MOTOARE CU ARDERE INTERNĂ

1. Energia termica produsa într-un motor cu ardere interna se transforma la iesire în:a) Energie interna;b) Entalpie;c) Putere calorica;D) Energie mecanica.

2. Conform principiului al doilea al termodinamicii, randamentul termic al unui ciclu este:a) Raportul dintre cantitatea de caldura introdusa si lucrul mecanic al ciclului;B) Raportul dintre lucrul mecanic al ciclului si cantitatea de caldura introdusa;c) Raportul dintre cantitatea de caldura introdusa si cea evacuata;d) Raportul dintre cantitatea de caldura evacuata si cea introdusa.

3. La baza schematizarii ciclurilor teoretice de functionare a MAI stau urmatoarele ipoteze:a) Fluidul motor este gaz perfect, evolutiile deschise de schimbare a gazelor fiind luate în consideratie, iar procesul de ardere este înlocuit printr-un proces de introducere de caldura;B) Fluidul motor este gaz perfect, evolutiile deschise de schimbare a gazelor fiind neglijate, iar procesul de ardere este înlocuit printr-un proces de introducere de caldura;c) Fluidul motor este gaz real, evolutiile deschise de schimbare a gazelor fiind neglijate, iar procesul de ardere este înlocuit printr-un proces de introducere de caldura;d) Fluidul motor este ideal, evolutiile deschise de schimbare a gazelor fiind luate în consideratie, ca si procesul de ardere.

4. Care dintre formularile urmatoare este cea corecta pentru descrierea realizarii ciclului motor:

a) Echipamentul mobil al motorului;B) Procesul de transformare a energiei chimice continute în combustibil, prin care se produce forta necesara antrenarii mecanismului motor;c) Numarul de pistoane aferente motorului policilindric;d) Echivalentului mecanic al caldurii.

5. Ce caracteristica a ciclului Otto se regaseste în ciclul diesel real dar nu si în cel diesel teoretic:

a) Nu se înregistreaza nici o crestere de presiune în timpul arderii;B) Crestere rapida de presiune în timpul arderii;c) Crestere rapida de volum în timpul arderii;d) Nu se înregistreaza nici o crestere de volum în timpul arderii.

1

6. În motorul diesel, procesele de admisie, comprimare, ardere cu destindere si evacuare sunt realizate prin:

A) Doua rotatii ale arborelui cotit la motorul în patru timpi;b) Doua curse de destindere la motorul în patru timpi;c) cursa la motorul în doi timpi;d) Doua curse ale pistonului la motorul în doi timpi.

7. Dependenta randamentului termic al ciclului diesel de parametrii functionali, de modul de organizare a proceselor si de proprietatile fluidului motor este urmatoarea:

a) Creste la scaderea raportului de comprimare si scade cu sarcina motorului;b) Creste la cresterea raportului de comprimare si cu sarcina motorului;C) Creste cu raportul de comprimare si scade la cresterea sarcinii;d) Scade la cresterea raportului de comprimare si a sarcinii.

8. Pentru ciclul motorului supraalimentat, continuarea destinderii gazelor în turbina conduce la:a) Scaderea randamentului termic al ciclului;b) Cresterea randamentului mecanic;C) Cresterea randamentului termic;d) Cresterea coeficientului de umplere.

9. Pistonul motorului în patru timpi executa patru curse în timpul:a) Fiecarei rotatii a arborelui cotit;B) Fiecarul ciclu de functionare;c) Efectuarii a doua cicluri motoare;d) Fiecarei semirotatii (180oRAC) a arborelui cotit.

10. În diagrama indicata din figura PT 3, axa volumelor este divizata în 16 unitati, indicând:a) cilindree de 16 unitati de volum;b) rotatie a arborelui cotit de 16o RAC între liniile A si B;C) Un raport de comprimare e =16 ;d) presiune de comprimare de 1600 kN/m2.

11. Considerând un ciclu teoretic cu ardere mixta, parcurs de 1 kg de gaz perfect având exponentul adiabatic k, caldura specifica masica la volum constant cv [kJ / kgK], raportul de comprimare e si cunoscând cantitatea de caldura specifica primita în cursul arderii izocore q1v [kJ / kg] si temperatura în starea de la sfârsitul admisiei Ta , sa de determine raportul de crestere a presiunii în prima parte a procesului de ardere.

2

C

12. Un MAC naval functioneaza dupa un ciclu cu ardere mixta, cu un exces de aer a si o cantitate minima necesara arderii stoichiometrice a 1 kg de combustibil Lmin [kmol/kg comb], iar calitatea procesului de schimb de gaze este evaluata cu ajutorul coeficientului gazelor arse reziduale gr . Se considera cunoscuti urmatorii parametri: temperatura la sfârsitul comprimarii Tc , exponentul politropic mediu de comprimare nc , constanta universala a gazelor R[J / kmol K], variatia energiei interne a amestecului în evolutia de comprimare ΔUac [kJ / kg comb] . Sa se determine: temperatura Ta a amestecului în starea a.

C

CONSTRUCTIE. FUNCŢIONARE. DIAGRAME

1. Calculati puterea efectiva a unui MAC de propulsie, cunoscând ca un procent x% din puterea pierduta prin frecari se regaseste în uleiul de ungere; se cunosc debitul de ulei Du

[kg/h], caldura specifica cu [kJ/kgK] temperatura uleiului la intrarea în motor tiu[oC], temperatura la iesirea din motor teu [oC] si randamentul mecanic m.

B

3

2. Calculati puterea turbinei unui motor care evacueaza prin gaze energia dezvoltata prin arderea combustibilului. Date initiale:

D

3. Determinati debitul orar de aer livrat de turbosuflanta unui motor auxiliar care are un consum de combustibil Ch kg / h, coeficientul de exces de aer , Lmin kg aer / kg comb. , caldura

specifica cN kJ/ Nm3 K , aer kg / Nm3 , temperatura aerului refulat desuflanta Ts , daca presiunea

aerului refulat este ps si exponentulpolitropic de comprimare în suflanta ns . Sa se calculeze sicantitatea de caldura cedata racitorului aerului de baleiaj, daca temperatura mediului ambiant este T0 K.

A

4. Determinati variatia de consum specific efectiv si consum orar de combustibil pentru un motor cu urmatoarele date constructive: i cilindri, alezaj D [mm], cursa S [mm], turatia n [rot/min], numarul de timpi , presiunea medie efectiva pe [bar], consumul specific efectiv ce

[kg/CPh], în cazul în care se trece de la functionarea cu combustibilul initial caracterizat de puterea calorica inferioara Qi1 kcal / kgla un combustibil greu cu Qi2 kJ / kg.

4

C

5. Determinati consumul orar de combustibil al unui motor principal, stiind ca debitul

volumetric al apei de racire pistoane este V&rp m3 / h, iar temperaturile la intrarea, respective

iesirea din motor sunt tip 0C, respective tep CSe considera cunoscute densitatea apei tehnice ap [kg /m3 ] si caldura specifica medie a apei ca [kJ / kgK] , puterea calorica inferioara a combustibilului Qi [MJ / kg] , precum si fluxul termic specific evacuat prin apa de racire qrp %.

A

6. Sa se calculeze debitul pompei de lichid de racire la un motor racit cu apa pentru care

coeficientul global de transfer de caldura este MJ /m2hK. Se dau alezajul D mm, cursa S

mm, numarul de cilindri i , temperatura medie a gazelor în cilindru Tg K, temperature lichidului de racire la intrarea, respective iesirea din motor Tli , Tle K, densitatea lichidului de

racire l kg / m3 si caldura specifica a acestuia cl JkgK.

5

D

7. Sa se calculeze cantitatea de caldura evacuata pe ora prin lichidul de racire la un motor a

carui suprafata de racire este Ar m2 . Se dau: diferenta de temperatura între gaze si lichidul

de racire T K, coeficientul de transfer de caldura de la gaze la perete g J/m2hK, coeficientul

de transfer de caldura de la perete la lichidul de racire l J/m2 hK, conductibilitatea termica a

materialului cilindrului si chiulasei (fonta) kJ / m2hKsi grosimea medie a peretelui mm. Sa se calculeze cât reprezinta caldura evacuata din cantitatea totala introdusa în motor, daca consumul orar de combustibil este Ch kg / h, iar puterea calorica inferioara a combustibilului este Qi J / kg.

B

8. Sa se determine coeficientul global de transfer de caldura în cilindru, de la gaze la lichidul de racire, stiind ca la o temperatura medie a gazelor Tg [K], temperatura lichidului de racire la intrare este Tl1 [K] si la iesire Tle [K]. Se dau debitul de racire Vl & [m3/h], caldura specifica a acestuia cl [J/kgK], densitatea sa l [kg/m3] si suprafata de racire Ar [m3].

6

B

9. Consumul orar al motorului principal este Ch kg / h. Calculati debitul pompei de racire cilindri si puterea electromotorului de antrenare, stiind ca x% din caldura totala introdusa orar în motor

este evacuata prin apa de racire care intra în motor cu t i C siiese cu te C. Caldura

specifica medie a apei este c akJ/ kgKsidensitatea sa a kg / m3 , puterea calorica inferioara acombustibilului este Qi J / kg, iar presiunea în sistem este pcil MPasi randamentul pompei p .

D10. Calculati energia transferata caldarinei recuperatoare de pe traseul de gaze al unui motor principal lent. Date initiale:

C11. Calculati cantitatile de caldura din bilantul termic al unui motor diesel, pentru care se cunosc:

7

B

12. Calculati puterea turbinei unui motor care evacueaza prin gaze energia dezvoltata prin arderea combustibilului. Date

A

CONSTRUCTIA MOTOARELOR NAVALE

1. Rolul pistonului este urmatorul:a) Transmite forta tangentiala la traiectoria manetonului, generând momentul motor la arborele cotit;b) Asigura transmiterea fortei de presiune a gazelor bielei, asigura transmiterea componentei normale produse de biela catre camasa cilindrului, prin intermediul segmentilor, asigura dublaetansare a cilindrului de carter, preia o parte din energia degajata în urma arderii combustibilului;c) La motoarele în doi timpi este si organ de distributie, la unele motoare în doi timpi este si pompa de baleiaj, prin forma capului sau, poate contine partial sau total camera de ardere, tot prin forma capului sau, asigura organizarea unor miscari dirijate a gazelor în cilindru;D) Raspunsurile b) si c) sunt complementare.

8

2. La motoarele în doi timpi de puteri mari, pistonul prezinta o:a) Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din fonta;b) Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din aluminiu;C) Constructie cu cap si manta separate;d) Constructie monobloc cu articulatie sferica pentru conexiunea cu biela.

3. Zona de deasupra canalului primului segment si cele dintre canalele segmentilor se prelucreaza:

A) La diametre diferite, care cresc în sensul reducerii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor;b) La diametru constant pe înaltime, pentru a asigura forma conjugata cu camasa cilindrului;c) La diametre diferite, care scad în sensul reducerii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor;d) La diametre diferite, care cresc în sensul cresterii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor.

4. Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin:a) Limitarea temperaturii maxime de încarcare a pistonului;B) Prelucrarea mantalei cu o anumita ovalitate în plan transversal;c) Practicarea orificiilor de scurgere a uleiului în carter;d) Executarea pistonului cu diametru constant de la cap la manta.

5. Pozitia umerilor în raport cu capul pistonului si a axei orificiilor din umeri fata de axa pistonului se stabileste:

A) În conformitate cu necesitatea reducerii bataii pistonului si încarcarea sa termica;b) În functie de necesitatile de reducere a jocurilor pe cilindru;c) În functie de stabilirea numarului optim de segmenti;d) În functie de zona de practicare a orificiilor de scurgere a uleiului în carter.

6. Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului în doi timpi. În schita CC 1,a lichidul de racire este transmis prin tija pistonului pozitia 1 este:

a) Presetupa tijei;b) Conducte de racire exteriore;C) Rezervor-tampon cu perna de aer pentru atenuarea socurilor hidraulice cauzate de variatia volumului ocupat de agentul de racire;d) Brat al capului de cruce pe care sunt prinse conductele de racire.

9

7. Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului în doi timpi. În schita CC 1,b conductele de racire sunt conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia:

A) Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu elemente de atansare plasate în peretii camerei 6, ce comunica cu atmosfera;b) Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate cu elemente de atansare plasate în peretii camerei 6, ce comunica cu atmosfera;c) Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu elemente de atansare plasate în peretii camerei 8, ce comunica cu atmosfera;d) Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate cu elemente de atansare plasate în peretii camerei 8, ce comunica cu atmosfera.

8. Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitati la:A) Forfecare de catre forta de presiune maxima a gazelor Fpmax ;b) Întindere de catre forta de inertie a maselor în miscare alternativa ma , situate deasupra sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului);c) Comprimare de catre forta de inertie a maselor în miscare alternativa ma , situate deasupra sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului);d) Încovoiere de catre forta de presiune maxima a gazelor pmax F .

9. Solutia de picior furcat al bielei motorului naval în doi timpi:a) Este impusa de necesitatea strapungerii boltului capului de cruce pentru fixarea tijei pistonului;b) Nu este necesara, atunci când tija pistonului este prevazuta cu o flansa, fara ca boltul capului de cruce sa fie strapuns;C) Se realizeaza pentru a permite asamblarea cu capul de cruce;d) Este aleatoare.

10

10. Corpul bielei este supus, în principal, flambajului, care se produce în doua plane: cel de oscilatie a bielei o-o si cel de încastrare a acestuia c-c (fig. CC 10). Precizati modul de schematizare a bielei, în vederea efectuarii calcului la flambaj:

A) Încastrata în piciorul bielei si libera la cap în planul o-o si încastrata în picior si cap pentru planul c-c;b) Încastrata în picior si cap pentru planul o-o si încastrata în piciorul bielei si libera la cap în planul c-c;c) Încastrata atât în picior, cât si în cap, pentru ambele plane;d) Libera atât în picior, cât si în cap, pentru ambele plane.

11. Piciorul bielei este solicitat:A) La întindere de catre forta maxima de inertie a maselor în miscare alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor în miscare alternativa;b) La întindere de catre forta maxima de inertie a maselor în miscare alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor în miscare de rotatie;c) La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor în miscare alternativa si la întindere de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor în miscare alternativa;d) La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor în miscare de rotatie si la întindere de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor în miscare alternativa.

12. În figura CC 11, articularea bielei cu pistonul se face:a) Printr-un cap de cruce;b) Prin bolt;c) Fara bolt, piciorul bielei fiind sferic (solutia rotating piston);D) Prin tija si cap de cruce.

13. Biela este organul mobil care:

11

a) Transmite boltului presiunea specifica dintre picoir si acest organ;b) Transmite forta de presiune a gazelor Fp si de inertie a maselor în miscare de rotatie de la piston la arborele cotit, realizând conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ;C) Transmite forta de presiune a gazelor Fp si de inertie a grupului piston aflat în miscare alternativa ap F de la piston la arboreal cotit, realizând conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ;d) Transmite fortele de inertie ale maselor în miscare de rotatie si a celor în miscare de translatie de la piston la arborele cotit, realizând conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ.

14. Orificiul de ungere al fusului maneton al arborelui cotit se practica în urmatoarea zona:a) Într-un plan normal la planul cotului;B) În zona de uzura minima;c) La 45o fata de axa de simetrie a bratului;d) În partea opusa ambielajului.

15. Presiunea specifica pe fusul maneton, cu notatiile: dm - diametrul manetonului, lm -lungimea sa, Rm -rezultanta fortelor ce actioneaza asupra fusului, este:

A

16. Lagarul axial (de împingere) este prevazut la:a) Motoarele auxiliare, pentru antrenarea rotorului generatorului;b) Motoarele de propulsie, pentru transmiterea miscarii de rotatie la arborele port-elice;C) Motoarele de propulsie, pentru preluarea fluctuatiilor fortei de împingere a elicei si transmiterea acestora structurii de rezistenta a navei;d) Motoarele de propulsie semirapide, pentru inversarea sensului de rotatie al arborelui cotit.

17. Chiulasa este organul motorului care îndeplineste rolul:A) Etanseaza partea superioara a cilindrului si preia forta de presiune a gazelor, pe care, prin intermediul prezoanelor de fixare, le transmite blocului cilindrilor;b) Creaza spatiul în care evolueaza fluidul motor, ghidând pistonul în miscarea sa rectilinie alternativa;c) Etanseaza carterul motorului, nepermitând trecerea gazelor de ardere în acesta;d) Închide cilindrul la partea inferioara.

18. Camasa cilindrului este solicitata la:A) Întindere, datorata presiunii gazelor si încovoiere, datorata fortei normale.

12

b) Încovoiere, datorata presiunii gazelor si fortei normale;c) Întindere, datorata presiunii gazelor si fortei normale;d) Torsiunii, datorata presiunii gazelor.

19. Blocul coloanelor este solicitat la:a) Comprimare de catre componenta normala a rezultantei dintre forta de presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor în miscare de translatie si la încovoiere de catre fortade presiune a gazelor;b) Doar la comprimare de catre forta de presiune a gazelor;c) Doar încovoiere de catre forta rezultanta dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor în miscare de translatie;D) Încovoiere de catre componenta normala a rezultantei dintre forta de presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor în miscare de translatie si la comprimare de catre forta de presiune a gazelor si de prestrângerea tirantilor.

20. Rama de fundatie poate fi corp comun cu blocul coloanelor:a) La motoarele în doi timpi cu carter uscat;b) La motoarele în doi timpi cu carter umed;c) La motoarele de propulsie cuplate direct cu propulsorul;D) La unele motoare semirapide, obtinuta prin turnare.

21. Forta de presiune a gazelor solicita rama de fundatie la:a) Torsiune;B) Încovoiere;c) Întindere;d) Forfecare.

22. Tirantii sunt organele motorului care îndeplinesc rolul:a) Fac legatura dintre piston si biela prin capul de cruce, la motoarele în doi timpi;b) Strâng chiulasa de blocul cilindrilor;C) Strâng structura de rezistenta a motorului pe ansamblu;d) Strâng rama de fundatie pe blocul cilindrilor la motoarele în doi timpi.

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBIL

1. Precizati conexiunile unui separator centrifugal ce realizeaza prima etapa a separarii combustibilului greu din cadrul instalatiei de combustibil a unui motor naval lent de propulsie, conform figurii SA 1:

a) 1 - de la tk consum; 2 - la tk decantare; 3 - de la tk scurgeri combustibil; 4 - de la tk comanda separatoare; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk preaplin;b) 1 - de la tk consum; 2 - la tk preaplin; 3 - de la tk apa comanda separatoare; 4 - de la tk preaplin; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil;

13

c) 1 - de la tk preaplin; 2 - la urmatorul separator; 3 - de la tk apa comanda separatoare; 4 - de la tk hidrofor; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil;D) 1 - de la tk decantare; 2 - la urmatorul separator; 3 - de la tanc apa comanda separator; 4 – apa spalare de la hidrofor; 5 – la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil.

SA 1 SA 2

2. Combustibilul este admis în cilindrul motorului diesel prin:a) Supapele de admisie;b) Carburator;c) Ferestrele de evacuare;D) Injector.

3. Injectorul prezentat în figura SA 2 se deschide datorita presiunii combustibilului ce actioneaza asupra:

A) Acului injectorului;b) Reperului poz. 7;c) Reperului poz. 4;d) Pistonasul pompei de injectie.

4. Utilizarea unui filtru dublu de combustibil din sistemul de alimentare continua a unui motor principal se recomanda, deoarece:

A) Se poate efectua curatarea elementelor filtrante fara întreruperea functionarii motorului;b) Gradul de filtrare se dubleaza;c) Gradul de îmbâcsire se reduce la jumatate;d) Caderea de presiune pe echipamentul de filtrare se reduce la jumatate.

5. Referitor la functionarea injectorului din figura SA 2, reperul 3 actioneaza asupra resortului 4, permitând:

a) Patrunderea agentului de racire a injectorului;

14

b) Patrunderea combustibilului refulat de pompa de injectie;C) Reglarea presiunii de injectie;d) Realizarea unui amestec carburant corespunzator sarcinii motorului.

6. Pompa de injectie din figura SA 3 corespunde uneia dintre tipurile urmatoare:a) Pompa injector;b) Pompa cu piston sertar cu cursa variabila, acesta controlând cantitatea refulata de combustibil;c) Pompa cu supape (atât de aspiratie, cât si de refulare);D) Pompa cu piston sertar (rotitor), acesta controlând orificiile de aspiratie a combustibilului, sistemul de actionare fiind alcatuit din pârghii si cremaliera.

7. Referitor la sistemul din figura SA 3, care dintre urmatoarele afirmatii este corecta:a) Pistonasul pompei de inejctie este antrenat de regulatorul motorului;b) Pistonasul pompei este antrenat de o cama corespunzatoare a arborelui de distributie;c) Comanda reglarii este generata de regulatorul de turatie al motorului;D) Variantele b) si c) simultan.

8. Figura SA 4 prezinta instalatia de separare a unui motor în doi timpi functionând cu combustibil greu. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A) Sistemul are doua separatoare cu sistem ALCAP în subsistemul de separare, unul functioneaza, iar celalalt este de rezerva;b) Separatoarele functioneaza în paralel, primul fiind purificator, al doilea clarificator;c) Separatoarele functioneaza în serie, primul fiind clarificator, al doilea purificator;d) Separatoarele functioneaza în paralel, primul fiind clarificator, al doilea purificator.

SA 3 SA 4

9. Precizati destinatia tancului TK1 din figura SA 4, din care se alimenteaza separatorul:a) Tanc consum;B) Tanc decantare;c) Tanc buncheraj;

15

d) Tanc de preaplin.

10. Separatoarele de combustibil sunt agregate care realizeaza separarea amestecurilor de hidrocarburi, apa si impuritati pe baza:

A) Principiului separarii centrifugale, eliminând apa ce a mai ramas dupa separarea gravitationala si impuritatile;b) Principiului separarii gravitationale, în tancul de decantare;c) Principiului separarii gravitationale, în tancul de stocaj;d) Principiului separarii gravitationale, în tancul de consum.

11. Subsistemul de combustibil înalta presiune (de injectie) realizeaza:a) Pregatirea combustibilului înainte de pompa de injectie;b) Alimentarea separatoarelor de combustibil;c) Alimentarea tancurilor de serviciu;D) Introducerea combustibilului în cilindri la momentul si cu parametrii necesari bunei functionari a motorului.

12. Functionarea separatoarelor de combustibil se realizeaza dupa un program ciclic temporizat, realizat de o instalatie de automatizare, care comanda:

a) Operatiunile de ambarcare si transfer al combustibilului;b) Operatiunile de alimentare cu combustibil a motorului principal;C) Operatiunile de separare, descarcare, spalare si supraveghere a instalatiei;d) Operatiunile de încalzire a combustibilului înaintea pompelor de injectie.

13. Rolul vâscozimetrului din sistemul de alimentare cu combustibil greu a motorului principal lent este urmatorul:

a) Asigura mentinerea temperaturii combustibilului, prin izolarea cu tubulatura însotitoare de abur a tubulaturii de combustibil, prin aceasta valoarea vâscozitatii mentinându-se în limiteleadmisibile;B) Asigura mentinerea vâscozitatii combustibilului, prin intermediul unui emitator diferential de presiune si a unui sistem de comanda pneumatic, care, prin intermediul valvulei comandate, regleaza debitul de abur care parcurge încalzitoarele finale si modifica temperatura combustibilului;c) Asigura mentinerea debitului de abur care parcurge încalzitoarele finale;d) Asigura mentinerea presiunii de injectie.

SISTEMUL DE UNGERE

1. Care dintre urmatoarele metode este utilizata frecvent pentru ungerea lagarelor motorului diesel semirapid de putere redusa:

a) Barbotaj;B) Ungere sub presiune;c) Picurare;

16

d) Ungatori mecanici.

2. Cele doua conditii importante pentru realizarea unei ungeri corespunzatoare a motorului diesel sunt: livrarea unei cantitati suficiente de lubrifiant si:

a) Cifra cetanica;b) Punctul de curegere;c) Vâscozitatea la temperatura corespunzatoare;D) Calitatea uleiului.

3. Schimbatoarele de caldura se afla instalate cel mai frecvent pentru sistemele auxiliare ale unui motor diesel auxiliar în:

a) Sistemul de alimentare cu combustibil;b) Sistemul de lansare cu aer comprimat;C) Sistemul de ungere;d) Sistemul de comanda si protectie a motorului.

4. Motoarele de propulsie au, uzual, subsisteme separate de ungere a motorului si mecanismelor de distributie, deoarece:

a) Pentru a doua categorie nu sunt necesare racitoare de ulei;B) Impuritatile si particulele rezultate din ungerea motorului pot provoca deteriorari ale mecanismului de distibutie;c) În ambele subsisteme se utilizeaza uleiuri neaditivate;d) Cele doua subsiteme reclama tipuri si metode diferite de separare a uleiului.

5. Separatorul de ulei este montat:a) Dupa racitorul de ulei;b) Înainte de racitorul de ulei;C) În circuit separat;d) Dupa pompa de circulatie ulei.

6. Figura SA 10 prezinta subsistemul de ungere al:a) Lagarelor palier;b) Lagarelor de sprijin de pe linia axiala;C) Cilindrilor;d) Turbosuflantelor.

SA 10

7. Pozitionarea ungatorilor si a orificiilor de ungere pe suprafata camasii cilindrului se poate face:

a) Uni-level (pe un singur rând), si anume high-level, la partea superioara a camasii, ungere utilizata la motoarele mai vechi;

17

b) Uni-level (pe un singur rând), si anume low-level, la distant mai mare de partea superioara decât modelul consacrat highlevel;c) Multi-level (pe mai multe nivele): ungere utilizata la motoarele moderne si care confera flexibilitatea necesara prevenirii uzurii corozive în partea superioara a camasii si a celei adezive în partea inferioara,D) Toate variantele anterioare se afla înca în exploatare.

8. Canalele de ungere practicate în bratele arborelui cotit al unui motor în patru timpi sunt destinate furnizarii de ulei catre:

a) Lagarele palier;B) Lagarelor maneton;c) Bucsei boltului pistonului;d) Tuturor elementelor de mai sus.

9. Debitul pompei de circulatie ulei este:A) Proportional cu cantitatea de caldura degajata prin arderea combustibilului si preluata de uleiul de ungere;b) Invers proportional cu cantitatea de caldura degajata prin ardere si preluata de ulei;c) Invers proportional cu volumul tamcului circulatie ulei;d) Invers proportional cu cantitatea de caldura degajata prin ardere si preluata de ulei si proportional cu diferenta de temperatura între intrarea si iesirea uleiului din motor.

10. Subsistemul de ungere al motoarelor auxiliare prezinta urmatoarele particularitati:A) Este de tipul cu carter umed, locul tancului de circulatie fiind preluat de baia de ulei;b) Este de tipul cu carter uscat, având un tanc circulatie ulei sub motor;c) Este de tipul cu carter umed, având un tanc circulatie ulei sub motor;d) Este de tipul cu carter uscat, locul tancului de circulatie fiind preluat de baia de ulei.

11. Racitoarele ulei RU din figura SA 12 sunt alimentate cu:a) Apa de mare, pentru racirea uleiului;b) Apa tehnica pentru racirea uleiului si tricloretilena pentru curatarea racitoarelor;C) Apa de mare pentru racirea uleiului si tricloretilena pentru spalarea racitoarelor;d) Tricloretilena pentru racirea uleiului si apa tehnica pentru curatarea racitoarelor.

18

12. Figura SA 13 prezinta schema subsistemului de ungere a agregatului de turbosupraalimentare a unui motor naval principal MP lent. Pozitia 6 este:

a) Tancul de circulatie ulei MP, situat sub motor;b) Tanc ulei lucrat situat sub cel de la punctul a);c) Tanc alimentare ulei motoare auxiliare MA;D) Rezervor tampon pentru evitarea socurilor hidraulice si alimentarea de avarie a agregatului.

SA 13

13. În figura SA 13, pozitia 9 este dispozitivul de protectie a motorului principal. Valvula 8 este pozitionata pe tubulatura 10 de la apa de racire pistoane a dispozitivului de protectie, astfelîncât:

19

A) Daca presiunea în subsistemul de racire mentionat scade, se întrerupe alimentarea cu combustibil a motorului;b) Daca presiunea în subsistemul de racire mentionat scade, se întrerupe manevra de lansare a motorului;c) Daca presiunea în subsistemul de racire mentionat scade, se întrerupe manevra de inversare a motorului;d) Daca presiunea în subsistemul de racire mentionat creste, se întrerupe alimentarea cu combustibil a motorului.

14. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa referitor la sistemul de ungere al mecanismului motor:

A) Are tanc de compensa;b) Are tanc de circulatie;c) Are valvula termoregulatoare în circuit;d) Are racitoare în circuit.

15. Uleiul de ungere cilindri:A) Este distribuit de ungatori si partial dispersat într-o pelicula foarte fina de catre segmenti pe oglinda camasii, iar cealalta parte este consumat inevitabil în procesul de ardere;b) Este trimis apoi capului de cruce, pentru ungerea lagarelor acestuia;c) Este utilizat complet în procesul de lubrificare a camasii cilindrului, fiind apoi scurs în carter;d) Este complet consumat in procesul de ardere.

16. Pentru retinerea impuritatilor din lubrifiant, se utilizeaza filtre fine, montate:a) Înainte de racitoarele de ulei;B) Dupa racitoarele de ulei, datorita debitelor mari ce trebuie vehiculate, pentru a nu mari exagerat dimensiunile;c) Indiferent, înainte de intrarea în motor;d) Înaintea pompelor de circulatie ulei.

17. Volumul tancului de circulatie ulei este dependent de:a) Debitul pompei de ulei ungere; numarul de recirculari ale uleiului într-o ora;B) Gradul de reducerea volumului util, prin depunertea de impuritati pe peretii tancului, ca si datorita aparitiei zonei de spumare la suprafata libera a tancului, datorita sedimentarii impuritatilor din ulei; debitul pompei de ulei ungere; numarul de recirculari ale uleiului într-o ora;c) Puterea si sarcina motorului;d) Autonomia navei.

SISTEMUL DE RACIRE CU APA

1. Apa de mare aspirata de peste bord în scopul racirii motorului naval lent de propulsie este utilizata în racirea urmatoarelor:

20

A) Aerul de supraalimentare, racitoarele de ulei si apa tehnica, generatorul de apa tehnica, lagarele liniei axiale, electrocompresoarele si apoi este deversata peste bord;b) Cele de la punctul a), dar este introdusa apoi în motor;c) Doar partile calde ale motorului: cilindrii, chiulasa, turbosuflanta, pistoane si injectoare;d) Doar a agentilor de lucru în racitoarele specifice.

2. Apa tehnica utilizata la racirea cilindrilor motorului de propulsie este utilizata în procesul de generare a apei tehnice:

a) Ca agent de racire a distilatului;b) Ca agent de racire a apei de mare;C) Ca agent de încalzire a apei de alimentare a generatorului de apa tehnica;d) Agent principal de obtinere a vacuumului în distilator.

3. Camasa cilindrului din figura SA 17 prezinta inele de etansare la partea inferioara (O-ring). Acestea servesc la:

A) Etansarea la apa între camasa si blocul cilindrilor;b) Usoara centrare a camasii;c) Împiedicarea patrunderii uleiului de ungere în carter;d) Asigurarea unei distributii corespunzatoare a temperaturii dintre camasa si blocul cilindrilor.

4. Tancul de expansiune aferent sistemului de racire al unui motor principal este destinat mentinerii constante a presiunii în sistem si:

a) Reducerii temperaturii apei;b) Reducerii turbulentei apei de racire;C) Evitarii socurilor hidraulice;d) Cresterii volumului de apa pe masura intensificarii regimului termic al motorului.

SA 17

21

5. Presiunea maxima în oricare din subsistemele în circuit închis cu apa tehnica ale motorului este atinsa:

a) La iesirea din subsistemul racire cilindri;b) La intrarea în tancul de compensa;c) La intrarea în racitorul aferent;D) La refularea pompei de circulatie apa racire.

6. Tancul de compensa al unuia dintre subsistemele de racire în circuit închis cu apa tehnica este localizat:

A) În pozitia cea mai înalta din subsistem;b) În pozitia cea mai de jos;c) La nivelul paiolului din compartimentul de masini;d) Indiferent în ce pozitie.

7. Valvula termoregulatoare cu trei cai din subsistemele de racier în circuit închis ale motorului regleaza temperatura apei de racier prin by-passarea unei cantitati de apa:

a) În raport cu motorul;B) În raport cu racitorul;c) În raport cu tancul de compensa;d) Si deversarea acesteia peste bord.

8. În figura SA 18 se prezinta amplasarea si pozitionarea prizelor de fund si a magistralei de apa de mare. Pozitiile 1 si 2 reprezinta, respectiv:

a) Chesoanele Kingston si purjele acestora;B) Chesoanele si filtrele Kingston;c) Filtrele de namol si tubulaturile de curatire si suflare cu aer;d) Filtrele de namol si tubulaturile de curatire si suflare cu abur.

SA 18

9. Volumul tancului de compensa din unul dintre subsistemele de racire în circuit închis se determina în functie de:

a) Zona de navigatie;b) Temperatura gazelor de evacuare din motor;C) Numarul de recirculari ale apei;d) Temperatura apei la iesirea din motor.

10. Figura SA 19 indica modul de realizare a racirii capului pistonului unui motor naval lent modern. Precizati valabilitatea uneia dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la solutia îndiscutie:

22

a) Racirea pistonului se face cu ulei, circulat prin tije telescopice;b) Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului;c) Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin actiunea predominanta a jetului de ulei în orificiile din capul pistonului;D) Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin actiunea predominanta a jetului de ulei în orificiile din capul pistonului, urmata de efectul agitator al agentului de racire.

11. Racirea injectoarelor se poate face:a) Cu apa tehnica;b) Cu combustibil;C) Variantele a) si b);d) Doar varianta a).

12. Temperatura de vaporizare a apei de mare în generatorul de apa tehnica este mai mica decât apa de racire cilindri si se modifica functie de vacuumul din generatorul de apa tehnica:

A) Da;b) Da, în functie de temperatura apei de mare si nu se modifica cu vacuumul generator;c) Nu;d) Nu, deoarece agentul de racire îsi modifica temperatura.

13. Ordinea în care este realizata în racitoare racirea agentilor de lucru ce asigura functionarea motorului de propulsie este:

a) Racitoarele cilindri, racitoarele injectoare, racitoarele pistoane, racitoarele de ulei;b) Racitoaterele de ulei, racitoarele cilindri, racitoarele injectoare, racitoarele pistoane;C) Racitoaterele de ulei apoi racitoarele cilindri, ordinea pentru restul racitoarelor nu se poate preciza;d) Racitoaterele de ulei, cele ale apei de racire pistoane, racitoarele cilindri.

TURBINA

1. Autoetansarea cu abur este posibila:a) doar in cazul CIP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de etansare;b) doar in cazul CJP, datorita existentei vidului;c) ambele variante a) si b);d) doar in cazul CJP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de etansare.

2. Batiul ca organ fix al masinii cu abur cu piston are rolul:a) de a sustine intreaga constructie a masinii;b) de a asigura legatura postamentului de osatura navei prin suruburi;c) de a sustine blocul cilindrilor si de a delimita spatiul de miscare a capului de cruce, bielei si arborelui cotit;

23

d) de a asigura, prin locasurile special prevazute, fixarea lagarelor de pat care sustin arborele cotit

3. Cand presiunea si temperatura aburului au atins valorile nominale:a) se deschide rapid valvula principala de abur pentru alimentarea consumatorilor;b) se deschide incet si treptat valvula principala de abur;c) se deschide robinetul de purja de fund pentru eliminarea namolului;d) se deschide valvula pentru instalatia de stins incendii cu abur.

4. Cantitatea de caldura degajata prin arderea totala a unui kg de combustibil solid sau lichid sau a unui m3 de combustibil gazos poarta denumirea de:

a) putere calorica inferioara;b) putere calorica superioara;c) entalpie;d) caldura fizica a combustibilului.

5. Cantitatea de aer de ardere introdus in focar depinde de:a) natura combustibilului;b) presiunea de aspiratie a ventilatorului de gaze;c) presiunea de refulare a ventilatorului de aer;d) temperatura de aprindere a combustibilului.

6. Cantitatea teoretica de aer necesar arderii unui kg de combustibil se calculeaza in functie de:

a) densitatea combustibilului;b) temperatura la care se face arderea;c) compozitia chimica a combustibilului;d) sarcina caldarii.

7. Cele mai mici pierderi prin ventilatie se inregistreaza la:a) turbinele Curtis;b) turbinele cu admisie axiala;c) turbinele cu reactiune polietajate;d) turbinele cu actiune cu admisie partiala.

8. Care din urmatoarele categorii de pierderi de caldura are drept cauza principala nerealizarea unui raport optim intre combustibil si aer?:

a) pierderile prin ardere mecanic incompleta;b) pierderile prin ardere chimic incompleta;c) pierderile gazelor de ardere la cos;d) pierderile prin radiatie si convectie in mediul exterior.

9. Care din urmatoarele sisteme de propulsie navala prezinta avantajul celei mai mari autonomii de mars in conditiile dezvoltarii unei puteri mari de propulsie:

a) sisteme de propulsie cu turbine cu abur;b) sisteme de propulsie cu turbine cu gaze;c) sisteme de propulsie cu motoare cu ardere interna;d) sisteme de propulsie pe baza de energie nucleara;

24

10. Care din urmatoarele suprafete auxiliare de schimb de caldura produce abur pentru alimentarea turbinelor auxiliare sau principale?:

a) economizorul;b) vaporizatorul;c) preincalzitorul de aer;d) supraincalzitorul.

11. Care din urmatoarele tipuri de garnituri se recomanda la imbinarea tubulaturilor de evacuare a gazelor si la unele tubulaturi de abur cu presiune pana la 16 bar:?

a) cartonul obisnuit;b) cartonul din azbest;c) cauciucul;d) snurul de azbest.

12. Care din urmatoarele tipuri de garnituri se utilizeaza la imbinarea tubulaturilor de abur saturat sau supraincalzit, cu presiuni pana la 50 bar si temperaturi de cca. 450 grdC?:

a) cartonul din azbest;b) snur din azbest;c) cauciuc;d) paranit.

13. Care din urmatoarele tipuri de instalatii de turbine cu gaze (ITG) este conceput dupa principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna in 2 timpi cu inalta supraalimentare si baleiaj in echicurent?:

a) ITG de tip clasic cu ardere la presiune constanta si cu circuit deschis;b) ITG cu gaze cu ciclu deschis si cu recuperarea caldurii gazelor evacuate;c) ITG de tip clasic si cu circuit inchis;d) ITG cu generatoare de gaze cu pistoane libere.

14. Care din urmatorii factori influenteaza in mod deosebit cantitatea de aer necesar arderii?:a) natura combustibilului;b) patrunderile de aer fals in zona cosului de fum;c) presiunea de refulare a ventilatorului de gaze;d) omogenitatea amestecului de combustibil-aer

15. Care este rolul instalatiei de virare al turbinelor?:a) realizeaza pornirea turbinei;b) turbinele nu au viror;c) realizeaza oprirea turbinei;d) roteste arborele turbinei pentru a preveni curbarea acestuia.

16. Care este rolul regulatorului de turatie in sistemul de reglaj al unei turbine?:a) sesizeaza dezechilibrul dintre puterea furnizata de turbina si consumator;b) modifica debitul de abur de alimentare;c) regleaza presiunea din interiorul turbinei;d) modifica turatia turbinei.

25

17. Ce semnifica marimea c1 in diagrama triunghiurilor de viteza la o turbina cu abur?:a) viteza absoluta a aburului la intrarea in palete;b) viteza absoluta a aburului la iesirea din palete;c) viteza relativa a aburului la intrarea in palete;d) viteza relativa a aburului la iesirea din palete.

18. Ce tip de ajutaje se folosesc la treptele de reglare ale turbinelor cu abur?:a) convergente;b) divergente;c) convergent-divergente;d) divergent-convergente;

19. Ce tip de pompa de ulei se foloseste uzual la instalatia de ungere a turbinei?:a) pompa cu piston;b) pompa cu membrana;c) pompa cu angrenaje;d) pompa centrifuga cu rotor si palete;

20. Cele mai raspandite tipuri de turbine auxiliare utilizate in domeniul naval sunt:a) turbina Curtis;b) turbina Laval;c) turbine radiale;d) turbine cu mai multe trepte de presiune.

CALDARI NAVALE

1. Situatia in care flacara in focarul caldarii prezinta urmatoarele aspecte: culoare rosie, varfurile flacarii sunt negre, nu cuprinde intregul focar, fumul la cos este negru, daca;

a) procesul de ardere nu are aer suficient;b) coeficientul de exces de aer este 1,8;c) sarcina caldarii se reduce, iar cantitatea de combustibil scade;d) raportul aer-combustibil este corect.

2. Capul de apa de alimentare a caldarii este format din:a) valvula de retinere si valvula de control;b) valvula de retinere si valvula de purjare de fund;c) valvula de retinere si valvula de inchidere;d) valvula de inchidere si valvula de golire.

3. Care din parametrii caracteristici ai suprafetelor auxiliare de schimb de caldura ale caldarii depinde in cea mai mare masura de regimul termic de lucru?:

a) diametrul interior al tuburilor;b) numarul de coturi al serpentinelor tuburilor;c) diametrul exterior al tuburilor;d) grosimea peretilor tuburilor.

26

4. Care din urmatoarele tipuri de caldari sunt prevazute cu un singur circuit de gaze?:a) caldarea triunghiulara normala simetrica;b) caldarea triunghiulara normala asimetrica;c) caldarea triunghiulara asimetrica ecranata;d) caldarea cilindrica normala simetrica.

5. Care din urmatoarele categorii de presiune are valoarea cea mai mare in caldare?:a) presiunea de deschidere a supapelor de sigurantab) presiunea de alimentare cu apa;c) presiunea de proba hidraulica;d) presiunea aburului supraincalzit.

6. Care este rolul antretoazelor la caldarile ignitubulare?:a) rigidizeaza legatura intre cele doua placi tubulare;b) asigura transmiterea caldurii de la gazele calde in toata masa de apa acaldarii;c) transmit caldura spre spatiul de apa al caldarii;d) asigura rigidizarea intre peretele din spate al cutiei de foc si peretele posterior al caldarii.

7.Care este utilitatea aparatului Orsat in studiul arderii combustibilului in focarele caldarilor navale?:

a) analiza chimica a gazelor de ardere;b) analiza continutului de carbonati si bicarbonati de calciu si magneziu in apa de alimentare;c) determinarea salinitatii apei-aburului;d) determinarea coeficientului de patrunderi de aer fals in caldare.

8.Care sunt cauzele care pot produce fisura corpului caldarii?:a) incalzire neuniforma si o racire brusca;b) incalzire neuniforma din cauza ventilatiei din compartimentul masini;c) racire brusca prin executarea unor purjeri de suprafata mai prelungite;d) tratarea incorecta a apei.

9.Traseul circulatiei apei in instalatia de alimentare a unei caldari este:a) economizor, sistem fierbator, preincalzitor de apa;b) preincalzitor de apa, economizor, sistem fierbator;c) preincalzitor de apa, sistem fierbator, economizor

10. Cauza circulatiei naturale a apei in caldare este:a) diferenta de temperatura dintre temperatura de vaporizare si temperatura apei de alimentare;b) impulsul de circulatie creat de diferenta de greutati specific intre apa din tuburile dispuse la distanta mai mare de focar si tuburile din vecinatatea focarului;c) cantitatea de substante folosite la tratarea apei;d) presiunea apei de alimentare.

27

11.Coeficientul de exces de aer specific caldarilor se incadreaza in limitele:a) 1,5 - 1,9;b) 2 - 3;c) 1,05 - 1,4;d) 0,5 - 0,9.

12.Colectoarele caldarii se construiesc din:a) tevi laminate cu diametrul de peste 500m;b) tevi sudate elicoidal;c) table sudate pe generatoare;d) toate solutiile de mai sus sunt aplicabile in functie de tipul caldarii

13. Consumul orar de combustibil la o caldare este:a) direct proportional cu debitul de abur;b) invers proportional cu diferenta de entalpie: abur-apa;c) proportional cu randamentul de transfer;d) direct proportional cu puterea calorica inferioara a combustibilului.

CALDARINE NAVALE

1. Pentru figura CAN 83, care este parametrul care limiteaza fluxul energetic ce poate fi cedat de gaze in caldarina recuperatoare:

a) sarcina motorului;b) Temperatura gazelor la iesirea din caldarina recuperatoare;c) temperatura mediului ambiant;d) caderea de presiune pe traseul de evacuare.

2. Impulsul de circulatie a apei in caldarile navale se refera la:a) presiunea pompei de alimentare;b) presiunea pompei de circulatie;c) diferenta de presiune pe conturul de circulatie;d) presiunea initiala la caldarile ignitubulare.

3. În schema de bilant energetic al sistemului de propulsie navala cu motor Sulzer RND din figura PT 11 se indica posibilitatile de recuperare a energiei termice continute în componentele bilantului termic. Astfel, notatiile 1 si 2 corespund:

a) Turbogeneratorului si caldarinei recuperatoare;b) Caldarinei recuperatoare si generatorului de apa tehnica;c) Generatorului de apa tehnica si caldarinei recuperatoare;d) Turbogeneratorului si generatorului de apa tehnica.

4. Din punctul de vedere al circulatiei apei, caldarinele recuperatoare pot fi:a) cu circulatie naturala lenta;b) cu circulatie fortata (artificiala) repetata;c) cu strabatere fortata;d) cu circulatie naturala accelerata.

28

5. In care categorie de fenomene anormale, ce se pot ivi la caldari in timpul functionarii, se incadreaza pierderea apei in sticlele de nivel:

a) fenomene anormale care permit functionarea in continuare a caldarii doar o scurta perioada de timp;b) fenomene anormale care pot deveni cauza unor avarii periculoase;c) fenomene anormale care impun oprirea imediata a caldarii;d) fenomene anormale care permit functionarea caldarii cu conditia luarii unor masuri de remediere.

6. In cazul supraincalzirii peretilor metalici exteriori ( inrosirea acestora), ce masuri se iau:a) se consemneaza incidentul;b) se opreste caldarea;c) se procedeaza la racirea brusca si intensa pentru eliminarea riscurilor de incendii;d) se pregateste instalatia de stins incendii cu CO2.

7. In stationare, caldarile pot fi pastrate fie in starea plina cu apa, fie in stare uscata. Pana la ce perioada de stationare caldarea se conserva in starea plina cu apa:

a) peste 50 zile;b) 45 zile;c) 35 zile;35 zile;d) pana la 30 zile.

8. In timpul incalzirii se verifica:a) existenta unor eventuale scapari de abur sau apa , zgomote, pocnituri, sueraturi;b) vidul din condensator;c) puterea si turatia turbinei cu abur pentru antrenarea generatorului de curent electric;d) amperajul electro-pompei de extractie condens.

29