Gorj - 2179 COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU - … · dincolo de lamentaia multora legat de...
Transcript of Gorj - 2179 COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU - … · dincolo de lamentaia multora legat de...
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 1 Citeşte textul cu voce tare.
Întâmpl ător sau nu, ai avut marele noroc s ă fi stat mai mult decât mine în preajma lui
Marin Preda. Cum î ţi apare acum în memorie? Îndr ăzneşti să-i faci un portret?
Nu am o imagine unitară, ca să-i pot face un portret ... Deci, amintirea lui Marin Preda este,
în mintea mea, un joc de puzzle din care lipsesc nişte piese importante. Nu e nicio noutate să spun
că era un tip dificil, care nu se confesa oricui. În ultima parte a vieţii sale, pot spune că l-am
cunocut ceva mai bine şi ne-am apropiat ... Din copilărie, pe când aveam 4-5 ani, nu-mi amintesc
decât doar câteva imagini din apartamentul lui din Dionisie Lupu. Aveam şi nişte fotografii făcute
de Aurora Cornu ...
Ştiu acele fotografii [...].
Am în minte imagini când mă întindeam pe covor şi Aurora, de fiecare dată [...] mă făcea să
râd la poză, în timp ce el, Marin Preda, rămânea foarte serios, foarte concentrat, cu ochelarii lui cu
ramă groasă – arăta ca în poza lui celebră din tinereţe, impenetrabil şi uşor misterios.
Semăna cu Panait Istrati ...
Era modelul intelectualului acelor ani. Era o modă, o anume expresie facială, coafură,
ochelari – acesta era modelul ...
(Marinică Preda, Convorbiri , în Caiete critice )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre publicarea amintirilor despre scriitori? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 2
Citeşte textul cu voce tare.
Nu împărtăşesc neliniştea cu privire la soarta cărţii. La fel ca Umberto Eco, cred că obiectul
numit carte este „ca lingura, ciocanul, roata sau dalta. Odată inventate, nu pot fi ameliorate în mod
semnificativ. Nu se poate inventa o lingură mai bună decât o lingură”. Şi e greu de presupus că ne
vom lipsi vreodată de linguri şi linguriţe. A trăi într-o lume fără cărţi mi se pare la fel de ciudat ca
încercarea de a mânca supa sau îngheţata cu degetele.
Ce-i drept, am crescut într-o casă în care la nord, la sud, la est şi vest dădeai de biblioteci.
Cartea e amestecată în cele mai vechi şi mai variate amintiri ale copilăriei mele. E un noroc să
copilăreşti la Braşov: oraşul şi împrejurimile sunt, la vârsta descoperirilor, un mare roman de
aventuri. Întâmplările neaşteptate stau pe-aproape, pe dealuri şi în munţi, pe străzi şi-n zidurile
cetăţii. Am avut încă o şansă: un grup (fratele şi verii mei), cu care am profitat de toate clipele
libere ca să explorăm mai întâi bătrâna şi misterioasa noastră casă, apoi vechiul burg şi, în fine,
munţii dimprejur. Nu ne lipsea aşadar aventura în viaţa reală, ca să avem nevoie de ea şi în cărţi.
Dar, cum-necum, am descoperit-o şi pe aceasta, deodată cu cea reală, astfel încât abia mai
pridideam să le trăim pe toate, amestecând literele scrise cu cele trăite, într-o perfectă
compatibilitate.
(Ioana Pârvulescu, Cartea şi lingura )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul grupului/anturajului în formarea personalităţii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 3 Citeşte textul cu voce tare.
Mi-am imaginat că trebuie să fiu nebun să ajung pe o vreme ca asta la Muzeul Naţional de
Artă Contemporană din Palatul Parlamentului, să-l văd pe Horia Bernea. Şi am mai crezut că sunt
singurul care o face şi că poate muzeul este chiar închis, din lipsă de vizitatori, că oricine vrea să
se întâlnească cu Horia Bernea poate da o căutare pe net, că aici se poate întâmpla întâlnirea
totală, cu toate demersurile sale plastice, cu toţi comentatorii săi. [...] Se vede că este foarte
aproape de şcolile sale, că anii de studii matematice şi cele de arhitectură şi-au pus amprenta pe
personalitatea sa, i-au dat o anumită rigoare, care îi permit să filozofeze pur în limitele în care
înţelege să se aşeze. [...]
Lucrările, asamblate în discursul de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, sunt
însoţite în paralel de o serie de carnete şi schiţe, ca şi când ele ar trebui explicate într-un fel de
lecţie, pentru cine ştie să le citească, dar mai ales pentru cine vrea să înveţe drumul spre plăcerea
de a privi. Am făcut acest exerciţiu, de a reconstitui parcursul de la desen la lucrarea finală şi am
descoperit că Horia Bernea exersa cu o vivacitate debordantă [...].
(Petre Tănăsoaica, Horia Bernea, tân ărul ... )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul educaţiei artistice? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 4 Citeşte textul cu voce tare.
— Se spune c ă nu vă place s ă povesti ţi despre copil ăria dumneavoastr ă. E chiar a şa?
— Întocmai.
— Îmi pute ţi da o explica ţie?
— Nu-mi place să vorbesc despre copilărie şi adolescenţă. [...] N-am nicio amintire
frumoasă de atunci. Eram mereu crispat. [...] Am suferit de faptul că eram apăsat sau constrâns.
Voiam mai multă libertate. Altfel, nici nu luasem bine cunoştinţă de mine însumi. N-aveam niciun
ideal, niciun ţel. Destul de grav, nu-i aşa?
— Aşa e.
— Pur şi simplu, nu ştiam ce sunt, ce voi deveni. Până la 15 ani am făcut sport. Fotbal,
ciclism, atletism, înot. Ştii la ce eram mai bun?
— ?
— La atletism. Dar de la 15 ani am abandonat totul, afară de înot. Numai în armată am mai
participat la un fel de maraton, echipat ca de război. Am făcut 25 de kilometri în 3 ore şi 20 de
minute. Ce zici, nu-i un timp bun?
— Nu-mi dau seama. N-am alergat niciodat ă 25 de kilometri. A ţi primit vreun premiu,
Alexandru Piru?
— Trei zile permisie.
— Când a ţi descoperit totu şi că aveţi ceva de f ăcut pe lumea asta?
— La universitate. Mi-am descoperit vocaţia de scriitor.
(George Arion, interviu cu Alexandru Piru în Interviuri ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre momentul în care îţi poţi alege adevărata profesie? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 5 Citeşte textul cu voce tare. Elementul cel mai sensibil pentru un emigrant este până la urmă limba. Ea sintetizează
zestrea identitară şi rămâne cel mai puternic liant al emigrantului cu pământul natal. Neafectată de
distanţe şi timp, de concesii şi renunţări, de compromisuri, eşecuri ori performanţe, limba natală
reprezintă în orice moment certitudinea unui refugiu, adăpostul spiritual, intimitatea culturală cu
spaţiul nativ. Chiar şi pentru un scriitor, limba natală e mai degrabă un aliat decât un handicap,
dincolo de lamentaţia multora legată de procesul anevoios şi de multe ori frustrant al traducerilor.
Limba maternă este limba viselor, cea în care emigrantul va continua să viseze, în care îşi va vorbi
în gând sau în care subconştientul va continua să-i vorbească mult după ce s-a stabilit în altă
cultură. Am asistat în anii post-revoluţionari la degradarea limbii române asaltate de subcultură,
ignoranţă şi vulgarizare. Şi am sentimentul că, paradoxal, emigranţii sunt cei care vor salva
frumuseţea şi curăţenia limbii vorbite, aşa înstrăinaţi cum par ei de noile valori (şi non-valori) ale
ţării natale aflate încă în galopul neiertător al tranziţiei.
(Carmen Firan, Destine duplicitare )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre modul în care este folosită limba română astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 6 Citeşte textul cu voce tare.
Apele subterane . Izbucurile sunt izvoare cu un debit bogat ce apar în regiunile carstice. [...]
Ele apar în peisaje carstice la baza abrupturilor laterale ale văilor, în chei etc. În România, cele mai
multe sunt cunoscute în munţii Apuseni. [...]
Gheizerele sunt izvoare fierbinţi, intermitente, ce ajung, datorită creării unei presiuni interne
ridicate, la înălţimi variate. Prezenţa lor este legată de o activitate postvulcanică intensă, cele mai
multe fiind cunoscute în: Islanda, Japonia, Noua Zeelandă, SUA etc.
Apele termale şi termominerale ajung la suprafaţă pe liniile de falii şi fracturi profunde sau
prin foraje. [...] În ţara noastră, apele termale apar în partea vestică a ţării din acviferul* termal
amplasat în fundamentul Dealurilor şi Câmpiei de Vest (între Satu Mare şi Timişoara). Apele
termale ajung la suprafaţă sub formă de izvoare la: Marghita, Oradea, Tinca, Arad, Timişoara,
Teremia. Acvifere termale ies din adâncuri şi în interiorul Munţilor Apuseni, unde prin utilizarea lor
s-au dezvoltat staţiunile Geoagiu-Băi, Vaţa de Jos, Moneasa. Apele termominerale mai apar în
Culoarul Timiş-Cerna (cele mai cunoscute au stat la baza dezvoltării staţiunii de la Băile Herculane) şi pe
Valea Oltului, la Călimăneşti-Căciulata.
(Mihaela Dinu, Geografia turismului ) *acvifer, adj. – care conţine apă 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa cunoaşterii geografiei propriei ţări? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 7 Citeşte textul cu voce tare.
De câte ori mi s-a pus întrebarea despre cum văd eu diferenţa principală între secolul 20 şi
secolul 19, am vorbit despre suflet, caracter, predispoziţia spre sacrificii şi despre alte lucruri
impalpabile de soiul acesta. Însă acum aş răspunde mai simplu: diferenţa principală e fermoar în
loc de nasture . [...]
În secolul 19 oamenii îşi încheiau toate hainele cu nasturi. [...] Copiii se jucau în fel şi chip
cu ei, grupându-i pe culori şi specii: nasturi cu doi ochi sau cu patru, nasturi de os, nasturi de sticlă,
de lemn sau de metal, nasturi laţi sau bombaţi ca mugurii [...]. Băieţii duceau războaie cu nasturi,
aşa cum erau şi cele cu soldaţii de plumb; existau în regnul năsturesc soldaţi şi generali, laşi şi
viteji. Fetele desenau case cu acoperiş roşu şi, alături, copii albi. Mai târziu, alegerea nasturilor
pentru o rochie era la fel de importantă ca toate alegerile care-ţi pot determina viaţa. [...]
Pierderea unui nasture era un eveniment, iar dacă se repeta, devenea o catastrofă: implica
schimbarea tuturor semenilor celui pierdut pe neaşteptate. Iar dacă-l recuperai, cusutul nasturelui
era o artă: să găseşti aţă de aceeaşi nuanţă cu a celorlalţi, să-i dai exact acelaşi loc şi acelaşi joc,
să nu-l lipeşti, pur şi simplu, de stofă. [...]
Desigur se irosea mult timp cu nasturii, iar în momentul în care oamenii au înţeles că timpul
e bani, specia acestora s-a împuţinat dramatic. [...] Francezii numesc fermoarul [...] închidere
fulger . Un fulger care a fost marca secolului vitezei. Un fulger care a schimbat totul: principii,
sentimente, viaţă.
(Ioana Pârvulescu, Nasturele şi fermoarul )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? 2. Care este opinia ta despre diferenţele dintre diverse epoci istorice? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 8 Citeşte textul cu voce tare.
Trăind ani de zile printre cărţi, m-am convins de faptul că, pe lângă soartă, cărţile au şi
suflet. O bibliotecă nu e pur şi simplu un loc de depozitare a câtorva mii de volume, ci şi un lucru
viu, cald şi familiar. [...] E destul să priveşti cu atenţie rafturile pline care acoperă pereţii ca să-ţi dai
seama că emană din ele fluide liniştitoare. Nu te simţi niciodată singur printre cărţi. Nu există
prezenţe mai prietenoase, lucruri mai în stare să-ţi ţină tovărăşie, şi nu un ceas de călătorie, ci o
întreagă viaţă. Nu ne pretind în schimb decât să ne facem, la rândul nostru, timp pentru ele. Există
încăperi care, deşi conţin numeroase cărţi, rămân neprimitoare. Intrând în ele, simţi o ostilitate
surdă. E limpede că nimeni n-a mai petrecut acolo o oră de reculegere. Cârpa de praf a gospodinei
şi-a făcut datoria, periodic, şi atât. Cotoarele colorate şi-au pierdut strălucirea. Cărţile au ochii
stinşi. O bibliotecă frecventată zilnic e cu totul altceva. Fiecare volum pare treaz şi în aşteptare.
Sunt, în rafturi, cărţi citite demult, dar care nu se plictisesc aşteptând, căci ştiu că o mână expertă
le va adăposti într-un târziu, le va răsfoi sau le va muta pe noptieră. Răbdarea cărţilor e infinit mai
mare decât a oamenilor. Ele s-au obişnuit să vadă chiar şi secolele scurgându-se unele după
altele. Faţă de longevitatea cărţilor, aceea a broaştei ţestoase sau a stejarului este derizorie.
(Nicolae Manolescu, Lectura pe în ţelesul tuturor )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? 2. Care este opinia ta despre rolul bibliotecilor în formarea adolescenţilor/tinerilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 9 Citeşte textul cu voce tare. (1) Românii de pretutindeni au următoarele drepturi:
a) de a beneficia de acces gratuit în România în instituţiile publice de cultură, monumente istorice,
site-uri de patrimoniu;
b) de a studia în România la toate nivelurile şi formele de învăţământ;
c) de a solicita şi obţine, prin concurs, burse de studiu în România, la orice nivel şi formă de
învăţământ, în vederea aprofundării cunoştinţelor de limbă română şi pentru afirmarea identităţii
culturale şi ştiinţifice române, în condiţii similare cetăţenilor români;
d) de a participa la stagii de perfecţionare în România şi de a beneficia de facilităţile aferente
pentru cadrele didactice;
e) de a solicita şi obţine sprijinul financiar sau material al statului român pentru a beneficia de
manuale, cărţi de specialitate, beletristică, publicaţii şi alte materiale editate sau pe suport
electronic în limba română;
f) de a solicita şi obţine sprijinul financiar sau material al statului român pentru construcţia sau
renovarea lăcaşelor de cult în statul de cetăţenie/reşedinţă;
g) de a solicita şi obţine sprijinul financiar sau material al statului român pentru construcţia sau
renovarea de instituţii educaţionale cu predare în limba română în statul de cetăţenie/reşedinţă;
h) de a solicita şi obţine sprijinul financiar sau material al statului român pentru susţinerea
manifestărilor culturale, artistice şi religioase ale românilor de pretutindeni, a învăţământului în
limba română, precum şi pentru funcţionarea organizaţiilor culturale ale românilor de pretutindeni şi
pentru alte activităţi legate de obiceiurile şi tradiţiile acestora.
(Legea privind sprijinul acordat românilor de pretut indeni ) (a 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul drepturilor acordate românilor de pretutindeni? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 10 Citeşte textul cu voce tare. Art. 1. – Banca Naţională a României va pune în circulaţie şi va lansa în circuitul numismatic [...]
două monede: o monedă din alamă, de circulaţie, cu caracter comemorativ, cu o valoare nominală
de 50 de bani şi o monedă din aur, pentru colecţionare, cu valoare nominală de 200 de lei, ambele
dedicate aniversării a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Bătrân.
Art. 4. – Ambele monede au putere circulatorie pe teritoriul României.
Art. 5. – Monedele din aur, pentru colecţionare, cu valoare nominală de 200 de lei [...], vor fi
însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limba română, engleză şi
franceză. [...]
Art. 7. – Monedele de circulaţie cu caracter comemorativ cu valoare nominală de 50 de bani vor
circula în pararel cu monedele de 50 de bani [...] aflate în prezent în circulaţie.
(Circular ă privind punerea în circula ţie şi lansarea în circuitul numismatic a unor monede
dedicate anivers ării a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorul ui Mircea cel B ătrân ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre punerea în circulaţie a unor monede cu rol comemorativ? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 11 Citeşte textul cu voce tare. În 20 iulie 2011, Comisia Europeană a făcut publică Agenda Europeană Revizuită pentru
Integrarea Resortisanţilor* Ţărilor Terţe. Agenda este o contribuţie la dezbaterile cu privire la
modalităţile cele mai eficiente de înţelegere şi sprijinire a integrării, evidenţiind necesitatea unor
abordări cât mai variate, care să ţină cont de provocările migranţilor în diferite contexte. Atitudinea
Europei faţă de diversitate trebuie să fie pozitivă şi trebuie să existe modalităţi solide de garantare
a drepturilor fundamentale şi a egalităţii, bazate pe respectul reciproc al diferitelor culturi şi tradiţii.
Migranţii din ţările terţe reprezintă aproximativ 4% din totalul populaţiei Uniunii Europene.
Dezvoltarea Europei este influenţată puternic de evoluţiile demografice, incluzând îmbătrânirea
populaţiei, expectanţele de viaţă crescute şi scăderea populaţiei cu vârstă de muncă. Migraţia
legală este considerată o modalitate de a face faţă acestei situaţii, alături de maximizarea folosirii
forţei de muncă şi abilităţilor deja existente în Uniunea Europeană şi de creşterea productivităţii
economiei.
Strategia de creştere economică Europa 2020 şi Programul de la Stockholm evidenţiază
potenţialul migraţiei pentru crearea unei economii competitive şi sustenabile şi stabilesc ca obiectiv
politic integrarea eficientă a migranţilor legali, susţinută de respectul şi promovarea drepturilor
omului.
(Oana Neştian, Agenda european ă pentru integrarea resortisan ţilor ţărilor ter ţe,
în Migrant în România )
resortisant*, s.m. – persoană fizică sau juridică aparţinând unui stat, unui teritoriu aflat sub administraţia altui stat 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre fenomenul emigrării românilor în alte ţări europene? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat 2012
Proba A
Biletul nr. 12 Citeşte textul cu voce tare.
Mă „marcau” cărţile? Desigur. Toată viaţa m-au marcat. Dar corect e să spun că mi-au
marcat vârstele vieţii. La 8 ani, Jules Verne mi-a deschis mintea către ideea de „pluralitate a
lumilor”. [...] Apoi, pe la 10-11 ani, citind „Ivanhoe” a lui Walter Scott şi, cam în acelaşi timp, cărţile
lui Alexandre Dumas, am descoperit gustul înfruntării, idealul de vitejie al bărbatului şi ideea de
erou. Iar când mi-a căzut în mână „Contele de Monte-Cristo” am trăit patetic nedreptatea şi am
simţit dulceaţa răzbunării.
Sunt convins că cititul între 8 şi 14 ani este echivalentul din viaţa oamenilor al deprinderii
vânatului la feline. Căci, aşa cum învăţarea vânatului este partea esenţială a „educaţiei” pentru
puiul de tigru, cărţile îi arată copilului care sunt „poziţiile” fundamentale pe care trebuie să le ocupe
de la bun început pentru ca parcursul vieţii să fie străbătut în mod onorabil. Numai în virtutea
acestor „poziţii”, selectate şi transmise prin poveşti de la o generaţie la alta, va putea puiul de om
să distingă până la sfârşitul vieţii sale între bine şi rău. Sunt tot mai înclinat să cred că, „oamenii
răi”, cei care îndeobşte se îndeletnicesc cu chinuirea semenilor lor, sunt în general fie oameni care
nu au citit, fie care nu au citit când trebuia, nu au citit ce trebuia sau au citit prost.
(Gabriel Liiceanu, Cum înva ţă puii de oameni s ă vâneze ,
în vol. Cărţile care ne-au f ăcut oameni ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre legătura dintre vârstă şi lectură? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 13 Citeşte textul cu voce tare. Forma obiectului artistic este o corporalitate ca oricare corporalitate umană. Ea se înfăţişează
ca obiect senzorial, reprezentabil, dar identitatea artistică îi este atribuită de eul creatorului,
prezent în acea înfăţişare într-un mod care nu poate fi explicat. Relaţia aceasta se stabileşte aşa
cum apare relaţia corp-eu la fiecare dintre noi. Eul vede în corp o imagine a sa pe care o cunoaşte,
o acceptă prin constrângerea realului, dar uneori o respinge, căci nu corespunde aşteptărilor sale.
Statuia umană sugerează în mod simplu şi direct această relaţie formă-conţinut. Eul
sculptorului planează undeva, indiferent de înfăţişarea exterioară a statuii. Atunci când acest eu
dispare şi statuia reprezintă doar forma exterioară a unui corp, geometria fiind deci respectată,
opera este lipsită de sens artistic. Statuile romane executate după modele greceşti sunt exemple
bune şi sugerează vidarea de conţinut care întovărăşeşte simpla şi pura reproducere a formei.
Muzica veche executată pe instrumente originale apare, de multe ori, ca exerciţiu de reproducere
arheologică, lipsit cu desăvârşire de sens artistic. Auzim sunete bizare venite parcă dintr-o lume
străină – un fel de folclor al unui neam străin, pierdut în negura vremilor. Aceeaşi muzică,
interpretată cu mai puţină rigoare formală, pe instrumente moderne, dar cu o adecvată intuiţie a
sensului uman al operei, restituie ascultătorului conţinutul real al muzicii.
(Nicu Horodniceanu, Eul flexibil sau despre teatralitate )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre raportul dintre creatorul de artă şi opera sa? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 14 Citeşte textul cu voce tare. Cărţile sunt ca dragostea. Când priveşti înapoi, identificarea primei lecturi este la fel de
dificilă ca identificarea primei iubiri. Ordinea cronologică nu stabileşte neapărat întâietatea, nici
când e vorba despre cărţi, nici când e vorba despre stările cunoscute sub numele de prima
dragoste. [...] De fiecare dată când mă îndrăgosteam (şi asta a durat până târziu), eram convins că
sunt (în sfârşit!) la prima dragoste [...]. La fel, fiecare nouă carte citită umbrea toate cărţile pe care
le citisem până atunci, ba chiar şi iubirile care le precedaseră, doar pentru a fi la rândul ei
retrogradată în banal de o nouă lectură ... Căutam pe atunci cartea la care să mă pot opri definitiv,
citind-o iarăşi şi iarăşi de la capăt, fără să mă plictisesc, fără să mai simt vreodată nevoia altei
cărţi. Biblioteca mea împrăştiată prin trei ţări stă mărturie că n-am reuşit ...
Am încercat mai târziu să aflu care a fost de fapt prima mea carte în funcţie de alte criterii [...]. Mă
văd, de aceea, silit să revin şcolăreşte la criteriul cronologic şi constat că prima mea carte datează
din perioada preşcolară şi că nu a existat niciodată sub formă palpabilă, deşi când mă gândesc la
ea îi văd coperţile, îi simt mirosul în nări, îi aud foşnetul plin al paginilor, îi desluşesc forma şi
greutatea în palme.
(Florin Bican, Abecedarul meu nescris )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre primele cărţi citite de tine? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 15 Citeşte textul cu voce tare. Dar ce e, în fond, prejudecata ? Etimologic, ea înseamnă însuşirea şi afirmarea unei
judecăţi, fără a o fi gândit sau după care urmează gândirea. În acest sens, toate marile tradiţii
sociale, în general binefăcătoare, sunt primejdioase, sunt prejudecăţi, dacă sunt acceptate de la
sine de membrii unei comunităţi sociale. Ele sunt trăite, cel mai adesea, în chip organic, fiind un fel
de reflexe sau de instincte colective. De asemenea, educaţia pe care o primeşte copilul, cu
deosebire în primii ani, se bazează pe sugestii organice şi deprinderi, neputând fi gândiri critice
personale, dar formând în mare parte baza lui sufletească pentru toată viaţa, reprezentarea
fenomenului vieţii până la un punct însemnat, uneori chiar cel mai însemnat. Avem de-a face, în
toate aceste cazuri, cu prejudecăţi, cu alte cuvinte, cu judecăţi acceptate înainte de a fi judecate –
şi chiar acceptate cu adâncime.
Dar sunt ele cu adevărat prejudecăţi în sensul curent al cuvântului? Putem spune, de
exemplu, bogatelor datini sociale şi majorităţii practicilor religioase, mai ales cum erau în
societatea patriarhală, că erau prejudecăţi, deşi nu erau, aproape întotdeauna, însoţite de o
motivare critică personală? Lucrurile nu se prezintă deci atât de simplu [...].
Dacă definim prejudecata numai după sensul ei etimologic, atunci trebuie să admitem că
sunt prejudecăţi rele, dar şi prejudecăţi bune. În acest sens, a respinge în bloc toate prejudecăţile
înseamnă a respinge toate tradiţiile sociale.
(Vasile Băncilă, Prejudecat ă şi tradi ţie, în Mici testamente )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre modul în care prejudecăţile pot influenţa relaţiile de prietenie? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 16 Citeşte textul cu voce tare. Toţi începem să citim cu ochii altora. De aceea, când trebuie să îţi aminteşti de prima ta
carte, îţi dai seama că memoria te pune în faţa unei alegeri: prima carte pe care ţi-a citit-o cineva
sau prima carte pe care ai citit-o singur?
Îmi amintesc de amândouă, ceea ce nu înseamnă că acestea au fost într-adevăr primele
mele cărţi. Nu pentru că eu aş vrea să vă spun minciuni, ci pentru că ţin minte, mai ales, ceea ce
călătoreşte din trecut printr-un mijloc de transport foarte sigur: o poveste. Poveştile transportă
amintirile noastre din cele mai îndepărtate timpuri, precum avionul, vaporul sau trenul ne ajută să
ajungem în cele mai îndepărtate locuri.
În poveştile cu amintiri nu se petrec întotdeauna întâmplări extraordinare, ci doar câteva
fapte în jurul cărora se înfăşoară sentimentele noastre de atunci. Chiar dacă atunci este foarte
îndepărtat de atunci, sentimentele puternice te fac să retrăieşti totul ca şi cum ar fi aievea. Şi când
le spui şi altora, eşti de-a dreptul fericit. Aşa cum sunt eu acum când scriu pentru voi despre prima
mea carte, deşi mi-ar fi plăcut mai mult să stăm faţă în faţă şi să vă vorbesc ...
(Rodica Zane, Lectura în trei, în doi, de unul singur , în Care-i faza cu cititul? )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre ce înseamnă „să citeşti prin ochii altora”? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 17 Citeşte textul cu voce tare.
Pe la trei ani rupeam orice carte îmi ajungea în mână, în casa bunicilor mei din Medgidia.
Făceam asta cu o anumită metodă: pagină cu pagină, de la prima până la ultima, sau de la ultima
către prima, dacă nu mă vedea nimeni. Încât o vreme n-am mai fost lăsat să intru în camera în
care era biblioteca, de fapt un dulap plin cu cărţi. Acolo mai era şi un dulap plin cu cărţi. Acolo mai
era şi un şifonier cu o mulţime de lucruri interesante. [...]
Când chiar am început să citesc, în prima mea vacanţă de iarnă, m-am dus la Medgidia şi
am început să umblu prin dulapul cu cărţi. În camera aceea nu era sobă. Cele mai multe cărţi nu
mai aveau coperte şi nici primele pagini. Din altele nu rămăsese aproape nimic. Aşa am citit
„Fram, ursul polar” într-o ediţie prescurtată de mine, din care lipsea începutul cu circul şi cu
întoarcerea ursului la Polul Nord, dar care avea ultimele pagini. [...]
Am găsit însă şi cărţi care scăpaseră întregi. Le cumpărase mama pe când era elevă [...].
În biblioteca ei erau autorii recomandaţi la şcoală, clasicii, iar printre cărţile pe care le cumpăra
erau, printre români, cele ale lui Rebreanu, Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu,
Octav Dessila, Camil Petrescu şi G. Călinescu.
(Cristian Teodorescu, Cartea pe pâine )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre lecturile din copilărie? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 18 Citeşte textul cu voce tare. Dar să mă întorc la prima mea carte. Cu „Foarte gras fără nas” lucrurile au stat cam aşa ...
Într-o seară, tata a venit acasă cu o carte frumos colorată în paginile căreia se lăfăia un bob
de mazăre cu ochi, gură şi tot ce mai trebuia pentru a semăna cu oamenii. Îi lipsea însă ceva şi de
aceea se numea „Foarte gras fără nas”, cum aveam să aflăm de la mama, care a început să ne
citească din aventurile bobului de mazăre. Fratele meu şi cu mine ascultam cu gurile căscate şi nu
încetam să ne minunăm cum de trăieşte bobul de mazăre asemenea nouă ... Şi bineînţeles
râdeam cu poftă de numele lui. Of, şi când s-a despărţit de fraţii cu care locuia în păstaie ... şi când
s-a rostogolit pe scări şi s-a pierdut de ai lui ... Dar să nu credeţi că a sfârşit într-o cratiţă, nu, bobul
nostru de mazăre a avut noroc, pentru că, după ce a rătăcit prin lume, şi-a regăsit familia şi bucuria
bobilor şi a boabelor din neamul său cred că mai continuă şi astăzi ...
Însă, aşa cum ştiţi şi voi, prima carte citită cu ochii mamei, ai bunicii [...] nu se citeşte o
singură dată, ci se reciteşte iar şi iar, până ni se scrie în minte şi putem să o îngânăm sau să o
spunem singuri. Dintre poveştile pe care le auzim în copilărie, unele ne plac mai mult, aşa cum ne
plac mai mult clătitele, găluştele cu prune, plăcinta cu mere decât orice alt fel de mâncare.
(Rodica Zane, Lectura în trei, în doi, de unul singur , în Care-i faza cu cititul? )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre ce importanţa lecturii în copilărie? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 19 Citeşte textul cu voce tare. Cărţile sunt asemenea unor fluturi. De obicei, stau cu aripile lipite, aşa cum se odihnesc
fluturii pe câte-o frunză, când îşi desfăşoară trompa filiformă ca să soarbă apă dintr-un bob de
rouă. Când deschizi o carte, ea zboară. Şi tu odată cu ea, ca şi când ai călări pe gâtul cu pene fine
al unui fluture uriaş. Dar cartea nu are o singură pereche de aripi, ci sute, ca un semn că ea te
poate duce nu doar din floare-n floare în această lume glorioasă, ci în sute de lumi locuite. Unele
dintre ele seamănă mult cu cea în care trăim, altele sunt populate de fiinţe care nu ni se arată
decât în vise.
Pe aripile fluturilor noştri de hârtie, asemenea unor solzişori ce irizează lumina, sunt tatuaje
ciudate, înscrise cu cerneală tipografică. A trebuit să mergem la şcoală ca să le desluşim. [...] Căci
fluturele nu se urneşte de pe frunza lui dacă nu-i inventăm aripile adevărate, care nu sunt de
hârtie, nici de cerneală, nici de cuvinte, ci de imagini, atingeri, mirosuri şi melodii. Pe toate ni le
imaginăm citind. Şi-atunci înţelegem că zborul, chiar dacă ne duce în lumi îndepărtate, se petrece
întotdeauna în noi înşine. Cărţile sunt fluturi cu care zburăm prin propria noastră minte, sub bolta
uriaşă a ţestei noastre.
(Mircea Cărtărescu, A patra inim ă, în vol. Care-i faza cu cititul? )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre impactul cititului asupra imaginaţiei? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 20
Citeşte textul cu atenţie.
Fenomenul snobism este favorizat de dinamica societăţii. Cultura mobilităţii sociale, spre
deosebire de societăţile bazate pe ierarhie, permite individului să îşi schimbe în permanenţă locul.
Cadrul consumerismului facilitează la rându-i snobismul, căci obiectele şi serviciile reprezintă,
printre altele, semnele statusului. Cu ele poţi să faci slalomuri prin societate, cu ele poţi să te
distingi, să te diferenţiezi. La fel cum, cu ajutorul obiectelor, îţi creezi o identitate, te afiliezi unor
grupuri.
Dacă afilierea e făcută fără fond, vorbim din nou de snobism, de o nepotrivire în context şi
în relaţionare cu ceilalţi. Snobul autentic se găseşte într-un proces continuu de afişare, etalându-şi
bunurile, preocupările rafinat artistice şi sistemul de relaţionare. Adoptă o ţinută superioară, dar
fără să înţeleagă neapărat de ce. [...] Pentru a avea succes, snobul se îndreaptă spre consum şi
spre formele alternative ale acestuia.
(Vlad Cătună, Consum şi snobism , în Dilemateca )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. 2. Care este opinia ta despre manifestările snobismului în lumea contemporană? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 21 Citeşte textul cu voce tare. Chiar aşa – o fericită insularitate va trebui să (re)ajungă librăria, precum cluburile selecte
din blazonul conservatorismului britanic ori cafeneaua vieneză: spaţii de complicitate, fraternitate [...]. E
limpede, cuvântul de ordine nu mai poate fi decât flexibilitatea, adaptabilitatea rapidă, acceptarea
tacticilor multimedia, o permeabilitate totală la social, la cererile şi la aşteptările pieţei. Cine nu-şi
doreşte un spaţiu sincretic pentru carte [...], cu cafenea şi galerie de artă, cu loc de joacă şi
siguranţă pentru copii, la intrare, mini-sală de teatru pentru evenimente, proiecţii de filme şi
happeninguri, cu presă literară gratuită, la un ceai [...] cu posibilităţi de împrumutat cărţi sau de
plătit pe datorie, pe baza cardului de fidelitate? [...]
Judecând după [...] noaptea institutelor culturale, ori după ce văd prin librării, cu coadă la
rafturi şi la casă, [...] pofta de cultură creşte direct proporţional cu scepticismul bătrânilor. Ea
capătă, doar, alte forme, se încarcă de nesaţul socializării, lecturile se cuvin cântate [...] la terasă,
filtrate pe bloguri, corelate, eventual, cu ecranizările din cadrul festivalurilor de film: cărţile, pentru a
se impune brusc, au nevoie de evenimente şi lansări tot mai dibaci colorate şi desfăşurate.
(Dan C. Mihăiescu, Şi aşa mai departe? )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre necesitatea creării unor spaţii de lectură pentru copii/tineri? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 22 Citeşte textul cu voce tare.
Vă plac secretele? Eu cred că fiecare om trebuie să aibă un secret al lui, ca să fie cu
adevărat frumos. Şi mai cred că fiecare carte trebuie să aibă o viaţă secretă a ei ca să fie cu
adevărat bună. Secretele astea nu-i bine să fie dezvăluite decât oamenilor frumoşi pe dinăuntru.
Când îţi pierzi un secret sau îl află cine nu trebuie, e ca şi cum te-ai împuţina, ca şi când ai scădea
în înălţime, în loc să creşti. Dar dacă îl spui unui om cu suflet mare, asta te întăreşte. Secretele
cărţilor dăinuie ani de zile. Cărţile care au un secret pot fi citite şi după o sută de ani, şi după o mie
de ani. De obicei, scriitorul le-a scris pentru că a avut o mare durere tainică sau ca să
înveselească pe cineva trist sau ca să uite că el însuşi e foarte bolnav sau ca să câştige dragostea
cuiva care nu-l băga în seamă sau ca să pună un strop de aventură în viaţa lui monotonă. Dar nu
asta trebuie să se vadă la o carte, cartea se preface că nu ştie secretul scriitorului. Şi scriitorul se
preface faţă de carte că nu-i cere să-şi dezvăluie ascunzişurile, o lasă chiar să mintă. Dar secretul
adevărat există totuşi şi îl leagă pe scriitor de carte, şi-apoi leagă cartea de cititori.
(Ioana Pârvulescu, Prima carte cu secret )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre secretele cărţilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 23 Citeşte textul cu voce tare.
Prima carte pe care am pus mâna în viaţa mea a fost, din câte mi s-a povestit mult mai
târziu, cea de la tăierea moţului, când, după obiceiul strămoşesc, am fost pus să aleg în
necunoştinţă de cauză câteva obiecte care mi-ar fi putut hotărî viitorul. Nimeni din cei prezenţi la
măreţul eveniment nu a reuşit să îşi amintească despre ce carte a fost vorba. Întrucât aveam
numai câteva luni, mă aflam într-o ceaţă deplină pe vremea aia. Aşa că nu-mi amintesc nimic. Mult
mai clar au stat lucrurile cu prima carte pe care, hm, să zicem că am început să o citesc ... Cartea
cu pricina nu era nici pe departe una de beletristică, nu era nici măcar una de colorat, cum stătea
bine unui copil încă nealfabetizat ca mine, ci o ... carte de bucate a Sandei Marin, descoperită în
bucătăria mamei. Pe paginile ei am început – ajutat de părinţi – să învăţ a citi, „fotografiind” mai
întâi cu privirea cuvintele, după învăţarea prealabilă a literelor. Aveam, pe atunci, vârsta de patru
ani şi jumătate, o vârstă considerată precoce în materie de citit. Atât de mult mi-a plăcut [...], încât
am simţit nevoia să mâzgălesc pe deasupra reţetelor ce înţelegeam din ele. Cum însă, pe lângă
reţete, cartea avea şi ilustraţii cu feluri de mâncare foarte apetisante, mmm! efectul asupra mea a
fost unul teribil. Îmi amintesc şi azi cu câtă fascinaţie priveam un desen al conopidei (care mi s-a
părut că semăna cu muma-pădurii), ca şi spaima pe care mi-a insuflat-o în suflet cuvântul
„sufleu”... Cred că am avut şi coşmaruri după asta! Dacă aş ţine cu orice chip să mă dau mare, aş
spune că întâlnirea cu cartea Sandei Marin n-a făcut din mine nici un bucătar, nici un mâncău, ci
un „om de gust”. Dar să nu exagerez ...
(Paul Cernat, Cărţi de bucate, enciclopedii, mâzg ăleli )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul amintirilor din copilărie? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 24 Citeşte textul cu voce tare.
Istoria omenirii reuneşte, în fapt, [...] istorii succesive, îmbinate, dar care nu se aseamănă. În
cea dintâi oamenii au trăit strâns grupaţi în comunităţi restrânse. Chiar marile imperii,
conglomerate monstruoase, nu făceau decât să acopere structuri de viaţă predominant locale.
Timpul se scurgea încet, imperceptibil. [...]
Apoi lucrurile încep să evolueze spre o lume deschisă şi să se mişte din ce în ce mai repede.
Aceasta este modernitatea. Proces intrat pe la mijlocul secolului al XVIII-lea într-o fază de
accelerare, amplificată până astăzi, generaţie după generaţie. Structurile tradiţionale s-au fisurat,
apoi s-au năruit. Ce oare avea să le ia locul? Omenirea a intrat în era invenţiilor. Faţă de lumea
tradiţională, „dată” (nu în sens absolut, dar oricum în sensul transmiterii aproape nealterate a
fondului de civilizaţie de la o generaţie la alta), lumea modernă este „inventată”, inventată fără
încetare.
Odată cu invenţiile intrăm însă într-o logică nouă, de neprevăzut. O idee este doar o idee.
Cum are să funcţioneze ea, odată prinsă în angrenajul social, nimeni nu poate prevedea cu
adevărat.
(Lucian Boia, Reţete de fericire , în Două secole de mitologie na ţional ă)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul invenţiilor în evoluţia societăţii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 25 Citeşte textul cu voce tare.
Copilul citeşte ca să-şi modeleze naraţiunile proprii, ca nişte statui viu colorate sub osul
boltit al ţestei.
Mai târziu citim ca să ne-mbogăţim cunoştinţele despre lume, ca să ne odihnim după lungile
ore de serviciu […], ca să nu ne plictisim în metrou. Fiecare dintre noi, chiar dacă a depăşit falia
dintre citit şi lectură, continuă să citească şi la acest mod genuin*.
Dar vine clipa când, după tone de cărţi înfulecate […], ai revelaţia că nu mai citeşti la-ntâmplare. E
clipa când cititul ţi se interiorizează […] şi când, treptat, cărţile se reînalţă, se reaşază şi capătă-ntre ele
vaste goluri, până ce grămada devine edificiu. Căci, dacă cititul e arta plinului, a materialelor brute
de construcţie, lectura trăieşte din goluri: volume, bolţi, spaţii vide arcuite […].
Treptat, începi să-ţi dai seama că nu mai citeşti la întâmplare. Deodată, ceva în carnea
delicată a unei cărţi te-a frapat. Ce-ai găsit acolo începe să te urmărească, asemeni amintirii unei
foste iubite sau umbrei unui vis de peste noapte. Prima dată înţelegi că nu în carte, ci în tine s-a
întâmplat ceva straniu. Ca să retrăieşti ce-ai trăit atunci, acel „déjà-vu” care este semnul
adevăratei înţelegeri, reciteşti cartea, apoi citeşti tot ce găseşti de autorul ei. Treptat, ajungi la
scriitori înrudiţi spiritual cu primul. Nu mai citeşti cărţi, ci grupuri de cărţi, apoi grupuri de grupuri de
cărţi, ca şi când, citind, ai ridica în interiorul minţii tale edificiul lecturii înseşi.
(Mircea Cărtărescu, Edificiul lecturii , în vol. Cărţile care ne-au f ăcut oameni )
*genuin, adj. – natural, veritabil, pur 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre diferenţele dintre tipurile de lectură? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 26 Citeşte textul cu voce tare.
De ce aşa, deodată, un dosar despre asemenea atitudini, umane şi cetăţeneşti? Simplu:
deoarece constat, tot mai apăsător pe zi ce trece, că le întâlnesc tot mai rar în viaţa cotidiană. Mi
se pare că oamenii din jurul meu sunt tot mai puţin interesaţi de ceilalţi semeni ai lor, în special de
cei care nu le sunt apropiaţi la prima mână, precum familiile sau prietenii. Sunt tot mai indiferenţi la
cei care trec pe lângă ei, pe stradă, la nevoile sau disperările lor ... Îşi creează, majoritatea, un zid
apărător între ei şi lumea înconjurătoare, un soi de plapumă opacă şi călduţă, dincolo de care se
poate întâmpla orice [...].
Altruismul, citesc în DEX, este o „atitudine morală sau dispoziţie sufletească a celui care
acţionează dezinteresat în favoarea altora; doctrină morală care preconizează o asemenea
atitudine”. Îmi sare în ochi cuvântul „dezinteresat”. Să îţi pese de aproapele tău [...] dezinteresat,
fără să aştepţi ceva în schimb, ca mod de viaţă, ca „atitudine sufletească” şi „morală”. Iată ceva ce,
în linii mari, şi după mulţii ani de comunism, nu prea ştim – şi nici nu prea vrem – să facem. Să
fim, măcar, drăguţi şi amabili unii cu alţii. Pur şi simplu din plăcerea de a fi aşa ...
Interesul faţă de ceilalţi semeni, atâta timp cât aceştia sunt cuprinşi într-o structură socială,
şi în loc de „oameni” capătă responsabila titulatură de „cetăţeni” (locuitori ai Cetăţii, cu normele şi
noimele ei), devine „spirit civic”.
(Iaromira Popovici, Altruism şi civism , în Dilema veche )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre manifestările spiritului civic în societatea de astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 27 Citeşte textul cu voce tare.
Aventura mea în lumea cărţilor a început cu Jules Verne. Şi a fost o adevărată aventură,
pentru că eu, la vremea aceea, luam lectura foarte în serios. La propriu. Romanele lui Jules Verne
nu erau simplă literatură pentru mine, ci adevărate experienţe de viaţă. Trăiam în lumea lor cu
toată fiinţa mea, la cea mai mare intensitate. Nu mă jucam!...
Personajele scriitorului francez îmi erau cei mai buni prieteni şi, prin urmare, mi se părea
normal să fiu alături de ei şi la bine, şi la greu. Primul roman al lui Jules Verne pe care l-am citit
m-a acaparat cu totul şi nu l-am lăsat din mână până nu l-am terminat. Era „Cinci săptămâni în
balon”. Ţin minte că sufeream, pur şi simplu, alături de cei trei temerari care se porniseră în
călătorie deasupra Africii [...] – doctorul Ferguson, servitorul lui, Joe, şi vânătorul Dick Kennedy.
Parcă auzeam cu urechile mele ameninţătoarele tobe de tam-tam ale băştinaşilor şi mă chirceam,
în fotoliul meu, când balonul era atacat de păsări.
(Cezar-Petrescu Bădescu, Cititul ca un sport extrem )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre romanele de aventuri? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 28 Citeşte textul cu voce tare.
Ce sunt, în fond, cărţile? Cicero spunea: „Libri magistri, libri amici” – cărţile sunt învăţătorii şi
prietenii noştri. Altundeva, în literatura latină, se spune despre cărţi că sunt [...] învăţători muţi.
Sună foarte frumos şi este şi foarte adevărat! Nu ne părăseşte însă impresia că oricine rosteşte
astfel de cuvinte despre cărţi se referă cu veneraţie la acelea care l-au interesat, la acelea care
l-au entuziasmat şi care l-au învăţat ceva. Realitatea este însă că există multe, foarte multe cărţi,
care fie nu ne interesează prin tematica lor, fie nu ne entuziasmează, neînvăţându-ne nimic – de
data asta prin calitatea lor scăzută. Şi acestea din urmă sunt cărţi, dar în niciun caz „magistri” sau
„amici”! Mai diferenţiat: romane poliţiste croite „după şablon” sau poveşti de dragoste pline de
„dulcegărie ieftină” – după părerea mea! – pot deveni, pentru anume cititori, adevăraţi amici.
Pentru mine, cu siguranţă, nu! [...]. Aşa e lumea, aşa sunt cărţile, aşa sunt şi cititorii: extrem de
diferenţiaţi. Nu mereu şi nu pentru oricine cărţile, de orice fel ar fi ele, pot deveni şi magistri şi
amici , şi, destul de des, nici măcar una dintre ele …
(Vladimir Brânduş, Gânduri altfel despre ... )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre cartea ca prieten/îndrumător? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 29 Citeşte textul cu voce tare.
Există vreo relaţie directă între elite intelectuale şi mase [...]? Se pare că nu. Excepţiile
întăresc regula. Când creatorul de elită stă în spaţiul imaginaţiei sale (artistice, ştiinţifice etc.), nu
se gândeşte la raportul pe care îl va stabili el cu masa, nici măcar cu poporul din care face parte. [...]
Liantul între elite şi popor este „fabricat” de către profesioniştii pragmatici, deştepţii culegători de
fructe. [...] Putem vorbi – şi se vorbeşte – într-un sens restrâns, special – şi de elite profesionale,
acei profesionişti pragmatici, unii, cu superioare capacităţi inovative. Între elita intelectuală şi elitele
profesionale există, credem, relaţia vaselor comunicante, mai cu seamă, în perioada modernă, şi
atunci când acestea se cunosc şi recunosc.
Elitele profesionale trăiesc în toate straturile/categoriile sociale: slujitori ai catedrei şi culturii,
ţărănime, lucrători/meseriaşi industriali, în corpurile medical, ingineresc, ofiţeresc, funcţionărime
ş.a.; aceste elite sunt purtătoare – aşa-zicând, la vedere – ale modelelor, ideilor, proiectelor marilor
născocitori din elita intelectuală.
(Vasile Iancu, Elite şi mase , în Convorbiri literare )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, descriptiv, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanţa elitelor în evoluţia societăţii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 30 Citeşte textul cu voce tare. Art. 2. Activitatea de medicină sportivă, parte integrantă a asistenţei medicale, constă în efectuarea
selecţiei, a orientării şi a reorientării la efort fizic, efectuarea examinărilor medicale la începerea
activităţii sportive, periodic, la încetarea activităţii din cauze medicale şi la reluarea activităţii
sportive, după întreruperea acesteia din cauze diverse, eliberarea de avize medicale practicanţilor
de forme de sport, stabilind calificativul „apt/inapt de efort fizic” [...].
Art. 3. Medicul specialist de medicină sportivă trebuie să contribuie, în măsura posibilităţilor
cabinetului, la îmbunătăţirea asistenţei medicale în domeniul medicinei sportive.
Art. 4. Activităţile de medicină sportivă se realizează în cabinetele de medicină sportivă din
sectorul public şi/sau privat, constituite ca atare sau în cadrul ambulatoriilor de specialitate,
spitalelor, structurilor sportive şi în cadrul instituţiilor publice cu atribuţii în sport, cu respectarea
dispoziţiilor legale privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale.
(Legea privind organizarea şi func ţionarea cabinetelor de medicin ă sportiv ă)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
2. Care este opinia ta despre rolul medicinei sportive? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 31 Citeşte textul cu voce tare. Art. 15. – (1) Asiguraţii au dreptul să-şi aleagă medicul de familie care să le acorde serviciile
medicale primare.
(2) Dacă opţiunea este pentru un medic de familie dintr-o altă localitate, asiguratul va suporta
cheltuielile de transport.
(3) Asiguratul va putea schimba medicul de familie ales după expirarea a cel puţin 3 luni de la data
înscrierii sale la medic.
Art. 16. – (1) În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi al păstrării sănătăţii, asiguraţii vor fi informaţi
permanent asupra mijloacelor de păstrare a sănătăţii, de reducere şi de evitare a cauzelor de
îmbolnăvire.
(2) În situaţia în care se constată noxe profesionale sau risc crescut de accidentare, casele de
asigurări de sănătate au obligaţia de a anunţa autorităţile responsabile cu protecţia muncii.
(3) Casele de asigurări de sănătate colaborează cu comisiile de specialitate ale Colegiului
Medicilor din România, cu medicii cu experienţă, cu unităţile sanitare şi cu organizaţiile
neguvernamentale pentru întocmirea şi realizarea de programe de sănătate finanţate de la bugetul
de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, precum şi din alte surse.
(Legea asigur ărilor sociale de s ănătate)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul asigurărilor de sănătate? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 32 Citeşte textul cu voce tare. Art. 2. – (1) Monumentele istorice fac parte integrantă din patrimoniul cultural naţional şi sunt
protejate prin lege.
(2) Activităţile şi măsurile de protejare a monumentelor istorice se realizează în interes public. În
condiţiile prezentei legi, intervenţiile asupra monumentelor istorice pot constitui cauză de utilitate
publică.
(3) În sensul prezentei legi, prin protejare se înţelege ansamblul de măsuri cu caracter ştiinţific,
juridic, administrativ, financiar, fiscal şi tehnic menite să asigure identificarea, cercetarea,
inventarierea, clasarea, evidenţa, conservarea, inclusiv paza şi întreţinerea, consolidarea,
restaurarea, punerea în valoare a monumentelor istorice şi integrarea lor social-economică şi
culturală în viaţa colectivităţilor locale.
(4) Pentru protejarea monumentelor istorice se stabilesc prin lege măsuri stimulative cu caracter
economic sau de altă natură.
(Legea privind protejarea monumentelor istorice )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
2. Care este opinia ta despre necesitatea de a proteja monumentele istorice? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 33 Citeşte textul cu voce tare.
„ – URCĂM? – NU, DIMPOTRIVĂ; COBORÂM!”
Acesta e primul citat pe care l-am reţinut din lecturile mele timpurii. [...] De ce l-am ţinut
minte? Poate pentru că romanul cu pricina mi-a plăcut enorm. Sau poate pentru că, rostit într-un
dirijabil care tocmai se prăbuşea, promitea să fie începutul unei aventuri palpitante. [...] Întâlnirea
cu o carte nu e întotdeauna ceva programabil, iar efectul lecturii nu se poate anticipa după calcule
previzibile. Întâmplarea – adică destinul – joacă un rol important. Şi acesta e sfatul cel dintâi pe
care l-aş da cititorului tânăr: e bine să ceri „liste de cărţi importante” – şi să le citeşti –, dar nu
trebuie neglijate întâlnirile fortuite, comerţul cu ce-ţi pică, pe nepregătite, în mână, lectura propusă
de „soartă” şi, uneori, purtătoare de soartă. E util, cu alte cuvinte, să citeşti „organizat”, dar nu
trebuie să-ţi refuzi prospeţimea unor opţiuni libere, dictate nu de sistematica bibliotecii, ci de
neprevăzutul ei. În definitiv, orice te poate marca, orice poate să-ţi denoteze* vocaţia, dacă terenul
e pregătit şi momentul e prielnic. [...] Prefer copiii care citesc Andersen, fraţii Grimm, Creangă şi
Ispirescu. Cei care se aferează printre picioarele adulţilor răsfoind dialogurile lui Platon sau vreo
pagină shakespeariană mă neliniştesc. Simt o adiere de nefiresc, de afectare şi paradă (încurajată,
vanitos, de surâsul exaltat şi complice al părinţilor).
(Andrei Pleşu, Cele 100 de cărţi? , în vol. Cărţile care ne-au f ăcut oameni )
*a denota, vb. – a arăta, a atesta, a releva, a atesta 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa lecturii cărţilor întâmplătoare? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 34 Citeşte textul cu voce tare. Art. 1
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) parteneri sociali – sindicate sau organizaţii sindicale, angajatori ori organizaţii patronale, precum
şi reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice, care interacţionează în procesul de dialog
social;
b) dialog social – procesul voluntar prin care partenerii sociali se informează, se consultă şi
negociază în vederea stabilirii unor acorduri în probleme de interes comun;
e) angajator – persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe
bază de contract individual de muncă ori raport de serviciu;
f) organizaţie patronală – organizaţia patronilor, autonomă, fără caracter politic, înfiinţată în baza
principiului liberei asocieri, ca persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, constituită în
scopul apărării şi promovării drepturilor şi intereselor comune ale membrilor săi, prevăzute de
dispoziţiile legale în vigoare, pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este
parte, precum şi de statutele proprii;
g) angajat – persoana fizică, parte a unui contract individual de muncă ori raport de serviciu, care
prestează muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator şi beneficiază de drepturile prevăzute de
lege, precum şi de prevederile contractelor sau acordurilor colective de muncă aplicabile [...].
(Legea dialogului social )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul dialogului social în societatea de astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi. rt. 16–21 din Directiva 2004/38/CE)
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 35 Citeşte textul cu voce tare. Art. 20. – Autoritatea administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului sprijină
dezvoltarea sectorului de turism rural şi agroturism prin următoarele măsuri specifice:
a) promovează zonele rurale cu potenţial turistic, în scopul valorificării eficiente şi durabile a
resurselor naturale, cultural-istorice, tradiţiilor şi gastronomiei locale, precum şi toate celelalte
bunuri şi servicii ale comunităţii rurale;
b) asigură informarea asupra oportunităţilor turistice din zonele rurale, inclusiv cazare, activităţi,
festivaluri şi evenimente tradiţionale, obiceiuri şi meşteşuguri;
c) dispune măsurile necesare în vederea identificării, dezvoltării şi promovării produselor specifice
turismului rural şi agroturismului, ca produse turistice de marcă, în scopul asigurării şi punerii în
valoare a notorietăţii turistice locale şi a păstrării şi cultivării identităţii locale;
d) autorizează funcţionarea pensiunilor agroturistice şi a pensiunilor turistice rurale, nou construite,
prin eliberarea certificatului de clasificare, în condiţiile legii.
(Legea turismului )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre beneficiile promovării turismului rural/agroturismului? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 36 Citeşte textul cu voce tare.
Art. 30. – Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile
fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine. [...]
Art. 34. – (1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a
corespondenţei.
(2) Este interzisă difuzarea imaginii sau vocii persoanei aflate într-un spaţiu privat, fără acordul
scris al acesteia.
(3) Este interzisă difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul
scris al celui care îl ocupă în mod legal.
(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3) situaţiile în care imaginile difuzate surprind fapte
care prezintă un interes public justificat.
Art. 35. – Este interzisă difuzarea convorbirilor ori a imaginilor înregistrate cu microfoane şi camere
de luat vederi ascunse, cu excepţia situaţiei în care înregistrările astfel obţinute nu puteau fi
realizate în condiţii normale, iar conţinutul lor prezintă un interes public justificat.
(Decizie privind Codul de reglementare a con ţinutului audiovizual )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre dreptul fundamental de a respecta, prin lege, viaţa privată? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 37 Citeşte textul cu voce tare.
Ori de câte ori mă gândesc la anii copilăriei, printre primele lucruri de care-mi amintesc sunt
cărţile. Copilăria mi se asociază cu cărţile, cu multe, multe cărţi. [...]
Însă în acea lume idilică în care timpul avea un ritm lent, în acel sat departe de marile
metropole şi marea agitaţie, existau câteva locuri speciale, care aveau să devină spaţiile de refugiu
şi locurile mele preferate. Nu o să mă credeţi, lucru foarte greu de înţeles astăzi, dar acolo existau
trei biblioteci şi o librărie. [...] La librărie mă opream aproape zilnic, chiar dacă răsfoisem de
nenumărate ori toate cărţile şi ştiam că noutăţile vin destul de rar. [...]
Au urmat cele trei biblioteci. Mai întâi biblioteca de la şcoala generală. O bibliotecă micuţă,
care ocupa două camere, într-o casă veche boierească. După primele vizite, bibliotecara, o
doamnă între două vârste, care ne urmărea atent ca nu cumva să cădem când ne urcam pe scările
care ne ajutau la rafturile de sus, a înţeles că avea de a face cu un cititor înverşunat. Luam câte
cinci cărţi, căci dacă-mi aduc bine aminte era numărul maxim de cărţi pe care îl puteai împrumuta
şi le restituiam foarte repede. Veneam acolo şi de câte 2-3 ori pe săptămână.
(Vasile Ernu, „Karlsson de pe acoperi ş” sau cum s ă-ţi faci prieteni )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în formarea personalităţii copiilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 38 Citeşte textul cu voce tare.
E o femeie frumoasă, deşi poate fără stilul modei, dar când e serioasă are trăsăturile cam
tari puţin, încât uneori pare urâtă … Când surâde însă ─ vag îndurerat totdeauna ─ trece parcă la
o altă extremitate şi devine de o feminitate fără pereche. Ochii albaştri, aproape violeţi, când e
veselă, de culoarea prunei brumate alteori, şi apropiaţi puţin, strălucesc dintr-odată, împreună cu
albul dinţilor de sus, căci gura îi e mult mai mare. Toată faţa i se colorează brusc, încât până şi
părul puţin cam uscat şi des, ca de negresă, devine dintr-odată, parcă mătăsos şi viu. Are un surâs
care se vede de departe în mulţime şi individualizează.
Doamna T. nu avea aerul acela afectat şi nu era îmbrăcată şi nici pieptănată ca femeile
mondene […]. Nu avea aerul acela nervos că e strânsă prea de aproape şi vrea să se depărteze
dând umerii înapoi, creând o linie oblică de la umăr la strâmtura taliei, atunci când dansa [...].
Desigur, era bine dispusă, ochii îi străluceau, avea un aer binevoitor şi feminin de tot acum, care îi
şedea de minune, mai ales că îi venea bine tulpanul alb cu care îşi făcuse un turban în loc de
pălărie. Îi îndulcea mult faţa, i-o împlinea, feminizându-i-o.
(Camil Petrescu, Patul lui Procust )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut ale acestuia. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre moda contemporană? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 39 Citeşte textul cu voce tare.
Căci adevărata nebunie, cumplit de chinuitoare, a fost de-abia după aceea; ea era o
întrebare ca un burghiu de foc, care îi sfredelea necontenit creierul [...]. Să fi fost doar vedenia unui
ochi împăienjenit de groaznica boală sau roţile s-au învârtit cu adevărat? [...]
De la ore, venea întins acasă, având impresia că e adus din urmă şi tras dinainte de lancea
scăpărătoare şi de legăturile de lumină ale unei noi şi biruitoare idei. Maşina era pusă la punct
după concepţia cea nouă; câteva clipe de înfrigurată aşteptare după ce îi da drumul; dar roţile
rămâneau neînduplecate în rigiditatea lor de fier, iar întâiele rostogoliri şi oscilări terminate, crucile
se iveau dure şi chinuitoare între cercurile negre. Piese întregi, scoase rând pe rând sau înlocuite
cu altele de dimensiuni mai mari sau mai mici, şuruburi slăbite, încheieturi modificate, cele mai
logice şi mai ingenioase modificări ─ zadarnic, toate nu erau de nicio nădejde […].
Şi totuşi … două zile întregi şi două nopţi întregi secretul nesfârşitului s-a plimbat în
necurmata întoarcere sub ochii lui de muritor. A fost sau nu a fost?...
(Gib. Mihăescu, Bra ţul Andromedei )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut ale acestuia. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre realizarea unei invenţii în adolescenţă/tinereţe? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 40 Citeşte textul cu voce tare.
Ştiu că e greu de crezut – dacă nu mi s-ar fi întâmplat chiar mie, probabil că aş fi avut la
rândul meu destule îndoieli – însă chiar aşa stau lucrurile: prima carte care m-a fascinat a fost un
manual de citire. Eu trebuie să fi avut vreo cinci ani sau şase ani, iar sora mea era deja la şcoală.
Manualul era, evident, al ei. La fel de evident, eu nu aveam voie să mă ating de nimic din recuzita
şcolară a surorii mele [...]. Aşadar, tentaţia era uriaşă, iar suferinţa pe măsură. [...]
O altă carte de care îmi aduc aminte foarte bine este una de poveşti, cred că se numea
„Zânele din Valea Cerbului”. Era format mare, cu litere groase şi ilustraţii color. Dar nu de asta mi-a
rămas în memorie, ci din pricina unei particularităţi: exemplarul meu avea rupte mai multe foi de la
sfârşit, n-aş putea spune câte. Să fii copil, să urmăreşti [...] aventurile protagoniştilor, să fii la un
pas de a afla misterul şi, vai!, soarta să îţi joace o asemenea festă, să-ţi ascundă tocmai paginile
clarificatoare, nu-i tocmai uşor de suportat. Cred că ani buni după aceea, înainte de a mă apuca de
citit un volum, îi verificam integritatea fizică. Bineînţeles, în adolescenţă, când tensiunea
incertitudinii era prea mare, săream cu voioşie descrierile şi, dacă tot nu ajungeam să-mi domolesc
curiozitatea ori compasiunea, mă năpusteam înainte de vreme asupra paginilor din urmă.
(Dan Lungu, Întâmpl ările manualului )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre lectură ca aventură a cunoaşterii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 41 Citeşte textul cu voce tare.
În faţa blocului au rămas cireşi, caişi, tufe de trandafir şi liliac, mai mulţi tei, un nuc imens,
gros şi bătrân, podoaba curţii pe locul căreia s-a înălţat apoi blocul. La fereastră, mama e la curent
cu trecerea anotimpurilor: ştie dacă primăvara va fi timpurie (după apariţia mugurilor de cais), dacă
toamna va dura mai mult (după ritmul florilor de trandafir), dacă iarna va fi grea (după viteza căderii
frunzelor). Dar, mai ales, ştie cum va fi anul în totalitatea lui, pentru că pândeşte viaţa secretă a
florilor de gheaţă din ghivece, a muşcatelor şi a cactuşilor de pe vechea noastră jardinieră, mutaţi
acum pe pervazul ferestrelor. Înmugurirea florilor de gheaţă, a „florilor de Crăciun”, spune mai
precis decât orice cât de cald sau cât de frig va fi la sfârşitul lui decembrie. Eu habar n-am de toate
astea: ştiinţa milenară despre timpul viitor va dispărea odată cu mama. Iar fiul meu nu va mai
cunoaşte numele plantelor, rămase în mintea mea datorită grădinii în dezordine care ne
înconjurase casa.
— Cum o să fie toamna asta?
— Lungă şi frumoasă. Nu vezi pânzele de păianjen din aer?
Adevărat, cum de n-am observat! Îţi trebuie, probabil, un ochi proaspăt ca să vezi şi altceva
decât verdele prăfuit al frunzelor, abia tivite cu auriu, soarele blând oprit deasupra văzduhului şi
senzaţia că un barometru uriaş a adormit în punctul „frumos” pentru cine ştie cât timp. Firele ca de
păianjen leagă frunzele nucului, plutesc în aer, aducând speranţa verii prelungite.
(Mihai Zamfir, Acasă)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre modul diferit în care oamenii percep realitatea înconjurătoare? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 42 Citeşte textul cu voce tare.
Marius era cu câţiva ani mai tânăr ca mine şi decât Leonte. Pe când urmam clasele
superioare ale liceului „Şaguna” de la Braşov, se făcea că Marius urca treptele de jos ale aceleiaşi
şcoli. […] Marius Borza era inginer şi un intelectual de frumoasă cultură şi de larg orizont. […]
Trăia pasionat, identificându-se cu tot ce întreprindea. Ca inginer a colaborat, ani şi ani, la
organizarea tehnică a exploatării gazului metan din Valea Târnavelor, conducând toate lucrările de
la biroul său din Mediaş. Sub conducerea sa, conductele de gaz s-au întins de la Copşa la Sibiu,
Făgăraş, Braşov şi până la Bucureşti. […] Şi astfel el trecu, fără a-şi părăsi slujba de la Mediaş, la
fel şi fel de întreprinderi pe cont propriu, dintre care una îndeosebi îmi plăcu mie prin originalitatea
ei: aceasta era, de altfel, şi întâia sa încercare. Marius puse temei, în regiunea Dumbrăveni, unei
întreprinderi, de mari proporţii, de cultură a ciupercilor. […] În scurt timp, cultura ciupercilor luă un
avânt incredibil. Marius îmi descria cu entuziasm straturile de ciuperci din pivniţele de la
Dumbrăveni; ciupercile erau de toate mărimile, de la aceea a perlelor până la aceea a unor albe
scăfârlii de copii. Marius a organizat şi afacerea comercială, transportul şi plasarea. Capitala ţării
avea să fie invadată de mândrele şi sănătoasele ciuperci de la Dumbrăveni.
(Lucian Blaga, Luntrea lui Caron )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre alegerea profesiei potrivite personalităţii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 43 Citeşte textul cu voce tare.
Bucureşti, 2 martie 1977
Mult stimate Paul Goma,
De o bună bucată de vreme urmăresc remarcabila d-tale activitate care, prin curajul pe care
îl manifeşti, ar merita să redea încrederea multora dintre români. Într-adevăr, tot ce s-a întâmplat în
aceşti ultimi treizeci de ani nu a fost de natură să satisfacă orgoliul nostru. Mai întâi ne-am lăsat (o,
fără voia noastră!) zdrobiţi de cizma unui asupritor brutal. Apoi, ni s-a părut că putem să ne luăm,
cum se zice cu o expresie prea curentă, destinul în propriile noastre mâini. Abia atunci s-a petrecut
drama despre care vreau să vorbesc aici: am început să ne temem că orice fisură în unitatea
noastră „de nezdruncinat” ar putea să ducă la prăbuşirea patriei. De aici, tendinţa, tot mai ascuţită
în ultimii ani, de a reduce câmpul ideilor [...], tendinţă care a devenit azi preponderentă în întreaga
noastră mişcare culturală, nefăcând altceva decât să accentueze încă şi mai mult plictisul şi
deprimarea ce caracterizează viaţa noastră de toate zilele. [...]
Paul Goma, nu vreau să te reţin prea mult. Eşti angajat cu toată fiinţa într-o luptă cu puţine
şanse în această ţară minunată, pentru aceşti oameni minunaţi şi care suferă, dar în mijlocul
cărora eu nu mai pot trăi. De pe culmile disperării, îţi urez sănătate şi succes.
ION VIANU
(Matei Călinescu, Ion Vianu, Amintiri în dialog )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre curajul de a fi tu însuţi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 44 Citeşte textul cu voce tare.
Vineri dimineaţa
Scumpii mei toţi, Tată şi copii,
Vă sărut dulce şi în grabă vă scriu cum am călătorit.
Suntem la Viena de ieri seară la 11 – am ajuns foarte, foarte bine, dar foarte obosiţi, căci de
la Cluj am mers cu viteză şi cu greutate mare apoi toată Ungaria, fiind o ceaţă ca în Anglia. [...]
Am traversat Transilvania – care e o minune de peisaje, e ceva neînchipuit, neasemănător,
necomparabil.
Drumul de la Cluj spre Oradea a fost o minune – soare, cald, zări vineţii, roşii, de un colorit
că nu se poate descrie cu vorbe [...]. Marta a luat schiţe şi, de se reîntoarce, se va instala pe vară
în sate din Ţara Crişului, ca să lucreze – lucruri minunate.
Oameni frumoşi, voioşi, sănătoşi. Ne-am întâlnit cu două nunţi – atât de impresionant şi de
emoţionant. Mireasa pleca de acasă cu totul – mama plângea în poartă –, iar mirele pe cal alb,
purta pe piept o ramură de brad, împodobită cu floare de lămâiţă. Căruţele cu steaguri, ţăranii în
haine de sărbătoare, veseli, chiuind, şi femeile cântând cântece aşa frumoase. Acolo am găsit ţara
noastră frumoasă, scumpă, pură, dulce. Acolo e măreţia, e curăţenia, e sufletul, credinţa. Mi s-a
părut Capitala un iad, o oroare, o mizerie. Bisericile, satele sunt o minune.
Voi ce faceţi? [...] Sănătate, scumpii mei!
Vă sărut cu dor, cu dor.
Lica
(Vasile Voiculescu, Poezii inedite şi coresponden ţă)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre tradiţiile/ritualurile asociate evenimentelor importante din viaţa omului? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 45 Citeşte textul cu voce tare.
Dragul meu, când, în urmă cu mai bine de un an, ţi-am scris prima scrisoare din sejurul
meu american, nu ştiam dacă vor mai urma şi altele. Totul a început modest, cu o călătorie şi o
poveste „chirurgicală” a inimii mele. Dar [...] povestea nu s-a mai putut opri şi a devenit,
amplificându-se, o poveste de inimă pur şi simplu. Pe măsură ce se năştea, „aerul” ei era tot mai
greu de definit. Tot timpul căutam „ceva” – fără să pot spune ce anume (un gând decisiv? un
pericol pe care voiam să ţi-l semnalez? mirajul unei vârste?) – ceva pe care ţineam morţiş să ţi-l
las după ce l-aş fi găsit cotrobăind prin cotloanele vieţii mele. Pe urmă, tot scriind, am descoperit
că sunt atâtea lucruri pe care aş fi vrut să ţi le spun şi atâtea la care îmi cereai imperios un
răspuns. [...]
Şi totuşi acum nu-mi dă pace un gând. Înainte de a curma şirul lungilor mele scrisori – sunt
şaisprezece cu asta! – n-aş vrea să-ţi rămân dator cu ceva important. [...]
S-a făcut târziu. Mă duc să mă culc. Te îmbrăţişez [...].
(Gabriel Liiceanu, Scrisori c ătre fiul meu )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanţa comunicării dintre părinţi şi copii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 46 Citeşte textul cu voce tare.
Scrisoare domnului Blaga,
Aveam optsprezece ani când v-am cunoscut într-un sat vecin. Veneaţi acolo vara. Pentru
cei care vă vedeam duminica după-amiaza amestecat printre oamenii ce urmăreau hora, bărbatul
tăcut, zăvorât într-o linişte aproape minerală, care privea, poate, altceva decât noi, reprezenta
poezia. Îi citisem cărţile şi credeam că ele nu aveau secrete pentru noi, adolescenţii, care
amestecam poezia cu entuziasmul încă naiv al tinereţii noastre. Aveam întreg viitorul în faţă, eram
preocupaţi numai de el şi nu eram pregătiţi să înţelegem prea bine sensul unei ore când sângele
se trage din noi înapoi în părinţi, deşi bănuiam aici un adevăr grav.
Ardeam de nerăbdare să vă împărtăşim părerile noastre şi să vă punem întrebări. Dacă
n-am îndrăznit a fost din pricina tăcerii care vă înconjura ca o aureolă posomorâtă. […]
Înainte de a pricepe ce este tăcerea, am învăţat astfel s-o respect. După aceea, mi-a fost
mai uşor să-mi pun întrebări în legătură cu ea. Ceva mă apăra de aroganţa zgomotoasă. Şi ce
înţelepciune mai dificilă puteam râvni la optsprezece ani decât aceea de a nu dispreţui tăcerea?
(Octavian Paler, Scrisori imaginare )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanţa alegerii modelelor la vârsta adolescenţei? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 47 Citeşte textul cu voce tare.
Citeam la întâmplare, fără să mă simt zăpăcit de trecerea de la ceva la cu totul altceva.
Fiecare carte o parcurgeam cu seriozitate, nu săream un rând. Dacă erau şi ilustraţii, le examinam
atent. Uneori întrerupeam lectura şi închideam ochii, ca să-mi reprezint ceea ce descria autorul.
Proza (poveşti, legende, povestiri, schiţe, nuvele, romane) mă captiva, mă făcea să uit de
mine însumi. Intram complet în universul fictiv şi, când reveneam la realitate, totul mi se părea
decolorat şi plictisitor. Pe la doisprezece-treisprezece ani, ceva s-a inversat în mintea mea şi timp
de o vară, realitatea mi s-a înfăţişat ca ireală şi străină mie. Doream cu ardoare să mă întorc
definitiv „acasă”, în lumea cărţilor, unde se trăia mult mai intens şi semnificativ. Un psihiatru a
sfătuit-o pe mama să-mi interzică un timp cititul şi să facă lungi plimbări cu mine. [...]
Poezia mă emoţiona chiar şi mai mult, îmi răscolea sufletul, mă făcea fericit. La vârsta mea
de acum încă îmi reprezint paradisul ca pe un loc în care asculţi la nesfârşit poezie, citită cu glas
tare de cineva invizibil. [...]
Poeziile lui Eminescu, descoperite foarte devreme, m-au cucerit cu farmecul lor. Nu ştiam
nimic despre autor, nici despre mitologizarea lui, textele în sine au avut un ecou imens în conştiinţa
mea.
(Alex Ştefănescu, Acasă, adică în lumea c ărţilor ,
în vol. Cărţile care ne-au f ăcut oameni )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa lecturii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 48 Citeşte textul cu voce tare.
Bucureşti, iulie 1964
Dragă Petrache,
... aş dori ca aceste amintiri ale tale, plănuite despre Brâncuşi, să nu fie legate de numele
Doicescu. [...] Valoarea lui Brâncuşi şi valoarea studiului tău nu se îmbogăţesc cu nimic prin
apariţia unui nume sau a unor nume absolut întâmplătoare. [...]
Eu am profitat mult de pe urma sculptorului Constantin Brâncuşi. Poate el nici nu a ştiut
vreodată. Eram la o anumită vârstă, când trebuia să mă încheg, într-un fel. Şi Brâncuşi m-a ajutat:
cu natura lui afurisită; cu personalitatea lui aforistică; cu zgârcenia dăruirii [...]. M-a învăţat ca să
am o profundă încredere integrală în calitatea poporului român. [...] Nicio întâlnire şi niciun schimb
pe care l-am avut vreodată cu filozofi, cu regi, cu principi, cu preşedinţi de republici, cu creatori şi
oameni de rând nu mi-au înnobilat sufletul mai puternic ca el, ţăranul de la Dunăre, acel ţăran
român, care între cele două războaie mondiale ajunsese să fie intimidat şi minimalizat de sărăcie şi
de lipsa de perspectivă în desăvârşirea lui.
arhitect Octav Doicescu
(Petre Pandrea, Brâncu şi – amintiri şi exegeze )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre recunoştinţa datorată unor mentori? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 49 Citeşte textul cu voce tare.
Ai mei erau profesori; când lucrau şi nu trebuiau deranjaţi – erau cu nasul în cărţi –, iar
când voiau să se simtă bine, iarăşi deschideau o carte şi citeau. Trebuia să-mi găsesc ceva de
făcut, să tac, să mă joc în linişte. Ei făceau ceva foarte plăcut, aşa mi se părea mie, atunci, ceva
ce eu nu puteam face. Puteam să gust pe furate cafeaua mamei (era amară, o ciudăţenie de
adult), puteam să dansez pe muzica din biroul tatei (şi ne plăcea amândurora să dansăm), puteam
asculta discuţiile dintre cei mari. Dar când ei citeau, mă excludeau din peisaj şi asta a fost,
probabil, începutul cel mai adânc, visceral, al poftei. Pofta de citit. De a cunoaşte plăcerea lor, mie
refuzată. Posibilitatea de a înţelege povestea de acolo, chiar dacă nu erau şi „poze”; de fapt, cele
mai multe din cărţile lor erau fără poze, chiar şi cele cu poveşti pentru mine (erau ediţii pentru
oameni mari, mi s-a explicat); când am protestat (dacă ar fi avut poze, măcar, puteam încerca să
ghicesc despre ce era vorba şi singură), mama mi-a spus că n-am decât să le desenez eu însămi.
Ceea ce a însemnat începutul unei fulminante cariere (secrete) de ilustratoare de carte: am
desenat pe marginile albe ale ediţiilor pentru oameni mari [...]; am desenat ilustraţii de carte până
când s-a apropiat liceul şi admiterea şi am decis că vremurile nu erau făcute pentru desenatori de
carte.
(Ioana Bot, Pofta vine citind , în volumul Care-i faza cu cititul? )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre descoperirea adevăratei vocaţii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 50 Citeşte textul cu voce tare. LITERATURA STRĂROMÂNĂ. În spaţiul unde s-a petrecut geneza poporului român s-au scris
cărţi [...] şi s-au citit cărţi (verbul lecturii este de origine slavă, pentru că „cititorul” textelor, adică
preotul, făcea acest lucru într-o biserică, loc unde s-a oficiat mult timp în această limbă de cultură)
mai întâi în latineşte şi în greceşte, ulterior în slavă [...]. Sediile acestor îndeletniciri erau
neîndoielnic mănăstirile şi celelalte organizări ecleziastice, fiinţând aici de timpuriu. „Comerţul”
cultural pe care instituţia creştină l-a desfăşurat şi l-a protejat a făcut ca pe acest teritoriu să circule
texte redactate şi în alte zone, texte purtătoare de informaţie şi incitatoare, în acelaşi timp, la
muncă scriitoricească între oamenii locului. Existenţa între daco-romanii ce populau Dacia şi
Scythia Minor a unor mânuitori ai condeiului (oameni ai Bisericii) poate reprezenta o dovadă a
procesului neîntrerupt ce a dus la conservarea în limba română a cuvintelor fundamentale pentru
exerciţiul cărturăresc. Prin întinderea sa în timp, seria scriitorilor străromâni (evocată uneori cu
rost, alteori fără temeiuri deosebite) argumentează tocmai continuitatea acestei îndeletniciri şi face
din spaţiul daco-roman sau protoromânesc un loc integrat pe deplin în ansamblul unor preocupări
ce aveau drept scop producerea cărţii.
(coord. Eugen Simion, Dic ţionarul general al literaturii române )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre transmiterea, prin cultura scrisă, a informaţiilor cu valoare documentară din istoria unui popor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 51 Citeşte textul cu voce tare.
Aşezările civile din Munţii Orăştiei prezintă aceeaşi vădită superioritate asupra celor din alte
zone ale Daciei. Nu se cunosc încă, în alte părţi, aşezări care să se întindă pe zeci de terase, în
mare parte artificiale, ca la Sarmizegetusa sau la Faţa Cetei şi nici aşezări în care terasele să fie
încinse cu ziduri din blocuri de calcar care să le ferească de alunecare, aşa cum s-a constatat la
Feţele Albe. Nicăieri uneltele de fier nu sunt mai numeroase şi mai variate; nicăieri fierul nu s-a
folosit pe scară atât de largă ca material de construcţie. Numai în Munţii Orăştiei se întâlneşte
ceramica pictată într-un stil original cu motive geometrice, vegetale şi zoomorfe asociate, numită,
pe bună dreptate, „de curte”. În nicio aşezare dacică din alte zone ale ţării nu se întâlneşte o
cisternă atât de meşteşugit lucrată, după cele mai bune reţete antice, ca aceea de la Blidaru şi
nicio reţea de conducte de apă atât de ramificată ca aceea de la Sarmizegetusa.
În zona Munţilor Orăştiei nu s-a descoperit încă niciun bordei, toate locuinţele fiind de
suprafaţă, uneori cu baze de piatră de stâncă şi chiar din blocuri fasonate. Tot numai de aici, din
ţinutul muntos sud-transilvănean (incluzând şi cetăţile de la Căpâlna şi Tilişca), se cunosc
turnur i - locu in ţă durate la partea inferioară din blocuri de calcar, iar cea superioară din cărămizi
slab arse sau din lemn.
(Hadrian Daicoviciu, Portrete dacice ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa cunoaşterii istoriei naţionale? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 52 Citeşte textul cu voce tare. Fantasticul
1. Iniţial, fantasticul [...] desemnează ceea ce nu există în realitate, ceea ce pare ireal,
aparent, iluzoriu, lumea fantasmelor [...]. Termenul cunoaşte diferite accepţii: imagine sensibilă (în
psihologia scolastică), imagine mentală, construcţie a imaginaţiei creatoare (în psihologia
modernă), scenariu imaginar al unei dorinţe inconştiente (în psihanaliză), stabilizate în sfera
suprarealităţii ficţiunii supranaturale. Sensul devine un loc comun al prozei romantice, inclusiv
româneşti, la V. Alecsandri, de pildă: „fantasme din altă lume”, „împărăţia fantasmelor” etc.
2. „Fantasma” fiind produsul imaginaţiei sau fanteziei, fantasticul defineşte, în egală măsură,
produsele celor două facultăţi, considerate mult timp ca sinonime. Dicţionarele înregistrează
această suprapunere în filozofia scolastică, la teologii catolici, la raţionalişti, fără niciun fel de
specializare estetică. De altfel, fantezia nu trece nici azi drept o activitate specific estetică, de
vreme ce inventatorul [...], istoricul etc. au nevoie, nu mai puţin, de „imaginaţie” sau „fantezie”.
Pentru a nu mai aminti de individul obişnuit, plin – şi ieri şi azi – de toate „fanteziile”.
(Adrian Marino, Dicţionar de idei literare )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa imaginaţiei/creativităţii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 53 Citeşte textul cu voce tare.
Bestseller (engl. best – cel mai bine + sell – a vinde)
Carte de succes, care înregistrează un record de vânzări. Chiar dacă nu întotdeauna criteriul
comercial se suprapune peste cel al calităţii şi chiar dacă nu totdeauna părerea publicului este la
unison cu cea a criticilor literari, de cele mai multe ori acest criteriu al vandabilităţii* subliniază
importanţa unei cărţi. Unul dintre cazurile în care vânzarea a corespuns valorii, certificate prin
atribuirea premiului Nobel pentru literatură a fost cel al scriitorului Gabriel Garcia Marquez (1967 –
„Un veac de singurătate”). Categoria aceasta a succesului la vânzare poate fi însă definită fie pe
intervalul unui an, marcând în principal ideea de noutate pe care o aduce cartea respectivă, dar
sunt şi vânzările pe termen lung, rezultate ca urmare a reeditărilor pe parcursul mai multor ani.
Aşa, de exemplu, „Micul Prinţ” (Antoine de Saint–Exupéry) a atins prin reeditări peste şase
milioane de exemplare vândute (în timp ce în secolul al XVII-lea reeditările din opera lui Vergiliu au
atins cifra de 385!). Cea mai bine vândută carte este „Biblia” (despre care se poate considera că
are în fiecare generaţie o nouă serie de cititori, dintre care şi cumpărători). Statisticienii consideră
că pe locul al treilea al cărţilor celor mai bine vândute (pe locul doi se află „Scrierile lui Mao”) ar fi
ajuns ciclul „Harry Potter”.
(Camelia Mureşanu, Dicţionar de termeni literari )
vandabilitate*, s.f. – însuşirea de a se vinde uşor
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre ce înseamnă o carte de succes? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 54 Citeşte textul cu voce tare.
Marţi, 21 august. În Prislop – „Pripas”, cum este cunoscut în literatură – mai trăiesc şi astăzi
cei născuţi a doua oară în „Ion”, fresca cea mai mare a pământului şi a dragostei.
De mai multă vreme, măicuţa şi cu mine doream să cercetăm şi să cunoaştem bine acest
sat atât de drag tatei, acest „sat-monument”, care a căpătat noi sensuri şi noi frumuseţi în romanul
„Ion”.
Plecăm din Sângeorz la ora cinci fără un sfert, cu autobuzul „Rata”. Străbatem satele Ilva Mică,
Feldru, Nepos şi Rebrişoara. La ora şapte coborâm în piaţa din centrul Năsăudului. Oraşul se
trezea parcă dintr-un somn aburit. Ne-am îndreptat spre Arhivele Statului. Directorul instituţiei era
în concediu. L-am rugat pe înlocuitorul lui să ne arate biblioteca cu cărţile tatei donate de noi. Am
aflat că zilele acestea se începe aranjamentul sălii de onoare „Liviu Rebreanu”. [...] Acolo se va
aşeza biblioteca cu cele 2.004 exemplare, din care majoritatea dedicată tatei de către autorii lor,
pe care măicuţa dorea să le mai mângâie încă o dată cu ochii ... Vor mai adăuga şi un alt bogat
material documentar, fotografii, situaţii şcolare, desene şi picturi executate de romancier ... Dacă
veneam peste două luni găseam totul aşezat, terminat, gata pentru vizitare.
(Puia Florica Rebreanu, Pământul b ătătorit de p ărintele meu )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa vizitării caselor memoriale? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 55 Citeşte textul cu voce tare.
Unde era Nilul adevărat? Şi la urma urmei, se poate oare vedea un asemenea fluviu
ireductibil la detalii? Un fluviu e înainte de toate un destin care se consumă în spaţiu, dar nu
succesiv, în timp, ca arborii, ci simultan. În aceeaşi clipă, în două locuri diferite, un fluviu se naşte
şi moare. În aceeaşi clipă, el îşi trăieşte toate vârstele posibile, repetându-şi-le apoi mereu până ce
moare istoric, după infinite morţi geografice. Şi ne-ar trebui o imposibilă ubicuitate* ca să-i
surprindem fiinţa întreagă. Singura soluţie s-ar părea că ar fi să-l contemplăm de undeva de la o
mare înălţime, dar atunci distanţa ar ucide întrebările şi ne-am alege numai cu un derizoriu duplicat
cartografic. [...]
La Roma, Tibrul a devenit un locuitor al oraşului, s-a urbanizat. Probabil că dacă s-ar abate
pe la Forul Roman, umblând prin pulberea de sunete stinse, ar avea nostalgia podurilor sale
asurzite de claxoane. [...] În schimb Nilul, chiar şi după ce i-au fost sustrase toate secretele, a
rămas mai departe un fel de astru misterios care răsare din pădurile ecuatoriale şi, străbătând 30
de grade de meridian, jumătate din Africa, apune în Mediterana. Mitologia egipteană l-a ridicat, mai
presus de soarta lui geografică, la rangul de principiu de existenţă.
(Octavian Paler, Drumuri prin memorie )
*ubicuitate, s.f. – starea celui care este prezent pretutindeni sau în mai multe locuri în acelaşi timp
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre elementele geografice care particularizează marile oraşe? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 56 Citeşte textul cu voce tare.
AMIC, amici , s.m. Prieten
Încercarea de a defini pe amic prin „prieten” – curentă în dicţionarele noastre – pare
aproape o impietate, dar sinonimia celor doi termeni rămâne iluzorie. Sunt cunoscute prieteniile
legendare care i-au legat, pe viaţă şi pe moarte, pe Castor şi Pollux, pe Ahile şi Patroclu, pe Nisus
şi Eurial. Ei nu au fost nicidecum ... amici, ci prieteni, în înţelesul cel mai nobil şi mai grav al
cuvântului.
Într-adevăr, îndată ce a pătruns în limba română [...], neologismul amic a fost supus unui
proces de treptată subţiere şi chiar de degradare semantico-stilistică, sesizabilă la scriitorii
veacului al XIX-lea, dar, în primul rând, la I.L. Caragiale, care a contribuit, cu enormul său prestigiu
şi cu marea-i putere de pătrundere, la compromiterea şi a altor cuvinte: amor (amoare) şi june, de
exemplu. Chiar la răscruce de veacuri, în 1900, apare schiţa lui intitulată, semnificativ pentru
punctul nostru de vedere, „Amici”, ai cărei eroi sunt ... Mache şi Lache.
(G.I. Tohăneanu, Dic ţionar de imagini pierdute )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre diferenţa dintre prietenie şi amiciţie? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 57 Citeşte textul cu voce tare. Studierea gheţurilor acumulate în Groelanda pe o înălţime de 3000 m, în decursul ultimilor
250.000 ani, a permis să se cunoască mai bine vicisitudinile climei din această perioadă şi anume
din timpul glaciaţiunii Würm. Contrar celor ştiute până atunci, aceasta n-a debutat lent, ci a survenit
în numai câteva zeci de ani. Pe de altă parte, răcirea bruscă n-a intervenit – cum se credea –
dintr-odată după 20.000 de ani de climă temperată (ceea ce specialiştii numesc „perioadă
interglaciară”), ci ea a fost precedată, în această epocă, de cel puţin un episod de răcire violentă,
în cursul căruia temperatura medie a scăzut cu 14 grade Celsius în 70 de ani!
Orice ar fi fost, în Europa, la apogeul glaciaţiunii, calota glaciară, adică stratul de gheaţă
avându-şi originea şi grosimea cea mai mare la poli, deci şi la Polul Nord, acoperea regiunile care
corespund actualelor ţări scandinave, Ţărilor de Jos, nordului Germaniei, Poloniei până în sudul
Varşoviei şi părţilor centrale şi de nord ale insulelor britanice. În Franţa, în mod deosebit, gheţurile
ocupau în totalitate Alpii şi, într-o mai mică măsură, Pirineii, Vosgii şi Masivul Central.
În America de Nord, calota glaciară atingea o linie care unea coasta Pacificului şi coasta
atlantică, de la frontiera Canadei până în sudul New Yorkului. Acest strat uriaş de gheaţă s-a
format reţinând o mare parte din apa mărilor şi oceanelor, al căror nivel a scăzut cu vreo sută de
metri, lăsând să apară largi întinderi de pământ.
(Istoria lumii de la origini pân ă în anul 2000 )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanţa cunoaşterii ştiinţelor naturii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 58 Citeşte textul cu voce tare. Unele particularităţi ale transmisiei mesajului telepatic fac ca acest gen de comunicare să
difere substanţial de modalităţile uzuale pe care le cunoaştem, cum ar fi vorbirea sau cele pe care
ni le pun la îndemână tehnicile telecomunicaţiilor clasice. În acest din urmă caz, pentru receptarea
şi înţelegerea mesajului este nevoie să se producă un proces de decodare a semnalului, implicând
cunoaşterea limbii în care a fost transmis. Ori, semnalele mesajului telepatic nu necesită o astfel
de decodare, acesta apărând în mintea receptorului sub forma „ideii”. [...]
Pe baza studiilor şi cercetărilor efectuate în întreaga lume, se admite astăzi ca o bază
acceptabilă de discuţie posibilitatea percepţiei extrasenzoriale, deşi această modalitate constituie
de fapt o excepţie şi nu o regulă a comportamentului uman. [...]
Din punct de vedere teoretic, cea mai acreditată ipoteză despre cel de al VI-lea simţ este cea
susţinută şi de Freud, în sensul că telepatia ar exprima o modalitate arhaică prin care indivizii
ajungeau să se înţeleagă reciproc, modalitate care a fost apoi depăşită evolutiv prin dezvoltarea
unor mai bune şi mai sigure mijloace de comunicare prin intermediul organelor de simţ şi al
capacităţii umane de a raţiona.
(Eugen Celan, Telepatia )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre modalităţile diversificate de comunicare din societatea de astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 59 Citeşte textul cu voce tare.
Pe măsură ce oamenii exprimau tot mai accentuat nevoia de destindere, de joc, s-a ivit şi
preocuparea pentru spaţii special rezervate sau durate. În societăţi mai evoluate, dincolo de
sanctuare şi edificii casnice sau administrative, apariţia terenului de joc era aproape firească. Doar
că, de astă dată, se impun câteva observaţii fundamentale.
Prima se referă la faptul că locul ales pentru manifestări ludice* devine dreptunghiular ,
acestea implicând fie deplasări mai largi (determinate de jocurile pe echipe), fie goana dintr-o parte
în alta (cu sau fără întoarcere), cum ar fi în cursele de cai sau la întrecerile de alergare. În
sanctuarele mayaşilor, la Copan sau la Chichen-Itza, arena pentru jocurile cu mingea [...] era un
teren cu lungimea de 166 m şi lăţimea de 28 m. În Caşmir, aproape de Gilgit, la poalele Himalayei,
terenul de polo călare al indienilor are formă dreptunghiulară. [...]
A doua observaţie – determinată de evoluţia civilizaţiei umane, care cunoaşte concentrări tot
mai mari de populaţie – priveşte o anume retragere a jocului în natură. Cum spaţiul ludic nu se
putea cantona în vid, el a preferat împrejurimile aerisite, favorabile sănătăţii, satisfăcând,
concomitent, unul dintre obiectivele de căpetenie ale exerciţiului fizic.
(Victor Bănciulescu, Virgil Ludu, Sport şi art ă)
*ludic adj. – referitor la joc 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre practicarea sportului? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 60 Citeşte textul cu voce tare.
Între lingviştii români din prima jumătate a secolului al XX-lea, Ovid Densusianu a fost
personalitatea cea mai complexă. El şi-a impus prezenţa în cele mai variate domenii ale vieţii
noastre intelectuale: lingvistică, literatură, critică şi istorie literară, mişcarea de idei a timpului,
acţiunile culturale şi sociale legate de evenimentele contemporane lui. Partea cea mai bogată şi
mai valoroasă a activităţii sale a consacrat-o însă lingvisticii, care a făcut la noi, prin contribuţia lui,
o cotitură hotărâtoare.
Activitatea multilaterală a lui Ovid Densusianu l-a fixat, în viaţa noastră culturală, într-un
relief mai puternic decât al celorlalţi lingvişti români ai vremii.
Ovid Densusianu a ajuns foarte tânăr, la 26 de ani, profesor la Universitatea din Bucureşti,
unde a deţinut mai întâi catedra de limba şi literatura română şi apoi cea de lingvistică romanică
timp de 41 de ani. El şi-a desfăşurat deci activitatea de lingvist, critic şi istoric literar, folclorist, poet
şi militant cultural în centrul vieţii noastre culturale care este capitala ţării. Ovid Densusianu a reuşit
de la început să facă din catedra sa o tribună de propagare a ideilor ştiinţifice înaintate ale timpului
în domeniul lingvisticii şi al culturii.
(D. Macrea, Lingvi şti şi filologi români )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre recunoaşterea meritelor deosebite ale tinerilor din timpul activităţii şcolare? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 61 Citeşte textul cu voce tare.
Iaşii, 18 decembrie 1877
Iubite domnule Slavici,
Primind prin scrisoarea d-voastră ştirea că aveţi să-mi trimiteţi o nouă nuvelă, m-am
bucurat foarte mult şi o aştept cu nerăbdare. Nu mă îndoiesc că subiectul are să fie tratat cu
talentul obişnuit şi că partea psihologică are să fie foarte bună, însă fereşte-te de provincialisme
transilvănene în limbă, dacă vrei ca nuvelele d-tale să rămâie în viitor modele de bucăţi literare.
Acesta este veşnicul meu cântec, orice ar zice Maiorescu. Eminescu nu se ţine de cuvânt. Îmi
făgăduia la plecarea lui că îmi va trimite un teanc de poezii originale şi n-am primit nicio faţă
măcar. Vrea să-i scriu direct lui? Voi face aceasta cu mulţumire. [...]
Cauza pentru care scriu mai rar corespondenţă este anotimpul. Eu seara la lumânare nu
pot scrie din pricina slăbiciunii ochilor mei şi în timpul celor câteva ore în care ne bucurăm de
lumina zilei mă opreşte când o trebuşoară, când alta – mai ales „Convorbirile”. [...]
Salut pe toţi amicii.
Al d-tale amic devotat,
I.C. NEGRUZZI
(JUNIMEA, Amintiri, studii, scrisori, documente )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul corespondenţei în societatea de azi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 62 Citeşte textul cu voce tare. Marţi, 7 [decembrie 1937]
Camil îmi spunea azi-dimineaţă, pe Calea Victoriei:
─ Nici Reinhardt, nici Stanislavski, nimeni, niciun regizor n-a putut face descoperirile mele
în teatru. Sunt cel mai mare regizor, pentru că am pentru asta şi o profundă cunoaştere a textului
şi o extraordinară cultură filozofică şi o sensibilitate nervoasă excepţională. Actorii ăştia [...]: nici nu
pot măsura şansa lor imensă de a lucra cu mine.
Îl ascult dezarmat. Tot ce pot face e să surâd – un surâs puţin mirat, dar care nu
protestează.
Prânzul, cu Antoine Bibescu, la „Athénée Palace”. A fi prinţ, a avea o mare avere, a
frecventa cele mai de seamă cercuri europene, [...] a fi fost jucat cu oarecare succes la Paris, la
Londra, la New York – încă nu e de ajuns pentru a te lecui de mici vanităţi bucureştene: uite-l pe
acest Antoine Bibescu arzând de dorinţa de a-i fi reprezentată o piesă de către Sică Alexandrescu.
(Mihail Sebastian, Jurnal )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre cunoaşterea propriei valori? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 63 Citeşte textul cu voce tare.
Sigur că cititul e una din marile bucurii ale vieţii şi printre puţinele vicii care nu trebuie
pedepsite. Dar eu nu l-aş separa, nici măcar din raţiuni de demonstraţie, de învăţătură. A citi
înseamnă a învăţa. E o formă de experienţă sau, mai bine zis, un multiplicator pentru experienţele
noastre: căci dacă ne-am mărgini la ceea ce putem trăi sau vedea în jurul nostru într-o viaţă de
om, am fi foarte săraci. Există neîndoielnic o şcoală a vieţii. Şi nu stă în intenţia mea s-o opun
cititului ... Cred, din contră, că cititul furnizează vieţii o enormă cutie de rezonanţă, în care
întâmplările trăite de noi se confruntă cu cele trăite sau imaginate de alţii şi, în care, prin
comparaţie, semnificaţiile le sporesc considerabil. Malraux spune cam aşa: „nimic din ce mi se
întâmplă numai mie n-are semnificaţie.” Dar cum să ştiu asta dacă nu citesc? [...] Abia cărţile ne
dezvăluie cu adevărat înţelesul lucrurilor pe care le trăim.
Necitind, suntem ignoranţi, dar nu numai fiindcă nu avem idee de ce gândesc şi simt alţi
oameni, ci şi fiindcă nu ne putem explica propria noastră viaţă. [...]
Dacă sunt convins că a citi înseamnă a învăţa (în dublul sens: a te instrui şi a înţelege), nu
am naivitatea să cred că nu poţi învăţa decât din cărţi. Cine are chef să înveţe, învaţă din orice. [...]
Proverbul spune: cât trăieşti, înveţi. L-aş adopta, dacă n-ar fi suspect că reduce învăţatul la
experienţa de viaţă nemijlocită. În rest, e cât se poate de adevărat.
(Nicolae Manolescu, Cititul şi scrisul )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre relaţia dintre cititul cărţilor şi experienţa de viaţă a tinerilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 64 Citeşte textul cu voce tare.
Nu i-am înţeles niciodată pe cei care spun că, atunci când citesc o carte, se mută cu totul
acolo. Ceea ce mi se părea grozav nu era atât povestea în care te puteai vârî uitând de tine, cât
ciudăţenia posibilităţii de a trăi în trei lumi deodată – cea reală, cea a cărţii şi cea de-a treia, numai
a mea, ca o deltă în care cele două fluvii – al cărţii şi al realităţii – se întâlneau într-o nouă
„formaţiune”. Priveam curgerea imaginilor una într-alta, la nesfârşit. [...]
Ai jucat vreodată „Sforile”? „Leagănul pisicii”, cum îi spun englezii. [...] Ai o sfoară, îi legi
capetele, o întinzi pe cele două palme puse în paralel, ancorând-o de degetele mari, ridicate, şi de
cele mijlocii. Aşa. Altcineva prinde cu arătătoarele şi degetele mari sfoara întinsă, o preia din
mâinile tale cu o mişcare rapidă care împleteşte firele şi le creează un nou model pe mâinile lui/ei.
E rândul tău să muţi „leagănul” din nou în mâinile tale. Şi tot aşa. Cititul e ... „leagănul” ăsta. La un
capăt eşti tu, la celăla lt Lumea (din carte şi din afara ei).
Şi mai era cititul un fel de odihnă vie, de lâncezeală dulce, de pisică. Leagănul pisicii ...
Cititul nu e niciodată doar citit.
(Simona Popescu, Leagănul pisicii )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre experienţa lecturii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 65 Citeşte textul cu voce tare.
Diferenţele de vârstă dintre cititori şi concepţiile corespunzător diferite despre realitate şi
irealitate, nevoile imaginarului, tiparele aşteptărilor constituie doar una dintre variabilele majore de
care trebuie să ţină seama o teorie a (re)lecturii literare. O variabilă de importanţă egală este
aceea a locului în care se desfăşoară activitatea de lectură şi a situaţiei personale a cititorului. Prin
„loc” înţeleg aici, simultan, spaţiul fizic sau mediul – dormitorul, sufrageria sau biroul de acasă,
biblioteca publică, aeroportul sau avionul, gara sau trenul, sala de aşteptare a cabinetului medical,
spitalul, închisoarea şi aşa mai departe – şi spaţiul social, deoarece spaţiile fizice au toate o
definire socială, care le colorează conotaţiile. În plus, locurile de citire şi recitire ne sugerează, mai
mult sau mai puţin, situaţii personale tipice şi predispoziţiile corespunzătoare acestora, în afara
diversităţii imprevizibile şi neînregistrabile grafic a dispoziţiilor pur individuale, care influenţează
întotdeauna reacţia cititorului. Astfel, este foarte probabil că vom citi sau reciti diferit aceeaşi carte,
în funcţie de locul unde se desfăşoară lectura: în confortul de acasă, într-un spaţiu public (la
bibliotecă sau pe plajă, în vacanţă), într-un salon de spital, într-o celulă de închisoare.
(Matei Călinescu, A citi, a reciti )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre elementele care pot influenţa lectura? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 66 Citeşte textul cu voce tare.
6/18 sept.1874
Iubite domnule Negruzzi,
Ai scris d-lui Maiorescu în interesul meu. Îţi mulţumesc. Nu uita însă că d-sa este ministru.
Pe lângă toată bunăvoinţa, va fi silit să facă înainte de toate ce este dator. [...]
Mă bucur foarte primind ştirea că Eminescu este în Iaşi. Au trecut doi ani de zile de când
i-am pierdut urma. [...] Îţi mărturisesc apoi că eu ţin foarte tare la Eminescu, nu numai pentru că el
m-a introdus în lumea în care petrec acuma, făcându-mă cunoscut cu d-voastră, dar şi pentru
altele. Felul gândirii sale mă seduce şi nu mai puţin mă seduce forma în care se manifestă acest
fel. [...]
Dar să cunoşti pe Eminescu şi vei afla un om de felul în care natura nu produce decât în
momentele sale de preocupaţiune. Parcă n-a ştiut ce face când a făcut şi, părându-i rău mai apoi,
începe a strica fapta sa. Eminescu este dintre acei puţini oameni care nu sunt meniţi a vieţui în
societate, pentru că nu-şi află semeni. Îndeobşte el este nesuferit, pentru că ştie cine este el, ştie
cine sunt alţii, nu-i pasă de o lume pe care trebuie s-o dispreţuiască şi stă ca şi-o carte deschisă
înaintea tuturora.
Al d-tale devotat,
SLAVICI
(JUNIMEA – Amintiri, studii, scrisori, documente )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre corespondenţă în societatea de astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 67 Citeşte textul cu voce tare. Realizarea unor demersuri adecvate noilor programe presupune nu numai proiectarea
riguroasă a lecţiilor şi secvenţelor didactice, ci şi o anume calitate a relaţiei dintre profesor şi elevi
şi a dialogului care o exprimă. Trăsăturile acestei relaţii ar putea fi subsumate deopotrivă empatiei
şi distanţei critice; şi asta, pentru că dialogul autentic presupune, în opinia mea, înţelegerea şi
susţinerea celuilalt, acordare de credit, dar şi reflecţie asupra activităţii proprii şi a muncii
partenerului.
În clasă, dialogul este, în primul rând, o formă de comunicare [...] realizată prin vorbire; este
un mod de a transmite informaţii, idei, opinii şi sentimente, de a realiza învăţarea prin crearea unui
„spaţiu” verbal în care se oferă şi se primeşte în acelaşi timp. [...]
Întreaga cercetare legată de funcţia interrelaţională a dialogului demonstrează virtuţile
comunicării verbale. Dialogul nu înseamnă numai schimb de idei şi sentimente, el permite şi
aprofundarea subiectului de reflecţie, cunoaşterea interlocutorului şi cunoaşterea modului în care
înţelegerea s-a petrecut.
(Alina Pamfil, Limba şi literatura român ă în gimnaziu; Structuri didactice deschise )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre dialogul autentic în procesul învăţării? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 68 Citeşte textul cu voce tare.
Dezvoltarea economică depinde, în mare măsură, de existenţa şi exploatarea resurselor
solului şi subsolului, dar şi de existenţa căilor de comunicaţie, pe uscat şi pe apă. După cum
rezultă din mai multe scene ale Columnei lui Traian, încă în cursul războaielor de cucerire, armata
romană şi-a croit drumuri spre inima Daciei, iar după întemeierea provinciei opera de construire a
drumurilor a continuat în mod susţinut, pe scară largă. Primele drumuri construite de romani, unele
pe vechi trasee dacice, au avut evident caracter militar. Ulterior însă, prin noi amenajări şi prin
amplificarea reţelei rutiere, drumurile, ca pretutindeni în imperiu, pe lângă rolul lor militar, au
căpătat o importanţă primordială în viaţa economică.
Reţeaua de drumuri din Dacia, în relaţiile de ansamblu cu lumea romană, se sprijinea pe
cursul Dunării, iar într-o mică măsură se orienta şi spre Tisa, în legăturile cu Pannonia, cu dacii
liberi din vest şi nord-vest, precum şi cu iazigii. Dunărea, cu porturile de la Dierna, Drobeta şi
Sucidava, prin afluenţii săi, a constituit o legătură permanentă între Dacia şi provinciile central-europene
sau cele din Peninsula Balcanică, iar pe valea Savei asigura relaţiile economice tradiţionale cu nordul
Italiei. De asemenea, către Marea Neagră şi către dacii liberi din sudul Munteniei ori mai departe
spre Bizanţ, bătrânul fluviu era drumul „fără pulbere” cel mai avantajos pentru schimbul de mărfuri.
Importanţa economică, strategică şi militară a traseului danubian a stat mereu în atenţia
autorităţilor romane.
(Istoria românilor , vol. II)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre relaţiile economice/culturale dintre state? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 69 Citeşte textul cu voce tare.
Fără a se confunda cu vocabularul, „Dicţionarul limbii române” înregistrează toţi termenii
atestaţi în limba literară şi în limbajul literaturii artistice, în vorbirea populară şi regională, dar nu şi
în terminologia tehnico-ştiinţifică.
Caracterul explicativ priveşte explicarea şi definirea tuturor cuvintelor şi a tuturor sensurilor,
pe baza conţinuturilor şi a modului de utilizare ale acestora, începând de la primele atestări şi până
în prezent, precum şi ilustrarea lor prin numeroase exemple din literatura beletristică sau de
specialitate [...].
Cele două părţi ale „Dicţionarului” reliefează unitatea în diversitate şi continuitatea în
interiorul unei lucrări având aceeaşi structură de bază. Totalizând un număr de 37 de volume, el
însumează 17.885 de pagini şi înregistrează peste 175.000 de cuvinte şi variante. [...]
Festivitatea solemnă închinată celebrării acestui eveniment de importanţă capitală nu
numai pentru lexicografia şi cercetarea românească, ci şi pentru istoria Academiei Române, a
reprezentat un semn de recunoaştere şi de apreciere binemeritate şi un omagiu adus nu numai
„Dicţionarului”, ci şi tuturor celor care au contribuit la realizarea lui: redactorii revizori, redactorii
responsabili de volum sau ai „Dicţionarului”, membrii Comisiei de etimologii, lucrătorii de la editură,
colegii de la alte sectoare şi institute, operatorii pe calculator etc.
(Monica Busuioc, Dic ţionarul limbii române , în Limb ă şi literatur ă)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre utilitatea consultării dicţionarelor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 70 Citeşte textul cu voce tare.
O mare parte din opera pictată a lui Grigorescu a fost efectuată după 1890. Ea cuprinde mai
ales tot ceea ce e pornit de la motivele inspirate de peisajul nostru, de oamenii care-l locuiesc,
bărbaţi şi femei, de la acele ocupaţii pe care artistul le considera ca mai caracteristice pentru
populaţia satelor din regiunea pe care acum o locuia el însuşi şi o parcurgea în căutare de
subiecte. În viaţa petrecută în mijlocul unei naturi splendide – pe care omul de la ţară o simte
adânc, cum rezultă între altele din poezia populară – şi al familiei, în ocupaţiile, chiar istovitoare şi
monotone, care-l leagă de boii şi căruţa lui, când le are, de pământ, de oile ce ducea la păscut,
ţăranul găsea un ritm al vieţii care absorbea gândurile şi energia lui. Munca împlinită, chiar în
asemenea condiţii apăsătoare de viaţă, producea o oarecare satisfacţie, cea a datoriilor împlinite.
La aceste trăsături, mai ales, era Grigorescu simţitor; nenorocirea, suferinţa, bătrâneţea
neputincioasă [...], totuşi atât de frecvente în vremea lui şi întâlnite la tot pasul, el nu le-a luat prea
des ca model, în orice caz mult mai rar decât în prima parte a activităţii sale, în care s-au putut
semnala mai multe opere unde apare reflectarea grelei situaţii a ţărănimii.
(G. Oprescu, Nicolae Grigorescu, maturitatea şi ultimii ani )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motiveată-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre artă ca modalitate de cunoaştere? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 71 Citeşte textul cu voce tare.
„Adolescen ţa este o perioad ă a schimb ărilor rapide. De pild ă, în timp ce copilul trece
de la 12 la 17 ani, p ărin ţii îmb ătrânesc cu 20.” (Anonim)
Nenumăraţi poeţi, prozatori, eseişti, muzicieni au vorbit, scris [...] în operele lor despre
adolescenţă. Adolescenţa lor, nu a copiilor lor. Rugaţi un adult să vă vorbească despre
adolescenţă şi veţi auzi cuvinte roz, de dor şi de inimă albastră. Rugaţi un părinte de adolescent/ă
să vă vorbească despre vârsta cu pricina şi rozul este înlocuit cu „negru în faţa ochilor” [...], iar
inima albastră este înlocuită cu palpitaţii şi aspacardin.
Există suficiente motive să-ţi dai demisia din meseria de părinte de adolescent. Atunci
când:
– îţi trânteşte uşa în faţă la o secundă după ce i-ai spus că, dacă mai e obraznic, nu-l mai
laşi la bairam;
– îţi spune că nu-l înţelegi, iar ce nu înţelegi are proporţii cosmice: nu înţelegi ce e iubirea,
ce mutilare sufletească îi provoci dacă nu-l laşi pe munte [...].
Există, pe lângă toate acestea, desigur, suficiente motive să-ţi mângâi adolescentul pe cap,
dacă te lasă, să-l strângi în braţe şi să-i spui: „Oricum ar fi, al meu e, şi-l iubesc”.
(Maria Iordănescu, Întâlnire cu adolescen ţa)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre conflictele dintre părinţi şi adolescenţi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 72 Citeşte textul cu voce tare.
Dacă mi-aş descifra capacitatea de a admira din toată inima – adică suficient cât să-l fac
obiectul acestui text – pe vreunul dintre scriitorii care compun scena literară a momentului, probabil
că multă lume s-ar grăbi să mă compătimească pentru lipsa acestei înălţătoare şi utile facultăţi. [...]
Nu lipsesc dimprejurul meu oamenii care fără-ndoială că mi-ar merita admiraţia necondiţionată,
chiar şi când n-ar şti ce să facă cu ea. [...]
Pe de-o parte, mă simt datoare să invoc în treacăt, şi nu ca pe-o scuză, paradoxul
admiraţiei: aceasta instaurează între subiect şi obiect o distanţă pe care admiratorul nu vrea decât
s-o vadă dizolvată. [...]
Pe de altă parte, în România lucrurilor mai degrabă intense decât consistente, de fiecare
dată când mă ia valul căderii în admiraţie mută sau, dimpotrivă, acela al nihilismului, mă simt
datoare să-mi amintesc că nici acesta, fie el oricât de teribilist, atrăgător şi, uneori, potrivit, dar nici
la fel de intensa admiraţie necritică nu m-au ajutat să mă emancipez cultural şi uman. M-au ajutat
şi mă ajută, în procesul acesta îndelungat, câţiva oameni care mi-au devenit prea apropiaţi pentru
a-i numi oficial şi la care admir mai ales faptul că nu se lasă admiraţi, dar şi o serie largă de
gesturi, atitudini sau idei întâlnite la un scriitor sau altul, de vârste şi orientări diferite, din care
mi-am făcut un colaj de uz propriu, aflat, aşa cum cred că e şi sănătos, într-o dinamică
permanentă.
(Ana Chiriţoiu, Nu intensitate, ci consisten ţă)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre admiraţia faţă de mentori? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 73 Citeşte textul cu voce tare.
În Anglia, Italia sau Franţa, dar şi în alte zone europene, lumina de noapte, cea care nu dă
doar posibilitatea unei plimbări plăcute după căderea întunericului, ci pune altfel în valoare peisajul
şi edificiile, relevând pentru localnici şi vizitatori o altă imagine decât cea diurnă, este un subiect
care datează de acum circa treizeci de ani. În tot acest timp [...], urbanişti şi arhitecţi, servicii
tehnice ale statului sau ale colectivităţii locale, tehnicieni au adăugat iluminatul de noapte unei liste
lungi a acelor elemente care să conducă la o calitate superioară a spaţiului urban. [...]
Cu toate acestea, suntem martorii unor încercări nu lipsite de interes. O călătorie de
astă-vară la Satu Mare m-a convins că [...] rezultatele sunt remarcabile. Am avut acolo, în oraşul
atât de puţin cunoscut de cei din sudul ţării, surpriza de a descoperi nu un monument istoric pus în
valoare noaptea de o iluminare exterioară corespunzătoare, ci un traseu urban care era greu
perceptibil la lumina zilei, iar noaptea devenea prezent şi mai cu seamă interesant.
Pentru vizitatorul cât de cât informat, piaţa Libertăţii cu parcul central şi clădirile ce le
înconjoară constituie cel mai important obiectiv. Clădirile cele mai spectaculoase sunt cele ale
începutului de secol – aşa cum este Hotelul Dacia [...]. În jur, alte străzi şi pieţe interesante şi
neaşteptatele legături ale acestora prin pasaje cunoscute doar de localnici îţi prilejuiesc
descoperirea unor imagini urbane mai puţin obişnuite şi foarte plăcute.
(Anca Brătuleanu, Satu Mare şi „peisajul lumin ă” , în Dilema veche )
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre atracţiile peisajului urban? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 74 Citeşte textul cu voce tare.
Prea stimate domnule profesor,
Mai întâi vă rog să-mi daţi voie să vă fac cele mai călduroase urări cu prilejul Anului Nou şi
al onomasticei dv. Din adâncul sufletului doresc ca suferinţele fizice şi morale ce le-aţi îndurat în
cursul anului trecut să dispară cu desăvârşire şi să recăpătaţi deplinătatea sănătăţii dv., pentru a
lucra cu tot sporul de care sunteţi capabil.
Prin voinţa lui Dumnezeu şi prin stăruinţa dv., aţi adunat în sufletul dv. o comoară
nepreţuită de ştiinţă, iar Dumnezeu v-a înzestrat şi cu darul minunat de a împărtăşi pe alţii din
această nepreţuită comoară.
Iată de ce atâţia din cei care au avut prilejul şi fericirea de a vă cunoaşte şi de a vă asculta
fac [...] urări ca şi mine pentru sănătatea dv. şi v-o doresc întreagă şi desăvârşită, spre folosul şi
spre mândria ştiinţei româneşti şi a universităţii clujene. [...]
În aşteptarea răspunsului dv., vă rog, iubite domnule profesor, să primiţi cele mai alese
salutări din parte-mi.
Bucureşti, 1 ian. 1926
Prof. Gh. Alesandrescu, directorul Liceului „Gh. Lazăr”
(Documente literare , vol. 1)
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre corespondenţă în societatea de astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Gorj - 2179
COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU
Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba A
Examenul de bacalaureat
Proba A
13 iunie 2012
Biletul nr. 75 Citeşte textul cu voce tare. Art. 1. – (1) Se înfiinţează Consiliul Naţional al Tineretului din România [...], persoană juridică de
drept privat, de utilitate publică, neguvernamentală şi fără scop patrimonial. [...]
(3) Consiliul Naţional al Tineretului din România este forul naţional care reprezintă principalul
partener de tineret neguvernamental în raport cu autorităţile şi instituţiile administraţiei publice cu
atribuţii în domeniul politicii de tineret.
Art. 2. – (1) Membru al Consiliului Naţional al Tineretului din România poate fi orice federaţie de
tineret de nivel naţional sau judeţean, orice structură asociativă neguvernamentală de tineret de
nivel judeţean [...].
(2) Sunt considerate ca fiind de nivel naţional:
a) structurile neguvernamentale de tineret care au filiale în cel puţin 9 judeţe;
b) organizaţiile de tineret ale partidelor politice care au filiale în cel puţin 21 de judeţe;
c) federaţiile studenţeşti care au filiale în cel puţin 5 centre universitare;
d) organizaţiile de tineret ale minorităţilor naţionale care au filiale în cel puţin 5 judeţe.
(3) Sunt considerate ca fiind de nivel judeţean structurile asociative de tineret înfiinţate prin
hotărâre judecătorească în judeţul respectiv şi ai căror membri provin din municipiul reşedinţă de
judeţ şi din cel puţin alte două localităţi ale judeţului.
(Legea privind înfiin ţarea, organizarea şi func ţionarea
Consiliului Na ţional al Tineretului din România ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două trăsături formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul organizaţiilor de tineret? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.