Gradinile Bucurestiului_p.268-284

8/4/2019 Gradinile Bucurestiului_p.268-284

http://slidepdf.com/reader/full/gradinile-bucurestiuluip268-284 1/17

In parcul de la Cotroceni Foto Stelian Pe t r e sc u

GRÂDINILE BUCURE$TIULUI

Din cârtile mai vechi de câiâtorie s'a pâstratu n u i Bucuresti verde, eu case în grâ-sî eu crânguri de pomi pretutindenî. Astâzi,se urca pe Dealul Mitropoliei si se uîtâ

asupra orasului de pe una din terasele lui, vedespre Miasànoapte cât si spre sidurile mâ-

Vacàresti aceleasi pâlcuri de case dese,lin care începe sa tâsneascâ pe-aiocuri câte un

de opt sau de Zece caturi.ia alte colori, de mare metropolâ,

din care verdele e deobiceiu alungat. Grija gra-preocupâ ça o problemâ.

Transcriu aici o pagina din Istoria Bucurestilor

de Gion, ça sa arât doua lucruri. Intâiu, mulçimeape care acum un veac si doua locui-capitalei Târii Românesti le aveau la înde-

si apoi pàstrarea pana astâsi a atâtoradintre ele, dar fârâ làrgimea si revàrsarea de-a-unci deadreptu l în câmpiile sau pàdurîle încon-

de care adesea le despârtîa mai multun nume decât orice altâ îngrâditurâ.

« Negustorii mari si mîci, poporul de jos, « obra-scâpâtate », cum se va zice în secolul XVIII.,

de dimineatâ pana seara. Cei mici lo-în mare parte în bordeie sau câsute mici

de lemn; cei mai râsariti, sau « m a i iesiti deasupra» aveau case în paiente ; mimai vro

câtiva bas-negutatori, « ghiaburi » de tôt, locuiau încase bolovânite ça si boierii.Munca li-era viata. La sârbatori însâ petreceau

de-si scoteau necasul întregîi sàptâmâni. Intr'adoua jumâta te a secolului XVIII, îndata ce se

îmbrâcau grâdinîle si pâdurile, Bucurestenii plecauDuminica eu demâncare sa petreacâ în u r m â -toarele grâdini: Cârciuma din pâdure, Fântâna

Beizadelelor din pâdurea Cotrocenilor, pe DealulVâcârestilor, în càmpia Filaretului, dincolo deMitropolie, la Herâstrau lângâ frumosul chiosc,fâcut de Alexandru Vodâ Ipsilante, în pâduriceacea poetica delà Sftul Elefterie, Grâdina lui Scufâ,

Grâdina Brâncoveanului, Grâdina cea baltoasa aCismigiului, Crângul lui H agi Ilie delà Mosi, laHvedea Desliului, la Grâdina lui Giafer, la a lui Barbâ-Latâ si la Grâdina Belului, unde, înaintede a fi cimitir^ când erà încâ proprietarâ acoloMitropolia, Bucurestenii au jucat ani dearândulsârba, chindia, batuta, câsàceasca, gâlà|;eanca, hâr-lâuanca, ça la usa cortuiui, rata, arnàuteanca,corabiereasca, Zoralia, ça la Breaza, etc. ».

Mândria Bucurestiului în grâdini e astâzi Cis-migiul. Urma lui se poate desoperi départe întrecut, eu ajutorul mârturiilor scrise de tôt felul.Cei care stie sa citeascâ în alcatuirea pâmântuluiîl vede însâ într'un început si mai vechiu,



FR. R E B H U H N : G R A D I N I L E B U C U R E Ç T I U L U I 369

cum se gâseste în lungul unui cot de mal al Dam-bovitei, eu ape care se revarsa si eu izvoare s ub -terane care chîamâ vegetatia si pâsaretul, Numelevorbeste de acel tehnician al apei, fântânarul de pevremurî eu caftan de breaslà turceasca si eu în-sârcinare sa poarte grija « curgerii si scurgerii »apelor, cum se zicea atunci servïciului de alimen-tare eu apâ si de canalîzare.

In zilele noastre Cistnigîul se aflâ strimtoratde tôt felul de clàdiri înalte, eu care lûptâ maieu seamâ plopii monumentali. Ce-a pierdut pemargini, câstigâ însâ eu prisosintà înaunt ru , Pa-jisti lineare, eu florî de sezon, eu ulcioare îmbra-cate în verdeafa si eu odihnitoare perspective, saualei cotite si umbroase, eu câte un bust de bronz

sau eu o statue de marmorà pe fondul unui hemi-ciclu negru de brazi sau al unei mâguri a vrà-biilor, drumur i eu trandafîri agatatori sau rotondeeu coloane împletite în iederi si curmee, ça nîsteteatre antice horticole, hàtisuri aproape salbatice

de pomi bâtrâni sau lacul eu avuz pulvérisât sieu barci, eu nuferi si eu lotusi, fac din Cismîgiuun coït de parc englez alâturi de o grâdinâ româ-neascâ din celé mai plîne de farmec si mai carac-teristice pe care le avem, El se înnoeste eu fiecare

anotimp, din mâna harnicâ a gràdinarilor, si e oadevâratà vedenie albâ, sub 2;âpadâ, din mâna deartist a ierm'i. E ça un mies înflorit al orasului,ça o inimâ care trimete valuri de miresme si derâcoare în tôt organismul misunàtor al Bucu-restiului.

Altâ grâdinâ, foarte noua fatâ de Cismïgiu siun fel de « grâdinâ dintr'o iarnâ », e Parcul Carol.El n'are fiintà decât din 1906, anul vestit al MariiExpo^itii . Sunt destui dintre noi cari pot încavedea eu ochii mintii malul neregulat pe carepàsteau bivoli, câmpia eu gropi si eu bàltoace,plopii argintii de pe soseaua nlunie si din jurulFântânii cantacuzinesti , zarea de vii de pe dealuri.Din tôt acest loc parâsit râvna si gustul doctoruluiIstrati au fâcut numai în câteva luni minuneacare se vede. E ça o lectie de ceeace se poateajunge, eu aceeas stàruin^â si pricepere, într'ovreme când Bucurestiul, crescut peste orice as-teptâri, are nevoie nu numai ça de o podoabâ,

dar ça de mari plàmâni verzi de împrospàtare aaerului îmbâcsit pe care îl râsuflâ, de tôt maimulte asemenea parcuri si grâdini. Cismigiul elînsus, a avut mari îmbunàtâtiri de pe urma uneiexpozitii de-acum vreo patruzeci de ani, de când

Aleea cea mare din grâdinâ Ciçmîgiu Fotoglob



270 B O A B E D E G R A U

Grâdina Ci$mig{u. Intre avus ci pod

Gradina Cismigiu . Rotonda

i-au ramas anumi te alei, t runchiul de copac întintent pentru o làptarie, ddaria de sub biserica

Foto Tehnica

Schîtu M âgureanu , de unde searuncau focurile de artifîcii.Tôt de atunci oamenii cari auastazi cincizeci de ani pot sà-siaducâ amînte de scenele devarâ însirate în marginea mareialei si cam pe locul aleii tran-dafirilor din îlele noastre, undese jucau cânticelele lui VasileAlecsandri, Ç o l d a n Viteasul ,Barbu Lâutarul si alti boccegîidelà patruêci sau sapte?eci siopt. Grâdina a fost folosîtà

însâ destul de rar, pentru ser-bârî de binefacere, si s'a pâ-strat eu rostul ei de loc deplimbare, adâpost de frumuseê

în pasii drumetu lu i . Par c u lCarol s'a nâscut ça un cadrual unei expozïtiï si, eu toatâgrija Casei Grâdinilor , ase^â-mântu l comunal însârcmat euaceastâ lature a edilitâtii bu-

curestene si care e dator sa tie înbunâ stare si pentru folosul liber, farâ nîci o taxa, altuturor cetâtenilor aceste spatii verzi, el s'a întors



FR. REBHUHN: GRÀDINILE B U C T J R E Ç T I U L U I 271

Urnbra de pomi în Cismtgiu Poto Tehnica

destul de des la rosturile delà început. Fostul Palat alArtelor d în 1906 s'a schimbat

în Mu^eu Militar, vechile pa-vilîoane refâcute sau sporiteasteaptâ noui întrebuinÇàri a -semânâtoare, Arenele romaneadâpostesc întruniri sau con-certe populare, Cetatea luiTepes, cula boiereascâ si mi-

naretul giamieî tremurat în o

glinda lacului îi dau aproapeînfâtîsarea de parc istoric sauetnografic. Parcul Carol a fostun timp si Grâdina Zoologicâa României, eu o sectîe foartebogatâ de pàsari, îndeosebi depàsâri acuatice în libertate. Inel se poate admira unul dinUriasii lui Paciurea, de pro-portii rnichelangelesti, în gru-pul de piatrâ din fata pesterii.

Un Istrati de bronz, ctitor alParculuî, strica putin, prin ne-dibâcie de prezentare, frumosullocurilor.

ce în ce mai mult Çoseaua Kiselev. Dupa cum se

Alei'a trandafiriJor din Ciçmigiu

recunoaste din nume, e vorba de o inifiativa aAltâ gradinâ a Bucurestiului începe sa fie din generalului, guvernator al celor doua tari dupa




1829, de a cârui trecere pela noi se leagâ atâteaasezaminte, A fost gândità ça un coït de plimbare,

In Ciçmigiu, între râïoare (Arhiiectul peisagîst ci artistul fotograf)

pe o partie destul de bâtutâ, la capàtul câei Mogo-soaia, atât spre castelul lui Bràncoveanu si drumulTârgovîstei cât si spre d r u m u lPloestiului, si a ajuns si a ramast imp de multe zeci de ani locul de încurare a cailor repezi delà calestelede lux aie protipendadei de sângesi de caftan sau aie boieriiniï deavère de mai târziu. Pe margînicresteau în mai multe rânduri teiiromanticî. Poate câ cea mai fru-moasa vreme a Çoselei Kiselev afost vremea batâilor de flori si acarelor alegorice. A u r m a t apoi unfel de decadentà si de pustiu, euînaintarea nouîlor cartiere care-iluau aerul pe o lungime de unkilometru, de doi, de trei. Delàintrare, pe-o lature arata un sir în -

îreg de muzee, de ÇtiïnÇe Naturale,Géologie, A r t a Nationalâ, si pealta, gura de bulevard de trei orimai larg decât ea, al viitorului ParcNational. A fost atunci ça un fel detrezîre, care a dat Soseaua Kiselev

îndârât rostului ei dintâiu si i-a fâ-cut o strâlucire noua. In fragmentaidelà început si pana la rontul în -tâiu, ea s'a revârsat în parti eu pa-

jisti de flori, eu statui de parc, asa cu m suntDelavrancea, Léonard si mai eu searnâ de eu-

rând asezatul Centaur al lui Jalea; în fragmen-tu l central, pana la rontu l al doilea, pare un bulevard

eu case de odihnâ si de visare, iar în f ragmentul din u r m â are înfàt ï -sarea unei desâvârsite autocâî, euhipodromul la un capât si eu ae-roportul la celâlalt. Pâdurea Bânesei

. chiama din sare., iar mai départe la -,J[ cul si pàdurea Snagovului , eu toatà

lumea trecâtoare care se scurge spreele. E cea mai frumoasâ intrare,lungâ de trei kilometri, pe care si-oputeà croi Bucurestiul dinspre Mia-sânoapte, încotro are celé mai multelegàturî. E ça un gang de verdeatâ ,de cântâri de pâsâri si de flori,vrednic de faima de odinioarà aora^ului de pe malurile Dâmbovi te i .

Grâdinile care ràmân de amintitnu m ai sunt nici asa de cunoscutesi nici asa de mari , grâdina Icoanei,de unde pornia odatâ un fir de apâspre Dâmbovitâ, eu scaune de mâ-celari pe mârgini, ceeace a dat nu-mele Strâziî Scaune, grâdina loa-nid, ràmâsitâ dintr'o mâreata lîvadâde pom î, astâzi în cea mai mare parteclâdità, grâdina Elîad, unde a lucrattipografia marelui scriitor si patriot,

nâvàlitâ deniste«Mosi» industrialîzati, grâdina delàTei sau delà Heras trau , înjosite si scâsute, Grâdina

Amforâ înfloritâ din Ciçmigiu Fo to Stel ian Petrescu

Botanicâ, trecuta asupra Municîpiului , dar deo-camdatâ tôt asa de pârâgînitâ, afarâ de plopii



FR. R E B H U H N : G R À D I N I L E B U C U R E S T I U L U I 273

batràni, înalti si stufosi ça niste catedrale si cari strâmtâ sau delà atelierul din oras, la periferiefac legàtura eu minunatul Parc régal al Cotro- sau chiar mai départe.cenilor de-alâturi, închis însâ pu-blicului. Nu stiu, însîrându-le peacestea, câte alte grâdini amuitat, afarâ de încercâri în car-tiere noui de margine, care se ri-dicâ abîa acum. Ele i n t r â mai

mult în planul de sistematizare,càruia îi acem loc mai jos sii-am pus înainte gradinile înfiîntâ numai ça niste trepte.

Desvoltarea tehnica si econo-mica a timpului de fatâ, aduce sipentru întocmirea oraselor o erânoua.

0 problemâ î n semnatâ , înstrânsâ legàtura eu aceste schim-bârî, û înfatiseazâ càile de co-municatie, care, datoritâ mult i-plelor progrese tehnice, nu maiseamânâ eu ce erau odatà si con-tinua sa se préfaça aducând eusine de^chiderea de druniur i sistrâzi to mai largi si mai drepte.

Pe lânga drumurile de fier si -electrîce, atât pe deasupra câtsi pe dedesuptul pâmântului, celmai de seamâ mijloc de comunicatie pentru mul-time, va fi în viïtor, lâsând deocamdatâ la o parte

Coït din Ciçmigiu Foto Stelian Petrescu

Poianâ din Ciçmigiu Foto

aeroplanul, automobilul.

Cu automobilul se ajunge repede delà locuînta

La Bucuresti , dupa statistica « Serviciului Cir-culatiei » delà Prefectura Politiei, numârul auto-

mobilelor si al motocicletelor, întreanii 1921—'1929, s'a mârit astfel:

Delà 1493 în 1921 la 10.921 în 1929,adicâ eu o medie anuala de peste1000 de véhicule. De aci se poatevedea câ în planul de sistematizarea orasuluî Bucurestî trebuiesc pre-vâ2;ute strâzi si pieté spéciale pentruautomobile si alte mijloace de lo -comotie.

Câile de comunicatie precum sipietele vor trebui sa fie unité eu pa-jistele de verdeatâ ce se vor créa,fiindcà mai întâiu se va economisidin loc, iar al doilea, folosul acelor

pajisti în ce priveste pe locuitoriiorasului va fi eu atât mai de prêt.Pentru Bucurestiul de acum paji-

stele de verdeatâ îs i vor ajunge sco-pul, numai dacâ vor putea fi maistrâns unité între ele si se vor în-tinde dealungul clâdirilor.

In acele mari suprafete de verdeatâse va cauta, printr'o bogata plantatiede pomi, sa se creese cât mai milita

steiian Petrescu u m b r â , umîdi ta te si racorealâ si în a-celas timp o apârare de vânt si de praf.

Prezentul plan de sistematizare a spajîurilor li-

bère, prevede 3 feluri de spaçiuri :



B O A B E D E G R A U

i. Spatiurile radiale, care pleacâ delà strâzïleplantate eu arbori din cen tru, pe care le unesceu câile nationale. Pe aceste cai sunt prevâzute

Ciçmigiul spre avu:

de amândouâ pârti le pajisti de verdeatâ de 250metri lâtime. Aceste pajisti nu sunt destinatecreârii de parcuri, ci locuintelor eu ecareturile lor.

Parcelele vor fi de 800—2000 metri pâtrati siacelas sistem se va aplica si dealungul liniilor fe-rate aie oraselor.

2, Spatiurile ce formeazâ centura de parcuri

prevâsutâ la actuala margine a Bucurestiului side o mare însemnàtate pentru oras. Aceastâ cen-tura de parcuri , în afarà de valoarea ei din punctde vedere igienïc, ar forma si partea cea mai

frumoasâ a Bucurestiului, mai aies în partea Nor-dicà asa de bogatà în lacuri.

Centura de parcuri s'ar putea forma astfel;dupa pozitia si caracteristica fie-cârui car t ie r , de exemplu; pelângâ un lac, un cartier de elitâde vile, fiecare vilâ eu câte o grâ-

dinâ de rooo—6000 m. p. si pelângâ ele, g r à d i n i publiée lastrâzi. Alt lac înconjurat numaide un parc; altul numai pentrusportul de apâ si câmpie ; ait lac,care formeazâ o peninsulâ, pré-destinât pentru o Grâdinâ Zoolo-gicâ; cel dîn apropiere s'ar puteaîn t rebuintà foarte bine pentru oGrâdinâ Botanicâ si un Parc Na-tural. In vecinâtatea celor lal telacuri, s'ar putea aseza Università-

tile, Ligile, Sanatoriile etc., legate între ele prin plantatii. Pe lacuri,legate fârâ vreo întrerupere de zâ-gazuri, s'ar circula eu vaporase sieu bârci în curse regulate.

In aceastâ centura si-ar gâsiloc garile, liniile electrice, poatemai târziu chiar o linîe feratasubteranâ. E foarte însemnat çaSpatiurile cerute de aceastâ centurasa fie hotârîte prin lege chiar deacum.

3.Ultimul fel de

spatiuestelinia împâdur i tà delà forturi, in-

terioarâ si exterioarâ, spre orasde o lâtime aproximativâ de i km,iar în afarâ de 500 de metri.

In aceastâ centura vor fi înglo-bate si pâdurile astâzi existente

în nordul orasului, care vor fiastfel puse la adâpost pentru viitorsi se vor putea desvolta, Statul artrebui sa cede?e orasului Bucu-resti toate pâdurile care se aflâîmprejurul comunei. Terenurile

neprielnice unei alte culturi, artrebui hotârîte de pe acum pen-tru împaduri r i , celé foarte graseîntrebuintate pentru culturi depomi fructiferi, iar celé asezate pe

lângâ ape sa serveascâ grâdim'lor de ^arzavat . A c î a rfi locul pentru gràdini si colomï de varâ, precum sipentru excursii de sfârsit de sâptâmânâ, locuinÇe sialtele. Aceastâ centura de pàduri s'ar putea legaprin linii de comunicatii trecând prin toate spa-tiurile radiale spre centrul orasului. Printr'o astfelde împârtire s'ar rezolva problema circulatiei în

Bucuresti , care se face tôt mai complicatâ si eutimpul, din cauza înmultirii mijloacelor de loco-motie dintre care nu trebuie sa ui tâm, cu m am zis,chiar aeroplanele, tô t mai neîndestulâtoare.

Foto Stelian Petrescu



FR. REBHUHN: GRÀDINILE BUCUREÇTIULUI 375

Cum au rezolvat orasele americane si aie altorState problema spatiurilor libère ?

Dupa o statisticà a d-luî Ing. Dr. Martin Wag-ner urmâtoarele orase au

Los-Angeles, 15 mp. de spatiuri libère de omChicago . . 40 » » » » »Philadelphia 13 » » » » » »

New-York . 36 » » » » » »Berlin . . . 66 » » » » » »Daca socotim câ Bucurestiul are, împreunâ eu

vecinâtâtile imedîate, i.ooo.ooo de locuitori, nurevine de om decât Y z mp.

Daca în planul de sîstematizareal orasului Bucuresti s'ar preve-dea si hotârî prîn lege spatiurilelibère din alàturatul plan, s'arobtine urmâtorul résultat:

5269 Hectare 3250 mp. spatiuriradiale ;

2005 Hectare 7500 mp. cen-turâ de parcuri;

9637 Hectare 1124 mp. cen-turâ de pâduri;

67 Hectare 9126 mp. spatiurilibère exeîstente actualmente*

Total 17.000 Hectare 20.000mp.

Ça sa corespundem actualelorcerinte ar trebui sa avem ce! putin46 m.p. de spatiuri libère de om.

Cu spatiuri libère de 10.000 hanumârul locuitorilor orasului no-

stru ar putea c r e s t e pana la3,700,000 si am sta în f r u n t e aîmpar^irii idéale a tuturor ora-selor.

Multi din cititorii acestor rân-duri se vor gândi de sigur cà ampus multà fantezie în elaborareasi prezentarea acestui plan al uneisistematizàri a Bucurestiului , caredin motive financiare si altele nuse vor putea réalisa. Insâ dacàne apropiem eu vederi strimte deplanul de sistematàare, nu luâmînseamapârer i care prevâd lucruri

în viitor si nid n'avem curajulsa hotàrîm prin legî spéciale celéce vor f î de folos si vor con-tribui la binele urmasilor , atuncivom lâsa copiilor nostri o moste-nire care le va amârî viata si vamai avea si multe urmâri foarterele. Acu m mai e timp, dar suntem

în ultimul ceas.Sa nu ia nimeni acestea ça nîste

planuri aie unui îluzionist; ciné le-ar citi peste 50ani, mî-ar da dreptate, fîindca mergem spre o vremecare are din ce în ce mai mari cerinte în toate pri-

vintele si mai eu seamà în ce priveste alcàtuireaoraselor.

Pajistile de verdeatâ dupa sistemul adoptât înplanurile alâturate din Londra si Paris, ar fi pentruBucurest i o mare greseala; si în aceste orase secautâ acum a se îndrepta.

Clîma tarii noastre vrea pajisti dupa planul éla-

borât de mine încâ din 1927, care cuprinde înlinii fundamentale avantajele planurilor alâturate.Mai avem din fericire încà destul loc liber ça saputem créa plantatii dupa sistemul american.

Alee din Ciçmîgiu Foto Stelian Petrescu

Suprafata Bucurestiului pana la linîa de forturiare 37.000 ha.

Daca socotim 100.000 locuitori pe hectar, vedem



276B O A B E D E G R A U

Copacî peste iac, în Cismigfu

Vedere din Cismigiu, eu statuia lu i Jalea, închînatâ soldaîilor francezi càzuti în Romània Foto Stelian Petrcscu



FR. REBHUHN: G R A D I N I L E BUCURE$TIULUI 277

Palatul Salonului Oficial al Case! Grâdinilor . In fata s'a asezat CentauruI lu i Jalea Foto Stelian Petrescu

Fragment de colonade la Çoseaua Kiselev Foto Stelian Petrescu




Un sistera de parcuriîn circuit din MÎI-

waukee

Sistem de parcuridin Kansas City

Plarmri de parcuriaie Parisuluf



FR. REBHUHN: GRADINILE BUCUREÇTIULUI 279

W E S T C H R T E R COUNTTN E W YORK

Parcurile ci fâçiile de parc de pe làngâ drumuriie deautomobil di n New York

Sistemul parcurilor dj n Londra

Grâdinî de cen tu r â 51 radiale din Koln, existente ci proiecîate




Magnolie înflorità în Cïçmigiu Foto Stelian Petrescu

3. Locun de joc si sport pentruadul t i . 4 mp. de cap la fiecare3 km.

4. Locurï de pl imbare (prome-nade) si de bânci, 5 mp. de cap.

5. Grâdini scolare si Botanice,la fiecare întindere delà i la 3 km.

6. Pieté décorative.7. Grâdini publ iée si particulare.8. Plantatii de parcuri la fiecare

întindere de 2 la 3 km.9. Cimitîre.

10. Paduri.n. lazuri.

Toate aceste n suprafete dife-rite libère, trebuiesc bine studiate

în planul dedistribuée, t inândseamâ de grâdinile existente dinoras si împrejurimi în felul urmàtor :

1. Locurî libère dupa procent

de populatie si vârstâ.2. Locuri libère dupa numârullocuitorilor din acel cartier.

3. Zona de înfiintare a dîferiteplaje, locuri de sport, gradini siparcuri.

4. Zona de înfiintare a zone.ipâduroase.

Pentru grâdinile astâ^i existente în Bucuresti si împrejurimi, tre-buie t inute în seamâ urmâtoarele:

a) Sa se màreascâ Cismigiulpana în Strsda Çtirbei Vodâ ,pe

toatâ înt indtrea grâdinii în aceastàparte, adicâ sa se dea grâdinii Cis-migiu o fatadâ în Strada

câ pe aceastà suprafatâ ar putealocui 3.700.000 locuitori. Dacâ amhotârî 100 mp, de cap, putemstabili urmâtoarea distribuée desuprafa tâ :

25 mp. de cap supr. clâdità90.500.000 mp.

29 mr. de cap drum., loc. part.

107.300.000 mp.46 mp. de cap pajïsti , loc. li-

bère 172.200.000 mp.Total 370.000.000 mp.

In celé 172.200 mp. de supra-fatâ de verdeatâ sunt prevâsuteurmâtoarele categorii de locurilibère :

1. Lccuri de joc pentru copiiicari merg la scoalâ, 2 mp. decopil la fiecare întindere de 750 m.

2. Locuri de joc si sport pentrucopii mai mari, 4 mp. de cap lafiecare întindere de i la 2 km. Parcul v. Rephun în Zerbs t (Germania) .(O familie de naturaliçti ci grâdi 'nari germani t ransplantatâ în România)



FR. REBHUHN: G R A D I N I L E B U C U R E S T I U L U I 281

Vodâ, cuprinsând si Conservato-ru l de muzica si artâ dramaticâ,si alta spre B-dul Schitu Mâgu-reanu.

0 bu n a parte s'ar putea încurând exécuta, fiïnd pe StradaÇtirbei Vodâ 3 constructii, una

veche si doua mai mici, pe B-dl â r j g â Bisericâ o constructie demica însemnâtate, coltul ÇtirbeiVodâ eu Schitul Màgureanu în-tr'un viitor mai apropiat sau maidepârtat.

b) Sa se mâreascâ grâdîna I-coanei, dându-i-se fatadà în Str,Xenopol. Aceastâ mârire s'ar faceacum eu cheltuialà relativ mica ,fiind în b u n â parte vorba de con-structii mici; dealtminterî coltuleu piata Gogu Cantacuzino se

vede dupa împrejmuire cà a fâcutparte nu de mult din gràdinâ.

c) Sa se mâreascâ de încâ 3-4ori grâdina zisâ Uatu din Sec-torul 4. Acum aceastà mârire s'arputea usor realiza când în jursunt constructii fârâ însemnâtate.d) Sa se amenajeze într'o grà-

dinâ publicâ locul viran cuprins între cheiulDâmbovitei si B-dulcare duce la Palatul Cotroceni.Acest loc ar trebui expropriât câtmai grabn ic, a tât càt mai estetimp, pentrucâ suntem in format icâ si acolo se plânueste, din ne-norocire, o constructie,

e) Sa se facâ n sectoarele i, 2si 3 câte o gradinà publicâ de cel putin 6 hectare. f) Sa se înfiinteze în toate sectoarele terenuri

Cascada din Parcul Caiol

Intre Grâdina Botanicâ ci Parcul Cotroceni Foto Tehnica

pentru jocul copiilor mai mici de 7 ani si un terenpentru jocul copiilor de çcoalâ.

g) Sa se faca o grâdina de 4-5hectare în sectorul 4, pe locul vi-ran unde se cultiva zarâvaturi ,cuprinsâ între cheiul DâmboviÇei(Ciurel) si dosul scoalei de Co-merç pentru Fête (casa fostâ Di-

nicu Golescu) fost Grand.h) Sa se mâreascâ Parcul Carolpana la Strâzile Cutitul de Argint,Calea Çerb an Vodâ si CandianoPopescu.

i) Sa se amenajeze în toatesectoarele, locuri pentru construc-tii de Cazârmi lucrâtorilor dela Casa Grâdinilor si locuinêpentru grâdinarii ei. Locul undeeste acum Arsenalul Armatei sase facâ o grâdina publicâ.

Parcu l Nationa l suntem de pa-

rère sa fie cuprins în limitele : $o-seaua Kiselev, ôseaua Herest ràu ,




Soseaua Jianu si Calea Feratà. Acest teren al Marea valoare samtarâ a acestor pâduri atârnà înParcului National si terenul Casei Gradinilor , întâia linîe de mijloacele de legâturâ eu centralmosia Pipera, care mai târsiu va trebui sa se orasuluî.

Gràdinile ci pàdurile Bucure^t iu lui Foto Stelian Petrescu

transforme într'un mare parc pentru recreapaBucuresteni lor (mosia are o întindere de 400hectare) suntem de parère sa se lege eu o aleesau 2 alei largi, eu 6 rânduri de arbori, care aleisa treacâ prin marginea satului Herestrâu. Suntemsiguri cà astfel satul va dispare într'un viitorapropiat, formând un loc de vilegiaturà unde s'arconstrui vile.

Pentru realizarea acestora va trebui expropriatàfabrica Petrol-Bloc si partea satului Herestrâu,care este spre Parcul National, în spre lac.

Fiindcà din motivele aràtate, în capîtala noastrânu poate fi vorba decât de o combinajie de sistemede parcuri centrale si radiale, îrebuie ça acelesisteme sa fie delà început hotârîte în linîi funda-mentale cât mai mari.

Bucures t iu l are marele avanta j sa fie înconjuratde pâduri, mai aies în directia Nord-Esticâ, la 15km depârtare de centru. Aceste pâduri au o su-

prafatâ de 12.607,50 hectare si ar mai puteà fimârite în viitor prin legi spéciale, eu încâodatâsuprafata si chiar mai mul t de 16.805,70 hectare.

Bineînteles, ar trebui în t rebuin ta te numai liniileelectrice care trecând prin pajistile de verdeatâ ,radiale, fârâ înconjur si cât mai drept, ar duce

în cel mult 30 de minute, eu oprire în statii eutôt, si pe un prêt de cel mult 12 lei, daca nu simai mie, pe locuitorii delà periferïe la centru sipe cei din centru afarâ la pâduri. Aceste trenurielectrice ar trebui sa circule cel putin de douaor î pe orâ.

Nu trebuie uitata niciodatâ, marea si nepretuitavaloare pe care o reprezintâ pàdurile pentru orasulBucuresti . Un tren electric rapid ar putea deservicam o port iune din oras de 1000 de hectare sidacâ socotim cam 100 de locuitori la hectar ,résulta câ acel teren va puteà folosi pentru 100.000de locuitori.

Dacà socotim cà 50% din locuitorii unei astfelde por{iuni de oras viziteazâ numai odata pesâp tamânâ pâdurea, ar trebui luate mâsuh pentru

a organisa circulatia acestor 50.000 de oameni în m od cât mai lesnicios, la pâdure si înapoi.$i fiindcâ vizitarea pâdurilor de mult ime se



FR. R E B H U H N : G R A D I N I L E B U C U R E Ç T I U L U I 383

face mai mult în zilele de Durnmici si Sârbâtori,s'ar puteà ajunge la 40,000—50.000 câlâtori într'osingurâ zi, dacâ mijloacele de transport s'ar po-trivi dupa mersul populatiei, îa r nu populatiadupa trenuri. De aceste dispozitii energice si ra-tionale ar atârna succesul material al întreprîn-derii electrice de transport.

O astfel de întreprindere, fieparticularâ, fie

aStatului, va fi de sigur nerentabilâ, dacâ va servinumai i—2 ZÎle pe sàptamânâ. Deaceea s'ar puteacréa în apropierea staçïilor de oprire, diversecentre de atractie ça : locuri de sport, joc, localuride petrecere, sali de adâpost, pieté de întruniripubliée, care sa atragà populatia în afarà de far-mecul natural al pâdurii.

Dupa ce s'a hotarît odatâ în prîncipii funda-mentale sistemul de parcuri, trebuie luate înseamâ, bine studiate si prelucrate toate chestîuniletehnice, arhitectonice si sociale în legâtura eu or-ganizarea si crearea de grâdini, Toate planurilede ansamblu si de amânun t urmeazâ sa fie sta-bilité dupa urmatoarele norme;

A) Plantatiile în raport eu planurile de sistema-t izare, dupa care suprafetele pent ru constructiitrebuie sa intre în suprafe^ele de verdeatâ, iar nuviceversa.

1. Chestiunea circulatiei.2. Alegerea aspectelor.

1. Acoperirea cheltuelilor.2. Dispozitii légale, schimbâri, deposedâri, ex-

proprierî, administra^ii.C) Pajisti de verdeatâ si plantatiile în raport

eu planul orasului .1. Cuprinsul plantatiilor si pajistilor.2. Dîstributia plantatiilor si pajistilor.D) Plantatiile eu creaçïi artistice independente :1. Elemente de artà naturalâ.

a) Stilul;b) UtiHzarea stilului;c) Plantatia;d) Apa;e) Arhitectura.

2. Principii générale pentru;a) Circulatie;b) Locuri de repaos;c) Sport;d) Locuri de restauratie.

E) Verdeatâ în cadrul arhitecturii :a) Planul singuratec;b) Gruparea plantaçiilor de arbori;c) Tufisul;d) larba (gazonul);e) Floarea;

f) Decorarea strâzilor;g) Decorarea pietelor.

i. Piata decorativâ.

Glicine ci stânjinei Fot° Julietta

3. Legâtura dintre plantatiî. 2. Locuri de odihnâ.B) Executarea programului de parc în planul 3. Locuri de joc si sport,

de sistematizare. Dacâ acest plan, eu un as a de bogat cuprins,




se va prelucra eu multa bagare de seamâ, va daun foarte caracteristic sîstem de parc românesc,eu 3 principii fundamentale clasice si anume :

1. Prin crearea plantatiilor si locurilor de ver-deatâ se va contribui mult la sânàtate, putere demuncâ si spirit cetâtenesc al populatiei.

2. Prin sîstemul de parcuri, valoarea locului deconstruit va creste.

3. Prin diverse concesii veniturile orasului vorspori considerabil.

Prîn felul acesta de aplîcare a planului orasului,s'ar da putînta în fiecare zi la mii, iar în zile desarbàtoare la sute de nui de oarnenî slâbîti fïzi-ceste si sufleteste de munca istovitoare si de

nesanâtoase sa poatâ pleca în directiimultiple si diverse si sa fie dusi la aerul dâtàtorde viatâ al pàdurilor si parcurilor.

Statul ar putea, prin mâsuri radicale, sa des-usor problème sociale, iar prîn sânâtatea po-

porului sâ-sî creeze venituri.Deaceea, toate pàdurile astâzi existente pe o

întindere de 15 km delà centru vor trebui nea-

pàrat cedate de Stat comunei, mârite si unité între ele*

Dupa cu m aratâ planul de-aici, trenuri ducmai în toate pâdurîle din ju ru l Bucurestiului sipeste tô t exista sosele nationale.

Aceste pâdur î nu vor mai trebui întrebuintatepentru lemne de tâiat, ci îngrijite si tratate çalocuri sanitare.

Rezuma tu l planului meu de spaçiuri libère deverdeatâ în Bucuresti , eu pieté de jocuri si spor-turi, gradini si parcuri, cimitire si artère de cir-culatîe de toate categoriiie, pe pâmant , pe apâsi în aer, este un plan de întrebuinjare practicâsi sanitarâ, a locurilor libère, care ar înconjuraeu brâie de verdeatâ toate centrele clâdite si prinmulte si largi cai centrale si radiale ar uni toatespajîurile între ele. El ràspunde si nouilor îndru-mâri din biblïografïa arhitecturii grâdinilor, carecer ça toate marile orase, expuse într'un viitorrâsboiu atacului eu gaze, sa aibâ asemenea aleilargi unde aerul circula si poate mai usor si mairepede sa ia eu el aburii otrâvitori.

FR. REBHUHNDirectoruI gênerai tehnic

al Casei Grâdinilor

Cotrocenii în floare Foto Stelian Petrescu

Gradinile Bucurestiului_p.268-284

Documents

Transcript of Gradinile Bucurestiului_p.268-284