grile

110
1. Impactul determinat de cheltuiala turistică pentru bunuri și servicii la destinație, sub forma încasărilor sectoarelor ce beneficiază direct de aceasta, este: a. Direct b. Indirect c. Indus d. dedus 2. Impactul generat de tranzacțiile între diversele firme locale, determinate de cheltuiala turistică directă se numește: a. Direct b. Indirect c. Indus d. dedus 3. Sporul de venituri individuale (determinat de modificarea cheltuielilor turistice) cheltuite pe plan local este un impact: a. Direct b. Indirect c. Indus d. Dedus

Transcript of grile

Page 1: grile

1. Impactul determinat de cheltuiala turistică pentru

bunuri și servicii la destinație, sub forma încasărilor

sectoarelor ce beneficiază direct de aceasta, este:

a. Direct

b. Indirect

c. Indus

d. dedus

2. Impactul generat de tranzacțiile între diversele firme

locale, determinate de cheltuiala turistică directă se

numește:

a. Direct

b. Indirect

c. Indus

d. dedus

3. Sporul de venituri individuale (determinat de

modificarea cheltuielilor turistice) cheltuite pe plan

local este un impact:

a. Direct

b. Indirect

c. Indus

d. Dedus

Page 2: grile

4. Cea mai frecvent întâlnită motivație turistică este:

a. Autoregăsire

b. Evadare

c. Relaxare

d. Familială

5. Motivația turistică cu cel mai mare segment de piață

este:

a. Evadare

b. Onirică

c. Educațională

d. Sexuală

6. Motivația turistică ce presupune modificarea

temporară a mediului de reședință este:

a. Evadare

b. Ludică

c. Auto-regăsire

d. Educațională

7. Motivația turistică ce presupune transpunerea într-o

situație complet nouă este cea:

a. Evadare

b. Auto-regăsire

c. Recuperare

Page 3: grile

d. Interacțiune socială

8. Motivația turistică ce vizează necesitatea de

recuperare este cea:

a. Relaxare

b. Evadare

c. Sexuală

d. Educațională

9. Turismul etnic este determinat de motivația:

a. Ludică

b. Familială

c. Interacțiune socială

d. Economică

10. Turismul realizat în scopul stabilirii de relații cu

reprezentanți ai diverselor clase sociale este

determinat de motivația:

a. Evadare

b. Relaxare

c. Interacțiune socială

d. Economică

Page 4: grile

11. Turismul determinat de curiozitate, aventură are

la bază motivația:

a. Sexuală

b. Educațională

c. Economică

d. Onirică

12. Turismul în scopul vizitării unui anumit loc este

bazat pe motivația:

a. Evadare

b. Educațională

c. Ludică

d. Relaxare

13. Relația prin care între calitatea timpului liber și a

celui de muncă nu există nicio legătură este de:

a. Compensare

b. Neutralitate

c. Întrepătrundere

d. Alternativă

14. Dacă natura muncii conduce spre o tipologie

similară a activităților de divertisment practicate,

atunci relația este de:

Page 5: grile

a. Compensare

b. Neutralitate

c. Întrepătrundere

d. Alternativă

15. Atunci când timpul liber este privit ca o

compensare a dezavantajelor și a eforturilor generate

de timpul de muncă relația este una de:

a. Compensare

b. Neutralitate

c. Întrepătrundere

d. Alternativă

16. Dacă între timpul de muncă și cel liber se

stabilește o relațe de inversă proporționalitate, relația

este una de:

a. Compensare

b. Neutralitate

c. Întrepătrundere

d. Alternativă

17. Turiștii care percep călătoria ca pe o oportunitate

de a experimenta un sentiment de „libertate și putere”

sunt turiștii:

a. Midcentrici

Page 6: grile

b. Psihocentrici

c. Alocentrici și cvasialocentrici

d. Cvasipsihocentrici

18. Turiștii care au tendința de a călători pentru a se

încadra în normele culturale sunt cei:

a. Midcentrici

b. Psihocentrici și cvasipsihocentrici

c. Alocentrici

d. Cvasialocentrici

19. Stadiul unei destinații turistice cu număr redus de

turiști, aranjamente individuale de călătorie și

comportament de vizitare neregulat este:

a. Adaptare

b. Explorare

c. Consolidare

d. Dezvoltare

20. Stadiul unei destinații turistice când pot fi

identificate elemente incipiente ale unei piețe

turistice și un anumit nivel de organizare a voiajelor

este cel de:

a. Explorare

b. Consolidare

c. Adaptare

Page 7: grile

d. Dezvoltare

21. Atunci când piața turistică este bine definită cu

un nivel intens de publicitate și import de forță de

muncă, stadiul ei este de:

a. Dezvoltare

b. Consolidare

c. Explorare

d. Stagnare

22. Atunci când ritmul de creștere a numărului de

vizitatori este în scădere, stadiul destinației turistice

este de:

a. Consolidare

b. Declin

c. Revitalizare

d. Explorare

23. Atunci când numărul maxim de vizitatori a fost

atins și imaginea destinației a fost consolidată, dar

destinația este uzată moral iar capacitatea de cazare în

surplus,stadiul este de:

a. Declin

b. Stagnare

c. Revitalizare

Page 8: grile

d. Consolidare

24. Conversia facilităților turistice pe măsură ce

destinația pierde din atractivitate este o caracteristică

a stadiului de:

a. Dezvoltare

b. Stagnare

c. Consolidare

d. Declin

Subiectul 1

1.Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă

după cum urmează:

a) cerere = consum;

b) cerere = suma produselor turistice cumpărate;

c) cerere ≥ consum;

d) cerere ≤ consum.

2.Voiajurile forfetare nu se caracterizează prin:

a) inelasticitate;

b) complementaritate;

c) eterogenitate;

d) elasticitate.

Page 9: grile

3. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?

a) cererea turistică este cheltuiala efectuată pentru

achiziționarea de bunuri și servicii incluse în oferta

turistică;

b) dezvoltarea turistică poate determina supraîncărcarea

infrastructurii și descongestioarea traficului;

c) turismul importat completează oferta internă similară,

adresându-se ofertei interne ce rămâne neacoperită;

d) scurgerile valutare pot fi determinate de plata

bunurilor/serviciilor produse de companii din afara

destinației turistice.

4. Consumul turistic:

a) este mai redus decât cererea turistică b) este egal

distribuit în timp și spațiu c) este opac și volatil d) se

realizează numai la destinație.

A) b + d; B) a + b; C) c + d; D) a + c.

5. Călătoriile românilor în Italia, mai puțin de un an

consecutiv, pentru îngrijirea sănătății reprezintă:

a) turism outbound; b) turism inbound;

c) export de turism;

d) nici una dintre variante.

6. .Explicați în ce măsură s-ar putea aplica teoria

dotărilor factoriale la cazul pieței turistice din România.

Exemplificați.

Page 10: grile

Teoria dotarilor factoriale: factorii din tur reprez

resursele unei tari utilizate pt a satisface consumul

turistic: potentialul natural si antropic, personalul din tur,

infrastruct generala si specifica tur, res de capital.

a) Potentialul nat se refera la elem de relief, clima,

vegetatie, hidrografie, fauna; pot antropic se ref la

obiectivele tur culturale, relig, arhitect, tehnice, la

obiceiuri, traditii, adica tot ce e creat de om si a primit

valente tur. Res nat si antropice ale unei tari devin res tur

daca coresp criteriilor de atractivitate, accesibilitate si

posibilit de valorif. Tur intl e sg ramura ec care valorifica

aceste res fara sa-l distruga. Infrastr specifica tur se ref la

struct de primire care tre sa coresp asteptarilor cantitativ

si calitativ.

b) Forta de munca din tur: tre analizata cantitativ si

calitativ. In tarile dezv dpdv tur pop ocupata in tur in

totalul pop active are o pondere 5-7%. Pe langa aspectul

cant se urmareste si aspectul calit adica pregatirea,

calificarea si competenta profesionala a celor care

lucreazain tur.

Page 11: grile

Subiectul 2

1. Motivația turistică cu cel mai mare segment de piață

este:

a) evadarea; b) cea onirică;

c) cea educațională;

d) cea sexuală.

2. Dacă natura muncii conduce spre o tipologie similară a

activităților de divertisment practicate, atunci relația timp

liber-timp de muncă este de:

a) compensare;

b) neutralitate;

c) întrepătrundere;

d) alternativă.

3. Conversia facilităților turistice, pe măsură ce destinația

pierde din atractivitate, este o caracteristică a cărui stadiu

din ciclul de viaţă al unei destinaţii turistice:

a) dezvoltare;

b) stagnare;

c) consolidare;

d) declin.

4. Turismul nu cuprinde activităţile desfăşurate de

persoane care se deplasează:

a) în locuri situate în afara reşedinţei obişnuite;

Page 12: grile

b) pentru o perioadă consecutivă ce nu depăşeşte un an (12

luni);

c) în vederea obţinerii de venituri suplimentare în

urma prestării unor activităţi lucrative;

d) cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.

5. . Turismul național se referă la:

a) turismul intern și turismul outbond;

b) turismul inbound şi turismul outbound;

c) turismul intern și turismul inbound;

d) turismul inbound.

6. Definiți conceptul de poducție turistică și exemlificați

caracteristicile acesteia pentru un anumit produs

turistic.

Productia turistica o definim ca ansamblul de servicii

care folosesc echipamente de productie si forta de munca

si se materializeaza intr-un consum efectiv in cadrul unei

ambiante specifice. Intre productia turistica si oferta

turistica exista raporturi care sunt diferite de relatia oferta-

productie pe piata bunurilor de consum. Productia

turistica este cel mult egala cu oferta.

Page 13: grile

Oferta turistica se manifesta si independent de productia

turistica in timp ce productia nu se poate realiza in afara

ofertei. Structura ofertei turistice nu coincide intotdeauna

cu structura productiei.

Ofeta turistica exista atata timp cat exista elementele care

o compun, pe cand productia turistica exista numai atunci

cand se manifesta consumul efectiv.

Subiectul 3

1. Care afirmație este falsă:

a) industria turistică este intensivă în muncă;

b) procesul de producție în industria T&T se desfășoară

simultan cu consumul;

c) procesul de producție în industria T&T are caracter

permanent;

d) industria T&T este situată în aval față de toate celelalte

ramuri ale economiei.

2. Sondajul, ca metodă de culegere a informațiilor cu

privire la circulația turistică, oferă date despre:

a) numărul sosirilor și plecărilor de turiști;

b) încasările din turism;

c) obiceiurile de consum turistic;

d) toate acestea.

Page 14: grile

3. Conform clasificării lui Erik Cohen, categoria

turiștilor neinstitutionalizați cuprinde:

a) exploratorii și turistii individuali de masă;

b) hoinarii și exploratorii;

c) turiștii organizați de masă și turistii individuali de masă;

d)hoinarii şi turiștii individuali de masă

4. Reprezintă modalitați de finanțare a turismului:

a) leasingul; b)

creditul;

c) acționariatul și coproprietatea; d) a,

b,c.

5. Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă

după cum urmează:

a) cerere = consum;

b) cerere = suma produselor turistice cumpărate;

c) cerere ≥ consum;

d) cerere ≤ consum.

6. Explicați în ce măsură s-ar putea aplica teoria

avantajului absolut la cazul pieței turistice dintr-o

anumită țară/ regiune. Exemplificați

Teoria avantajului absolut si a progresului tehnologic

- continua analiza comertului international - Adam Smith

Page 15: grile

-Avantajul absolut – rol determinant in turismul

international

- “unicitatea” resurselor – naturale sau antropice –

asigura tarilor un avantaj de monopol

- Inovatia:

a) politica de diferentiere b) intareste avantajul absolut al

unei tari

c) asigura o specializare internationala la un nivel

superior pe termen lung

d) contribuie la scaderea costurilor – ex.: costuri cu forta

de munca

Subiectul 4.

1. Determinanții ofertei turistice sunt:

a) teritoriul, rolul statului, baza tehnico–materială,

nivelul prețurilor;

b) nivelul prețurilor, timpul liber, modificările

demografice, rolul statului;

c) rolul statului, protecția sanătății, teritoriul;

d) teritoriul, nivelul prețurilor, nivelul veniturilor, rolul

statului.

2. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:

a) inelasticitatea, eterogenitatea, complementaritatea;

b) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;

Page 16: grile

c) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;

d) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

3. Funcțiile statului în turism sunt:

a) funcția promoțională și cea de control;

b) funcția de stimulare și cea de coordonare;

c) funcția de intervenție și cea de organizare;

d) nici o variantă corectă.

4. Care dintre următoarele reprezintă caracteristici ale

pieței turistice:

a) complexitate, transparență, mobilitate și concentrare;

b) concentrare, hipersensibilitate, imobilitate, transparență;

c) complexitate, opacitate, mobilitate și concentrare;

d) opacitate, complexitate, mobilitate, inelasticitate.

5. Etapele ciclului de viață a produsului turistic sunt

următoarele:

a) creștere, maturitate, declin și relansare;

b) explorare, adaptare, dezvoltare, consolidare,

stagnare, declin și revitalizare;

c) lansare, consolidare, declin și revitalizare;

d) revitalizare, explorare, dezvoltare, declin.

6. Definiți și exemplificați care ar trebui să fie rolul

statului în calitate de determinat al ofertei turistice.

Statul – retea complexa de politici, legi, alte

reglementari si actiuni ale guvernelor

Motivatii ale implicarii statului in activitatea turistica:

Page 17: grile

a) Promovarea dezvoltarii economice – dezv

economica necesita adesea initiativa guvernamentala si

capital

b) Sprijin acordat industriilor conexe – crearea de

politici industriale prin utilizarea de stimulente si,

respectiv, penalitati.

c) Atragerea de venituri – necesitatea de a genera

venituri pentru pastrarea agentiilor si a activitatilor

d) Crearea unui mediu de afaceri stabil – asigurarea

unor standarde minime de evaluare a activitatii

e) Identificarea altor obiective de politica economica

Subiectul 5

1. Fluxurile turistice:

a) sunt concentrate în țările în curs de dezvoltare;

b) se măsoară în unități și indicatori fizici specifici;

c) au caracter unilateral;e

d) sunt direct proporționale cu dimensiunea destinației.

2. Reprezintă efecte negative ale impactului economic al

turismului următoarele:

a) încasările bugatare, turismul de enclavă, creșterea

costurilor cu infrastructura;

Page 18: grile

b) turismul de enclavă, creșterea costurilor cu

infrastructura, caracterul sezonier al locurilor de

muncă;

c) creșterea volumului exporturilor, turismul de enclavă,

standardizarea ofertei turistice;

d) creșterea încasărilor valutare, creșterea costurilor cu

infrastructura, caracterul sezonier al locurilor de muncă.

3. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată?

a) turismul de enclavă are un impact economic redus

asupra comunităților locale

b) impactul indus al cheltuielilor turistice este dat de

tranzacțiile dintre diversele firme locale, determinate

de cheltuiala turistică directă

c) etnocentrismul este un efect social negativ al

dezvoltării turistice

d) ciclul de viață a destinațiilor turistice presupune reacții

de iritare și ostilitate ale localnicilor înainte de

manifestarea acceptării turiștilor și a efectelor activității

turistice

4. Consumul turistic:

a) este mai redus decât cererea turistică b) este egal

distribuit în timp și spațiu c) este opac și volatil d) se

realizează numai la destinație.

A) b + d; B) a + b; C) c + d; D) a + c.

5.Etapele ciclului de viață a produsului turistic sunt

următoarele:

e) creștere, maturitate, declin și relansare;

Page 19: grile

f) explorare, adaptare, dezvoltare, consolidare,

stagnare, declin și revitalizare;

g) lansare, consolidare, declin și revitalizare;

h) revitalizare, explorare, dezvoltare, declin.

7. Definiți și dezvoltați conceptul de ”self catering”.

Exemplificați.

Cazarea fara servicii (self catering) - presupune numai

oferirea serviciilor de cazare de baza.

Subiectul 6

1. Care afirmație este adevărată:

a) pachetul turistic este tangibil;

b) pachetul turistic este perisabil;

c) pachetul turistic nu este variabil;

d) pachetul turistic înglobează doar elemente materiale.

2. CST oferă posibilitatea de a determina:

a) contribuţia turismului la PIB, poziţionarea

turismului în raport cu alte activităţi economice,

investiţiile turistice;

b) numărul de locuri de muncă generate într-o economie,

încasările guvernamentale determinate de turism,

cheltuielile turistice naţionale;

c) impactul turismului asupra balanței comerciale,

contribuția turismului la PIB;

Page 20: grile

d) caracteristicile resurselor umane din industria

turismului şi a călătoriilor, capitalul investit în acest

sector.

3. Fluxurile turistice:

e) sunt concentrate în țările în curs de dezvoltare;

f) se măsoară în unități și indicatori fizici specifici;

g) au caracter unilateral;

sunt direct proporționale cu dimensiunea destinației.

4.Atunci când timpul liber este privit ca o compensare a

dezavantajelor și a eforturilor generate de timpul de

muncă, relația timp liber-timp de muncă este una de:

a) compensare;

b) neutralitate;

c) întrepătrundere;

d) alternativă.

5. Stadiul de dezvoltare a unei destinații turistice cu

număr redus de turiști, cu comportament de vizitare

neregulat este:

a) de adaptare;

b) de explorare;

c) de consolidare;

d) de dezvoltare.

6. Explicați ce sunt lanțurile hoteliere integrate; dați un

exemplu de astfel de lanț hotelier; menționați câteva

Page 21: grile

caracteristici ale procesului de internaționalizare,

specifice acestuia.

Lanturi hoteliere integrate (integrated chains or

corporate hotel chains), constituite din structuri hoteliere

omogene – pot fi operate de catre o companie detinatoare

a unui lant sau de catre un conglomerat

Conglomerat – companie ce opereaza atat marci hoteliere

parte a unor lanturi integrate, cat si hoteluri independente

Lanturi integrate => dezvolta si comercializeaza

produse hoteliere omogene

Sisteme de management:

–control direct, prin proprietatea deplina asupra hotelului–

control indirect, prin contract de franciza sau de

management

GOLDEN TULIP

- Golden Tulip Hospitality Group – sedii centrale in

Amersfoort, Olanda si Lausanne, Elvetia;

- Servicii hoteliere in sistem franciza, management sau

leasing de proprietati, precum si prin aliante, parteneriate,

fuziuni si achizitii de hoteluri existente din categoriile 2, 3

sau 4 stele;

–2 stele – alianta cu lantul hotelier francez B&B

Page 22: grile

–3 stele - Tulip Inn - limited-service first-class

category

–4 stele – Golden Tulip - Superior First-Class

business and resort hotels

–5 stele de lux - Royal Tulip

–In plus, Golden Tulip ofera servicii in alianta cu TOP

International, un concortiu hotelier german

Nr. ba512 Nume şi prenume

...................................................

Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Explicați în ce măsură s-ar putea aplica teoria cererii la

cazul pieței turistice din România.

2. Explicați ce sunt lanțurile hoteliere integrate; dați un

exemplu de astfel de lanț hotelier; menționați câteva

caracteristici ale procesului de internaționalizare,

specifice acestuia.

Page 23: grile

3. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?

a) turismul ar putea avea efecte pozitive mai

importante pentru țările dezvoltate decât pentru cele

în curs de dezvoltare;

b) impactul secundar al cheltuielilor turistice este generat

de tranzacțiile între firmele locale, determinate de

cheltuiala turistică directă;

c) salariile managerilor expatriați nu reprezintă scurgeri

valutare pentru economiile destinațiilor turistice;

d) torelarea vizitatorilor și privirea lor ca sursă de profit

este un efect economic negativ al activității turistice.

4. Turismul este:

a) o activitate neperisabila; b) intensiv în forța de muncă;

c) ramură de consecință; d) intensiv în elemente

materiale.

A) c + d; B) a + b; C) b + c; D) b + d.

5. Călătoriile românilor în Italia, mai mult de un an

consecutiv, pentru îngrijirea sănătății reprezintă:

a) turism outbound; b) turism inbound; c) export de

turism; d) nici una dintre variante.

6. Cea mai frecvent întâlnită motivație turistică este:

a) autoregăsirea; b)

evadarea;

c) relaxarea; d) cea

familială

7. Relația prin care între calitatea timpului liber și a celui

de muncă nu există nicio legătură este de:

a) compensare; b)

întrepătrundere;

Page 24: grile

c) alternativă; d)

neutralitate.

8. Stadiul de dezvoltare a unei destinații turistice cu

număr redus de turiști, cu comportament de vizitare

neregulat este:

a) adaptare;

b) consolidare;

c) explorare;

d) dezvoltare.

9. Turismul nu cuprinde activităţile desfăşurate de

persoane care se deplasează:

a) în locuri situate în afara reşedinţei obişnuite;

b) pentru o perioadă consecutivă ce nu depăşeşte un an (12

luni);

c) în vederea obţinerii de venituri suplimentare în

urma prestării unor activităţi lucrative;

d) cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.

10. Turismul național cuprinde:

a) turismul intern +

turismul inbound;

b) turismul interior +

turismul intern;

c) turismul inbound +

turismul outbound;

d) turismul intern +

turismul outbound.

11. Care afirmație este falsă:

a) oferta turistică poate exista independent de producția

turistică;

b) oferta turistică nu este fermă;

c) producția turistică este efemeră;

d) producția turistică este intensivă în muncă.

Page 25: grile

12. Sondajul, ca metodă de culegere a informaţiilor cu

privire la circulaţia turistică oferă date despre:

a) numărul sosirilor și plecărilor de turişti;

b) încasările din turism;

c) obiceiurile de consum turistic;

d) toate acestea.

13. Care dintre următoarele reprezintă caracteristici ale

pieței turistice:

a) complexitate, opacitate, mobilitate și concentrare;

b) complexitate, transparență, mobilitate și concentrare;

c) concentrare, hipersensibilitate, imobilitate,

transparență;

d) opacitate, complexitate, mobilitate, inelasticitate.

14. Etapele ciclului de viață a produsului turistic sunt

următoarele:

a) creștere, maturitate, declin și relansare;

b) explorare, adaptare, dezvoltare, consolidare,

stagnare, declin și revitalizare;

c) lansare, consolidare, declin și revitalizare;

d) revitalizare, explorare, dezvoltare, declin.

15. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:

a) inelasticitatea, eterogenitatea, complementaritatea;

b) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;

c) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;

d) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

16. Reprezintă modalitați de finanțare a turismului:

a) leasingul;

b) creditul;

c) acționariatul și coproprietatea;

d) a, b, c.

Page 26: grile

17. Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă

după cum urmează:

e) cerere = consum;

f) cerere = suma produselor turistice cumpărate;

g) cerere ≥ consum;

h) cerere ≤ consum.

18. Voiajurile forfetare nu se caracterizează prin:

e) inelasticitate;

f) complementaritate;

g) eterogenitate;

h) elasticitate.

Page 27: grile

Nr. ab729 Nume şi prenume

...................................................

Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Explicați caracterul relațional al produsului turistic.

2. În ce scenariu de evoluție a cursului de schimb ar fi mai

convenabil să călătoriți în SUA, dacă veniturile dvs. sunt

obținute în lei?

3. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?

a) cererea turistică este cheltuiala efectuată pentru

achiziționarea de bunuri și servicii incluse în oferta

turistică;

b) dezvoltarea turistică poate determina supraîncărcarea

infrastructurii și descongestioarea traficului;

c) turismul importat completează oferta internă similară,

adresându-se ofertei interne ce rămâne neacoperită;

d) scurgerile valutare pot fi determinate de plata

bunurilor/serviciilor produse de companii din afara

destinației turistice.

4. Consumul turistic:

a) este mai redus decât cererea turistică b) este egal

distribuit în timp și spațiu c) este opac și volatil d) se

realizează numai la destinație.

A) b + d; B) a + b; C) c + d; D) a + c.

5. Călătoriile românilor în Italia, mai puțin de un an

consecutiv, pentru îngrijirea sănătății reprezintă:

Page 28: grile

a) turism outbound; b) turism inbound;

c) export de turism;

d) nici una dintre variante.

6. Motivația turistică cu cel mai mare segment de piață

este:

b) evadarea;

b) cea onirică;

c) cea educațională;

d) cea sexuală.

7. Dacă natura muncii conduce spre o tipologie similară a

activităților de divertisment practicate, atunci relația timp

liber-timp de muncă este de:

b) compensare;

b) neutralitate;

c) întrepătrundere;

d) alternativă.

8. Conversia facilităților turistice, pe măsură ce destinația

pierde din atractivitate, este o caracteristică a cărui stadiu

din ciclul de viaţă al unei destinaţii turistice:

b) dezvoltare;

b) stagnare;

c) consolidare;

d) declin.

9. Vizitatorul este o persoană care călătorește:

a) în scopul exercitării unei activități remunerate;

b) pentru mai puțin de 12 luni consecutive;

c) în mediul său obișnuit de viață;

d) nici o variantă corectă.

Page 29: grile

10. Turismul inbound este sinonim cu:

a) importul de turism;

b) exportul de turism;

c) turismul intern;

d) nici o variantă nu este corectă.

11. Care afirmație este adevărată:

a) pachetul turistic este tangibil;

b) pachetul turistic este perisabil;

c) pachetul turistic nu este variabil;

d) pachetul turistic înglobează doar elemente materiale.

12. CST oferă posibilitatea de a determina:

a) contribuţia turismului la PIB, poziţionarea

turismului în raport cu alte activităţi economice,

investiţiile turistice;

b) numărul de locuri de muncă generate într-o economie,

încasările guvernamentale determinate de activitatea

turistică, cheltuielile turistice naţionale;

c) impactul turismului asupra balanței comerciale,

contribuția turismului la PIB;

d) caracteristicile resurselor umane din industria

turismului şi a călătoriilor, capitalul investit în acest

sector.

13. Factorii endogeni, care generează cererea turistică

sunt:

a) motivația, comportamentul consumatorului, progresul

tehnic;

b) venitul, motivația, timpul liber;

c) timpul liber, modificările demografice, protecția

sănătății;

Page 30: grile

d) venitul, cursul valutar, modificările demografice.

14. Producția turistică se caracterizează prin:

a) perisabilitate, caracter intensiv în forță de muncă,

permanență;

b) caracter intensiv în servicii, sezonalitate, fermitate;

c) perisabilitate, caracter intensiv în forță de muncă,

sezonalitate;

d) fermitate, intensivitate în forță de muncă, caracter

omogen.

15. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:

a) inelasticitatea, eterogenitatea, complementaritatea;

b) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;

c) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;

d) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

16. Rolul statului în turism se concretizează în

îndeplinirea funcției:

a) promoționale;

b) de stimulare;

c) de coordonare;

d) toate răspunsurile de mai sus.

17. Reprezintă efecte negative ale impactului economic al

turismului următoarele:

a) încasările bugatare, turismul de enclavă, creșterea

costurilor cu infrastructura;

b) turismul de enclavă, creșterea costurilor cu

infrastructura, caracterul sezonier al locurilor de

muncă;

c) creșterea volumului exporturilor, turismul de enclavă,

standardizarea ofertei turistice;

Page 31: grile

d) creșterea încasărilor valutare, creșterea costurilor cu

infrastructura, caracterul sezonier al locurilor de muncă.

18. Fluxurile turistice:

a) sunt concentrate în țările în curs de dezvoltare;

b) se măsoară în unități și indicatori fizici specifici;

c) au caracter unilateral;

d) sunt direct proporționale cu dimensiunea destinației.

Page 32: grile

Nr. dc234 Nume şi prenume

...................................................

Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Explicați rolul factorului de producție muncă în

activitatea turistică.

2. Explicați semnificația și impactul unei intensități

turistice ridicate.

3. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?

a) printre obiectivele de natură economică vizate de stat

prin politica în domeniul turismului nu se regăsesc

valorificarea patrimoniului și promovarea imaginii țării;

b) pierderea flexibilității în operarea hotelului nu se

contituie într-un dezavantaj al francizei hoteliere;

c) patrimoniul artistic poate reprezenta o dotare

factorială importantă pentru dezvoltarea turismului;

d) lanțurile hoteliere integrate comercializează produse

hoteliere eterogene.

4. Consumul turistic se realizează:

a) înainte de deplasare;

b) în timpul deplasării;

c) după deplasare;

d) la locul de destinație.

A) a + b; B) a + b + c; C) a + b + d; D) a + b + c +

d.

Page 33: grile

5. Impactul determinat de cheltuiala turistică pentru

bunuri și servicii la destinație, sub forma încasărilor

sectoarelor ce beneficiază direct de aceasta, este:

a) direct; b) indirect;

c) indus; d) dedus.

6. Motivația turistică ce vizează necesitatea de recuperare

este cea:

a) de relaxare;

b) de evadare;

c) sexuală;

d) educațională.

7. Atunci când timpul liber este privit ca o compensare a

dezavantajelor și a eforturilor generate de timpul de

muncă, relația timp liber-timp de muncă este una de:

e) compensare;

f) neutralitate;

g) întrepătrundere;

h) alternativă.

8. Stadiul de dezvoltare a unei destinații turistice cu

număr redus de turiști, cu comportament de vizitare

neregulat este:

e) de adaptare;

f) de explorare;

g) de consolidare;

h) de dezvoltare.

9. Turismul nu cuprinde activităţile desfăşurate de

persoane care se deplasează:

e) în locuri situate în afara reşedinţei obişnuite;

f) pentru o perioadă consecutivă ce nu depăşeşte un an (12

luni);

Page 34: grile

g) în vederea obţinerii de venituri suplimentare în

urma prestării unor activităţi lucrative;

h) cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.

10. Turismul național se referă la:

e) turismul intern și turismul outbond;

f) turismul inbound şi turismul outbound;

g) turismul intern și turismul inbound;

h) turismul inbound.

11. Care afirmație este falsă:

e) industria turistică este intensivă în muncă;

f) procesul de producție în industria T&T se desfășoară

simultan cu consumul;

g) procesul de producție în industria T&T are caracter

permanent;

h) industria T&T este situată în aval față de toate celelalte

ramuri ale economiei.

12. Sondajul, ca metodă de culegere a informațiilor cu

privire la circulația turistică, oferă date despre:

e) numărul sosirilor și plecărilor de turiști;

f) încasările din turism;

g) obiceiurile de consum turistic;

h) toate acestea.

13. Conform clasificării lui Erik Cohen, categoria

turiștilor neinstitutionalizați cuprinde:

d) exploratorii și turistii individuali de masă;

e) hoinarii și exploratorii;

f) turiștii organizați de masă și turistii individuali de masă;

g) hoinarii şi turiștii individuali de masă.

14. Determinanții ofertei turistice sunt:

Page 35: grile

e) teritoriul, rolul statului, baza tehnico–materială,

nivelul prețurilor;

f) nivelul prețurilor, timpul liber, modificările

demografice, rolul statului;

g) rolul statului, protecția sanătății, teritoriul;

h) teritoriul, nivelul prețurilor, nivelul veniturilor, rolul

statului.

15. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:

e) inelasticitatea, eterogenitatea, complementaritatea;

f) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;

g) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;

h) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

16. Reprezintă modalitați de finanțare a turismului:

b) leasingul; b)

creditul;

c) acționariatul și coproprietatea; d) a,

b,c.

17. Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă

după cum urmează:

e) cerere = consum;

f) cerere = suma produselor turistice cumpărate;

g) cerere ≥ consum;

h) cerere ≤ consum.

18. Funcțiile statului în turism sunt:

e) funcția promoțională și cea de control;

f) funcția de stimulare și cea de coordonare;

g) funcția de intervenție și cea de organizare;

h) nici o variantă corectă.

Page 36: grile

Nr. hd842 Nume şi prenume

...................................................

Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Explicați și exemplificați rolul avantajului absolut în

dezvoltarea activității turistice, spre deosebire de cel

comparativ.

2. Ce semnificație ar putea avea un coeficient al

concentrației anuale de 3,79?

3. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată?

a) turismul de enclavă are un impact economic redus

asupra comunităților locale

b) impactul indus al cheltuielilor turistice este dat de

tranzacțiile dintre diversele firme locale, determinate

de cheltuiala turistică directă

c) etnocentrismul este un efect social negativ al

dezvoltării turistice

d) ciclul de viață a destinațiilor turistice presupune reacții

de iritare și ostilitate ale localnicilor înainte de

manifestarea acceptării turiștilor și a efectelor activității

turistice

4. Consumul turistic:

a) este mai redus decât cererea turistică b) este egal

distribuit în timp și spațiu c) este opac și volatil d) se

realizează numai la destinație.

A) b + d; B) a + b; C) c + d; D) a + c.

Page 37: grile

5. Impactul generat de tranzacțiile între diversele firme

locale, determinate de cheltuiala turistică directă se

numește:

a) direct; b)

indirect;

c) indus; d)

dedus.

6. Turismul etnic este determinat de motivația:

a. ludică; b)

familială;

c) de relaxare; d)

economică.

7. Dacă între timpul de muncă și cel liber se stabilește o

relație de inversă proporționalitate, relația timp liber-timp

de muncă este una de:

a) compensare;

b) neutralitate;

c) întrepătrundere;

d) alternativă.

8. Conversia facilităților turistice pe măsură ce destinația

pierde din atractivitate este o caracteristică a stadiului de:

a) dezvoltare;

b) stagnare;

c) consolidare;

d) declin.

9. Vizitatorul este o persoană care călătorește :

a) în scopul exercitării unei activități remunerate;

b) pentru mai puțin de 12 luni consecutive;

c) în mediul său obișnuit de viață;

d) nici o variantă corectă.

10. Turismul outbound este sinonim cu:

Page 38: grile

a) importul de turism;

b) exportul de turism;

c) turismul intern;

d) nici o variantă corectă.

11. Care afirmație este adevărată:

e) pachetul turistic este tangibil;

f) pachetul turistic este perisabil;

g) pachetul turistic nu este variabil;

h) pachetul turistic înglobează doar elemente materiale.

12. CST oferă posibilitatea de a determina:

e) contribuţia turismului la PIB, poziţionarea

turismului în raport cu alte activităţi economice,

investiţiile turistice;

f) numărul de locuri de muncă generate într-o economie,

încasările guvernamentale determinate de turism,

cheltuielile turistice naţionale;

g) impactul turismului asupra balanței comerciale,

contribuția turismului la PIB;

h) caracteristicile resurselor umane din industria

turismului şi a călătoriilor, capitalul investit în acest

sector.

13. Care dintre următoarele reprezintă caracteristici ale

pieței turistice:

e) complexitate, transparență, mobilitate și concentrare;

f) concentrare, hipersensibilitate, imobilitate, transparență;

g) complexitate, opacitate, mobilitate și concentrare;

h) opacitate, complexitate, mobilitate, inelasticitate.

14. Etapele ciclului de viață a produsului turistic sunt

următoarele:

i) creștere, maturitate, declin și relansare;

Page 39: grile

j) explorare, adaptare, dezvoltare, consolidare,

stagnare, declin și revitalizare;

k) lansare, consolidare, declin și revitalizare;

l) revitalizare, explorare, dezvoltare, declin.

15. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:

a) inelasticitatea, eterogenitatea, complementaritatea;

b) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;

c) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;

d) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

16. Rolul statului în turism se concretizează în

îndeplinirea funcției:

a) promoționale;

b) de stimulare;

c) de intervenție;

d) toate răspunsurile de mai sus.

17. Fluxurile turistice:

h) sunt concentrate în țările în curs de dezvoltare;

i) se măsoară în unități și indicatori fizici specifici;

j) au caracter unilateral;

k) sunt direct proporționale cu dimensiunea destinației.

18. Reprezintă efecte negative ale impactului economic al

turismului următoarele:

e) încasările bugatare, turismul de enclavă, creșterea

costurilor cu infrastructura;

f) turismul de enclavă, creșterea costurilor cu

infrastructura, caracterul sezonier al locurilor de

muncă;

g) creșterea volumului exporturilor, turismul de enclavă,

standardizarea ofertei turistice;

Page 40: grile

h) creșterea încasărilor valutare, creșterea costurilor cu

infrastructura, caracterul sezonier al locurilor de muncă.

Page 41: grile

Nr. re156e Nume şi prenume

...................................................

Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Ce înțelegeți prin sintagma piața turistică – patch

market?

2. Care considerați că ar putea fi comportamentul cererii

turistice determinat de variația veniturilor?

3. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată?

a) repatrierea profiturilor nu constituie scurgere valutară

pentru economiile țărilor de proveniență a investitorilor;

b) efectul multiplicator al activității turistice este redus,

dacă mare parte din bunurile/serviciile destinate

consumului turistic sunt importate;

c) depășirea capacității optime de primire a unui teritoriu

poate duce la distrugerea mediului natural;

d) imitarea comportamentului de consum al

vizitatorilor nu determină efecte inflaționiste în

economia destinației turistice.

4. Consumul turistic se realizează:

e) înainte de deplasare;

f) în timpul deplasării;

g) după deplasare;

h) la locul de destinație.

A) a + b; B) a + b + c; C) a + b + d; D) a + b + c +

d.

Page 42: grile

5. Sporul de venituri individuale (determinat de creșterea

cheltuielilor turistice) cheltuite pe plan local determină un

impact:

a) direct; b)

indirect;

c) indus; d)

dedus.

6. Motivația turistică ce vizează necesitatea de recuperare

este cea:

a) de relaxare; b) de

evadare;

c) sexuală; d)

educațională.

7. Relația timp liber-timp de muncă prin care între

calitatea timpului liber și a celui de muncă nu există nicio

legătură este de:

a) compensare; b)

neutralitate;

c) întrepătrundere; d)

alternativă.

8. Conversia facilităților turistice pe măsură ce destinația

pierde din atractivitate este o caracteristică a stadiului de:

a) dezvoltare; b)

stagnare;

c) consolidare; d)

declin.

9. Turismul nu cuprinde activităţile desfăşurate de

persoane care se deplasează:

a) în locuri situate în afara reşedinţei obişnuite;

Page 43: grile

b) pentru o perioadă consecutivă ce nu depăşeşte un an (12

luni);

c) în vederea obţinerii de venituri suplimentare în

urma prestării unor activităţi lucrative;

d) cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.

10. Turismul inbound este sinonim cu:

a) importul de turism;

b) exportul de turism;

c) turismul intern;

d) nici o variantă corectă.

11. Care afirmație este falsă:

a) industria turistică este intensivă în muncă;

b) procesul de producție în industria T&T se desfășoară

simultan cu consumul;

c) procesul de producție în industria T&T are caracter

permanent;

d) industria T&T este situată în aval față de toate celelalte

ramuri ale economiei.

12. Sondajul, ca metodă de culegere a informaţiilor cu

privire la circulaţia turistică oferă date despre:

a) numărul sosirilor și plecărilor de turişti;

b) încasările din turism;

c) obiceiurile de consum turistic;

d) toate acestea.

13. Factorii endogeni, care generează cererea turistică

sunt:

Page 44: grile

a) motivația, comportamentul consumatorului, progresul

tehnic;

b) venitul, motivația, timpul liber;

c) timpul liber, modificările demografice, protecția

sănătății;

d) venitul, cursul valutar, modificările demografice.

14. Producția turistică se caraterizează prin:

a) perisabilitate, caracter intensiv în forță de muncă,

permanență;

b) caracter intensiv în servicii, sezonalitate, fermitate;

c) perisabilitate, caracter intensiv în forță de muncă,

sezonalitate;

d) fermitate, intensivitate în forță de muncă, caracter

omogen.

15. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:

a) inelasticitatea, eterogenitatea, complementaritatea;

b) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;

c) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;

d) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

16. Reprezintă modalitați de finanțare a turismului:

a) leasingul;

b) creditul;

c) acționariatul și coproprietatea;

d) a, b,c.

17. Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă

după cum urmează:

a) cerere = consum; b) cerere =

suma produselor turistice cumpărate;

c) cerere ≥ consum; d) cerere ≤

consum.

Page 45: grile

18. Cererea turistică :

a) este inelastică la creșterea veniturilor;

b) este inelastică la creșterea preţurilor;

c) este elastică la scăderea veniturilor;

d) este inelastică la scăderea prețurilor.

Page 46: grile

Nr. gf467 Nume şi prenume

...................................................

Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Care sunt categoriile de scurgeri valutare? Explicați.

2. Explicați care sunt diferențele dintre turoperatori și

agențiile de turism.

3. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată?

a) țările ce beneficiază din abundență de o anumită

resursă vor avea un avantaj comparativ în

producția/exportul de produse ce utilizează acea resursă;

b) în general, statul nu poate interveni pe piață pentru

limitarea ieșirilor de valută în scopuri turistice;

c) inovația poate fi o componentă a politicii de

diferențiere a ofertei turistice;

d) consorțiile hoteliere oferă expunere la piață noilor

membri.

4. Turismul este:

a) neperisabil; b) intensiv în forța de muncă; c) o

ramură de consecință; d) intensiv în elemente materiale.

A) c + d; B) a + b; C) b + c; D) b + d.

5. Impactul secundar al turismului asupra economiei

reprezintă:

a) efectele primei runde de circuit monetar provenit de la

turişti;

Page 47: grile

b) efectele determinate de rundele adiționale de

consum generate de recircularea unităților monetare

inițiale (cheltuieli în aval sau amonte);

c) efectele derivate cauzate de angajații unei firme

turistice care cheltuiesc o parte din salariile lor în alte

sectoare de afaceri;

d) efectele derivate cauzate de acționarii firmelor de

turism care reinvestesc o parte din dividentele cuvenite în

sectorul turistic.

6. Turismul etnic este determinat de motivația:

a) ludică; b)

familială; c) de relaxare; d)

economică.

7. Dacă între timpul de muncă și cel liber se stabilește o

relație de inversă proporționalitate, relația timp de muncă-

timp liber este una de:

a) compensare; b)

neutralitate;

c) întrepătrundere; d)

alternativă.

8. Stadiul de dezvoltare a unei destinații turistice cu

număr redus de turiști, cu comportament de vizitare

neregulat este:

a) adaptare;

b) explorare; c) consolidare;

d) dezvoltare.

9. Vizitatorul este o persoană care călătorește:

a) în scopul exercitării unei activități remunerate;

Page 48: grile

b) pentru mai puțin de 12 luni consecutive;

c) în mediul său obișnuit de viață;

d) nici o variantă corectă.

10. Turismul național cuprinde:

a) turismul intern +

turismul inbound;

b) turismul interior +

turismul intern;

c) turismul inbound +

turismul outbound;

d) turismul intern +

turismul outbound.

Page 49: grile

11. Care afirmație este falsă:

a) oferta turistică poate exista independent de producția

turistică;

b) oferta turistică nu este fermă;

c) producția turistică este efemeră;

d) producția turistică este intensivă în muncă.

12. Care afirmație este corectă:

a) ciclul de viață al unei destinații turistice presupune

parcurgerea a 5 stadii;

b) atunci când crește înclinația spre consumul turistic, scade

nivelul de prosperitate al tursitului;

c) specializarea internațională a unei țări este corelată

cu nivelul disponibilității unei resurse (abundența);

d) MICE presupune turism religios.

13. Conform modelului Doxey cu privire la impactul socio-

cultural, ordinea stărilor în relaţia vizitator-rezident este

următoarea:

a) euforie, apatie, iritare, ostilitate, acceptare;

b) acceptare, euforie, apatie, iritare, ostilitate;

c) apatie, iritare, ostilitate, acceptare, euforie;

d) euforie, apatie, ostilitate, iritare, acceptare.

14. Conform clasificării lui Erik Cohen categoria turiștilor

neinstitutionalizați cuprinde:

a) exploratorii și turiştii individuali de masă;

b) hoinarii și exploratorii;

c) turiștii organizați de masă și turiştii individuali de masă;

d) hoinarii şi turiștii individuali de masă.

15. Determinanții ofertei turistice sunt:

Page 50: grile

a) teritoriul, rolul statului, baza tehnico–materială,

nivelul prețurilor;

b) nivelul prețurilor, timpul liber, modificările demografice,

rolul statului;

c) rolul statului, protecția sanătății, teritoriul;

d) teritoriul, nivelul prețurilor, nivelul veniturilor, rolul

statului.

16. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:

a) inelasticitatea, etaerogenitatea, complementaritatea;

b) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;

c) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;

d) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

17. Rolul statului în turism se concretizează în îndeplinirea

funcției:

a) promoționale;

b) de stimulare;

c) de intervenție;

d) toate răspunsurile de mai sus.

18. Voiajurile forfetare nu se caracterizează prin:

a) inelasticitate;

b) complementaritate;

c) eterogenitate;

d) elasticitate.

Nr. ba512 Nume şi

prenume ...................................................

Grupa.......................

Test Turism Internaţional

Page 51: grile

1. Explicați ce sunt lanțurile hoteliere integrate; dați un

exemplu de astfel de lanț hotelier; menționați câteva

caracteristici ale procesului de internaționalizare, specifice

acestuia. [3 p.]

[Grile 2p; un singur răspuns corect]

2. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?

a) turismul ar putea avea efecte pozitive mai importante

pentru țările dezvoltate decât pentru cele în curs de

dezvoltare;

b) impactul secundar al cheltuielilor turistice este generat de

tranzacțiile între firmele locale, determinate de cheltuiala

turistică directă;

c) salariile managerilor expatriați nu reprezintă scurgeri

valutare pentru economiile destinațiilor turistice;

d) torelarea vizitatorilor și privirea lor ca sursă de profit este un

efect economic negativ al activității turistice.

3. Turismul este:

a) o activitate neperisabila; b) intensiv în forța de muncă; c)

ramură de consecință; d) intensiv

Page 52: grile

în elemente materiale.

A) c + d; B) a + b; C) b + c; D) b + d.

4. Turismul național cuprinde:

e) turismul intern + turismul inbound; c)

turismul inbound + turismul outbound

f) turismul interior + turismul intern; d)

turismul intern + turismul outbound

5. Care afirmație este falsă:

e) oferta turistică poate exista independent de producția

turistică;

f) oferta turistică nu este fermă;

g) producția turistică este efemeră;

h) producția turistică este intensivă în muncă.

6. Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă după

cum urmează:

i) cerere = consum;

c) cerere ≥ consum; j) cerere = suma produselor turistice cumpărate;

d) cerere ≤ consum.

7. Analizaţi impactul dezvoltării turismului de aventură în

Islanda. (sunt vizate aplicarea conteptelor teoretice,

capacitatea de sinteză, coerenţa în analiză). [4 p.]

Page 53: grile

Nr. ab729 Nume

şi prenume ...................................................

Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Explicați caracterul relațional al produsului turistic. [3 p]

[Grile 2p; un singur răspuns corect]

2. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?

a) cererea turistică este cheltuiala efectuată pentru

achiziționarea de bunuri și servicii incluse în oferta

turistică;

b) dezvoltarea turistică poate determina supraîncărcarea

infrastructurii și descongestioarea traficului;

c) turismul importat completează oferta internă similară,

adresându-se ofertei interne ce rămâne neacoperită;

d) scurgerile valutare pot fi determinate de plata

bunurilor/serviciilor produse de companii din afara

destinației turistice.

Page 54: grile

3. Consumul turistic:

a) este mai redus decât cererea turistică b) este egal

distribuit în timp și spațiu c) este opac și volatil d) se

realizează numai la destinație.

A) b + d; B) a + b; C) c + d; D) a + c.

4. Conversia facilităților turistice, pe măsură ce destinația

pierde din atractivitate, este o caracteristică a cărui stadiu

din ciclul de viaţă al unei destinaţii turistice:

c) dezvoltare; b) stagnare; c)

consolidare; d) declin.

5. Vizitatorul este o persoană care călătorește:

e) în scopul exercitării unei activități remunerate;

b) în mediul său obișnuit de viață

f) pentru mai puțin de 12 luni consecutive; d) nici o variantă corectă

6. Reprezintă efecte negative ale impactului economic al

turismului următoarele:

e) încasările bugatare, turismul de enclavă, creșterea

costurilor cu infrastructura;

f) turismul de enclavă, creșterea costurilor cu

infrastructura, caracterul sezonier al locurilor de

muncă;

g) creșterea volumului exporturilor, turismul de enclavă,

standardizarea ofertei turistice;

h) creșterea încasărilor valutare, creșterea costurilor cu

infrastructura, caracterul sezonier al locurilor de muncă.

Page 55: grile

7. Analizaţi dezvoltarea turismului din Rusia având în

vedere determinanţii ofertei turistice. (sunt vizate aplicarea

conteptelor teoretice, capacitatea de sinteză, coerenţa în

analiză). [4 p]

Nr. dc234 Nume

şi prenume ...................................................

Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Explicați care sunt diferențele dintre turoperatori și

agențiile de turism. [3 p]

[Grile 2p; un singur răspuns corect]

2. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?

Page 56: grile

a) printre obiectivele de natură economică vizate de stat

prin politica în domeniul turismului nu se regăsesc

valorificarea patrimoniului și promovarea imaginii țării;

b) pierderea flexibilității în operarea hotelului nu se

contituie într-un dezavantaj al francizei hoteliere;

c) patrimoniul artistic poate reprezenta o dotare

factorială importantă pentru dezvoltarea turismului;

d) lanțurile hoteliere integrate comercializează produse

hoteliere eterogene.

3. Consumul turistic se realizează:

a) înainte de deplasare; c)

după deplasare;

b) în timpul deplasării; d)

la locul de destinație.

A) a + b; B) a + b + c; C) a + b + d; D) a + b + c + d.

4. Impactul determinat de cheltuiala turistică pentru bunuri

și servicii la destinație, sub forma încasărilor sectoarelor ce

beneficiază direct de aceasta, este:

a) direct; b) indirect; c)

indus; d) dedus.

5. Atunci când timpul liber este privit ca o compensare a

dezavantajelor și a eforturilor generate de timpul de muncă,

relația timp liber-timp de muncă este una de:

a) întrepătrundere; b) compensare;

c) neutralitate; d) alternativă.

6. Care afirmație este falsă:

i) industria turistică este intensivă în muncă;

j) procesul de producție în industria T&T se desfășoară

simultan cu consumul;

Page 57: grile

k) procesul de producție în industria T&T are

caracter permanent;

l) industria T&T este situată în aval față de toate

celelalte ramuri ale economiei.

7. Analilzaţi factorii determinanţi ai cererii şi ofertei

turistice care au influenţat dezvoltarea turismului în zona

Asia-Pacific. (sunt vizate aplicarea conteptelor teoretice,

capacitatea de sinteză, coerenţa în analiză). [4 p]

Page 58: grile

Nr. hd842 Nume şi

prenume ...................................................

Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Explicați și exemplificați rolul avantajului absolut în

dezvoltarea activității turistice, spre deosebire de cel

comparativ. [3 p]

[Grile 2p; un singur răspuns corect]

2. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată?

a) turismul de enclavă are un impact economic redus asupra

comunităților locale

b) impactul indus al cheltuielilor turistice este dat de

tranzacțiile dintre diversele firme locale, determinate de

cheltuiala turistică directă

c) etnocentrismul este un efect social negativ al dezvoltării

turistice

d) ciclul de viață a destinațiilor turistice presupune reacții

de iritare și ostilitate ale localnicilor înainte de manifestarea

acceptării turiștilor și a efectelor activității turistice

3. Impactul generat de tranzacțiile între diversele firme

locale, determinate de cheltuiala turistică directă se

numește:

b) direct; b) indirect; c)

indus; d) dedus.

4. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:

Page 59: grile

e) inelasticitatea, eterogenitatea,

complementaritatea;

f) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;

g) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;

h) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

5. Călătoriile românilor în Italia, mai puțin de un an

consecutiv, pentru îngrijirea sănătății reprezintă:

a) turism outbound; b) turism inbound; c) export de

turism; d) nici una dintre variante.

6. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată?

a) țările ce beneficiază din abundență de o anumită resursă

vor avea un avantaj comparativ în producția/exportul de

produse ce utilizează acea resursă;

b) în general, statul nu poate interveni pe piață pentru

limitarea ieșirilor de valută în scopuri turistice;

c) inovația poate fi o componentă a politicii de diferențiere

a ofertei turistice;

d) consorțiile hoteliere oferă expunere la piață noilor

membri.

7. Analizaţi impactul dezvoltării turismului de tip wildlife

în Sudul Africii. (sunt vizate aplicarea conteptelor teoretice,

capacitatea de sinteză, coerenţa în analiză). [4 p]

REI IDD Nume

student:

Grupa:

Page 60: grile

EXAMEN nr. 1

Selectaţi răspunsul corect (0.4 pct./grilă):

1. Ce conduce la un nivel scăzut al multiplicatorului

veniturilor din turism:

a) diversificarea slabă a economiei

b) nivel scăzut al importurilor

c) tendinţa marginală de economisire mică

d) nivel scăzut al impozitării

2. Cele mai importante fluxuri turistice au loc:

a) între ţările dezvoltate

b) între ţările în curs de dezvoltare

c) dinspre ţările dezvoltate către cele în curs de

dezvoltare

d) dinspre ţările în curs de dezvoltare către cele

dezvoltate

3. O apreciere a monedei unei ţări faţă de toate

celelalte valute are ca efect:

a) scăderea importurilor de turism

b) nu are nici un efect asupra importului de turism

c) scăderea exporturilor de turism

Page 61: grile

d) nu are nici un efect asupra exporturilor de

turism

4. Turismul religios este motivat de:

a) întărirea legăturilor familiale

b) dorinţa de evadare

c) activarea onirică

d) auto-regăsire

5. Cum apreciaţi sezonalitatea unei oferte turistice al

cărei coeficient anual de sezonalitate este 1.2?

a) accentuată

b) slabă

c) medie

d) neconcludentă

6. Care este legătura între categoriile

comportamentale şi stadiile din ciclul de viaţă al

unei localizări turistice?

a) stadiul explorării – turişti cvasialocentrici

b) stadiul dezvoltării - turişti midcentrici

c) stadiul consolidării - turişti alocentrici

d) stadiul implicării - turişti psihocentrici

Page 62: grile

7. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată cu

privire la companiile angrosiste de turism:

a) operează servicii locale

b) organizează tururi de informare

c) asamblează diferite servicii turistice

d) nu au stocuri

8. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă?

a) numărul total de vizitatori într-o destinaţie

reprezintă cel mai bun indicator al valorii

turismului în acea destinaţie

b) numărul total de înnoptări este un indicator mai

bun al impactului turismului asupra unei

destinaţii decât numărul total de sosiri

c) cheltuiala medie zilnică oferă un indiciu asupra

calităţii circulaţiei turistice pentru cele mai

multe destinaţii

d) cheltuiala medie pe sejur este un indicator mai

bun al calităţii circulaţiei turistice către o

destinaţie decât durata medie de şedere

9. Următoarele afirmaţii fac referire la distribuţia

lanţurilor hoteliere internaţionale în afara ţării de

origine. Care dintre acestea este falsă?

a) lanţurile hoteliere franceze sunt bine

reprezentate în Europa şi în ţările africane de

limbă franceză

b) lanţurile hoteliere japoneze sunt bine

reprezentate în America de Nord, Asia de S-E

şi Oceania

Page 63: grile

c) hotelurile britanice sunt puternic concentrate în

America de Nord

d)lanţurile hoteliere americane sunt bine

reprezentate în Asia, America Latină şi

Canada.

10. Care dintre următoarele motivaţii corespunde

cel mai bine turismului derulat în parcurile

tematice:

a) relaxarea

b) creşterea prestigiului social

c) facilitarea interacţiunii sociale

d) ludică

11. Care dintre următoarele situaţii descrie cel mai

bine relaţia dintre cerere şi ofertă în majoritatea

pieţelor turistice:

a) cerere stabilă şi ofertă flexibilă

b) cerere fluctuantă şi ofertă flexibilă

c) cerere fluctuantă şi ofertă rigidă

d) cerere stabilă şi ofertă rigidă

12. Presupunând că aţi fi un turoperator american

specializat în pachete turistice all-inclusive, ce ţări

aţi promova pentru turismul outgoing?

a) cu o monedă stabilă

b) cu o monedă în depreciere

c) cu o monedă în apreciere

Page 64: grile

d) este irelevant din perspectiva turoperatorului

13. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată

pentru agenţiile de voiaj:

a) au stocuri înaintea manifestării cererii

b) oferă servicii la cerere

c) pregătesc aranjamente turistice la sol

d) plătesc în avans prestatorilor de servicii

14. Caracteristicile economice ale IT-urilor sunt:

a) inelasticitate, rigiditate, simultaneitate

b) complementaritate, eterogenitate,

relaţionalitate

c) eterogenitate, sezonalitate, flexibilitate

d) eterogenitate, complementaritate,

inelasticitate ?

15. Încasarea turistica medie pe locuitor este

determinată de :

a) numărul de turişti outgoing ,populaţie, cererea

de turism

b) numărul de turişti incoming, populaţie, oferta

de turism

Page 65: grile

c) tarifele turistice, numărul de turişti plecaţi,

populaţie

d) volumul valoric inbound, populaţie

16. Care dintre modalităţile de internaţionalizare a

companiilor hoteliere se caracterizează prin nivel

mediu de control operaţional, implicare financiară şi

risc potenţial?

a) societatea mixtă

b) franciza

c) alianta strategică

d) investiţiile green field

17. În cadrul funcţiei de stimulare a turismului de

către stat acesta:

a) reglementează preţurile şi tarifele

b) construieşte hoteluri şi baze de tratament

c) elaborează proecte de planuri regionale

d) investeşte în infrastructura turistică

Page 66: grile

18. Noţiunea de “distanţă marginală” se referă la un

factor care:

a) stimulează călătoria la distanţe mari

b) inhibă călătoria la distanţe mari

c) nu are nici o legatură cu distanţele de călătorie

d) influenţează reacţia consumatorilor la

modifcarea preţurilor

19. Cea mai mare elasticitate a cererii faţă de preţ se

manifestă pentru:

a) vizitarea rudelor/prietenilor

b) vacanţe în week-end

c) turism de conferinţe

d) turism de sănătate

20. Contractul de franciză este atractiv pentru

companiile hoteliere din următoarele motive, mai

puţin:

a) implică riscuri mai reduse

b) facilitează internaţionalizarea companiilor

hoteliere

c) contribuie la creşterea valorii mărcii şi a

notorietăţii companiei

Page 67: grile

d) conduce la creşterea controlului asupra

operaţiunilor zilnice

21. Care este cel mai important scop al călătoriilor

turistice pe piaţa internaţională:

a) derularea de afaceri

b) vacanţele

c) vizitarea rudelor şi a prietenilor

d) altul decât cele de mai sus

22. Completaţi următoarele afirmaţii referitoare la

impactul economic al turismului:

a) încasări din turism - ………………= impact

direct

b) impact direct + impact indirect + impact indus

= impact total

c) efecte indirecte + efecte induse = efecte

secundare

d) impact total - (impact direct + impact indirect)

= impact indus

23. O companie hotelieră ce a rezistat tendinţei de

adoptare a strategiei de segmentare a pieţei este:

a) Accor

b) Ritz-Carlton

c) Holiday Inn

Page 68: grile

d) Sheraton

Cărui lanţ hotelier îi aparţine?…………………

24. Varianta corectă este:

a) Cererea turistică este în corelaţie indirectă cu

venitul individual discreţionar.

b) Cererea turistică este în corelaţie directă cu

venitul individual brut

c) Cererea turistică este elastica la scăderea

venitului

d) Cererea turistică este elastică la scăderea

preţurilor, taxelor, impozitelor, dobânzilor

25. Daca un turist spaniol merge în vacanţă în Italia,

acest lucru înseamnă că:

a) Italia importă turism, iar Spania exportă

b) Italia exportă turism, iar Spania importă

c) Italia importă turism

d) Spania exportă turism

Page 69: grile
Page 70: grile

1

REI IDD Nume student:Grupa:

EXAMEN nr. 1

Selectaţi răspunsul corect (0.4 pct./grilă):

1. Ce conduce la un nivel scăzut al multiplicatorului veniturilor din turism:a) diversificarea slabă a economieib) nivel scăzut al importurilorc) tendinţa marginală de economisire micăd) nivel scăzut al impozitării

2. Cele mai importante fluxuri turistice au loc:a) între ţările dezvoltateb) între ţările în curs de dezvoltarec) dinspre ţările dezvoltate către cele în curs de dezvoltared) dinspre ţările în curs de dezvoltare către cele dezvoltate

3. O apreciere a monedei unei ţări faţă de toate celelalte valute are ca efect:a) scăderea importurilor de turismb) nu are nici un efect asupra importului de turismc) scăderea exporturilor de turismd) nu are nici un efect asupra exporturilor de turism

4. Turismul religios este motivat de:a) întărirea legăturilor familialeb) dorinţa de evadarec) activarea oniricăd) auto-regăsire

5. Cum apreciaţi sezonalitatea unei oferte turistice al cărei coeficient anual de sezonalitate este 1.2?a) accentuatăb) slabăc) medied) neconcludentă

6. Care este legătura între categoriile comportamentale şi stadiile din ciclul de viaţă al unei localizărituristice?

a) stadiul explorării – turişti cvasialocentricib) stadiul dezvoltării - turişti midcentricic) stadiul consolidării - turişti alocentricid) stadiul implicării - turişti psihocentrici

7. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată cu privire la companiile angrosiste de turism:a) operează servicii localeb) organizează tururi de informarec) asamblează diferite servicii turisticed) nu au stocuri

Page 71: grile

2

8. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă?a) numărul total de vizitatori într-o destinaţie reprezintă cel mai bun indicator al valorii turismului

în acea destinaţieb) numărul total de înnoptări este un indicator mai bun al impactului turismului asupra unei

destinaţii decât numărul total de sosiric) cheltuiala medie zilnică oferă un indiciu asupra calităţii circulaţiei turistice pentru cele mai

multe destinaţiid) cheltuiala medie pe sejur este un indicator mai bun al calităţii circulaţiei turistice către o

destinaţie decât durata medie de şedere

9. Următoarele afirmaţii fac referire la distribuţia lanţurilor hoteliere internaţionale în afara ţării deorigine. Care dintre acestea este falsă?

a) lanţurile hoteliere franceze sunt bine reprezentate în Europa şi în ţările africane de limbăfranceză

b) lanţurile hoteliere japoneze sunt bine reprezentate în America de Nord, Asia de S-E şi Oceaniac) hotelurile britanice sunt puternic concentrate în America de Nordd) lanţurile hoteliere americane sunt bine reprezentate în Asia, America Latină şi Canada.

10. Care dintre următoarele motivaţii corespunde cel mai bine turismului derulat în parcurile tematice:a) relaxareab) creşterea prestigiului socialc) facilitarea interacţiunii socialed) ludică

11. Care dintre următoarele situaţii descrie cel mai bine relaţia dintre cerere şi ofertă în majoritatea pieţelorturistice:

a) cerere stabilă şi ofertă flexibilăb) cerere fluctuantă şi ofertă flexibilăc) cerere fluctuantă şi ofertă rigidăd) cerere stabilă şi ofertă rigidă

12. Presupunând că aţi fi un turoperator american specializat în pachete turistice all-inclusive, ce ţări aţipromova pentru turismul outgoing?

a) cu o monedă stabilăb) cu o monedă în deprecierec) cu o monedă în apreciered) este irelevant din perspectiva turoperatorului

13. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată pentru agenţiile de voiaj:a) au stocuri înaintea manifestării cereriib) oferă servicii la cererec) pregătesc aranjamente turistice la sold) plătesc în avans prestatorilor de servicii

14. Caracteristicile economice ale IT-urilor sunt:a) inelasticitate, rigiditate, simultaneitateb) complementaritate, eterogenitate, relaţionalitatec) eterogenitate, sezonalitate, flexibilitated) eterogenitate, complementaritate, inelasticitate ?

15. Încasarea turistica medie pe locuitor este determinată de :a) numărul de turişti outgoing ,populaţie, cererea de turismb) numărul de turişti incoming, populaţie, oferta de turismc) tarifele turistice, numărul de turişti plecaţi, populaţied) volumul valoric inbound, populaţie

Page 72: grile

3

16. Care dintre modalităţile de internaţionalizare a companiilor hoteliere se caracterizează prin nivel mediude control operaţional, implicare financiară şi risc potenţial?

a) societatea mixtăb) francizac) alianta strategicăd) investiţiile green field

17. În cadrul funcţiei de stimulare a turismului de către stat acesta:a) reglementează preţurile şi tarifeleb) construieşte hoteluri şi baze de tratamentc) elaborează proecte de planuri regionaled) investeşte în infrastructura turistică

18. Noţiunea de “distanţă marginală” se referă la un factor care:a) stimulează călătoria la distanţe marib) inhibă călătoria la distanţe maric) nu are nici o legatură cu distanţele de călătoried) influenţează reacţia consumatorilor la modifcarea preţurilor

19. Cea mai mare elasticitate a cererii faţă de preţ se manifestă pentru:a) vizitarea rudelor/prietenilorb) vacanţe în week-endc) turism de conferinţed) turism de sănătate

20. Contractul de franciză este atractiv pentru companiile hoteliere din următoarele motive, mai puţin:a) implică riscuri mai reduseb) facilitează internaţionalizarea companiilor hotelierec) contribuie la creşterea valorii mărcii şi a notorietăţii companieid) conduce la creşterea controlului asupra operaţiunilor zilnice

21. Care este cel mai important scop al călătoriilor turistice pe piaţa internaţională:a) derularea de afacerib) vacanţelec) vizitarea rudelor şi a prietenilord) altul decât cele de mai sus

22. Completaţi următoarele afirmaţii referitoare la impactul economic al turismului:a) încasări din turism - ………………= impact directb) impact direct + impact indirect + impact indus = impact totalc) efecte indirecte + efecte induse = efecte secundared) impact total - (impact direct + impact indirect) = impact indus

23. O companie hotelieră ce a rezistat tendinţei de adoptare a strategiei de segmentare a pieţei este:a) Accorb) Ritz-Carltonc) Holiday Innd) Sheraton

Cărui lanţ hotelier îi aparţine?…………………

Page 73: grile

4

24. Varianta corectă este:a) Cererea turistică este în corelaţie indirectă cu venitul individual discreţionar.b) Cererea turistică este în corelaţie directă cu venitul individual brutc) Cererea turistică este elastica la scăderea venituluid) Cererea turistică este elastică la scăderea preţurilor, taxelor, impozitelor, dobânzilor

25. Daca un turist spaniol merge în vacanţă în Italia, acest lucru înseamnă că:a) Italia importă turism, iar Spania exportăb) Italia exportă turism, iar Spania importăc) Italia importă turismd) Spania exportă turism

Page 74: grile

Subiectul 1

1. Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă după cum urmează:a) cerere = consum;b) cerere = suma produselor turistice cumpărate;c) cerere ≥ consum;d) cerere ≤ consum.

2. Voiajurile forfetare nu se caracterizează prin:a) inelasticitate;b) complementaritate;c) eterogenitate;d) elasticitate.

3. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?a) cererea turistică este cheltuiala efectuată pentru achiziționarea de bunuri și servicii incluse înoferta turistică;b) dezvoltarea turistică poate determina supraîncărcarea infrastructurii și descongestioareatraficului;c) turismul importat completează oferta internă similară, adresându-se ofertei interne ce rămâneneacoperită;d) scurgerile valutare pot fi determinate de plata bunurilor/serviciilor produse de companiidin afara destinației turistice.

4. Consumul turistic:a) este mai redus decât cererea turistică b) este egal distribuit în timp și spațiu c) este opac șivolatil d) se realizează numai la destinație.A) b + d; B) a + b; C) c + d; D) a + c.

5. Călătoriile românilor în Italia, mai puțin de un an consecutiv, pentru îngrijirea sănătățiireprezintă:a) turism outbound;b) turism inbound;c) export de turism;d) nici una dintre variante.

6. .Explicați în ce măsură s-ar putea aplica teoria dotărilor factoriale la cazul pieței turistice dinRomânia. Exemplificați.

Teoria dotarilor factoriale: factorii din tur reprez resursele unei tari utilizate pt a satisface

consumul turistic: potentialul natural si antropic, personalul din tur, infrastruct generala si

specifica tur, res de capital.

Page 75: grile

a) Potentialul nat se refera la elem de relief, clima, vegetatie, hidrografie, fauna; pot antropic se

ref la obiectivele tur culturale, relig, arhitect, tehnice, la obiceiuri, traditii, adica tot ce e creat de

om si a primit valente tur. Res nat si antropice ale unei tari devin res tur daca coresp criteriilor de

atractivitate, accesibilitate si posibilit de valorif. Tur intl e sg ramura ec care valorifica aceste res

fara sa-l distruga. Infrastr specifica tur se ref la struct de primire care tre sa coresp asteptarilor

cantitativ si calitativ.

b) Forta de munca din tur: tre analizata cantitativ si calitativ. In tarile dezv dpdv tur pop ocupata

in tur in totalul pop active are o pondere 5-7%. Pe langa aspectul cant se urmareste si aspectul

calit adica pregatirea, calificarea si competenta profesionala a celor care lucreazain tur.

Subiectul 2

1. Motivația turistică cu cel mai mare segment de piață este:a) evadarea; b) cea onirică;c) cea educațională; d) cea sexuală.

2. Dacă natura muncii conduce spre o tipologie similară a activităților de divertisment practicate,atunci relația timp liber-timp de muncă este de:a) compensare; b) neutralitate;c) întrepătrundere; d) alternativă.

3. Conversia facilităților turistice, pe măsură ce destinația pierde din atractivitate, este ocaracteristică a cărui stadiu din ciclul de viaţă al unei destinaţii turistice:a) dezvoltare; b) stagnare;c) consolidare; d) declin.

4. Turismul nu cuprinde activităţile desfăşurate de persoane care se deplasează:a) în locuri situate în afara reşedinţei obişnuite;b) pentru o perioadă consecutivă ce nu depăşeşte un an (12 luni);c) în vederea obţinerii de venituri suplimentare în urma prestării unor activităţi lucrative;d) cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.

5. . Turismul național se referă la:a) turismul intern și turismul outbond;b) turismul inbound şi turismul outbound;c) turismul intern și turismul inbound;d) turismul inbound.

Page 76: grile

6. Definiți conceptul de poducție turistică și exemlificați caracteristicile acesteia pentru unanumit produs turistic.

Productia turistica o definim ca ansamblul de servicii care folosesc echipamente de

productie si forta de munca si se materializeaza intr-un consum efectiv in cadrul unei ambiante

specifice. Intre productia turistica si oferta turistica exista raporturi care sunt diferite de relatia

oferta-productie pe piata bunurilor de consum. Productia turistica este cel mult egala cu oferta.

Oferta turistica se manifesta si independent de productia turistica in timp ce productia nu se poate

realiza in afara ofertei. Structura ofertei turistice nu coincide intotdeauna cu structura productiei.

Ofeta turistica exista atata timp cat exista elementele care o compun, pe cand productia turistica

exista numai atunci cand se manifesta consumul efectiv.

Subiectul 3

1. Care afirmație este falsă:a) industria turistică este intensivă în muncă;b) procesul de producție în industria T&T se desfășoară simultan cu consumul;c) procesul de producție în industria T&T are caracter permanent;d) industria T&T este situată în aval față de toate celelalte ramuri ale economiei.

2. Sondajul, ca metodă de culegere a informațiilor cu privire la circulația turistică, oferă datedespre:a) numărul sosirilor și plecărilor de turiști;b) încasările din turism;c) obiceiurile de consum turistic;d) toate acestea.

3. Conform clasificării lui Erik Cohen, categoria turiștilor neinstitutionalizați cuprinde:a) exploratorii și turistii individuali de masă;b) hoinarii și exploratorii;c) turiștii organizați de masă și turistii individuali de masă;d)hoinarii şi turiștii individuali de masă

4. Reprezintă modalitați de finanțare a turismului:a) leasingul; b) creditul;c) acționariatul și coproprietatea; d) a, b,c.

Page 77: grile

5. Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă după cum urmează:a) cerere = consum;b) cerere = suma produselor turistice cumpărate;c) cerere ≥ consum;d) cerere ≤ consum.

6. Explicați în ce măsură s-ar putea aplica teoria avantajului absolut la cazul pieței turisticedintr-o anumită țară/ regiune. Exemplificați

Teoria avantajului absolut si a progresului tehnologic

- continua analiza comertului international - Adam Smith

-Avantajul absolut – rol determinant in turismul international

- “unicitatea” resurselor – naturale sau antropice – asigura tarilor un avantaj de monopol

- Inovatia:

a) politica de diferentiere b) intareste avantajul absolut al unei tari

c) asigura o specializare internationala la un nivel superior pe termen lung

d) contribuie la scaderea costurilor – ex.: costuri cu forta de munca

Subiectul 4.

1. Determinanții ofertei turistice sunt:a) teritoriul, rolul statului, baza tehnico–materială, nivelul prețurilor;b) nivelul prețurilor, timpul liber, modificările demografice, rolul statului;c) rolul statului, protecția sanătății, teritoriul;d) teritoriul, nivelul prețurilor, nivelul veniturilor, rolul statului.

2. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:a) inelasticitatea, eterogenitatea, complementaritatea;b) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;c) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;d) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

3. Funcțiile statului în turism sunt:a) funcția promoțională și cea de control;b) funcția de stimulare și cea de coordonare;c) funcția de intervenție și cea de organizare;d) nici o variantă corectă.

Page 78: grile

4. Care dintre următoarele reprezintă caracteristici ale pieței turistice:a) complexitate, transparență, mobilitate și concentrare;b) concentrare, hipersensibilitate, imobilitate, transparență;c) complexitate, opacitate, mobilitate și concentrare;d) opacitate, complexitate, mobilitate, inelasticitate.

5. Etapele ciclului de viață a produsului turistic sunt următoarele:a) creștere, maturitate, declin și relansare;b) explorare, adaptare, dezvoltare, consolidare, stagnare, declin și revitalizare;c) lansare, consolidare, declin și revitalizare;d) revitalizare, explorare, dezvoltare, declin.

6. Definiți și exemplificați care ar trebui să fie rolul statului în calitate de determinat al oferteituristice.

Statul – retea complexa de politici, legi, alte reglementari si actiuni ale guvernelorMotivatii ale implicarii statului in activitatea turistica:

a) Promovarea dezvoltarii economice – dezv economica necesita adesea initiativaguvernamentala si capital

b) Sprijin acordat industriilor conexe – crearea de politici industriale prin utilizarea destimulente si, respectiv, penalitati.

c) Atragerea de venituri – necesitatea de a genera venituri pentru pastrarea agentiilor si aactivitatilor

d) Crearea unui mediu de afaceri stabil – asigurarea unor standarde minime de evaluare aactivitatii

e) Identificarea altor obiective de politica economica

Subiectul 5

1. Fluxurile turistice:a) sunt concentrate în țările în curs de dezvoltare;b) se măsoară în unități și indicatori fizici specifici;c) au caracter unilateral;ed) sunt direct proporționale cu dimensiunea destinației.

2. Reprezintă efecte negative ale impactului economic al turismului următoarele:a) încasările bugatare, turismul de enclavă, creșterea costurilor cu infrastructura;

Page 79: grile

b) turismul de enclavă, creșterea costurilor cu infrastructura, caracterul sezonier allocurilor de muncă;c) creșterea volumului exporturilor, turismul de enclavă, standardizarea ofertei turistice;d) creșterea încasărilor valutare, creșterea costurilor cu infrastructura, caracterul sezonier allocurilor de muncă.

3. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată?a) turismul de enclavă are un impact economic redus asupra comunităților localeb) impactul indus al cheltuielilor turistice este dat de tranzacțiile dintre diversele firmelocale, determinate de cheltuiala turistică directăc) etnocentrismul este un efect social negativ al dezvoltării turisticed) ciclul de viață a destinațiilor turistice presupune reacții de iritare și ostilitate ale localnicilorînainte de manifestarea acceptării turiștilor și a efectelor activității turistice

4. Consumul turistic:a) este mai redus decât cererea turistică b) este egal distribuit în timp și spațiu c) este opac șivolatil d) se realizează numai la destinație.A) b + d; B) a + b; C) c + d; D) a + c.

5.Etapele ciclului de viață a produsului turistic sunt următoarele:e) creștere, maturitate, declin și relansare;f) explorare, adaptare, dezvoltare, consolidare, stagnare, declin și revitalizare;g) lansare, consolidare, declin și revitalizare;h) revitalizare, explorare, dezvoltare, declin.

7. Definiți și dezvoltați conceptul de ”self catering”. Exemplificați.

Cazarea fara servicii (self catering) - presupune numai oferirea serviciilor de cazare de baza.

Subiectul 6

1. Care afirmație este adevărată:a) pachetul turistic este tangibil;b) pachetul turistic este perisabil;c) pachetul turistic nu este variabil;d) pachetul turistic înglobează doar elemente materiale.

2. CST oferă posibilitatea de a determina:a) contribuţia turismului la PIB, poziţionarea turismului în raport cu alte activităţieconomice, investiţiile turistice;b) numărul de locuri de muncă generate într-o economie, încasările guvernamentale determinatede turism, cheltuielile turistice naţionale;c) impactul turismului asupra balanței comerciale, contribuția turismului la PIB;d) caracteristicile resurselor umane din industria turismului şi a călătoriilor, capitalul investit înacest sector.

Page 80: grile

3. Fluxurile turistice:e) sunt concentrate în țările în curs de dezvoltare;f)se măsoară în unități și indicatori fizici specifici;g) au caracter unilateral;sunt direct proporționale cu dimensiunea destinației.

4.Atunci când timpul liber este privit ca o compensare a dezavantajelor și a eforturilor generatede timpul de muncă, relația timp liber-timp de muncă este una de:a) compensare;b) neutralitate;c) întrepătrundere;d) alternativă.

5. Stadiul de dezvoltare a unei destinații turistice cu număr redus de turiști, cu comportament devizitare neregulat este:a) de adaptare;b) de explorare;c) de consolidare;d) de dezvoltare.

6. Explicați ce sunt lanțurile hoteliere integrate; dați un exemplu de astfel de lanț hotelier;menționați câteva caracteristici ale procesului de internaționalizare, specifice acestuia.

Lanturi hoteliere integrate (integrated chains or corporate hotel chains), constituite dinstructuri hoteliere omogene – pot fi operate de catre o companie detinatoare a unui lant sau decatre un conglomerat

Conglomerat – companie ce opereaza atat marci hoteliere parte a unor lanturi integrate, cat sihoteluri independente

Lanturi integrate => dezvolta si comercializeaza produse hoteliere omogene

Sisteme de management:

–control direct, prin proprietatea deplina asupra hotelului–control indirect, prin contract defranciza sau de management

GOLDEN TULIP

- Golden Tulip Hospitality Group – sedii centrale in Amersfoort, Olanda si Lausanne, Elvetia;

- Servicii hoteliere in sistem franciza, management sau leasing de proprietati, precum si prin aliante,parteneriate, fuziuni si achizitii de hoteluri existente din categoriile 2, 3 sau 4 stele;

Page 81: grile

–2 stele – alianta cu lantul hotelier francez B&B

–3 stele - Tulip Inn - limited-service first-class category

–4 stele – Golden Tulip - Superior First-Class business and resort hotels

–5 stele de lux - Royal Tulip

–In plus, Golden Tulip ofera servicii in alianta cu TOP International, un concortiu hotelier german

Page 82: grile

Subiectul 1

1. Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă după cum urmează:a) cerere = consum;b) cerere = suma produselor turistice cumpărate;c) cerere ≥ consum;d) cerere ≤ consum.

2. Voiajurile forfetare nu se caracterizează prin:a) inelasticitate;b) complementaritate;c) eterogenitate;d) elasticitate.

3. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?a) cererea turistică este cheltuiala efectuată pentru achiziționarea de bunuri și servicii incluse înoferta turistică;b) dezvoltarea turistică poate determina supraîncărcarea infrastructurii și descongestioareatraficului;c) turismul importat completează oferta internă similară, adresându-se ofertei interne ce rămâneneacoperită;d) scurgerile valutare pot fi determinate de plata bunurilor/serviciilor produse de companiidin afara destinației turistice.

4. Consumul turistic:a) este mai redus decât cererea turistică b) este egal distribuit în timp și spațiu c) este opac șivolatil d) se realizează numai la destinație.A) b + d; B) a + b; C) c + d; D) a + c.

5. Călătoriile românilor în Italia, mai puțin de un an consecutiv, pentru îngrijirea sănătățiireprezintă:a) turism outbound;b) turism inbound;c) export de turism;d) nici una dintre variante.

6. .Explicați în ce măsură s-ar putea aplica teoria dotărilor factoriale la cazul pieței turistice dinRomânia. Exemplificați.

Teoria dotarilor factoriale: factorii din tur reprez resursele unei tari utilizate pt a satisface

consumul turistic: potentialul natural si antropic, personalul din tur, infrastruct generala si

specifica tur, res de capital.

Page 83: grile

a) Potentialul nat se refera la elem de relief, clima, vegetatie, hidrografie, fauna; pot antropic se

ref la obiectivele tur culturale, relig, arhitect, tehnice, la obiceiuri, traditii, adica tot ce e creat de

om si a primit valente tur. Res nat si antropice ale unei tari devin res tur daca coresp criteriilor de

atractivitate, accesibilitate si posibilit de valorif. Tur intl e sg ramura ec care valorifica aceste res

fara sa-l distruga. Infrastr specifica tur se ref la struct de primire care tre sa coresp asteptarilor

cantitativ si calitativ.

b) Forta de munca din tur: tre analizata cantitativ si calitativ. In tarile dezv dpdv tur pop ocupata

in tur in totalul pop active are o pondere 5-7%. Pe langa aspectul cant se urmareste si aspectul

calit adica pregatirea, calificarea si competenta profesionala a celor care lucreazain tur.

Subiectul 2

1. Motivația turistică cu cel mai mare segment de piață este:a) evadarea; b) cea onirică;c) cea educațională; d) cea sexuală.

2. Dacă natura muncii conduce spre o tipologie similară a activităților de divertisment practicate,atunci relația timp liber-timp de muncă este de:a) compensare; b) neutralitate;c) întrepătrundere; d) alternativă.

3. Conversia facilităților turistice, pe măsură ce destinația pierde din atractivitate, este ocaracteristică a cărui stadiu din ciclul de viaţă al unei destinaţii turistice:a) dezvoltare; b) stagnare;c) consolidare; d) declin.

4. Turismul nu cuprinde activităţile desfăşurate de persoane care se deplasează:a) în locuri situate în afara reşedinţei obişnuite;b) pentru o perioadă consecutivă ce nu depăşeşte un an (12 luni);c) în vederea obţinerii de venituri suplimentare în urma prestării unor activităţi lucrative;d) cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.

5. . Turismul național se referă la:a) turismul intern și turismul outbond;b) turismul inbound şi turismul outbound;c) turismul intern și turismul inbound;d) turismul inbound.

Page 84: grile

6. Definiți conceptul de poducție turistică și exemlificați caracteristicile acesteia pentru unanumit produs turistic.

Productia turistica o definim ca ansamblul de servicii care folosesc echipamente de

productie si forta de munca si se materializeaza intr-un consum efectiv in cadrul unei ambiante

specifice. Intre productia turistica si oferta turistica exista raporturi care sunt diferite de relatia

oferta-productie pe piata bunurilor de consum. Productia turistica este cel mult egala cu oferta.

Oferta turistica se manifesta si independent de productia turistica in timp ce productia nu se poate

realiza in afara ofertei. Structura ofertei turistice nu coincide intotdeauna cu structura productiei.

Ofeta turistica exista atata timp cat exista elementele care o compun, pe cand productia turistica

exista numai atunci cand se manifesta consumul efectiv.

Subiectul 3

1. Care afirmație este falsă:a) industria turistică este intensivă în muncă;b) procesul de producție în industria T&T se desfășoară simultan cu consumul;c) procesul de producție în industria T&T are caracter permanent;d) industria T&T este situată în aval față de toate celelalte ramuri ale economiei.

2. Sondajul, ca metodă de culegere a informațiilor cu privire la circulația turistică, oferă datedespre:a) numărul sosirilor și plecărilor de turiști;b) încasările din turism;c) obiceiurile de consum turistic;d) toate acestea.

3. Conform clasificării lui Erik Cohen, categoria turiștilor neinstitutionalizați cuprinde:a) exploratorii și turistii individuali de masă;b) hoinarii și exploratorii;c) turiștii organizați de masă și turistii individuali de masă;d)hoinarii şi turiștii individuali de masă

4. Reprezintă modalitați de finanțare a turismului:a) leasingul; b) creditul;c) acționariatul și coproprietatea; d) a, b,c.

Page 85: grile

5. Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă după cum urmează:a) cerere = consum;b) cerere = suma produselor turistice cumpărate;c) cerere ≥ consum;d) cerere ≤ consum.

6. Explicați în ce măsură s-ar putea aplica teoria avantajului absolut la cazul pieței turisticedintr-o anumită țară/ regiune. Exemplificați

Teoria avantajului absolut si a progresului tehnologic

- continua analiza comertului international - Adam Smith

-Avantajul absolut – rol determinant in turismul international

- “unicitatea” resurselor – naturale sau antropice – asigura tarilor un avantaj de monopol

- Inovatia:

a) politica de diferentiere b) intareste avantajul absolut al unei tari

c) asigura o specializare internationala la un nivel superior pe termen lung

d) contribuie la scaderea costurilor – ex.: costuri cu forta de munca

Subiectul 4.

1. Determinanții ofertei turistice sunt:a) teritoriul, rolul statului, baza tehnico–materială, nivelul prețurilor;b) nivelul prețurilor, timpul liber, modificările demografice, rolul statului;c) rolul statului, protecția sanătății, teritoriul;d) teritoriul, nivelul prețurilor, nivelul veniturilor, rolul statului.

2. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:a) inelasticitatea, eterogenitatea, complementaritatea;b) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;c) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;d) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

3. Funcțiile statului în turism sunt:a) funcția promoțională și cea de control;b) funcția de stimulare și cea de coordonare;c) funcția de intervenție și cea de organizare;d) nici o variantă corectă.

Page 86: grile

4. Care dintre următoarele reprezintă caracteristici ale pieței turistice:a) complexitate, transparență, mobilitate și concentrare;b) concentrare, hipersensibilitate, imobilitate, transparență;c) complexitate, opacitate, mobilitate și concentrare;d) opacitate, complexitate, mobilitate, inelasticitate.

5. Etapele ciclului de viață a produsului turistic sunt următoarele:a) creștere, maturitate, declin și relansare;b) explorare, adaptare, dezvoltare, consolidare, stagnare, declin și revitalizare;c) lansare, consolidare, declin și revitalizare;d) revitalizare, explorare, dezvoltare, declin.

6. Definiți și exemplificați care ar trebui să fie rolul statului în calitate de determinat al oferteituristice.

Statul – retea complexa de politici, legi, alte reglementari si actiuni ale guvernelorMotivatii ale implicarii statului in activitatea turistica:

a) Promovarea dezvoltarii economice – dezv economica necesita adesea initiativaguvernamentala si capital

b) Sprijin acordat industriilor conexe – crearea de politici industriale prin utilizarea destimulente si, respectiv, penalitati.

c) Atragerea de venituri – necesitatea de a genera venituri pentru pastrarea agentiilor si aactivitatilor

d) Crearea unui mediu de afaceri stabil – asigurarea unor standarde minime de evaluare aactivitatii

e) Identificarea altor obiective de politica economica

Subiectul 5

1. Fluxurile turistice:a) sunt concentrate în țările în curs de dezvoltare;b) se măsoară în unități și indicatori fizici specifici;c) au caracter unilateral;ed) sunt direct proporționale cu dimensiunea destinației.

2. Reprezintă efecte negative ale impactului economic al turismului următoarele:a) încasările bugatare, turismul de enclavă, creșterea costurilor cu infrastructura;

Page 87: grile

b) turismul de enclavă, creșterea costurilor cu infrastructura, caracterul sezonier allocurilor de muncă;c) creșterea volumului exporturilor, turismul de enclavă, standardizarea ofertei turistice;d) creșterea încasărilor valutare, creșterea costurilor cu infrastructura, caracterul sezonier allocurilor de muncă.

3. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată?a) turismul de enclavă are un impact economic redus asupra comunităților localeb) impactul indus al cheltuielilor turistice este dat de tranzacțiile dintre diversele firmelocale, determinate de cheltuiala turistică directăc) etnocentrismul este un efect social negativ al dezvoltării turisticed) ciclul de viață a destinațiilor turistice presupune reacții de iritare și ostilitate ale localnicilorînainte de manifestarea acceptării turiștilor și a efectelor activității turistice

4. Consumul turistic:a) este mai redus decât cererea turistică b) este egal distribuit în timp și spațiu c) este opac șivolatil d) se realizează numai la destinație.A) b + d; B) a + b; C) c + d; D) a + c.

5.Etapele ciclului de viață a produsului turistic sunt următoarele:e) creștere, maturitate, declin și relansare;f) explorare, adaptare, dezvoltare, consolidare, stagnare, declin și revitalizare;g) lansare, consolidare, declin și revitalizare;h) revitalizare, explorare, dezvoltare, declin.

7. Definiți și dezvoltați conceptul de ”self catering”. Exemplificați.

Cazarea fara servicii (self catering) - presupune numai oferirea serviciilor de cazare de baza.

Subiectul 6

1. Care afirmație este adevărată:a) pachetul turistic este tangibil;b) pachetul turistic este perisabil;c) pachetul turistic nu este variabil;d) pachetul turistic înglobează doar elemente materiale.

2. CST oferă posibilitatea de a determina:a) contribuţia turismului la PIB, poziţionarea turismului în raport cu alte activităţieconomice, investiţiile turistice;b) numărul de locuri de muncă generate într-o economie, încasările guvernamentale determinatede turism, cheltuielile turistice naţionale;c) impactul turismului asupra balanței comerciale, contribuția turismului la PIB;d) caracteristicile resurselor umane din industria turismului şi a călătoriilor, capitalul investit înacest sector.

Page 88: grile

3. Fluxurile turistice:e) sunt concentrate în țările în curs de dezvoltare;f)se măsoară în unități și indicatori fizici specifici;g) au caracter unilateral;sunt direct proporționale cu dimensiunea destinației.

4.Atunci când timpul liber este privit ca o compensare a dezavantajelor și a eforturilor generatede timpul de muncă, relația timp liber-timp de muncă este una de:a) compensare;b) neutralitate;c) întrepătrundere;d) alternativă.

5. Stadiul de dezvoltare a unei destinații turistice cu număr redus de turiști, cu comportament devizitare neregulat este:a) de adaptare;b) de explorare;c) de consolidare;d) de dezvoltare.

6. Explicați ce sunt lanțurile hoteliere integrate; dați un exemplu de astfel de lanț hotelier;menționați câteva caracteristici ale procesului de internaționalizare, specifice acestuia.

Lanturi hoteliere integrate (integrated chains or corporate hotel chains), constituite dinstructuri hoteliere omogene – pot fi operate de catre o companie detinatoare a unui lant sau decatre un conglomerat

Conglomerat – companie ce opereaza atat marci hoteliere parte a unor lanturi integrate, cat sihoteluri independente

Lanturi integrate => dezvolta si comercializeaza produse hoteliere omogene

Sisteme de management:

–control direct, prin proprietatea deplina asupra hotelului–control indirect, prin contract defranciza sau de management

GOLDEN TULIP

- Golden Tulip Hospitality Group – sedii centrale in Amersfoort, Olanda si Lausanne, Elvetia;

- Servicii hoteliere in sistem franciza, management sau leasing de proprietati, precum si prin aliante,parteneriate, fuziuni si achizitii de hoteluri existente din categoriile 2, 3 sau 4 stele;

Page 89: grile

–2 stele – alianta cu lantul hotelier francez B&B

–3 stele - Tulip Inn - limited-service first-class category

–4 stele – Golden Tulip - Superior First-Class business and resort hotels

–5 stele de lux - Royal Tulip

–In plus, Golden Tulip ofera servicii in alianta cu TOP International, un concortiu hotelier german

Page 90: grile

1. Impactul determinat de cheltuiala turistică pentru bunuri și servicii la destinație, sub formaîncasărilor sectoarelor ce beneficiază direct de aceasta, este:

a. Directb. Indirectc. Indusd. dedus

2. Impactul generat de tranzacțiile între diversele firme locale, determinate de cheltuialaturistică directă se numește:

a. Directb. Indirectc. Indusd. dedus

3. Sporul de venituri individuale (determinat de modificarea cheltuielilor turistice) cheltuite peplan local este un impact:

a. Directb. Indirectc. Indusd. Dedus

4. Cea mai frecvent întâlnită motivație turistică este:a. Autoregăsireb. Evadarec. Relaxared. Familială

5. Motivația turistică cu cel mai mare segment de piață este:a. Evadareb. Oniricăc. Educaționalăd. Sexuală

6. Motivația turistică ce presupune modificarea temporară a mediului de reședință este:a. Evadareb. Ludicăc. Auto-regăsired. Educațională

7. Motivația turistică ce presupune transpunerea într-o situație complet nouă este cea:

Page 91: grile

a. Evadareb. Auto-regăsirec. Recuperared. Interacțiune socială

8. Motivația turistică ce vizează necesitatea de recuperare este cea:a. Relaxareb. Evadarec. Sexualăd. Educațională

9. Turismul etnic este determinat de motivația:a. Ludicăb. Familialăc. Interacțiune socialăd. Economică

10. Turismul realizat în scopul stabilirii de relații cu reprezentanți ai diverselor clase sociale estedeterminat de motivația:

a. Evadareb. Relaxarec. Interacțiune socialăd. Economică

11. Turismul determinat de curiozitate, aventură are la bază motivația:a. Sexualăb. Educaționalăc. Economicăd. Onirică

12. Turismul în scopul vizitării unui anumit loc este bazat pe motivația:

a. Evadareb. Educaționalăc. Ludicăd. Relaxare

Page 92: grile

13. Relația prin care între calitatea timpului liber și a celui de muncă nu există nicio legătură estede:

a. Compensareb. Neutralitatec. Întrepătrundered. Alternativă

14. Dacă natura muncii conduce spre o tipologie similară a activităților de divertismentpracticate, atunci relația este de:

a. Compensareb. Neutralitatec. Întrepătrundered. Alternativă

15. Atunci când timpul liber este privit ca o compensare a dezavantajelor și a eforturilor generatede timpul de muncă relația este una de:

a. Compensareb. Neutralitatec. Întrepătrundered. Alternativă

16. Dacă între timpul de muncă și cel liber se stabilește o relațe de inversă proporționalitate,relația este una de:

a. Compensareb. Neutralitatec. Întrepătrundered. Alternativă

17. Turiștii care percep călătoria ca pe o oportunitate de a experimenta un sentiment de„libertate și putere” sunt turiștii:

a. Midcentricib. Psihocentricic. Alocentrici și cvasialocentricid. Cvasipsihocentrici

18. Turiștii care au tendința de a călători pentru a se încadra în normele culturale sunt cei:a. Midcentricib. Psihocentrici și cvasipsihocentricic. Alocentricid. Cvasialocentrici

Page 93: grile

19. Stadiul unei destinații turistice cu număr redus de turiști, aranjamente individuale decălătorie și comportament de vizitare neregulat este:a. Adaptareb. Explorarec. Consolidared. Dezvoltare

20. Stadiul unei destinații turistice când pot fi identificate elemente incipiente ale unei piețeturistice și un anumit nivel de organizare a voiajelor este cel de:

a. Explorareb. Consolidarec. Adaptared. Dezvoltare

21. Atunci când piața turistică este bine definită cu un nivel intens de publicitate și import deforță de muncă, stadiul ei este de:

a. Dezvoltareb. Consolidarec. Explorared. Stagnare

22. Atunci când ritmul de creștere a numărului de vizitatori este în scădere, stadiul destinațieituristice este de:

a. Consolidareb. Declinc. Revitalizared. Explorare

23. Atunci când numărul maxim de vizitatori a fost atins și imaginea destinației a fostconsolidată, dar destinația este uzată moral iar capacitatea de cazare în surplus,stadiul estede:

a. Declinb. Stagnarec. Revitalizared. Consolidare

24. Conversia facilităților turistice pe măsură ce destinația pierde din atractivitate este ocaracteristică a stadiului de:

a. Dezvoltareb. Stagnare

Page 94: grile

c. Consolidared. Declin

Page 95: grile

Nr. ba512 Nume şi prenume ...................................................Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Explicați în ce măsură s-ar putea aplica teoria cererii la cazul pieței turistice din România.

2. Explicați ce sunt lanțurile hoteliere integrate; dați un exemplu de astfel de lanț hotelier;menționați câteva caracteristici ale procesului de internaționalizare, specifice acestuia.

3. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?a) turismul ar putea avea efecte pozitive mai importante pentru țările dezvoltate decâtpentru cele în curs de dezvoltare;b) impactul secundar al cheltuielilor turistice este generat de tranzacțiile între firmele locale,determinate de cheltuiala turistică directă;c) salariile managerilor expatriați nu reprezintă scurgeri valutare pentru economiile destinațiilorturistice;d) torelarea vizitatorilor și privirea lor ca sursă de profit este un efect economic negativ alactivității turistice.

4. Turismul este:a) o activitate neperisabila; b) intensiv în forța de muncă; c) ramură de consecință; d) intensiv înelemente materiale.A) c + d; B) a + b; C) b + c; D) b + d.

5. Călătoriile românilor în Italia, mai mult de un an consecutiv, pentru îngrijirea sănătățiireprezintă:a) turism outbound; b) turism inbound; c) export de turism; d) nici una dintre variante.6. Cea mai frecvent întâlnită motivație turistică este:a) autoregăsirea; b) evadarea;c) relaxarea; d) cea familială

7. Relația prin care între calitatea timpului liber și a celui de muncă nu există nicio legătură estede:a) compensare; b) întrepătrundere;c) alternativă; d) neutralitate.8. Stadiul de dezvoltare a unei destinații turistice cu număr redus de turiști, cu comportament devizitare neregulat este:a) adaptare;b) consolidare;c) explorare;d) dezvoltare.

9. Turismul nu cuprinde activităţile desfăşurate de persoane care se deplasează:a) în locuri situate în afara reşedinţei obişnuite;b) pentru o perioadă consecutivă ce nu depăşeşte un an (12 luni);c) în vederea obţinerii de venituri suplimentare în urma prestării unor activităţi lucrative;d) cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.

10. Turismul național cuprinde:a) turismul intern + turismul inbound;b) turismul interior + turismul intern;

c) turismul inbound + turismul outbound;d) turismul intern + turismul outbound.

Page 96: grile

11. Care afirmație este falsă:a) oferta turistică poate exista independent de producția turistică;b) oferta turistică nu este fermă;c) producția turistică este efemeră;d) producția turistică este intensivă în muncă.

12. Sondajul, ca metodă de culegere a informaţiilor cu privire la circulaţia turistică oferă datedespre:a) numărul sosirilor și plecărilor de turişti;b) încasările din turism;c) obiceiurile de consum turistic;d) toate acestea.13. Care dintre următoarele reprezintă caracteristici ale pieței turistice:a) complexitate, opacitate, mobilitate și concentrare;b) complexitate, transparență, mobilitate și concentrare;c) concentrare, hipersensibilitate, imobilitate, transparență;d) opacitate, complexitate, mobilitate, inelasticitate.

14. Etapele ciclului de viață a produsului turistic sunt următoarele:a) creștere, maturitate, declin și relansare;b) explorare, adaptare, dezvoltare, consolidare, stagnare, declin și revitalizare;c) lansare, consolidare, declin și revitalizare;d) revitalizare, explorare, dezvoltare, declin.

15. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:a) inelasticitatea, eterogenitatea, complementaritatea;b) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;c) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;d) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

16. Reprezintă modalitați de finanțare a turismului:a) leasingul;b) creditul;c) acționariatul și coproprietatea;d) a, b, c.17. Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă după cum urmează:a) cerere = consum;b) cerere = suma produselor turistice cumpărate;c) cerere ≥ consum;d) cerere ≤ consum.

18. Voiajurile forfetare nu se caracterizează prin:a) inelasticitate;b) complementaritate;c) eterogenitate;d) elasticitate.

Page 97: grile

Nr. ab729 Nume şi prenume ...................................................Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Explicați caracterul relațional al produsului turistic.

2. În ce scenariu de evoluție a cursului de schimb ar fi mai convenabil să călătoriți în SUA, dacăveniturile dvs. sunt obținute în lei?

3. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?a) cererea turistică este cheltuiala efectuată pentru achiziționarea de bunuri și servicii incluse înoferta turistică;b) dezvoltarea turistică poate determina supraîncărcarea infrastructurii și descongestioareatraficului;c) turismul importat completează oferta internă similară, adresându-se ofertei interne ce rămâneneacoperită;d) scurgerile valutare pot fi determinate de plata bunurilor/serviciilor produse de companiidin afara destinației turistice.4. Consumul turistic:a) este mai redus decât cererea turistică b) este egal distribuit în timp și spațiu c) este opac șivolatil d) se realizează numai la destinație.A) b + d; B) a + b; C) c + d; D) a + c.

5. Călătoriile românilor în Italia, mai puțin de un an consecutiv, pentru îngrijirea sănătățiireprezintă:a) turism outbound;b) turism inbound;c) export de turism;d) nici una dintre variante.

6. Motivația turistică cu cel mai mare segment de piață este:a) evadarea; b) cea onirică;c) cea educațională; d) cea sexuală.

7. Dacă natura muncii conduce spre o tipologie similară a activităților de divertisment practicate,atunci relația timp liber-timp de muncă este de:a) compensare; b) neutralitate;c) întrepătrundere; d) alternativă.

8. Conversia facilităților turistice, pe măsură ce destinația pierde din atractivitate, este ocaracteristică a cărui stadiu din ciclul de viaţă al unei destinaţii turistice:a) dezvoltare; b) stagnare;c) consolidare; d) declin.9. Vizitatorul este o persoană care călătorește:a) în scopul exercitării unei activități remunerate;b) pentru mai puțin de 12 luni consecutive;c) în mediul său obișnuit de viață;d) nici o variantă corectă.

10. Turismul inbound este sinonim cu:a) importul de turism; b) exportul de turism;c) turismul intern; d) nici o variantă nu este corectă.

Page 98: grile

11. Care afirmație este adevărată:a) pachetul turistic este tangibil;b) pachetul turistic este perisabil;c) pachetul turistic nu este variabil;d) pachetul turistic înglobează doar elemente materiale.

12. CST oferă posibilitatea de a determina:a) contribuţia turismului la PIB, poziţionarea turismului în raport cu alte activităţi

economice, investiţiile turistice;b) numărul de locuri de muncă generate într-o economie, încasările guvernamentale determinate

de activitatea turistică, cheltuielile turistice naţionale;c) impactul turismului asupra balanței comerciale, contribuția turismului la PIB;d) caracteristicile resurselor umane din industria turismului şi a călătoriilor, capitalul investit în

acest sector.

13. Factorii endogeni, care generează cererea turistică sunt:a) motivația, comportamentul consumatorului, progresul tehnic;b) venitul, motivația, timpul liber;c) timpul liber, modificările demografice, protecția sănătății;d) venitul, cursul valutar, modificările demografice.

14. Producția turistică se caracterizează prin:a) perisabilitate, caracter intensiv în forță de muncă, permanență;b) caracter intensiv în servicii, sezonalitate, fermitate;c) perisabilitate, caracter intensiv în forță de muncă, sezonalitate;d) fermitate, intensivitate în forță de muncă, caracter omogen.

15. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:a) inelasticitatea, eterogenitatea, complementaritatea;b) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;c) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;d) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

16. Rolul statului în turism se concretizează în îndeplinirea funcției:a) promoționale;b) de stimulare;c) de coordonare;d) toate răspunsurile de mai sus.17. Reprezintă efecte negative ale impactului economic al turismului următoarele:a) încasările bugatare, turismul de enclavă, creșterea costurilor cu infrastructura;b) turismul de enclavă, creșterea costurilor cu infrastructura, caracterul sezonier al

locurilor de muncă;c) creșterea volumului exporturilor, turismul de enclavă, standardizarea ofertei turistice;d) creșterea încasărilor valutare, creșterea costurilor cu infrastructura, caracterul sezonier al

locurilor de muncă.

18. Fluxurile turistice:a) sunt concentrate în țările în curs de dezvoltare;b) se măsoară în unități și indicatori fizici specifici;c) au caracter unilateral;d) sunt direct proporționale cu dimensiunea destinației.

Page 99: grile

Nr. dc234 Nume şi prenume ...................................................Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Explicați rolul factorului de producție muncă în activitatea turistică.

2. Explicați semnificația și impactul unei intensități turistice ridicate.

3. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?a) printre obiectivele de natură economică vizate de stat prin politica în domeniul turismului nuse regăsesc valorificarea patrimoniului și promovarea imaginii țării;b) pierderea flexibilității în operarea hotelului nu se contituie într-un dezavantaj al francizeihoteliere;c) patrimoniul artistic poate reprezenta o dotare factorială importantă pentru dezvoltareaturismului;d) lanțurile hoteliere integrate comercializează produse hoteliere eterogene.

4. Consumul turistic se realizează:a) înainte de deplasare;b) în timpul deplasării;c) după deplasare;d) la locul de destinație.

A) a + b; B) a + b + c; C) a + b + d; D) a + b + c + d.

5. Impactul determinat de cheltuiala turistică pentru bunuri și servicii la destinație, sub formaîncasărilor sectoarelor ce beneficiază direct de aceasta, este:a) direct; b) indirect;c) indus; d) dedus.

6. Motivația turistică ce vizează necesitatea de recuperare este cea:a) de relaxare;b) de evadare;c) sexuală;d) educațională.

7. Atunci când timpul liber este privit ca o compensare a dezavantajelor și a eforturilor generatede timpul de muncă, relația timp liber-timp de muncă este una de:a) compensare;b) neutralitate;c) întrepătrundere;d) alternativă.

8. Stadiul de dezvoltare a unei destinații turistice cu număr redus de turiști, cu comportament devizitare neregulat este:a) de adaptare;b) de explorare;c) de consolidare;d) de dezvoltare.

9. Turismul nu cuprinde activităţile desfăşurate de persoane care se deplasează:a) în locuri situate în afara reşedinţei obişnuite;b) pentru o perioadă consecutivă ce nu depăşeşte un an (12 luni);

Page 100: grile

c) în vederea obţinerii de venituri suplimentare în urma prestării unor activităţi lucrative;d) cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.

10. Turismul național se referă la:a) turismul intern și turismul outbond;b) turismul inbound şi turismul outbound;c) turismul intern și turismul inbound;d) turismul inbound.

11. Care afirmație este falsă:a) industria turistică este intensivă în muncă;b) procesul de producție în industria T&T se desfășoară simultan cu consumul;c) procesul de producție în industria T&T are caracter permanent;d) industria T&T este situată în aval față de toate celelalte ramuri ale economiei.

12. Sondajul, ca metodă de culegere a informațiilor cu privire la circulația turistică, oferă datedespre:a) numărul sosirilor și plecărilor de turiști;b) încasările din turism;c) obiceiurile de consum turistic;d) toate acestea.13. Conform clasificării lui Erik Cohen, categoria turiștilor neinstitutionalizați cuprinde:a) exploratorii și turistii individuali de masă;b) hoinarii și exploratorii;c) turiștii organizați de masă și turistii individuali de masă;d) hoinarii şi turiștii individuali de masă.

14. Determinanții ofertei turistice sunt:a) teritoriul, rolul statului, baza tehnico–materială, nivelul prețurilor;b) nivelul prețurilor, timpul liber, modificările demografice, rolul statului;c) rolul statului, protecția sanătății, teritoriul;d) teritoriul, nivelul prețurilor, nivelul veniturilor, rolul statului.

15. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:a) inelasticitatea, eterogenitatea, complementaritatea;b) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;c) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;d) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

16. Reprezintă modalitați de finanțare a turismului:a) leasingul; b) creditul;c) acționariatul și coproprietatea; d) a, b,c.17. Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă după cum urmează:a) cerere = consum;b) cerere = suma produselor turistice cumpărate;c) cerere ≥ consum;d) cerere ≤ consum.

18. Funcțiile statului în turism sunt:a) funcția promoțională și cea de control;b) funcția de stimulare și cea de coordonare;c) funcția de intervenție și cea de organizare;d) nici o variantă corectă.

Page 101: grile

Nr. hd842 Nume şi prenume ...................................................Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Explicați și exemplificați rolul avantajului absolut în dezvoltarea activității turistice, spredeosebire de cel comparativ.

2. Ce semnificație ar putea avea un coeficient al concentrației anuale de 3,79?

3. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată?a) turismul de enclavă are un impact economic redus asupra comunităților localeb) impactul indus al cheltuielilor turistice este dat de tranzacțiile dintre diversele firmelocale, determinate de cheltuiala turistică directăc) etnocentrismul este un efect social negativ al dezvoltării turisticed) ciclul de viață a destinațiilor turistice presupune reacții de iritare și ostilitate ale localnicilorînainte de manifestarea acceptării turiștilor și a efectelor activității turistice

4. Consumul turistic:a) este mai redus decât cererea turistică b) este egal distribuit în timp și spațiu c) este opac șivolatil d) se realizează numai la destinație.A) b + d; B) a + b; C) c + d; D) a + c.

5. Impactul generat de tranzacțiile între diversele firme locale, determinate de cheltuiala turisticădirectă se numește:a) direct; b) indirect;c) indus; d) dedus.

6. Turismul etnic este determinat de motivația:a) ludică; b) familială;c) de relaxare; d) economică.

7. Dacă între timpul de muncă și cel liber se stabilește o relație de inversă proporționalitate,relația timp liber-timp de muncă este una de:a) compensare;b) neutralitate;c) întrepătrundere;d) alternativă.8. Conversia facilităților turistice pe măsură ce destinația pierde din atractivitate este ocaracteristică a stadiului de:a) dezvoltare;b) stagnare;

c) consolidare;d) declin.

9. Vizitatorul este o persoană care călătorește :a) în scopul exercitării unei activități remunerate;b) pentru mai puțin de 12 luni consecutive;c) în mediul său obișnuit de viață;d) nici o variantă corectă.

10. Turismul outbound este sinonim cu:a) importul de turism;b) exportul de turism;

c) turismul intern;d) nici o variantă corectă.

Page 102: grile

11. Care afirmație este adevărată:a) pachetul turistic este tangibil;b) pachetul turistic este perisabil;c) pachetul turistic nu este variabil;d) pachetul turistic înglobează doar elemente materiale.

12. CST oferă posibilitatea de a determina:a) contribuţia turismului la PIB, poziţionarea turismului în raport cu alte activităţieconomice, investiţiile turistice;b) numărul de locuri de muncă generate într-o economie, încasările guvernamentale determinatede turism, cheltuielile turistice naţionale;c) impactul turismului asupra balanței comerciale, contribuția turismului la PIB;d) caracteristicile resurselor umane din industria turismului şi a călătoriilor, capitalul investit înacest sector.

13. Care dintre următoarele reprezintă caracteristici ale pieței turistice:a) complexitate, transparență, mobilitate și concentrare;b) concentrare, hipersensibilitate, imobilitate, transparență;c) complexitate, opacitate, mobilitate și concentrare;d) opacitate, complexitate, mobilitate, inelasticitate.

14. Etapele ciclului de viață a produsului turistic sunt următoarele:a) creștere, maturitate, declin și relansare;b) explorare, adaptare, dezvoltare, consolidare, stagnare, declin și revitalizare;c) lansare, consolidare, declin și revitalizare;d) revitalizare, explorare, dezvoltare, declin.

15. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:a) inelasticitatea, eterogenitatea, complementaritatea;b) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;c) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;d) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

16. Rolul statului în turism se concretizează în îndeplinirea funcției:a) promoționale;b) de stimulare;c) de intervenție;d) toate răspunsurile de mai sus.17. Fluxurile turistice:a) sunt concentrate în țările în curs de dezvoltare;b) se măsoară în unități și indicatori fizici specifici;c) au caracter unilateral;d) sunt direct proporționale cu dimensiunea destinației.

18. Reprezintă efecte negative ale impactului economic al turismului următoarele:a) încasările bugatare, turismul de enclavă, creșterea costurilor cu infrastructura;b) turismul de enclavă, creșterea costurilor cu infrastructura, caracterul sezonier allocurilor de muncă;c) creșterea volumului exporturilor, turismul de enclavă, standardizarea ofertei turistice;d) creșterea încasărilor valutare, creșterea costurilor cu infrastructura, caracterul sezonier allocurilor de muncă.

Page 103: grile

Nr. re156e Nume şi prenume ...................................................Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Ce înțelegeți prin sintagma piața turistică – patch market?

2. Care considerați că ar putea fi comportamentul cererii turistice determinat de variațiaveniturilor?

3. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată?a) repatrierea profiturilor nu constituie scurgere valutară pentru economiile țărilor de proveniențăa investitorilor;b) efectul multiplicator al activității turistice este redus, dacă mare parte din bunurile/serviciiledestinate consumului turistic sunt importate;c) depășirea capacității optime de primire a unui teritoriu poate duce la distrugerea mediuluinatural;d) imitarea comportamentului de consum al vizitatorilor nu determină efecte inflaționisteîn economia destinației turistice.4. Consumul turistic se realizează:

e) înainte de deplasare;f) în timpul deplasării;g) după deplasare;h) la locul de destinație.

A) a + b; B) a + b + c; C) a + b + d; D) a + b + c + d.

5. Sporul de venituri individuale (determinat de creșterea cheltuielilor turistice) cheltuite pe planlocal determină un impact:a) direct; b) indirect;c) indus; d) dedus.

6. Motivația turistică ce vizează necesitatea de recuperare este cea:a) de relaxare; b) de evadare;c) sexuală; d) educațională.

7. Relația timp liber-timp de muncă prin care între calitatea timpului liber și a celui de muncă nuexistă nicio legătură este de:a) compensare; b) neutralitate;c) întrepătrundere; d) alternativă.

8. Conversia facilităților turistice pe măsură ce destinația pierde din atractivitate este ocaracteristică a stadiului de:a) dezvoltare; b) stagnare;c) consolidare; d) declin.9. Turismul nu cuprinde activităţile desfăşurate de persoane care se deplasează:a) în locuri situate în afara reşedinţei obişnuite;b) pentru o perioadă consecutivă ce nu depăşeşte un an (12 luni);c) în vederea obţinerii de venituri suplimentare în urma prestării unor activităţi lucrative;d) cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.

Page 104: grile

10. Turismul inbound este sinonim cu:a) importul de turism; b) exportul de turism;c) turismul intern; d) nici o variantă corectă.

11. Care afirmație este falsă:a) industria turistică este intensivă în muncă;b) procesul de producție în industria T&T se desfășoară simultan cu consumul;c) procesul de producție în industria T&T are caracter permanent;d) industria T&T este situată în aval față de toate celelalte ramuri ale economiei.

12. Sondajul, ca metodă de culegere a informaţiilor cu privire la circulaţia turistică oferă datedespre:a) numărul sosirilor și plecărilor de turişti;b) încasările din turism;c) obiceiurile de consum turistic;d) toate acestea.13. Factorii endogeni, care generează cererea turistică sunt:a) motivația, comportamentul consumatorului, progresul tehnic;b) venitul, motivația, timpul liber;c) timpul liber, modificările demografice, protecția sănătății;d) venitul, cursul valutar, modificările demografice.

14. Producția turistică se caraterizează prin:a) perisabilitate, caracter intensiv în forță de muncă, permanență;b) caracter intensiv în servicii, sezonalitate, fermitate;c) perisabilitate, caracter intensiv în forță de muncă, sezonalitate;d) fermitate, intensivitate în forță de muncă, caracter omogen.

15. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:a) inelasticitatea, eterogenitatea, complementaritatea;b) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;c) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;d) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

16. Reprezintă modalitați de finanțare a turismului:a) leasingul; b) creditul;c) acționariatul și coproprietatea; d) a, b,c.17. Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă după cum urmează:a) cerere = consum; b) cerere = suma produselor turistice cumpărate;c) cerere ≥ consum; d) cerere ≤ consum.

18. Cererea turistică :a) este inelastică la creșterea veniturilor;b) este inelastică la creșterea preţurilor;c) este elastică la scăderea veniturilor;d) este inelastică la scăderea prețurilor.

Page 105: grile

Nr. gf467 Nume şi prenume ...................................................Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Care sunt categoriile de scurgeri valutare? Explicați.

2. Explicați care sunt diferențele dintre turoperatori și agențiile de turism.

3. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată?a) țările ce beneficiază din abundență de o anumită resursă vor avea un avantaj comparativ înproducția/exportul de produse ce utilizează acea resursă;b) în general, statul nu poate interveni pe piață pentru limitarea ieșirilor de valută înscopuri turistice;c) inovația poate fi o componentă a politicii de diferențiere a ofertei turistice;d) consorțiile hoteliere oferă expunere la piață noilor membri.

4. Turismul este:a) neperisabil; b) intensiv în forța de muncă; c) o ramură de consecință; d) intensiv înelemente materiale.A) c + d; B) a + b; C) b + c; D) b + d.

5. Impactul secundar al turismului asupra economiei reprezintă:a) efectele primei runde de circuit monetar provenit de la turişti;b) efectele determinate de rundele adiționale de consum generate de recirculareaunităților monetare inițiale (cheltuieli în aval sau amonte);c) efectele derivate cauzate de angajații unei firme turistice care cheltuiesc o parte din salariilelor în alte sectoare de afaceri;d) efectele derivate cauzate de acționarii firmelor de turism care reinvestesc o parte dindividentele cuvenite în sectorul turistic.

6. Turismul etnic este determinat de motivația:a) ludică; b) familială;c) de relaxare; d) economică.

7. Dacă între timpul de muncă și cel liber se stabilește o relație de inversă proporționalitate,relația timp de muncă-timp liber este una de:a) compensare; b) neutralitate;c) întrepătrundere; d) alternativă.8. Stadiul de dezvoltare a unei destinații turistice cu număr redus de turiști, cu comportament devizitare neregulat este:a) adaptare; b) explorare;c) consolidare; d) dezvoltare.

9. Vizitatorul este o persoană care călătorește:a) în scopul exercitării unei activități remunerate;b) pentru mai puțin de 12 luni consecutive;c) în mediul său obișnuit de viață;d) nici o variantă corectă.

10. Turismul național cuprinde:a) turismul intern + turismul inbound;b) turismul interior + turismul intern;

c) turismul inbound + turismul outbound;d) turismul intern + turismul outbound.

Page 106: grile

11. Care afirmație este falsă:a) oferta turistică poate exista independent de producția turistică;b) oferta turistică nu este fermă;c) producția turistică este efemeră;d) producția turistică este intensivă în muncă.

12. Care afirmație este corectă:a) ciclul de viață al unei destinații turistice presupune parcurgerea a 5 stadii;b) atunci când crește înclinația spre consumul turistic, scade nivelul de prosperitate al tursitului;c) specializarea internațională a unei țări este corelată cu nivelul disponibilității uneiresurse (abundența);d) MICE presupune turism religios.

13. Conform modelului Doxey cu privire la impactul socio-cultural, ordinea stărilor în relaţiavizitator-rezident este următoarea:a) euforie, apatie, iritare, ostilitate, acceptare;b) acceptare, euforie, apatie, iritare, ostilitate;c) apatie, iritare, ostilitate, acceptare, euforie;d) euforie, apatie, ostilitate, iritare, acceptare.

14. Conform clasificării lui Erik Cohen categoria turiștilor neinstitutionalizați cuprinde:a) exploratorii și turiştii individuali de masă;b) hoinarii și exploratorii;c) turiștii organizați de masă și turiştii individuali de masă;d) hoinarii şi turiștii individuali de masă.

15. Determinanții ofertei turistice sunt:a) teritoriul, rolul statului, baza tehnico–materială, nivelul prețurilor;b) nivelul prețurilor, timpul liber, modificările demografice, rolul statului;c) rolul statului, protecția sanătății, teritoriul;d) teritoriul, nivelul prețurilor, nivelul veniturilor, rolul statului.

16. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:a) inelasticitatea, etaerogenitatea, complementaritatea;b) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;c) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;d) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

17. Rolul statului în turism se concretizează în îndeplinirea funcției:a) promoționale;b) de stimulare;c) de intervenție;d) toate răspunsurile de mai sus.

18. Voiajurile forfetare nu se caracterizează prin:a) inelasticitate;b) complementaritate;c) eterogenitate;d) elasticitate.

Page 107: grile

Nr. ba512 Nume şi prenume ...................................................Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Explicați ce sunt lanțurile hoteliere integrate; dați un exemplu de astfel de lanț hotelier; menționațicâteva caracteristici ale procesului de internaționalizare, specifice acestuia. [3 p.]

[Grile 2p; un singur răspuns corect]2. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?a) turismul ar putea avea efecte pozitive mai importante pentru țările dezvoltate decât pentru celeîn curs de dezvoltare;b) impactul secundar al cheltuielilor turistice este generat de tranzacțiile între firmele locale, determinatede cheltuiala turistică directă;c) salariile managerilor expatriați nu reprezintă scurgeri valutare pentru economiile destinațiilor turistice;d) torelarea vizitatorilor și privirea lor ca sursă de profit este un efect economic negativ al activitățiituristice.

3. Turismul este:a) o activitate neperisabila; b) intensiv în forța de muncă; c) ramură de consecință; d) intensivîn elemente materiale.A) c + d; B) a + b; C) b + c; D) b + d.

4. Turismul național cuprinde:a) turismul intern + turismul inbound; c) turismul inbound + turismul outboundb) turismul interior + turismul intern; d) turismul intern + turismul outbound5. Care afirmație este falsă:a) oferta turistică poate exista independent de producția turistică;b) oferta turistică nu este fermă;c) producția turistică este efemeră;d) producția turistică este intensivă în muncă.

6. Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă după cum urmează:a) cerere = consum; c) cerere ≥ consum;b) cerere = suma produselor turistice cumpărate; d) cerere ≤ consum.

7. Analizaţi impactul dezvoltării turismului de aventură în Islanda. (sunt vizate aplicarea conteptelorteoretice, capacitatea de sinteză, coerenţa în analiză). [4 p.]

Page 108: grile

Nr. ab729 Nume şi prenume ...................................................Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Explicați caracterul relațional al produsului turistic. [3 p]

[Grile 2p; un singur răspuns corect]2. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?a) cererea turistică este cheltuiala efectuată pentru achiziționarea de bunuri și servicii incluse în ofertaturistică;b) dezvoltarea turistică poate determina supraîncărcarea infrastructurii și descongestioarea traficului;c) turismul importat completează oferta internă similară, adresându-se ofertei interne ce rămâneneacoperită;d) scurgerile valutare pot fi determinate de plata bunurilor/serviciilor produse de companii dinafara destinației turistice.3. Consumul turistic:a) este mai redus decât cererea turistică b) este egal distribuit în timp și spațiu c) este opac și volatil d) serealizează numai la destinație.A) b + d; B) a + b; C) c + d; D) a + c.

4. Conversia facilităților turistice, pe măsură ce destinația pierde din atractivitate, este o caracteristică acărui stadiu din ciclul de viaţă al unei destinaţii turistice:a) dezvoltare; b) stagnare; c) consolidare; d) declin.

5. Vizitatorul este o persoană care călătorește:a) în scopul exercitării unei activități remunerate; b) în mediul său obișnuit de viațăb) pentru mai puțin de 12 luni consecutive; d) nici o variantă corectă

6. Reprezintă efecte negative ale impactului economic al turismului următoarele:a) încasările bugatare, turismul de enclavă, creșterea costurilor cu infrastructura;b) turismul de enclavă, creșterea costurilor cu infrastructura, caracterul sezonier al locurilorde muncă;c) creșterea volumului exporturilor, turismul de enclavă, standardizarea ofertei turistice;d) creșterea încasărilor valutare, creșterea costurilor cu infrastructura, caracterul sezonier allocurilor de muncă.

7. Analizaţi dezvoltarea turismului din Rusia având în vedere determinanţii ofertei turistice. (sunt vizateaplicarea conteptelor teoretice, capacitatea de sinteză, coerenţa în analiză). [4 p]

Page 109: grile

Nr. dc234 Nume şi prenume ...................................................Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Explicați care sunt diferențele dintre turoperatori și agențiile de turism. [3 p]

[Grile 2p; un singur răspuns corect]2. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?a) printre obiectivele de natură economică vizate de stat prin politica în domeniul turismului nu seregăsesc valorificarea patrimoniului și promovarea imaginii țării;b) pierderea flexibilității în operarea hotelului nu se contituie într-un dezavantaj al francizei hoteliere;c) patrimoniul artistic poate reprezenta o dotare factorială importantă pentru dezvoltareaturismului;d) lanțurile hoteliere integrate comercializează produse hoteliere eterogene.

3. Consumul turistic se realizează:a) înainte de deplasare; c) după deplasare;b) în timpul deplasării; d) la locul de destinație.

A) a + b; B) a + b + c; C) a + b + d; D) a + b + c + d.

4. Impactul determinat de cheltuiala turistică pentru bunuri și servicii la destinație, sub forma încasărilorsectoarelor ce beneficiază direct de aceasta, este:a) direct; b) indirect; c) indus; d) dedus.

5. Atunci când timpul liber este privit ca o compensare a dezavantajelor și a eforturilor generate de timpulde muncă, relația timp liber-timp de muncă este una de:a) întrepătrundere; b) compensare; c) neutralitate; d) alternativă.

6. Care afirmație este falsă:a) industria turistică este intensivă în muncă;b) procesul de producție în industria T&T se desfășoară simultan cu consumul;c) procesul de producție în industria T&T are caracter permanent;d) industria T&T este situată în aval față de toate celelalte ramuri ale economiei.

7. Analilzaţi factorii determinanţi ai cererii şi ofertei turistice care au influenţat dezvoltarea turismului înzona Asia-Pacific. (sunt vizate aplicarea conteptelor teoretice, capacitatea de sinteză, coerenţa în analiză).[4 p]

Page 110: grile

Nr. hd842 Nume şi prenume ...................................................Grupa.......................

Test Turism Internaţional

1. Explicați și exemplificați rolul avantajului absolut în dezvoltarea activității turistice, spre deosebire decel comparativ. [3 p]

[Grile 2p; un singur răspuns corect]2. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată?a) turismul de enclavă are un impact economic redus asupra comunităților localeb) impactul indus al cheltuielilor turistice este dat de tranzacțiile dintre diversele firme locale,determinate de cheltuiala turistică directăc) etnocentrismul este un efect social negativ al dezvoltării turisticed) ciclul de viață a destinațiilor turistice presupune reacții de iritare și ostilitate ale localnicilor înainte demanifestarea acceptării turiștilor și a efectelor activității turistice

3. Impactul generat de tranzacțiile între diversele firme locale, determinate de cheltuiala turistică directă senumește:a) direct; b) indirect; c) indus; d) dedus.

4. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:a) inelasticitatea, eterogenitatea, complementaritatea;b) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;c) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;d) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

5. Călătoriile românilor în Italia, mai puțin de un an consecutiv, pentru îngrijirea sănătății reprezintă:a) turism outbound; b) turism inbound; c) export de turism; d) nici una dintre variante.

6. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată?a) țările ce beneficiază din abundență de o anumită resursă vor avea un avantaj comparativ înproducția/exportul de produse ce utilizează acea resursă;b) în general, statul nu poate interveni pe piață pentru limitarea ieșirilor de valută în scopurituristice;c) inovația poate fi o componentă a politicii de diferențiere a ofertei turistice;d) consorțiile hoteliere oferă expunere la piață noilor membri.

7. Analizaţi impactul dezvoltării turismului de tip wildlife în Sudul Africii. (sunt vizate aplicareaconteptelor teoretice, capacitatea de sinteză, coerenţa în analiză). [4 p]