Curierul Economic nr 1-2_2012.inddZIAR PENTRU ECONOMITII DE TOATE VÂRSTELE
PUBLICAIE A ACADEMIEI DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA I A ASOCIAIEI ECONOMITILOR
NR. 1-2 (209-210)
29 februarie 2012 EconomicCurierul Fondat în 1999
„Excelena i ca- litatea cost”, acesta a fost reperul cu care i-a început prezen- tarea planului de ac- tivitate „vechiul, dar la fel de nou” rector al ASEM, Grigore Be- lostecinic. Printre me- sajele care s-au simit pe 31 ianuarie în Sala „Eugen Hricev”, unde s-a produs „scrutinul local”, a fost cel pre- cum: „Un stat uneori trebuie s-i reinventeze eroii, ca s menin sta- bilitatea”.
În prezentarea planului su de activitate pentru noul mandat, Gri- gore Belostecinic a asigurat studen- ii c acetia vor avea condiii mai bune în cmine, iar mobilitatea aca- demic va fi mult mai accesibil.
ASEM, ai mai câtigat 5 ani de performan: Grigore Belostecinic rmâne rectorul instituiei Grigore Belostecinic a fost reales rector ASEM pentru a 3-a oar.
Prin vot unanim, acesta a fost rmas la cârma instituiei pentru
înc cinci ani. Cei 64 de membri ai senatului prezeni din 67 în total,
au aplicat tampila „pentru” în buletinele de vot. Rectorul a pre-
zentat planul su de aciuni pentru urmtorul mandat, iar la fi nal a
mulumit tuturor pentru încredere i a promis c la ASEM urmeaz
noi schimbri dar tot spre bine.
Recent, delegaia ASEM în frunte cu dl rector Grigo-
re Belostecinic a efectuat o vizit ofi cial la Universi-
tatea Auvergne - Clermont I din Frana. Scopul vizitei
a fot unul de aprofundare i diversifi care a relaiilor
ineruniversitare pe urmtorii ani. Prile au decis s
continue colaborarea în vederea posibilitii înscrierii
masteranzilor ASEM la studii paralele în Frana. Anul
acesta, în baza acordului mai vechi, 36 de studeni ur-
meaz acest program.
În cadrul întâlnirii delegaiei ASEM cu Preedintele Universitii Auvergne - Clermont I, Philippe Dulbecco i directorul Institutului de Management i Gestiunea Întreprinderilor, Maurice Chenevoy s-a vorbit despre rezultatele colaborrii în cadrul Proiectului TEMPUS IV „MODEP”. Au fost discutate premizele i oportunitile implementrii Programelor comune de studii la licen i master, organizrii studiilor de doctorat în cotutel, organizrii practicii de producie pentru studenii fran- cezi în Republica Moldova i alte aspecte de interes reciproc.
Rectorii celor dou universiti au apreciat creterea numrului de studeni ai ASEM , care în paralel, urmeaz studiile la Universitatea francez, de la 6 în anul de studii 2009-2010 pân la 36 în anul de studii 2011-2012.
În cadrul vizitei a fost negociat elaborarea i imple- mentarea de la 1 septembrie 2012 a unui nou Program
comun de master „Managementul întreprinderilor i or- ganizaiilor”, care ar permite masteranzilor ASEM înscri- erea i la universitatea francez chiar din primul an de studii contra unei taxe modice.
Masteranzii înscrii la acest Program comun vor be- nefi cia de o pregtire lingvistic aprofundat în limba francez i englez, de prelegeri citite de profesori fran- cezi la Chiinu i de o perioad de studii în Frana. Sus- inerea cu succes a tuturor probelor Programului comun de master le va asigura masteranzilor ASEM s devin posesori ai unei diplome franceze de master.
Continuitate în relaia ASEM cu Universitatea Auvergne - Clermont I din Frana
STUDENII VÂNTORI DE BURSE AU ÎNCHEIAT SEZONUL 2011
100 de studeni de la 11 universiti din ar i-au ridicat diplomele i cardurile bancare cu burse în valoare de 650 lunar pentru anul de studii 2011-2012. Cei mai muli laureai ai burselor VictoriaBank sunt de la ASEM (32). Bucuria studenilor a fost cu atât mai mare, cu cât banca ce anunase c va face totalurile la fi nele lui decembrie 2011, a întârziat, dar i-a compensat vina prin alegerea unei zile
„speciale, a dragostei» i prin transferul în cont a banilor pentru întreg semestru I. Amnunte în pag. 3.
PE TIMP DE IARN…STUDENII STRINI DAU CULOARE ASEM ULUI
De la temperaturi toride, au nimerit într-o iarn cu nmei i ger ce te ciupete serios de na. Este vorba despre câiva studeni strini care au venit la studii în Moldova. În total sunt 43 de studeni, dintre care doar o fat, pe nume Kabita. Majoritatea sunt din Nigeria, Nepal, India, Turcia i Bangladesh. Vor petrece opt luni la studii în Moldova datorit unui program de studii ghidat de ctre Departamentului de Relaii Externe al ASEM.
Am reuit s vorbim cu câiva dintre ei, Mahbub Islam, Prince i Narinder. Mahbub Islam este din Bangladesh, venirea în Moldova îi ofer un nivel de educaie mai înalt, noi oportuniti i un început de a ajunge acolo unde îi dorete i anume s studieze la Universitatea din Oxford, Marea Britanie. La fel ca i colegul su din India, Narinder.
Continuare în pag.13
GALERIA ABSOLVENILOR ASEM UNDE AU AJUNS CEI CARE AU FOST CEI MAI BUNI DIN CEI MAI BUNI LA ASEM?
Ce fac acum cei mai buni studeni ai ASEM, care pe parcursul celor nou ediii ale concursului au luat cel mai râvnit trofeu, Premiul Mare. I-am gsit pe toi, graie mriei sale, Internetul, întrucât unii dintre ei sunt atât de departe i atât de ocupai, încât doar prin internet i doar extra program au reuit s ne vorbeasc despre succesele lor. Iar succesele lor sunt
de invidiat: o avocat la un „rechin” fi nanciar în inima Londrei, doi efi importani pe la bnci, un manager specializat pe export, o angajat a BNM i alta a Ageniei Naionale a Proteciei Consumatorului etc. Îi unete faptul c nu înceteaz s învee…
Detalii în pag. 11 - 12
La alegeri au participat membrii senatului, profesori, dar i studenii care au inut s-i exprime admiraia pentru rector. El a primit doar califi - cative pozitive din partea colegilor i profesorilor gen, „este un om de aur”, „un maestru”, „prieten de valoa- re al tuturor”, „un creator al profesi- onitilor”.
Studenii nu au rmas nici ei în umbr. Acetia i-au mulumit pen- tru realizrile frumoase de la ASEM, pentru noul bloc construit i pen- tru multe alte iniiative susinute de „cel mai liberal rector dintre toi colegii si de la alte universiti”. De asemenea, acetia i-au dat asigurri rectorului c dispune de toat sus- inerea lor.
Un interviu cu dl rector Grigore
Belostecinic citii în pag 4-5.
CM
COLEGIUL REDACIONAL:
Redactor ef: Andrei PRODAN Responsabil de ediie: Liuba LUPACO Reporteri: Corina MOROZAN, Alina CODREANU, Gheorghii CIOLAC Foto: Nicolae BRÂNZIL
Paginare: Victor PUCA
ADRESA REDACIEI: str. Bnulescu-Bodoni Nr. 61, Chiinu, MD-2005 Tel. 40-28-33, tel/fax: 40-28-37 e-mail: relatiipublice@ase.md
Tiprit la tipografi a „Prag-3” Comanda nr. 367
Potrivit lui Corneliu Guu, prorector pe Activitate tiinifi c i Relaii Externe a ASEM i preedinte al Comisiei de Eva- luare: „Examinarea dosarelor depuse de ctre participani la concursul Profesorul Anului” al ASEM i evaluarea activitii tiinifi co-didactice a candidailor, pe fi - ecare categorie de cadre didactice a fost efectuat de o comisie din 7 persoane. Din comisie au mai fcut parte: Cobzari L. prof. univ. dr. hab., decan facultatea „Finane” – secretar; Bieu M. conf. dr., prodecan facultatea „Economie General i Drept”; Prodan N. conf. dr., ef-catedr „Analiza activitii economico-fi nanci- are”; Cernavca M. conf. dr., ef-catedr „Merceologie i Comer”; Baractari A. conf. dr., catedra „Cibernetic i Informa- tic Economic”; Coco Ia. lector superior, catedra „Gândire economic, demografi e i geoeconomie”.
Potrivit sursei, în urma examinrii i
evalurii dosarelor în conformitate cu prevederile „Regulamentului de organi- zare i desfurare a concursului „Profe- sorul anului” al ASEM, comisia a decis c la categoria „Confereniari universitari i profesori universitari” Ion Pârachi , prof. univ. dr. a acumulat punctajul maxim - 207,4 puncte, fi ind urmat de ctre Dorin Vaculovschi, conf. univ. dr.; Dumitru To- doroi, prof. univ. dr. hab. i Roman Livan- dovschi, conf. univ. dr.
La categoria „Lectori universitari i lectori superiori universitari”, Gheorghe Reabov lect. superior univ., a devansat-o pe Silvia Buciucan lect. superior univ. dr.
Amintim c pentru prima ediie a concursului „Profesorul Anului” la ASEM i-au depus dosarele 6 profesori. Învin- gtorii fi ecrei din cele 2 categorii au
primit câte un premiu bnesc în valoare de 15 mii lei.
Organizatorii sper c la urmtoare- le ediii, profesorii vor fi mai activi, fi ind motivai i de valoarea premiilor.
Veronica Ciochina i-a luat licen- a în Marketing i Logistic anul tre- cut la ASEM. Pentru cele 7 sptmâni de practic, ea a decis s gseasc o companie de publicitate: „Una m accepta, dar fr s-mi ofere infor- maie pentru tez, alta nici nu a vrut s discute fr îndreptare, iar a treia, «Ilise-Grup», m-a aceptat pentru c aveau nevoie de oameni».
Veronica avea program: zilnic, de la 10 pân la 18. Colegii ei de grup, majoritatea i-au gsit loc de prac- tic prin cunotine sau la rude: „Nu tiu dac urmrea cineva prezena studentului la practic, important era s fi e semnat agenda de sar- cini».
Astfel neglijând cea mai impor- tant experien pe care ar putea-o acumula, unii studeni prefer s-i asigure semntura în carnet i s-i rezolve problema cu teza de licen sau altele.
„Când eti la practic i ei nu au interesul de a te angaja atunci nu faci multe lucruri, învei mai mult din ceea ce observi. i dac exist ansa s faci altceva decât „s în- curci» cuiva în acest timp, atunci muli prefer prima variant» - asta, potrivit Veronici, ar fi scuza majori- tii colegilor ei.
Între timp profesorii, conduc- torii de stagii spun c cine vrea, are curaj i insisten - reuete s se impun în faa angajatorului sau mcar s acumuleze experiena uti- l pentru interviurile de apoi: „Noi i pân acum am avut parteneriate cu companiile care accept sau chiar ne solicit studeni buni la practic. i noi le propunem studenilor, în cazul în care ei nu au gsit singuri, unde s
mearg. Studenii trebuie s înelea- g care este costul de oportunitate a practicii. Foarte mult depinde de ei. Dac nu e scop sau dorin - nu putem infl uena prea multe, decât s cerem s se respecte formaliti- le, programul i jurnalul de practi- c.» - spune Angela Solcan, decanul facultii Business i Administrarea Afacerilor, ASEM.
La rândul su, Eugen Hristev, di- rector general la Trimetrica spune c
accept permanent studeni la prac- tic. În ultimii 5 ani au fost uneori câte un student sau chiar 5 - 6. Dup ei era întrit o persoan, care s le acorde timp, iar 50 % dintre stagiari au fost ulterior angajai.
Conform unui nou regulament, elaborat de Ministerul Educaiei, sta- giarii au dreptul s aleag unitile de efectuare a practicii din num- rul unitilor cu care sunt încheiate contracte, s pretind la condiii co- respunztoare de desfurare a sta- giului de practic, s execute numai operaiunile i lucrrile prevzute în programul de practic.
Victor Jumbei este noul Director al Lukoil România. Noul manager are o experien de peste 18 ani în sectoarele fi nanciar-economic i management din domeniul indus- triei petroliere din Republica Mol- dova i Ucraina.
Începând de la 1 februarie, Victor Jumbei este noul director al companiei Lukoil România.
Anterior, a deinut funciile de Director General al Lukoil Moldova, Prim adjunct al Directorului General al Lukoil Ucraina i Prim adjunct al Con- ductorului Asociaiei Inter-Regionale «Europa de Est».
Noul director, în vârst de 40 de ani, este absolvent al Academiei de Studii Economice din Republica Moldova i a obinut titlul de doctor în economie.
Victor Jumbei a preluat funcia de Director de la Maxim Khitrov, care a fost numit Director General al Lukoil Severo-Zapadneft eproduct.
În cadrul Lukoil România mai acti- veaz i ali moldoveni. Astfel funcia de director fi nanciar o deine Anatol Ara- pu, ex-ministru al Finanelor din Repu- blica Moldova, iar Constantin Tampiza, fost director general al Lukoil România este actualul repre zentant al lui Vagit Alekperov, preedintele grupului petro- lier rusesc.
Lukoil este cea mai mare companie petrolier din Rusia din punct de vedere al rezervelor, produciei i rafi nrii ie- iului, asigurand circa 20% din producia
de iei autohton (79,8 milioane tone), iar la nivel global reprezint aproxima- tiv 2% din producia total mondial.
O mare parte din activitile de explorare i de producie a companiei au loc în Rusia. Majoritatea produciei este vândut pe pieele internaionale. Din punct de vedere al rezervelor de iei, Compania Lukoil este lider mon- dial. În privina rezervelor confi rmate în categoria companiilor private cota- te la burs, se afl în topul mondial al companiilor petroliere iar din punct de vedere al produciei de iei se claseaz pe locul apte în lume. Lukoil deine rafi nrii, uzine petrochimice în Rusia în Europa de Est i în fostele republici din Uniunea Sovietic, precum i numeroa- se conducte pentru transportul ieiului i produselor petroliere. De asemenea Compania Lukoil opereaz reele de distribuie în Statele Unite,Polonia, Bulgaria, Romania, Turcia, Statele Bal- tice, Republica Ceha, Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Azerbaijan, Ka- zahstan, Kârghâstan, Slovacia, Munte- negru, Ungaria i altele.
Pe piaa Republicii Moldova Lukoil deine o cot de peste 30% fi ind cea mai mare companie din domeniu.
Ion Pârachi i Gheorghe Reabov sunt Profesorii Anului 2011 În luna noiembrie 2011 în cadrul ASEM s-a desfurat prima ediie a
Concursului „Profesorul Anului”. Conform criteriilor de performan cel
mai mare punctaj, la categoria „Confereniari universitari i profesori uni-
versitari” l-a acumulat Ion Pârachi, iar la categoria „Lectori universitari
i lectori superiori universitari” – Gheorghe Reabov. Fiecare profesor a
primit câte 15 mii lei drept rsplat pentru excelena de care dau dovad.
Un absolvent al ASEM director al unei importante companii în România
Practica studeneasc încadrat într-un nou regulament
Universitile vor repartiza studenii la stagiul de practic în con-
formitate cu lista instituiilor identifi cate ca baz de practic, cu care se
încheie contracte. Iar studenii sunt în drept s identifi ce, s aleag din
instituii pentru realizarea stagiului de practic i s pretind la condiii
corespunztoare de desfurare a practicii.
Studenii stagiari sunt obligai s efectueze stagiul de practic în strict conformitate cu prescripiile conducerii instituiei, iar schimbarea unitii-baze de practic fr con- simmânt este strict interzis. Pen- tru activitatea desfurat în cadrul stagiului de practic, stagiarul nu poate pretinde la vreo remuneraie din partea partenerului de practic, cu excepia cazului în care practican- tul i partenerul de practic convin s încheie un contract individual de munc.
Regulamentul conine preve- deri referitoare la tipurile stagiilor de practic, cerinele unice pentru organizarea i desfurarea stagiilor,
obligaiunile dar i responsabilitile subiecilor implicai, ale prilor care încheie contractele privind stagiile de practic, evaluarea stagiilor, drep- turile i obligaiunile stagiarului etc.
Menionm c stagiile de practi- c sunt parte integrant obligatorie a procesului educaional i se reali- zeaz în scopul aprofundrii cuno- tinelor teoretice, acumulate de ctre studeni pe parcursul anilor de studii i formrii competenelor stabilite prin Cadrul Naional al Califi crilor, pe domenii de formare profesional.
Liuba LUPASCO
Curierul Economic 3nr. 1-2 (209-210), 29 februarie 2012 ACTIVITATEA ASEM
Totul a început în 2009, când o prieten a convins-o s mearg la preselecie. De atunci muzica i economia bat într-un ritm în inima ei. Ne-a mrturisit c face muzic din plcere, de fapt este o motenire de familie. Nu are pregtire profesional muzical, dar pasiunea pentru mu- zic vine din copilrie, pe când cânta împreun cu mama. Întâmpltor a afl at despre preselecia pentru corul “Cantabile” al ASEM, a decis s par- ticipe i a reuit. Cu toate acestea, în pofi da unei agende completat pe minute, muzica în cor se împac de minune cu fi nanele, o meserie real de viitor, care o va ajuta s se realizeze.
“Muzica pân la urm rmâne un hobby, voi cânta în continuare, dar îmi doresc s fi u o doam- n de afaceri”, recunoate Tatiana, lsându-se ispitit de unele scenarii presupuse: “Dac i s-ar oferi posibilitatea de a începe o carier muzical solo, ar accepta…..mcar din curiozitate. Nu e ni- mic btut în cuie. O viaa ai i trebuie s-i permii luxul de a-i accepta provocrile.”
INSPIRAT DE ARTISTISM I CALCUL RAIONAL, ALE EI FINANE, NU ROMANE CI MELODII CORALE LA NEVOIE VOR CÂNTA
tie c a fcut alegerea corect, în ceea ce ine de business, dar recunoate c dup absol- virea liceului i-a fost puin fric. “Nu am ales un
Mai mult decât atât, o parte din stu- deni vor benefi cia i de locuri de munc în cadrul VictoriaBank SA sau vor colabora «cu prima banc din Moldova, care a în- registrat o capitalizare de nivelul primului miliard în ultimii ani» a dat din start asi- gurri Natalia Politov-Canga. Preedinta VictoriaBank, alturi de rectorii celor 11 instituii superioare de învmânt pre- zeni la eveniment împreun cu cei mai
Majoritatea burselor VictoriaBank au fost cucerite iari de studenii ASEM
Burse în valoare de 650 lei lunar vor primi timp de un an academic 32 de studeni ai ASEM i ali 68 studeni de la
10 universiti din ar. De «Ziua Îndrgostiilor», studentilor le-au fost înmânate diplomele de învingtori i carduri
bancare Victoriabank la care au fost deja transferate bursele pentru primul semestru al acestui an academic.
Natalia Politov-Canga, preedinte VictoriaBank: „La cea de-a doua ediie a concursului au fost invitai s participe nu doar studenii de la eco- nomie i drept, ci i cei de la arte, medicin, pedagogie”
universitilor de a pregti profesioniti i deschiderea ulterioar a mediului de afaceri inclusiv a VictoriaBank spre o co- laborare i un dialog», a declarat i Gri- gore Belostecinic, rectorul ASEM.
De cealalt parte, Viorelia-Moldovan Btrânac, prorector al ULIM a menionat: «Mai întâi vin performanele academice, iar apoi cele profesionale. Acest proiect constituie o investiie în instituiile noas- tre de învmânt i speram ca va avea o durabilitate ulterioar. Or, dac nu inves- teti în educaie, riti s vezi ce înseamn ignoran.»
Studenii au fost deosebit de fericii. Majoritatea au spus c vor investi banii în ceea ce îi face i mai buni  : manuale, cursuri i treininnguri, participri la con- ferine în ar i peste hotare.
Pentru Irina Iavorschi, student la «Contabilitate » bursa VictoriaBank este a doua la numr din cele extrabugetare obinute în acest an academic. Irina spu- ne c va aduna banii într-un cont special, întrucât va avea nevoie de ei dup ab- solvire. Studenta intenioneaz s urme- ze un masterat.
Printre studenii ASEM câtigtiri ai bursei VictoriaBank se numr i o bun parte din cei nominalizai la ediia a VIII- a a Concursului Cel mai Bun Student al ASEM : Iana Agachi, Dana Muntean, Iri- na urcan,   Viorelia Bodarev, Inga Anto- nes, Aurelia Petrov etc. Unii dintre ei «au vânat” cu iscusin i bursele Moldcell sau pe cele de Merit.
L.L.
Cele mai multe burse au revenir studenilor ASEM (32), urmai de cei de la UTM (23) i USM (12).
Studenii au fost deosebit de fericii. Majorita- tea au spus c vor investi banii în ceea ce îi face i mai buni : manuale, cursuri i treininnguri, participri la conferine în ar i peste hotare.
buni studeni ai lor au apreciat parteneri- atul dat ca pe un exemplu de succes.
«Acest proiect a demarat în cadrul programului de Responsabilitate Soci- al Corporativ în scopul promovrii i stimulrii viitorilor specialiti în diferi- te domenii de activitate din economia Republicii Moldova dar i din ramurile adiacente», a declarat Natalia Politov- Canga, preedinte VictoriaBank, specifi -
când c la cea de-a doua ediie a concur- sului au fost invitai s participe nu doar studenii de la economie i drept, ci i cei de la arte, medicin, pedagogie etc.
Respectiv, din peste 200 de dosare depuse, trecând prin «4 fi ltre», au fost alei chiar cei mai buni din cei mai buni.
«Apreciez bunele relaii între me- diul de stat i cel de afaceri. Succesul business-ului depinde de capacitatea
Finanele i muzica – amestec armonios pentru Tatiana Muuc Cânt în corul “Cantabile” i face fi nane.
Este vorba despre Tatiana Muuc, student în
anul trei la “Finae i Bnci”, ASEM. Este mem-
br a corului înc de la fondarea acestuia i se
mândrete cu acest lucru. În opinia ei, fi nanele
i muzica merg mân în mân, pentru c face
ceea ce-i place. Mereu “fl mând” de ceva nou
i interesant, este membr a diferitor organiza-
ii studeneti, iar pe viitor se vede o doamn
de afaceri de succes, dar cu rochia de concert
mereu la îndemân.
colegiu de muzic pentru c mi s-a fcut fric c nu voi reui. Eu am nevoie de motivaie, de un imbold. Am ales ceva real, adic economia. Muzica este un stimulent de a merge mai departe, o recunotin, te simi mai important. Din primul an de facultate eram fl mând de ceva nou i interesant”.
Pe lâng economie i muzic, îi place mult arta
fotografi c i a fcut i puin teatru. Se caracterizea- z o persoan activ, calculat i atent la cifre. De curând a particpat la concursul de idei de afaceri pentru Incubatorul ASEM. “Sunt o fi re creativ pe diferite valuri, în diferite etape ale vieii, în fi ece zi pot descoperi ceva nou care s m ajute pe viitor”.
AANUMITA “PURTTOAREA DE CUVÂNT” A CORULUI CANTABILE
Potrivit dirijoarei corului, Elena Marian, Tatiana este una din fetele înc de la fondarea corului. “De la început prea nevinovat i speriat pentru c nu tia notele. Acum este una dintre cele mai bune fete. Este responsabil, tenace, perseverent i are caracter, este “purttoarea de cuvânt” a corului”.
Tatiana vorbete cu admiraie despre doamna Elena, pentru c anume ea a descoperit-o i a în- drumat-o s fac ceea ce-i place. “De la “Cantabile” în primul rând voi lua deprinderile tehnice, cum s respir corect, s nu falsez. De asemenea mi-am f- cut muli prieteni”.
“RESPIRAI ADÂNC, RIDICAI UMERII, CÂNTM CA I CUM BEM AP DIN IZVOR”
Fiecare repetiie începe cu înclzirea vocii. Acest lucru presupune o mimic corect a feei, o anumit poziie a corpului i mai ales un su- net absolut perfect. Chiar dac repetiiile au loc dup ore, toi sunt prezeni pentru un mini-con- cert departe de ochii lumii.
“Muzica nu are grani”, mrturisete dirijoa- rea corului Elena Marian. Potrivit ei, la cor poa- te adera oricine, iar problema cea mai mare la moment este lipsa unui numr rezonabil de fete pentru un cor adevrat.
Corul de tineret “Cantabile” al ASEM a fost fondat la 1 noiembrie 2009 sub egida dirijoa- rei Elena Marian i a maestrului de concert Larisa Poliacov. Fetele sunt atent selectate, în funcie de talent i frumusee. În cor pot veni fete cu pregtire muzical, dar i fr, auzul muzical este obligatoriu, dar i prezena sce- nic i carisma domnioarelor. Nu în zadar, cei care le vd o dat cântând, le asociaz cu veritabile îngerie.
Vârsta medie a fetelor este de 21 de ani, cea mai mic având doar 14. Majoritatea sunt studente la ASEM, dar sunt i fete de la alte uni- versiti. La concerte particip în jur de 25 de fete. Ultimul festival la care au participat a fost în decembrie, oraul Chieti, Italia. În ar au adus dou diplome de aur, la seciunea polifonic i naional.
Corul a participat la numeroase festivaluri i concursuri naionale, dar i peste hotare, cum ar Italia, Polonia, România, de unde s-au întors cu trofee importante dar i cu multe impresii La moment fetele se pregtesc pentru un concurs în Debrecen, Ungaria.
Corina MOROZAN
apreciat cel mai mult cei care au
susinut în unanimitate candida-
înc 5 ani.
- Pe parcursul acestor ani, pe- rioad în care am avut onoarea s conduc ASEM-ul, întreg colectivul i-a adus aportul la dezvoltarea in- stituiei noastre sub toate aspectele care presupun activitatea unei uni- versiti. Realegerea mea a fost o apreciere a eforturilor întregii com- ponene a Senatului ASEM, a colec- tivului, prin prisma acestor realizri i a dorinei personale a fi ecrui an- gajat al ASEM de a continua aceast tendin pozitiv.
- Studenii au calculat c o zi la
cmin îi cost în jur de 4 lei, ei spun
c ar vrea s plteasc i mai mult,
doar ca s ajung pentru toi i
condiiile s fi e mai bune. Concret
ce avei a le spune?
- Studenii notri merit condiii de trai mai bune decât cele pe care le au în cmine. Un sondaj realizat de Ministerul Educaiei acum un an arat c studenii vor condiii mai bune i sunt dispui chiar i s achite o tax mai mare, dar încercarea Mi- nisterului de a promova unele clari- ti în acest domeniu s-au ciocnit cu o rezisten din partea mass-media i a unor structuri politice, care con- sider c studenii trebuie s trias- c în condiiile pe care le au, dar cu taxe mici.
Am menionat i în programul meu de activitate pe urmtorii 5 ani, c este timpul s renovm cminele studeneti în situaia în care statul nu acord resurse fi nanciare pentru acest lucru, dei a promis. Vom gsi bani din surse interne ca s renovm treptat i integral cminele studen- eti, s le dotm cu mobilier nou, condiii mai bune, s fi e mai puine persoane în odi, dar cu certitudi- ne aceasta va solicita i un pre mai mare pentru cazare.
Or, în prezent aici costurile sunt acoperite doar parial de stat - 25 % din cheltuielile pe care le suportm sunt restituite prin achitarea taxe- lor pentru studii, în rest, 75% rmân acoperite din banii pe care îi acumu- lm din contul taxelor de studii, cei care studiaz în baz de contract, de cele mai dese ori nu benefi ciaz de locuri în cmine.
- Ce alte surprize s ateptam în
urmtorii 5 ani?
- Mai puin surprize, mai mult proiecte foarte bine gândite i ana- lizate. Vom propune programe noi de masterat, mai atractive i mai uti- le pieei muncii, or, ne-am dat sea- ma c noi nu prea avem programe de masterat pur economice. Vom începe cu un masterat în Economia Unitilor Economice; Economie i Management în Comer i Alimen- taie Public; Economie i Manage- ment în Turism i Servicii Hoteliere, alte masterate în Comunicare i Jur- nalism Economic, dar i la Licen dorim s extindem domeniile de formare profesional.
Este un specific al instituiilor din spaiul ex-sovietic, s aib Fa- culti de Tehnologie i Manage- ment în Alimentaia Public. Vom avea i noi.
Vom încerca s gsim soluii i în vederea motivrii tuturor prilor participante la procesul de predare – învare. Identifi cm modaliti de a stimula i motiva studenii notri de a frecventa orele i a însui mai bine materialul predat, dar i mo- daliti de motivare a catedrelor, s aib o responsabilitate mai mare i s propun cadre didactice mai cali- fi cate, începând cu primul an de stu- dii. Am o idee în acest sens, pe care o voi propune Senatului i apoi o voi face public.
Despre învmânt i educaie
„Dup opt ani de Proces de la Bo- logna în Moldo- va, cred c for- mula 4 Licen +1,5 Masterat ar fi mai bun”
- Anul acesta se fac 8 ani de la
extinderea Procesului de la Bo-
logna asupra Moldovei. Se pare
îns c studenii nu prea îneleg
benefi ciile acestei aderri. Dvs ce
i-ai îndemna s foloseasc mai
îndrzne?
- Sunt unul dintre cei care au susinut întrutotul aderarea RM la Procesul de la Bologna. i am f- cut tot posibilul ca stipulrile lui s fie implementate i în RM, inclusiv i în ASEM i în învmântul eco- nomic în msura în care noi deja
pân la aderare fcusem câte ceva din ceea ce prevede acest proces. M refer la creditele transferabile care se practic în ASEM din anul 2000, sistemul de evaluare a cu- notinelor studenilor pe parcur- sul întregii perioade de studii i nu doar la evalurile finale…
Dup 8 ani, cred c trebuie s analizm ceea ce am reuit s facem, ce a fost potrivit i bine pentru sis- temul de Învmânt din Republica Moldova i ce putem s schimbm pentru un rezultat mai bun.
Apropo, nu toate statele Euro- pene s-au aruncat atât de activ în implementarea a tot ceea ce s-a declarat în legtur cu Procesul de la Bologna. Multe state i-au ps- trat sistemul existent, fcând doar adaptri de ordin formal i lucrul acesta trebuie s-l lum în consi- derare. La etapa fi nal de discuii
asupra proiectului noului Cod al Educaiei eu am spus c în legtur cu unele defi ciene ale Procesului de la Bologna, atestm o mic dis- criminare între diferite domenii de formare profesional la Ciclul I Li- cen. S zicem noi cei cu sistemul 3 + 2 (Licen i Master), absolvenii notri nu pot aplica în condiii ega- le pentru un master alturi de cei care provin dintr-un domeniu care prevede 4 ani la ciclul întâi.
În plus, nu se reuete astzi, pe parcursul a 3 ani de zile s asigurm o pregtire teoretico-profesional fundamental a studenilor notri. Este o perioad prea mic, în care mai este obligatoriu un stagiu de practic, perioada pentru elabora- rea tezei de licen ce pic în ace- lai timp i nu se reuete a pune accentul pe formarea profesional a absolvenilor. Eu am lansat ideea c
poate s revenim integral la formula 4 (Licen) + 1,5 (Master) pentru toa- te specialitile. i nu cred c aceasta ar solicita mari cheltuieli suplimen- tare. Merit s mai investim în dife- rena de 0,5 ani, dar s câtigm mai mult în plan calitativ.
„În linii gene- rale mai rmân adeptul Proce- sului de la Bo- logna, dar s privim lucrurile real i s recu- noatem atunci când s-au comis unele abateri”
i coninutul curriculei universi- tare la specialitile noastre trebuie modifi cat. Or, noi am fost nevoii s deplasm multe cursuri de pregtire fundamental teoretic de la Ciclul I Licen la Ciclul II Masterat, conside- rând c suntem datori s asigurm o pregtire de specialitate la Ciclul I, astfel ca dup absolvire tinerii s fi e angajai în câmpul muncii. i aceas- ta nu a fost cea mai bun decizie.
Vom reveni s începem cu pre- gtirea teoretic i fundamental economic la Ciclul I L. pe parcursul primului an, urmând ca obiectele de specialitate s înceap în anul II i III.
În linii generale mai rmân adep- tul Procesului de la Bologna, dar s privim lucrurile real i s recunoa- tem atunci când s-au comis unele abateri.
- Adoptarea noului Cod al Edu-
caiei e pe ultima sut de metri.
Ce ateapt universitile cel mai
mult de la acest Cod?
- El fusese pe ultima sut de me- tri atunci când s-a organizat dezba- teri în Cadrul Ministerului, Guvernu- lui, discuii publice mari. Dup cum de activ au fost lansate, aa au fost stopate aceste discuii. Brusc. Atunci când au ajuns în Parlament. Pentru
Grigore BELOSTECINIC: „În urmtorii 10–15 ani
Interviu cu rectorul ASEM
Curierul Economic 5nr. 1-2 (209-210), 29 februarie 2012 INTERVIU
mine motivele sunt clare … dar cert e c lipsa noului cod e în detrimen- tul învmântului superior.
„Avem nevoie de o acreditare internaional. Cine achit nota de plat?”
- Din 2013 orientativ, conform
versitilor. Dar altceva vreau s
v întreb: cât de important ar fi
opinia studenilor aici în evaluarea
ratingului universitii în care stu-
diaz?
- Opinia studenilor conteaz, dar nu cred c ea trebuie s prevale- ze în determinarea poziiei universi- tii în eventualul top. Poziia trebu- ie s fi e determinat de societate în întregime, de atitudine.
- Dar ministerul ar vrea s an-
gajeze o agenie de rating strin
în scopul realizrii unei evaluri
impariale…
- Cred c i o companie local s-ar descurca bine în a elabora lista de criterii i a evalua. Ceea ce con- teaz e imaginea general a univer- sitii în societate i modul în care aceasta este perceput de poten- ialii angajatori. Or, o universitate trebuie nu doar s fac cercetare i s pregteasc cadre de specialitate. Ele mai sunt i un depozitar de tra- diii, istorie, responsabile de forma- re unor personaliti în societate. i cred c i aceste lucruri trebuie s fi e luate în considerare. Universitile noastre deocamdat nu au fost su- puse unei acreditri internaionale. Este o defi cien foarte mare. Noi suntem pregtii pentru un astfel de proces. Problema const iari în bani. Aceasta ne-ar costa vreo 30 000 euro, ceea ce este foarte mult pentru noi. În România nota de pla- t pentru acreditarea internaional a peste 60 de universiti a fost asu- mat de ctre stat, ceea ce este co- rect i imparial.
Oricum, satisfacii i nemulumiri din partea universitilor vor fi , dar important e s se refl ecte realitatea.
Noi, ASEM-ul, suntem pregtii s fi m evaluai i avem certitudinea c vom ocupa primele poziii, orica- re nu ar fi criteriile.
„S-mi spun cineva c avem prea muli mar- ketologi…”
- Facultile, mai ales cele eco-
nomice i juridice sunt considerate
„fabrici de omeri de lux”. O even-
tual rat a angajabilitii, dac
s-ar calcula, credei c ar juca pen-
tru sau împotriva ASEM-ului?
- Ar fi în favoare, cred. Numrul
de locuri de munc pe care econo- mia le ofer, sunt destinate într-o mare parte absolvenilor ASEM, i mai puin absolvenilor facultilor economice a altor universiti. M refer în special la angajrile care se fac în domeniul fi nanciar-bancar, tu- rism. Noi producem manageri, con- tabili, informaticieni, statisticieni. S-mi spun mie cineva c noi avem prea muli marketologi de calitate sau prea muli specialiti în turism! M tem c s-a format o viziune abs- tract, generalizat a ceea ce numim noi economiti. Academia nu prega- tete aproape deloc economiti în stare pur, spre regret.
„Pretendenii la studenie scad, i, s recunoa- tem, avem prea multe univer- siti pentru RM…”
- Dle rector, dac acum univer-
sitile pot alege din 2 – 3 studeni,
atunci în maxim 10 ani, dou uni-
versiti se vor bate pentru unul
dintre studeni. i asta în condiiile
în care acesta din urm, cu paa-
port românesc, ar putea opta pen-
tru o universitate european. Care
este cartea ce urmeaz a fi citit
sau „jucat” de universitile din
Moldova? AS-ul din mânec?
- Sunt tendine demografi ce. Se înregistreaz un numr tot mai mic de copii în coli i licee, deci i pretendeni la studii vor fi tot mai puini. Trebuie îns s vedem i partea pozitiv a lucrurilor. Trebuie s recunoatem c noi avem i un numr foarte mare de universiti: 34 pentru RM este mult i cred c în cazul în care s-ar liberaliza total pia- a educaional, ar avea de câtigat i studenii i universitile. Or, ar supravieui universitile cu un po- tenial mai mare de dezvoltare i ar pleca cei care nu au reuit s se afi r- me pe piaa educaional. De aceea cred eu c în urmtorii 10 – 15 ani ar putea s aib loc importante schim-
bri pe piaa serviciilor educaionale din RM în sensul concentrrii instru- irii în câteva universiti mari din ar, printre care, cu certitudine va fi i ASEM-ul. Dar trebuie s ne ori- entm i spre atragerea studenilor din zonele cu evoluii demografi ce mai bune, printre care statele din Asia de Sud-Est, unele ri africane, pentru care noi am putea s deve- nim atracie în plan educaional. Dar i aici trebuie s existe o claritate din partea Guvernului, or actualmente
în legiferarea aducerii studenilor strini la studii în Moldova sunt ba- riere birocratice imense.
„Achit contrac- tul, deci (n-)o s m exmatricule- ze” ?
-„Achit contractul, deci n-o s
m exmatriculeze”, psighologie
i argumentat de promovabilita-
expresie, cât va mai dura, care sunt
soluiile?
- Unii studeni sunt nevoii s achite o tax pentru studii, în msu- ra în care nu exist un alt fi nanator, de exemplu statul. Este o situaie
când unul dorete cu orice chip s-i ia studii superioare într-un domeniu atractiv în RM, având în vedere i rata angajabilitii. Faptul c studiezi cu tax, traseul admitere – absolvire nu este unul asigurat din start. Noi avem peste 1000 de studeni, ma- joritatea la contract, exmatriculai anual pentru c nu respect condi- iile, dar se conduc pân la o etap, de abordarea sus menionat. Dar i aa trebuie s avem exigene mai mari fa de studeni i o practic bun vine din multe state ale lumii, unde la anul I sunt înmatriculai toi doritorii, urmând a fi selectai, tre- când prin cerine foarte dure dup primul an de studii. Studenii care au nimerit întâmpltor la universi- tate sau care au încurcat facultatea, într-adevr trebuie s fi e depistai cât mai devreme i ajutai s se re- orienteze.
Despre politic
mentar, ai fost liderul echipei de
rectori care au decis sa susin un
partid, ai fcut campanie pentru
PLDM, dar ai refuzat mandatul
de deputat i, potrivit unor surse,
i alte propuneri cum ar fi cea de
a candida la postul de Primar, de
Ministru al Educaiei…. De ce i în
ce msur astfel de aciuni sunt în
favoarea ASEM-ului?
- E o alegere a mea necondiio- nat de a m implica în acest pro- ces. Nu regret c am fcut-o i nu regret faptul c am revenit la ASEM, având i alte oportuniti. Dorina mea a fost s-mi aduc aportul fi nal la ceea ce numim libertate i de- mocraie în Republica Moldova. Iar motivul – de a nu admite revenirea la momente în care s-au adus pre- judicii foarte mari, inclusiv dezvol- trii învmântului din Republica Moldova.
Despre viitor
„E sufi cient s vii chiar i într- un week-end la ASEM, ca s vezi cum arat stu- denia activ, de calitate”
- Spunei 3 motive din care un
printe ar fi motivat s aleag pen-
tru copiii si anume ASEM?
- Printe fi ind, asta am fcut i eu pentru copilul meu: l-am sftuit s vin la ASEM, dup care a continuat studiile în strintate.
ASEM este o oportunitate, are o infrastructur îmbuntit pe an ce trece i condiii bune.
ansele de angajare pentru ab- solvenii ASEM sunt mai mari, pro- fesorii aici sunt buni specialiti, iar muli dintre ei – practicieni în para- lel. V asigur c în nicio alt univer- sitate din Moldova nu vei întâlni atâia profesori care au legtur cu domeniul practic, ca la ASEM. Lecii citesc profesori care au ajuns mi- nitri, directori de bnci, oameni de afaceri, ambasadori, deputai, ex- peri etc. Cei care doresc s obin mai mult decât diploma de absol- vire a ASEM – obin! Vrei s începi o afacere la ASEM, o începi, c avem Incubator de Afaceri.
i înc ceva, misiunea noastr e s pregtim nu doar specialiti dar i personaliti, i activitile extracur- riculare joac un rol esenial aici.
Aici noi avem de ludat fi le între- gi de ziare sau cri. E sufi cient îns s vii, nici mcar într-o zi de lucru, ci într-un week-end la ASEM, ca s vezi c studenii activi, asociai în di- verse organizaii de tineret, discut, experimenteaz, practic jocuri in- telectuale, citesc i pur i simplu, îi triesc studenia util i din plin!
Consemnare: Liuba LUPACO
ar putea s aib loc importante schimbri pe piaa serviciilor educaionale din RM”
Curierul Economic6 nr. 1-2 (209-210), 29 februarie 2012STUDENI CU AFACERI
«Concursul «Idei de afaceri» este un proiect invovator, pentru c vine s ofere suport real pentru studenii ASEM, care doresc s iniieze activi- ti economice. Anul acesta, câtigtorilor locurilor I-III, le vom oferi ofi - cii în incinta incubatorului pentru o perioad de 2 ani. Partenerul nostru, compania Orange le-a oferit câte un laptop – echipament de strict necesi- tate la iniierea unei afaceri i alte premii tuturor participanilor. Mai mult decât atât, pe perioada concursului, organizâm diverse traininguri prin intermediul crora, participanii îi dezvolt aptitudinile antreprenoriale, abilitile de lucru în echip, planifi carea i managementul afacerii etc.», a declarat Diana Vornovichi, director al Incubatorului de afaceri ASEM
«Au picat muli participanti la concurs i aici se terminase speranele mele. Ma bucur c ai apreciat munca noastr. Mulumesc juriului, ex- perilor, organizatorilor pentru ideile oferite, cât i pentru posibilitatea de a fi gzduii din start de incubatorul de afaceri», a spus Grigore Sofroni, câtigtorul locului I.
«Suntem mândri s susinem acest concurs deja al doi- lea an consecutiv. Este un proiect care ajut, prin aciuni concrete, la dezvoltarea spiritului antreprenorial i abilit- ile tinerilor, studeni ai ASEM-ului. Ne exprimm convin- gerea c prin intermediul unor asemenea proiecte, contri- buim la dezvoltarea antreprenoriatului în rândul tinerilor, care, mâine, vor fi actori activi ai economiei reale i vor infl uena pozitiv dezvoltarea rii», a spus Mickael Faure, director Marketing i Comunicare, Orange Moldova.
Concursul ideilor de afaceri a fost lansat în 2005 i se desfoar în fi ecare an în perioada septembrie-decembrie.
Liuba LUPACO
Incubatorul Incubatorul de afaceri al ASEM de afaceri al ASEM a deschis ua a deschis ua noilor rezideninoilor rezideni
3 din 18 idei de afaceri vor 3 din 18 idei de afaceri vor
fi gzduite de Incubatorul de
fi gzduite de Incubatorul de
Afaceri al Academiei de Studii
Afaceri al Academiei de Studii
Economice a Moldovei (ASEM).
Economice a Moldovei (ASEM).
Benefi ciarii acestui drept au Benefi ciarii acestui drept au
fost selectai în urma ediiei a
fost selectai în urma ediiei a
VII-ea a Concursului anual “Idei
VII-ea a Concursului anual “Idei
de Afaceri” pentru studenii de Afaceri” pentru studenii
ASEM, organizat în perioada
ASEM, organizat în perioada
septembrie – decembrie 2011.
septembrie – decembrie 2011.
Prezentarea public fi nal a proiectelor a avut loc pe 23 decembrie 2011.
18 idei de afaceri au concurat la cea de-a VII-a ediie 18 idei de afaceri au concurat la cea de-a VII-a ediie a Concursului «Idei de Afaceri», desfurat în perioada a Concursului «Idei de Afaceri», desfurat în perioada septembrie - decembrie la ASEMseptembrie - decembrie la ASEM
Ideile de afaceri prezentate au fost apreciate de un juriu format din experi din domeniul academic.
Scopul concursului este de a oferi oportuniti studenilor i masteranzilor ASEM pentru a-i transforma ideile lor inovative în afaceri reale.
i în anul curent ideile de afaceri au variat de la caz la caz: Instalarea panou- rilor LED, asisten în pregtirea dosare- lor pentru aplicarea la studii peste hotare, consultaii juridice prin telefon, comercia- lizarea voucherelor de reducere, broker de asigurri, oferirea surprizelor unicale, sunt câteva din ideile de afaceri înregistrate în competiie. De asemenea, tinerii întreprin- ztori au venit cu metode de obinere a energiei electrice din energie solar prin motorul stirling, dar i publicitatea indoor în lifturile blocurilor rezideniale.
Singura afacere prevzut pentru sec- torul real al economiei a fost cea a Stelu- ei Mazilu. Studenta a avut un plan foarte bine defi nit pentru o afacere specializat în colectarea i depozitarea pieilor de oaie în scopul explorrii acestora. Stelua îns a renunat din start la o eventual clasare a sa pe primele locuri, întrucât SRL «Miori- a » va avea sediu în teritoriu, iar experien- a care s-a vrut a fi obinut din participare la concurs a fost consultana în elaborarea i cizelarea business planului viitoarei sale afaceri.
ASTFEL, IDEILE CARE AU CÂTIGAT CONCURSUL ANUL ACESTA SUNT:
Locul I - FeedBack group SRL - Com- binarea cercetrilor în marketing cu publi- citatea, cercetarea pieei în diferite forme i dup diferite metode;
Locul II - PRO-IT SRL - Prestri servicii IT: programare i design web, elaborarea sistemelor informatice, solu- ii networking, suport software i tehnic, consultan.
Locul III - Intelligent Media SRL - Servicii de publicitate indoor;
Un cuvânt greu la jurizat l-au avut de spus rerezentantele sectoru- lui de business autohton.
alopa Mihail i prietenii si au luat locul II cu PRO-IT SRL, adi- c prestari servicii IT: programare i design web, elaborarea sis- temelor informatice, soluii networking, suport software i tehnic, consultan.
Locul I a revenit echipei FeedBack group SRL, condus de Grigore So- froni. Studenii i-au propus s com- bine cercetrile în marketing cu pu- blicitatea.
Stelua Mazilu este unica concurent care a propus jurizrii un plan de afacere pentru sectorul real al economiei. Cu SRL «Mi- oria» studenta va colecta i depozita piei de oaie în scopul ex- ploatrii acestora. Planul studentei a impresionat expertele din sectorul real.
Locul III în concurs a revenit lui Eu- gen Maeico, pen- tru a crea fi rma sa, Intelligent Media SRL. Aceasta se va ocupa cu prestarea de servicii de pu- blicitate indoor în lifturile blocurilor rezideniale.
Câtigatorii locurilor I-III au primit ofi cii în incinta Incubatorului de Afaceri pentru o perioada de 2 ani. Iar o companie GSM le-a oferit câte un laptop.
Curierul Economic 7nr. 1-2 (209-210), 29 februarie 2012 CARPE DIEM
a 7 ianuarie 2012 la Teatro delle Emozioni de la Roma a avut loc spectacolul muzical cu participarea artitilor din Repu- blica Moldova Valentin i Luminia Dragomir, tinerei interprete Isabelle Haile, Ansamblului “Arra”, director artistic Lidia Bolfosu, Acor- deon Liuba Bor, fl uier Vitalie Sârbu,artistei italiene Cristiana Lauri, profesoarei de limb româna doamna Nina Popescu. Evenimentul a fost organizat de ctre Asociaia “Dacia” în colaborare cu Asociaia “Propatria”, Pree- dinte Nicu Moraru, cu patronajul Ambasadei Republicii Moldova i susinerea fi nanciar a Primriei Romei. La eveniment au fost pre- zeni Consilierul Ambasadei Republicii Mol- dova Liliana Verlan, Consiliera Primriei Ro- mei Tatiana Kuzyk, Redactorul ef al revistei
“Adevrul” Alina urcanu, scriitorul ita- lian Francesco Baldassi, Reporterul ziarului “Gazeta Basarabiei” Prof. Liuba Marian, Vitto- rio Giorgi, Preedintele Asociaiei “Uniunea Regiunilor Istorice Europene” s.a. Tatiana Kuzyk , Consiliera Primriei Romei a felicitat participanii cu ocazia Crciunului Ortodox i a reamintit celor prezeni în sal despre introducerea taxelor pentru reânnoirea per- miselor de edere pentru emigranii extra- comunitari, druind preedinilor asociaiilor româneti agendele pe anul 2012, Consilie- rul Ambasadei Republicii Moldova Liliana Verlan i-a exprimat bucuria de a participa la manifestaia care unete comunitatea ba- sarabenilor în jurul luminii Crciunului. Con- certul a început cu un minut de reculegere dedicat memoriei lui Vadim Pisari, tânrul ucis de mâna unui soldat rus, eveniment ce a inaugurat în manier tragic anul 2012, anul în care se implinesc 200 de ani de la anexa- rea Basarabiei de ctre Rusia. Profesoara de limba român doamna Nina Popescu a citit dedicaia lui Eminescu scris de ctre
Leonida Lari pe fundalul sunetului arpei
celtice mânuite de ctre Cristiana Lauri, tin- ra artist italian, care cu miestrie deosebit a acordat arpa sa la versurile ptrunztoare ale regretatei Leonida Lari. Isabelle Haile împreun cu mama Tatiana Chiri au inter- pretat pe dou voci colindul “Vino, gazd”, au adus colinde culese din popor de ctre Lidia Bolfosu i membrii Ansamblului “Arra”, care au prezentat un fragment scenic din dansul Caprei.
Dup evaluarea artitilor prezeni la Roma spectatorii au avut ocazia s asculte piesele interpretate de ctre Valentin i Lu- minia Dragomir, care au fost selectate cu grij de ctre artisti. Atât publicul român, cât i cel italian a apreciat miestria duetului Dragomir, un cuplu artistic elegant, de o rar fi nee i armonie. Cuplul Valentin i Lumini- a Dragomir este o pereche real, cstorii de muli ani, au i doi copii la fel de talentai, poate de aici vine autenticitatea sentimente- lor care au fost transmise de ctre artitii no- tri publicului de la Roma, alctuit din multe femei care înfrunt în singurtate greutile cotidiene. Fiind departe de familie, departe de so, pentru aceste femei povestea dragos- tei cântat de Dragomiri rsrea ca o istorie autentic a unei familii ce a tiut nu numai s cânte iubirea dar i s-o triasc, aducând speran i credin celor din jur. Acest eve- niment a inaugurat activitile Asociaiei “Dacia”în Anul Culturii Româneti în Italia, în aceast linie de idei am premiat cu cri- le autorilor români Mircea Crtrescu, Paul Goma, Valentina Varvara Corcodel oaspeii evenimentului. Un cadou special, prosop din colecia Mariei Cristea a fost oferit familiei Gramatic care de ani de zile este printre cei mai activi susintori ai Asociatiei “Dacia”, fi - ind anume familia Gramatic printre iniiatorii acestui proiect. La întrebarea redactorului ef de la “Adevrul” Alina urcanu care este sco-
pul acestui eveniment am rspuns c dorim s serbm cele mai importante momente din viaa noastr ca acas i cu acei de-acas, fi - ind deschii gazdelor noastre, promovând valorile culturale i purtând în acelai timp în Europa adevrul despre apartenena noastr la spiritualitatea româneasc. Acest mesaj este i mai emblematic rostit din Italia, ar care a srbatorit în anul
2011 aniversarea de 150 de ani a Unitii Naionale, aceasta fi ind valoarea pe care s-a bazat politica italian în cele mai grele clipe trite de ctre poporul italian, valoare, im- portana creia a fost subliniat în repetate rânduri de ctre Preedintele Giorgio Napoli- tano. Anume aprând integritatea i unitatea Italiei, Giorgio Napolitano devine pentru eu- ropeni Omul Anului 2011 în Italia. Obiceiurile i tradiiile noastre de Crciun sunt printre cei mai gritori martori ai unitii neamului românesc. Italienii au apreciat mult cele v- zute la concertele dedicate Crciunului, în vocea lor am auzit o not de regret pentru faptul c ei nu in atât de mult la tradiii, nu conserveaz cu atâta sfi nenie patrimoniul folcloric i nu mai îngrijesc de costumul na- ional. La rândul meu regret c în toat gri- ja noastr de a pstra aceste bogii nu ne îngrijim îndeajuns s le trim cu adevrat zi de zi, construind un viitor istoric comun cu Europa i România. Care mai este atunci ros- tul acestor valori, atunci cand politicii notri se grbesc care i mai de care în fuga dup voturi s declare c Unirea nu se va svâri sau s mizeze pe proiectul de lung durat a statalitii Republicii Moldova. În realita- te Unirea a fost i va fi rmâne în eternitate, ne unete Eminescu, ne unete acelai verb, aceiai doin i dor, trebuie doar s le dm via, s le trim cu adevrat. Duminica, 8 ianuarie urma s aib loc concertul duetului Dragomir la Torino, organizat de Asociaia
“Plai”, Preedinte doamna Natalia Petic, care a rspuns la propunerea noastr de a orga- niza un turneu la Torino. Datorit organizrii excelente i muncii sale asidue, concertul a avut succes i artitii ar fi plecat acas cu o amintire plcut dac nu erau sa fi e oprii la îmbarcarea în avion, având biletele pân la Bucureti dar neavând viz de tranzit în Ro- mânia. A fost un shock nemaipomenit pen- tru Valentin i Luminia Dragomir s nu poa- t pleca acas cum i-au planifi cat din timp, nemaivorbind de pierderea economic, care tim bine pentru veniturile din Moldova sânt destul de dureroase. Ne rmâne doar s-l ru- gm pe compozitorul Dragomir s compu- n o oper pentru un cor de 4 milioane de basarabeni, care s conin toat frustarea noastr pentru nota de plat istoric pe care mai continum s-o pltim de parca am fi cei mai prosperi oameni de pe faa pmântului, s conin toat disperarea i ruinea noastr de ceea ce se întâmpl în fosta provincie a tuturor i a nimnui Republica Moldova, cci puini sânt contieni c în 20 de ani nu poi construi un stat european. Iar noi la rândul nostru s cerem pentru ultima oar o solicita- re de viz european cu termen “pentru eter- nitate” corului “Republica Moldova”. Suntem siguri de faptul c acest cor va avea succes în Europa, va putea obine chiar premii mari ca “Rbdarea infi nit”sau “Cei mai triti români de pe faa pmântului”, premii care oricum nu vor putea despgubi toate suferinele noastre pe care le-am trit i mai continum s le trim, suferine i frustri care pe fonda- lul crizei mondiale au devenit mai puin vizi- bile i mai puin importante. Dar revenim la subiect, srbtorile Crciunului la Roma s-au petrecut în o atmosfer vie i autentic,cred c aceste refl ecii dovedesc faptul c nu ne- am oprit doar la aspectul festivalistic.
Tatiana CIOBANU
Crciun la Roma Crciun la Roma cu duetul Dragomircu duetul Dragomir
Duetul Valentin i Luminia Dragomir au
petrecut Crciunul la Roma, unde alturi de
ali artiti au cântat i încântat publicul cu
dor de Basarabia stabilit în Italia.
L
Ca un Clin din basme…
“Forma limbii naionale, care i-a gsit în poetul Eminescu cea mai frumoas înfptuire de pân as- tzi, va fi punctul de plecare pentru toat dezvolta- rea viitoare a vemântului cugetrii româneti.”
(Titu Maiorescu)
Ziua de 15 ianuarie a rmas înti- prit în istoria omenirii drept ziua când s-a nscut marele poet, Lu- ceafrul poeziei româneti, Mihai Eminescu, cel care a iubit nemrgi- nit valorile vieii, îndrumtorul nos- tru afl at între trecut i viitor. Poetul este o mrturie inegalabil pe care o poate atinge geniul creator româ- nesc. El este cântreul speranelor, al dorinelor, al modurilor bucuriei omeneti de a se afi rma prin dra- goste i comunicare, comuniune cu viaa naturii. Colegiul nostru a mar- cat ziua naterii lui Eminescu cu o mulime de manifestri frumoase. La data de 18 ianuarie cei mai de-
votai cititori ai operei Eminescie- ne, însoii de dna Svetlana Manuil, director-adjunct pe educaie i dna Elena Albot, profesoar de limb i liteatur român, s-au prezentat la o întâlnire de sufl et dedicate vieii i creaiei poetului.
Opera lui e cea mai luminoas i dureroas amintire i averea cea mai profund ca art a tririi i ex- primriii artistice a poporului. Setoi de art i frumos, pe tot parcursul întâlnirii cei adunai i-au împrtit entuziasmul fa de opera lui Emi- nescu. Am fost plcut impresionai de faptul c poeziile sale rmân ve- nic vii în sufl etele cititorilor, însoin-
du-i pe crarea vieii i motivându-i spre fapte mree i spre absolut. Asta ne-au demonstrat-o elevii care au recitat cu atâta dragoste “De ce nu-mi vii?”, “Sara pe deal”, “Lacul”, “O, mam”, “Criasa din poveti”, “Floa- re albastr”, “Somnoroase psrele”, “O, rmâi…” i multe altele, una mai frumoas ca cealalt. Ne-a frapat deasemenea expresivitatea i dru- irea de sine a fetelor care au recitat “Luceafrul”.
Nu putem vorbi despre Mihai Eminescu fr a meniona extraordi- narele sale romane cântate cu drag de ani de-a rândul. i la acest capitol am avut parte de surprize plcute:
au fost interpretate cu însufl eire multe romane pe versurile poetu- lui, printre care “O, mam”, “De ce nu- mi vii?”, “Pe lâng plopii fr so”, .a. Pana sa a avut marele dar de a ater- ne pe hârtie versuri de o muzicalita- te, de o frumusee copleitoare. O mulime de oameni simpli poart în sufl et lumina cântecelor lui.
Spre fi nal, am organizat o vic- torin interesant ce vizeaz viaa i activitatea romanticului, pentru a demonstra c le studiem i le cu- noatem în profunzime. Pe locurile de frunte s-au clasat Dorina Moraru i Alexandru Brecico.
Am îneles cu toii pe parcurs c
Mihai Eminescu este o cetate cu o singur intrare i cu o sut de ieiri. Cert este îns c la fi nalul activit- ii fi ecare din cei prezeni a ieit cu un bagaj de cunotine mai vast, i cu sufl etul plin de dragoste i recu- notin fa de Eminescu. Le mulu- mim din sufl et dnei Svetlana Manuil i dnei Elena Albot, care pe parcur- sul întregii întruniri au intervenit cu sugestii i informaii extrem de inte- resante întotdeauna când era cazul. Îndemnul nostru este s-l citii, s-l descoperii i s-l venerai mereu pe Eminescu!
Livia ÃBÂRNÃ
Curierul Economic8 nr. 1-2 (209-210), 29 februarie 2012CARPE DIEM
D-na Pleca, care este localitatea su- fl etului dumnevoastr?
Lidia Pleca: M-am nãscut la nordul Republicii, actualul jude Dondueni, în satul Cricui, ce este desprit de râul Cinari de satul Horodite, unde s-a nscut, pentru mine consider, un mare scriitor al neamului nostru Ion Dru. Un sat, în opinia mea, deosebit, cu oameni foarte harnici i cumsecade, pentru c am avut norocul de o copilrie extraor- dinar alturi de prinii mei, care au fost oameni simpli, muncitori, i de copii cu care nu aveam nici o clip liber vara, dar eram foarte fericit.
Care e amintirea cea mai drag din co- pilrie?
Lidia Pleca: Cea mai drag amintire din co- pilrie, nu este legat de coal, dei am participat la numeroase olimpiade, este legat anume de cl- dura relaiilor din sat. Era vis-a-vis de mine, Dum- nezeu s-o ierte, mtua Chilia, care toamna târziu strângea din pdure porumbrele i le mura, i acu- ma atunci când era iarn, i era zpad cât gardul ne duceam la ea, ca s ne serveasc, modest, cci nu avea femeia multe bogii, ne servea anume cu porumbrele murate, i era ceva deosebit.
V mai ducei des pe la dumnevoastr prin sat?
Lidia Pleca: Spre regret, e momentul care m doare enorm de mult, cci nu am nici mam i nici tat, au plecat mult prea devreme în lumea ce- lor fr de întoarcere, adic în lumea celor fericii, pentru c au fost oameni deosebii. Am rmas noi dou cu sora mea, i m duc orice s-ar întâmpla, la Patele Blajinilor acas. Îmi pare ru c atunci când spun m duc acas, de fapt m duc la mormânt, m duc la neamuri, i numai decât iau cheia de la casa printeasc s vd ce s-a mai pstrat acolo, o pusti- etate. i asta este situaia. (emoionat)
În afar de istorioara ceea mic cu ve- cinul i dintele, ce alte otioare mai fceai?
Lidia Pleca: Nu pot s spun c am fost un copil otios, am fost un copil foarte asculttor, am învat foarte bine. Bieii din clas obinuiau s bat în geam i s arunce ghiozdanele, ca s nu le târâie prin toat coala, pentru c clasa noastr era cea mai departe de intrare. i atunci eu obinuiam s deschid geamul i s îl închid repede înapoi, i astfel ghiozdanul cdea înapoi peste ei.
Se apropie dragobetele, prima dra- goste a dumnevoastr cum a fost?
Lidia Pleca (zâmbete): Bnuiesc c nu-i vor- ba de-o dragoste la modul serios. i îmi amintesc dou momente extraordinare, eram în clasa a IV-a, i era primvar, pe bieii de la noi din clas îi apu- case febra dragostei, i atunci scriau bileele: “Vrei s prieteneti cu mine?”, i le aruncau în fete, iar la pauz fugreau fetele crora le trimiser aceste bi- leele. Îmi mai amintesc, cu mare drag, cum am fu- git odat, la un fi lm indian, cu toat clasa, i atunci in minte c învtoarea mea, mi-a spus c: ,, mâa blând zgârâie ru”, i c m considera o fat cumin- te. Dac e vorba de prima dragoste la modul serios, pot s zic, c s-a întâmplat cu un coleg de clas, în clasa a VIII-a, n-a putea spune c era ceva extraor- dinar, a fost o dragoste copilreasc, cu scrisorele, ceva frumos. La noi comunicarea aceasta era fcut din priviri, prin scrisorele, printr-o carte i acolo o scrisoric, dar nu era vorba despre seri împreun, ineri de mân, cci vorbim despre nordul Moldovei i de se întâmpl aa ceva, a doua zi te tia tot satul .
De ce ai îmbriat aceast profesie? Lidia Pleca: În primul rând, pentru c peda-
gogii pe care i-am avut eu, în special profesorul de limba si literatura român, a fost un model de om foarte citit, foarte cult, foarte interesant. Eram bun la limbi i dumnealui îmi ddea lucrrile din clase- le mai mici unde citea, i eu le verifi cam, bnuiesc c la corectitudinea dumnealui, le reverifi ca dup
mine. Mama m vroia medic, deoarece se îmboln- vise i îi închipuia c dac voi fi medic, atunci ea va scpa, nu am putut fi medic dei mi-s dragi oamenii în halate albe, în concepia mea, ei ar trebui s în- truchipeze tot ce este mai frumos, tot ce este mai curat, i chiar s ajute (nu comentez).
Care, dup prerea dumnevoastr, ar trebui s fi e modelul fi ecrui elev?
Lidia Pleca: Nu trebuie s ne facem eroi, idoli, dar nite modele omeneti sunt binevenite. În pri- mul rând, sunt fericii acei copii care îi au ca model pe prinii lor. M doare foarte tare atunci când prinii muncesc la negru peste hotare, ca copiii s fac studii, i ei nu îi iau ca exemplu, s-i rspl- teasc cu munca zilnic la coal, frecvena zilnic la coal, în respect pentru prinii care muncesc pentru ei i îi vor oameni.
tim cu toii c suntei o fi re fi rav, ro- mantic i totui o femeie corect, exigent i care îi atinge elul, este difi cil s îmbi- nai astfel de elemente contradictorii?
Lidia Pleca: Mulumesc mult, deoarece este un compliment, pentru c nu este chiar aa, într-adevr sunt un om foarte sensibil dei par principial i dur, i de fi ecare dat când fac observaie cuiva, m fr- mânt, a fost bine sau nu, i atunci am în fa mode- lul unui prieten, cel ce are curajul s-i spun în fa, dei doare, lucrurile pe adevrate. Nu cred c îmi reu- esc toate, dar încerc s nu dunez, încerc s motivez i s ajut pe cei din jur s se orienteze, s fac ceva. Pentru c oricât de bun nu ai fi , dac nu munceti, nu reueti. Oricât de bogai prini nu ai avea, dac ceea ce îi las ei iroseti, i nu-i ai ca model cât de cât s-i înmuleti un picuor, nu reueti. Nu cred în perfeciune, de aceea trebuie s vrem s fi m astzi mai buni , decât am fost ieri. Intenia mea e de a face bine chiar i atunci când mustrez ca s-l fac pe om s îneleag, unde a greit.
Cum v simii atunci când predai, o facei la nivel de serviciu, din obligaie, sau avei alte simiri?
Lidia Pleca: Bnuiesc c mi-am ales corect profesia, nu tiu dac a fi putut altceva, i atunci când sunt în faa auditoriului, chiar m simt ca pe-o scena de teatru, mai ales când tot ceea ce spun prinde rdcini în sufl etele câtorva copii, asta îmi place enorm i o fac din dragoste. Dac te preg- teti de ore, i faci orele nu ca s ari cât tu eti de deteapt, ci le faci pentru ca s ajung s poat re- peta câiva din clas, lucrurile reuesc. Îmi pare c în coal nu reuete faptul c venim, citim conspec- tul, sau lecia bine învat, artm cât suntem de detepi i uitm c copiii care au memorie vizual chiar nu prind nimic, trebuie s vad, trebuie s-i
pui s fac i s vezi c la momentul când zice cine- va c nu înelege i s tii a te opri atunci când vezi c nu asculta i pe lâng asta un profesor trebuie s fi e un foarte bun psiholog i un bun metodist. Un bun profesor trebuie s aib darul de a intra în corpul elevului, pentru a înelege cum s decur- g lecia pentru ca el s prind bine tema, i cred c aici e greeala, i din aceast cauz lucrurile nu funcioneaz. Sunt foarte muli profesori buni care cunosc bine materia i se reduc la predat i fi xeaz pe cât tie copilul  :2, 4, 5 etc., dar ce ai fcut tu ca s tie mai multe decât el tie singur la lecie. Uite aceasta este întrebarea pe care dac i-ar pune-o muli profesori, multe lucruri s-ar schimba inclusiv i elevii, care ar fi motivai s frecventeze orele.
Care este atitudinea dumnevoastr fa de elevi, sunt nite subalterni sau pot fi i prieteni?
Lidia Pleca: A putea spune c e o invidie frumoas, pentru c îi vd ca personaliti tinere si tinereea este un atu foarte mare, nu-mi amin- tesc cine spunea c tinereea este un capital, care va aduce venit i fi ecarui tânr, dar mai ales i rii. i atunci sunt personaliti i sunt copii, i m tem s spun prostii în faa lor, pentru c vorbim despre oameni maturi - clasa 10, 11, 12, care în afar de faptul c te ascult te i analizeaz, vin din familii cu principii frumoase din coli pregtii, nu sunt chiar toi aa nepregtii, i atunci te analizeaz i îne- lege când vorbeti dumneata cu adevrat despre lucruri frumoase i când pur i simplu fatarniceti, cci te-ai întors i ai fcut inversul la ceea ce ai vor- bit. Bnuiesc c noi, profesorii, suntem nite vam- piri spirituali, c ne alimentm i noi prin tinereea dumnevoastr i asta ne ajut, numai atunci când profesorul îi concepe elevul ca parteneri.
Deci între profesor i elev ar trebui s fi e o relaie de parteneriat?
Lidia Pleca: Da, sunt doi parteneri într-un act educaional, pentru c elevul nu este un vas în care torni, torni, nu, este un om cu care comunici. Repro- ul meu este adresat tinerilor, ceea ce nu va ajunge dumnevoastr este c nu comunicai si nu spunei , parca suntei curajoi, plini de via, cu nervi dar de ce nu comunicai i nu spunei de ce avei nevoie în timpul unei ore, nu avei curajul, probabil c v temei i tolerai acest parteneriat, pentru c nu tii c trebuie s fi i parteneri cu profesorul , trebuie s trecei peste aceasta i s comunicai cu profesorii pentru c orice idee oricât de abstract e mai bun decât lipsa unei idei. Este foarte greu în clas atunci când vorbeti cu oameni care nu reacioneaz, mie de exemplu îmi pare c vorbesc cu un auditoriu pustiu. Eu trebuie s privesc în ochii unui elev i s vd c ceea ce spun i fac funcioneaz.
Cum este CNC în viziunea dumnevoas- tr i care ar fi nivelul pe care a-i dori s-l ating?
Lidia Pleca: Mi-a dori într-adevr ca colegiul s fi e o coal unde se face carte, i unde se preg- tesc specialiti buni, îmi place actualmente în cole- giu c sunt tineri care înva, ceea ce m deranjea- z enorm la moment în colegiu este absenteismul, este lipsa de la lecii a foarte muli elevi care nu con- tientizeaz c nu poi s faci carte nefi ind în coal i ne frecventând leciile. Mi-a dori ca colegiul s fi e o instituie unde tinerii s vin cu plcere zilnic la lecii, spre a deveni mai buni, a cpta cunotine i spre a se forma ca specialiti, în felul acesta rspl- tind i investiia pe care o fac prinii în ei pentru a avea un viitor mai bun.
Ce schimbri trebuie implementate pentru a ajunge la acel nivel?
Lidia Pleca: Nu ar trebui sa implementm ni- mic, ci doar sa respectm regulamentul în care scrie art.8 punctul 6, frecventarea activitilor în colegiu este obligatorie. i dac copilul va veni zilnic la ore,
se va schimba i atitudinea profesorilor asupra lui, i elevul nu va tolera întârzieri i nepregtire din par- tea profesorilor, i anume de aici vor porni schim- brile. Al doilea lucru ar fi s nu vorbim de ce nu ai venit la ore, de ce ai restane dar ce ar trebui s facem pentru a corecta situaia s recomandm noi surse elevilor s le dam sfaturi.
Am urmrit dou valuri de exmatricu- lri, ce urmeaz?
Lidia Pleca: Mi-a dori s numai fi e exmatri- culri, dar vor fi exmatriculai toi elevii care vor înclca regulamentul referitor la nefrecventarea leciilor.
În legtur cu obiectul educaia fi zic, elevii eliberai vor primi note? Pentru ce exerciii, i notarea va fi exact ca i la restul elevilor?
Lidia Pleca: Elevii din grupa medical trebu- ie s fi e prezeni la educaia fi zic, i dac unu nu poate face exerciiul el poate s povesteasc cum trebuie s fi e executat corect exerciiul , nu poate rspunde pe alte teme decât pe cele incluse în cur- riculum pentru acest obiect. Despre notare, st la baza unor schimbri de regulament intern dar ne intereseaz de asemenea i prerea copiilor, deci dac avei unele propuneri nu ezitai s le prezen- tai administraiei, la fi nele cursului va rmâne ad- mis, respins dar primind note în cadrul orelor, pen- tru c elevul are câte 14 obiecte i fi ecare dorete câte o comunicare si câte un referat, i ne gândeam c dac elevul a rspuns la lecie activ, de ce s- mi dea comunicare. Dac elevul a acumulat 7, 5, 6 atunci are admis i nu are nici o problema cu comu- nicarea i este mai liber.
În legtur cu cminul, care este tem- peratura minim permis în cmin? i ce s fac elevii pentru a se înclzi, i a nu se îmbolnvi?
Lidia Pleca: Iarna ii grea omtu-i mare… E punctul vulnerabil inc, pentru c cminul e o con- strucie foarte veche, vile nu funcioneaz nor- mal. Dac copii din cmin ar fi un pic mai gospo- droi toamna târziu ar chema lemnarul, ar închide bine geamul, foarte bine ar încleia i ar pstra un pic, lucrurile s-ar schimba. Dac faci ceva pentru tine nimeni nu face mai bine. Atunci când vom con- tientiza c trebuie s ne includem fi ecare acas, la coal, pe strad, în cmin, s facem i noi ceva c s ne fi e mai bine, foarte multe lucruri se vor schimba. Nu poi tri în societate i s faci ce vrei tu, trebuie sa ii cont c ceea ce faci tu afecteaz i pe ceilali.
Un cuvânt de încheiere…. Lidia Pleca: Mi-a dori c elevii i profesorii
s vin cu sugestii, s n-atepte noi s le spunem ce s fac, s vin cu sugestii c împreuna s facem s ne fi e bine. Mi-a dori foarte mult ca toi ceea ce îmi propun s gseasc impact în sufl etele voastre i s aduc rezultate. Mi-a dori ca elevii s conti- entizeze c-s tineri i c sunt o for, i c exact este momentul când pot s-i fac o baz solid pentru un salt mare în viitor, dar c pentru asta au nevoie de cunotine pentru c: frumoi suntei , detepi foarte mult suntei, rmâne doar c împreun s v canalizm spre bine toate eforturile voastre. Mi-s dragi tinerii, îmi place comunicarea cu ei , i tot ce fac chiar i atunci când fac cuiva observaie, o fac cu toata sinceritatea ca i când a face-o propriului meu copil, s-l feresc de unele experiene negati- ve i s-l motivez s-i reorienteze activitatea spre ceva mai bun, atâta tot. Vou v doresc foarte mult curaj pentru a înva, a persevera, a crete, v do- resc s avei enorm de mult respect fa de prini, care în condiiile acestea grele se strduiesc din rs- puteri s v ofere un viitor mai bun i v doresc s avei norocul s v realizai aici la noi în ar.
Dorina MORARU
„Îmi aduc cu drag aminte, cum am fugit odat de la ore…”
Interviu cu Lidia PLECA, director al Colegiului Naional de Comer
Curierul Economic 9nr. 1-2 (209-210), 29 februarie 2012 CARPE DIEM
14 februarie 1935 – e ziua când în constelaia geniilor a aprut o nou stea – steaua Grigore Vieru. E una din pu- inele zile, unica poate, care este în stare s-l caracterizele atât de profund pe cel care s-ar fi temut de via, dac nu ar fi fost iubirea. Vieru e cel care a ostenit necontenit în ocna cuvintelor, cel care a slu- jit cu fervoare limba român i poporul român.
La 14 februarie curent, când marele Vieru ar fi cele- brat 77 de ani de la natere, am asistat la o extraordinar întâlnire de sufl et închinat poetului, unde un colectiv de elevi frumoi la chip i sufl et, împreun cu dna Galina Vasi- liu, profesoar de limb i lite- ratur român, au adus oma- giu poetului sublim al neamu- lui nostru. Este impresionant
druirea de sine cu care s-au implicat participanii pentru a implanta adânc în inimile noastre dragostea fa de cre- aia vierian. Moderatorii acti- vitii au venit de fi ecare dat cu comentarii frumoase, iar dna Galina Vasiliu a completat informaiile celor prezeni de fi ecare dat când era cazul.
Iniial, am urmrit un fi lmu- le vizând biografi a lui Grigore Vieru. Ne-am convins nu pen- tru prima oar c “poezia lui Grigore Vieru a fcut mai mult pentru unitatea naional a tu- turor românilor decât toi poli- ticienii i decât toate armatele la un loc.” (A. Punescu)
Cu o expresivitate cuceri- toare, în minutele ce au urmat, iubitorii de Vieru au recitat un amalgam de poezii, precum “Legmânt”, “De ce-ai fi trist?”, “Autobiografi c”, “Cmile”,
“În limba ta”, “M-a strigat cine- va?”, .a. S-a vorbit despre te- mele principale în creaia celui care a împins din spate cuvin- tele pân când acestea îi luau zborul: despre mam, care e “cea mai frumoas dintre toa- te religiile”, despre patrie, pen- tru care trebuie “s învei întâi s trieti, i apoi s învei s mori”, despre limba român, la a crei furire “s-ar putea crede c a ostenit întreaga natur” i nu în ultimul rând despre fe- meia iubit, de a crei gene “a atârnat i va continua s atâr- ne întreaga societate i între- gul univers”.
Cu o dragoste vdit pen- tru Vieru, cei prezeni au i interpretat o mulime de cân- tece pe versurile celui care era bun în msura în care i-o în- gduia rul din jur. Au rsunat piese ca “Eminescu”, “Reaprin-
dei candela”, “Iart-m”, “Mi- cua mea”, dar i alte frumoase melodii pe versuri vieriene.
Pentru a-i anima puin pe cei prezeni, spre fi nal s-a or- ganizat o victorin cu întrebri i refl ecii asupra vieii i acti- vitii poetice ale lui Grigore Vieru, unde colectivele celor dou grupe prezente au de- monstrat c cunosc opera lui Vieru i c o studiaz în per- manen.
Suntem profund recunos- ctori elevilor pentru druirea de sine de care au dat dovad i dnei Galina Vasiliu pentru organizarea cu iscusin a ma- nifestrii-omagiu.
Nu, n-a murit poetul,
i-alturi de Luceafr,
Livia ÃBÂRNÃ
Totdeauna rsun în preajma noastr o muzic care ne vrjete gândurile, ne subjug inimile i ne silete s ne potrivim pasul dup tactul ei… O muzic ce ne îmbat
i ne sugereaz ritmul unei romane vistoare.
Colegiul Naional de Comer a petrecut, la data de 31 ianuarie cu- rent, în incinta aulei ASEM, o sear de romane i cântece de lume cu
genericul «Mi-e dor de-o sear de romane».
Întrunind sufl ete dornice de fru- mos i art, festivitatea a fost mode- rat de Dorina Moraru i Alexandru
Brecico, care au adus la cunotina publi- cului informaii utile i interesante, i i-au motivat pe cei pre- zeni s participe la victorina «Din istoria romanei».
La eveniment au fost prezeni elevi i profesori ai CNC, invi-
tai de la Colegiul Pedagogic «Alexei Mateevici», precum i oaspetele de onoare - Zinaida Izba.
A deschis recitalul Marina Echim, deintoare a Premiului Mare a con- cursului «Unite par Diversite», ediia
a XVII-a, a interpretat cu expresi- vitate romanele «Pe lâng plopii fr so» i «Doamne, tu s-mi dai putere». Frumoasele romane «Se scuturar trandafi rii» i «C nu e om»
au fost cântate cu iscusin de ctre Tudor-Cristian Sârbu. Tudor ne-a mrturisit c dragostea pentru ro- mane i-a fost implantat de bunica sa. Nicoleta Jalb a depus mult su- fl et în piesa «Elle est mon coeur», iar Alina Lambova a redat cu iscusin mesajul romanei «Glaza crasivie». Alexandrina Stratulat a interpre- tat minunata melodie «S-mi câni cobzar», iar Marcel Baleca a impre- sionat spectatorii cu «De ce nu-mi vii?». Eugen Cotru i Daniel Usti- an ne-au bucurat cu extraordinara pies – creaie proprie – „Departe de lume”. Un frumos duet ne-au pre- zentat i dna Svetlana Manuil împre-
“Un nume curat - iat care este râna cea mai uoar pe pieptul celui cobort în pmânt»
Mi-e dor de-o sear de romane! Romanele, ca poezii lirice sentimentale, au fost cântate i iubite din toate timpurile, ele exprimând senti-
mente de dragoste melancolie. Ele reprezint o arie pe care se cânt un mic poem, de cele mai multe ori tratând
tema dragostei, care sensibilizeaz pân la lacrimi printr-o melodicitate deosebit, dar i prin redarea profun-
d a bucuriei i tristeii, patimii i amarului eroului liric. Romana aeste vibraia iubirii pe înelesul fi ecrei inimi,
o izbucnire a sufl etului.
un cu Andrei Valua, intonând «O, mam». Daniela Frumusache a de- butat reuit cu o pies la nai.
Invitaii de la Colegiul pedagogic «Alexei Mateevici», împreun cu co- repetitorul lor, dna Tatiana Coad, au venit i ei cu o suit de romane au fcut ca sufl etele celor prezeni s vi- breze în ritmurile minunatelor lor voci. Vladimir Arbat a interpretat «Car fru- mos cu patru boi», Valentin Butucel a cântat «Regret c berzele se duc», iar Petru Plmdeal - «Ya vstretil vas».
Oaspetele prezent, dna Zinaida Izba, a apreciat efortul participani- lor, urându-le succes în continuare. Tot dumneaei a menionat elevii care au fost remarcai în cadrul concursu- lui pentru tineri «Ars Adolescentina», pentru versurile frumoase pe care le- au scris, înmânându-le i câte o carte.
Moderatorii au reuit s animeze publicul organizând o victorin cu întrebri curioase din istoria roman- ei, iar pe primul loc s-au clasat Tu- dor-Cristian Sîrbu i Livia îbîrn.
Muzica este spiritul timpului, ceea ce au i demonstrat participan- ii la srbtoare. Le mulumim pen- tru faptul c ne-au umplut inimile cu dragoste i pentru emoiile pozitive pe care le-am trit de-a lungul serii. De asemenea, le aducem mari mul- umiri organizatorilor: dnei Svetlana Manuil, care a coordonat buna des- furare sa manifestrii, dar i dnu- lui Anatol Dicusar, care a avut grij ca vocile tinerilor interprei s sune frumos i s fac s vibreze cele mai sensibile strune ale inimilor noastre.
Livia ÃBÂRNÃ
COMPLEXITATEA LECIEI a devenit în
coala contemporan o realitate evident.
Încrcarea ei informaional i tehnic pre-
zint un caracter bivalent în sensul c aceste
dimensiuni lrgete orizontul de cunoatere
al elevilor, faciliteaz dezvoltarea spiritu-
lui de observaie i formarea deprinderilor
de manipulare a tehnicii, dar i disperseaz
atenia elevilor spre amnunte neeseniale,
fr a prilejui un efort de concentrare, con-
ducînd, uneori, spre o fragmentare a unitii
educative a actului de predare-învare.
Dar s vedem ce înseamn cele dou ce- rine:
1. Esena, esenialitatea este o calitate ca- pital a leciei reprezentînd schema vital, o satura, planul leciei, sistemul coninutului de idei, logica ideilor fundamentale i a catego- riilor de baz utilizate în lecie. Esena, esen- ialitatea confer leciei identitate de sine, o anumita individualitate sau personalitate cognitiv. Ea ere la baz o coloan de infor- maii logice, substanial dozate, curate de informaiile balast, inutile formativ. Ea ajut la discriminarea coninutului unei lecii în raport cu alta.
2. Densitatea este exhaustivitate (comple- titudine) cu ignorarea informaiei de prisos cu alte cuvinte asigurarea unui mare numr de informaii utile cu efort de verbalizare mic i reducerea la maxim a informaiei balast. Den- sitatea în predare nu înseamn nicidecum în- magazinarea de informaii, fr ca acestea s aib o fi nalitate realist.
Relaia esenialitate-densitate în lecie vi- zeaz înarmarea elevilor cu informaii utile.
Schema de prezentare a cunotinelor de baz urmând s aib un caracter operaional i di- namic în acelai timp.
Caracterul operaional confer aplicabilita- te, iar cel dinamic înseamn capacitatea de a fi prelucrate sau transformate în cunotine uti- le. De asemenea, vizeaz evitarea supraîncr- crii printr-un coninut de cunotine intensiv, complet i util care s nu depeasc nivelul de achiziie a elevilor.
Este bine cunoscut faptul c o lecie reu- it este aceea în care elevul particip activ, el având rol activ, însuindu-i idei dinamice, nu fraze imuabile. De aici decurge cu necesi- tate instruirea elevului în formularea, însuirea i utilizarea metodelor de informare: notie, scheme, rezumate, conspecte, dar mai ales folosirea fi elor. Consemnarea ideilor în fi e constituie un efort propriu de gândire, înre- gistrare i prelucrare a informaiei colare. Aceasta duce la realizarea echilibrului densi- tate-esen.
A aminti ca un impediament în realizarea echilibrului esenialitate-densitate respecta- rea cu strictee a structurii leciei din manual. Acest stereotip poate fi evitat prin încercarea de a prezenta inductiv o lecie cu demers de- ductiv.În acest sens v rmâne esena (trans- format în idei), fr sacrifi carea volumului de informaii, deci se asigur densitatea leciei
Dezideratul realizrii unui echilibrul rai- onal, intim, între esen i densitate în lecie se realizeaz în primul rând prin asigurarea unui demers logic leciei, i nu prin exces de sistematizri care deseori alunec spre memo- rri mecanice. Este vorba de acea logic care vizeaz toate ideile de baz ale leciei într-o
turnur ce le oblig s decurg una din alta, într-o ordine dialect, nelsând loc amnunte- lor parazite sau exemplelor abundente i chiar exerciiilor care bttoresc o regul accesibil. Nici exerciiile exagerat de multe din aceeai tem nu-i au locul. Lecia va respecta un fi r rou i ca atare se bucur de o logic intim de fi er. Nu rareori întâlnim cazuri de probleme care dau elevului formule, ipoteze, teorii, noi- uni etc. fr a-i pretinde aplicabilitatea lor, ex- plicarea fenomenului reprezentat, lucrul care duce la memorare, noiunea rmânând fr esenialitatea i aplicabilitatea ei. În acest caz ne puterm pune întrebarea: Unde este relaia între partea teoretic i cea aplicativ?
Este de datoria fi ecrui cadru didactic s insiste asupra epuizrii coninutului de idei ca o cerin elementar a leciei. Exist la unii practica de a insista pe prima parte a leciei, se intr apoi în criz de timp i ideile ultimei pri sânt tratate fugitiv, superfi cial. O lecie este nereuit când cele câteva idei ale ei nu sânt prezentate exhaustiv. Ritmul leciei este împrimat de timpul disponibil. Asta îns nu ne permite s omitem ideile fundamentale i logica temei leciei. Densitatea leciei se apre- ciaz în prealabil, în funcie de timp. Aici pro- fesorul va da dovad de elascitate în diluarea sau condensarea informaiei dup vastitatea coninutului temei. Profesorul va da impresia c el stpânete timpul, nu invers.
În asigurarea leciei moderne un rol deo- sebit îl are folosirea mijloacelor audio-vizuale care contribuie la ridicarea efi cienei sub as- pectul relaiei dintre esen i densitate. Altfel spus, se înlocuiete verbalizarea cu introduce- rea de tehnologii novatoare. Acestea sânt utile
dac redau esena, ilustrând coninutul, con- desându-i informaia. Este bine s nu cdem în latura opus, aceea a sacrifi crii coninutu- lui de idei de dragul unei tehnologii moderne cu orice pre.
A dori s insist puin asupra relaiei di- alectice dintre informaie i formare, relaia dintre aceste elemente dând o unitate peda- gogic leciei. Se vehicula ideea c un profesor este cu atât mai bun cu cât deine i încearc s predea cât mai multe informaii de speci- alitate în activitile desfurate. Dar cred c merit adugat i chiar reinut ideea c cel mai bun profesor este acela care reuete s învee pe elevi exact ceea ce este necesar pentru a realiza obiectivele activitii didacti- ce, adic s aplice un coninut adecvat pentru obiectivul informativ sau formativ propus. De asemenea, nu pot fi confundate rezultatele educative scontate (ce va tie elevul, ce va ti s fac el) cu coninutul învrii—ceea ce tie s fac profesorul ca specialist într-un anume domeniu.
Din cercetrile pedagogice se deprinde ca o concluzie fi nal rolul deosebit al educato- rului în asigurarea esenialitii i densitii în predare, asigurarea unui învmânt formativ. Merit a fi amintit ceea ce susine pedagogul Torrance:”educatorul trebuie s renune la a oferi elevilor ”injecii” masive de informaii, el trebuie s se ofere ca mediator între elev i surse, servind drept ghid în aciunea elevului de cutare, selecie, evaluare, interpretare i corelare a informaiilor”.
Zorina GHILECHI,
Aducem mulumiri elevilor i profesorilor, cîtigtori la concursul zonal 2012
Nr.
ord
Numele
Prenumele Locul Disciplina Profesor
1. urcanu Tudor III Matematica Spinei L. 2. Matei Gabriela I Matematica Spinei L. 3. Ciurea Corina I Limba i literatura român Golban E. 4. Jardan Tatiana meniune Limba i litera