Grădini și îngrădiri
2
Grădini i îngrădiri… (Cristian Dima) ș N e - am ob i ș nu i t într-un m odtot a l ne fi r e sc s ă acc e pt ă m de fi ec a r e da t ă ca „d ec ed a ț ii ” s ă vot eze. N e-am o bi ș n u it s ăa cc e p t ă m t a cit ș i capeo n o r m a litate f a pt u l c ă„ o ri cu m s- a f u r a t”. N e - a m o b i ș n u it ca h o ț i a s ăfi e n o rm a l it a t e a, iar ci nstea ș i a d ev ă r u l p l ă gi l e so ci e t ă ț ii. S u nt e m , se p are, o so ci e t a t ecu su su l î n jos. S e promovea z ă minciuna, ipocri z ia, mo d e l e l ema s s -me d ia sunt l ipsi t e d e cu l t ur ă , iar c l a s a po l itic ă e l i p si t ăd e i n t e l e ct u a l i . I n te l e ct u a l i t a t e a l u p t ăcu cu vi n t e l e f er i n d u - se sa u fi i n d u - l e i m p o si b i l s ăse i mp l i cem a i a si d uu î n vi a ț apo l i t i c ă , p e n t ru c ăro m â n u l n e e d u ca t ci vi c nu a r pr i ce pe ș i nu a r î n ț e l e g e d i n tr-un d i sc urs a l l o r do a r c ăsun t „ b ă si ș t i ” . G l a su l l or d e vi n e su r d , va n d a b i l i i se î n m u l ț e sc p epr e ț u r i de i ar maroc seco nd - ha nd ,ha bo tni ci i s ă r u t ă su t an a ins cr ip ț ionat ă din ba nul p ub lic cu sin t agm a „ m ân dr u c ă s u nt o rt od ox/ r o m â n/ m e l t ea n!”. Mare este gr ă dina t a, Doam ne ! C u pl e t e le în vâ n t , cu b lu g i rup ț i ș i cu d o ri n ț a r e vol u ț i o n a r ă seri d ic ă , d e ș i d e st u l d e ti m i d , o st u d e n ț i m e ceameni n ț ădinnoucuunvot de „bl am ”, un vot î m po t rivaunui sist em cor up t. Doar sevededela o p o ș t ăc ăa cu m „sist e m ul lor afu n c ț io n a t!” c ă ci d in f u n c ț iad e pri m -mi n istru a l t f e l m â ni c ă ru ț a ș i ri d ici va l u l d e p ă m â n t a l î n g r ă dirii. S tu d e n t u l n u e st e va n da b il c ă ci are d e m n it a t ead e cizi e i, m a n ev r e l e d e mani p ul a re p ă l e sc î n f a ț al u i, ș i p e n truc ăp o a t e d e ve n i o ri câ n dun p e ri co l, st u d e n t u lui i sepu n el a n ț . S e f ac ti p i za t e d e d e cl a r a ț ii m a i p u ț i n e , st u d e n tu l d inpr o vi n ci e , h ă b ă u c d in p ricin a vâ rst e i, e stetrimi s d e l a o se c ț ie l a a l ta ș i a p oi i se t r â nt e ș te u ș a î n n a s. S t u d e ntu l h ă b ă u c e ste ce l ca r e ve d e m izeria c ă ci l u i î n c ă n u i s- a u fi xat o b l oan e l e o b i ș n u i n ț e i cu a n o r m a l u l . S t u d e n t u l va re d eve n i p o a t e un revo l u ț i o n a r c ă ci t â n ă ru l î n ce p e s ă j u d e cem a i l u ci d tr e cu t u l , î n co n tact cu l u m e a ex t e r i o a r ă ș i vastr i g a î ntr-un fi n a l „ d e-a j u n s! ” . Li b e rt a t e a l ă sa t ăd e f r a ț i i l o r m a i m a r i , cu ca rep ă r i n ț i i nu a u ș t i u t ce s ăf a c ă , var ă zb i p o a t e î n g â n d i r e a l o r r e b e l ă , cu r â n d , ș i va r e î n t o a r ce su su l î n su s, ru p â n d l a n ț u l sl ă b i ci u n i l o r ș i g a r d u l li b e rt ăț ii. Di a sp o rei „ vi n o va t ă ” pentrurezul t a t e le a l e g e ril o r din2 0 09i s- a urete za t lib e r t ă ț ile p e n trua n ua m a i put e a„fr a u d a ”. A ș a „cinee î m p o t ri va l u i Po n t a, e î mpotri va p op o r u l u i un it”. N u m a i co n t e a z ăc ăî n ca pit a l e lee u rope n e u n m ini st e r r o m â n esc se f ace d erâs prin f e l u l „l e g a l” p rin ca re î n gr ă d e ș t e d re p t u l cet ă ț e a n u l u i l avot, l i m it â n d n u m ă ru l d e se c ț ii ș i d e b u l e t i n e ș i aru n câ n d vin a ș i re sp o n sa b i l i t a teape a l t ei n stit u ț ii , d e ș i l e g e a e l e ct or a l ă î i co n f e r ă î n m o d cl a r a ce st e a tr i b u ț ii . C e t ă ț e a n u l r o m â n d i n d i a sp o ra, a ce l a ca r e a f ă cu tzecisau su t e d e ki l o m etri p e n tru a - ș i exercita d r e ptu l g a r a n t a tde co n sti t u ț ie, are a l t e va l o ri d e câ t ce i p e n tru ca re ki l o g ra m u l d e f ă i n ăe st e e ga l cuunvot. R o m â n u l ar tr e b u i s ă î ș i a du c ă a m i n t e c ă î n t r- o a n u m i t ă p er i o a d ă d e t i mp f ă i na e rapr e s ă ra t ă p e um ă r u l ce l u i ca r e vo ta î m p o tr i v ă , ce l u i ca re avea cu r a j u l s ă sp u n ă n u . Turul în t â i a t r e cu t, va fi uit a t î n t i m p , î n s ănu ș i d e ce i c ă r o rali s- a uîn ch is u ș a î nnas, nu ș i d ecei c ă rorali s-au furat li b e rt a t e a g ân d ir i i, n u ș i d e cei ca re vi se a z ă la o R o m â n ie cu ca pul sus! A ce ș t ia vo r avea d e-a cu m , d o u ă p o sibilit ă ț i, s ă lupt e sa us ă ser e sem n e ze . A cel a ș i l u crur ă m â n e va l a b il ș i p e n t r u ce l ca re a st a t a ca s ă .
-
Upload
cristian-dima -
Category
Documents
-
view
220 -
download
0
description
Text de opinie!
Transcript of Grădini și îngrădiri
Grdini i ngrdiri (Cristian Dima)
Ne-am obinuit ntr-un mod total nefiresc s acceptm de fiecare dat ca decedaii s voteze. Ne-am obinuit s acceptm tacit i ca pe o normalitate faptul c oricum s-a furat. Ne-am obinuit ca hoia s fie normalitatea, iar cinstea i adevrul plgile societii. Suntem, se pare, o societate cu susul n jos. Se promoveaz minciuna, ipocrizia, modelele mass-media sunt lipsite de cultur, iar clasa politic e lipsit de intelectuali. Intelectualitatea lupt cu cuvintele ferindu-se sau fiindu-le imposibil s se implice mai asiduu n viaa politic, pentru c romnul needucat civic nu ar pricepe i nu ar nelege dintr-un discurs al lor doar c sunt bsiti. Glasul lor devine surd, vandabilii se nmulesc pe preuri de iarmaroc second-hand, habotnicii srut sutana inscripionat din banul public cu sintagma mndru c sunt ortodox/romn/meltean!. Mare este grdina ta, Doamne!Cu pletele n vnt, cu blugi rupi i cu dorina revoluionar se ridic, dei destul de timid, o studenime ce amenin din nou cu un vot de blam, un vot mpotriva unui sistem corupt. Doar se vede de la o pot c acum sistemul lor a funcionat! cci din funcia de prim-ministru altfel mni crua i ridici valul de pmnt al ngrdirii. Studentul nueste vandabil cci are demnitatea deciziei, manevrele de manipulare plesc n faa lui, i pentru c poate deveni oricnd un pericol, studentului i se pune lan. Se fac tipizate de declaraii mai puine, studentul din provincie, hbuc din pricina vrstei, este trimis de la o secie la alta i apoi i se trntete ua n nas. Studentul hbuc este cel care vede mizeria cci lui nc nu i s-au fixat obloanele obinuinei cu anormalul. Studentul va redeveni poate un revoluionar cci tnrul ncepe s judece mai lucid trecutul, n contact cu lumea exterioar i va striga ntr-un final de-ajuns!. Libertatealsat de fraii lor mai mari, cu care prinii nu au tiut ce s fac, va rzbi poate n gndirea lor rebel, curnd, i va rentoarce susul n sus, rupnd lanul slbiciunilor i gardul libertii.Diasporei vinovat pentru rezultatele alegerilordin 2009 i s-au retezat libertile pentru a nu a mai putea frauda. Aa cine e mpotriva lui Ponta, e mpotriva poporuluiunit. Nu mai conteaz c n capitalele europene un minister romnesc se face de rs prin felul legal prin care ngrdete dreptul ceteanului la vot, limitnd numrul de secii i de buletine i aruncnd vina i responsabilitatea pe alte instituii, dei legea electoral i confern mod clar aceste atribuii. Ceteanul romn din diaspora, acela care a fcut zeci sau sute de kilometri pentru a-i exercita dreptul garantat de constituie, are alte valori dect cei pentru care kilogramul de fin este egal cu un vot. Romnul ar trebui s i aduc aminte c ntr-o anumit perioad de timp fina era presrat pe umrul celui care vota mpotriv, celui care avea curajul s spun nu.Turul nti a trecut, va fi uitat n timp, ns nu i de cei crora li s-au nchis ua n nas, nu i de cei crora li s-au furat libertatea gndirii, nu i de cei care viseaz la o Romnie cucapulsus! Acetia vor avea de-acum, dou posibiliti, s lupte sau s se resemneze. Acelai lucru rmne valabil i pentru cel care a stat acas.
![245 Vasile Diaconescu - Grădini botanice din România [1985]](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/577cde021a28ab9e78ae330d/245-vasile-diaconescu-gradini-botanice-din-romania-1985.jpg)
