GrâulGrâul

Importanţa Importanţa

Grâul este cea mai importanta plantă Grâul este cea mai importanta plantă cultivată, cu mare pondere alimentară cultivată, cu mare pondere alimentară

Boabele de grâuBoabele de grâu

sunt utilizate îndeosebi pentru sunt utilizate îndeosebi pentru producerea fainei destinată fabricării producerea fainei destinată fabricării pâinii – aliment de bază pentru un număr pâinii – aliment de bază pentru un număr mare de oameni mare de oameni

Tulpinile (paiele) ramase după Tulpinile (paiele) ramase după recoltat au utilizări multiple recoltat au utilizări multiple

materie prima pentru fabricarea materie prima pentru fabricarea celulozei;celulozei;

aşternut pentru animale;aşternut pentru animale; nutreţ grosier; nutreţ grosier; îngrăşământ organic îngrăşământ organic

Taratele Taratele ((reziduuri de la industria reziduuri de la industria de morăritde morărit))

sunt un furaj concentrat deosebit de sunt un furaj concentrat deosebit de valoros, bogat in proteine, lipide şi săruri valoros, bogat in proteine, lipide şi săruri minerale.minerale.

Boabele de grâu pot reprezenta un furaj Boabele de grâu pot reprezenta un furaj concentrat foarte apreciat, superior concentrat foarte apreciat, superior porumbului, sub aspectul valorii nutritive, porumbului, sub aspectul valorii nutritive, al preţului şi chiar ca productivitate al preţului şi chiar ca productivitate ..

RotaţiaRotaţia

Grâul este pretenţios faţa de planta Grâul este pretenţios faţa de planta premergătoare deoarece trebuie premergătoare deoarece trebuie semănat toamna, destul de devreme semănat toamna, destul de devreme ..

grâul de toamna preferă grâul de toamna preferă premergătoarele cu recoltare timpurie premergătoarele cu recoltare timpurie ..

Plante foarte bune Plante foarte bune premergătoare pentru grâupremergătoare pentru grâu

MazăreaMazărea FasoleaFasolea Borceagul (de toamnă sau de primăvară)Borceagul (de toamnă sau de primăvară) Rapiţa de toamnăRapiţa de toamnă Inul pentru uleiInul pentru ulei Inul pentru fibrăInul pentru fibră Cartoful, timpuriu şi de varăCartoful, timpuriu şi de vară Cânepa pentru fibrăCânepa pentru fibră TrifoiulTrifoiul

La care se adăuga alte plante, La care se adăuga alte plante, cultivate pe suprafeţe restrânse : cultivate pe suprafeţe restrânse :

MuştarulMuştarul Năutul Năutul BobulBobul Sfecla pentru samantaSfecla pentru samanta Porumbul pentru masa verdePorumbul pentru masa verde TutunulTutunul MaculMacul CoriandrulCoriandrul AnasonulAnasonul ChimenulChimenul

Plante bune premergătoare Plante bune premergătoare pentru grâul de toamnapentru grâul de toamna

SoiaSoia Sfecla pentru zaharSfecla pentru zahar Sfecla pentru furajSfecla pentru furaj Cartoful de toamnaCartoful de toamna Floarea – soareluiFloarea – soarelui Porumbul pentru boabe si pentru silozPorumbul pentru boabe si pentru siloz Cânepa pentru samantaCânepa pentru samanta

Monocultura de grâu Monocultura de grâu

este acceptata, de regula, numai 2 ani si este acceptata, de regula, numai 2 ani si numai la culturile destinate consumului; numai la culturile destinate consumului;

in nici un caz nu se va amplasa grâul după in nici un caz nu se va amplasa grâul după grâu, pe suprafeţele destinate producerii grâu, pe suprafeţele destinate producerii de samanta sau pe terenurile infestate de samanta sau pe terenurile infestate puternic cu boli. puternic cu boli.

FertilizareaFertilizarea

2.3 – 3.3 kg N2.3 – 3.3 kg N 1.1 – 1.8 kg P2O51.1 – 1.8 kg P2O5 1.9 – 3.7 K2O/100 kg boabe + paiele 1.9 – 3.7 K2O/100 kg boabe + paiele

aferente.aferente.

Îngrăşămintele mineraleÎngrăşămintele minerale

Azotul Azotul - - principalul element nutritiv care principalul element nutritiv care trebuie administrat pe solurile din trebuie administrat pe solurile din România România

Pentru calcularea dozelor de azot Pentru calcularea dozelor de azot este recomandată următoarea este recomandată următoarea

formula : formula :

DN = 30 x Rs – Ns – Ngg + NprDN = 30 x Rs – Ns – Ngg + Npr

DNDN – doza de azot , in kg/ha – doza de azot , in kg/ha RsRs – recolta scontata , in t/ha – recolta scontata , in t/ha Ns Ns – aportul solului in azot , care este apreciat la – aportul solului in azot , care este apreciat la

20 kg/ha pe solurile sărace si 60 kg/ha pe 20 kg/ha pe solurile sărace si 60 kg/ha pe solurile fertilesolurile fertile

NggNgg – aportul in azot al gunoiului de grajd , care – aportul in azot al gunoiului de grajd , care este apreciat la 2 kg N/t de gunoi de grajd este apreciat la 2 kg N/t de gunoi de grajd administrat direct grâului; 1kg N/t de gunoi de administrat direct grâului; 1kg N/t de gunoi de grajd aplicat plantei premergătoare si 0.5 kg N/t grajd aplicat plantei premergătoare si 0.5 kg N/t de gunoi aplicat la planta antepremergatoarede gunoi aplicat la planta antepremergatoare

NprNpr – corecţia in funcţie de planta – corecţia in funcţie de planta premergătoare; si anume, se scad 30 kg N/ha premergătoare; si anume, se scad 30 kg N/ha după leguminoase pentru boabe; se scad 20 kg după leguminoase pentru boabe; se scad 20 kg N/ha după borceag si trifoi; se adaugă 20 – 25 N/ha după borceag si trifoi; se adaugă 20 – 25 kg N/ha după premergătoare târzii nefertilizate.kg N/ha după premergătoare târzii nefertilizate.

Fosforul Fosforul

Alături de azot, îngrăşarea cu fosfor este Alături de azot, îngrăşarea cu fosfor este obligatorie pe toate tipurile de sol din obligatorie pe toate tipurile de sol din ţara noastră.ţara noastră.

Formula de calculare a dozelor Formula de calculare a dozelor de de fosfor fosfor este următoarea : este următoarea :

DP = 15 x Rs – PssDP = 15 x Rs – Pss

DP –DP – este doza de fosfor, in kg P2O5/ha ; este doza de fosfor, in kg P2O5/ha ; Rs – recolta scontata, in t/ha ; Pgg – Rs – recolta scontata, in t/ha ; Pgg – aportul gunoiului de grajd in fosfor, aportul gunoiului de grajd in fosfor, apreciat la 1,2 kg P2O5/t de gunoi de apreciat la 1,2 kg P2O5/t de gunoi de grajd, daca acesta nu a fost administrat grajd, daca acesta nu a fost administrat direct grâului si 0,8 kg P2O5/t de gunoi, direct grâului si 0,8 kg P2O5/t de gunoi, daca a fost aplicat la planta daca a fost aplicat la planta premergătoare. Doza rezultata din calcul premergătoare. Doza rezultata din calcul se majorează cu 20 – 40 kg P2O5/ha pe se majorează cu 20 – 40 kg P2O5/ha pe solurile cu mai puţin de 5 mg P2O5/100 g solurile cu mai puţin de 5 mg P2O5/100 g sol.sol.

PotasiuPotasiu

Îngrăşarea cu potasiu este necesară Îngrăşarea cu potasiu este necesară numai pe solurile insuficient numai pe solurile insuficient aprovizionate cu potasiu aprovizionate cu potasiu

Îngrăşămintele organiceÎngrăşămintele organice

gunoiul de grajd semifermentat si mustul gunoiul de grajd semifermentat si mustul de gunoi sunt bine valorificate de cultura de gunoi sunt bine valorificate de cultura grâului grâului

Dozele administrateDozele administrate sunt de 15 – 20 t/ha , sunt de 15 – 20 t/ha , încorporate sub arătură, iar sporurile de încorporate sub arătură, iar sporurile de recoltă pot depăşi 1.500 kg boabe/ha.recoltă pot depăşi 1.500 kg boabe/ha.

Aplicarea amendamentelor Aplicarea amendamentelor calcaroasecalcaroase

Este necesară pe solurile acide, cu pH Este necesară pe solurile acide, cu pH sub 5,8 şi cu un grad de saturaţie în sub 5,8 şi cu un grad de saturaţie în baze sub 75% baze sub 75%

Se administrează de regula ,4 t/ha Se administrează de regula ,4 t/ha carbonat de calciu(piatra de var,dolomit)carbonat de calciu(piatra de var,dolomit)

Lucrările soluluiLucrările solului În cazul premergătoarelor În cazul premergătoarelor

timpuriitimpurii

Pregătirea patului germinativPregătirea patului germinativ

După premergătoarele târziiDupă premergătoarele târzii (floarea-soarelui, porumb , sfecla (floarea-soarelui, porumb , sfecla

de zahar, cartofi de toamnă , de zahar, cartofi de toamnă , soia)soia)

ArăturaArătura

Arătura de vară: 20-25cm:Arătura de vară: 20-25cm: Arătura de toamnă 18-20 cm:Arătura de toamnă 18-20 cm: Discuit 12-15cm (discuitul înlocuieşte Discuit 12-15cm (discuitul înlocuieşte

arătura in condiţii de seceta)arătura in condiţii de seceta)

Pregătirea terenuluiPregătirea terenului

Arătura de vară se menţine curată de Arătura de vară se menţine curată de buruieni.buruieni.

Arătura de toamnă se mobilizează în Arătura de toamnă se mobilizează în scopul mărunţiri bulgărilor.scopul mărunţiri bulgărilor.

Sămânţa şi semănatulSămânţa şi semănatul

Trebuie Trebuie să aibă puritatea fizică minimum să aibă puritatea fizică minimum 98%, facultatea germinativă minimum 98%, facultatea germinativă minimum 85% şi MMB cât mai mare.85% şi MMB cât mai mare.

Tratarea seminţelorTratarea seminţelor

Tratamentele se pot diferenţia în funcţie Tratamentele se pot diferenţia în funcţie de agentul de patogen şi de modalitatea de agentul de patogen şi de modalitatea de infestare de infestare

Epoca de semănatEpoca de semănat

perioada optima recomandată perioada optima recomandată 1 – 10 octombrie 1 – 10 octombrie 25 septembrie – 10 octombrie 25 septembrie – 10 octombrie se recomandă să se semene ceva mai se recomandă să se semene ceva mai

devreme devreme :: în intervalul 20 septembrie – 5 în intervalul 20 septembrie – 5 octombrie.octombrie.

Densitatea de semănatDensitatea de semănat

trebuie sa fie semănate 450 – 600 boabe trebuie sa fie semănate 450 – 600 boabe germingerminabileabile/m2 /m2 pentrupentru a a realizarealiza

la recoltare, o densitate de 500 – 700 la recoltare, o densitate de 500 – 700 spice/m2spice/m2

Cantitatea de sămânţă la hectarCantitatea de sămânţă la hectar

între 200 – 250 kg sămânţă/ha.între 200 – 250 kg sămânţă/ha.

Adâncimea de semănatAdâncimea de semănat

4-5 cm adâncime pe terenurile cu 4-5 cm adâncime pe terenurile cu umiditate suficientă umiditate suficientă

la 5 – 6 cm la 5 – 6 cm pe terenurile pe terenurile cu umiditate cu umiditate insuficientă la suprafaţa insuficientă la suprafaţa

DistanţeleDistanţele

în mod obişnuit la 12,5 cm în mod obişnuit la 12,5 cm La La culturiculturilele semincere se recomanda semincere se recomanda

distanţele de semănat ceva mai mari 25 distanţele de semănat ceva mai mari 25 cm cm ((pentru a favoriza înfrăţitul şi a pentru a favoriza înfrăţitul şi a asigura înmulţirea mai rapida a seminţeiasigura înmulţirea mai rapida a seminţei))

Lucrările de îngrijireLucrările de îngrijire

Tăvălugitul semănaturilorTăvălugitul semănaturilor Controlul culturilorControlul culturilor Tăvălugitul de desprimăvărareTăvălugitul de desprimăvărare Grăpatul culturilorGrăpatul culturilor Combaterea buruienilorCombaterea buruienilor Combaterea dăunătorilorCombaterea dăunătorilor Combaterea bolilorCombaterea bolilor Prevenirea căderii plantelorPrevenirea căderii plantelor IrigareaIrigarea : - : - Udările de toamnăUdările de toamnă - - Udările de primăvarăUdările de primăvară

Combaterea buruienilorCombaterea buruienilor

Buruienile dicotiledonate ridica cele mai multe Buruienile dicotiledonate ridica cele mai multe probleme in condiţiile din tara noastră; speciile probleme in condiţiile din tara noastră; speciile

frecvente sunt :frecvente sunt :

-Sinapis arvensis-Sinapis arvensis -Raphanus raphanistrum-Raphanus raphanistrum -Capsella bursa pastoris-Capsella bursa pastoris -Cirsium arvense-Cirsium arvense -Thlapsi arvense-Thlapsi arvense -Centaurea cyanus-Centaurea cyanus -Atriplex sp-Atriplex sp -Chenopodium album-Chenopodium album -Rubus caesius-Rubus caesius

Pentru combaterea acestora, frecvent se Pentru combaterea acestora, frecvent se recomanda sa se administreze preparate recomanda sa se administreze preparate care conţin acidul 2,4-D(SDMA 80PS, care conţin acidul 2,4-D(SDMA 80PS, 0,6-0,8 l/ha)0,6-0,8 l/ha)

Administrarea se face primăvara când Administrarea se face primăvara când plantele de grâu sunt in faza de infratit si plantele de grâu sunt in faza de infratit si pana la formarea primului internod, iar pana la formarea primului internod, iar buruienile sunt in faza de cotiledoane sau buruienile sunt in faza de cotiledoane sau rozeta. rozeta.

Temperatura trebuie sa fie mai mare de Temperatura trebuie sa fie mai mare de 10ºC, vremea liniştita, fara vânt,timpul 10ºC, vremea liniştita, fara vânt,timpul călduros si luminos.călduros si luminos.

COMBATEREA COMBATEREA DAUNATORILORDAUNATORILOR

DAUNATORI DAUNATORI

-plosnitele cerealelor-plosnitele cerealelor -viermele roşu-viermele roşu -gandacul b-gandacul balosalos -carabuseii cerealelor-carabuseii cerealelor -mustele cerealelor-mustele cerealelor -soarecii de casa-soarecii de casa

Se realizează prin masuri preventive si curative.Se realizează prin masuri preventive si curative. Pentru diminuarea atacului de gândac ghebos Pentru diminuarea atacului de gândac ghebos

(Zabrus tenebrioidez Goeze), trebuie evitata (Zabrus tenebrioidez Goeze), trebuie evitata amplasarea grâului pe terenurile infestate si, de amplasarea grâului pe terenurile infestate si, de asemenea, se tratează samanta înainte de asemenea, se tratează samanta înainte de semănat.semănat.

In cazuri extreme, când in toamna se constata In cazuri extreme, când in toamna se constata un atac puternic de larve de gândac ghebos, se un atac puternic de larve de gândac ghebos, se recomanda tratamente cu insacticide pe baza de recomanda tratamente cu insacticide pe baza de clorpirifos(Dursban 480 EC 2,0 l /ha ; Basudin clorpirifos(Dursban 480 EC 2,0 l /ha ; Basudin 600 EW 2 l/ha) ,la avertizare. Pragul economic 600 EW 2 l/ha) ,la avertizare. Pragul economic de dăunare (PED)este de 5% plante atacatede dăunare (PED)este de 5% plante atacate

BOLILE GRÂULUIBOLILE GRÂULUI

Mozaicul dungat al grâului - Mozaicul dungat al grâului - Marmor virgatum Marmor virgatum

La noi în ţară produce pagube care La noi în ţară produce pagube care variază între 50-80% din producţie la variază între 50-80% din producţie la Triticum vulgare şi 87-100% la Triticum Triticum vulgare şi 87-100% la Triticum durum.durum.

Fãinarea grâului - Erysiphe Fãinarea grâului - Erysiphe graminis syn. Blumeria graminisgraminis syn. Blumeria graminis

În ţara noastră apare an de an dar cu În ţara noastră apare an de an dar cu intensităţi diferite, putând produce pagube intensităţi diferite, putând produce pagube cuprinse între 3-4% ,până la 20% din cuprinse între 3-4% ,până la 20% din producţie.producţie.

Făinarea grâului - Erysiphe graminisa-plante de grâu atacate; b-conidiofori cu conidii; c-peritecii cu asce şi ascospori.

Ciclul evolutiv al ciupercii Erysiphe graminis:1 - germinarea ascosporilor şi conidiilor; 2, 4 - conidiofori cu conidii; 3 - haustori;

5 - conidii; 6 - ascogon; 7 - anteridiu; 8 - formarea ascelor ; 9, 10- periteciu; 11- ască cu ascospori; 12 - ascospori.

Pătarea brună a frunzelor sau Pătarea brună a frunzelor sau septorioza - Septoria tritici şi septorioza - Septoria tritici şi

Septoria nodorumSeptoria nodorum

în ţara noastră unde în unii ani a produs în ţara noastră unde în unii ani a produs pagube de 10-15% din producţiepagube de 10-15% din producţie

Septorioza grâului - simptome pe frunze a - Septoria tritici (stânga) şi b - Septoria nodorum (dreapta); c - picnidie cu picnospori.

I.Septoria tritici

II.Septoria nodorum

a - plăntuţe infectate după germinare; b - simptome pe tulpină; c - simptome în zona nodurilor.

Fuzarioza tulpinilor şi înroşirea Fuzarioza tulpinilor şi înroşirea spicelor - Gibberella zeaespicelor - Gibberella zeae

La noi în ţară această fuzarioză este La noi în ţară această fuzarioză este cunoscută şi sub numele de ”înroşirea cunoscută şi sub numele de ”înroşirea spicelor” şi este una dintre cele mai spicelor” şi este una dintre cele mai răspândite şi păgubitoare boli la cereale răspândite şi păgubitoare boli la cereale ,producând anual pierderi de 1-3%.În unii ,producând anual pierderi de 1-3%.În unii ani pagubele au fost însă foarte mari, ani pagubele au fost însă foarte mari, ridicându-se până la 65-80%.ridicându-se până la 65-80%.

Înroşirea spicelor de grâu - Giberella zeaea - spic atacat; b - conidii

Tăciunele zburător al grâului - Tăciunele zburător al grâului - Ustilago triticiUstilago tritici

În ţara noastră pagubele sunt evaluate în În ţara noastră pagubele sunt evaluate în medie la 1-5% din producţie, rareori medie la 1-5% din producţie, rareori ajungând la 20-30%.ajungând la 20-30%.

Tăciunele zburător - Ustilago tritici

a - spic atacat; b - clamidospori; c - clamidospori germinaţi

Rugina brună a grâului - Rugina brună a grâului - Puccinia reconditaPuccinia recondita

La noi în ţară este cea mai frecventă La noi în ţară este cea mai frecventă dintre rugini, producând pagube estimate dintre rugini, producând pagube estimate până la 5% din recoltă şi apărând fără până la 5% din recoltă şi apărând fără excepţie în toţi anii, cu intensităţi diferite în excepţie în toţi anii, cu intensităţi diferite în funcţie de factorii care o condiţioneazăfuncţie de factorii care o condiţionează

Rugina brună a grâului - Puccinia reconditaa - frunză cu uredospori; b - uredospori; c - teleutospori

Rugina galbenă a grâului - Rugina galbenă a grâului - Puccinia striiformisPuccinia striiformis

În ţara noastră se manifestă mai ales în În ţara noastră se manifestă mai ales în anii cu primăveri reci şi umede, când anii cu primăveri reci şi umede, când provoacă pagube considerabile, ce au provoacă pagube considerabile, ce au ajuns în unii ani la 60-70% din producţieajuns în unii ani la 60-70% din producţie

Rugina galbenă a grâiului - Puccinia striiformisa - stadiul de uredopustule pe frunze; b - uredospori; c - teleutospori

Rugina neagră a grâului - Rugina neagră a grâului - Puccinia graminisPuccinia graminis

La noi în ţară se manifestă în toţi anii , cu La noi în ţară se manifestă în toţi anii , cu intensităţi diferite de la an la an. Pagubele intensităţi diferite de la an la an. Pagubele produse au importanţă practică atunci produse au importanţă practică atunci când condiţiile sunt favorabile unor atacuri când condiţiile sunt favorabile unor atacuri puternice şi când pagubele pot ajunge la puternice şi când pagubele pot ajunge la 50-80% din recolta de grâu50-80% din recolta de grâu

Rugina neagră a grâului Puccinia graminisa - stadiul de uredospori pe frunze; b - teleutospori pe teacă şi tulpină;

c - uredospori ; d - teleutospori

Ciclul evolutiv la rugina neagră a Ciclul evolutiv la rugina neagră a grâuluigrâului

1. Germinarea uredosporilor 1. Germinarea uredosporilor 2. Lagăr de uredospori2. Lagăr de uredospori 3. Uredospor de vară3. Uredospor de vară 4. Lagăr de teleutospori4. Lagăr de teleutospori 5. Teleutospor5. Teleutospor 6. Formarea epibazidiei cu bazidiospori6. Formarea epibazidiei cu bazidiospori 7. Bazidiospori7. Bazidiospori 8-10 picnidii cu picnospori8-10 picnidii cu picnospori 11. Ecidie cu ecidiospori11. Ecidie cu ecidiospori 12. Ecidiospor12. Ecidiospor

Mălura comună a grâului - Tilletia Mălura comună a grâului - Tilletia sp.sp.

În trecut mălura producea la noi în ţară În trecut mălura producea la noi în ţară pagube ce se ridicau la 8-10% din pagube ce se ridicau la 8-10% din producţie, pe alocuri atingând chiar producţie, pe alocuri atingând chiar 30-50%, dar în ultimele decenii pierderile 30-50%, dar în ultimele decenii pierderile s-au diminuat ca urmare a tratamentelor s-au diminuat ca urmare a tratamentelor generalizate antimălurice şi folosirii unei generalizate antimălurice şi folosirii unei agrotehnici superioareagrotehnici superioare

Mălura grâului - Tilletia spp. simptome de atac pe spice în diferite stadii de maturare

Tileţia sp. - clamidospori a - T. foetida; b - T. triticoides; c - T. intermedia

d - T. tritici; e - T. controversa (după Tr.

Săvulescu)

RecoltareaRecoltarea

când boabele ajung la 14 – 15% când boabele ajung la 14 – 15% umiditate umiditate

ProducţiiProducţii

în ultimii ani în jur de 2.600kg boabe/haîn ultimii ani în jur de 2.600kg boabe/ha ((2001-20052001-2005))