In Gradina Ghetsemani

Adept al traditionalismului exprimat artistic , Vasile Voiculescu se impune ca unul dintre poetii reprezentativi ai acestei directii in perioada interbelica .

Poezia “ In Gradina Ghetsemani “ de Vasile Voiculescu a fost publicata in volumul “ Parga” aparut in 1921 si are ca surse de inspiratie Evanghelile , in special cea dupa Luca. In poezia de inspiratie religioasa , imaginea lui Isus apare , de obicei , asociata cu tema durerii , dar scriitorul se opreste asupra patimilor acestuia.

Titlul este de fapt un toponim format din doua elemente : Gradina – locul meditatiei , al reculegerii , evadarea de sine , regasirea sinelui si Ghetsemani – locul unde se strivesc maslinele , simbol al luptei cu soarta , biruinta ispitei si ispasirea prin suferinta.

Tema poeziei este relogioasa , fiind un poem iconografic prezentand suferinta fizica si spirituala a lui Isus de dinaintea momentului tradarii . Astfel , intreg poemul devine o alegorie avand la baza opozitia sacru – profan. Lirismul este obiectiv datorita absentei marcilor eului liric , datorita prezentarii gradate a suferintei cu ajutorul descrierii si datorita folosirii punctelor de suspensie si semnului exclamarii.

Semnificatia rugaciunii , in sens crestin este lupta lui Isus cu ispita si biruinta asupra indoielii de sine , divinul invinge umanul. In sens etic sau uman rugaciunea reprezinta incercarea lui Isus de a – i convinge pe ucenici ca rugaciunea si vegherea sunt esentiale in dezvoltarea personala , iar in sens uman si afectiv , aceasta reprezinta durerea lui Isus datorita faptului ca ucenicii nu raspund asteptarilor Mantuitorului . Acesta rugaciune are loc inaintea arestarii lui Isus de catre escorta inarmata condusa de Iuda. Intreaga poezie se organizeaza , astfel , in jurul elementelor ce tin de natura duala a lui Isus.

Din punct de vedere structural , poezia e alcatuita din 4 catrene , rima incrucisata , ritm iambic si o masura de 14-15 silabe. Caracterul strofelor e descriptiv , primele trei surprinzand zbuciumul sufletesc , starea interioara a lui Isus iar ultima transferand suferinta asupra naturii adica planul exterior.

In prima strofa , poetul compune imaginea iconica a lui Isus in Gradina Ghetsemani , accentandu-se zbuciumul omenesc , lupta cu un destin care il inspaimanta : “Cazut pe branci in iarba , se impotrivea intruna”

Primul vers dezvaluie refuzul initial al unei asemenea soarte . Metafora paharului “nu primea paharul “ pe care trebuia sa il bea Isus este una deosebit de plastica . Dualitatea lui Isus e sustinuta de sintagmele “ sudori de sange , pe chipu-i alb ca

varul” , iar rugaciunea devine hiperbolica in ultimul vers prin “amarnica strigare”. Intensitatea durerii capata proportii cosmince “starnea in slavi furtuna”.

A doua strofa debuteaza prin metafora “mana-nendurata” expresie a vointei divine : Dumnezeu isi indeamna fiul sa-si indeplineasca misiunea “sa bea paharul “ fapt sugerat de o mana care coboara din cer si ii intinde paharul . Tensiunea nu a scazut in intensitate , dovada fiind epitetele “ neindurata si grozava “ . Metafora “sete” epitetul “uriasa” si hiperbola “sta sufletu-I sa-I rupa” sunt toate cuvinte incarcate de traire , tensiune , sugerand dorinta de jertfa . Punctele de suspensie ilustreaza ideea de reflectie , dar si dorinta de liniste .

A treia strofa debuteaza printr-un contrast : “ venin groaznic – dulceata “ ,simbolizand ideea ca pacatele omenirii trebuie rascumparate prin jertfa , dar acesta se ascunde sub aparenta amagitoare a mierii . Lupta cu moartea depaseste limitele unei drame omenesti , ea reprezentand alegoric esenta eternului conflict dintre suflet si trup dintre spirit si materie.

Ultima strofa completeaza cadrul traditional evanghelic din prima strofa . Aceasta reprezinta imaginea naturii ravasite , in concordanta cu zbuciumul anterior . Culorile sunt sumbre , maslinii , simbol al pacii , sunt personificati si anticipeaza faptele rusinoase pe care le vor comite oamenii . Metafora “bataile de aripi “ , sugereaza sufletul nevinovat care se va ridica la cer , iar ultimul vers prezinta indirect hotararea luata de Isus (aceea de a se sacrifica) .

Din punct de vedere lexico – semantic , poetul foloseste multe cuvinte de facture populara : “ branci , amarnica , vraistea” , iar multe dintre acestea pot fi incadrate in aceeasi sfera semantica a chinului , suferintei ingrozitoare . Proiectarea acestei drame intr-un timp mitic se evidentiaza la nivel grammatical , prin folosirea verbelor la timpul imperfect , toate aceste verbe fiind predicate ale propozitiilor principale .

Prin poezia “ In Gradina Ghetsemani “ Vasile Voiculescu aduce in prim plan un personaj loric si mitic aflat intr-o situatie limita , de rascruce a destinului sau .