grila Istoria Bisericii Ortodoxe Romane

7
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ PATRIARHUL JUSTINIAN Str. Sf. Ecaterina, nr. 2, Sector IV, Bucureşti, Cod 040.155 Tel: 021.335.61.17; Fax: 021.335.41.83; [email protected] Grilă Istoria Bisericii Ortodoxe Române 1. Întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei a avut loc la a. 1359 b. 1381 c. 1369 d. 1401 2. Primul ierarh al Mitropoliei Ţării Româneşti a fost a. Iosif Muşat b. Antim Critopulos c. Iachint de Vicina d. Hariton de la Cutlumuş 3. Sediul Mitropoliei Ţării Româneşti, la 1359, s-a aflat la: a. Argeş b. Bucureşti c. Târgovişte d. Câmpulung 4. Domnitorul căruia i se datorează înfiinţarea Mitropoliei Ungrovlahiei a fost: a. Basarab I b. Neagoe Basarab c. Nicolae Alexandru Basarab d. Vladislav I 5. Numirea lui Iachint al Vicinei ca Mitropolit al Ungrovlahiei s-a făcut de către Patriarhul ecumenic: a. Calist b. Filotei Kokinos c. Daniil Kritopoulos d. Hariton 6. Scrisoarea ctitoricească a lui Vladislav I către mănăstirea Cutlumuş a fost emisă la: a. 1359 b. 1369 c. 1370 d. 1372 7. Mitropolitul Iachint al Ungrovlahiei a fost reclamat drept „călcător şi dispreţuitor” către Patriarhia Ecumenică la: a. 1370 b. 1372 c. 1381 d. 1401

Transcript of grila Istoria Bisericii Ortodoxe Romane

Page 1: grila Istoria Bisericii Ortodoxe Romane

      

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI 

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ PATRIARHUL JUSTINIAN  Str. Sf. Ecaterina, nr. 2, Sector IV, Bucureşti, Cod 040.155 Tel: 021.335.61.17;  Fax: 021.335.41.83; [email protected] 

  

Grilă Istoria Bisericii Ortodoxe Române 1. Întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei a avut loc la

a. 1359 b. 1381 c. 1369 d. 1401

2. Primul ierarh al Mitropoliei Ţării Româneşti a fost

a. Iosif Muşat b. Antim Critopulos c. Iachint de Vicina d. Hariton de la Cutlumuş

3. Sediul Mitropoliei Ţării Româneşti, la 1359, s-a aflat la:

a. Argeş b. Bucureşti c. Târgovişte d. Câmpulung

4. Domnitorul căruia i se datorează înfiinţarea Mitropoliei Ungrovlahiei a fost:

a. Basarab I b. Neagoe Basarab c. Nicolae Alexandru Basarab d. Vladislav I

5. Numirea lui Iachint al Vicinei ca Mitropolit al Ungrovlahiei s-a făcut de către Patriarhul ecumenic:

a. Calist b. Filotei Kokinos c. Daniil Kritopoulos d. Hariton

6. Scrisoarea ctitoricească a lui Vladislav I către mănăstirea Cutlumuş a fost emisă la:

a. 1359 b. 1369 c. 1370 d. 1372

7. Mitropolitul Iachint al Ungrovlahiei a fost reclamat drept „călcător şi dispreţuitor” către Patriarhia Ecumenică la:

a. 1370 b. 1372 c. 1381 d. 1401

Page 2: grila Istoria Bisericii Ortodoxe Romane

8. Împărţirea Mitropoliei Ungrovlahiei s-a făcut la: a. 1369 b. 1370 c. 1372 d. 1381

9. Mitropolitul Iachint a murit la:

a. 1369 b. 1370 c. 1372 d. 1381

10. Urmaşul Mitropolitul Iachint a fost, pe tronul Mitropoliei Ungrovlahiei a fost:

a. Hariton de la Cutlumuş b. Nicodim de la Tismana c. Antim Kritopoulos d. Nifon II

11. Primul Mitropolit al celei de-a doua jumătăţi a Mitropoliei Ungrovlahiei sau a părţii dinspre Severin a fost:

a. Nicodim de la Tismana b. Macarie Ieromonahul c. Antim Kritopoulos d. Atanasie

12. Ctitorul bisericii „Sf. Nicolae Domnesc” din Curtea de Argeş a fost:

a. Basarab I Întemeietorul b. Nicolae Alexandru Basarab c. Neagoe Basarab d. Vladislav I

13. Domnul Ţării Româneşti care s-a adresat Patriarhiei Ecumenice pentru a solicita înfiinţarea unei Mitropolii în ţara sa a fost:

a. Basarab I b. Nicolae Alexandru Basarab c. Neagoe Basarab d. Matei Basarab

14. Nicolae Alexandru Basarab a domnit între:

a. 1310-1352 b. 1352-1364 c. 1364-1377 d. 1330-1352

15. Iachint de la Vicina a fost Mitropolit al Ungrovlahiei între:

a. 1330-1352 b. 1359-1372 c. 1370-1381 d. 1352-1364

16. Patriarhul care aprobă înfiinţarea celei de-a doua jumătăţi a Mitropoliei Ungrovlahiei a fost:

a. Calist b. Filotei Kokinos c. Chiril Lucaris d. Grigore Palama

Page 3: grila Istoria Bisericii Ortodoxe Romane

17. Patriarhul Ecumenic Filotei Kokinos a timis în Ţara Românească spre a ancheta pe mitropolitul Iachint pe:

a. Daniil Kritopoulos b. Nicodim de la Tismana c. Atanasie d. Calist

18. Patriarhul ecumenic Filotei Kokinos a trimis pe dikeofilaxul Patriarhiei Daniil Kritopoulos să ancheteze pe mitropolitul Iachint la data:

a. 1369 b. 1370 c. 1372 d. 1359.

19. Domnitorul Nicolae Alexandru Basarab a adus pentru tronul mitropolitan al nou înfiinţatei Mitropolii a Ţării româneşti pe:

a. Iachint de la Vicina b. Antim de la Constantinopol c. Eftimie de la Târnovo d. Nicodim de la Tismana

20. Primul mitropolit al Ţării Româneşti a fost adus la Curtea de Argeş de la:

a. Constantinopol b. Vicina c. Silistra d. Câmpulung

21. Daniil Kritopoulos a fost trimis în Ţara Românească de către Patriarhia de Constantinopol să ancheteze cazul lui:

a. Hariton b. Nicodim de la Tismana c. Iachint de Vicina d. Atanasie

22. Jurisdicţia Mitropolitului Iachint al Ungrovlahiei se întindea:

a. Peste toată Ungrovlahia b. Peste jumătatea dinspre Severin c. Peste Transilvania d. Peste Dobrogea

23. Urmaşul mitropolitului Hariton a fost:

a. Antim Kritopoulos b. Nicodim de la Tismana c. Atanasie d. Nifon II

24. Mitropolitul Hariton a păstorit între:

a. 1359-1370 b. 1372-1381 c. 1370-1381 d. 1364-1377

25. Mitropolitul Hariton a fost adus de la mănăstirea:

a. Marea Lavră b. Cutlumuş c. Hilandar d. Vatoped

Page 4: grila Istoria Bisericii Ortodoxe Romane

26. Marea Lavră a Ţării Româneşti a fost: a. Mănăstirea Cutlumuş de la Athos b. Tismana c. Vodiţa d. Cozia

27. În timpul mitropolitului Iachint al Ungrovlahiei, va începe sprijinul oficial al Muntelui Athos prin domnul:

a. Basarab I b. Nicolae Alexandru Basarab c. Vladislav d. Mircea ce Bătrân

28. Nicolae Alexandru Basarab este ctitorul bisericii

a. Sf. Nicolae Domnesc de la Argeş b. Cozia c. Vodiţa d. Tismana

29. În timpul mitropolitului Iachint al Ungrovlahiei se face reorganizarea monahismului românesc prin:

a. Călugărul Hariton de la Cutlumuş b. Nicodim de la Tismana c. Antim Kritopoulos d. Macarie Ieromonahul

30. Urmaşul mitropolitului Antim al părţii dinspre Severin sau al celeilalte jumătăţi a Ungrovlahiei a fost:

a. Hariton b. Atanasie c. Iachint d. Nicodim de la Tismana

31. Domnul Ţării Româneşti s-a adresat pentru înfiinţarea Mitropoliei Ungrovlahiei:

a. Ţarului Serbiei b. Patriarhului Bulgariei c. Patriarhiei de Constantinopol d. Papei de la Roma

32. Ştiri despre ajutorul pe care Vladislav l-a acordat mănăstirii Cutlumuş la 1369 se găsesc în:

a. Actul de numire a mitropolitului Iachint din 1359 b. Scrisoarea ctitoricească din 1369 c. Scrisoarea mitropolitului Iachint către patriarhul ecumenic Filotei d. Testamentul lui Hariton

33. Cel care a întemeiat statul independent Moldova a fost:

a. Bogdan I b. Dragoş c. Ştefan cel Mare d. Gheorghe Rackozy

34. Cel care a stabilit scaunul domnesc la Suceava, desăvârşind organizarea politică -administrativă a statului Moldova a fost:

a. Dragoş b. Bogdan c. Petru Muşat d. Alexandru cel Bun

Page 5: grila Istoria Bisericii Ortodoxe Romane

35. Domnii Moldovei din sec. al XIV-lea au fost îngropaţi în biserica:

a. Sf. Ioan cel Nou din Suceava b. Sf. Trei Ierarhi din Iaşi c. Sf. Paraschiva din Roman d. Sf. Nicolae din Rădăuţi

36. Biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi a fost ctitoria voievodului:

a. Bogdan I b. Petru Rareş c. Dragoş

d. Alexandru cel Bun 37. În a doua jumătate a sec. al XIV-lea, mitropolia Haliciului se afla în: a. imperiul otoman b. imperiul habsburgic c. regatul Poloniei d. imperiul ţarist 38. Mitropolia Moldovei este atestată documentar pentru prima dată: a. în anul 1401, în gramata patriarhală din Constantinopol b. în anul 1386, într-un manual de cancelarie bizantin c. în anul 1359, în gramata patriarhală din Constantinopol d. în anul 1453, într-un hrisov domnesc 39. Cei doi ierarhi moldoveni hirotoniţi de mitropolitul Antonie al Haliciului, în a doua jumătate a sec. al XIV-lea, au fost: a. Gherontie şi Iosif b. Iosif şi Meletie c. Antonie şi Mihail d. Ghedeon şi Marcu 40. Cel care a aruncat, în anul 1394, anatema asupra ţării Moldovei, datorită refuzului moldovenilor de a-l accepta pe scaunul ierarhic a fost: a. mitropolitul Teodosie b. mitropolitul grec Antonie c. mitropolitul Iosif d. mitropolitul grec Ieremia de Mitylene 41. Aplanarea conflictului dintre Patriarhia Ecumenică şi domnitorii Moldovei cu privire la recunoaşterea mitropolitului Iosif a avut loc în timpul domniei lui:

a. Petru Muşat b. Alexandru cel Bun c. Ştefan cel Mare d. Ştefan Muşat

42. Gramata patriarhală prin care era recunoscut mitropolitul Iosif al Moldovei a fost redactată la: a. 19 aug. 1459 b. 26 iul. 1401 c. 20 feb. 1370 d. 30 iul. 1399 43. Pentru verificarea validităţii hirotoniei mitropolitului Moldovei, Patriarhia Ecumenică a trimis în Moldova pe: a. Pavel din Alep b. Ioan de la Suceava c. ieromonahul Grigorie şi diaconul Manuil Arhon

Page 6: grila Istoria Bisericii Ortodoxe Romane

d. Nifon 44. Potrivit unei puternice tradiţii, reşedinţa primului mitropolit al Moldovei a fost la: a. biserica Mirăuţi din Suceava b. biserica Sf. Trei Ierarhi din Iaşi c. mănăstirea Galata din Iaşi d. biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi 45. Sf. Ioan cel Nou de la Suceava suferise moarte martirică în sec. al: a. XV-lea b. XIV-lea c. XVI-lea d. XIII-lea 46. Sf. Ioan cel Nou de la Suceava suferise moarte martirică în localitatea: a. Cetatea Hotinului b. Cetatea Soroca c. Cetatea Albă d. Cetatea Vadului 47. În calitatea sa de întîistătător al Bisericii din Moldova, mitropolitul Iosif a devenit: a. sfetnic domnesc b. ambasador al domnitorului în Polonia c. ambasador al domnitorului în Constantinopol d. exarh al plaiurilor 48. Lucrarea „Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceva” este: a. o lucrare originală târzie în limba slavonă cunoscută în Moldova b. prima lucrare originală în limba slavonă cunoscută în Moldova c. o lucrare originală târzie în limba română cunoscută în Moldova

d. prima lucrare originală în limba română cunoscută în Moldova 49. Mitropolitul Iosif al Moldovei a păstorit în timpul domnitorului: a. Petru Muşat b. Ştefan Muşat c. Roman Muşat d. Alexandru cel Bun 50. Moaştele Sf. Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava în sec. al: a. XV-lea b. XVI-lea c. XIV-lea d. XIII-lea 51. Moaştele Sf. Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava pentru: a. a întări evlavia credincioşilor moldoveni

b. a consfinţi şi mai mult caracterul de scaun domnesc şi mitropolitan al oraşului c. a le salva de pericolul invadatorilor păgâni d. a fi duse ulterior în mitropolia Haliciului

52. Cu privire la hirotonia celor doi ierarhi români din Moldova, în a doua jumătate a sec. al XIV-lea, din partea mitropolitului ortodox al Haliciului, Patriarhia Ecumenică a avut următoarea atitudine:

a. a fost de acord cu această hirotonie, pentru că la vremea aceea, mitropolia Haliciului era sub dependenţa canonică a Patriarhiei Ecumenice b. nu a fost de acord cu această hirotonie, pentru că a fost săvârşită fără acordul prealabil ce trebuia primit din Constantinopol c. a fost de acord, pentru că astfel, putea fi întărită ortodoxia în Moldova d. a fost de acord, pentru că astfel, putea fi evitat pericolul catolic din regatul maghiar

Page 7: grila Istoria Bisericii Ortodoxe Romane

53. În anul 1370, era înfiinţată o episcopie catolică la Siret, prin grija domnitorului: a. Bogdan b. Dragoş c. Laţcu Vodă d. Petru Muşat