Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale, formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii grași, numiți gliceride. Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri, vitamine, fosfatide etc.

Grăsimi animale sunt grăsimi din ţesutul adipos şi oase de animale terestre şi maritime. Foloseşte pentru consumul direct și pentru prelucrare industrial. Grăsimi animale, produse naturale sunt derivate din grăsimi animale, sunt un amestec de trigliceride, acizi saturați sau nesaturați. Cu predominanța de acizi grasimi saturate de origine animală au o textură fermă și un punct de topire relativ ridicat; aceste grasimi se gasesc in tesuturile de animale terestre (de exemplu, carne de vită și oaie grăsime). Grăsimi animale (veterinar grăsimi) sunt larg utilizate ca aditivi la producția de hrană pentru animale.

Grăsimi animale tehnice utilizate în industria chimică, de parfumerie şi în alte industrii de prelucrare a pieilor, a face detergenţi şi diverse creme şi rujuri.

Grăsimi animale tehnice sunt utilizate în producţia de biodiesel de ester metilic.

Compoziție

Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale, formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii grași, numiți gliceride. Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri, vitamine, fosfatide etc.

Acizii grași sunt acizii cu următoarele proprietăți:

au număr mare de atomi de carbon (între 4 și 24); au număr par de atomi de carbon;

au catenă liniară, fără ramificații; sunt monocarboxilici; pot fi saturați sau nesaturați.

Cei mai răspândiți acizi grași sunt:

, acid palmitic;

, acid stearic;

, acid butanoic/butiric;

, acid oleic.

Exemple de grăsimi:

,

distearopalmitina/palmitodistearina;

,

dioleostearina/stearodioleina.

În natură, există atât grăsimi lichide, nesaturate (uleiuri), cât și grăsimi solide, saturate (grăsimi).

Efectele benefice ale grasimilor

Iata cateva din beneficiile consumului de acizi grasi polinesaturati Omega 3 si 6. Acesta este asociat cu un nivel crescut de energie si implicit cu reducerea senzatiei de oboseala. In plus, creste sentimentul de „stare de bine” psihica si fizica. 

Depresia si anxietatea se reduc o data cu cresterea nivelului de colesterol

seric neoxidat. Ne putem bucura si de o memorie excelenta daca includem in meniu surse de acizi grasi polinesaturati. Mai mult, putem preveni bolile cardiovasculare. 

Specialistii au constatat ca includerea in alimentatie a pestelui gras scade riscul de cancer de san si de afectiuni ale prostatei. Si nivelul hormonilor sexuali (testosteron, estradiol si progesteron) si a hormonilor corticosuprarenali creste si astfel intregul organism se mentine in forma maxima multa vreme.

Grasimi animale:

grasimi lichide - uleiul de peste – are o cantitate apreciabila de acizi grasi nesaturati si de vitamine A si D;

grasimi solide:

seul de bovine sau ovine – nu are o digestibilitate buna din cauza continutului bogat in acizi grasi saturati;

untura - are o digestibilitate scazuta datorita continutului ridicat de acizi grasi saturati; prezinta proprietatea de depozitare de substante grase pe peretii aortei si ai arterelor, nefiind recomandata in alimentatie;

slanina; untul - furnizeaza grasimi emulsionate cu o digestibilitate crescuta; contine

vitamine A, D si E si sodiu, potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor si clor. Pentru a-si pastra calitatile nutritionale, se recomanda ca untul sa fie consumat in stare proaspata, neprelucrat termic, adaugat la sfarsitul prepararii culinare sau la servire in farfurie;

grasimea de pasare – este mai usor de digerat si are o valoare nutritiva mai ridicata decat alte grasimi deoarece are un continut mai ridicat de acizi grasi nesaturati

Grasimile cele mai des consumate de catre om sunt urmatoarele: Untul, untura, seul, grasimea de pasare, grasimea de peste, uleiurile vegetale, margarinele, grasimile hidrogenate, grasimile alimentare.

Alimentaţia bogată în grăsimi solide (de bovine, ovine), care au un conţinut mare de acizi saturaţi, face să crească concentraţia de colesterol din sânge, iar regimul în care predomină acizi graşi nesaturaţi (uleiul de floarea soarelui, de porumb, de soia), are efect de reducere a colesterolului.

Conţinutul bogat în lipide, în vitamine (A, D, E), gradul mare de digestibilitate (cu excepţia unturii de porc şi a seului) determină valoarea alimentară ridicată a grăsimilor.

Lipidele din grăsimile alimentare intră în constituţia celulelor organismului, dar au şi un important rol energetic (1 g de grăsime dezvoltă în organism 9,3 kilocalorii).

Consumul de grăsimi trebuie să fie raţional în raport cu nevoile energetice ale organismului.

Abuzul de grăsimi duce la îmbolnăviri (obezitate), iar un conţinut redus duce la subalimentaţie.

Corpul uman are nevoie de grasimi pentru a functiona, grasimile fiind parte a fiecarei celule (colesterolul, de exemplu). De asemenea, grasimile intra in componenta unor hormoni foarte importanti. Creierul este, in mare parte, grasime. Desi omul are capacitatea de a produce grasime, un aport alimentar suficient ajuta la o stare de sanatate buna pe termen lung.

În afara întrebuinţării alimentare a grăsimilor, multe ramuri industriale folosesc ca materii prime şi auxiliare diferite grăsimi cum sunt: industria pielăriei, industria produselor cosmetice, a vopselelor.

Grăsimi animale