieta si o compensare medicamentoasa corespunzatoare, in relatie cu medicul internist, inaintea interventiei chirurgicale parodontale sunt, cu exceptia:a. diabetul;b. boala ADDISON;c. boli cardiovasculare;d. epilepsia, boala PARKINSON; e. Boala ALZHEIMER.

5. Sunt metode si tehnici de chirurgie parodontala:a. Chiurelajul gingival si subgingival.b. Gingivectomia gingivo-plastica.c. Operaliile cu lambou.d. Chirurgia mucogingivala. e. Toate raspunsurile sunt corecte.

6. Indicatiile chiuretajului subgingival nu sunt:a. Pungi parodontale mici, de sub 2mm adncime;b. Pungi parodontale foarte adnci;c. Pentru a reduce riscul de acutizare prin suprainfectare a pungilor parodontale si de aparitie a abcesului parodontal marginal; d. Ca tratament definitiv al abcesului parodontal marginal la monoradiculari; e. Fistule apico-gingivale.

7. Este contraindicatie a chiuretajului subgingival:a. dinti cu mobilitate crescut si pericol de avulsie prin manevrele de chiuretaj;b. Pungi parodontale mici, de 2-5 mm adncime; c. Recidive, dupa alte interventii chirurgicale;d. Fistule apico-gingivale;e. Pentru a reduce riscul de acutizare prin suprainfectare a pungilor parodontale si de aparijie a abcesului parodontal marginal.

8. In pungile parodontale se efectueaz:a. chiuretajul tesuturilor de granulatie pana se opreste sangerarea; b. chiuretajul rdcinii pana la senzatia de alunecare usoar; c. chiuretajul .osului alveolar de consistente moale, ramolit prin osteit, pana la os sntos, moment anuntat de consisteva crescut perceput tactil. d. Dup oprirea sngerrii se controleaz continutul pungii, se spala cu ser fiziologic sau cu gluconat de clorhexidin 0,12.e. Toate raspunsurile sunt corecte.

9. Indicatiile gingivectomiei nu sunt::a. Pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros, de consistenIa ferma, care nu poate fi chiuretat corespunzator (sau, daca este chiuretat, nu se reacoleaza);b. Abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare; c. Pungi parodontale de adancime mica, cu perete extern subtire, slab; d. Hiperplazii gingivale de cauza microbiana, medicamentoasa si uneori, hormonala e. Indicalii ale gingivectomiei legate de alungirea coroanei dentare.

10. Contraindicatiile gingivectomiei sunt urmatoarele, cu exceptia:a. Gingivite alergice;b. Hipertrofii gingivale reversibile prin tratament antimicrobian;c. Abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare;d. Pungi parodontale osoase;e. Pungi parodontale adanci care depasesc linia (jonctiunea) mucogingivala.

11. Clasificarea lambourilor se face in functie de:a. In raport cu osul alveolar subiacent;b. In raport cu pozitia in care este plasat lamboul la finalul interventiei;c. In functie de straturile din care este format; d. In raport cu gradul de extindere a lamboului;e. Toate raspunsurile sunt corecte.

12. Avantajele operatiilor cu lambou nu sunt:a. Un acces bun la nivelul radacinilor, pungilor interdentare si interradiculare. b. Eliminarea continutului pungilor situate aproape sau dincolo de jonctiunea mucogingivala. c. Asigura accesul Ia nivelul osului alveolar pentru corectarea defectelor resorbtive ale acestuia.d. Crearea unei zone fara tesuturi patologice in scopul unei bune reacolari gingivale. e. Dilacerari Intinse mucoperiostale, risc de rupturi, franjurari sau de necroza, prin incizii necorespunzatoare cu afectarea irigatiei lamboului.

13. Indicatiile operaliilor cu lambou in cadrul bolii parodontale sunt urmatoarele, cu exceptia:a. Resorbtie osoasa verticala, neuniforma. b. Abces parodontal marginal de orice fel la nivelul dintilor laterali. c. Lambourile pe un singur dinte prin incizii efectuate pe o mucoasa sublire, intinsa, slab vascularizata. d. in vederea amputatiei radiculare la dinlii pluriradiculari.e. Recidive dupa chiuretaj subgingival.

14. Indicatiile operaliilor cu lambou in cadrul bolii parodontale sunt urmatoarelea. Pungi parodontale de adancime medie sau mai adanci, extinse dincolo de jonctiunea mucogingivala.b. Resorbtie osoasa verticala, neuniforma. c. Pungi parodontale osoase.d. Abces parodontal marginal serpiginos la mono- si pluriradiculari.e. Toate raspunsurile sunt corecte.

15. In cadrul tratamentului local nu exista ca si directii principale de tratament:a. Tratamentul antiinflamator; b. Tratamentul chirurgical;c. Tratamentul de echilibrare ocluzala; d. Tratamentul de reabilitare structurala si functionala prin bioreactivare a parodontiului marginal;e. Tratamentul complicatiilor.

16. Igienizarea efectuata de medic cuprinde:a. debridarea gingivala; b. detartrajul supragingival; c. detartrajul subgingival profesional; d. suprimarea proceselor inflamatorii. e. Toate raspunsurile sunt corecte.

17. Tratamentul in gingivita cronica simpla (necomplicata), nu urmareste:a. depistarea factorilor locali cauzali; b. pacientul este sfatuit sa nu-si schimbe tehnica de periaj, chiar daca aceasta este ineficienta;c. instruirea pacientului pentru folosirea unor mijloace secundare de igiena; d. debridare glngivala; e. detartraj;

18. Tratamentul in gingivita cronica simpla (necomplicata) urmareste:a. instruirea pacientului asupra periajului;b. reducerea microulceratiilor cu chiuretajul mecanic al peretelui moale al santului gingival; c. aplicarea unor substanle antimicrobiene (antiseptice, astringente, oxidante, extrase vegetale) prin badijonaj, mesaj; d. tratamentul bolilor generale asociate .e. Toate raspunsurile sunt corecte.

19. Tratamentul gingivitei de pubertate cuprinde urmatoarele, cu exceptia:a. indepartarea si prevenirea acumularii de placa bacteriana b. debridare gingivala c. indepartarea tartrului supra- si subgingival d. tratament antimicrobian e. nu se excizeaza chirurgical hiperplazia gingivala.

20. Tratamentul gingivitei de sarcina nu urmareste:a. indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce ale sarcinii; b. educarea gravidelor pentru a igiena bucala corecta si cotidiana c. leziunile gingivale incipiente :tratament medicamentos, antimicrobian (aplicalii locale de perhidrol);d. hiperplaziile gingivale se excizeaza chirurgical chiar daca nu interfera cu ocluzia; e. hiperplaziile mici si mijlocii sunt mentinute sub tratament medicamentos.

21. Tratamentul local in gingivitele descuamative consta in:a. igiena locala b. atingeri locale cu perhidrol 3%, diluat 1/2 in apa calduta, de doua-trei ori/zi c. aplicatii locale cu colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroizi d. aplicatii locale de produse tipizate cu triancinolon (Kenalog), fluocinolon, de trei ori pe zi.e. Toate raspunsurile sunt corecte.

22. Tratamentul de urgenta local al gingivostomatitei ulcero-necrotice nu cuprinde:a. spaIaturi bucale largi cu solutii antiseptic; b. indepartarea depozitelor infectate de fibrina prin stergere cu apa oxigenata;c. detartrarea blocurilor mari de tartru; d. aplicarea de colutorii complexe cu antibiotice, corticosteroizi, antihistarninice, antibiotice, anestezice de contact; e. antibioterapie la pacientii cu stare generala alterata.

23. Tratamentul de eliminare a factorilor favorizanti ai gingivostomatitei ulcero-necrotice cuprinde:a. se interzice consumul de alcool si se reduce fumatul;b. detartraj minutios supra si subgingival dupa amendarea fenomenelor acute;c. badijonari dupa detartraj cu colutorii cu antibiotice timp de zece zile; d. repaus la pat in alterarea starii generale;e. Toate raspunsurile sunt corecte.

24. Tratamentul definitiv, de prevenire a recidivelor ulcero-necrotice cuprinde urmatoarele principia, cu exceptia:a. tratarea cariilor existente si a obturatiilor incorecte; b. indepartarea lucrarilor protetice corect concepute sau efectuate; c. extragerea resturilor radiculare nerecuperabile; d. restaurarea conturului gingival prin gingivectomie gingivo-plastica; e. dispensarizare.

25. Tratamentul curativ al pericoronaritelor cuprinde urmatoarele, cu exceptia:a. spalaturi antiseptice abundente si dese; b. instilatii de colutorii complexe cu antibiotice;c. aplicarea unui dren din mesa iodoformata afanata 24 ore; d. antibioterapie; e. decapusonarea chirurgicala la nivelul molarului de minte incomplet erupt inainte de amendarea fenomenelor acute.

26. TRATAMENTUL GINGIVITEI SI GINGIVOSTOMATITEI HERPETICE nu cuprinde:a. spalaturi bucale cu solutii antiseptice: b. stergerea ulceratiilor cu tampoane imbibate in apa oxigenata; c. aplicatii pe mucoasa ulcerata :nivicrisol si unguente cu antibiotice; d. medicatie antivirala,vitaminoterapie C,B1,B2,E.e. se fac aplicalii locale cu Orthochrome.

27. Tratamentul local al gingivitei si gingivostomatitei aftoase recidivante cuprinde:a. spalaturi cu solutii slab antiseptice; b. atingeri ale aftelor cu nitrat de argint 30%, solutie Orthochrome, acid tricloracetic 5-10%.c. pulverizatii cu spray Codecam; d. NU SE FAC infiltratii cu penicilina, xilina sau hidrocortizon.e. Toate raspunsurile sunt corecte

28. Tratament general al gingivitei si gingivostomatitei aftoase recidivante nu cuprinde:a. Antibioterapie; b. Corticoterapie;c. Vitaminoterapie;d. Antialgice; e. Tranchilizante.

29. Tratamentul parodontitei distrofice (parodontopatia marginala cronica mixta) consta in:a. reducerea componentei inflamatorii bacteriene; b. reducerea chirurgicala a pungilor;c. reechilibrarea ocluzala; d. reducerea componentei distrofice printr-o bioterapie de reactivare;e. Toate raspunsurile sunt corecte.

30. Tratamentul chirurgical al retractiilor gingivale consta in:a. grefa de tesut conjunctiv b. lambou mucogingival deplasat spre coronar c. lambou mucogingival deplasat lateral d. regenerare tisulara ghidata. e. Toate raspunsurile sunt corecte.

31. Tratamentul de urgentaal abcesului parodontal marginal consta in, cu exceptia:a. indepartarea exsudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii antiseptice b. instilalii cu pasta TMc. drenajul pt 24 ore in abcesele mari, voluminoase sau localizate palatinal d. incizie la nivelul bombarii maxime sau usor decliv de aceasta e. operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculari

32. Tratamentul afectarii gingivo-osoase a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali de gradele III si IV nu cuprinde:a. chiuretaj supragingival in scop paliativ; b. operatii cu lambou si tehnici de regenerare tisulara ghidata si de aditie; c. premolarizare;d. amputatie radiculara; e. extractie.

33. Tratamentul hiperesteziei dentinare cuprinde urmatoarele principii, cu exceptia:a. aplicatii sub izolare de corticosteroizi;b. periaj dentar cu paste ce contin substante cu actiune desensibilizanta;c. fulguratii cu aparatul de diatermie; d. prepararea cavitatilor de colet sau devitalizare;e. indepartarea ocazionala a placii bacteriene prin periaj.

34. Tratament de urgentain diabet consta in:a. asezarea pacientului in pozitie de clinostatism;b. una-patru bucati sau lingurite de zahar pentru pacientul constient; c. intravenos 20 ml solutie de glucoza 20-50 %;d. intramuscular 1 mg glucagon pentru pacientul inconstient; e. Toate raspunsurile sunt corecte.

35. In hipertensiunea arterial se recomanda urmatoarele, cu exceptia:a. medicalia antihipertensiva nu trebuie intrerupta in cursul tratamentelor gingivoparodontale; b. administrarea de anxiolitice inaintea tratamentului; c. containdicata anestezia cu noradrenalina; d. evitarea medicaliei antiinflamatorii nesteroidice;e. nu este de evitat utilizarea fibrelor imbibate in substante constrictive pentru evictiunea santului gingival.

36. 37. Schema de diagnostic in tratamentul parodontitei cronice cuprinde urmatoarele criterii, cu exceptia:a. Status radiologic;b. Sondarea pungilor parodontale;c. Recesiuni/pierderi ale ataamentului;d. Absenta sngerarii la sondare;e. Leziuni interradiculare.

38. Sunt directii principale de tratament urmatoarele, cu exceptia :a. Tratamentul antimicrobian; b. Complicatiile nu se trateaza;c. Tratamentul chirurgical;d. Tratamentul de echilibrare ocluzala;e. Tratamentul de reabllitare structurala si functionala prin bioreactivare a parodontiului marginal.

39. Mijloade secundare, ajutatoare de indepartarii a placii bacteriene ,a resturilor organice si de stimulare gingivala sunt:a. Folosirea firului de matase in spatiile interdentare, scobitori din lemn sau plastic; b. Perii cu actiune de curatire interdentara; c. Stimulatorul gingival,dusurile si irigatia bucala; d. Clatirea gurii dupa periaj este un act indispensabil unei bune igienizari;e. Toate raspunsurile sunt corecte.

40. Nu sunt substantele abrazive continute paste si pulberi dentifrice:a. carbonatul de calciu si magneziu,b. bicarbonatul de sodiu,c. clorura de potasiu, d. oxizii de siliciu si aluminiu,e. silicatul de zirconiu.

41. Detartrajul subgingival se face cu:a. chiurete universale sau speciale b. pile sau razuse subgingivale, c. sapaligi d. ultrasunete, numai pana la 3-4 mm profunzime de la marginea gingivala libera; e. Toate raspunsurile sunt corecte.

42. Indicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt urmaoarele, cu exceptia:a. Tartrul din santul gingival sau din pungile parodontale profunde, de 3-4 mm;b. In gingivostomatita ulcero-necrotica (GSUN),c. In formele de parodontite acute hiperplazice, ulcerate, la bolnavii hemofilici d. gingivita si parodontita marginala cronica superficiala e. dislocarea unor depozite foarte aderente de tartru subgingival in cursul interventiilor chirurgicale

43. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete nu sunt: a. Bolnavi cu boli, infectioase, contagioase;b. Pacienti cu reflexe de voma exagerata;c. Hiperestezie dentinara accentuate;d. Copii mici;e. Bolnavii cardiaci nepurtatori de stimulator cardiac (pacemaker).

44. Nu sunt indicatiile folosirii clorhexidinei:a. favorizarea depunerii placii microbiene; b. prezenla placii microbiene; c. gingivite acute; d. abcese parodontale marginale; e. gingivite cronice si parodontite marginale cornice.

45. Alte antiseptice cu actiune antiplaca microbiana sunt:a. fluorurile; b. silicatul de zirconiu din compozitia unor paste dupa detartraj;c. antibiotice au efect impotriva germenilor din placa;d. enzime; e. Toate raspunsurile sunt corecte.

46. Calitatile unui medicament antimicrobian ideal, cu exceptia: a. actiune antimicrobiana selectiva, b. difuziune buna in focarul de infectie; c. spectru antimicrobian larg; persistenta in timp sub forma activa d. absenta reactiilor de sensibilizare locale si generale;e. sa dezvolte rezistenta microbiana.

47. Tetraciclina are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:a. actiune antimicrobiana; b. actjune antiinflamatorie; c. actiunea reparatorie si regenerative; d. actiune de conditionare a suprafetelor radiculare; e. favorizeaza resorbtia osului alveolar.

48. Sunt efecte secundare ale folosirii tetraciclinei:a. aparitia candidozei; b. tulburari gastro intestinale; c. alergii; d. fenomene de fotosensibilizare uneori; e. Toate raspunsurile sunt corecte.

49. Metronidazol si Ornidazol au ca efecte secundare:a. tulburari digestive;b. leucopenie tranzitorie;c. traverseaza bariera placentara;d. efecte cancerigene la animale. e. Toate raspunsurile sunt corecte.

50. Nistatina are ca si indicatii urmatoarele, cu exceptia:a. stomatita micotica a nou-nascutilor b. candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti c. stomatita sub placa protetica de cauza micotica d. profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti e. alergie la Nistatin.

51. Pulpa i esutul parodontal pot comunica prin:a. canale lateraleb. canale accesorii,c. foramenul apical, canalicule dentinare deschise,d. defecte de dezvoltare sau iatrogene ale cementului : perforaiile sau fracturile.e. Toate raspunsurile sunt corecte.

52. Simon a clasificat leziunile pe baza sursei primare de infectie, dupa cum urmeaza:a. Leziuni primare endodontice cu implicare secundara parodontala; b. Leziuni primare parodontale; c. Leziuni primare parodontale cu implicare secundara endodontica; d. Leziuni combinate adevarate; e. Toate raspunsurile sunt corecte.

53. Metode de diagnostic diferential in leziunile endo-parodontale sunt:a. excrescente ale smaltului; b. santuri de dezvoltare; c. proximitatea radacinilor vecine; d. fracturi coronare; e. defecte parodontale consecutive traumei, pot mima semne si simptome caracteristice leziunilor endoparodontale.

54. Prognostic excelent in tratarea leziunilor endo-parodontale:a. nu se observ liz osoas, b. condiii excelente gingivale, c. colaborare bun cu pacientul, d. nu exist factori sistemici sau de mediu. e. Toate raspunsurile sunt corecte.

55. Prognostic bun in tratarea leziunilor endo-parodontale nu reprezinta:a. os de suport de nlime adecvat, b. realizarea unei dentiii ce poate fi conservat, c. colaborare greoaie cu pacientul, d. fr posibiliti adecvate de control a factorilor etiologici, e. factori sistemici sau de mediu, sau inui sub control corespunztor.

56. Reprezinta prognostic prost in tratarea leziunilor endo-parodontale: a. os de nlime insuficient, b. mobilitate dentar gradele I i II, c. interesarea furcaiilor, d. zone unde igienizarea este dificil de realizat, e. Toate raspunsurile sunt corecte.

57. Au prognostic acceptabil in tratarea leziunilor endo-parodontale urmatoarele, cu exceptia: a. os de suport de nlime insuficient, b. absenta mobilitatii dentar, c. interesarea furcaiilor clasa 1, d. posibil meninerea adecvat a dinilor, e. prezena limitat a factorilor sistemici sau de mediu. 58. Factorii ce pot influena prognosticul general in tratarea leziunilor endo-parodontale includ:a. vrsta pacientului, b. gradul curent de severitate al bolii, c. factori sistemici, d. fumatul, e. Toate raspunsurile sunt corecte.

59. Complicatiile locale ale bolilor parodontale nu sunt:a. abcesul parodontal marginal;b. lacunele cuneiforme;c. cariile situate deasupra coletul anatomic al dintelui ;d. pulpitele acute laterograde sau retrograde;e. necrozele pulpare;

60. Hiperestezia dentinara nu se poate instala dupa: a. retractii gingivale prin involulie sau distructie parodontala; b. detartraj;c. chiuretaj radicular;d. interventii chirurgicale, in special gingivectomie; e. periaj profesional.

61. Despre lacunele cuneiforme sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:a. apar la coletul dintilor, b. mai frecvent vestibular, c. ca o lipsa de substanta,d. de forma triunghiulara, e. cu baza spre interior si varful spre axul longitudinal al dintelui.

62. Complicatii loco-regionale ale parodontitele apicale pe cale retrograde sunt, cu exceptia:a. celulite; osteite si osteomielite ale oaselor maxilare;b. adenite; c. tromboflebita sinusului cavernos; abces cerebral. d. septicemie.e. Toate raspunsurile sunt corecte.

63. Sunt complicatii la distanta si generale ale parodontitele apicale pe cale retrograde:a. colecistita;;b. adenite;c. osteomielite;d. tromboflebita sinusului cavernos; abces cerebral.e. Toate raspunsurile sunt corecte.

64. Semnele clinice imediate ale traumei ocluzale acute sunt:a. jena dureroasa ; b. sensibilitate la percutie; c. durere violenta trecatoare (in cateva secunde); d. dureri prelungite, insotite de o crestere a mobilitatii dentare, care se mentin de la cateva ore la cateva zile, In functie de efectul traumei ocluzale: contuzie, subluxalie sau chiar luxatie dentara e. Toate raspunsurile sunt corecte.

65. Semnele clinice tardive ale traumei ocluzale acute sunt:a. jena dureroasa ; b. sensibilitate la percutie; c. laterale, la nivelul premolarilor sau numai al unuia sau mai multor molari, fara semne clinice manifeste de inflamatie sau alte circumstante locale traumatice pe termen lung, care ar putea explica aceasta mobilitate anormala;d. durere violenta trecatoare (in cateva secunde); e. dureri prelungite, insotite de o crestere a mobilitatii dentare, care se mentin de la cateva ore la cateva zile, In functie de efectul traumei ocluzale: contuzie, subluxalie sau chiar luxatie dentara.

66. Trauma ocluzala cronica ,este urmata de fenomene adaptative:a. ingrosarea ligamentului periodontal;b. ingrosarea pe alocuri, a laminei dura (in zona apicala si la nivelul furcatiilor); c. condensarea structurii osului trabecular, spongios; d. ingrosarea marginii osului alveolar, care poate fi evidentiata clinic prin aparitia unor proeminente bulbare, punctiforme, mici "monticuli", presarati pe versantul vestibular si, uneori, oral, deasupra carora marginea gingivala libera si, mai ales, gingia fixa sunt intinse, de aspect albicios, punctiform.e. Toate raspunsurile sunt corecte.

67. Trauma ocluzala cronica (prin obturatii sau coroane inalte, hipersolicitarea dintilor care marginesc brese edentate, bruxism) se insoteste de:a. cresterea mobilitalii dentare peste limitele normale (nefiind insa patologica" deoarece rezulta din suprasolicitarea ligamentului periodontal) si o deformare elastica, mai accentuata decat in mod obisnuit a osului alveolar si numai rareori prin "resorbtia laterala" a acestuia; b. retractie gingivala;c. reducerea grosimii ligamentului periodontal;d. radiotransparenta crescuta a osului alveolar, prin demineralizare sau osteoporoza. e. Toate raspunsurile sunt corecte.

68. Sunt teorii pentru a explica interactiunea dintre trauma si inflamatie,cu exceptia:a. Trauma ocluzala poate altera drumul de extindere al inflamatiei gingivale la tesutul profund.b. Zonele de resorbtie radiculara induse de trauma ar putea fi dezvelite de migrarea apicala a jonctiunii epiteliale inflamate, si ar putea oferi un mediu favorabil formarii si atasarii placii si calculilor, fiind astfel responsabila de dezvoltarea unor leziuni profunde.c. Placa supragingivala poate deveni subgingivala daca dintele este migrat ortodontic sau a migrat singur intr-o zona edentata, transformand punga marginala intr-o punga intraosoasa.d. Placa subgingivala poate deveni supragingivala daca dintele este migrat ortodontic sau a migrat singur intr-o zona edentata, transformand punga marginala intr-o punga intraosoasa.e. Cresterea mobilitatii dintelui lezat traumatic poate determina un efect de raspandire rapida a metabolitilor placii, crescandu-le difuziunea.

69. Semnele radiografice ale traumei ocluzale primare sunt:a. Cresterea spatiului periodontal , insotita adesea de ingrosarea laminei dura de-a lungul portiunii proximale a radacinii in zona apicala, si la nivelul furcatiilor;b. O distructie a septului osos mai degraba verticala decat orizontala. c. Radiotransparenta si condensare a osului alveolard. Resorbtie radiculara;e. Toate raspunsurile sunt corecte.

70. Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de factori diversi: a. depunerile masive de tartru in zona santului gingival;b. unele obiceiuri vicioasec. trauma ocluzala, bruxismuld. lucrari protetice cu actiune traumatica directa asupra gingieie. Toate raspunsurile sunt corecte.

71. PUN este caracterizata de, cu exceptia:a. de zone ulcerate si necrozate ale marginii gingivale acoperite de o pseudomembrana albicioasa-galbuie;b. leziuni dureroase si sangerande;c. Leziuni osoase crateriformed. stare generala alterata.e. Limfadenopatii generalizate.72. Nu sunt semne inflamatorii reduse in parodontita marginala cronica mixta:a. mobilitate dentara crescuta; b. rare si nesemnificative migrari patologice;c. frecvente grade de implicare a retractiei gingivale si a atrofiei gingivale osoase la nivelul furcatiilor;d. radiologic: resorbtii reduse de tip vertical, pe fondul atrofiei osoase orizontalee. pungi de adancime mica sau medie 2-4 mm

73. Leucoplazia viloasa in infectia cu virusul HIV nu se poate extinde:a. pe fata ventrala a limbii,b. zona retromolara,c. palatul moale,d. podeaua cavitatii bucale. e. Interdentar.

74. Leziunile asimtomatice in infectia cu HIVse caracterizeaza prin a. dimensiuni de la cativa mm pana la cativa cm; b. deseori cu striatii verticale conferind un aspect ondulat al suprafetei ce atunci cand e uscata poate avea un aspect paros. c. zone de keratoza ,prost demarcate; d. Multe dintre aceste leziuni releva colonii de candida ca si invazii secundare nu ca si cauza a leziunii.e. Toate raspunsurile sunt corecte.

75. Nu sunt forme clinice ale candidozei in infectia cu virusul HIV:a. c.pseudomembranoasa; b. c.eritematoasa; c. c.hiperplazica; d. cheilita angulara. e. Toate raspunsurile sunt incorecte.

76. Gingivita HIV sau eritemul gingival linear HIV nu se prezinta ca un Iizereu eritematos :a. de culoare rosu-aprins; b. usor sangerand; c. nu este obligatoriu un precursor al parodontitei ulcero-necrotice rapid progresive;d. de culoare rosu- caramiziu;e. Toate raspunsurile sunt corecte.

77. Parodontita HIV este:a. o forma de parodontita ulceronecrotica rapid progresiva ce apare mai frecvent la pacientii HIV pozitivi decat la ceilalti pacienti;b. PUN este caracterizata de necroza tesutului moale si distructie periodontala rapida fara o pierderea marcata a osului interproximal(sept)c. Leziunile pot aparea oriunde pe arcadele dentare si sunt de obicei localizate la cativa dinti. Pot fi si generalizate;d. Osul este deseori expus prezentand fenomene de sechestrare; e. Debutul PUN este sever si dureros,necesitand tratament imediat.

78. In tetralogia Fallot modificarile orale includ:a. coloratia rosu purpuriu a buzelor si gingiei ce corespunde gradului general de cianoza; b. coloratia buzelor si gingiei revine la normal numai in urma operatiei corectoare pe cord;c. uneori gingivita marginala severa si distructie parodontala; d. limba apare fisurata,edematoasa,cu inrosirea extrema a papilelor fungiforme si filiforme; e. Toate raspunsurile sunt corecte.

79. Intoxicatia acuta cu bismut este nu caracterizata de:a. tulburari gastrointestinale, greata, icter,urticarie; b. eruptii exantematoase de diferite tipuri;c. inflamatia limbii. d. Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte.e. Toate raspunsurile sunt incorecte.

80. Sunt semne in intoxicatia cu plumb:a. paloarea fetei si buzelor; b. greata,voma,inapetenta; c. tulburari psihice si encefalite; d. hipersalivatie, gust dulceag;limba lucioasa,ulcerata. e. Toate raspunsurile sunt corecte.

81. Dintre tumorile benigne ale gingiei se descriu:a. fibromul gingival;b. granulomul eozinofil; c. granulomul periferic cu celule gigante;d. chisturi gingivale si parodontale.e. Toate raspunsurile sunt corecte.

82. Dintre tumorile maligne ale gingiei nu fac parte:a. carcinomul sau epiteliomul ( mai frecvent); b. sarcomul; c. melanomul malign; d. metastazele gingivale; e. granulomul periferic cu celule gigante.

83. Nu sunt parodontite marginale cronice:a. Parodontita marg cr superficiala b. Parodontita marg.cr profunda lent progresiva c. Parodontita marg. profunda ulcero necrotica d. Parodontita distrofica (mixta)e. Parodontita marginala cr. rapid progresiva

84. Parodontita prepubertala nu:a. Apare in dentitia definitiva;b. Apare in dentitia mixta;c. Apare in dentitia temporara;d. Debuteaza inainte de 11 ani;e. Se asociaza in mod obisnuitvunor boli generale, ca leucemia si neutropenia.

85. In etiologia parodontitei juvenile sunt incriminati urmatorii factori, cu exceptia:a. Actinomycetemcomitans; b. Capnocytophaga; c. Mycoplasma;d. Fusobacterium nucleatum; e. ereditatea si contagiozitatea microbiana in cadrul familial.

86. Semnul patognomonic al PMCS:a. jena dureroasa , accentuata de periaj si masticatie b. sangerari frecvente la atingeri usoare si la succiunea gingiei.c. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti, insotita de durere mai frecventa dimineata , dispare dupa cateva miscari de masticatie;d. prurit; e. usturimi.

87. Semne clinice obiective in PMCS sunt urmatoarele, cu exceptia::a. sangerare la atingeri usoare cu sonda;b. semne de inflamatie gingivala; c. culoare rosie-violacee(de staza) a papilelor gingivale, a marginii gingivale libere d. gingiei fixe are aspect destins, lucios, lipsit de desenul de "gravura punctata ;e. tumefactie, cu prezenta a numeroase pungi adevarate.

88. Semne subiective in parodinta marginala cronica profunda lent progresiva:a. disconfort in zonele de impact alimentar b. tulburari de masticatie, urmare a mobilitatii dentare patologice c. tulburari de fonatie, legate de articularea fonetica a consoanelor d. tulburari fizionomice consecutive migrarilor dentare patologice e. Toate raspunsurile sunt corecte.

89. Nu sunt semne subiective in parodinta marginala cronica profunda lent progresiva:a. Semne de inflamatie gingivala cronica ce rezulta din acumularea de placa nevizibila la toti pacientii;b. Mobilitate patologica de gradul 2 -3;c. Retractie gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos alveolar;d. Pungi parodontale false;e. Migrari patologice.

90. Afectarea gingivo-osoasa a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali este clasificata astfel:a. Gradul I: leziuni incipiente;b. Gradul ll: sonda exploratoare patrunde interradicular 1-3 mm; c. Gradul III: sonda patrunde adanc interradicular,nu trece pe versantul opus.d. Gradul IV: sonda traverseaza in intregime spatiul interradicular de la nivelul furcatiei pana pe versantul opus. e. Toate raspunsurile sunt corecte. 91. In gingivita hiperplazica hidantoinica, hiperplazia fara inflamatie supraadaugata are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:a. are un aspect lobulat,b. are culoare roz-deschis, c. are consistenta ferma,d. un sant situat la baza hiperplaziei papilelor si a marginii gingivale Iibere sau,la limita cu mucoasa alveolara ,atunci cand cuprinde si gingia fixa;e. sangereaza.

92. In gingivita hiperplazica la ciclosporine, gingia nu are: a. culoare roz,b. densa ,c. rezilienta d. o suprafata granulara e. tendinta crescuta de sangerare prin supraadaugarea inflamatiei septice bacteriene.

93. Gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica este:a. Afectiune inflamatorie distructiva a gingiei ce prezinta semne si simtome caracteristice b. Se insoteste constant de afectarea altor zone ale mucoasei bucale. c. Apare la toate virstele dar o incidenta mai mare s-a descris intre 15-20 ani respectiv 20-30ani.d. S-a dovedit ca este contagioasa;e. Nu este contagioasa.

94. Nu sunt semne clinice obiective in gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica:a. ulceratii crateiforme la vf papilelor interdentare (aspect decapitat) ce se intind si la marginea gingivala libera; b. suprafata acoperita de o pseudo-membrana alb-galbui-gri delimitata de restul mucoasei de un eritem linear pronuntat.c. in toate cazurile suprafata pseudomembranoasa e dezgolitad. leziuni caracteristice ce distrug progresiv gingia si leziunile periodontale subiacente e. aspect crateiform-crenelat al papilelor si marginii gingivale libere pe distante ce ocupa unul sau mai multi dinti.

95. Nu sunt semne clinice subiective in gingivita si gingivostomatita ulcero-necroticaa. durere radiata in oasele maxilareb. halena fetida c. trismus d. adenopatie e. stare generala alterata cu febra mare in stadiile usoare si moderate ale bolii.

96. Diagnosticul diferential al gingivitei si gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:a. sifilis b. tuberculoza c. leucemia acuta d. agranulocitozae. Toate raspunsurile sunt corecte.

97. Simtomatologia subiectiva in forma acuta a pericoronaritelor cuprinde urmatoarele, cu exceptia:a. Trismus; b. hiposalivatie c. lamboul interfera cu inchiderea arcadelor; d. gust depreciate; e. dureri iradiate in zonele invecinate;

98. Simtomatologia subiectiva in forma acuta a pericoronaritelor cuprinde urmatoarele, cu exceptia:a. Mucoasa de culoare rosu intens b. Mucoasa inflamata c. Mucoasa cu leziuni supurative d. adenopatie e. stare generala buna,cu sau fara febra.99. Abcesele de vecinatate ca si complicatii in pericoronarite apar:a. in zona maseterului,b. retrofaringian,c. periamigdalian, d. uneori in loja temporala; e. Toate raspunsurile sunt corecte.

100. Gingivita alergica se poate produce printr-o reactie alergica la:a. unele componente din guma de mestecat; b. posibil la unii aromatizanti sau coloranti; c. unele componente din pastele de dinti; d. unele componente din ape de gura;e. Toate raspunsurile sunt corecte.

101. Nu sunt semne clinice in gingivita alergica:a. culoarea rosie intensa,b. cuprinde papilele interdentare, marginea gingivala libera si gingia fixa, disparand frecvent brusc la nivelul jonctiunii mucogingivale c. consistenta gingiei este redusa, moale, friabila. d. volumul este crescut, tumefactia gingivala avand un aspect usor granular. e. Nu sangereaza la atingere si masticatie.

102. Se descriu gingivite descuamative dupa administrarea de:a. barbiturice,b. salicilati,c. ioduri,d. bromuri,e. cloruri

103. Sunt semne obiective in forma moderata a gingivitei cronice descuamative, cu exceptia?a. distributie neuniforma a unor zone de culoare rosu aprins/gri la nivelul marg. gingivale libere si al gingiei fixe; b. suprafata neteda si lucioasa;c. suprafata are rezilienta normala devine moale; d. suprafata prezinta mici depresiuni; e. senzatie de arsura.

104. Leziunile bucale in lichenul plan prezinta urmatoarele forme clinice:a. Leziuni hiperkeratozice (diskeratozice);b. Leziuni atrofice; c. Leziuni erozive sau ulcerative: d. Leziuni buloasee. Toate raspunsurile sunt corecte.

105. Evolutia in gingivita si gingivostomatita herpetica:a. in pusee, de intensitate din ce in ce mai redusa b. se vindeca total dupa cca doua saptamani.c. dupa prima infectie uneori virusul herpetic supravietuieste la nivelul ganglionilor nervosi -poate recidiva d. la varstnici herpesul apare rar datorita imunitatii dobandite.e. Toate raspunsurile sunt corecte.

106. Simptomatologia in gingivita si gingivostomatita aftoasa recidivanta nu cuprinde:a. durere la masticatie si deglutitie; b. trismus; c. Hipersalivatie; d. adenopatie generalizata; e. stare generala alterata.

107. Semne clinice obiective la adulti in gingivita si gingivostomatita micotica sunt, cu exceptia:a. eritem b. aspect pseudomembranos(leziuni culoare alb-crem, aderente) c. fisuri si ulceratii ale comisurii buzelor d. atrofia papilelor filiforme ale limbii(aspect neted,lucios)e. senzatii dureroase la atingere si masticatie.

108. Caracteristicile gingiei sanatoase:a. aspectul mucoasei de gravura punctata sau coaja de portocala; b. culoarea roz pal cu variatii de la albastru violaceu maro; c. consistenta :laxa,usor depresibila la palpare; scade in inflamatii si creste in proliferari; d. conturul marginii gingivale:neted ,fara neregularitati; e. Toate raspunsurile sunt corecte.

109. Nu sunt gingivite induse de placa bacteriana specifica si contributia unor factori locali si generali:a. Gingivite din cursul unor stari fiziologice; b. Gingivite simptomatice frecvent hiperplazice din cursul bolilor sistemice; c. Gingivita hiperplazica;d. Gingivite hiperplazice ca efect secundar al unor medicamente; e. Gingivita si gingivostomatita ulceronecrotica.

110. Clasificarea gingivitei cronica simpla necomplicata prin inflamatie de cauza microbiana include:a. papilita;b. gingivita marginal;c. gingivita difuz; d. gingivita localizat;e. Toate raspunsurile sunt corecte.

111. Gingivita din cursul ciclului menstrual are urmatoarele simptome:a. sangerare gingivala b. senzatie de tensiune,c. posibil chiar usoara tumefactie; d. cresterea sensibila a mobilitatii dentare fiziologice; e. cresterea marcanta a mobilitatii dentare fiziologice.

112. Despre tumor de sarcin" sunt corecte urmatoarele afirmatii, cu exceptia:a. Incidena acestei forme este redus: ntre 2 i 5% din cazuri i apare dup luna a 3-a de sarcin sau mai devreme;b. Din punct de vedere histopatologic este un angiogranulom; c. Are intre 1-3 cm in diametru; d. de forma unei emisfere turtite are baza larg de implantare, sesil sau este pediculat.e. suprafaa este neted, lucioas, dar poate fi i ulcerat, dureroas la atingere prin interferen cu ocluzia i prin suprainfectare

113. Simptomatologia in Gingivita i gingivostomatita de menopauz nu cuprinde:a. hipersalivatie; b. senzatie de arsur la nivelul mucoasei gingivale i orale; c. senzatii dureroase la contactul cu alimente sau buturi reci sau fierbini; d. senzaii anormale de gust: acru, srat; e. dificultatea de a purta proteze mobile datorate unor senzatii dureroase, hiperestezice ale mucoasei bucale.

114. Nu sunt manifestari orale asociate in Gingivita din diabet:a. Parotidomegalii;b. Tulburari ale gustului;c. Candidoza asociata hiperglicemiei;d. Alergii bucale nespecifice;e. Adenopatiile loco-regionale.

115. Functiile epiteliului jonctional:a. Este atasat de dinte;b. Bariera;c. Aparare antimicrobiana;d. Participa la formarea lichidului crevicular (sulcular/lichidul santului gingival). e. Toate raspunsurile sunt corecte.

116. Nu sunt gingivite din cursul unor stari fiziologice: a. gingivita de pubertate; b. gingivita prepubertalac. gingivita din cursul ciclului menstrual; d. gingivita de sarcina;e. gingivita de menopauza.

1. Dupa Carranza, parodontitele se clasifica in:a. Parodontita cronica a adultului;b. Parodontita rapid progresiva a adultului;c. Parodontita ulcero-necrotica;d. Parodontita refractara la tratament;e. Toate raspunsurile sunt corecte.

117. Sunt gingivite neinduse de placa bacteriana specifica:a. Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara b. Gingivita descuamativac. Gingivita alergica d. Gingivita si gingivostomatita herpetica e. Toate raspunsurile sunt corecte.

2. Gingivite hiperplazice ca efect al unor medicamente sunt:a. Prin hidantoina;b. Prin ciclosporine;c. Prin utilizarea medicatiei contraceptive;d. Prin antagonisti de calciu.e. Toate raspunsurile sunt corecte.3. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza:a. Usor prurit gingival;b. Dureri discrete la periaj si masticatie;c. Senzatie de usturime;d. Sangerari gingivale la periaj si masticatie.e. Toate raspunsurile sunt corecte.

118. Nu sunt parodontite marginale cronice:a. Parodontita marginala cronica superficiala: b. Parodontita marginala cronica profunda lent progresivac. Parodontita marginala profunda ulcero-necrotica d. Parodontita distrofica: parodontopatia marginala cronica mixta.e. Parodontita marginala cronica superficiala rapid progresiva.

119. Parodontita prepubertala este asociata cu urmatoarele boli si tulburari genetice: a. boala celulor LANGERHANS (sindromul de histiocitoza); b. agranulocitoza infantila genetica; c. neutropenia familiala ciclica; d. hipofosfataza; e. Boala Addison.

120. Apar gingivite simptomatice frecvent hiperplazice, din cursul unor boli sistemice ca: a. gingivita din carenta vitaminei C;b. granulomatoza WEGENER; c. sarcoidoza; d. trombocitopenii.e. Toate raspunsurile sunt corecte.