Accentul ortografic si reguli de pronuntie in limba spaniola * Toate cuvintele au accent. Unele il au scris, altele nu. Exemple: casa, p erro, mam, libro, lpiz, librera. - Toate cuvintele se divid in silabe, dar nu se separa la fel ca si in lim ba romana. Mereu incepem cu silabele finale pentru a accentua: - Ultima silaba se numeste "aguda". Se accentueaza daca se termina in: "n" o "s" sau in cele 5 vocale: a, e, i, o, u. Exemple: cancin, pap, comps, tab, colib r, llam, comi. - Penultima silaba se numeste "grave" sau "llana". Se acentueazaa daca se termina in consoanele care nu sunt "n" o "s". Exemple: lpiz, crcel, rbol, lbum, csar , - Antepenultima silaba se numeste "esdrjula". Mereu se acentueaza. Exempl e: esdjula, cmoda. - Cuvintele cu mai mult de 3 silabe, sobresdrjulas, se accentuaeza mereu. E xemple: slamente, lcitamente. - Pronumele ste, se, etc., pentru a se distinge de adjective.

- Cul, quin, cyo, qu, cmo, dnde, cundo, tnto, cunto, daca au valoare afectiv ogativa? sau exclamativa! - Adverbele slo si an cand inseamna todava = inca. Exceptii: Cuvintele comp use cu verbe. Exemplu: sabelotodo. - Exceptii: Pentru a distruge diftongul si forma alta silaba. Exemple: maz , da, Mara, roco, - Cand verbul este deja accentuat si se adauga un pronume. Exemple: estte, cayse, mtete. - Monosilabele (fui, vio, dio, di,) nu se accentueaza, cu exceptia cazului cand pot fi confundate cu alte cuvinte. Exemple: s d s l t t (afirmativ) si (conditional) (verbul dar) de (prepozitie) (verbul saber) se (reflexiv) (pronomue) el (articol) (pronoure) tu (posesiv) (planta) te (reflexiv)

- Reguli de pronuntie. * 1. La fel ca in limba romana, intr-un cuvant spaniol toate literele se pro nunta, cu exceptia lui "H" o Exemplu: hora (ora) - se pronunta [ora] 2. "J" se pronunta "H" o Exemplu: viaje (calatorie) - se pronunta [viahe] 3. "" se pronunta un "n" imuiat + "I" scurt o Exemplu: maana (maine, dimineata) - se pronunta maniana 3. "LL" se pronunta un "l" slab + "I" scurt (in America Latina: Mexic, Per u, Argentina - se pronunta "GI" slab) o Exemplu: llamar (a chema) - se pronunta [liamar] ([giamar] in Amer ica latina) 4. "GE" se pronunta "HE" o Exemplu: gente (lume) - se pronunta [hente] 5. "GI" se pronunta "HI" o Exemplu: gitano (tigan) - se pronunta [hitano] 6. "CE" se pronunta "SE" o Exemplu: felices (fericiti) - se pronunta [felises] 7. "CI" se pronunta "SI" o Exemplu: felicidad (fericire) - se pronunta [felisidad] 8. "Z" se pronunta un "S" peltic

o Exemplu: zapato (pantof) - se pronunta [sapato] 9. "" se pronunta "U" o Exemplu: vergenza (rusine) - se pronunta [verguenza] 10. "QUE" se pronunta "CHE"Genul substantivelor : Part. I Un substantiv este un cuvant care exprima o persoana, loc, lucru sau idee. * Persoana : Marius, fata, dentist Loc : gradina, universitate, Venezuela Lucru : carte, masina, rosie Idee : libertate, prietenie, inteligenta In Spaniola, substantivele sunt ori masculine ori feminine * Masculine Feminine el chico baiatul la chica fata el jardn gradina la universidad universitatea el libro cartea la revista revista el miedo frica la libertad libertatea Urmatorele substantive indica fiinte vii * el gato motanul pisica el perro cainele cateaua el chico baiatul fata el abuelo bunicul bunica la gata la perra la chica la abuela

[Test] - Cum sunt aceste substantive? * el el el el gato perro chico abuelo

Sugestie : uitate la inceputul si sfarsitul fiecarei linii [Test] - Cum sunt aceste substantive? * la la la la gata perra chica abuela

Sugestie : uitate la inceputul si sfarsitul fiecarei linii "El" si "la" sunt articole hotarate. Pentru cei care stiu engleza, "the" in limb a engleza * el chico (baiatul) la chica (fata) * el perro (cainele) la gata (pisica) - Ce parere aveti despre ultima litera a acestor substantive? * Masculine gato perro chico abuelo gata perra chica abuela Feminine

- Substantivele care se termina in -o sunt de obicei masculine. Substantivele ca re se termina in -a sunt de obicei feminine. Exista insa si exceptii, dar le veti invata curand. - De multe ori, daca in romana cuvantul este la un gen, nu inseamna ca si in spa niola este la acelasi gen. Exemplu : * el vestido (masc.) = imbracaminte (fem.) * el archivo (masc.) = arhiva (fem.) * la pluma (fem.) = stilou (neutru) * Cand inveti un cuvant nou trebuie sa stii si articolul care-l insoteste. S unt mai multe motive petru asta : * Pentru a sti genul substantivului, deoarece nu toate cuvintele terminate i n -o sunt masculine si cele terminate in -a sunt feminine. * Multe cuvinte se termnina in litere diferite de -o si -a o Exemplu: que (ce, care) - se pronunta [che] 11. "QUI" se pronunta "CHI" o Exemplu: Quijote- se pronunta [chihote] Genul substantivelor: Part. II Substantivele masculine care se termina intr-o consoana adesea au un coresponden t feminin care se termina in -a * el profesor - profesorul la profesora - profesoara el doctor - doctorul la doctora - doctorita el seor - domnul

la seora - doamna Unele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma pentru masculin si feminin. Acestor cuvinte le indica genul, articolul "el" sau "la" * el estudiante - studentul la estudiante - studenta el pianista - pianistul la pianista - pianista el artista - artistul la artista - artista Substantivele care se termina in -sin, -cin, -dad, -tad, -tud, -umbre; sunt femini ne. * la la la la la la la la la la la la televisin - televiziunea decisin - decizia conversacin - conversatia habitacin - locuinta, asezarea ciudad - orasul universidad - universitatea dificultad - dificultatea libertad - libertatea actitud - atitudinea gratitud - recunostinta certidumbre - certitudinea muchedumbre- multimea, aglomeratia

Unele substantive care se termina in -a sunt masculine * el el el el el el el el el el el el problema - problema telegrama - telegrama programa - programul mapa - harta sistema - sistemul poema - poemul, poezia da - ziua tema - tema, subiectul clima - clima idioma - limba (vorbita) sof - canapeaua planeta - planeta

Multe substantive care se termina in -ma sunt masculine. * el el el el el el el el telegrama - telegrama programa - programul problema - problema sistema - sistemul poema - poemul, poezia idioma - limba (vorbita) clima - clima tema - tema, subiectul

Observatie: Cateva cuvinte care se termina in -ma sunt feminine, exemple: la cam a si la pluma Unele substantive care se termina in -a sunt exceptii si trebuie memorate.

* el el el el

da - ziua mapa - hara planeta - planeta sof - canapeaua

- Cateva cuvinte care se termina in -o sunt feminine. * la mano - mana, bratul la radio - radioul - Unele substantive au doua genuri, fiecare gen corespunde altui sens. * el frente - frontul (la razboi) la frente - fruntea el gua - ghidul, persoana ghid la gua - cartea ghid el polica - politistul la polica - politia el orden - ordinea la orden - ordinul + Recapitularea regulilor invatate in lectiile 1 si 2. * - Substantivele se impart in masculine si feminine. * - Majoritatea substantivelor care se termina in -o sunt masculine. * - Majoritatea substantivelor care se termina in -a sunt feminine. * - Substantivele masculine care se termina intr-o consoana adesea au un cor espondent feminin care se termina in -a. * - Unele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma pentru m asculin si feminin. Acestor cuvinte le indica genul articolul "el" sau "la". * - Substantivele care se termina in -sin, -cin, -dad, -tad, -tud, -umbre; sun t feminine. * - Multe substantive care se termina in -ma sunt masculine. * - Cateva cuvinte care se termina in -o sunt feminine. * - Unele substantive au doua genuri, fiecare gen corespunde altui sens. Acum stiti majoritate regulilor care determina genul substantivelor. Mai sunt ca teva lucruri de stiut, dar ele vor fi acoperite mai tarziu. Nu uitati, ori de ca te ori invatati un substantiv, invata-l complet cu articolul (el, la). Articolul definit este subiectul unei urmatoare lectii. Pluralul substantivelor Daca un substantiv se termina intr-o vocala, formeaza pluralul prin adaugarea lu i -s. * libro: libros (libro + s) pluma: plumas (pluma + s) (chico: chicos (chico + s) seora: seoras

(seora + s) Si articolele definite (el, la) i-si schimba forma la plura. Vor deveni "los" si "las." Articolul definit va fi explicat mai mult in urmatoarea lectie. * el libro: los libros la pluma: las plumas el chico: los chicos la seora: las seoras Daca un substantiv se termina intr-o consoana, formeaza pluralul prin adaugarea lui -es. * el borrador: los borradores (borrador + es) la universidad: las universidades (universidad + es) el profesor: los profesores (profesor + es) la ciudad: las ciudades (ciudad + es) Daca un substantiv se termina in -in, adauga -es si pierde accentul scris. * el avin: los aviones la conversacin: las conversaciones la seccin: las secciones la televisin: las televisiones Observatie: Poate va intrebati de ce "avin" nu este feminin. Observati ca nu este clasificat de regula care spune ca substantivele terminate in -cin si sin sunt fe minine. Daca un substantiv se termina in -z, adauga -es si schimba z cu c. * el lpiz: los lpices la voz: las voces el tapiz: los tapices la actriz: las actrices Cand pluralul se refera la doua sau mai multe substantive de genuri diferite, se foloseste pluralul masculinului. * 2 perros + 6 perras = 8 perros (nu perras) 1 gato + 8 gatas = 9 gatos (nu gatas) Cateva substantive sunt "substantive compuse", adica, sunt formate prin combinar

ea a doua cuvinte in unu. (Exemple: abre + latas = abrelatas / deschide + conser ve = deschizator de conserve). Aceste substantive compuse sunt mereu masculine s i formeaza pluralul prin schimbarea lui "el" in "los." * el abrelatas los abrelatas el paraguas los paraguas + Sa revedem regulile pentru formarea pluralului substantivelor. * - Daca un substantiv se termina intr-o vocala, formeaza pluralul prin adau garea lui -s. * - Daca un substantiv se termina intr-o consoana, formeaza pluralul prin ad augarea lui -es. * - Daca un substantiv se termina in -z, adauga -es si schimba z cu c. * - Daca un substantiv se termina in -in, adauga -es si pierde accentul scris . * - Substantivele compuse sunt mereu masculine si formeaza pluralul prin sch imbarea lui "el" in "los". Articolele definite si nedefinite: Part. I Diferenta dintre articolele definite si cele nedefinite poate fi observata in ex emplul de mai jos : * Da-mi ciocolata Kiss. Da-mi o ciocolata, te rog. Imaginativa ca sunt mai multe ciocolate pe o farfurie. * Prima propozitie vorbeste de o anumita ciocolata (sau definita): Da-mi ciocolata Kiss. * A doua propozitie vorbeste de oricare din acele ciocolate (sau nedefinite) : Da-mi o ciocolata, te rog. Diferenta dintre articolul definit si cel nedefinit este diferenta dintre a vorb i despre o anumita ciocolata sau oricare dintre ele. * ciocolata o ciocolata In limba spaniola articolul definit are 4 forme, depinzand daca substantivul est e la feminin sau masculin, la plural sau singular. * el gato motanul los gatos motanii (sau pisicile in general) la gata pisica

las gatas pisicile (femelele) Observatie: Pluralul masculin definit si nedefinit(los, unos) este deasemenea fo losit pentru a indica un grup de mai multe sexe. Astfel, "los gatos" poate sa se refere la un grup de motani sa la un grup format din motani si pisici. Cele patru forme ale articolului definit sunt : * el masculin singular la feminin singular los masculin plural las feminin plural In spaniol articolul nedefinit are 4 forme, depinzand daca substantivul este la feminin sau masculin, la plural sau singular * un gato un motan unos gatos niste motani (sau in general niste pisici) una gata o pisica unas gatas niste pisici (dar numai femele) Observatie: Nu uitati, pluralul masculin definit si nedefinit (los, unos) este d easemenea folosit pentru a indica un grup de mai multe sexe. Astfel, "unos gatos " poate sa se refere la un grup de motani sa la un grup format din motani si pis ici. Cele patru forme ale articolului nedefinit sunt : * un masculin singular una feminin singular unos masculin plural unas feminin plural Aici sunt articolele definite si nedefinite, impreuna : * el,un masculin singular

la, una feminin singular los, unos masculin plural las, unas feminin plural Fiecare din ele are un sens diferit : * el gato motanul los gatos motanii (sau pisicile in general) la gata pisica las gatas pisicile (femelele) un gato un motan unos gatos niste motani (sau in general niste pisici) una gata o pisica unas gatas niste pisici (dar numai femele) Un si una poate insemna de asemenea si numeralul "unu" sau "una". * un coche o masina una temporada un anotimp una silla un scaun