GRANIT

Granitul este o roca magmatica masiva cu granulaie grosolana (cristale cu dimensiunea de cativa milimetri), formata la adancimi mari (facand deci parte dintreplutonite).Formarea granitelorGranitele se formeaza din magma acida bogata insilicati, care vine din adancime (fenomen favorizat de miscarile tectonice) si care in apropierea suprafetei pamantului (adancime de sub 2km) se solidifica prin racire lenta in crapaturile scoartei avand uneori un diametru de cateva sute de kilometri; granitele cu o granulatie mai mare se numescpegmatite..Compozitia minierologica : Ca elemente leucocrate granitul contine : feldspat,in special ortoz , cuart si muscovit; ca elemente melanocorte, in general biolit si numai rareori hornblenda sau piroxeni, cand granitul poarta denumirea de granit hornblenda sau granit cu piroxeni. Ca elemente accesorii contine : magneti, apatit, zicron rareori turmalina, granat sau flourina.Feldsaptul ortoz se prezinta sub forma de lamele sau de cristale, cu stralucire sfidefosa, adeseori colorat in roz.Cuartul se prezinta in granule cristalizate fara dorme proprii, cu starlucire sticloasa sau grasa, in general incolor sau de culoare cenusie deschis, cu luciu gras.Biotilul - in pietre mici, stralucitoare negre, usor clivabile.Raspandire Granitul este roca plutonica cea mai raspandita. Ea se intalneste in soclul vechillor continente, precum si in regiunile muntoase, ca Mont-Blanc, St. Gothard, M-tii Pirinei, M-tii Tarta si in special zonele centrale ale cutarilor alpine.Se gaseste in Scandinavia, in partea centrala a Caucazului, in Ucraina si in diferite pasrti ale M-tilor Urali, in Serbia, in S.U.A., Canada, Grolelnada, Franta, M-tii Padurea Neagra, M-tii Vosgi.In Romania, granitele formeaza masive importante in M- tii Apuseni ( Muntele Mare ), in Carpatii Meridionali ca : Ograndia, Cerna, Muntele Mic, Retezat , Buta, Tismana, Susita, Parang etc , in Dobrogea de nord : Pricopan, Greci si Turcoai- Iacobdeal .Caracteristicile fizice si tehniceCuloarea granitului este alba, cenusie, galbuie, verzuie, albastruie sau roz.In privinta rezistentei la agentii atmosferici si la eforturi macanice, granitale, cu grauntele marunt rezista mai bine decat varietatile cu bobul mare, care insa sunt mai usor de sleuit. Alterarera este mai favorizta de sistemele de crapaturi ale rocilor, prin care patrunderea agentilor atmosferici ( apa ) paote divizaa in blocuri mai mari sau mai mici granitele.Rezistenta la uzura a granitelor este foarte mare, insa franitul este foaret sensibil la variatiile bruste de temperatura si la incendii, crapand prin dilatare si contractie.Se pot lustrui, ceea ce le mareste rezistenta la intemperii.IntrebuintariGranitele se intrebuinteaza ca piatra de constuctii la lucrari mari si de lunga durata .Sunt renumite granitele rosii suedeze ( Vibro ) si filandeze ( Rapakavi si Viipuri ), iataliene ( Baverno ), granitul rosu de Assuan ( Egipt ), intrebuintat la coloane temple si obeliscuri.Lucrarai mari : soclul monumentului lui Petru cel Mare la Leningrad, fortificatiile fortului Kronstandt ( Leningrad ), monumente din Spania, Londra, Paris , New York si din Egiptul Antic.Forme de relief pe granite Donuri Capatani de zahar Tafoni Bile