Grila Model ASI MSI 2k16

7/25/2019 Grila Model ASI MSI 2k16

http://slidepdf.com/reader/full/grila-model-asi-msi-2k16 1/14

Model grila -2015/2016ASI (Ma–I SAI, TIIS)MSI (Ma-I SCR)

1

1. Limbajul de programare C poate fi descris in primulrând ca unul:

a. Pragmaticb. Proceduralc. Procesuald. Practic

2. „Intrarea” unui compilator pentru limbajul C este denatura:a. Unui fişier cod obiectb. Unui fişier cod maşină c. Unui fişier hexazecimald. Unui fişier text

3. „Ieşirea” unui compilator propriu-zis pentru limbajulC este de natura:

a. Unui fişier cod obiectb. Unui fişier cod maşină c. Unui fişier hexazecimald. Unui fişier text

Justificare.4. In cazul unui compilator C, modificatorul „volatile”are legătura cu:

a. Înlocuirea codului generatb. Alterarea codului generatc. Optimizarea codului generatd. Minimizarea codului generat

5. In cazul unui model de compilare C,macroinstrucţiunile sunt prelucrate la nivelul:

a. Bibliotecaruluib. Asamblorului

c.

Link-editorului (editorului de legături)d. Pre-procesorului

6. Orice programator C, chiar si unul începător, trebuiesă ştie că o variabilă de tip pointer trebuie întotdeauna:

a. Utilizată b. Incrementată c. Iniţializată d. Dublată

7. Care din următorii constructori nu tine nici de limbajulC, nici de implementarea unei bucle ?

a. For

b. Repeat Untilc. Do whiled. While

8. In cazul unui compilator C, care din următoarele tipurieste, la modul general, dependent si de arhitectura unităţiicentrale pentru care este implementat compilatorul:

a. charb. intc. floatd. unsigned char

9. In cazul unui compilator C, domeniul de reprezentare

a unei variabile de tip char este (in zecimal):a. 0 …65535b. 0…255c. 0…512

d. -128 …+127Justificare.

10. In general instrucţiunile de deplasare stânga saudreapta (la nivel de bit) reprezintă o modalitate eficientă si de a:

a. Realiza ridicări la pătrat

b.

Realiza înmulţiri sau împărţiri cu puteri ale lui 2c. Realiza adunări sau scăderi cu puteri ale lui 2d. Realiza înmulţiri sau împărţiri cu puteri ale lui

10

11. Care din următoarele operaţii (in C) realizează principial împărţirea cu 4 a valorii operanduluiunsignedchar a ?

a. a = a << 2;b. a = a >> 3;c. a = a >> 2;d. a = a >> 4;

Justificare.

12. Care este rezultatul următoarei operaţii (in C):0x01 ^0x10 ?

a. 0x00b. 0x11c. 0x10d. 0x01

Justificare.

13. Care este rezultatul evaluării lui x (de tip char) dinexpresia următoare (in C): x=~ (0x55)?

a. 0x00b. 0xAA

c.

0xFFd. 0x01Justificare.

14. Care este rezultatul evaluării lui x (de tip char) dinexpresia următoare (in C): x= ! ( 0x01)?

a. 0x00b. 0xAAc. 0xFFd. 0x01

Justificare.

15. Rezultatul evaluării, in C, a lui x (de tip char) din

expresia următoare: x= ! ( 0x01 || 0x00 )va fi:a. Adevăratb. Depăşitc. Falsd. Echilibrat

Justificare.

16. Care este rezultatul următoarei operaţii (in C):0x10 |0x10 ?

a. 0x00b. 0x11c. 0x10d. 0x01

Justificare




2

17. Care este rezultatul următoarei operaţii (in C):0x01& 0x10 ?

a. 0x00b. 0x11c. 0x10d. 0x01

Justificare.

18. Care din următoarele valori (exprimate pe un octet)va fi evaluată logic, in limbajul C, ca FALSE (Falsă): ?

a. 0x00b. 0x01c. 0x80d. 0xFF

Justificare.

19. O reprezentare (ordonare) Little Endian a uneistructuri multi-octet înseamnă că:

a. Cel mai puţin semnificativ octet (LSB) estememorat la cea mai mică adresă

b.

Octeţii sunt memoraţi întotdeauna începând de lacea mai mică adresă c. Cel mai semnificativ octet (MSB) este memorat

la cea mai mică adresă d. Nici una din cele de mai sus

20. Care din următoarele (in limbajul C) ar putea returna,intr-un pointer definit corespunzător, adresa variabileia ?

a. a;b. address a;c. &a;d. **a;

21. La depanarea/testarea unei aplicații scrisă in limbajulC, să presupunem că examinăm sau citim conţinutul unei

variabilea de tipchar si găsim valoarea0x92 (exprimată evident in hexazecimal). Care este valoarea exprimată inzecimal a acestei variabile ?

a. 110b. -110c. 146d. -146

Justificare.

22. Ce declară de fapt următoarea linie de cod C?int *countPtr, count;

a. Două variabile intb. Un pointer la int si o variabilă intc. Doi pointeri la intd. Declarația este invalidă

23. In limbajul C, să presupunem că avem o variabilă a de tip int cu valoarea, in zecimal, de32767. Care va fivaloarea ei, in zecimal, după aplicarea modificatorului detip (char)a ?

a. 127b. -128c. 32767d. -1

Justificare.

24. In limbajul C, să presupunem că avem următoareadeclaraţie validă pointer:char *b; care din următoarelene va returna adresa locaţiei de memorie in care se află memoratb ?

a. *bb. &bc. **bd. B

25. Dacă avem o variabilă declarată ca pointer la ostructură, care din următorii operatori este utilizat pentru aaccesa membrii structurii prin intermediul variabileipointer:

a. &b. .c. ->d. *

26. In contextul compilatorului C Win AVR să presupunem că avem un vectorv de tipulchar memorat

începând de la adresa 0x2000;ptrv este un pointer lav (presupus declarat corect); care este locația adresată deprtv+3 ?

a. 0x2006b. 0x2001c. 0x2003d. 0x2012

Justificare.

27. Ce înțelegeți din următorul bloc de cod C:#include<stdio.h>int main(){

int i=10;int *j=&i;return 0;

}a. j si i sunt pointeri la intb. i este un pointer la int si memorează adresa lui jc. j este un pointer la int si memorează adresa lui id. j este un pointer la un pointer la int si

memorează adresa lui i

28. Care din următoarele tipuri generice nu există nativ inlimbajul C:

a. Caracter

b. Booleanc. Întregd. Flotant

29. Care din următoarele operații aritmetice nu suntpermise cu pointeri in limbajul C:

a. ++b. *c. -d. +

30. In limbajul C, un pointer nul este diferit de unulneinițializat ?

a. Dab. Nuc. Da, dar numai pentru pointeri la funcțiid. Da, dar numai pentru pointeri la structuri




3

Justificare

31. Presupunând că variabilelea si b au fost declaratecorect si corespunzător, dacă a = &b; atunci:

a. Valoarea lui b este adresa adresei lui ab. Valoarea lui a este adresa lui bc. Valoarea lui b este adresa lui ad. Valoarea lui a este adresa adresei lui b

32. In cazul unui compilator C, domeniul de reprezentarea unei variabile de tipunsigned char este (in zecimal):

a. 0 …65535b. 0…255c. 0…512d. -128 …+127

Justificare.

33. Care este (limbajul in C) rezultatul evaluării expresieiconstante(1<<5) , ea fiind reprezentată pe 8 biți ?

a. 0x10

b.

0x20c. 0x08d. 0x20

Justificare.

34. Care din următoarele operaţii (in C) realizează principial înmulțirea cu 8 a valorii operanduluiunsignedint a ?

a. a = a << 3;b. a = a >> 3;c. a = a >> 8;d. a = a >> 4;

Justificare.

35. Care din următoarele este o declaraţie corectă depointer (in limbaj C) la variabilaa de tipchar :

a. char a;b. pointer char a;c. char &a;d. char *a;

36. In limbajul C, o directivă #define este utilizată sipentru definirea:

a. Unei funcțiib. Unei macroinstrucțiunic. Unei microinstrucțiuni

d. Unei pseudoinstrucțiuni37. Pentru a reprezenta caracterele alfa-numerice,tipăribile sau nu, una din cele mai vechi si răspânditecodificări utilizate in programare este cea numită:

a. ANSIb. BCDc. HEXd. ASCII

38. In limbajul C, oriceşir de caractere este, implicit,delimitat de caracterul terminator:

a. „/t”

b. „/n”c. „/r”d. „/0”

39. Codul ASCII standard (ne-extins) utilizează pentrucodificarea unui caracter:

a. 5 biţib. 9 biţic. 7 biţid. 16 biţi

40. La modul general, un microcontroler trebuie să fie

caracterizatşi de existenţa:a. unei memorii de program de mici dimensiunib. unei memorii de date de dimensiuni maric. unui sistem de întreruperi eficientd. unui sistem de conversie analog-numeric

41. Comparativ, utilizarea intr-o aplicaţie a unuimicrocontroler in locul unui microprocesor de uz generalar duceşi la:

a. Creşterea portabilităţii aplicaţieib. Creşterea fiabilităţii aplicaţieic. Creşterea preciziei de calcul a aplicaţiei

d.

Creşterea duratei de viaţă a aplicaţieiJustificare.

42. La un microcontroler tipic dintr-o familie oarecare,există întotdeauna pe acelaşi circuit (chip):

a. Memorie, într-o formă sau altab. Convertor analog-numericc. Convertor numeric-analogicd. Circuit comparator analogic

43. Care din următoarele mijloace de testare si depanarear fi cel mai util pentru testarea si depanarea software aunei aplicaţii complexe cu microcontroler:

a.

Generator de semnalb. Numărător/frecvenţmetruc. Emulator in-circuitd. Osciloscop

44. Care este natura/denumirea generică a informaţieicare se programează in memoria de program a unuimicrocontroler(a unei unități centrale):

a. Cod obiectb. Cod ASCIIc. Cod maşină d. Cod hex

45. Pentru a programa codul aplicaţiei in memoria deprogram a unui microcontroler, de multe ori se utilizează un format de fişier text standardizat numit:

a. INTEL EXEb. INTEL HEXc. INTEL COMd. INTEL BIN

46. Care din următoarele acronime ar identifica omagistrală paralelă sincronă (de tip PC), des utilizată inaplicațiile de tip controler industrial:

a. TV-113b. ETX

c. PC/104d. MI-5




4

47. La modul general, pentru un sistem de calculincorporat, utilizarea unui limbaj de programare de nivel înalt, compilat faţă de unul interpretat, are in primul rândefect asupra:

a. Conciziei programuluib. Preciziei de calcul a programuluic. Vitezei de execuţie a programuluid. Portabilit

ăţii programului

48. Un sistem incorporat, este un sistem de calcul, in modtipic programat ca să realizeze:

a. O categorie cat mai largă de sarcinib. O anumită sarcină sau categorie îngustă de

sarcinic. Practic orice sarcină d. Doar sarcini de natură industrială

49. Un sistem incorporat este, de regulă, programabil decătre utilizator:

a. Similar unui calculator personal

b.

Doar in sensul conceput de proiectantc. Doar in cazuri excepționaled. Este programabil doar de fabricant

50. Arhitectura de calcul ARM este in mod nativ,actualmente, o arhitectură de:

a. 32 sau 64 bițib. 8 sau 32 bițic. 8 sau 16 bițid. 64 sau 128 biți

51. Un sistem de calcul având o arhitectură de calculARM poate fi implementat:

a.

numai ca microprocesorb. numai ca microcontrolerc. ca microprocesor sau microcontrolerd. numai ca procesor numeric de semnal

52. Acronimul THUMB asociat arhitecturii de calculARM reprezintă de fapt un:

a. procesor de virgulă mobilă b. sistem de întreruperic. set de instrucțiunid. registru sistem

53. Care din următorii identificatori (si comerciali) este

asociat arhitecturii de calcul ARM:a. Ampexb. Vortexc. Cortexd. Copex

54. Instrucțiunile asociate unei arhitecturi de calcul ARMnu permit manipularea directa a :

a. registrelorb. memorieic. bițilord. întreruperilor

55. Un procesor de tip ARM, aflat in starea THUMB,poate executa numai instrucțiuni de:a. 32 de bițib. 16 biți

c. 8 bițid. 64 de biți

56. Sistemele identificate de acronimul AMBA, asociatesi arhitecturii de calcul ARM, reprezintă de fapt un sistemde:

a. întreruperib. magistralec. registred. numărătoare

57. Ce înseamnă că un microcontroler are o memorieinternă de program de tip FLASH-ISP:

a. Că programarea ei se poate realizaşi f ără ascoate microcontrolerul din circuit

b. Că programarea ei se poate face doar de unnumăr foarte mic de ori (x10)

c. Că programarea ei se poate face f ără să fienevoie de oştergere prealabilă

d. Că pentru programarea ei mai este nevoieşi de o

tensiune externă auxiliară 58. Care din următoarele ar reprezenta un dezavantaj alutilizării unui simulator ca mijloc de testare si depanare alunei aplicaţii cu microcontroler:

a. Faptul ca nu se poate examina conţinutullocaţiilor de memorie

b. Faptul ca execuţia codului nu se face in timp realc. Faptul ca nu se pot defini puncte de oprire

(breakpoints) in programd. Faptul ca nu se poate utiliza sistemul de

întreruperi

59. Care din următoarele ar reprezenta un dezavantaj alutilizării unui depanator rezident (program monitor) ca

mijloc de testare si depanare al unei aplicaţii cumicrocontroler:

a. Faptul că nu se mai poate utiliza si un emulatorin-circuit

b. Faptul că execuţia codului se face mai lentc. Faptul că nu se mai poate examina conţinutul

registrelord. Faptul că aplicaţia nu poate utiliza unele din

resursele microcontrolerului

60. Ce înseamnă că un microcontroler are o memorie

internă de program de tip OTP:a. Că programarea ei se poate face doar de unnumăr mic de ori (x10)

b. Că programarea ei se poate face numai după oştergere prealabilă

c. Că programarea ei se poate realiza doar o singură dată

d. Că programarea ei se poate realiza doar lafabricant

61. Facilitatea denumită generic ”bootloader” disponibilă si pentru anumite familii/variante de microcontrolereAVR presupune obligatoriu existenţa unor instrucţiuni:

a. Care permit scrierea in memoria de program detip SRAMb. Care permit scrierea in memoria de date de tip

EEPROM




5

c. Care permit scrierea in memoria de program detip FLASH

d. Care permit citirea din memoria de date de tipFLASH

62. La un microcontroler oarecare, realizat in tehnologieCMOS, frecvenţa semnalului de ceas şi putereaconsumat

ă (disipat

ă) sunt corelate astfel:

a. Când creşte frecvenţa scadeşi puterea consumată b. Când scade frecvenţa scadeşi puterea consumată c. Când scade frecvenţa creşte şi puterea consumată d. Sunt mărimi practic independente

63. Dacă la un microcontroler oarecare, realizat intehnologie CMOS, ar exista posibilitatea de oprire atuturor semnalelor de ceas, atunci curentul mediuconsumat de acesta:

a. Creşte semnificativb. Scade la o valoare nesemnificativă c. Rămâne neschimbat

d.

Creşte, dar nesemnificativ64. In general, faptul că o aplicaţie cu un microcontrolerutilizează o memorie externă de program sau date de tipparalel reprezintă:

a. Un dezavantaj numai dacă memoria externă estede date

b. Un avantaj numai daca memoria externă este deprogram

c. Un dezavantajd. Un avantaj

Justificare.

65. Memoria de program a unui microcontroler estedescrisă ca având dimensiunea de 2048 de cuvinte de 16

de biţi. Capacitatea sa totală exprimată in biţi este: :a. 32 Kbitib. 16 Kbitic. 2 Kbitid. 2 Mbiţi

Justificare:

66. Memoria de program a unui microcontroler estedescrisă ca având dimensiunea de 4096 de cuvinte de 32de biţi. Capacitatea sa totală exprimată in octeţi (Bytes)este:

a. 32 K octeţib. 16 K octeţic. 2 K octeţid. 2 M octeţi

Justificare:

67. Una din diferenţele intre memoria de tip FLASH sicea de tip EEPROM existente si la familia AVRţine de:

a. Numărul mai mare de erori pentru memoriaEEPROM

b. Numărul diferit de cicluri de citire posibilec. Numărul diferit de cicluri de scriere posibiled. Durata mult diferită a ciclurilor de citire

68. Care din următoarele categorii de aplicaţii ar fi ceamai adecvată pentru un microcontroler de 8 biţi:

a. Aplicaţii care implică calcul polinomial

b. Aplicaţii care implică numai calcul in virgulă fixă

c. Aplicaţii care implică numai calcul in virgulă mobilă

d. Aplicaţii care implică calcul trigonometricJustificare.

69. Utilizarea calculelor in virgulă mobil

ă pentru un

microprocesor sau microcontroler este avantajoasă inprimul rând atunci când:

a. Există un suport software pentru acesteab. Există un suport hardware pentru acesteac. Există multă memorie disponibilă d. Există biblioteci software pentru acestea

70. Reprezentarea in virgulă mobilă a unor mărimi ar finecesară atunci când:

a. Mărimile trebuie sa aibă si o reprezentarefracţionară

b. Puterea de calcul a unității centrale este

insuficientă c. Domeniul de reprezentare al mărimilor estefoarte mare

d. Domeniul de reprezentare al mărimilor estebipolar (cu semn)

71. Practic, la ora actuală orice microcontroler esterealizat in tehnologia numita generic:

a. NMOSb. BICMOSc. CMOSd. PMOS

72. Care din următoarele criterii de selecţie ale uneivariante de microcontroler dintr-o anumită familie (in

ideea ca există aceste variante) ar trebui să fie prioritarpentru o aplicaţie din industria automobilului:

a. tensiunea foarte mică de alimentareb. viteza foarte mare de calculc. imunitatea la perturbaţiid. dimensiunea cat mai mare a memoriei de

program

73. Care din următoarele tehnici generice poate fiutilizată pentru reducerea nivelului de zgomotelectromagnetic in care trebuie să funcționeze un sistem

cu microcontroler:a. Decorticareab. Electrizareac. Ecranaread. Magnetizarea

74. Pentru un microcontroler oarecare existenta unei stive(stack) TCP/IP reprezintă:

a. Modalitatea de a realiza o conectivitate Firewireb. Modalitatea de a realiza o conectivitate USBc. Modalitatea de a realiza o conectivitate Ethernetd. Modalitatea de a realiza o conectivitate

Bluetooth

75. Care din următoarele reprezintă o caracteristică electrică a unui pin de microcontroler (CMOS) utilizat caintrare:




6

a. Curenţi de intrare mici pentru „1” si relativ maripentru „0”

b. Curenţi de intrare mici pentru „0” si relativ maripentru „1”

c. Curenţi de intrare nesemnificativi pentru celedouă stări logice ale intrării („0” si „1”)

d. Curenţi de intrare relativi mari pentru cele două st

ări logice ale intr

ării („0” si „1”)

76. Ca pentru orice circuit numeric complex, un capacitorutilizat pentru decuplarea alimentării se conectează faţă de bornele de alimentare ale unui microcontroler:

a. Cât mai departeb. In serie cu un rezistor adecvatc. Cât mai aproaped. In serie cu un inductor adecvat

77. Tensiunea de alimentare nominală a unuimicrocontroler este descrisă ca fiind Vcc = 5V +/- 5%.Care din următoarele tensiuni se încadrează in plaja dată:

a.

5.40Vb. 4.85Vc. 4.65Vd. 5.28V

Justificare.

78. Dacă un pin al unui microcontroler este configurat caieşire, atunci curentul de ieşire asociat va fi:

a. Pozitiv când ieşirea este in „0” si negativ cândieşirea este in „1”

b. Pozitiv pentru ambele stări ale ieşiriic. Negativ când ieşirea este in „0” si pozitiv când

ieşirea este in „1”

d.

Sensul depinde doar de natura sarcinii conectatela ieşire

79. Avem un microcontroler oarecare cu tensiunea dealimentare Vcc=5V. O sursă de cc V+=5V este conectată la bornele de alimentare ale microcontrolerului cu borna +la borna de masă a microcontrolerului si cu borna – laborna Vcc microcontrolerului. Atunci:

a. Microcontrolerul practic va funcţiona intermitentb. Microcontrolerul practic va funcţiona mai lentc. Microcontrolerul practic va consuma mai puţind. Microcontrolerul practic se va distruge

80. Folosind o sursă de tensiune alternativă de 5V(valoare efectivă) putem alimenta un microcontroler:a. Nu putem alimenta decât printr-un capacitorb. Nu putem alimenta decât printr-un inductorc. Nu putem alimenta decât printr-un rezistord. Nu putem alimenta

81. Pentru un sistem de calcul oarecare, in raport cuevoluţia programului principal, o întrerupere este ingeneral:

a. Un eveniment sincronb. Un eveniment asincronc. Un eveniment utilizator

d. Un eveniment intern82. La modul general, pentru un sistem de calcul, tratareaunei întreruperi este similară unui:

a. Instrucţiuni de saltb. Calcul in virgulă mobilă c. Apel de procedură d. Calcul in virgulă fixă

83. La modul general, pentru unmicrocontroler/microprocesor oarecare, utilizareasistemului de întreruperi permite si:

a. O mai bună utilizare a memoriei de date sau aregistrelor

b. O mai bună utilizare a timpului de calcul al CPUc. O mai bună utilizare a memoriei de programd. O mai bună interfaţă cu utilizatorul

84. La modul general, pentru un sistem de calcul,utilizarea întreruperilor pentru intrări /ieşiri are doardezavantajul că necesită la fiecare prelucrare a întreruperii:

a. Comutarea memorieib. Comutarea contextului

c.

Comutarea sursei de alimentared. Comutarea registrelor

85. Care din următoarele tehnici nu reprezintă omodalitate de a accesa dispozitivele de intrare sau ieşirepentru un sistem de calcul:

a. Acces direct la memorieb. Alternarec. Interogared. Întrerupere

86. In cazul unui sistem de calcul oarecare, cu mai multesurse de întreruperi contează si:

a.

Semnul lorb. Mărimea lorc. Prioritatea lord. Faza lor

87. Prin intermediul vectorilor de întrerupere se asociază:a. Faza cu modulul întreruperiib. Sursa întreruperii cu rutina de tratare a eic. Sursa vectorială cu prelucrarea eid. Rutina de tratare cu numărul de instrucţiuni

necesare

88. Care din următoarele acronime poate fi asociat in

primul rând arhitecturii de calcul a familiei AVR:a. MIPSb. FIPSc. CISCd. RISC

89. Diferența esențială intre o arhitectură de calculHarvard si una Von Neumann ar fi:

a. Concatenarea memoriei de program cu cea dedate

b. Separarea memoriei de program de cea de datec. Segmentarea memoriei de program si a celei de

date

d. Nici una din cele de mai sus90. Arhitectura de calcul a familiei de microcontrolereAVR este descrisă si ca fiind una orientată pe:




7

a. Memorieb. Acumulatorc. Registrud. Stivă

91. Arhitectura de calcul a familiei AVR este descrisă sica fiind de tip:

a. Mooreb. Harvardc. Von Neumannd. Turing

92. O arhitectură de calcul ARM este descrisă si ca fiindde tip:

a. CISCb. RISCc. FIPSd. MIPS

93. Diversele variante existente in familia AVR diferă

intre ele si prin:a. Numărul de cicluri maşină in care se execută oinstrucţiune

b. Dimensiunea memoriei de date SRAM utilizată de registrele de uz general

c. Numărul de registre de uz generald. Dimensiunea memoriei de program FLASH

94. La un microcontroler din familia AVR programareabiţilor de configurare de tip FLASH (a fuzibilelor):

a. Este opţională b. Poate fi păstrată întotdeauna valoarea lor

implicită

c.

Trebuie strict corelată cu natura si caracteristicileaplicaţieid. Se realizează automat la punerea sub tensiune a

microcontrolerului

95. La un microcontroler din familia AVR programareabiţilor de configurare de tip FLASH (a fuzibilelor) nu arenici o legătură cu:

a. Sistemul de generare a resetuluib. Setul de instrucţiunic. Sistemul de generare a ceasuluid. Memoria EEPROM

96. Orice microcontroler din familia AVR are:a. Întotdeauna 16 registre de uz general si 16registre dedicate

b. Întotdeauna o tensiune de alimentare Vcc=5Vc. Întotdeauna memorie de program de tip FLASHd. Întotdeauna o interfaţă JTAG

97. Care din următoarele interfețe generice disponibilepentru diverse variante de AVR nu poate fi utilizată pentru programarea memoriilor interne de tip NVM aleunui microcontroler AVR:

a. JTAGb. SPIc. TWI

d. debugWire98. Pentru familia AVR dimensiunea cuvântului dememorie program este întotdeauna de:

a. 14 biţib. 18 biţic. 16 biţid. 32 biţi

99. Numărătorul de program PC al unui microcontrolerdin familia AVR, „numără”de fapt:

a. dubleţi

b. octeţic. cuvinted. kilo octeţi

100. La un microcontroler din familia AVR numărulde biţi ai indicatorului de stivă SP este legat de:

a. Dimensiunea memoriei interne de date SRAMb. Dimensiunea memoriei externe de date SRAMc. Dimensiunea memoriei interne de date

EEPROMd. Dimensiunea memoriei interne de program

FLASH

101. Principial majoritatea membrilor familiei demicrocontrolere AVR implementează o stivă softwarecare „crește” in memoria de date SRAM internă:

a. In mod constantb. In josc. In susd. In mod aleatoriu

102. In cazul unui microcontroler AVR care posedă ointerfaţă de tip JTAG ea poate, in mod tipic, fi utilizată pentru:

a. Modificarea tensiunii de alimentare nominale

b.

Vizualizarea semnalului de ceasc. Programarea memoriei program si depanared. Reprogramarea setului de instrucţiuni

103. La un microcontroler din familia AVR, cumemorie internă de date, numărul maxim de obiecte carepot fi memorate (salvate) în stivă este limitat de:

a. Dimensiunea memoriei interne FLASHb. Dimensiunea memoriei EEPROMc. Dimensiunea memoriei interne SRAMd. Faptul că numărătorul program(PC) are doar 16

biţi

104. Memoria interna de tip EEPROM existentă lamajoritatea microcontrolerelor din familia AVR este:a. O memorie de programb. O memorie externă de programc. O memorie de dated. O memorie volatilă

105. Un microcontroler din familia AVR este iniţializatprin deconectarea si reconectarea, după câteva secunde, atensiunii de alimentare. După această manevră conţinutultuturor locaţiilor (octeţilor) din memoria SRAM de dateva fi:

a. Identic cu cel dinaintea iniţializăriib. 0x00

c. 0xFFd. Neprecizat




8

106. Un microcontroler din familia AVR este iniţializatprin activarea (=’0’), timp de câteva secunde, a pinului /RESET. După această manevră conţinutul tuturorlocaţiilor (octeţilor) din memoria SRAM de date va fi:

a. Identic cu cel dinaintea iniţializăriib. 0x00c. 0xFFd. Neprecizat

107. Pentru un microcontroler din familia AVR,cuvântul de stare program (PSW) al unităţii centrale esteun registru dedicat care conţine si:

a. Indicatorii de întrerupereb. Indicatorii de condiţiec. Indicatorii de apeld. Indicatorii de defect

108. Pentru un microcontroler din familia AVR, prinintermediul căruia din următoarele evenimente sauperiferice nu se poate genera o iniţializare hardware

(reset):a. Punerea sub tensiuneb. Watchdog (ceasul de garda)c. Brownoutd. UART

109. In contextul familiei AVR, si nu numai, unvector de întrerupere este:

a. O adresă fixă de tratare a unei întreruperib. O adresă programabilă de tratare a unei

întreruperic. O adresă oarecare din rutina de tratare a

întreruperilor

d.

Adresa la care se găseşte adresa de început arutinei de tratare a întreruperilor

110. Microcontrolerele din familia AVR suntcaracterizate si de existenţa:

a. Aceluiaşi număr de surse de întrerupereb. Unui număr constant de surse de întreruperec. Unui număr diferit de surse de întrerupered. Unui număr de 16 surse de întrerupere

111. Pentru un microcontroler din familia AVR, caredin următoarele tipuri de memorie ar fi adecvat pentrumemorarea unor date constante utilizate de o aplicaţie

oarecare:a. SRAM externb. Registrec. SRAM internd. EEPROM

112. Pentru un microcontroler din familia AVRutilizarea memoriei de program pentru memorarea unordate constante este:

a. Strict interzisă b. Posibilă c. Imposibilă d. Periculoasă dacă nu se iau precauţii speciale

113. Pentru un microcontroler din familia AVR, dacă aş vrea să citesc o variabilă, cuvânt sau octet, din

memoria de tip FLASH, utilizând limbajul C, trebuie inmod obligatoriu să folosescşi o altă:

a. Variabilă de tipşir de biţib. Variabilă de tip structură c. Variabilă de tip uniune (union)d. Variabilă de tip pointer

114. Pentru familia AVR un apel de subrutină

(procedură) presupune si:a. Salvarea automată in stivă a adresei de întoarcere

si a indicatorilor de condiţieb. Salvarea automată in stivă doar adresei de

întoarcerec. Salvarea automată in stivă a adresei de întoarcere

si a indicatorului de stivă (SP)d. Salvarea automată in stivă a adresei de întoarcere

si acumulatorului sau registrelor de uz general

115. Pentru un microcontroler din familia AVR,numărul de biți efectiv implementați ai numărătorului de

program PC este legat de dimensiunea maximă a :a. Memoriei de dateb. Memoriei de programc. Stiveid. Memoriei externe

116. Pentru un microcontroler din familia AVR, intrenumărătorul de program PC si indicatorul de stivă SPexistă relația:

a. Când creşte PC, creşte si SPb. Când descreşte SP , creşte si SPc. Nu există nici o relaţie directă intre PC si SPd. Când descreşte PC, creşte si SP

117. Pentru un microcontroler din familia AVRpoziţia (indexul) unui vector de întrerupere in tabela devectori de întrerupere are legătură cu:

a. Semnul întreruperiib. Prioritatea întreruperiic. Mărimea întreruperiid. Viteza întreruperii

118. Pentru un microcontroler din familia AVR întoarcerea dintr-o procedură apelată sau dintr-una detratare a unei întreruperi presupune, restaurarea adresei de întoarcere din:

a. Indicatorul de stivă b. Numărătorul programc. Stivă d. Cuvântul de stare program

119. Pentru un microcontroler din familia AVR (si nunumai), o rutină de tratare a unei întreruperi poate fieventual întreruptă la rândul ei?

a. Da, printr-o programare adecvată a sistemului de întreruperi

b. Nuc. Da, doar in cazul întreruperilor externed. Da, doar in cazul întreruperilor software

120. La un microcontroler din familia AVRprogramarea biţilor de configurare de tip FLASH (afuzibilelor):




9

a. Configurează sistemul de numărare-temporizarein mod numărător sau temporizator

b. Modifică rezoluţia sistemului de conversieanalog numerică

c. Permite configurarea portului serial in modulsincron sau asincron

d. Configurează sistemul de generare a iniţializăriihardware (a reset-ului)

121. Un microcontroler din familia AVR:a. Funcţie de variantă, poate avea memorie externă

de dateb. Poate avea memorie externă de programc. Funcţie de variantă, poate avea memorie externă

de program dar numai de tip FLASHd. Poate avea memorie externă de date dar numai

de tip SRAM

122. Avem un microcontroler din familia AVR, încapsulat intr-o capsula cu 20 de pini. Atunci el sigur:

a.

Nu poate avea memorie externă de dateb. Poate avea memorie externă de datec. Poate avea memorie externă de programd. Nu poate avea memorie de program tip FLASH

Justificare

123. Pentru un microcontroler din familia AVRdurata cat trebuie să fie activ semnalul de Reset(iniţializare hardware) este legată in primul rând de:

a. Timpul necesar pentru iniţializarea registrelor deuz general sau a acumulatorului

b. Timpul necesar pentru iniţializarea stiveic. Timpul necesar pentru stabilizarea oscilatorului

de ceasd. Timpul necesar iniţializării memoriei interne dedate

124. Actualmente, pentru familia de microcontrolereAVR dimensiunea maximă a spaţiului de adresare almemoriei de program este de:

a. Mai mică de 64 de kilo octeţib. De 16 de kilo cuvintec. Mai mare de 64 de kilo cuvinted. De 64 de kilo octeţi

125. Pentru un microcontroler oarecare din familia

AVR dimensiunea maximă a spaţiului de adresare almemoriei interne SRAM este:a. Mai mare oricum decât cea a memoriei FLASHb. Mai mică oricum decât cea a memoriei FLASHc. Egală cea a memoriei FLASHd. Întotdeauna egală cu 512 octeţi

126. Pentru un microcontroler din familia AVR inurma unui reset (iniţializare hardware) nu fac obiectuliniţializării:

a. Indicatorul de stivă (SP)b. Memoria de datec. Registrele portului serial

d. Registrele sistemului de temporizare-numărare

127. Pentru un microcontroler din familia AVR inurma unui reset (iniţializare hardware) prima instrucţiuneeste executată din memoria de program de la adresa:

a. 0x0FFFEHb. 0x0000Hc. 0x0FFFFHd. 0x0002H

128. Pentru un microcontroler din familia AVR, întreruperile externe, atunci când există, pot fi programatesă fie active:

a. Pe oscilaţieb. Doar pe nivelc. Pe nivel sau pe frontd. Doar pe front

129. Pentru un microcontroler din familia AVR,tabela cu vectorii de întrerupere se află in memoria deprogram intr-o zonă situată tipic:

a. La adresele superioare

b.

La adresele inferioarec. La adresele mijlociid. La adresele impare

130. Generatorul de ceas al unui microcontroler dinfamilia AVR are frecvenţa de 8MHz. Perioada semnaluluide ceas va fi:

a. 1250 nsecb. 125 nsecc. 125µ secd. 12.5 msec

Justificare.

131. Pentru un microcontroler din familia AVR caredin următoarele tipuri de generator de ceas nu poate fiutilizat:

a. Oscilator RC internb. Oscilator RC externc. Oscilator cu cuarţ internd. Oscilator cu cuarţ extern

132. La un microcontroler din familia AVR, pentru caun pin dintr-un port să poată fi utilizat ca intrare trebuieca:

a. In registrul PORT aferent portului trebuie scrisă valoarea corespunzătoare

b. In registrul DDR aferent portului trebuie scrisă valoarea corespunzătoarec. In registrul PIN aferent portului trebuie scrisă

valoarea corespunzătoared. In registrele PIN si PORT aferente portului

trebuie scrise valorile corespunzătoare

133. La un microcontroler din familia AVR, pentru caun pin dintr-un port să poată fi utilizat ca ieşire trebuie ca:

a. In registrul PIN aferent portului trebuie scrisă valoarea corespunzătoare

b. In registrul PORT aferent portului trebuie scrisă valoarea corespunzătoare

c. Din registrele PIN si PORT aferente portuluitrebuie citite valorile corespunzătoared. In registrul DDR aferent portului trebuie scrisă

valoarea corespunzătoare




10

134. La un microcontroler din familia AVR, dacă unpin dintr-un port a fost configurat ca intrare, f ără rezistenţa de sarcină (pull-up) conectată intern la Vcc, elpoate fi descris ca fiind intr-o stare:

a. Stabilă b. Flotantă c. Sincronizat

ă

d. Conectată

135. La un microcontroler din familia AVR, dacă unpin dintr-un port a fost configurat ca intrare, f ără rezistenţa de sarcină (pull-up) conectată intern la Vcc, elpoate fi descris ca fiind in starea de:

a. „1”(H)b. Înaltă impedanță c. „0”(L)d. Joasă impedanță

136. La un microcontroler oarecare, dacă numărul de

intrări sau ieşiri numerice este insuficient, pentru mărirealui s-ar putea utiliza si un circuit numeric de natura unui:a. Numărător binarb. Registru de deplasarec. Decodificatord. Numărător zecimal

137. Dacă prin intermediul unui pin de microcontrolerconfigurat ca ieşire ar trebui să comandăm (stins-aprins)un bec cu incandescenţă de mică putere, de ce ar trebui saţinem cont:

a. De cantitatea de căldură dezvoltată de becb. De caracterul unidirecţional al curentului pe la

bornele beculuic. De evoluţia in timp a curentului la bornelebecului

d. De faptul ca randamentul becului este mai bun incurent alternativ

Justificare.

138. Dacă prin intermediul unui pin de microcontrolerconfigurat ca ieşire numerică, ar trebui să comandăm,eventual cu ajutorul unui TBJ sau MOSFET, bobina unuireleu electromagnetic de mică putere, ar trebui să maiţinem cont in proiectarea sistemului si:

a. De viteza de variaţie a rezistenţei releului

b. De viteza de calcul a microcontroleruluic. De viteza de variaţie a capacităţii releuluid. De viteza de variaţie a curentului prin releu

139. Care ar fi o diferenţă semnificativă intretehnologiile generice de afişare a informaţiei LED siLCD:

a. Durata de viaţă b. Fiabilitateac. Raportul preţ-performanţă d. Consumul propriu

140. Dacă dorim să comandăm luminozitatea unui LED

folosind o tehnică de modulare in durată, cu ajutorul unuipin al unui microcontroler, configurat ca ieşire, ne bazămpe faptul că factorul de umplere al formei de undă decomandă va fi aproximativ:

a. Invers proporţional cu curentul mediu prin LEDb. Independent de curentul mediu prin LEDc. Direct proporţional cu curentul mediu prin LEDd. Dependent logaritmic de curentul mediu prin

LED

141. Un pin Px al unui microcontroler AVR,alimentat la Vcc=5V este configurat ca ie

şire si este

programat in „1”. Două rezistoare R1 si R2 de 50 KOhmisunt înseriate si se conectează la acest pin si respectiv lamasă:

Px ----R1----R2----Masă Care este valoarea tensiunii pe nodul comun al celor 2rezistoare:

a. cca. 5Vb. cca. 3.75Vc. cca. 2.5Vd. cca. 1.25V

Justificare.

142.

Un pin Px al unui microcontroler (alimentat laVcc=5V) este configurat ca intrare si, prin un rezistor R=1kOhm, este conectat la o sursă de cc Vx ca in figură (cumasa comună cu sursa de alimentare amicrocontrolerului).Vx------R------PxCare va fi tensiunea pe pinul Px dacă Vx= - 3V:

a. cca. 5Vb. cca. 0.7Vc. cca. - 0.7Vd. cca. - 3V

Justificare.

143.

Pentru un temporizator sau numărător existent caperiferic pentru un microcontroler, care din următoarelear reprezenta un eveniment semnificativ declanşat deacesta:

a. O împărţireb. O depăşirec. O închidered. O deschidere

144. La un microcontroler oarecare, pentru sistemulde temporizare-numărare, diferenţa între modurile delucru temporizator (timer)și respectiv numărător(counter) este legată de:

a. Cu ce sunt preîncărcate registrele de numărareb. Dimensiunea utilă a registrelor de numărare (8sau 16 biţi)

c. Unde provine semnalul de ceas pentru registrelede numărare

d. Modul în care sunt conectate registrele denumărare L si H

145. Pentru un temporizator sau numărător binar de 8biţi, numărul maxim de stări distincte este:

a. 512b. 255c. 256

d. 128Justificare.




11

146. Un temporizator sau numărător binar de 8 biţi,numără „in sus”; un eveniment de tip „depășire” are locatunci când el trece (valori hex):

a. Din 00 in FFb. Din FF in 00c. Din 00 in 01d. Din FF in FE

Justificare.147. Pentru un microcontroler din familia AVRtemporizatorul Timer 0 (de 8 biţi) este programat astfel încât să aibă frecvenţa de ceas (de intrare) de 1MHz.Care va fi durata maximă a unui ciclu complet (a uneiperioade) de numărare:

a. 256µ secb. 1024µ secc. 512 µ secd. 256 msec

Justificare.

148. Un microcontroler din familia AVR aretemporizatorul Timer 0 (de 8 biţi) programat astfel încâtsă aibă perioada semnalului de ceas (de intrare) de 5µ sec. Care va fi frecvenţa minimă de apariţie a uneidepăşiri a acestuia:

a. cca. 780 kHzb. cca. 780 Hzc. cca. 7.8 Hzd. cca. 200 kHz

Justificare.

149. Avem două temporizatoare sau numărătoarebinare, unul de 8 biţi N8 si celalalt de 16 biţi N16, care auacelaşi semnal de ceas. Duratele T8 si T16, ale ciclurilorcomplete de numărare vor fi:

a. T16 > T8b. T16=T8c. T16 < T8d. T8 = T16 / 2

Justificare.

150. Pentru o aplicație cu microcontroler, utilizareaunui periferic de tip temporizator „ceas degardă”(watchdog) este o modalitate de a-i creşte:

a. Executabilitateab. Fiabilitateac. Portabilitatead. Mentenabilitatea

151. Care din următoarele tehnici generice ar fi maiadecvate pentru comanda turaţiei unui motor de curentcontinuu de mică putere (micromotor) cu ajutorul unuimicrocontroler:

a. modularea in durată b. modularea in amplitudinec. modularea in frecvenţă d. modularea fază-frecvenţă

152. Care din următoarele tehnici generice poate fiasociată acronimului PWM:

a. modulaţie in amplitudineb. modulaţie a factorului de umplere

c. modulaţie in frecvenţă d. modulaţie de fază

153. Tehnica de modulație numerică denumită generic PWM, presupune pentru un tren de impulsuri că:

a. Frecvența e variabilă si factorul de umplereconstant

b. Frecvența e constant

ă si factorul de umplere

variabilc. Frecvența e variabilă si factorul de umplere e

variabild. Frecvența e constantă si factorul de umplere e

constant

154. Dacă pentru un microcontroler tehnica deconversie analog numerică utilizată este de tipul cuaproximaţii succesive, ea este asociată obligatoriu si cuutilizarea unui circuit de:

a. Eșantionare si multiplicareb. Eșantionare si memorare

c.

Blocare si memorared. Multiplicare si memorare

155. Pentru un microcontroler din familia AVR careare si un sistem de conversie analog numerică, obţinerea amai multor intrări analogice este realizată tipic cu ajutorulunui:

a. Multiplicator analogicb. Multiplexor analogicc. Minimizator analogicd. Maximizator analogic

156. Dacă ar fi să „comparăm” un circuit comparator

analogic si unul numeric (de 1 bit), cele două circuite aucomun faptul:a. Că au amândouă o ieşire numerică b. Că au amândouă o intrare analogică c. Că au amândouă o intrare inversoared. Că au amândouă intrări numerice

157. Care din următoarele operații are in primul rândlegătură cu dimensiunea timp a unui semnal de intrareanalogic, pentru un microcontroler cu sistem de conversieanalog-numerică:

a. Cuantificareab. Eșantionarea

c. Multiplicaread. Divizarea

158. Un sistem de conversie analog numerică,existent la un microcontroler, poate avea, la modulgeneral, intrări analogice:

a. Asimetrice si/sau complementareb. Simetrice si/sau diferenţiatoarec. Asimetrice si/sau diferenţialed. Simetrice si/sau integratoare

159. Pentru un microcontroler din familia AVR careare si un sistem de conversie analog numerică, tehnica

utilizată pentru conversia analog numerică este:a. Paralelă b. Aproximaţii succesivec. Dublă pantă




12

d. Tensiune frecvenţă

160. O sursă de tensiune echivalentă conectată pe unadin intrările analogice ale unui microcontroler AVR, careare si un sistem de conversie analog numerică, este dedorit să aibă impedanţa sau rezistenţa internă:

a. Cât mai mareb. Egal

ă cu rezisten

ţa sau impedan

ţa de intrare

c. Cât mai mică d. Nici una din cele de mai sus

Justificare.

161. Dacă un microcontroler oarecare are si un sistemde conversie analog numerică, caracterizat ca avândrezoluţia de 6 biţi, atunci mărimea lui de ieşire va avea:

a. 256 de valori diferiteb. 128 de valori diferitec. 64 de valori diferited. 1024 de valori diferite

Justificare.

162. Despre numărul binar 11001100, rezultatul uneiconversii analog-numerice,știm că este reprezentat în codbinar complement faţă de 2, pe 8 biţi. Care esteechivalentul său în zecimal ?

a. 89b. -86c. -114d. -52

Justificare.

163. Un microcontroler din familia AVR, cu sistemde conversie analog numerică, utilizează o sursă de

referinţă VREF=3V, iar valoarea rezultată in urma uneiconversii unipolare cu rezoluţia de 10 biţi (cu valoareaaliniată la dreapta) este 0x64. Cât a fost valoarea tensiuniide intrare corespunzătoare:

a. cca. 29Vb. cca. 2.9Vc. cca. 0.29Vd. cca. 0.029V

Justificare.

164. Un microcontroler din familia AVR, cu sistemde conversie analog numerică, utilizează o sursă dereferinţă VREF=3V. Valoarea tensiunii de intrare

corespunzătoare este 1.5V. Care va fi valoarea rezultată (in hex, cu valoarea aliniată la dreapta) in urma uneiconversii unipolare cu rezoluţia de 10 biţi?

a. cca 0x0FFb. cca. 0x200c. cca. 0x3F0d. cca. 0xFFF

Justificare.

165. Un pin ADCx al unui microcontroler AVR,alimentat la Vcc=5V este configurat ca intrare analogică,utilizând o sursă de referinţă VREF=Vcc. Două rezistoareR1=10 KOhmi si R2 = 10 KOhmi sunt înseriate si seconectează cu nodul comun la acest pin si respectiv laVcc si masă:

ADCxVcc ----R1---|- --R2----Mas

ă

Care va fi valoarea rezultată (in hex, cu valoarea aliniată la dreapta) in urma unei conversii unipolare a acesteiintrări, cu rezoluţia de 8 biţi (din care utilizăm doar ceimai semnificativi 8 biți)?

a. cca 0x20b. cca. 0x80c. cca. 0xF0d. cca. 0x50

Justificare.

166. Un pin Px al unui microcontroler AVR,alimentat la Vcc=5V este configurat ca intrare. Două

rezistoare R1=84 KOhmi si R2 = 16 KOhmi sunt înseriatesi se conectează cu nodul comun la acest pin si respectivla Vcc si masă:

PxVcc ----R1---|- --R2----Masă

Valoarea aproximativă a tensiunii pe pinul Px este:a. cca. 1.4Vb. cca. 0.6Vc. cca. 0.8Vd. cca. 1.2V

Justificare.

167. Pentru ca să măsurăm un curent continuu cu

ajutorul unei intrări analogice a unui microcontrolerAVR (având un sistem de conversie analog numerică)avem nevoie de cel puţin un:

a. Capacitorb. Inductorc. Rezistord. Tranzistor

Justificare.

168. Am putea utiliza un circuit integrator RC (cu unsingur rezistor si un singur capacitor), pe un pin de ieșireal unui microcontroler, cu scopul realizării unei:

a. Filtrări directe

b. Filtrări trece-bandă c. Filtrări opreşte-bandă d. Filtrări trece-jos

169. Care din următoarele descrieri este adecvată pentru interfaţa electrică a portului serial-U(S)ART (TxD-ieşire, RxD-intrare) a unui microcontroler AVR, alimentatde exemplu la Vcc=5V:

a. Nivelele logice sunt compatibile RS-232b. Nivelele logice sunt compatibile TTLc. Nivelele logice sunt compatibile CMOSd. Nivelele logice sunt compatibile RS-485




14

184. Principial, perifericul de tip UART al unuimicrocontroler din familia AVR, destinat comunicaţieiseriale, este realizat in jurul unui circuit numericsecvenţial sincron de natura unui:

a. Registru de numărareb. Registru de starec. Registru de deplasared. Registru indexat

185. Diferenţa intre o comunicaţie serială half-duplexsi una full-duplex intre două microcontrolere este dată de:

a. Posibilitatea unuia din microcontrolere doar de aemite

b. Imposibilitatea controlului prin bit de paritatec. Posibilitatea de a emite si a recepţiona in acelaşi

timpd. Posibilitatea unuia din microcontrolere doar de a

recepţiona

186. In cazul in care ar trebui să

vizualizăm/interpretăm, in cazul unei depanări, informațiavehiculată prin intermediul unui port serial asincron (genUART AVR) trebuie să ținem seama că primul bit de dateserializat este:

a. MSb-ulb. LSb-ulc. Depinde de numărul de biți de date utilizatd. Depinde dacă avem sau nu bit de paritate

187. Pentru standardul RS-232, denumirile „mark” si„space” definesc:

a. Rata baudb. Timpii de bit

c.

Nivelele logiced. Emisia si recepţia

188. Care din următoarele nu reprezintă un nivel detensiune (nivel logic) RS-232 valid:

a. 1Vb. 5Vc. -5Vd. -9.5V

189. Dorim să realizăm, intre două sisteme cumicrocontrolere, o comunicaţie serială bidirecțională,half-duplex, conform standardului RS-485. Principial am

avea nevoie doar de:a. 5 fireb. 4 firec. 2 fired. 3 fire

Justificare.

190. Avem 2 sisteme cu microcontrolere AVR,ambele cu o interfață serială asincronă, dar la unul de tipRS-232, iar la celălalt de tip RS-485. Dacă cele 2 sistemear trebui să comunice intre ele serial prin intermediulacestor interfețe, ar trebui să ținem cont că ele sunt:

a. Compatibile

b. Deductibilec. Incompatibiled. Instabile

Justificare.

191. Care din următoarele tipuri de magistraleseriale, întâlnite si la unele microcontrolere, este cel maiutilizat în industria automobilului:

a. I2Cb. CANc. SPId. Microwire

192. Magistralele seriale SPI si I2C (TWI la AVR)pot fi caracterizate ca niște magistrale:

a. Asincroneb. Sincronec. Paraleled. Diferențiale

Justificare

193. Semnalele de ieșire pentru o magistrală serială I2C (TWI la AVR) sunt descrise ieșiri de tip:

a. Tri-stateb. Cu colector(drenă) in gol

c.

Cu colector(drenă) in plind. Normale (totem-pole)

194. In cazul folosirii unei magistrale seriale I2C(TWI la AVR) obligatoriu trebuie utilizate si:

a. tensiuni de alimentare micib. rezistente externe de sarcină c. diode externe de sarcină d. tensiuni de alimentare mari

Justificare

Observaţii importante legate de examenGrila este de tipul in singur ră spuns corect.

Încercuirea (sau marcarea sub orice formă ) a maimult de un răspuns va fi echivalentă cu anulareapunctajului întrebă rii.Pe grila de examen vor exista 20 de întrebă ri similarecelor din acest document.Punctaj maxim: 20 întrebă ri x 0.5 pcte = 10 (f ă ră puncte din oficiu)!Justificare (funcţ ie si de natura întrebă rii) =O explicaţie textuală , relaţ ii de calcul, calculul efectiv(de exemplu, din care să rezulte modul in care aţ imanipulat exponenţ ii!), ecuaţ ii booleene, o schemaminimală (de ex. cum se leagă nişte fire, un divizorrezistiv, etc. ). Vezi si documentul cu exemple de justifică ri!Valorile numerice sunt date doar pentruexemplificare, ele se pot modifica.Atenţ ie la sensul afirmativ sau negativ al unora din întrebă ri. O întrebare de natură afirmativă poateavea enunţul modificat in negativ (..nu..) , răspunsulcorect devenind evident altul.Justifică rile menţ ionate sunt si ele cu titlu ilustrativ, insensul că o cerere de justificare poate apă rea si laalte întrebă ri.Justifică rile trebuie să fie cat mai concise posibil, inspaţiul dedicat pe grila de examen (vezi exemplele!).In cadrul examenului utilizarea orică rui mijloc decalcul electronic va fi interzisă !VEŢ I AVEA LA DISPOZIŢ IE CEL PUŢ IN OCIORNA

Grila Model ASI MSI 2k16

Documents

Transcript of Grila Model ASI MSI 2k16