Grădiniţa cu program prelungit nr.51 Brăila

pg. 1

R O M Â N I A

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.51 BRĂILA Str. N. Titulescu Nr.36; Tel: (+40 239) 687000;

Fax: (+40 239) 687000 ; e_mail :[email protected]

Nr. 312/21.11.2012

Aprobat

în Consiliul de Administraţie

din 21 nov. 2012

PROIECT DE DEZVOLTARE

INSTITUŢIONALĂ

2012 - 2017

pg. 2

ARGUMENT

I.1. Importanţa educaţiei timpurii în contextul actual al reformei învăţământului românesc

Educaţia timpurie a copilului are ca scop asigurarea dezvoltării plenare şi globale a copilului şi

respectarea drepturilor acestuia. Copilăria timpurie reprezintă cea mai importantă perioadă din viaţa

copilului, întrucât este marcată de elemente cruciale pentru succesul său de mai târziu la şcoală şi în

viaţă.

Educaţia timpurie, ca primă treaptă de pregătire pentru educaţia formală, asigură intrarea

copilului în sistemul de învăţământ obligatoriu (în jurul vârstei de 6 ani), prin formarea capacităţii de a

învăţa. Învăţarea timpurie favorizează oportunităţile de învăţare de mai târziu. Deprinderile şi

cunoştinţele dobândite devreme favorizează dezvoltarea altora ulterior, iar deficienţele de cunoştinţe şi

deprinderi produc în timp deficienţe mai mari, oportunităţi de învăţare ratate sau slab valorificate.

În România, de regulă, se vorbeşte despre educaţie timpurie odată cu intrarea copilului în

grădiniţă. În acelaşi context, se consideră că grădiniţa asigură mediul care garantează siguranţa şi

sănătatea copiilor şi care, ţinând cont de caracteristicile psihologice ale dezvoltării copilului, implică

atât familia cât şi comunitatea în procesul de învăţare. Realizarea unui sistem coerent de educaţie

timpurie a copilului în România este o necesitate care decurge din priorităţile educaţiei la nivel

mondial şi naţional.

Tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru invită la o revalorizare a locului educaţiei în contextul

vieţii contemporane. Dacă nu cu mult înainte copilul trebuia să se adapteze grădiniţei sau şcolii, în

zilele noastre este din ce în ce mai evident că grădiniţa şi şcoala trebuie să se adapteze nevoilor

specifice şi particularităţilor copilului.

În ultimii ani studiile şi cercetările privind educaţia timpurie la nivel internaţional au furnizat

numeroase dovezi în favoarea ideii că programele de educaţie timpurie de o înaltă calitate au efecte

pozitive şi durabile în timp în privinţa succesului şcolar şi în viaţă al copiilor.

Ideea centrală este aceea că fiecare copil este unic, iar unicitatea lui reprezintă punctul de plecare

în toate deciziile luate în privinţa lui, cu scopul de a-l ajuta să se dezvolte deplin. Succesul educaţiei se

bazează pe adaptarea demersului educaţional la nevoile individuale ale fiecărui copil.

Asigurarea calităţii serviciului educaţional de educaţie timpurie a cunoscut în ultimii ani

schimbări majore prin desfăşurarea la nivel naţional a Proiectului pentru Reforma Educaţiei Timpurii

(P.R.E.T.), proiect cofinanţat de Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei

(BDCE).

Scopul principal al Proiectului pentru Reforma Educaţiei Timpurii este acela de a îmbunătăţi

calitatea infrastructurii sistemului şi de a răspunde nevoilor concrete ale copiilor prin asigurarea unor

pg. 3

servicii îmbunătăţite, care să favorizeze atingerea potenţialului maxim al fiecărui copil, totul în

conformitate cu standardele educaţionale internaţionale.

I.2. Argumentarea necesităţii şi oportunităţii întocmirii unui nou PDI pentru perioada 2012-

2017.

Pornind de la necesitatea de a răspunde noilor exigenţe formulate în P.R.E.T. considerăm

oportună întocmirea noului Proiect de dezvoltare instituţională pentru perioada 2012- 2017 Acesta are

la bază legile aflate în vigoare:

- Legea nr.1/2011;

- Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic;

- Legea 349/2004 pentru modificarea si completarea legii nr. 128/1997

- Hotărârea de guvern 1534/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de

performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar;

- OM 5233/01.09.2008 privind aprobarea Curriculumului pentru învăţământul preşcolar;

- OM 3580 /17.05.2010 - ”Standardele privind materialele de predare învăţare în educaţia

timpurie”;

- OM 3581/17.05. 2010 –„ Normativ de dotare minimală pentru serviciile de educaţie timpurie a

copilului de la 3 la 6/7 ani”;

- Standardele specifice de calitate pentru învăţământul preşcolar – proiect;

- Standardele specifice de calitate pentru învăţământul antepreşcolar- proiect;

În contextul legislativ actual este imperios necesar ca unitatea noastră de învăţământ să se înscrie

pe coordonatele reformei educaţiei timpurii ceea ce impune elaborarea unor noi documente de

proiectare orientate pentru a realiza dezvoltarea instituţională şi recunoaşterea grădiniţei ca furnizoare

de servicii educaţionale pentru nivelul de învăţământ preşcolar şi începând din anul şcolar 2012- 2013

nivel antepreşcolar.

Pentru a motiva nevoia unui nou PDI ne bazăm pe o bună cunoaştere a managementului

instituţional. „În limitele impuse, cu resursele existente, într-un ritm propriu, bazaţi pe convingerea că

toate au un început, să încercăm să facem singuri ceea ce aşteptăm de la alţii”. (Şerban Iosifescu,

Managementul educaţional pentru instituţiile de învăţământ, 2001).

PDI 2012 - 2017 se doreşte a fi o schimbare, comparativ cu PDI 2008 – 2012 şi tratează

modalităţile de implementare a noutăţilor atât la nivel individual, cât şi de grup, reprezintă expresia

politicii de dezvoltare a acestuia, o asumare, o „platformă electorală“ a grădiniţei.

pg. 4

Ce reprezintă proiectul de dezvoltare al grădiniţei?

Proiectul este un set de intenţii privind orientarea dezvoltării instituţionale conform misiunii şi

a unor scopuri generale de schimbare motivată, a unui sistem de selectare a opţiunilor strategice de

acţiune care să conducă la rezultatele concrete aşteptate.

Condiţii strategice pentru un proiect „bine făcut“:

• Adecvarea – să fie potrivit atingerii performanţelor propuse;

• Realizabilitatea (fezabilitatea) – caracter realist;

• Economicitatea – minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea obiectivelor;

• Simplitatea şi precizia – obiective şi resurse necesare şi suficiente realizării intenţiilor;

• Sistematizare, lizibilitate, claritate – în concepere şi redactare;

• Operaţionalitate – aplicare uşoară;

• Unitate şi consistenţă – fără contradicţii conceptuale, principiale sau acţionale;

• Continuitate – fiecare acţiune o pregăteşte pe următoarea;

• Flexibilitate – adaptabilitatea la situaţii noi;

• Încadrarea optimă în timp – precizarea orizontului temporar;

• Viabilitate şi repetabilitate – proiectul să fie menţinut şi aplicat atâta timp cât condiţiile de context

permit.

II. MOTIVAREA NECESITĂŢII, FEZABILITĂŢII ŞI A OPORTUNITĂŢII NOULUI PDI

PENTRU PERIOADA 2012- 2017

Elaborarea noului Proiect de dezvoltare instituţională este justificată pe de o parte de necesitatea

de a asigura calitate serviciilor educaţionale oferite beneficiarilor şi pe de altă parte de abordarea

schimbării atitudinii prestatorilor acestora, de reconsiderare a managementului participativ.

Fezabilitatea şi oportunitatea proiectului este întărită de noua direcţie în care vor fi îndreptate

energiile factorilor educaţionali, calitatea comunicării, nivelul de satisfacţie şi mândrie a colectivului,

gradul de conştientizare faţă de problematica educaţiei timpurii.

Necesitatea şi oportunitatea acestui nou PDI decurge din nevoia de a implementa schimbările

intervenite în educaţia timpurie în raport cu standardele naţionale de calitate, stabilindu-ne noi ţinte,

noi direcţii de acţiune, vom fi puşi în situaţii noi de administrare şi coordonare a sarcinilor propriei

dezvoltări.

pg. 5

Fezabilitatea proiectului se bazează pe resursa umană calificată, pe faptul că între cadrele didactice

există educatoare cu prestigiu la nivel zonal, judeţean, dar şi prestigiul pe care grădiniţa şi l-a creat de-

a lungul existenţei.

Sprijinul comunităţii locale în îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea condiţiilor

de îngrijire şi educare pentru preşcolari şi antepreşcolari întăreşte fezabilitatea proiectului.

III. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA

Grădiniţa nr. 51 Braila s-a constituit ca organizaţie care se conformează exigenţelor la care

răspunde orice definiţie a organizaţiei alcătuită dintr-un grup ale cărei acţiuni converg către atingerea

unor scopuri şi obiective specifice.

Membrii organizaţiei pornesc de la deviza că succesul educaţiei se bazează pe adaptarea demersului

educaţional la nevoile individuale ale fiecărui copil. Ideea centrală este aceea că fiecare copil este unic,

iar unicitatea lui reprezintă punctul de plecare în toate deciziile luate cu scopul primordial de a-l ajuta

să se dezvolte pe deplin. Pornind de la aceste premise am stabilit viziunea grădiniţei:

VIZIUNEA

Viziunea Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 51 Braila este:

„Educaţia în grădiniţă – educaţie pentru şcoală – educaţie pentru viaţă!”

MISIUNEA defineşte scopul fundamental, raţiunea de a exista a organizaţiei; răspunde la întrebarea

DE CE EXISTĂ GRĂDINIŢA? şi se adresează atât membrilor organizaţiei, cât şi beneficiarilor

acesteia.

Definim misiunea Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 51 astfel:

- Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de ritmul

propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia;

- Fiecare copil trebuie sa-si descopere propria identitate, autonomia şi dezvoltarea unei

imagini de sine pozitive.

- Educarea copiilor în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

omului, al demnităţii umane şi toleranţei, al schimbului liber de opinii este un alt

deziderat al gradinitei noastre.

pg. 6

- Noi sprijinim copilul în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini

necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii

Aceasta misiune are un sens real si reprezintă un ghid de lucru util pentru personalul angajat,

vizează calitatea educaţiei pe care dorim să o asigurăm.

Evaluarea activităţii desfăşurată la nivelul grădiniţei, respectarea curriculumului preşcolar,

realizarea ofertei educaţionale, calitatea educaţiei la nivelul grădiniţei, managementul eficient,

formarea unui ethos propriu vor dovedi realizarea misiunii Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 51

Braila.

Misiunea pe care noi am formulat-o este, de fapt “declaraţia noastră de identitate” , declaraţia

grădiniţei noastre pe care o vom face cunoscută atât în interiorul grădiniţei, prin afişarea în locuri

accesibile personalului, părinţilor, vizitatorilor

Declaratie de intentie

Scopul grădiniței noastre este sa oferim copiilor un start solid în educație ajutându-i să-și

dezvolte o gândire vioaie, curioasă și să-și însușească cunoștințe elementare. La finalizarea

grădiniței ne vom aștepta de la ei să relaționeze cu ceilalți copii și cu adulții, să interacționeze cu

mediul, să-l cunoască și să-l stăpânească prin explorări, încercări, experimentări. Să aplice

cunoștințele și deprinderile însușite în activitatea școlară precum și în viață și o societate, să fie

dezvoltați normal, fizic și psihic. Să-și dezvolte identitatea proprie, să manifeste interes și

curiozitate pentru lucruri noi, să înțeleagă informația primită, să lucreze independent și să fie

capabil să experimenteze pe măsura posibilităților proprii aspecte care îl interesează în mod

deosebit. Să analizeze datele primite și pe baza lor să formuleze predicții.Să exprime

independent opinii și stări sufletești și să le motiveze.

pg. 7

IV. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ. ASIGURAREA EDUCAŢIEI INCLUZIVE ŞI

INTERCULTURALE.

Cultura organizaţională este mediul intern care caracterizează fiecare organizaţie, în care

acţionează şi se dezvoltă grupurile şi fiecare individ în parte şi care determină comportamentul/

atitudinile ce conduc la eficienţa organizaţiei respective.

„Cultura organizaţională este personalitatea unei organizaţii”, (McNamara 1997).

(după Schein 1996)

Cultura

organizaţională a grădiniţei noastre este influenţată de fiecare dintre componentele menţionate mai sus,

dar mai ales de modul cum aceste componente relaţionează cu factorii mediului extern dar şi între ele.

Formularea valorilor organizaţiei noastre porneşte de la preambulul Convenţiei ONU cu privire

la drepturile copilului potrivit căruia copilul „trebuie să crească într-un mediu familial, într-o atmosferă

de fericire, dragoste şi înţelegere” pentru a-şi dezvolta complet şi armonios personalitatea”.

Grădiniţa noastră oferă educaţie pentru fiecare, asigură o lume a jocului şi a învăţării, unde

copiii sunt iubiţi, respectaţi şi alintaţi, unde drepturile le sunt promovate şi protejate, fără nici un fel de

discriminare, unde siguranţa şi bunăstarea lor sunt considerate primordiale. Grădiniţa va asigura şanse

egale copiilor care provin din familii de români, sau romi.

Cultura organizaţională a Grădiniţei nr. 51 o diferenţiază de celelalte grădiniţe, obiectivul

nostru fiind găsirea căilor adecvate de schimbare a ceea ce este depăşit şi de a păstra ceea ce aduce

plus valoare grădiniţei.

Cultura organizaţională are două părţi:

• una vizibilă: norme formale, reguli, simboluri, sloganuri, ritualuri, ceremonii, mituri, eroi,

modelecomportamentale, vestimentare, atitudini fizice, jargonul utilizat de membrii organizatiei;

pg. 8

Modalităţile de manifestare a culturilor organizaţionale:

• una ascunsă: norme informale, valori, credinţe, reprezentări, înţelesuri, modele de gândire,

modele profesionale.

În Grădiniţa nr 51 Braila educaţia incluzivă este privita ca o necesitate în contextul misiunii pe

care ne-am asumat-o.

Educaţia incluzivă urmăreşte o modalitate instituţionalizată de şcolarizare a copiilor cu

dizabilităţi, a copiilor cu cerinţe educative speciale.

Aceasta educaţie se coordonează după cele trei dimensiuni, prin abordarea lor concretă în

procesul instructiv-educativ la grupe:

a)Dimensiunea legislativă şi administrativă care priveşte includerea în sistemul de

învăţământ preprimar al copiilor cu nevoi speciale ca pe o parte integrantă şi ca pe o

responsabilitate a unităţii de învăţământ preşcolar;

b)Dimensiunea pedagogică, cea care evidenţiază necesitatea apropierii condiţiilor de

predare-învăţare pentru copiii cu dizabilităţi de cele accesibile celorlalţi copii, din punct de

vedere al curriculumului.

c)Dimensiunea socială care reliefează importanţa relaţiilor, a interacţiunii sociale dintre

copii şi care are efecte pozitive pentru toţi copiii.

V. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN ŞI INTERN

V.1. Diagnoza mediului extern

AAnnaalliizzaa nneevvooiilloorr eedduuccaaţţiioonnaallee îînn ccoonntteexxttuull ppoolliittiicc,, eeccoonnoommiicc,, ssoocciiaall,, tteehhnnoollooggiicc,, eeccoollooggiicc -- aannaalliizzaa

PP..EE..SS..TT.. ((EE))

a. CONTEXTUL POLITIC

Actualul context politic naţional al educaţiei, configurat prin politica Guvernului în

conformitate cu sistemul european de educaţie şi de formare profesională, are în vedere generarea unei

resurse umane, naţionale înalt competitive, capabile să funcţioneze eficient în societatea cunoaşterii şi

a globalizării informaţionale, precum şi formarea elevilor pentru succes social.

pg. 9

Stabilite în contextul transformărilor rapide ale lumii contemporane, priorităţile şi strategia

elaborate de M.E.N. urmăresc reconstrucţia şi recredibilizarea învăţământului preuniversitar şi

implementarea unui nou sistem legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea şi predictibilitatea

sistemului de învăţământ. Oferta politică în domeniul educaţiei este focalizată asupra următoarelor

obiective prioritare:

Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi de formare profesională, facilitarea

accesului tuturor la sistemele de educaţie şi de formare profesională şi deschiderea acestora

spre societate;

Schimbare majoră de paradigmă a învăţământului preuniversitar, de la educaţia timpurie la cea

post obligatorie, de la gestionarea resurselor umane la eficientizarea exerciţiului financiar

descentralizat;

Reforma educaţiei timpurii şi dezvoltarea instituţională a educaţiei pe tot parcursul vieţii;

Adaptabilitatea la schimbarea circumstanţelor şi la nevoile individuale ale elevilor,

preponderent ale celor proveniţi din grupuri dezavantajate/din grupuri minoritare;

Acces egal şi sporit la educaţie prin reconstrucţia învăţământului din mediul rural;

Promovarea pluralismului în educaţie şi a alternativelor educaţionale;

Combinarea eficientă a educaţiei de elită cu educaţia generală;

Informarea partenerilor strategici şi a comunităţilor educaţionale.

b. CONTEXTUL ECONOMIC

Municipiul Braila, este o localitate situată în estul tarii. Aşezarea a favorizat existenţa

oamenilor pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, existenţa legată de fluviul Dunarea.

Jumatate din economia Brailei este sustinuta de intreprinderile mici si mijlocii. Cu fonduri

europene patronii si managerii de IMM-uri au reusit sa-si mentina afacerile si sa evite falimentul.

Implicarea mediului de afaceri si dezvoltarea parteneriatelor cu agentii economici sunt solutii bune

penrtu imbunatatirea bazei materiale a unitatilor scolare.

Datorita diferentelor de dezvoltare economica dintre diferite localitati, au aparut dezechilibre ce

genereaza un acces inegal al copiilor la educatie. Revigorarea traditiilor si a mestesugurilor locale pot

contribui la minimalizarea acestor discrepante.

c. CONTEXT SOCIAL

Componenţa demografică a contextului social din municipiul Braila se caracterizează prin

scăderea populaţiei la nivelul orasului. Lipsa resurselor financiare a unor familii, gradul scăzut de

pg. 10

interes pentru scoala, costul relativ ridicat pentru frecventarea unităţilor de învăţământ au efecte

negative asupra participării la educaţie.

d. CONTEXT TEHNOLOGIC

Pregătirea pentru o societate a cunoaşterii, a globalizării informaţiilor şi a generalizării

tehnologiilor avansate, presupune utilizarea maximală a resurselor IT de care dispune unitatea

şcolară. Deşi grădiniţele nu au fost cuprinse în Programul SEI în unitatea noastră s-a realizat

dotarea, prin eforturi extrabugetare, cu calculatoare, astfel că fiecare grupă beneficiază de 1

calculator conectat la Internet. Există soft-uri educaţionale pentru aplicarea curriculumului

preşcolar, pentru fiecare categorie de activitate/disciplină.

e. CONTEXT ECOLOGIC

Utilizarea eficientă a resurselor fizice şi umane în corelaţie cu nevoia de conservare a mediului

şi a patrimoniului este o dominantă a politicii de guvernare.

În context ecologic vom proiecta în cadrul CDŞ – activităţi ecologice menite să valorifice

identitatea ecologică a zonei, precum şi derularea unor proiecte educaţionale pe teme de protecţia şi

conservarea mediului în parteneriat cu instituţii abilitate (direcţia Judeţeană de Protecţie a

Mediului).

V.2. Diagnoza mediului intern - Analiza SWOT

Pentru a realiza o diagnoză corecta a organizaţiei şcolare, vom apela la metoda (tehnica) SWOT,

analizând atât mediul intern cât şi mediul extern, pe următoarele planuri:

- resurse umane;

- resurse materiale şi financiare;

- relaţii cu comunitatea;

- oferta curriculară.

V.3. Resursele umane

Informaţii privind personalul

Performanţa unei organizaţii depinde în mod direct de performanţa resurselor umane existente,

ne-am concentrat asupra următoarelor domenii esenţiale:

Atragerea resurselor umane de care organizaţia noastră are nevoie;

Dezvoltarea resurselor umane care vor funcţiona în organizaţia noastră;

Motivarea resurselor umane angajate;

Menţinerea resurselor umane care corespund cerinţelor organizaţionale.

pg. 11

Încadrarea unităţii de învăţământ în anul şcolar 2011- 2012

Încadrarea grădiniţei s-a realizat în concordanţă cu planul de şcolarizare, cu efectivele de

preşcolari:

Nr.

crt.

Grupa Nr. grupe Nr. preşcolari Total Observaţii

Total 8 210 210

3P N + 5 PP

1. Grupa mică 1 1 20 + 31 51

2. Grupa mijlocie 1 1 20 + 30 50

3. Grupa mare 1 1 23 + 35 58

4. Grupa pregatitoare 1 1 22 + 29 51

Personalul de conducere: Nr.crt. Număr posturi Funcţia

didactică

Specialitatea1

Statut2

Titular/

Supl. Calif.

1. 1 Director Profesor învăţământ

preşcolar şi învăţământ primar

Titular

Posturi / norme didactice în şcoală:

Indicator total preşcolar primar gimnazial liceal Profesio-

nal

alte

forme

- număr de posturi/norme didactice 12 12 - - - - -

- număr posturi/norme ocupate cu cadre

didactice titulare

12

- număr posturi /norme ocupate cu cadre

didactice suplinitoare calificate

- număr posturi /norme ocupate cu cadre

didactice suplinitoare necalificate

- Personal didactic angajat în anul şcolar 2011- 2012

total preşcolar primar gimnazial liceal profesional alte forme

Total cadre didactice, din care: 12

- cadre didactice titulare 12 12 - - - - -

- cadre didactice suplinitoare - - - - - - -

- cadre didactice necalificate - -

Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic

1 conform diplomei

2 titular/suplinitor

Număr personal didactic calificat: Personal

didactic

cu gradul I gradul II cu definitivat fară definitivat Necalificat

pg. 12

Personal didactic auxiliar: 3

Distribuţia personalului didactic auxiliar, în funcţie de calificări

Funcţia Număr persoane Calificarea (DA sau NU)

Administrator financiar/Contabil şef 1 Studii medii

Secretar 1 Studii superioare

Administrator patrimoniu 1 Studii medii

Personal nedidactic: 6 posturi-5 sunt ocupate

Distribuţia personalului nedidactic, în funcţie de calificări

Funcţia Număr persoane Calificarea (DA sau NU)

Bucătar 1 Sc. profesională

Îngrijitor 4 Studii generale 4

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

- personal didactic calificat în proporţie de 100 %;

- cadre didactice titulae - 100%;

- cadre didactice titulare cu gradul didactic I –

75 %;

- cadre didactice cu performanţe în activitatea didactică

- 100 %;

- există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor

didactice, există 6 comisii constituite pe diverse

probleme şi 7 responsabili, cu activităţi specifice;

- o bună comunicare internă şi externă.

- slabă motivare datorită salariilor mici şi

de eliminarea salariilor de merit şi a

posibilităţilor de acordare a procentului

de 2%;

- imposibilitatea acordării unor

recompense materiale personalului;

Oportunităţi Ameninţări

- implicarea cadrelor didactice în proiecte şi programe

la nivel local, judeţean, naţional şi internaţional;

- creşterea coeziunii grupului, o comunicare mai bună;

- varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare

organizate de CCD, ONG, universităţi;

- scăderea interesului personalului

datorită motivaţiei insuficiente, salarii

mici;

- părăsirea unităţii în favoarea unor

domenii de activitate mai bine plătite.

Informaţii privind preşcolarii în anul şcolar 2011-2012

Percepând fiecare copil ca ceva unic, demn de respect şi înţelegere putem realiza o educaţie

eficientă. În grădiniţa noastră copilul este în centrul tuturor preocupărilor. Conştientizarea, acceptarea

doctorat

- 8 3

1

-

pg. 13

şi respectarea drepturilor copilului stau garanţie an de an la înscrierea copiilor în grădiniţă. Planul de

şcolarizare a fost realizat în fiecare an, datele din 2011- 2012 fiind următoarele:

Mediul social şi cultural din care provin copiii:

- familii cu studii superioare:75 familii monoparentale: 13

- familii cu studii medii: 79

- familii cu studii generale ( 8 clase absolvite): 28

- familii cu studii sub 8 clase: 3

Copii cu părinţi plecaţi în străinătate: 19

Copii cu cerinţe educaţionale speciale: 5 cu autism si ADHD + 11 proveniţi din medii defavorizate

social.

V.4. Resurse materiale:

ANALIZA SWOT


- Adaptarea spaţiului/mediului educaţional la

nivelul de învăţământ preşcolar;

- Spaţiile şcolare sunt dotate cu mobilier nou,

modern (măsuţe, scăunele, pătuţuri, dulăpioare),

ce respectă particularităţile de vârstă ale

preşcolarilor. Pentru suplimentarea numărului

locurilor de dormit, au fost achiziţionate patuturi

pliante;

- Fiecare sală de grupă este dotată conform

- Clădire foarte veche la program normal;

- Săli de clasă neîncăpătoare pentru numărul de

copii care solicită înscrierea;

- Fiind singura grădiniţă cu program prelungit

din cartierul Buzaului este foarte solicitată,

spaţiile şcolare fiind neîncăpătoare pentru

numărul de copii şcolarizaţi;

- Reabilitarea si extinderea celor doua locatii

propuse in 2009 nu poate fi demarată datorită

PROGRAM NORMAL - 4 GRUPE

Strada N. Titulescu nr. 36

PROGRAM PRELUNGIT: 4 GRUPE

Strada Negoiului nr. 31

NIVEL I

1GRUPA MICA- 31 copii

1 GRUPA MIJLOCEI -30 copii

NIVEL II

1 GRUPĂ MARE - 35 copii

1GRUPA PREGATITOARE – 29copii

NIVEL I

1 GRUPĂ MICĂ - 20 copii

1 GRUPĂ MIJLOCIE – 20 copii

1 grupa mijlocie

1

NIVEL II

1 GRUPĂ MARE -23copii

1GRUPA PREGATIT. – 22 copii

8 GRUPE - copii

din care:

PLAN DE ŞCOLARIZARE

PROPUS:

P. P. 115 preşcolari

P. N. 85 preşcolari

REALIZAT:

P.P. 125 preşcolari

P.N. 85 preşcolari

pg. 14

Normativului de dotare minimală pentru

învăţământ preşcolar. În fiecare sală de

clasă/grupă există un calculator conectat la

Internet.

- Grădiniţa dispune de 3 xerox-uri : 2 la program

prelungit, 1 la program normal.

- Există 5 televizoare conectate la program TV

prin cablu, 4 radiocasetofoane, 1 videoproiector,

4 imprimante;

- Asigurarea accesului la informaţii – existenţa

site-ului grădiniţei, a modalităţilor de

promovarea ofertei educaţionale.

crizei financiare cu care ne confruntăm.


Reabilitarea si extinderea conform proiectului

executat

- Inexistenţa fondurilor pentru reabilitare-

extindere/criza economică ce determină

subfinanţarea învăţământului.

V.5. Resurse financiare

ANALIZA SWOT


- Unitatea este ordonator de credite;

- Preocuparea pentru atragerea de fonduri

extrabugetare

- Desfăşurarea unuor acţiuni de atragere de

fonduri;

- Executarea la termen a operaţiunilor

financiar contabile;

- Nealocarea sumelor aprobate în bugetul

iniţial;


- atragerea de fonduri nerambursabile; - Riscul de a nu primi salariile datorită

crizei financiare;

V.6. Relaţia cu comunitatea:

Comunitatea reprezintă o entitate social-umană, ai cărei membri sunt legaţi prin locuirea

aceluiaşi teritoriu şi prin relaţii sociale constante şi tradiţionale, consolidate în timp,

(Dicţionar de Sociologie, 1993, pg.128).

În mod firesc, părinţii sunt primii educatori ai copilului. Vine apoi rândul profesioniştilor din

grădiniţe şi şcoli să se ocupe de educarea şi formarea copiilor printr-o metodologie şi un curriculum

specific vârstei acestora. Dar educaţia copiilor, priviţi ca cei mai tineri membri ai unei comunităţi, este

responsabilitatea întregii comunităţi. Ea este leagănul creşterii şi devenirii copiilor ca viitori adulţi

responsabili de menirea lor în folosul întregii comunităţi.

pg. 15

O comunitate care plasează educaţia printre priorităţile sale este o comunitate care acţionează

conştient în folosul tuturor membrilor săi. Este bine ştiut faptul că, pe termen lung, investiţia în

educaţie este cea mai valoroasă pentru societate.

Atunci când părinţii, copiii şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră parteneri în educaţie,

se creează o comunitate de suport care începe să funcţioneze. În spiritul celor formulate mai sus

Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 51 Braila a avut şi are o foarte bună relaţie de colaborare cu:

Primăria Municipiului Braila şi Consiliul local (consilieri);

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Braila; Şcolile generale “Ion Creanga”, “Fanus Neagu”, “Anton

Pann” Braila, “Clubul Copiilor”, Biserica, Muzeul Brailei , agenţi economici ş.a.

Relaţia de colaborare este întărită de nenumăratele activităţi desfăşurate în parteneriat

an de an, a spectacolelor dedicate diferitelor evenimente ( 1 Iunie, Crăciun ş.a.) simpozioanelor,

meselor rotunde etc.

Reprezentanţii Consiliului local, ai Primăriei Municipiului Braila participă activ la viaţa

grădiniţei, la deciziile care se iau în organismele din care aceştia fac parte: Consiliul de Administraţie

şi Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii.

V.7. Curriculum

În Grădiniţa nr. 51 Braila activitatea instructiv- educativă se desfăşoară în concordanţă cu

obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă formulate în “Curriculum pentru învăţământul preşcolar”

aprobat prin OM 5233/01.09. 2008.

Curriculumul pentru învăţământul preşcolar prezintă o abordare sistemică, în vederea

asigurării:

continuităţii în interiorul aceluiaşi ciclu curricular;

interdependenţei dintre disciplinele şcolare şi tipurile de activităţi de învăţare din învăţământul

preşcolar;

deschiderii spre module de instruire opţionale.

Totodată, prezentul curriculum se remarcă prin:

extensie - angrenează preşcolarii, prin experienţe de învăţare, în cât mai multe domenii

experienţiale (Domeniul lingvistic şi literar, Domeniul ştiinţelor, Domeniul socio-uman,

Domeniul psiho-motric, Domeniul estetic şi creativ), din perspectiva tuturor tipurilor

semnificative de rezultate de învăţare;

echilibru - asigură abordarea fiecărui domeniu experienţial atât în relaţie cu celelalte, cât şi cu

curriculum-ul ca întreg;

pg. 16

relevanţă - este adecvat atât nevoilor prezente, cât şi celor de perspectivă ale copiilor preşcolari,

contribuind la optimizarea înţelegerii de către aceştia a lumii în care trăiesc şi a propriei

persoane, la ridicarea competenţei în controlul evenimentelor şi în confruntarea cu o largă

varietate de cerinţe şi aşteptări, la echiparea lor progresivă cu concepte, cunoştinţe atitudini şi

abilităţi necesare în viaţă;

diferenţiere - permite dezvoltarea şi manifestarea unor caracteristici individuale, chiar la copii

preşcolari de aceeaşi vârstă (vezi ponderea jocurilor şi a activităţilor alese şi a activităţilor de

dezvoltare personală);

progresie şi continuitate - permite trecerea optimă de la un nivel de studiu la altul şi de la un

ciclu de învăţământ la altul sau de la o instituţie de învăţământ la alta (consistenţa concepţiei

generale, asigurarea suportului individual pentru copii etc.).

Structural, curriculum pe care îl vom aplica aduce în atenţia cadrelor didactice următoarele

componente: finalităţile, conţinuturile, timpul de instruire şi sugestii privind strategiile de instruire şi

de evaluare pe cele două niveluri de vârstă (3-5 ani şi 5-6/7 ani).

Obiectivele cadru sunt formulate în termeni de generalitate şi exprimă competenţele care

trebuie dezvoltate pe durata învăţământului preşcolar pe cele cinci domenii experienţiale.

Obiectivele de referinţă, precum şi exemplele de comportament, ca exprimări explicite

rezultatelor învăţării (conceptelor, cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor, dar şi ale competenţelor

vizate) sunt formulate pentru fiecare temă şi fiecare domeniu experienţial în parte.

Planul de învăţământ are o structură pe două niveluri de vârstă şi, în contextul unei învăţări

centrate pe copil, încurajează eterogenitatea (abandonarea sistemului de constituire a grupelor pe

criteriul cronologic). De asemenea, acesta prezintă o construcţie diferită, în funcţie de tipul de program

al grădiniţei (program normal şi program prelungit) şi o delimitare pe tipuri de activităţi de învăţare:

Activităţi pe domenii experienţiale, jocuri şi activităţi didactice alese şi activităţi de dezvoltare

personală. Planul de învăţământ şi domeniile experienţiale, permit parcurgerea interdisciplinară,

integrată a conţinuturilor propuse şi asigură libertate cadrului didactic în planificarea activităţii zilnice

cu preşcolarii.

Într-un demers coerent al centrării demersurilor educaţionale pe copil, actualul curriculum

scoate în evidenţă relaţia biunivocă conţinut-metodă şi pune un accent deosebit pe rolul educatoarei în

procesul de activizare a funcţiilor mintale constructive şi creative ale copiilor, pe realizarea unei

dialectici pedagogice – după H.Wallon – în care copiii şi educatoarea se află într-o interacţiune şi

acomodare reciprocă, subtilă şi continuă. De asemenea, ea insistă pe:

ideea de cadru didactic care joacă rolul de persoană resursă, care informează preşcolarul

şi îi facilitează acestuia accesul la informaţii, care diagnostichează dificultăţile copilului

pg. 17

şi care îl sprijină şi orientează fără a-l contrazice sau eticheta, care lucrează individual

sau în grupuri mici cu preşcolarii respectând ritmul lor propriu etc.;

deschiderea grădiniţei către exterior, către comunitate şi, în acest context consideră că

învăţarea realizată de la persoane din afara instituţiei este la fel de valoroasă precum cea

de la cadrul didactic;

utilizarea în mod cât mai flexibil a spaţiului, mobilierului şi a materialelor şi

echipamentelor specifice.

PLAN de ÎNVĂŢĂMÂNT

- nivel preşcolar -

Intervalul de vârstă Categorii de activităţi de

învăţare

Nr.de

activităţi/săptămână

Nr.ore/tură, din norma

cadrului didactic, dedicate

categoriilor de activităţi din

planul de învăţământ ON* OP/OS*

37 – 60 luni (3,1 - 5 ani) Activităţi pe domenii

experienţiale

7 + 7 2h x 5 zile = 10h

Jocuri si activităţi didactice alese 10 + 5 1,5h x 5 zile = 7,5h

Activităţi de dezvoltare

personală

5 + 10 1,5h x 5 zile = 7,5h

TOTAL 22 + 22 25 h

61 – 84 luni (5,1 - 7 ani) Activităţi pe domenii

experienţiale

10 + 10 3h x 5 zile = 15h

Jocuri si activităţi didactice alese 10 + 5 1h x 5 zile = 5h

Activităţi de dezvoltare

personală

6 + 11 1h x 5 zile = 5h

TOTAL 26 + 26

25 h

La programul prelungit numărul de activităţi menţionat reprezintă activităţile care se adaugă în

programul de după-amiază al copiilor (tura a II-a).

Un exemplar al Curriculumului pentru învăţământul preşcolar se găseşte la biblioteca grădiniţei.

Curriculum la decizia şcolii/CDŞ se va realiza în conformitate cu Notificarea nr. 41945/18.10. 2000:

Dacă se recurge la colaborarea cu fundaţii, asociaţii, agenţi economici, persoane

fizice autorizate (fie că sunt sau nu cadre didactice) plata pentru activitatea opţională se va face tot din

veniturile proprii ale unităţii (donaţii sau sponsorizări).

Grădiniţa nr. 51 a propus pentru anul şcolar 2012- 2013 următoarele

activităţi opţionale:

Dans modern si de societate

Sah

Limba Engleza

Prietenul meu, calculatorul

Clubul curiosilor

Pictam si ne jucam

pg. 18

Din această paletă largă de opţionale părinţii au ales ceea ce au considerat mai potrivit pentru

copii, curriculum pentru aceste activităţi fiind proiectat de către cadrele didactice şi aprobate de

către inspectorul de specialitate ( la începutul fiecărui an şcolar).

Activităţi extracurriculare:

Activităţile extracurriculare oferă copiilor destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile

atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor.

Aceste activităţi au caracter ocazional şi iau forme foarte variate în contexte pe care viaţa socială

şi spirituală ni le oferă.

Extra - clasă sau extraşcoală activităţile extracurriculare sunt definite prin: parteneriat, cooperare,

comunicare efectivă şi eficientă, multiculturalism, atitudini nediscriminative şi flexibile.

Concursuri şi proiecte locale, judeţene, naţionale şi internaţionale: e-TWINNING - parteneriate

on-line între şcoli europene”, „„SSPPRRIINNGG DDAAYY IINN EEUURROOPPEE;; ENO ORGANIZATION

Spectacole organizate cu diferite prilejuri; Vizite, excursii la diferite obiective social-culturale şi

istorice locale, judeţene, naţionale; Parteneriate educaţionale locale, judeţene, naţionale,

internaţionale; Organizarea unor expoziţii cu lucrările copiilor cu ocazia diferitelor evenimente;

Vizionarea unor spectacole pentru copii: teatru de păpuşi, teatru de revistă;

Participarea la derularea unor evenimente, marcarea unor zile naţionale şi internaţionale;

Derularea unor programe si proiecte educaţionale.

Pornind de la politicile educaţionale şi priorităţile strategice stabilite de MEN pentru

următoarea perioadă, de la analiza diagnostică şi de la studiul prognostic al contextului politic,

economic, social şi tehnologic specific localităţii, Grădiniţa nr. 51 Braila şi-a stabilit viziunea,

misiunea, direcţiile de acţiune, obiectivele generale – ţintele strategice şi obiectivele specifice pe

domenii funcţionale, după cum urmează:

pg. 19

VI. ŢINTE STRATEGICE (SCOPURILE):

1. Asigurarea calităţii educaţiei prin realizarea eficientă a curriculumului preşcolar şi a

curriculumului la decizia grădiniţei, asigurarea şanselor egale la educaţie, inclusiv pentru copiii

cu CES;

2. Realizarea unui management în concordanţă cu noile politici educaţionale – managementul

resurselor umane;

3. Dezvoltarea infrastructurii şi a bazei materiale printr-un management financiar de calitate;

4. Promovarea imaginii grădiniţei printr-o ofertă educaţională atractivă şi comunicarea cu factorii

educaţionali;

5. Dezvoltarea unor parteneriate/programe educaţionale;

VVIIII.. OOBBIIEECCTTIIVVEE SSPPEECCIIFFIICCEE,, PPEE DDOOMMEENNIIII FFUUNNCCŢŢIIOONNAALLEE::

DOMENIUL O B I E C T I V E S P E C I F I C E

I. C

U R

R I

C U

L U

M

1. Creşterea calităţii activităţii în domeniul proiectării corespunzătoare a

conţinuturilor învăţării pentru toate domeniile experienţiale/ disciplinele din

curriculum pentru educaţie timpurie;

2. Creşterea calităţii actului educațional prin schimbarea paradigmei

instrucţionale, centrarea pe copil/ formarea competenţelor funcţionale, esenţiale

pentru reuşita socială: comunicare, gândire critică, dezvoltarea unor valori şi

atitudini adecvate societăţii contemporane, prelucrarea şi utilizarea contextuală

a unor informaţii complexe.

3. Asigurarea calităţii educaţiei prin încurajarea practicilor incluzive valorizarea

diversităţii, respectarea demnităţii, centrarea pe nevoile individuale ale

preşcolarilor, acordarea de şanse egale, cultivarea responsabilităţii colective;

4. Stimularea predării cu ajutorul mijloacelor TIC și a mijloacelor audio-video;

5. Monitorizarea, evaluarea şi optimizarea calităţii procesului educaţional.

pg. 20

ll.

MA

NA

GE

ME

NT

SI

RE

SU

RS

E U

MA

NE

1. Formarea şi dezvoltarea profesională a personalului de conducere şi a

personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic;

2.Recrutarea şi selecţia personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic

performant; Realizarea unui management dinamic şi activ ;

3. Ameliorarea/ eliminarea disfuncţionalităţilor în activitatea didactică

constatate cu prilejul inspecţiilor şcolare/asistenţelor.

4. Creşterea indicatorilor de calitate privind managementul resurselor umane.

III.

D

EZ

VO

LT

AR

EA

INF

RA

ST

RU

CT

UR

II Ş

I

A B

AZ

EI

MA

TE

RIA

LE

1. Asigurarea necesarului de materiale şi mijloace didactice în conformitate cu

Standardele privind materialele de predare învăţare în educaţia timpurie, OM

3850/17.05.2010;

2. Eficientizarea gestionării patrimoniului;

3. Derularea activităţii financiar contabile conform legislaţiei în vigoare.

4. Creşterea indicatorilor de calitate privind existenţa şi caracteristicile spaţiilor

şcolare.

IV.C

OM

UN

ICA

RE

A

SI

PR

OM

OV

AR

EA

IMA

GIN

II G

RĂ

DIN

IŢE

I

1. Dezvoltarea parteneriatului educaţional – local, regional, naţional şi

internaţional – la standarde europene care promovează imaginea grădiniţei;

2. Inventarierea, gestionarea eficientă şi transmiterea informaţiilor de interes

public, în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/12.10.2001 privind liberul

acces la informaţiile de interes public;

3. Promovarea imaginii grădiniţei printr-o ofertă educaţională, curriculară şi

extracuriculară atractivă;

4. Creşterea indicatorilor de calitate privind oferta educaţională.

V. D

EZ

VO

LT

AR

EA

UN

OR

PA

RT

EN

ER

IAT

E/

PR

OG

RA

ME

ED

UC

AT

ION

AL

E

1.Pastrarea traditiei locale si deschiderea catre unitati prescolare;

Implicarea copiilor in derularea unor proiecte judetene si nationale;

2. Eliminarea abandonului scolar, integrarea copiilor cu nevoi speciale in

gradinita;

3. Extinderea educatiei copiilor in cadrul activitatilor educative si

extracurriculare;

4. Realizarea unui schimb de experienta la nivel national intre gradinita si

scoala;

pg. 21

Pentru aceste obiective specifice vor fi stabilite acţiuni, termene, responsabilităţi, indicatori de

performanţă şi modalităţi de evaluare în planul operaţional pentru primul an de funcţionare a

grădiniţei.

VIII. STUDIUL DE FEZABILITATE:

Consideram ca este posibilă realizarea Proiectului de dezvoltare instituţională pornind de la

analiza resurselor umane şi materiale. Date reale existente, personal calificat, baza materială şi mai ales

strategiile proiectate se vor realiza ţinând seama de o proiectare rezonabilă, ţintele strategice sunt

realiste, proiectate cu acordul principalelor grupe de interes. Fezabilitatea este întărită de avantajul că

asigurăm copiilor o educaţie de calitate şi părinţilor sprijin social pe durata când sunt angajaţi în

câmpul muncii.

IX. ETAPELE DE REALIZARE A PDI:

Etapele de realizare a PDI le proiectăm în succesiunea lor calendaristică: ani şcolari, semestre, luni,

săptămâni.

ŢINTA 1 : Asigurarea calităţii educaţiei prin realizarea eficientă a curriculumului preşcolar şi a

curriculumului la decizia grădiniţei, asigurarea şanselor egale la educaţie inclusiv pentru copiii

cu CES.

Obiective specifice:

S1. Creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei timpurii din perspectiva pregătirii pentru o societate bazată

pe cunoaştere şi în vederea promovării dezvoltării durabile:

- abordare curriculară integrată adecvată formării pentru societatea bazată pe cunoaştere şi dezvoltare

durabilă;

- interdisciplinaritate și cross-curricularitate;

- incluziune şi predare diferenţiată;

- materiale suport inclusiv planuri de intervenţie personalizate;

- abordare extracurriculară.

S2. Creşterea calităţii actului educațional prin schimbarea paradigmei instrucţionale, cu deplasarea

centrului de greutate spre formarea competenţelor funcţionale,

pg. 22

esenţiale pentru reuşita socială: comunicare, gândire critică, dezvoltarea unor valori şi atitudini

adecvate societăţii contemporane, prelucrarea şi utilizarea

contextuală a unor informaţii complexe;

S3. Asigurarea calităţii educaţiei prin încurajarea practicilor incluzive valorizarea diversităţii,

respectarea demnităţii, centrarea pe nevoile individuale ale preşcolarilor, acordarea de şanse egale,

cultivarea responsabilităţii colective);

S4. Stimularea predării cu ajutorul mijloacelor TIC și a mijloacelor audio-video;

S5. Pregătirea preşcolarilor pentru concursurile avizate de ISJ şi MECTS;

S6. Monitorizarea, evaluarea şi optimizarea calităţii procesului educaţional

Etapa Obiectiv

specific

Activităţi Termen

Umane

Resurse

Materiale

Financiare

Indicatori de

performanţă

Monitorizare

Evaluare

I.

S1 Studierea/

cunoaşterea/

aprofundarea

curriculumului

preşcolar de către

personalul

didactic

1- 12 sept.

2012

Director

Cadre

didactice

Curriculum

Scrisori

metodice

100% cadrele

didactice

cunosc

curriculum

Chestionare de

cunoaştere a

curriculumului

S2

S6

Monitorizarea şi

evaluarea calităţii

procesului

educaţional

Sem I.

Sem II.

Director

CEAC

Fişe Calitatea

procesului

educaţional

dovedit la

inspecţii/

asistenţe

Fişe de

monitorizare,

evaluare a

rezultatelor învăţării

S4 Utilizarea soft-

urilor educaţionale

în act. de predare

–învăţare -

evaluare

Permanent Director

CEAC

Calculator

Soft–uri

educaţio-nale

Cel puţin

un soft

/disciplină

Fişe de

monitorizare

Satisfacţia părinţilor

S2

S5

Participarea la

concursurile

judeţene,

naţionale avizate

de MECTS, ISJ

HD

Anual

Semes-

trial

Director

CEAC

Fişe de

concurs

Nr. premii

Portofoliile

concursurilor

Diplome

S5 Înscrierea în

grădiniţă a

copiilor cu CES

Perma-

nent

Director

CEAC

Dovezi grade

deficienţe

Cazuri

specifice

Monitorizări

Fişe PIP

S6 Asigurarea

activităţii de

îndrumare şi

control

Anual

Semes-

trial

Director

CEAC

Nr.

asistenţelor

Fişe de asistenţă

Fişe de

monitorizare

II.

S1 Revizuirea ofertei

educaţionale

2013-

2014

2015

2016

Director

CEAC

Gradul de

satisfacţie a

beneficia-

rilor

Chestionare

III.

S3 Crearea unor

facilităţi pentru

copiii cu CES

2013-

2014

2015

2016

Director

CEAC

Nr. copiilor Nr. copiilor

scutiţi de taxa scolarizati

Chestionare

V.

S4 1. Revizuirea

proiectării

activităţii

curriculare şi a

ofertei

extracurriculare

2014-

2015

2016

Director

CEAC

Resp.

Comisie

metodică

Cadre

didactice

Materiale

bibliografice

Revizuiri

anuale

Fişe de

monitorizare

pg. 23

ŢINTA 2: Realizarea unui management dinamic şi activ în concordanţă cu noile politici

educaţionale – managementul resurselor umane;


S1. Formarea şi dezvoltarea profesională a personalului de conducere şi a personalului didactic,

didactic auxiliar şi nedidactic;

S2.Recrutarea şi selecţia personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic performant; Realizarea

unui management dinamic şi activ ;

S3.Dezvoltarea competenţelor psihopedagogice, metodice şi de specialitate ale cadrelor didactice;

S4. Ameliorarea/ eliminarea disfuncţionalităţilor în activitatea didactică constatate cu prilejul

inspecţiilor şcolare/asistenţelor.

S5.Creşterea indicatorilor de calitate privind managementul resurselor umane.

Etapa Obiectiv

specific

Activităţi Termen

Umane

Resu

rse

Mate

riale

Financiare

Indicatori de

performan-ţă

Monitorizare

Evaluare

I.

S1 Recrutarea şi

selecţia

personalului

didactic

Sept. 2012 Director

CEAC

Drept

uri

salari

ale

Cadre

didactice

calificate

Dosare de

personal

II. S1

S3

S5

Formarea

personalului de

conducere şi a

personalului

didactic,

didactic auxiliar

şi nedidactic în

gestionarea

noilor

instrumente de

management

instituţional;

2012-2013

2013-2014

2014-2015

2015-2016

2016-2017

Director

CEAC

Oferta

cursuri

formare

100%

participare

Cursuri

formare

Adeverinţe

Certificate

Adeverinţe

III.

S3

S4

S5

Evaluarea

resursei umane

în funcţie de

indicatorii de

calitate realizaţi

2012-2013

2013- 2014

2014- 2015

2015-2016

2016-2017

Director

CA

CEAC

Fişe de

evaluare

100%

calificative FB

Diminuarea

erorilor de

manage-ment

Chestionare

satisfacţie

ŢINTA 3. Dezvoltarea infrastructurii şi a bazei materiale printr-un management financiar de

calitate.

1. Creşterea indicatorilor de calitate privind existenţa şi caracteristicile spaţiilor şcolare;

pg. 24

2. Asigurarea necesarului de materiale şi mijloace didactice în conformitate cu Standardele privind

materialele de predare învăţare în educaţia timpurie, OM 3850/17.05.2010;

3. Eficientizarea gestionării patrimoniului;

4. Derularea activităţii financiar contabile conform legislaţiei în vigoare. Etapa Obiectiv

specific

Activităţi Termen

umane

Resurse

Materiale

Financiar

e

Indicatori de

performanţă

Monitorizare

Evaluare

I. S1

1. Executarea

lucrărilor de întreţinere curentă;

2.Amenajarea

/reamenajarea spaţiului

educaţional pentru

deschiderea anului şcolar;

2.Obţinerea

autorizaţiilor sanitare

PSI

ISCIR

Anual Director

Adminis- trator

parimoniu

Adminis trator

financiar

Cadre didactice

Spaţiu

aferent

Obţinerea autoriza-ţiilor

Condiţii igienico

sanitare 100% în toate spaţiile

Satisfacţia beneficiarilor

S2

1.Achiziţionarea

mobilierului şcolar în conformitate cu

numărul de

preşcolari 2. Asigurarea

materialelor şi

mijloacelor didactice necesare

desfăşurării

procesului didactic

Iunie-iulie

2012

Până la 31 iulie 2012

Director

Adminis- trator

parimoniu

Adminis- trator

financiar

Cadre didactice

Măsuţe

Scăunele Tablă

Suport

planşe etc.

Asigurarea în

procent de 100% a mobilierului necesar

Existenţa materialelor şi

mijloacelor de

învăţământ cf. standardelor

Chestionare aplicate

beneficiarilor direcţi şi indirecţi

II. 2012-

2013

S3 Completarea

necesarului de materiale pentru

fiecare domeniu

experienţial/ disciplină

Septem-brie

2012

Director

Adminis- trator

parimoniu

Adminis- trator

financiar

Cadre didactice

Dotare

conform OM 3580/

2010

Liste materiale

TINTA 4. – Comunicarea si promovarea imaginii unitatii


S1. Dezvoltarea parteneriatului educaţional – local, regional, naţional şi internaţional – la standarde

europene care promovează imaginea grădiniţei;

S2. Inventarierea, gestionarea eficientă şi transmiterea informaţiilor de interes public, în conformitate

cu prevederile Legii nr. 544/12.10.2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

S3. Promovarea imaginii grădiniţei printr-o ofertă educaţională, curriculară şi extracuriculară

atractivă;

S4. Creşterea indicatorilor de calitate privind oferta educaţională.

pg. 25

Etapa Obiectiv

specific

Activităţi Termen

Umane

Resurse

Materiale

Financi

are

Indicatori de

performanţă

Monitorizare

Evaluare

I

S3

S4

Elaborarea de

materiale de promovare a ofertei

educaţionale

Anual Director

Adminis- trator

parimoniu

Adminis- trator

financiar

Pliante

flyere

50- 100 pliante

Pliante

Flyer CD-uri de prezentare

Pag.web

S1 S2

S3

Asigurarea accesului

la informaţii a persoanelor interesate

Anual Director

Avizier

Pagina web a grădiniţei

Creşterea

prestigiului în comunitate

Chestionare

II. S1 Dezvoltarea parteneriatului

educaţional

Anual Semestrial

Director Cadre

didactice

Cel puţin 2 parteneriate/

semestru

Parteneriate Chestionare

II. S2 S3

Reviziurea procedurilor privind

asigurarea accesului la

informaţii

Anual Director Coord.

CEAC

Dosar CEAC Creşterea calităţii

activităţii

CEAC

Monitorizarea procedurilor

III.

S1 S2

S3

S4

Îmbunătăţirea /revizuirea

procedurilor de

comunicare internă şi externă

Anual Director Coord.

CEAC

Eficienţa procedurilor

Chestionare de satisfacţie

IV.

S1

S2 S3

S4

Promovarea

activităţilor curriculare şi

extracurriculare în

presă, pag. web, prin afişare

Anual

semestrial

Director

Coord. CEAC

Promovarea im Promovarea

imaginii grădiniţei

Cel puţin o activitate

de promovare /semestru

ŢINTA 5 Dezvoltarea unor parteneriate/programe educaţionale;


1.Pastrarea traditiei locale si deschiderea catre unitati prescolare;

Implicarea copiilor in derularea unor proiecte judetene si nationale;

2. Eliminarea abandonului scolar, integrarea copiilor cu nevoi speciale in gradinita;

3. Extinderea educatiei copiilor in cadrul activitatilor educative si extracurriculare;

4.Realizarea unui schimb de experienta la nivel national intre gradinita si scoala;

Etapa Obiectiv

specific Activităţi Termen

Umane Resurse

Materiale

Financiare Indicatori de performanţă

Monitorizare Evaluare

I S1

S2 S3

S4

Organizarea de serbari

ocazionale. Proiecte educationale

Kalokagathia, Sa

citim pentru mileniul III, Educatie pentru

sanatate, Educatie

rutiera, Ecogradinita, Curcubeul schimbarii,

Da poti!

Organizarea de parteneriate cu alte

gradinite, cu scoala,

obiective de cultura din oras. Organizarea

de excursii si vizite

tematice

anual

Director,

Consilier

educativ

Surse informatice

Nr.

Parteneriatelor

Satisfactia beneficiarilor

Portofoliile

parteneriatelor

pg. 26

X. DEFINIREA MECANISMELOR DE ASIGURARE A CALITĂŢII

În conformitate cuprecizările OUG nr. 75 din 12 iulie 2005 şi a Legii 1/ 2011 privind

asigurarea calităţii educaţiei, unitatea noastră şcolară elaborează şi adoptă propria strategie de asigurare

a calităţii educaţiei la nivelul grădiniţei, asigurând constituirea CEAC care va avea ca obiectiv

asigurarea calităţii educaţiei printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale de

elaborare, planificare şi implementare a programei de studiu prin care se formează încrederea

beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie respectă standardele de calitate.

Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii este formată din 5 membri. Conducerea ei

operativă este asigurată de directorul organizaţiei, coordonator fiind desemnat prof. Eremia Florina.

Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii din Grădiniţa nr. 51 Braila are următoarele

atribuţii:

elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a

calităţii, aprobate de conducerea unităţii şcolare, conform domeniilor şi criteriilor prevăzute de

legislaţia în vigoare;

elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în unitatea şcolară

respectivă, pe baza căruia directorul elaborează raportul general privind starea şi calitatea

învăţământului din unitatea şcolară. Raportul este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor, prin

afişare sau publicare şi este pus la dispoziţia evaluatorului extern;

elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei; elaborează proceduri pentru

asigurarea calităţii la nivelul grădiniţei;

cooperează cu ISJ Braila şi cu ARACIP;

orice control sau evaluare externă a calităţii, din partea Agenţiei Române de Asigurare a

Calităţii în Învăţământul Preuniversitar sau a MECTS se va baza pe analiza raportului de

evaluare internă a activităţii din unitatea şcolară.

Procese de asigurare a calităţii la nivelul Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 51 Braila

- planificare - analiza mediului extern şi a mediului intern

- stabilirea priorităţilor/ţintelor strategice de dezvoltare

- elaborarea planului operaţional

- implementare

- monitorizare - internă realizată de grădiniţă

- externă realizată de ISJ Braila

- evaluarea - internă= autoevaluarea-realizată la nivelul grădiniţei

- externă - realizată de ARACIP

- îmbunătăţirea continuă a rezultatelor

pg. 27

XI. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI DE DEZVOLTARE

INSTITUŢIONALĂ

Monitorizarea

- cuantificarea activităţilor/rezultatelor pe tot parcursul derulării PDI. Scopul

monitorizării: furnizarea unor informaţii relevante pentru evaluare;

- funcţionează ca o „avertizare”.

Monitorizarea internă/Tipul

monitorizării:

(proces continuu de colectare

a datelor)

Indicatori de

performanţă

Modalităţi de

monitorizare/

colectare a datelor

Responsabilităţi Procedura de

monitorizare

-Monitorizarea acţiunilor din

planul operaţional;

-Respectarea termenelor şi

îndeplinirea

responsabilităţilor;

Numărul activităţilor

proiectului

implementate la timp ;

-fişe de monitorizare/

studierea faptelor;

Echipa de monitorizare

Director

Procedura de

monitorizare/

(de rutină)

-Monitorizarea procesului

instructiv- educativ:

-calitatea procesului

instructiv –educativ

-fişe de observaţie a

predării-învăţării-

evaluării

Echipa de monitorizare Procedura de

observare a lecţiei

-Parcurgerea succesivă a

curriculumului;

-procent - 100% de

parcurcere a

curriculumului

-inspectarea/

controlul proiectării

curriculare correlate

cu derularea

lecţiilor/activităţilor

pe domenii

experienţiale

-sondaje

Director

Echipa de monitoriza-

re

Grafic de

îndrumare şi

control

-Aplicarea metodelor activ

participative;

Utilizarea metodelor

activ-participative în

procent de 100% de

către cadrele didactice

-observaţii de

monitorizare a

aspectelor pozitive/

negative ale PDI;

-grile de

monitorizare;

-discuţii

-chestionare iniţiale

-chestionare

periodice (reacţii

favorabile –

nefavorabile)

-analize SWOT ;

-rapoarte de

monitorizare

Director

CEAC

Procedura de

observare a lecţiei

Grafic de control

-Monitorizarea rezultatelor

şcolare/

rezultatelor obţinute de

preşcolari la evaluările iniţiale,

sumative, finale;


CDŞ;

Procentul rezultatelor

pozitive/negative

obţinute la evaluările

iniţiale, sumative, finale

Procentul preşcolarilor

care învaţă limba

străină;

-fişe de evaluare

iniţială, sumativă,

finală;

- grafice de

monitorizare

Cadre didactice

CEAC

Director

Procedura de

monitorizare a

rezultatelor

şcolare


activităţilor extracurriculare

Procentul rezultatelor

pozitive/negative

obţinute în activităţile

extracurriculare

Monitorizarea nr.

diplomelor

Portofoliile

activităţilor

Albume de fotografii

Cadre didactice

CEAC

Director

Procedura de

monitorizare a

rezultatelor

extraşcolare


obţinute la concursurile

avizate de ISJ şi MECTS

Numărul premiilor

obţinute de preşcolarii

grădiniţei

Numărul

concursurilor şcolare,

competiţiilor,

Rezultate

Director

CEAC

Procedura de

monitorizare

pg. 28

Lista premiilor

Grafice de

interpretare a datelor

-Monitorizarea formării şi

dezvoltării profesionale a

personalului de conducere şi a

personalului didactic

Participarea 100% a

personalului la cursurile

de formare iniţiate de

CCD şi ISJ Braila

Adeverinţe

Atestate

Oferta CCD

Director Statistici

Grafice de

participare

-Monitorizarea resurselor

financiare şi materiale

Eficienţa = eficacitate şi

economicitate

resurselor financiare,

materiale

Fişe de inventariere Director Procedura de

inventariere

-Monitorizarea reacţiilor

beneficiarilor

Numărul reacţiilor

favorabile/

nefavorabile

Chestionare Director

CEAC

Procedura de

colectare a

feedback-ului

Monitorizarea externă:

-verificarea modului în care

sunt respectate standardele de

calitate (ARACIP);

-îndrumare şi sprijin asigurat

de ISJ în vederea respectării

standardelor de calitate

Procentul în care sunt

respectate standardele

de autorizare

-vizita de

monitorizare;

-observaţia;

-analiza

documentelor;

-anchete – calitative/

cantitative

-interviul

Inspecţii de monitori-

zare desemnate de ISJ

şi /sau ARACIP;

evaluări externe pentru

monitorizare externă

Metodologia

derulării vizitei

de monitorizare

pentru verificarea

respectării

standardelor

naţionale

Evaluarea = procesul prin care măsurăm prin metode şi instrumente specifice gradul de îndeplinire a

obiectivelor. Se realizează în diferite etape ale realizării PDI.

O evaluare cât mai corectă, obiectivă devine o condiţie esenţială a succesului.

Evaluarea internă:

autoevaluarea coordonată de

CEAC

Indicatori de

performanţă

Modalităţi de

evaluare

Responsa-

bilităţi

Procedura de

evaluare

Raport anual de evaluare

internă a calităţii/RAEI –

conform modelului elaborat de

ARACIP

Aprecierea

cantitativă: Cât la %

din rezultate

corespund scopurilor/

obiectivelor?

Stabilirea raportului

dintre performanţele

proiectate şi cele

reale/obţinute;

Aprecierea calitativă

- creşterea

prestigiului unităţii

de învăţământ în

urma realizării

obiectivelor PDI;

- Analiza SWOT

- Aprecierea,

măsurarea şi emiterea

unor judecăţi de

valoare,

raportarea

permanentă;

-Autoevaluări

cantitative, care vor

evidenţia impactul

activităţilor,

descriind,

enumerând, calculând

şi măsurând atingerea

obiectivelor;

-Autoevaluări

calitative, orientate

spre progres,

măsurând atitudini şi

cauze ale

evenimentelor;

Analiza datelor:

-Fişe de evaluare

-Chestionare

-Rapoarte

intermediare şi finale;

- Portofoliul

proiectului.

Director

CEAC

Pr - -Procedurile de asigurare

a calităţii educaţiei elabora-

te şi implementate în

grădiniţă:

-proceduri de autoevalu-

are instituţională;

- proceduri de analiză

a culturii organizaţionale;

- proceduri de evaluare siste-

sistematică a aşteptărilor

educabililor, părinţilor şi

altor beneficiari relevanţi;

-proceduri de evaluare

sistematică a satisfacţiei

personalului;

-proceduri de comunica-

re re internă, decizie şi rapor-

tar tare;

-proceduri de identificare

şi de prevenire a perturbă-

rilor majore;

-proceduri de control al

documentelor şi al

înregistrărilor;

- proceduri de monitorizare,

evaluare, revizuire şi

îmbunătăţire a calităţii

etc.

Evaluarea externă Rezultate aşteptate Surse informaţiona-

le/dovezi

Responsa-

bilităţi

Procedura de

evaluare

pg. 29

Ce trebuie să ştim despre

evaluarea externă?

Ce aşteptăm în urma

realizării evaluării

externe?

Ce trebuie să

pregătim pentru

desfăşurarea

evaluării externe?

Cine, din

unitatea de

învăţământ,

răspunde de

evaluarea

externă?

Paşii evaluării externe

Evaluarea externă periodică

realizată de ARACIP conform

OG. 75/2005 şi a Legii

1/2011:

Controlul calităţii educaţiei în

unităţile de învăţământ

presupune activităţi şi tehnici

cu caracter

operaţional, aplicate sistematic

de o autoritate de inspecţie

desemnată pentru a

verifica respectarea

standardelor de calitate.

Evaluarea externă vizează trei

domenii:

A.Capacitate instituţională

Evaluarea planificării

strategice (misiune, viziune,

ţinte / opţiuni strategice) şi a

planificării operaţionale

(programele şi acţiunile

concrete prin care se propune

realizarea ţintelor strategice;

- Evaluarea resurselor umane,

materiale şi financiare în

raport cu numărul de

preşcolari şcolarizaţi;

B. Eficacitate educaţională

- Evaluarea ofertei

educaţionale;

- Evaluarea rezultatelor şcolare

şi a rezultatelor extraşcolare;

C. Managementul calităţii

- Evaluarea procedurilor de

autoevaluare instituţională;

- Evaluarea managementului

calităţii la nivelul unităţii de

învăţământ.

- Calitatea superioară

a serviciilor

educaţionale oferite;

- Atingerea

rezultatelor propuse;

- Gradul de satisfacţie

faţă de

managementul

strategic şi

operaţional din

unitatea de

învăţământ;

- Exemple de bună

practică;

- Capacitatea unităţii

de învăţământ de a se

implica în viaţa

comunităţii şi de

a-şi adapta oferta

educaţională la

cerinţele

beneficiarilor;

- Dezvoltarea

profesională a

personalului,

îmbunătăţirea bazei

materiale,

îmbunătăţirea întregii

activităţi.

Proiectul de

dezvoltare

instituţională/

PDI;

Raportul anual de

evaluare

internă/RAEI;

Baza de date;

Chestionare;

Informaţii privind

parteneriatele unităţii

de învăţământ;

Informaţii privind

proiectele

naţionale/inter-

naţionale;

Site-ul unităţii de

învăţământ;

Pliante;

Oferta educaţională;

Proceduri;

Portofoliile cadrelor

didactice;

Portofoliile

preşcolarilor;

Alte surse

informaţionale.

Director

CEAC

I.Unitatea de învăţământ

înaintează la ARACIP

următoarele documente:

1. Cererea de declanşare a

procedurii de evaluare externă a

calităţii educaţiei;

2. Fişa - tip a unităţii de

învăţământ;

3.Planul de dezvoltare

instituţională;

4.Raportul anual de evaluare

internă

II. Evaluarea propriu –zisă

III.Încheierea evaluării

externe/Concluzii.

În evaluarea PDI vom analiza impactul asupra:

Comunităţii locale (ţintă) – la nivelul cunoaşterii, al atitudinilor şi al

comportamentelor individuale şi de grup;

Instituţiilor implicate: relaţiile unităţii de învăţământ cu ISJ Braila, cu autorităţile

locale, cu alte asociaţii, ONG-uri;

Pieţei – apar alte unităţi particulare pe piaţă? Proiectul este inovator? Este unic?

Creşterii resurselor disponibile pe continuarea sau amplificarea proiectului;

Cooperării cu alte instituţii similare – apar (noi)cereri de colaborare?

Portofoliul de evaluare al PDI cuprinde:

pg. 30

- modele de autoevaluare; interviuri de evaluare; observaţia pe baza ghidurilor de observaţie; fişe de

observaţie; rapoarte de autoevaluare; rapoarte intermediare, rapoarte semestriale; rapoarte anuale;

înregistrări video; albume în format electronic; sondaj de opinie/interviuri luate beneficiarilor;

chestionare de satisfacţie ş.a.

Indicatori de performanţă:

În planul operaţional pentru primul an de realizare a PDI şi pentru fiecare an de implementare a

PDI proiectăm indicatorii de performanţă sub formă de rezultate aşteptate:

Indicatori de ordin cantitativ: Exemple:

- Achiziţionarea a 5 seturi de materiale pentru dezvoltarea senzorio-motorie;

- Achiziţionarea a 2 seturi de materiale pentru exersarea capacităţii de comunicare:

- 2 seturi /recuzita pentru mini-dramatizări, pentru jocuri de rol;

- Participarea părinţilor în procent de 100% la şedinţele organizate;

Indicatori de ordin calitativ: Exemple:

- creşterea prestigiului Grădiniţei nr. 51 în comunitate;

- creşterea calităţii serviciilor;

Indicatorii de performanţă proiectaţi pot fi identificaţi în planurile operaţionale pentru fiecare an

şcolar: sunt observabili, uşor de înţeles şi de aplicat, măsurabili, adecvaţi obiectivelor şi activităţilor

stabilite. Indicatorii de performanţă sunt percepuţi ca beneficii şi sunt utili personalului care îi folosesc.

XII. PROIECTAREA BUGETARĂ PENTRU REALIZAREA PDI 2012- 2017

Proiectul de buget reprezintă previziunea pe perioada 2012- 2017 atât a veniturilor cât şi a

cheltuielilor. Proiectul de buget estimat are rolul de a pregăti modul de acţiune pentru obţinerea

veniturilor şi efectuarea cheltuielilor.

Monitorizarea, evaluarea bugetului şi controlul financiar:

Activitatea de monitorizare a bugetului trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

- Se corelează ciclul bugetar cu acţiunile din planul operaţional pentru fiecare an din PDI?

- Cum se realizează activitatea financiar contabilă, activitatea de control financiar preventiv, de

audit financiar?

- Cum se realizează revizuirea bugetului?

- Cum se adoptă priorităţile pentru anul viitor?

Proiectăm monitorizarea sumelor financiare pentru fiecare activitate din planul operaţional.

Activitatea financiar - contabilă va fi asigurată de către contabilul Alexandru Sanda, are ca scop

preîntâmpinarea acţiunilor şi cheltuielilor ilegale, preîntâmpinarea imobilizării fondurilor. Controlul

preventiv urmăreşte legalitatea, necesitatea, oportunitatea şi eficienţa utilizării fondurilor financiare de

către agenţii economici şi instituţiile publice /private, respectarea obligaţiilor faţă de bugetul public

naţional, faţă de furnizori, creditori, respectarea clauzelor contractuale.

Activitatea de audit financiar va fi asigurată de Primăria Municipiului Braila şi de către reprezentaţii

compartimentului de audit financiar al ISJ Braila.

Evaluarea performanţelor financiare la nivelul Grădiniţei nr. 51 este astfel proiectată încât să

răspundă, din punct financiar - contabil, la următoarele întrebări:

- Este bugetul planificat în mod adecvat?

- Au existat cheltuieli neprogramate? Ce disfuncţii au rezultat din această cauză?

- Care este impactul cheltuielilor neprogramate asupra atingerii obiectivelor din planul

operaţional?

- Cheltuielile efectuate au avut efectul scontat?

pg. 31

ECHIPA CARE A PARTICIPAT LA ELABORAREA PDI

Prof. Luminita Buzea - director Prof. Cristina Orzan – membru CA Educ. Florina Eremia – coordonator CEAC Prof. Moldoveanu Dorina-lider sindicat

Grădiniţa cu program prelungit nr.51 Brăila

Documents

Transcript of Grădiniţa cu program prelungit nr.51 Brăila