DORU CIUCESCU

GRECIAvvv

NABADAIOSULUI"t /\

TNAMORAT,ZEUS

(EDTITIE ADAUGITA $I REVIZUITA)

ffiFfid*ffffin*

un praghe z) rtn varqovian ;i un est-berlinez' Aces,t

p"rrotti;. au invdf at intr-un fel sau altul q

fdrile tor qi au impus comunismul, in anii '70 di

secolul al XX-1ea, toate pefsonaje principale a

inceput sd acorde asisten{d I didacticd !1

invajamdntul liceal din Casablanca, unde au locpiin aceea;i clbdire, pe care localnicii au denumit=

"gulag'1, deoarece chiriaqii au provenit numai d'i

lagSrul comunistoid. Dupi circa o jum6tate s:

deieniu, personajele principale din roman s-8

autoexilat in Maioc. in "toamna revolufiilor" di

vorbeasta romdneqte ;i s-au ndscut imediat du

anul 1945, cdnd tancurile Kremlinului au inttat CUPRINSI

De ce a fost ucis Esop la Delfi? l,5

Oracolul din Delfi - "buricul Pdm6ntului" / 11

Calea Sacrd din Delfi gi... cum s-a ndscut Afroditadin spuma mdrii I 15

Templul lui Apolo, din Delfi I 19

Gimnaziul din Delfi qi...cicatricea lui Odiseu (Ulise) I 23

Stadionul Jocurile Pitice din Delfi I 26

Sanctuarul Atenei Pronaia, din Delfi I 30

Pescdrugii flLminzi, de la Muntele Athos I 34

"Ortodoxiada" de la Sfdnta Meteora I 38

Hdrzobul de la Sf6nta Meteora I 42I

.

De la atelierul de icoane,din Zindros,la izvorul tdmdduitor de ochi,din Valea Tempigi... cele patru Sfinte Paraschiva(SfAnta Vineri)... I 46

1989, aceste personaje s-au intors pe rdnd aca

imediat dupi ce regimurile comuniste au cdzut

ldrile lor. Moscovitul s-a intors ultimul, d-"!4,decembri e !991, cdnd Uniunea RepublicilSovietice Socialiste s-a destrdmat' ;

r92 193

Pagte la Catedrala Mitropolitand Buna Vestire'din Atena Si... o dilemd demiurgicda mitologiei grecegti:creatorul omenirii (Zeus, Prometeu...) 153

Homer - numele generical unor poeJi anonimi? I 57

Muntele Olimp qi mitul naqterii lui Zeus I 6I

Patroana capitalei Greciei - Atena,fiica sdrmanei Metis, sau...naqterea cu securea din feasta lui Zeus... I 65

Insula Creta, destinafia exoticda "taurului" Ze[s,c6nd a rdpit-o pe fecioara Europa I 69

Oragul Corint,epistolele Sfdntului Apostol Pavelcdtre corintieni qi... pdtimirile Eghinei,datorate inflilcdratului Zeus I 73

Canalul Corint qi...Calisto - amanta atotputernicului Zeus,creator de constelatii... 178

Suveniruri - kitsch qi...seria incurciturilor... erotice ale lui Zeusa continuat cu AntioPa I 83

Sdpdturile arheologice ale lui Schliemannla "bogatul Micene" $i...Zeus, pofticios de... Danae / 88

Argolida pi...cum a pedepsit-ogeloasa Hera pe Io,din cauza lui Zeus,un sot cam stricat / 94

Nauplin gi...o "zeeasc6" poveste de amor cu Maia I I00

La Epidaur cu zeul medicinii gi..."cucul" Zeus, incdlzit la s6nul Herei I 106

Altarul din Olimpia al jocurilor olimpice gi...jocul dragostelor olimpianului Zeus cu Leto I ll2

Moagtele din Patras ale Sfdntului Apostol Andrei,patronul Romdniei, $i...amorul dintre Zeus gi Mnemosina- pdrinfii muzelor I 118

Megastructura podului Rio - Antirrio qi...dubla nagtere (din Semela gi. .. Zeus)a lui Dionisos I I24

Epirul qi Zeus, inamorat de Demetra I 13I

Romdncele emigrantedin feribotul spre insula Corfu qi...Herakles - fructul amorului luiZeus cu Alcmena I 136

Termopile Fi...giretlicul "lebddoiului" Zeus,amorezat de Leda I 142

194 t95

Seard greceascd, muzicd", dans,m6ncdruri specifice $i...istoria " gay"cu Zeus qi Ganimede I 147

Palatul Ahileion din insula Corfu,al cuplului imperialFranz Joseph - Elisabeta (Sisi) qi...idila dintre Odiseu qi Nausica I 153

"Mitologiada" de la Acropola Atenei / 158

Vaporul spre insula Eghina 9i...serialul de rdsu-plAnsu cu Afrodita qi trioul:Hefaistos, Ares qi Adonis I 164

Moaqtele din Eghinaale Sf6ntului Nectarie,vindecdtorul de cancer, 9i...iubirile din interes ale argonautului Iasoncu Medeea gi Glauca (Creuse) I 169

Salonic, epistoleleSf6ntului Apostol Pavelcdtre tesaloniceni gi...mirul discordiei in rdzboiul troian qi...intre turigti I 17 5

"Mediteraneeada" de la Paralia Katerini / 180

La Cap Sounion, Missolonghi... Grecia,unde Byron a exclamat:"Este singurul loc,unde m-am simJit vreodatd fericit!" I 183

Nota bene{.

Cdrti de Doru Ciucescu,membru al Uniunii Scriitorilordin RomAnia I 187

196 197

Aceastd carte se dedicdmamei mele, Aurora,tatdlui meu, Ioan,soliei mele, Ella,fiului meu, Eduard,nepotului meu, $tefan.

DE CE A FOST UCIS ESOP LA DELFI?

A veni de la Gravia spre Delfi inseamnd aurca zectle de serpentine de pe versanJii nducitoriai Muntelui Parnas, al cdrui pisc culminant de2.459 metri - Liakura - avea o imensd cugmi dezd,padd, strdlucitoare, in ciuda faptului cd ne aflamin ultima decadd a lui aprilie. La un moment dateram atdt de sus, incdt a inceput sd se zd,reascdintinderea de un albastru nemdrginit a GolfuluiC orint.

in autocar se discuta despre lupta legendard azeului Apolo, care, pentru a-i salva pe delfieni, l-aomordt cu sdgef i pe balaurul Piton. BacqianaDol6roiu, ghida grupului, o doamnd intre a doua qia treia tinereJe, blondd de ocazie, imbrdcatd inculori stridente, de picturd naivd, a catadicsit sd iamicrofonul qi s5-gi improvizeze introducereafavorit6...

- Vd dau o explicafie suplimentar6, dar nu...nu... nu vd cer sd md pl6ti{i, cum pretind alfi ghizi.Ah, ce imaginalie bogatd aveau grecii antici !

Pentru fiecare fenomen al naturii ei au creatatentie! - chiar mai multe zeitdli. Eu cunosc foartebine mitologia greacS, plind de zei, semizei saueroi qi vd pot oferi orice amdnunt doriJi.DumneavoastrS gtiJi cd se obignuieqte ca la sfdrqitulexcursiilor sd se facd o chetd pentru ghizi gi poferi.Dar eu nu voi accepta, chiar dacd va fi vorba deeuro sau dolari. Sd revenim, agadar, la discufia pe

care ati inceput-o. VA voi spune ceva foarteimportant: dupd izbdnda impotriva garpelui Piton,Apolo a mai primit numele de Pitianul, preoteasaoracolului din Delfi a fost numitd Pitia, iar jocurileorgamzate in aceeaqi localitate au cdpdtat numelede Jocuri Pitice.

Acribicel Tocilescu, profesor universitar de

istorie, in pragul pensiondrii, la o "vArstdsexigenard", cum obignuia el sd se alinte, de staturdsub medie, cap rotund de copil dolofan, bildbanindpe un gil lung qi sublirel, de marionetd, ochialbaqtri, cu luminiJe jucduge, ochelari pe vdrfulunui nas bont, mustafd cu peri sidefafi, rari, dispuqiin evantai p6nd la pome{ii obrajilor, gurd cu buzegroase, vegnic umede, libidonoase, aer bonom,dornic mereu sd implrtdqeascd din cunoqtinlelesale, chiar gi neintrebat, a dus discuJia spre altfdgaq:

- Pe aici a urcat Esop spre Delfi, unde ;i-agdsit sfdrqitul, fiind ucis de delfieni. $titi care a

fost motivul?Tdcere filosoficS, apdsdtoare. Apostrofel

Grdmdticu, profesor universitar la o facultate de

litere, de acelagi leat cu Tocilescu, dar longilin,sfriiit, urecheat, putin asimetric, mustafa "musc5",vopsitd, pleoape ridate, ochii de un albastru o{elcilit, privire t[ioasd, cercetdtoare, dar estompatd detrecerea anilor, cearcdne vine{ii, ten uscat, naslung, cu ndri dezvelind peri negri, gurd cu buzesubliri qi strdnse, avdnd aceeaqi deformalieprofesionalS a prelegerii, insd invidios pentrulogoreea colegului sdu istoric, a intervenit:

- Esop a trdit intre anii 620 qi 560, inaintede Hristos. Se pare cd nu a fost un om chipeg,

6

fiind ghebos, intunecat la fa[6 $i, pe deasupra,gdngav. Fabulele lui au fost culese pentru primaoard de Demetrios din Faleron un secol mai tS,rziugi, apoi, au fost puse in versuri de cdtre Babrios qiFedru. Esop a fost un simplu sclav, care a fostcumpbrat de bogdtagul Iadmon din Samos. Datoritdinlelepciunii de care Esop a dat dovad6, stdpAnulsdu l-a eliberat din sclavie. Imediat, el s-a hotdrdtsb cdldtoreasc6, fiind inso{it in marea parte aperegrindrilor lui de Rodopis, de o frumoas6sclav6, care a ajuns, ulterior, curtezana faraonuluiAmasis.

Unul dintre studen{ii din grup, SofistocAlbdnoapte, un bdiat cu statur6 de aruncdtor degreutate, dar mai mult gras decdt mugchiulos, cuochi verzi, mari a mirare, dotat cu un smoc de fireblonde, rare, lSsate sd creascd haotic in vdrfulbdrbiei, ca o [d,cdlie, ca sd compenseze stadiul detulei al bdrbii, cu o voce strident de sublire, camrebel de felul lui - o trdsdturd caracteristicdmajoritdfii tinerilor din orice generafie - n-a maiavut rSbdare:

- intrebarea era'. de ce a fost ucis Esop aici,la Delfi?

- Vd rdspund imediat, un picule{ de rbbdare.Se pare cd Esop a ajuns sfetnic de tain1 al luiCresus, regele Lidiei. De acolo, el a fost trimisintr-o misiune de "bundvoinjS" aici, la oracolulclin Delfi. Se spune cd Esop ii fuoniza peclelfieni, datoritd aroganJei lor. Apoi, pe nedrept,cl a fost acuzat de sustragerea din templul luiApolo a unei statui de aur, care il reprezenta chiarpe zeul luminii, faptd. care se pedepsea cunroartea. Atunci, Esop a inceput sd strige:

"Delfieni, fiecare dintre voi sd dea la iveald ce ar

avea de g6nd si ducd in ascuns!" La auzul acestor

vorbe, loluitorii din Delfi l-au judecat, sumar, de

impietate - delict foarte grav pe vremea aceea - qi

l-au omor6t, aruncdndu-l de pe stdnca situatddeasupra izvorului Castalia.

...Popas binevenit pentru autocar.

Impresionat de sfdrgitul crud al lui Esop, m-am

apiopiat de profesorul Grdmiticu, rugdndu-l sicomenteze, pe scurt, opera fabulistului antic'Satisfdcut cd nu l-am consultat pe istoric, el nu s-a

lSsat mult agteptat, vorbind ca din carte:- Fabula este o specie a genului epic,

alegoricd, in versuri sau in ptozd, avAnd ca

perionaje animale, plante, lucruri, prin care se

iatirizeazil, in scop motalizatot, deprinderi'ndravuri, mentalit6!i umane. Primele incercdri au

fost realizate in Egipt, in secolul al XXVIII -

lea inainte de Hristos, sub forma unor cdrJi de

in{elepciune, in care apar metafore cu animale qi

p.rro.tifi"Ati, con{indnd maxime, sentinle qi

ieflexii morale. Unul dintre aceste volume se

;;;;;; ;in1.l"p"iunea lui Ptahotep" ' t"Mesopotamia secolului al IX - lea au circul at oraldiverse versiuni ale cdr{ii "inlelepciunea luiAhikar", cel mai vechi papirus descoperit fiindscris in secolul al V - lea. Un secol mai tdtziu,intr-o culegere de proverbe scrijelite pe tdblilelesumerien e apar pilde cu animale, ca de exemplu"Calul gi catdrul". Tot in aceastd perioadd,poetul grec Hesiod a scris poeme didactice cu

motive fabulistice, cum at fi "$oimul qi

privighetoarea". in secolul al VI - lea a apdrutlegenda cu cei qapte infelepti, printre care se

numdra Esop, alSturi de Tales din Milet gi allii.Aceste metafore cu animale pi personificdri igi auoriginea gi in mitologia locului, conform cdreiamirmidonii, populafia anticd din Tessalia, s-ar fitras din furnici, care in limba greacd sunt denumite" mirmekos".

- Care este mitul?- Mitul are mai multe variante. Eu voi spune

r.rna dintre ele. La ?nceput a fost Mirmidon, fiul lui'/,eus cu muritoarea Eurimedusa.

- Scuzaf i-m5, puteJi sd ne spuneJi uneledctalii ale acestui mit erotic? a intrebat studentul.pr: un ton precipitat.

- Nu cunosc!- Continua!r, vd rog, am intervenit eu.- Mirmidon t-a cerut lui Zeus sd-i trimitf,

un grup de rizboinicr, iar tatdl sdu a transformatr.nr numdr de furnici in solda{i. El a devenit regeirl acestei popula{ii. El a avut ca urma$ la tron peI'iul sdu Actor qi pe nepotul Eurition. Uniirnirmidoni au emigrat cu Eac, fiul lui Zeus gi alninrfei Egina, in insula Egina. Peleus, fiul luilrac, a mers la Eurition ca s6-i ceard, iertare pentrurrciderea accidentald a fratelui sdu vitreg Focis.I{cgele Eurition l-a numit pe Peleus dreptsLrocesorul s5u. Apoi, Ahile, fiul lui Peleus a plecatsir participe la rdzboiul troian, fiind urmat de uniinr irmidoni, care au dovedit un eroism rdmaslcgendar. Cam atdt despre mitul mirmidonilor.

- Adaug amdnuntul cd acest mit iqi are o

rcl-lectare in fabula esopiand "Calul, boul, cdinele;i omul".

q

- Mai am o intrebare: de ce in ghidurileturistice cumpdrate de mine in lard,9i in Grecia nuse aminteqte faptul cd Esop a fost ucis la Delfi?

- Cred cd, a[i pus o intrebare retoricd, a fostrdspunsul colegului de breasld, privindu-md cu

duioqie, dar gi compdtimire.

10

ORACOLUL DINDELFI - ''BURICUL PAUANTULUI''

Delfi se aflI la interseclia a trei drumuri deacces: dinspre Gravia, Arahova qi Polidrosos, fiindcel mai important nod rutier din Muntele Parnas.I)ar, nu din aceastd cauzd, grecii antici consideraul)elfi ca fiind "buricul Pdmdntului". in sprijinulacestei credinJe milenare este o interesantd legenddirr care se povesteqte cd Zeus a dorit sd afle unde segdseqte centrul lumii. Pentru aceasta, el a datclrumul sd, zboare la doi porumbei aflali fiecare latrnul dintre capetele universului, iar rezultatul alirst cd cele doud pdsdri s-au intdlnit chiar deasupralocalitS{ii Delfi. Dar, ceea ce a fdcut ca Delfi sd fieroounoscut ca "buricul Pdmintului" s-a datoratoracolului lui Apolo, care a fost consultat deIocuitori de pe un teritoriu cu raza de peste 1.000kilometri, al aSa - numitei Grecia Mare, cuprinzdndvcstul Asiei Mici, nordul Libiei, sudul Italiei qicursul inferior al Dunirii.

Autocarul " gdfdia" pe serpentineleprdpdstioase ale Muntelui Parnas. Ghida gi-a intratirr rol, nu inainte de a ne boxa cu aluzii"sundtoare":

- O sd md refer la oracolul din Delfi,spun6ndu-vd mai mult dec6t la celelalte grupuri deturiqti. Cele mai importante oracole ale Greciei au

tl

fost la Danone - al lui Zets gi la Delfi - al luiApolo . La Danone rdspunsurile lui Zeus se

interpretau dupd zgomotul frunzelor stejarului sfdntsau gunguritul porumbeilor care stdteau pe acelcopac sfAnt. La Delfi existd izvorul Castalia, undePitia se purifica. Prezicerile se produceau intr-ocamerd subterand "aditon" a Templului luiApolo, unde Pitia, preoteasa altarului, se a$eza pe

un trepied din bronz, plasat lAngd o fisurd in sol,mesteca frunze de laur 9i inhala vaporii emanaJiprin acea fisur6, p6,nd cddea in extaz. Trepiedul era

considerat sf6nt, aparJindnd chiar lui Apolo.Rdspunsurile zeului veneau prin cuvintele rostitede Pitia, preziceri care aveau, de obicei' formeneclare, enigmatice, sibilnice, iat pentruinterpretarea lor se recurgea - contra unei taxenumite "pelanos" - la preoli sau profeji' De

multe ori, aceqti intermediari fdceau publiceprezicerile Pitiei in amfiteatrul situat pu{in maisus de Templul lui Apolo. Acolo, de exemplu, i s-aprezis regelui Laios cd va fi ucis de cdtre fiul sdu

Oedip. Abandonat in munti de cdtre tatdl sdu,

Oedip nu $i-a cunoscut pdrinfii. Dupd cum qtiJi.ajuns la maturitate, el qi-a ucis tatil pentru a se

cdsdtori cu mama sa Iocasta. CAnd a aflat adevdrul,Oedip gi-a scos ochii.

- {Jn exemplu clasic de prezicere ambigud se

referd la cererea lui Cresus, regele Lidiei, caredorea si gtie dacd va fi invingdtor intr-un eventualrd,zboi cu regatul persan, de cate il separa r6ulHalis, a precizat istoricul Tocilescu. Pitia a spus:"Dacd Cresus traverseazd Ha|is, un mare regat va fidistrus". Cresus a crezut cd este un mesajincuraj ator, dar a fost infr6nt in rdzboi. Atunci s-a

l2 13

inleles ad, de fapt, oracolul a spus cd printraversarea rdului Halis, Cresus iqi va pierdepropriul regat.

- Octavian Paler a remarcat in "Aventurisolitare" cd "preo{ii lui Apolo, zeul luminii gi, caatare, qi al clarirdlii au contribuit, poate, cel mairrrult la desdvArqirea artei ambiguitdfii", a precizatI'ilologul Grdmdticu.

...Am ajuns intr-o patcare situatd in fa[arrruzeului arheologic din Delfi . La sud - vest,printr-o largd deschidere intre doud culmi aleMuntelui Parnas se zd,rea un intr6nd al Golful(lorint, ce pdrea foarte aproape. La nord, pevcrsantul unei alte culmi de munte se cdfdrau,runele peste altele, muzeul arheologic qi o mareparte din vestigiile care mdrginesc Calea Sacrd aSanctuarului lui Apolo. La sud - est, se vedea ca inpalrnd Sanctuarul Atena Pronaia qi a$a - numitul(iimnaziu.

...Primul obiectiv turistic a fost MuzeulArheologic din Delfi, o construcfie modernd dehcton qi sticl[, in contrast puternic cu vestigiilearheologice milenare din jur. Surprizd pldcut6!lntrarea in muzeu era gratuitd in ajunul gi in zileleS l'intelor Sdrbbtori ale Paqtelui.

Datoritd timpului extrem de scurt rezervatviziter, am parcurs rapid traseul cu sens unic alcclor 14 sdli.

O oprire a fost in sala XI, unde este expus"ornfalos" (n.a."buricul lumii"), executat dinrnarmurd, sub formi semiovoidd gi acoperit cu unbasorelief, denumit "agrenon", reprezentdnd oplasd din l6nd impletitA. Forma acestei sculpturiantice dd impresia unei cdciuli tocmai potrivite ca

m6rime unui titan mitologic, artistul grec dorind,de fapt, sd reprezinte tumulul sub care au fostingropate osemintele balaurului Piton.

Sala XIII addposteqte "auriga" din Delfi, o

statuie din bronz, reprezent6nd un vizitiu de

"quadrigae" (n.a. car de curse cu doui ro{i, tras de

patru cai). Pe soclul statuii este inscrisd povesteaei. Polizalos, unul dintre fiii lui Deinomides,tiranul Siracuzei a trimis un astfel de car la Delfiin anul 47 8 sau 414 i.Hr., car care a ieqitinvingdtor. Pentru a perpetua victoria, Deinomidesa donat Templului lui Apolo acest grup statuar, dincare au mai rdmas, in urma cutremurului de pdmdntdin anul 373 i.Hr., numai vizitiul, o bucatd dinhd{uri, cdteva fragmente din car gi trei picioare de

cal. Este consideratd capodopera artei greceqti dinperioada de sfdrgit a epocii elenistice qi inceputuldominaJiei romane. Sculptorul a reuqit cu multdmdiestrie sd reprezinte un cdqtigdtor al JocurilorPitice, care este congtient cd, prin victoria S3, a

devenit nemuritor. Artistul a l6sat generatiilor de

dupd el o splendidd imagine - cioplitd in piattd - a

nemuririi.Am dorit sd aflu numele sculptorului, dar pe

soclul ei nu am gdsit nicio indicalie qi nici ghidulnu mi-a fost de ajutor. Tot aga s-a intdmplat 9i cugrupul statuar, care il reprezint[ pe zeul Apoloconducdnd o " quadrigae ", grup amplasat de

impdratul Iustinian pe un arc de triumf din Roma 9icare, in prezent, a ajuns pe balconul bazilicii SanMarco din Venefia: numai numele donatorului estecunoscut. Soarta artiqtilor: de multe ori ei rdmdnanonimi, in timp ce finan{atorii lor ajung in paginide istorie . Zi-i lume qi te mdntuie...

14

CALEA SACRA DIN DELFI $I...CUM S.A NASCUT AFRODITA

DIN SPUMA MARII

Actuala Cale Sacrb din Sanctuarul lui Apolorlin Delfi are in compunere, nici mai mult, nici maipr,r{in, decdt 95 elemente constructive in timp ce,inainte de ocupatia romanS, cuprindea doar 69.l)arcurgerea acestei cdii se face cu harta in fa!d.,pcntru c6, altfel, se riscd ratarea a numeroaserclicve arheologice, unele doar sub formd de cdtevapictre cioplite, care se ingird 1a fiecare pas, de-atlrcapta gi de-a stAnga.

Dupd Muzeul Arheologic, am urcat pdnd lairrtrarea in sanctuar. $i aici intrarea a fost gratuitd.A$a gtiu grecii sd-qi promoveze turismul! Ne-amirclunat in jurul ghidei pe dalele Agorei Romane, amrrlcat patru trepte, care reprezintd pdtrundereadirrcolo de zidul de apdrare (n.a "peribol"), din carerr mai r[mas o treime. La dreapta intrdrii, cdtevalrictre marcheazd conturul soclului statuii Tauruluitlin Corsir, executatd intre anii 490 qi 480 i.Hr. del'copropos din Egina. Legenda acestui taur estetlcscrisd de Pausanias (n.a. secolul al II-ea): "LIntrrur gi-a abandonat vacile din ciread5 gi a cobordtrlc la pdqune pe malul mdrii. Cum aceastd ispravbsc irrtAmpla in fiecare zi, vd,carul i-a luat urma gi av\r,ut in mare un banc de toni neaqteptat de mare.lrl i-a anunfat pe locuitorii din Corsir, dar acegtia

l5