Gânduri inutile ascultând un concert » pag. 8-9 · 3. Cristina Nemerovschi, P\pu[ile, Herg Benet...

$: Gânduri inutile ascultând un concert » pag. 8-9 · 3. Cristina Nemerovschi, P\pu[ile, Herg Benet Tân\rul Critic literar al anului 2014: 1. Cosmin Borza, Marin Sorescu. Singur$
ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

MATEI VI{NIEC:

„Scriitorul `l ajut\ pejurnalist s\ nu sedeprime“

Interviu realizat de Ioan Stoleru

De[i a scris teatru [i n român\,[i `n francez\, versurile cel maibine le ordoneaz\ `n limba ma-tern\. „Totul este `nc\ vulcanic`n limba român\, este o limb\visceral\, care nu s-a fixat, [i bi-ne face“, spunea Matei Vi[niec`n octombrie anul trecut, cânda participat la cea de-a douaedi]ie a FILIT la Ia[i.

» pag. 8-9

Citi]i textul semnat de Victor Eskenasy `n » pagina 6

Ascult concertul de deschidere a S\lii Filarmonicii de la Paris [i privesc imaginile cu detaliile arhi-tecturale transmise `n direct de arte.concert, iar gândurile `mi zboar\ spre nevoia[a Sal\ a Palatu-lui `n care bucure[tenii vor mai asculta, probabil, zeci de ani concertele Festivalului „George Enes-cu“. {i `mi spun c\, dac\ tot a acceptat s\-[i scoat\ sufletul la vânzare pentru un Mefisto autoh -ton, prorocind `n campania electoral\ c\ acesta va transforma `n bine via]a românilor [i va punecap\t epocii tranzi]iei, pre[edintele festivalului ar fi putut s\ se vând\ ceva mai scump. S\ ob]in\,de exemplu, fondurile pentru o nou\ sal\ de concerte `n capitala mândrei Românii...

~n num\rul urm\tor public\m un interviu-eveniment cu actorul Victor Rebengiuc, care `mpline[te 82 de ani `n 10 februarie. Tot anul acesta se `mplinesc [i 50 de ani de când

P\durea spânzura]ilor, care l-a lansat, a fost premiat pentru regie la Cannes, [i tot 50 de anide când s-a c\s\torit cu Mariana Mihu], pe care a cunoscut-o pe platouri la Liviu Ciulei.

Gânduri inutileascultând un concert...

Datul `n spectacol

Gala TinerilorScriitori [i-adesemnatcâ[tig\torii

R\zvan Chiru]\

Membrii juriului Galei TinerilorScriitori, care a avut loc pe 15 ia -nuarie la Bucure[ti, l-au numit peBogdan-Alexandru St\nescu „tâ -n\ rul scriitor al anului 2014“.„Acesta este primul premiu marepe care `l câ[tig `n via]\“, a m\r -turisit acesta.

» pag. 2

Chiar a[a,domnuleCorni[teanu?!

Olti]a C`ntec

Prima „noutate“ servit\ la `nce-put de an de Teatrul Na]ional „Va-sile Alecsandri“ Ia[i este un spec-tacol pe ale c\rui afi[ [i copert\ aprogramului de sal\ scrie „stagiu-nea 2013-2014“! Nu e o eroare de re-dactare ori de tipar, produc]ia afost bugetat\ `n sezonul anterior,dar amânat\, din mai multe moti-ve, pentru când o fi. A fost 8 ianua-rie 2015! De altfel, la TNI se poateorice, doar c\ nu spre binele artei[i al publicului!

» pag. 7

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015

2 » actualitate

BOGDAN-ALEXANDRU ST|NESCU, „TÂN|RUL SCRIITOR AL ANULUI 2014“:

„Acesta este primul premiumare pe care `l câ[tig `n via]\“

R\zvan Chiru]\

Autorul, care a fost nominalizat [ila categoria „Tân\rul poet al anu-lui 2014“, cu volumul anaBASis, s-a declarat surprins de aceast\distinc]ie. „M\ lini[tisem dup\acordarea premiului la poezie alt -cuiva. Sper s\ mai pot cobor` de pescen\ de emo]ie“, a glumit, dar avorbit [i serios, Bogdan-Alexan-dru St\nescu. De altfel, unul din-tre argumentele pentru care scrii-torul a primit cea mai important\diplom\ a Galei a fost, conform ju-riului, faptul c\ a publicat `n maimulte genuri, „[i a scris extraordi-nar `n fiecare dintre ele“.

Tablouri pentru premii

De[i s-a desf\[urat `n impun\toa-rea Aul\ a Bibliotecii CentraleUniversitare din capital\, acolo

unde „au conferen]iat cele maimari personalit\]i ale culturii ro-mâne precum George C\linescusau Eugen Lovinescu“, dup\ cuma explicat directoarea institu]iei,Mireille R\doi, Gala TinerilorScriitori a avut aerul unui eveni-ment relativ intim, mare parte dincei prezen]i cunoscându-se `ntreei. De altfel, Dan Mircea Cipariu,moderatorul [i ini]iatorul eveni-mentului, [i-a `nso]it mereu dis-cursurile cu salut\ri c\tre unulsau altul dintre cei din sal\.

Prima câ[tig\toare a serii afost Gabi Eftimie, desemnat\ „tâ -n\rul poet al anului 2014“, pentruvolumul nordul e o stare de spirit,ap\rut la Editura Charmides.„Când se ofer\ un premiu acesteiedituri, am un sentiment pl\cut,sunt foarte legat de aceast\ edi-tur\“, a declarat Ioan Cristescu,directorul Muzeului LiteraturiiRomâne, unul dintre organizato-rii Galei. De altfel, acesta a mai po-vestit c\ la edi]iile anterioare,când nu s-au g\sit suficien]i spon-sori pentru a `nso]i premiile [i deun beneficiu financiar, a fost ne-voit s\ aduc\ bani de la o firm\ lacare era ac]ionar. „Apoi am f\cutrost de câteva lucr\ri de art\ de laprieteni, pentru a oferi totu[i cevacelor premia]i“, a men]ionat IoanCristescu.

Cel de al doilea câ[tig\tor al ce-lei de a cincea edi]ii a Galei Tine-rilor Scriitori a fost M. Du]escu,ales „tân\rul prozator al anului2014“, pentru romanul UranusPark, ap\rut la Editura Polirom.Bianca Bur]a-Cernat, unul din ceitrei membri ai juriului, al\turi deMihai Iov\nel [i Andrei Terian, a

subliniat c\ anul care tocmai s-a`ncheiat nu a fost foarte prolificpentru romane române[ti de cali-tate. „Dac\ `n 2014 s-a scris mult\poezie bun\ [i am avut de undealege, ceea ce s-a v\zut n num\rulmai mare de nominaliz\ri laaceast\ categorie, nu acela[i lucruputem spune despre proza creat\de tineri pân\ `n 35 de ani. Totu[i,cele trei romane nominalizate aufost, `n viziunea noastr\, cele maibune de anul trecut [i fiecare armerita n felul s\u s\ fie premiat“,a precizat Bianca Bur]a-Cernat.

Pe de alt\ parte, Ioan Matei, di-rector `n cadrul Ministerului Cul-turii, institu]ie care a sprijin fi-nanciar edi]ia din acest an, a ]inutneap\rat s\-i ofere personal pre-miul lui M. Du]escu. „I-am spuslui Dan Mircea Cipariu c\, dac\iese acest prozator, vreau s\-i`nmânez eu diploma. Am cititUranus Park, un roman foartedens [i foarte matur, `n dou\nop]i, nu l-am mai l\sat dinmân\“, a men]ionat Ioan Matei.Directorul a precizat c\, drept re-compens\ pentru succesul de laGal\, Ministerul Culturii `l va in-vita pe M. Du]escu la unul dintretârgurile de carte din Europa un-de este reprezentat\ [i România.

Romancierul a mul]umit, „suntonorat de premiu, dar cred c\ maisunt [i alte romane ale colegilormei de genera]ie care meritaupremiate“.

Limita de 35 de ani

A treia categorie din cadrul Galei,care a fost transmis\ `n direct dec\tre Radio România Cultural, afost „tân\rul critic literar al anului

2014“. Faptul c\ nominaliza]ii auputut intra `n curs\ doar dac\aveau maximum 35 de ani a redusnum\rul de lucr\ri de critic\ ceputeau fi luate n calcul, dup\ cuma explicat Andrei Terian. „Exist\o vorb\ care spune c\ un poet sematurizeaz\ la 20 de ani, un proza-tor la 30 de ani, iar un critic la 40de ani. Tocmai de aceea, am con-statat c\ unele categorii sunt maiproblematice din punct de vedereal ncadr\rii n limita de 35 de ani.Poate ar trebui s\ scoatem acestcriteriu pe viitor. Dincolo de asta,am reu[it s\ g\sim trei c\r]i foar-te bune, care abordeaz\ o epoc\ di-ferit\ a literaturii române“, amen]ionat membrul juriului. Câ[ -ti g\tor a fost desemnat CosminBorza, cu lucrarea Marin Sorescu.Singur printre canonici, ap\rut\la Editura Art.

Finalul festivit\]ii de premie-re, condimentat\ cu muzic\ deMike Godoroja & Blue Spirit, i-aapar]inut lui Octavian Soviany,care a scris „Cartea de Poezie aanului 2014“, respectiv volumulC\lcâiul lui Magellan, ap\rut\ la

Editura Cartea Româneasc\. „~naceast\ zi a culturii na]ionale, subsemnul lui Mihai Eminescu, pestetot `n ]ar\ se decerneaz\ premii.Unele prestigioase, altele foarteprestigioase. Noi avem bucuria s\premiem aici, cu adev\rat, poezia.Ini]ial, credeam c\ Octavian So-viany nu va putea fi cu noi `n sea-ra asta, eram convin[i c\ va ob]i -ne un premiu mai mare, «MihaiEminescu», pe care-l merita, darm\ bucur s\ `i oferim noi acest lu-cru“, a men]ionat Bianca Bur]a-Cernat.

Octavian Soviany a precizat c\,fiind prins cu alte treburi literare,„lucrez la un roman care este aproa -pe pe terminate“, a uitat de volu-mul Cartea lui Magelan. „M-a luatprin surprindere acest premiu [i lemul]umesc tuturor“, a precizatscriitorul, care a citit dou\ dintrepoeziile sale, „ca un dar al meupentru dumneavoastr\“.

Cei trei membri ai juriului aufost la rândul lor câ[tig\tori depremii pentru literatur\ `n cadruledi]iilor anterioare ale GaleiTân\rului Scriitor.

„Chiar [i `n clasa I amie[it pe locul al doilea,mi-au lipsit câtevasutimi. Drept consolare,`nv\]\toarea mi-a oferito insign\ de pionerinventator. Am ajunsacas\ cu locul al doilea [icu insigna, dar mama nua fost fericit\“, a povestitBogdan-AlexandruSt\nescu, dup\ ce aprimit diploma pentru„Tân\rul scriitor al anului2014“, `n cadrul GaleiTinerilor Scriitori, care a avut loc pe 15 ianuariela Bucure[ti.

Nominaliz\rile GaleiTinerilor Scriitori, edi]ia a V-aTân\rul Poet al anului 2014:

1. Sabina Com[a, To]i ceilal]i apropia]i, TracusArte

2. Gabi Eftimie, nordul e o stare de spirit,Charmides

3. Bogdan-Alexandru St\nescu, anaBASis,Cartea Româneasc\

4. Ioan {erbu, Lego, Tracus Arte

5. Miruna Vlada, Bosnia. Partaj, Cartea Ro mâ -neasc\

Tân\rul Prozator al anului 2014:1. Lavinia Brani[te, Escapada, Polirom2. M. Du]escu, Uranus Park, Polirom3. Cristina Nemerovschi, P\pu[ile, Herg Benet

Tân\rul Critic literar al anului 2014:1. Cosmin Borza, Marin Sorescu. Singur printre

canonici, Art2. Andreea Mironescu, Afacerea clasicilor, Tra-

cus Arte3. Florina P`rjol, Carte de identit\]i, Cartea

Româneasc\


actualitate « 3

Globurile de Aur evolueaz\:De la 12 ani de sclavie, la 12 ani de copil\rie

Iulia Blaga

Deocamdat\ not\m surprizele ce-lei de-a 72-a edi]ii: Nu OmulPas\re sau Virtutea nesperat\ aignoran]ei/ Birdman (or the Un -expected Virtue of Ignorance) afost desemnat comedia/muzicalulanului, ci Hotelul Grand Buda-pest/ The Grand Budapest Hotel.Nu Emily Blunt (~n inima p\du-rii/ Into the Woods) a fost pre-miat\ pentru actri]\ comedie/mu-zical, ci Amy Adams (Big Eyes:Ferestrele sufletului/ Big Eyes).Nu The Lego Movie a câ[tigat laanima]ie, ci Cum s\ `]i dresezidragonul2/ How to Train YourDra gon 2. Nu Ida a câ[tigat la filmstr\in, ci Leviathan, iar la premii-le de televiziune, Fargo (care aveatotu[i cele mai multe nomi -naliz\ri) i-a luat fa]a lui True De-tective. A fost o edi]ie angajat\pentru c\ aproape to]i premian]iiau f\cut referiri la politic\, prin-tre pu]inii care s-au ab]inutnum\rându-se Billy Bob Thorn -ton (premiat pentru interpretareadin miniseria Fargo), care a rostitun banal mul]umesc, [i Wes An-derson, regizorul lui The GrandBudapest Hotel, care le-a mul -]umit membrilor HFPA cu ciuda-tele lor nume – Dagmar, Anke

[.a.m.d. (cei aproximativ 90 demembri ai asocia]iei vin din 55 de]\ri). George Clooney n-a spus cânda primit Premiul Cecil B. DeMillepentru `ntreaga activitate „Je suisAmal“, ci „Je suis Charlie“, dar apomenit-o [i pe doamna Clooney ndiscurs (oricum, gazdele galei, TinaFey [i Amy Poehler, spuseser\ c\premiul pentru `ntreaga carier\ seduce la so]ul lui Amal Almuddin).

Dac\ 21th Century Fox a avutcele mai multe nominaliz\ri – 18,urmat de The Weinstein Compa-ny – 10, pe lista nominaliz\rilor auintrat n acest an [i numeroase fil-me independente, re]inute `n spe-cial pentru interpretare. E cazullui Whiplash, de Damien Chazelle,premiat la Sundance, selec]ionat`n Quinzaine des Réalisateurs laCannes, [i pentru care J.K. Sim-mons (Lege [i ordine) a fost pre-miat acum la categoria actor `nrol secundar. Sau Still Alice, deRichard Glatzer, povestea uneilingviste diagnosticate cu Alzhei-mer precoce, din a c\rui echip\ afost premiat\ doar Julianne Moo-re. Sau A Most Violent Year, deJ.C. Chandor, comparat cu filmelelui Sidney Lumet, pentru caredoar Jessica Chastain a fost nomi-nalizat\ la rol secundar feminin(nu [i partenerul ei, Oscar Isaac,

sau regizorul). Sau Cake, de Da-niel Barnz, unde Jennifer Anistonface, spune presa american\, unfoarte bun rol dramatic. Ori Wild,de Jean-Marc Vallée (Dallas Bu -yers Club), re]inut pe lista nomi-naliz\rilor doar pentru interpre-tarea lui Reese Witherspoon –bun\ [i ea n rolul unei tinere careparcurge 2.000 km pe jos pentru ase purga de experien]ele neferici-te din trecut. C\ nu trebuie s\ ai 40de ani ca s\ prinzi un rol bun laHollywood, au spus cele dou\ gaz-de ale serii, o demonstreaz\ pre-mierea Patriciei Arquette pentrurol secundar feminin – cu condi]ias\ fi semnat pentru acest rol`nainte s\ `mpline[ti 40 de ani!!Aluzie la faptul c\ Boyhood – 12ani de copil\rie/ Boyhood a fostfilmat `n decursul a 12 ani, iar Pa-tricia Arquette are azi 46 de ani.

Globurile de Aur au ignoratcomplet De ne`nvins/ Unbroken,regizat de amica HPRA, AngelinaJolie, dup\ cum nu au nominali-zat la nici o categorie nici Mr. Tur-ner, de Mike Leigh (Premiu pen-tru interpretare la Cannes pentruTimothy Spall), nici pe AmericanSniper, al lui Clint Eastwood. In-terstellar: C\l\torind prin univers/Interstellar a fost nominalizatdoar pentru coloan\ sonor\ (preamult!), iar Inherent Vice, de PaulThomas Anderson, prima ecrani-zare dup\ Thomas Pynchon, nu a fost nominalizat decât pentru rolprincipal masculin comedie/mu-zical (Joaquin Phoenix). ~n alt\

ordine de idei, The Imitation Ga-me, de James Marsh, care a fostpremiat la Toronto, a avut cincinominaliz\ri la Globurile de Aur(la fel ca Boyhood), dar n-a luatnici un premiu. A fost o edi]ie cudubluri. Julianne Moore a fost no-minalizat\ [i pentru dram\ (StillAlice), [i pentru comedie (H\r]ic\tre stele/ Maps to the Stars). BillMurray a concurat [i pentru co-media St. Vincent (chiar a[a?!), [ipentru miniseria/teleplay-ul OliveKitteridge, iar fra]ii Gyllenhaalau fost nominaliza]i unul la rol

principal dram\ (Pr\d\tor `nnoapte/ Nightcrawler), alta laactri]\ miniserie/teleplay, unde a[i câ[tigat (The Honourable Wo-man). A fost, `n fine, edi]ia cândKevin Spacey a luat, `n sfâr[it, unGlob de Aur (serialul Culisele pu-terii/ House of Cards), la a opta no-minalizare. A fost, de asemenea,prima edi]ie la care a fost nomina-lizat\ o regizoare de culoare, AvaDeVernay, autoarea lui Selma,film biografic despre un episod dinvia]a lui Martin Luther King. Fil-mul a avut patru nominaliz\ri, in-clusiv pentru dram\, regie, rolprincipal masculin (David Oyelo-wo), dar a fost premiat doar pentrumelodie original\.

A[adar, s\ ne preg\tim poaleles\ le primim `n România pe Bird -man, satir\ a showbizului american,[i Boyhood, experiment temporal[i extra-cinematografic, ambelepretendente serioase la Oscaruri(al\turi de pretenden]i neserio[ica The Imitation Game ori Foxcat-cher). ~n ultimii doi ani, Argo [i 12ani de sclavie/ 12 Years a Slave,care au câ[tigat Globurile de Aurpentru cea mai bun\ dram\, auluat [i Oscarul pentru cel mai bunfilm. Se va ntâmpla la fel [i acum?R\bdare [i tutun.

~n vremea când Julianne Moore ron]\ia chipsuri `n culise pentru c\ nu mâncase de cinci ore, noisfor\iam bine-mersi pentru c\, dac\ Pro 7 n-a mairetransmis `n direct Globurile de Aur, n-am avut undele vedea. Pro 7 promite `ns\ c\ transmite Oscaruriledin 22 februarie, a[a c\ pân\ atunci apuc\m s\ vedemfilmele premiate `n acest an de HFPA (Asocia]ia PreseiStr\ine de la Hollywood).

Premii

Dram\ – BoyhoodMuzical/comedie – The Grand

Budapest HotelActor dram\ – Eddie Red-

mayne pentru The Theory ofEverything

Actri]\ dram\ – JulianneMoore pentru Still Alice

Actor muzical/comedie – Mi -chael Keaton pentru Birdman

Actri]\ muzical/comedie –Amy Adams pentru Big Eyes

Actor rol secundar – J.K.Simmons pentru Whiplash

Actri]\ rol secundar – Patri-cia Arquette pentru Boyhood

Regizor – Richard Linklaterpentru Boyhood

Scenariu – Alejandro Gonzá -lez Iñárritu, Nicolás Giacobone,

Alexander Dinelaris, ArmandoBo pentru Birdman

Melodie original\ – Common(Glory), John Legend din Selma

Coloan\ sonor\ – Jóhann Jó-hannsson pentru The Theory ofEverything

Anima]ie – How to TrainYour Dragon 2

Film str\in – Leviathan (Ru-sia)

Premiere române[ti

Birdman – 16 ianuarieThe Imitation Game – 30 ia -

nuarieBoyhood – 6 februarieWhiplash – 6 februarieWild – 6 februarieBig Eyes – 20 februarieFoxcatcher – 20 martieInherent Vice – 24 aprilie

4 » opinii


Iarna de-acum e minciun\. Ninsesecâteva zile `ncontinuu. {i z\padaacoperise nu doar dou\ case de la omargine de sat, unde se adun\ast\zi jurnali[tii isterici, ca s\ trans-mit\ [tiri din „infernul alb“. Aco -perise totul. Sate, dealuri [i câmpii`ntregi. De deasupra nu puteai ve -dea decât vârfuri de copaci sau deacoperi[uri [i fuioare de fum. Darnu era nimeni disperat. Nici vorb\de cod ro[u. Era pur [i simplu iarn\.

Primul lucru pe care l-au f\cutoamenii dup\ ce s-a oprit ninsoareaa fost s\ sape tuneluri ca hârciogii:pe lâng\ cas\, pân\ la drum, pân\ lafântân\. Totul cu bucurie: o s\ fie unan bun! Plecau b\rba]ii cu ani-malele la ap\ a[a de voio[i, seadunau la intersec]ii de tunel,st\teau de vorb\ [i fumau pân\ sea[eza calul sau vaca n fund, de plic-tiseal\. Am s\pat [i eu un tunel,mergând `n picioare, f\r\ nici o]int\, pân\ m-am `ntâlnit `ntâm -pl\tor cu un tovar\[ de joac\. Ne-am

propus s\-i mai c\ut\m [i pe al]ii.Eram `n satul bunicilor `mpre-

un\ cu mama, „sinistra]i“ n „infer-nul alb“. Tata era [i el, probabil,acoperit de z\pad\ `n satul nostru,la vreo 15 km distan]\, nu exista mo-bil, telefon fix, nimic de tri mis/primit ve[ti, dar nu aveam nici ogrij\. Se descurca el. Cum [i el erasigur c\ ne descurc\m noi. ~ns\ ma-ma tot avea un necaz: lipsesc cammult de la [coal\ [i ar cam trebui s\m\ duc. Ea nu putea merge, era`ns\rcinat\ cu sor-mea. A[a c\ m-atrimis acas\ cu bunicul. Pe jos, evi-dent, c\ altfel nu puteai str\bate nicicu tancul.

Nu-mi pl\cea [coala, dar o c\l\to-rie cu bunicul m\ `ncânta. Dup\mine, a fost singurul optimist din fa-milia noastr\. De exemplu, neaduna pe to]i nepo]ii [i ne explica dece suntem noi a[a de[tepti („Sunte]ineamuri de pop\!“). Spre deosebirede toate rudele noastre sceptice,care, chiar dac\ nu ne considerau

pro[ti ca noaptea, nici c\ va reu[ivreunul scindarea atomului nu nevedeau n stare. Bunicul nu. Dac\ arfi venit situa]ia s\ taie cineva ato -mul, ar fi fost singurul convins c\unul dintre nepo]ii lui va reu[i s\ ofac\. Orbea de la un an la altul –niciodat\ n-am `n]eles exact ceboal\ avea, de la ce i se tr\gea –, dariubeam felul lui aparte de a vedealucrurile pân\ la cap\t. Cu fa]a.Atunci când nu mai dovedea cuochii, le apropia de obraz. Am fostcu el odat\ la cules de ciuperci `np\dure – el cuno[tea locurile undese fac, eu le g\seam – [i-mi amintesccum le-a „v\zut“ [i s-a bucurat deele, lipindu-le de obraz. Dar asta-i de-ja alt\ poveste...

Revin la a noastr\... ~nainte de apleca la drum, am mâncat ceva.Apoi bunicul a cules mâ]a b\gat\ cubotul `ntr-o oal\ de lut, lip\indsmântâna de deasupra, o ridicat-ode dup\ cap – aproape cu tot cu oal\,c\ aia o `mbr\]i[ase bine –, a dus-o`n dreptul fe]ei, i-a zis „Mâ]\, dac\ tetrântesc o dat\, fac dou\ din tine!“, aa[ezat-o u[or la p\mânt [i m-a`ndemnat: „Hai s\ mergem, c\avem drum lung“. Am plecat distratla culme c\ el poate face, dac\ vrea,dintr-o mâ]\ mare, dou\ mai mici.

El avea un b\] `n mân\, a[a c\mi-am f\cut [i eu rost de unul. Amprins a p\[i `mpreun\ pe z\pada`nghe]at\, peste garduri, case,

copaci [i drumuri, precum Iisus peap\. Apoi am ie[it `n largul m\riialbe, v\lurite, urmând o direc]ie pecare doar bunicul o cuno[tea. De[icumva am `n]eles `n sinea mea c\nu mai era nici o diferen]\ `ntre ve -derea lui ce]oas\ [i a mea, tot nu-miera team\ c\ o s\ ne r\t\cim. Mult\vreme am mers doar adulmecânddrumul. Vorbeam `ntruna, ne spu -neam pove[ti unul altuia. Am `nv\ -]at de la el versurile „R\sari Soare,fr\]ioare, c\, dac-ai mai z\bovi, numai ai la cine r\s\ri“ [i le repetamperiodic. Nu f\ceam eu pe atuncifilosofie, dar cumva prin deam iro-nia: Soarele n-are rost, dac\ nu r\ -sare pentru noi. Apoi am inventatun joc de `nc\lzire. Aruncam b\]ul`nainte [i fugeam dup\ el, cântând omelodie despre care n-am nici ceamai vag\ amintire de la cine, de ce [icum de-o [tiam: „Hai Cârlibaba“(nici acum nu [tiu ce nseamn\ Câr-libaba, doar c\-i o localitate pe unde-va). Bunicul venea din urm\ râ -zând, iar eu l a[teptam.

Pe un vârf de deal, bunicul s-aoprit, [i-a tras sufletul, s-a uitat `njur. „Suntem pe drumul bun... Uite,negrea]a aia de acolo e p\durea“, azis el bucuros. Eu, drept s\ spun, amcam amu]it când am auzit dep\dure: „P\i, n-o s\ vin\ lupul de-acolo?“. „B\iat mare, te temi delup?“ M\ cam temeam. I-am spus [ilui bunicu’. Auzisem zeci de pove[ti,

unele mai noi, multe vechi, desprecum se d\dea lupul la oameni.{tiam, de exemplu, din mai multeguri povestea unui lup care a venittoat\ via]a lui chiar la noi `n sat,unde a [i murit, ucis de cineva cu bi-ciul, pentru c\ era b\trân [i nu maiputea fugi `napoi acas\. ~nainte s\m\ nasc. Dar eu eram convins –visam asta destul de des – c\ lupulacela avea un pui alb, care tr\ie[teundeva `n p\dure [i nu mai vine `nsat. Dar acum, aici, dac\ vine?

Bunicul [i-a aprins o ]igar\ [i mi-a explicat c\ „lupul, negru saualb, e [i el un fel de om, are suflet, aretreburile lui, nu d\ a[a buzna pestenoi, `n t\t ceasu’... Apoi uite ce be]eavem... Suntem doi, el e singur. Nute teme. E[ti cu mine“. M-am mai li-ni[tit, dar parc\ tot m\ luase, a[a, cughea ]\ pe [ira spin\rii. I-am spus as-ta [i lui bunicu’. „P\i, s\ m\ ier]i,parc\ [i mie stau s\-mi scape din]iila trap. Hai s-o lu\m din loc, c\ ne iacu frig. N-avea grij\, [tiu eu dru-mul“, a ad\ugat el. M-am bucurat c\pot sc\pa [i eu din]ii la trap, f\r\ru[ine. Am luat-o din loc...

{i-aici mi se cam rupe amintirea:dârdâiam de frig, mai degrab\ defric\, trecând pe lâng\ o a[ezare aco -perit\ de z\pad\, `n urma bu niculuimeu aproape orb, un lup alb singurumbla pe urmele noastre. {i nu mai]in minte – cumva am reu[it, `nain tes\ se ntunece – cum am ajuns acas\...

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Salonul num\rul 6

Nu v\ voi relata aici cele ce se`ntâmpl\ cu bolnavii lui HristoBoicev, v\ voi spune doar c\exist\ un personaj – care se reco-mand\ Will, dar trebuie s\ pri-mim cu precau]ie aceast\ aluzie,c\ci ea este, `n final, supus\ revi-zuirii – care noteaz\, noteaz\, no-teaz\, noteaz\, noteaz\ tot ce li se`ntâmpl\ celorlal]i. Crezul lui Willeste c\ faptele nu au sens, dar c\`n scris ele `[i cap\t\ sensul. Cre-zul lui Will este c\ totul trebuieconsemnat, c\ nimic din ce nu esteconsemnat nu merit\, la rigoare,s\ existe [i nici nu va exista.

M-am reg\sit `n ultima s\pt\ -mân\ `n situa]ia acestui personajde teatru. N-am scris nici un arti-col despre ce s-a `ntâmplat `n re-dac]ia „Charlie Hebdo“ [i nici de -spre ce s-a `ntâmplat dup\ aceea.A[a am crezut eu c\ e bine, c\ eprea pu]in\ t\cere n lume n trena

acestei tragedii. ~n schimb, mi-amnotat. Ce s-a scris, unde s-a scris,cine a scris. Mi-a rezultat o arhiv\pe care o contemplu nsp\i mântat.

C\ci: un cunoscut cronicar al`ntâmpl\rilor zilelor noastre `n -cearc\ s\ nuan]eze activitatea ca-ricaturi[tilor. ~ndr\zne[te s\ folo-seasc\ aceast\ conjunc]ie adver-sativ\: „dar“. Nu i se `ng\duie. Seporne[te `n contra sa un spiritpamfletar devastator. Nu exist\nici un „dar“! Nu e permis s\ con-sideri caricaturile cu pricina omanifestare a libert\]ii de a fi ex-cesiv. Nu e voie! ~n periculos secolne mai afl\m. Se admite tot maipu]in opozi]ia la ideile noastre.Suntem, iat\, `n timpul unui tota-litarism-selfie. De parc\ o con-junc]ie adversativ\ ar justifica ocrim\. Când `l folose[ti pe „dar“,`ndeob[te mai aduci o nuan]\ ta-bloului. E dincolo de orice dis cu]ie

c\ nu e tolerabil ca un om s\ trag\cu pu[ca `n alt om ca r\s puns la osatir\. E scandalos, e revolt\tor, ecumplit c\ s-a ajuns aici.

Un altul a `ndr\znit s\ `ntrebede ce s-a ajuns totu[i aici? Atât i-atrebuit! Politizeaz\! E un neis -pr\vit! Cum `ndr\zne[te? E oribils\ consta]i c\ la vârsta istoric\ aislamului, cre[tinismul avea exactacelea[i porniri? Nu e corect poli-tic? Cum armonizezi acest sat glo-bal contemporan, cum po]i s\ `ifaci s\ se n]eleag\ pe cei care credc\, `n chestiunea libert\]ii, totuleste permis, c\ nu se poate altfel,cu cei care nu permit nimic dinco-lo de propria `n]elegere a civi -liza]iei – sever limitat\?

S-a scris c\ suntem to]i Charlie,c\ nu suntem to]i Charlie, c\ maibine am fi to]i poli]istul musulmancare a murit ap\rând dreptul luiCharlie de a-[i bate joc de credin]a

sa, c\ e ridicol s\ `l pui pe ProfetulMahomed n curul gol n geamuri-le chio[curilor de ziare, s-a discu-tat `ndelung, `nfl\c\rat, despre so-lidaritate, despre libertatea de ex-presie, despre Paris, despre ghe-toizare.

Am notat, am notat, am notat,am notat, am notat. N-am crezutoportun s\ adaug micile mele ob-serva]ii. Erau de altfel ne`nsem-nate: sunt, de pild\, convins c\, `ncazul fanaticilor religio[i, religiaeste un pretext, nu o cauz\. C\ fa-natismului i se poate ata[a ([i i seata[eaz\) orice alt\ motiva]ie. Lafel cum cred c\ nu Dumnezeu (in-diferent dac\ exist\ sau nu) e devin\ pentru ce [i fac oamenii unulaltuia pe p\mânt, c\ omul l va omo -r` pe cel\lalt om, fie el [i aproape-le, dac\ el divinizeaz\ o ro[ie, iarcel\lalt un castravete, c\ a[a a fostdintotdeauna [i c\ nici nu se poateschimba prea mult `n viitor.

M-a tulburat spiritul de turm\,f\r\ urm\ de filtru critic, cu oa-meni aderând la un hashtag fiind -c\ a[a e la mod\, fiindc\ a[a fac [iceilal]i, m-a uluit câ]i speciali[ti`n Coran sunt printre noi, câ]i oa-meni cu umor n-au totu[i relaxa-rea de a nu i pizmui pe cei care nurâd la acelea[i glume, m-a `ngre -]o[at ipocrizia `n chestiunea pre-sei. Iat\-i: milioane de cet\]eni ca-re nu numai c\ nu auziser\ nicio-dat\ de „Charlie Hebdo“ pân\acum, dar mai au [i tupeul de a po-za n ap\r\torii gazetarilor de pre-tutindeni. Inutil s\ `i `ntrebi cândau pl\tit ultima oar\ pentru unact jurnalistic. ~n mare, sunt ace-ia[i care `[i turnau g\le]i cu ghea -]\ `n cap pentru combaterea uneimaladii al c\rei nume deja l-au ui-tat. Mi-e [i fric\ s\ `ntreb, prin iu-nie `ncolo, cine a fost [i cu ce s-a`ndeletnicit Charb?

Mai bine tac. {i notez.

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Hristo Boicev este un dramaturg bulgar n\scut `n anul 1950 dup\ Hristos. El este acela care a scris o pies\ de teatru ce se desf\[oar\, ca-n Cehov, `n salonulnum\rul 6. Piesa a primit numele Spitalul comunal [i a devenit un spectacol care `[i tr\ie[te gloria pe scenele lumii. „Scenele lumii“ nu este, `n acest caz, o exagerare textual\. Spectacolul chiar se joac\ `n teatre de pe `ntreg p\mântul.

Bunicul orb

PSD ar fi trebuit s\ aib\ o analiz\ in-tern\ serioas\, dup\ e[ecul ustu -r\tor de la preziden]iale. Nu doar c\nu s-a ntâmplat asta, dar liderii par-tidului bag\ capul `n nisip pentru asc\pa de judecata teritoriului. Ini]ials-a spus c\ PSD `[i va ]ine congresul`n a doua jum\tate a lunii martie, darulterior s-a decis ca Marea Socoteal\s\ fie amânat\ pentru nu se [tie când.Atât Ponta, cât [i cei din jurul lui [tiuc\ orice tulburare a apelor `n partidva duce `n scurt timp [i la pierdereaguvern\rii. Ce s\ le spun\ Ponta to-var\[ilor din PSD la un eventual con-gres? C\ el, Dragnea, plus echipa desunete din campanie au decis s\ pu -n\ piedic\ diasporei? C\ partidul apierdut cursa pentru Cotroceni dincauza arogan]ei sale [i a deciziilor pros-te[ti luate n ultima parte a anului?

Oricât de unit ar fi partidul, Pontaar ie[i [ifonat `n urma congresului.Chiar dac\ ar fi reconfirmat la [efiaPSD, tot s-ar coagula la congres o

grupare care s\-i cear\ socoteal\pentru dezastrul din noiembrie.Strategia capilor PSD vizeaz\ salva-rea lor, [i nu a partidului `n ansam-blu. Ei sper\ c\ timpul va lucra pen-tru a repara imaginea [ifonat\ lascrutinul de la finalul anului trecut.

Ponta i-a exclus rapid pe Geoan\[i Vanghelie, pentru a-i decupla departid [i a dejuca un eventual puci in-tern care cu siguran]\ ar fi avut loc.

Amânând clarificarea intern\,PSD gre[e[te, iar Ponta nu va puteaevita c\derea. Geoan\ [i Vangheliese tot agit\ n ultima vreme [i anun]\c\ 40-50 de parlamentari sunt gata s\pun\ um\rul la d\râmarea guver-nului PSD [i s\ formeze un nou par-tid de stânga care s\ se al\ture ntr-oconstruc]ie guvernamental\ cu libe-ralii. Plecarea lui Ponta de la PalatulVictoria va duce imediat [i la schim-barea conducerii PSD. Baronii sevor suci [i vor cere sânge `n par-tid, `n momentul `n care osp\]ul

guvernamental se va fi `n cheiat.Pentru Ponta, orice variant\ pare

`n acest moment proast\. Cu Drag-nea `nc\ al\turi, Victor Ponta sper\c\ func]ia de la Palatul Victoria l va]ine n via]\ [i la partid.

~n orice caz, cu cât r\mâne maimult ag\]at la guvernare, cu atâtPSD va pierde puncte. Iar alegerileparlamentare nu sunt atât de depar-te precum par.

{i la PNL sunt de a[teptat n acestan decizii cruciale. Exist\ oameni `npartid care abia a[teapt\ s\ ajung\ laguvernare. Nu conteaz\ cum, cu ci-ne, important e s\ preia h\]urile laPalatul Victoria. PNL [i PDL nu aunum\rul necesar de parlamentaripentru a provoca o c\dere a executi-vului. Primirea de tr\d\tori n mare-le PNL e riscant\, pentru c\ un ase-menea joc n-ar face decât s\ arate c\s-au schimbat doar personajele, numetehnele. UNPR-ul lui GabrielOprea nu-l va tr\da pe Ponta la o

eventual\ mo]iune. UDMR joac\ du-blu, dar f\r\ o garan]ie c\ le va fi maibine cu o guvernare de dreapta, lide-rii maghiari nu vor mar[a la c\dereacabinetului Ponta. PNL are la `nde-mân\ varianta de a nu `nregimentatr\d\tori, dar poate ncuraja un tran -sfer al acestora c\tre noul partid mo -[it de Geoan\.

~n PNL se fac tot felul de calcule,dar mul]i din partid spun c\ politic,mai profitabil\ e banca opozi]iei. Li-beralii stau la peste 40 la sut\ `n son-daje, iar gafele guvernului PSD nu-ipot cobor prea mult sub acest prag`n cele 20 luni r\mase pân\ la parla-mentare. PNL mai are o problem\:armonizarea rela]iilor cu vechii pe-deli[ti. ~n unele jude]e, rela]iile dininteriorul marelui PNL nu-s delocbune, iar venirea la putere ar tensio-na [i mai mult lucrurile, putând du-ce chiar la plec\ri din partid.

O alt\ forma]iune cu preten]ii pescena politic\, PMP, [i-a cam pierdut

obiectul muncii. Cum opozi]ia laPSD e asigurat\ de marele PNL, vo-cea PMP abia se aude. Elena Udread\ semne c\ s-ar retrage din frunteapartidului, dar apari]iile sale publicearat\ cu totul altceva, n timp ce Tra-ian B\sescu ezit\ s\ se al\ture unuiproiect care merge pe un drum`nfundat. Posibil ca urm\toarele son-daje s\ arate PMP-ul tot sub 5 la sut\,caz `n care nu va trece mult timppân\ la destr\marea forma]iunii.

Cu excep]ia UDMR, toate celelalteforma]iuni mici au de luat decizii im-portante n acest an. UNPR va trebuis\ hot\rasc\ dac\ merge `n 2016 pepropriile picioare sau dac\ r\mânela remorca PSD, n timp ce n PC, Da-niel Constantin e tot mai `ncol]it peprimarul Piedone.

~n PLR-ul lui T\riceanu s-a insta-lat panica. Radu Stroe, mâna dreapt\a fostului premier liberal, a s\rit deja`n barca uneperist\, iar partidulseam\n\ cu o corabie care e tot maiaproape s\ se scufunde.

Anul 2015 nu va fi deloc lini[tit, ciplin de surprize. Vor fi mut\ri spec-taculoase stânga-dreapta, iar pe dealt\ parte vor ap\rea noi partide pescena politic\ (vezi anun]ata forma -]iune a Monic\i Macovei).

Dou\ lucruri sunt de urm\rit `nurm\toarele 11 luni: cât va rezista PSDla guvernare, iar de partea cealalt\,cât de hot\râ]i sunt liberalii s\ preiaputerea [i mai ales dac\ au oameniipotrivi]i pentru a conduce România.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Anul 2015 este unul al rea[ez\rilor politice, dup\cutremurul din noiembrie, când Iohannis a câ[tigatpre[edin]ia. Nici o forma]iune nu va sc\pa neatins\ `n urma avertismentului electoratului c\ vrea altceva [i c\ jocul politic trebuie resetat.

Lupta islamului pentru pace

Cu ce au gre[it jurnali[tii de la„Charlie Hebdo“ `n fa]a tinerilorislami[ti, de i-au `ndârjit atât de ta-re? Au publicat ni[te caricaturi cuMahomed. Iar Mahomed, din câte se[tie, nu trebuie portretizat, desenat,caricaturizat sau persiflat. Nu te jocicu credin]a oamenilor sau, dac\ ofaci, supor]i consecin]ele. Adic\ unglonte `n cap. E modelul pe care l-auimpus n ultimul deceniu adep]ii ex-tremi[ti ai unei religii pe care mu-sulmanii modera]i o promoveaz\drept o religie a p\cii –iar eu sunt ga-ta s\-i cred pe cei din urm\. Cuamendamentele necesare. Sunt deacord [i c\ e o dovad\ de rea-cre-din]\ s\ profanezi simbolurile sacreale credin]ei unui seam\n de-al t\u.Nu `mi dau seama `ns\ prea bine cemai `nseamn\ profanarea. A[ zicec\ profanarea e `n ochiul credincio-sului. Iar aici `ncep problemele.

~n 1987 artistul american AndresSerrano a expus o fotografie intitu-lat\ Piss Christ, care reprezenta uncrucifix cu Iisus r\stignit scufundat`ntr-un recipient cu urina artistului.Lucrarea a fost declarat\ câ[tig\toa-re ntr-un concurs finan]at par]ial destatul american prin National En-dowment of the Arts [i s-a vândut cucincisprezece mii de dolari. Opera sade art\ – a c\rei valoare estetic\ e`ntr-adev\r `ndoielnic\, dar nu de -spre asta discut\m aici – a iscatproteste publice, iar unii au `ncer-cat chiar s\ o distrug\. ~ns\ An-dres Serrano, american romano-catolic cu origini hispanice, nu afost nici `mpu[cat, nici decapitatde drept-credincio[i. Nici un clericcre[tin nu a emis o fatwa la adresalui, iar artistul tr\ie[te `n conti-nuare nestânjenit `n Statele Unite.

~n 1979 grupul britanic de comedie

Monty Python realizeaz\ un film `ncare ia peste picior Noul Testament.Satira religioas\ implicit\ a stârnitla vremea ei un scandal serios, iar fil-mul, intitulat Via]a lui Brian, a fostinterzis de mai multe autorit\]i loca-le (dar nu de toate). ~mpotriva lui auprotestat deopotriv\ clerici cre[tini [irabini evrei. Altfel, filmul a avut unsucces imens [i nici unul dintre mem-brii grupului sau dintre cei implica]i`n realizarea lui nu a fost `mpu[catsau, [tiu eu, decapitat.

~ncerc s\-mi amintesc câ]i oa-meni au fost uci[i `n ultima vremedin pricin\ c\ au luat `n r\sp\r reli-gia cre[tin\ sau iudaic\, au caricatu-rizat, ridiculizat sau blasfemiat sim-bolurile sacre ale acestor mari reli-gii. Lumea noastr\ modern\ e plin\de oameni care iau peste picior Sfân-ta Treime [i fac bancuri despre Ima -culata Concep]iune, despre Moise

sau exodul evreilor. Nu i-a mpu[catnimeni, nu i-a decapitat nimeni.Cre[tini, evrei, musulmani, atei, to]ipot lua `n b\[c\lie f\r\ team\ acestedou\ mari religii. Nu [i pe a treia,din câte se vede. {i nu po]i s\ nu te-n trebi de ce. O religie puternic\ –[i o credin]\ puternic\ – nu poate fizdruncinat\ de asemenea fleacuricum sunt ni[te fotografii provoca-toare, un film satiric, câteva carica-turi mai mult sau mai pu]in comice.Le tolereaz\ pentru c\ le dep\[e[te,este deasupra lor. Iar credinciosul au-tentic [tie care este adev\rul –adev\rul lui – [i, `n cel mai bun caz,prive[te cu mil\ bietele eforturi alenecredin cio[ilor de a atrage aten]ia.Nu este cre[tinismul o religie a milei?{i nu este islamul o religie a p\cii?

Mi-am amintit `ns\, printr-o co -nexiune fireasc\ de idei, c\ dac\ azi`n cre[tinism nu mai sunt uci[i oa-meni din pricina necredin]ei lor,

sunt tot mai mul]i cei care sunt uci[idatorit\ credin]ei lor cre[tine. Doar`n ultimul an au murit cu miile, `nNigeria [i `n Siria – [i au fost uci[i,poate nu tocmai ntâmpl\tor, de fun-damentali[tii islamici de acolo. Poa-te c\ e o apropiere interpretabil\,dar aici mi se pare ceva ciudat. Ni[tedrept-credincio[i pretind acceptarea[i respectarea, `n propriii termeni, acredin]ei lor [i ucid f\r\ mil\ pentruasta. ~n acela[i timp, aceia[i drept-credincio[i extermin\ al]i drept-cre-dincio[i care vor mult mai pu]in: s\fie l\sa]i s\ se roage la Dumnezeullor, fie el caricaturizat sau nu. Iar ceicare ucid [i ntr-o parte, [i n cealalt\sunt, nu se [tie cum, adep]ii unei reli-gii a p\cii. Asta `mi aminte[te de iro-nica butad\ din perioada comunist\:„Vom lupta pentru pace pân\ n-o s\mai r\mân\ piatr\ pe piatr\“. Dar nu\sta e islamul adev\rat, nu-i a[a?

~n 7 ianuarie doi fanatici jihadi[ti au atacat sediul publica]iei „Charlie Hebdo“, au`mpu[cat cu sânge-rece doisprezece oameni, printre care zece jurnali[ti, [i au fugitstrigând „Allah e mare!“. ~n scurt timp au fost descoperi]i [i `mpu[ca]i, la rândul lor, defor]ele speciale franceze, concomitent cu un prieten-complice care se refugiase `ntr-unmagazin evreiesc kosher.

Românii e de[tep]i

Radu Pavel Gheo

Spargerea PSD [i guvernarea PNL,dou\ teme de urm\rit `n 2015


6 » muzic\

Gânduri inutileascultând un concert...

Ei bine, nu! Proiectul cultural [isocietal al românilor se `nvârtemai departe `n jurul Marii Cate-drale a Neamului, nu spre o sal\de concerte. Biserica `i va educape români `n continuare s\ con-damne necredin]a [i insolen]a ce-lor de la „Charlie Hebdo“, pedep-sit\ – nu? – de bunul Dumnezeuprin mâna (la Bucure[ti) nu se[tie cui. Probabil, `n loc de striga-rea zilei, „Allahu Akbar!“ sau„Salut voios de pionier!“, ai Bise-ricii o[teni vor fi educa]i s\ re-vin\, la nevoie, la str\bunul „oc-cide, occide“, ce a adus atâtea bi-ruin]e asupra credincio[ilor dealte etnii `n bunele vremuri me-dievale ale Moldovei.

Ce-i drept, Catedrala Neamuluiar urma s\ coste ceva mai pu]indecât Sala Filarmonicii din Pa-ris, conform socotelilor ini]iale,doar vreo sut\ de milioane de eu-ro. Chiar a[a, dup\ unele calculef\cute de pres\, pre]ul ar fi echi-valentul construc]iei a vreo 1.500de [coli, al dot\rii a vreo 40 de spi-tale moderne de mare capacitatesau al vreo 300 km de autostrad\.Dar ce interes ar avea guvernul [iprim\ria capitalei s\ investeasc\

`n asemenea „obiective“ de careRomânia – [tie toat\ lumea –abun d\? Unde ar mai putea as-culta, altfel, Victor Ponta et comp.,dintr-un stal confortabil, cânturi-le biserice[ti `n\l]ate pâ n\ la 120de metri, echivalentul `n\l]imiiunui bloc cu 40 de etaje? {i undear mai fi aplaudat\ intrarea sa,dintr-un foc, de 5.000 de enoria[ispectatori?

Prin compara]ie, Filarmonicadin Paris e un fleac, din alte mo-tive de acustic\ decât cele ale Pa-triarhiei române, mare amatoarede difuzoare. La Paris distan]a`ntre orchestr\ [i „enoria[i“ nudep\[e[te 32 de metri – `n timp cela Sala Pleyel ajungea pân\ spre48 de metri. Ca s\ nu mai vorbimc\ pre[edintele François Hollandenu a fost aplaudat decât de vreo2.400 de spectatori, ce au mai tre-buit [i s\-[i pl\teasc\ biletele laslujba oficiat\ miercuri sear\ dePaavo Järvi [i Orchestre de Paris.

Ce mai promite proiectul decult roman... Un soi de hotel pen-tru preo]ii [i pelerinii ce vor venila concertele de Pa[te [i Cr\ciun,s\li pentru reuniuni [i cursurireligioase, o sal\ de conferin]e, bachiar [i un anun]at spital, deser-vit de oamenii bisericii.

{i ce promite, prin compara -]ie, proiectul cultural francez, ceare ambi]ia – se spune la Paris –de a deveni un „Centru Pompi-dou al Muzicii“? O scurt\ descrie-re enumer\ [ase s\li de repeti]ii,ateliere pedagogice, un marespa]iu de expozi]ii, restaurante [icafenele, ba chiar [i o „prome-nad\ cu vedere“, pe acoperi[ulmulti-etajat, hiper-original. Nu

[tim câte slujbe sunt programate`ntr-un sezon `n Catedrala Nea -mului, dar La Philharmonie pro-mite 270 de concerte, din ianuariepân\ `n iunie, 70 dintre ele dejazz, rock [i muzic\ etnic\.

Dac\ modelul probabil al Cate-dralei Neamului este de c\utat laMoscova, `n imensa Catedral\ aMântuitorului, drag\ pre[edinte-lui Putin, testat\ acustic acumtrei ani de ast\zi celebrul gruppunk „Pussy Riot“, cel al S\lii Fi-larmonice de la Paris `[i are ori-ginea `n cl\direa [i performan -]ele s\lii Filarmonicii din Berlin.~n privin]a acusticii, Patriarhianu se va putea bucura, cu sigu-ran]\, de aportul unor mari ingi-neri, ca Harold Marshall, neo-zee-landez, [i japonezul YasuhisaToyota, responsabili cu acusticala Paris. Dar cu amplificarea derigoare `n locurile de cult din Ro-mânia, sunetul va avea cel pu]inaceea[i for]\ de penetra]ie ca [i acelui emis de un muezin...

Primele impresii despre acus-tic\ ale soli[tilor concertului dedeschidere de la Paris, intervie-va]i de televiziune, au fost extremde bune, cele ale unui specialist,aflat `n sal\, ceva mai rezervate.Dar, cum scria pe blogul s\u bri-tanicul Marshall Marcus, un fostdirector la Royal Festival Hall laLondra, atunci când lucr\rile laFilarmonica parizian\ vor fi fini-sate cu adev\rat, peste câtevaluni, „aceasta va fi una din cele maibune s\li ale Europei“, spre carevor privi cu invidie atât Londra,cât [i New York-ul. Nu m\ `ntre-ba]i cine va privi cu invidie Cate-drala Neamului de la Bucure[ti...

Ascult concertul de deschidere a S\lii Filar-monicii de la Paris [iprivesc imaginile cu detaliile arhitecturaletransmise `n direct dearte.concert, iar gândurile`mi zboar\ spre nevoia[aSal\ a Palatului `n carebucure[tenii vor mai as-culta, probabil, zeci de ani concerteleFestivalului „GeorgeEnescu“. {i `mi spun c\,dac\ tot a acceptat s\-[iscoa t\ sufletul la vânzarepentru un Mefisto au toh -ton, prorocind `n campa-nia electoral\ c\ acestava transforma `n binevia]a românilor [i va pu necap\t epocii tranzi]iei,pre[edintele festivaluluiar fi putut s\ se vând\ ce-va mai scump. S\ ob]in\,de exemplu, fondurilepentru o nou\ sal\ deconcerte `n capitala mândrei Românii...

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Sfâr[itul anului 1981. Cr\ciunul seoficia de ani buni ca un soi des\rb\toare semilegal\, dat fiind c\statul comunist n-o agrea, `ns\nici n-o interzicea. Mereu o a[tep-tam cu emo]ie, ca pe vremea când,copil fiind, `n toate zilele de postm\ uitam lung [i de[irat c\trestea ua ce urma s\ r\sar\. Primi-sem o „prem\“ la serviciu, astfelc\ „mi-am `mplinit un vis“ cum -p\rând pick-up-ul marca „Akkord201 Stereo“. Era o h\r\baie `n cu-tie de lemn bej, cu bordul placat nfoi]\ de aluminiu, difuzoare de-ta[abile [i doz\ piezomagnetic\.Amplificatorul, inclus `n schem\,d\dea greutate [i stabilitate ansam -blului, iar componentele respec-tau stasul „bal[aia i zdarovaia“.Fabrica]ie sovietic\, solid\, inclu-siv acul de cristal ce-a reu[it per-forman]a s\ toceasc\ [an]urilepl\cilor Electrecord, pân\ le-af\cut inutilizabile. Pe unele amreu [it s\ le `nlocuiesc, altele s-audus `nvârtindu-se...

Acel pick-up a avut [ansa de-areda primul meu disc AC/DC„original“. Am folosit ghilimele,deoarece n contextul respectiv unvinil presat `n India, de firmaDum Dum, mi se p\rea tot atât debun ca unul provenit din SUA sauUK. Chestiile de fine]e, dinamic\sau fâs nu-mi agasau percep]ia,mai ales dup\ câteva pahare cu li-coare de extrac]ie prunicol\. Iaramicilor de-atunci, afla]i azi `n al-te ]\ri sau pe alt\ lume, nici c\ lep\sa. Pu]ini posedau un radio sauvreo gioars\ de magnetofon cescotea sunete indistincte, a[a c\m\ vizitau s\-[i spele urechea,de[i esofagul era organul prioritarcur\]at la o asemenea `ntrunireestetic\! AC/DC – Back In Black afost câ]iva ani discul cel mai fre-cat. Poate l-a[ mai asculta [i azi,da c\ nu-l includeam `n pre]ultranzac]iei, când am ncheiat „afa-cerea profitabil\“ de revânzare aobiectului ce-mi devenise inutil,odat\ cu achizi]ionarea altui pick-up, marca Tesla. Pe acesta `l am`nc\. El avu onoarea s\ nvârteasc\

deun\zi ultimul disc AC/DC –Rock or Bust (2014, Columbia).

Cel mai bun lucru pe care `l potspune despre acest disc este c\-miplace iconografia. Fotografii Ja-mes Minchin III, Guido Karp, di-rectorul artistic Josh Cheuse [igraficianul Istvan de la ChaoticAtmosphere merit\ men]ionarea`n orice cronic\ dedicat\ discului,mai mult decât faptul c\ Stevie,nepotul fra]ilor Young, l-a nlocuitpe Malcolm, bolnav. Sunt câtevacadre de toat\ frumuse]ea, `ntradi]ia fotografiei alb-negru, rarpracticat\ `n zilele noastre intenscolorate. Cei patru, supravie]ui-tori parc\ ai r\zboiului general cuestablishment-ul, nu-[i ascund ri-durile vârstei sub farduri [i vopseliridicole. Cadrele unui aparat binefocalizat relev\ detaliile fe]elor,parc\ t\iate `n stânc\ de-un scul-ptor neatent. Râsul nu le-a pierit,pofta de joac\ pare definitiv `n -scris\ n ADN-ul lui Angus (acela[ispiridu[ atoatef\c\tor al echipei).Numai c\ zâmbetul melancolic desub [apca lui Brian Johnson spunece nu spun „versurile“ cântecelor.

Pu]ine, scurte [i la obiect, pie-sele acestui album nu difer\ maideloc de celelalte din istoria AC/DC.„Obiectiv“ n-am cum s\ fiu fa]\ deaceast\ trup\, fiindc\ mi-a pl\cutf\r\ s\-mi bat capul cu motiva]ii-le. E o puerilitate s\ repro[ez...puerilitatea textelor sau simplita-tea ritmului. Angus spunea odat\c\ ei n-au preten]ia s\ schimbe lu-mea, s\ o surprind\ cu experien]eauditive inedite. Ce anume voiaus\ fac\ sau de ce cântau, asta An-gus n-o mai spunea. Nici nu eranevoie. Cine se ridic\ de jos cândaude o pies\ AC/DC, `n]elege f\r\explica]ii. Mi-amintesc, iar\[i, cli -pa unui festival bucure[tean, cândtoat\ suflarea spectatorilor era lap\mânt dup\ ni[te trupe [i ore derock\ial\ cam tern\. Brusc, Iris a`nceput piesa Thunderstruck [itot poporockerul a s\rit la zbân -]uial\, ca [i cum ar fi fost electro-cutat!

A[a am reac]ionat [i eu, dup\ce-am pus acul pe noul vinil...

B\trâne]e f\r\ b\trâne]e


teatru « 7

Tot sentimentul revenirii `n tre-cut l-am avut urm\rind montareaie[ean\ a lui Mircea Corni[teanucu O scrisoare pierdut\, copie fi-del\ a versiunii realizate de regi-zor la teatrul unde este [i mana-ger, Na]ionalul „Marin Sorescu“din Craiova, `n 2012! MirceaCorni[teanu merge mai departe,asumându-[i pentru „dulcele târg“crea]ia decorurilor imaginate `nB\nie de Clara Labancz. Artistascenograf, cel mai probabil, habarnu are de situa]ie! Despre proble-mele de deontologie profesional\`n practica de mutare a unei vi-ziuni regizorale pe o alt\ scen\sau chiar pe mai multe, cu al]i ac-tori, pentru alt onorariu voi scrieun articol mai amplu. Deocam-dat\, z\bovesc analitic asupra va-lorii mediocre a duplicatului de laIa[i cu O scrisoare pierdut\.

Mircea Corni[teanu a mers `nabordarea scenic\ pe un drumfoarte b\t\torit de `ndelungat\ [ideas\ umbl\tur\ artistic\: perpe-tua actualitate a lui Caragiale.Aceea[i ]ar\, acela[i tip de politi-cieni, acelea[i istorii de alcov, ace-lea[i [antaje, acelea[i cli[ee, ace-lea[i spectacole! Regia interpreta-tiv\ a clasicei piese r\mâne la primul nivel de hermeneutic\ tea-tral\, cel mai la-ndemân\. „Inova -]iile“ sunt c\znite, n-au profunzi-mea [i subtilitatea care-ar face dinregizor un co-autor ce relev\ po-ten]ialit\]i textuale inedite, `mbo -g\]ind opera dramatic\. Str\daniacreatoare nu a produs decât o suit\de déja vu-uri, spectacolul oferin-du-ne, exact ca la Craiova, inter-ven]ii artistice de suprafa]\.

Totul `ncepe `ntr-un spa]iu sce -nic ambiguu: n centru e un birou –presupui al prefectului, privind lamobila masiv\, faxul, dosarele,dar poate fi [i al lui Trahanache –,flancat de plante decorative `nghivece uria[e; `n stânga, un grup

statuar figurativ f\r\ rost scenic,c\ci mai degrab\ `ncurc\ traseeleactorilor. Pe parcurs, ac]iunea semai mut\: `ntr-un perimetru ne-utru, pentru momentul discursu-rilor; acas\ la Trahanache, cândapare [i-un gard uria[; n pia]a pu-blic\, la final. Prin aceste perime-tre se perind\ personaje oarecumremodelate caracterial. Noul croiregizoral n-are `ns\ sclipire, iarefectul e s\r\cirea dramaturgic\ afigurilor din scen\.

Spectacolul n-are ritm, n-aresurpriz\, e o comedie de situa]ii [icaractere la care nici nu râzi,`ntrucât nu scap\ din plasa plati-tudinilor tipice show-urilor de di-vertisment de televiziune. E sta-tic, la propriu – se st\ pe scaune,se bea mult (de ce?), se pierd timpipre]io[i coborând cortina, de pil -d\, pentru a masca schimbareadecorului – [i la figurat, ca dina-mic\ a ideilor de transpunere sce-nic\. Unicul element de relativ\modernitate e proiec]ia video re-prezentând fa]ada unui imobil ele-gant, `n prima parte, [i, ulterior,intrarea ntr-un parc, proiec]ie ca-re-i anun]\ vizual pe cei ce ur-meaz\ s\ p\trund\ `n scen\. Doarc\ aportul estetic al multimedieiconteaz\ pe func]ia ei primar\,simplist\, de localizare a ac]iuniiprin imagine preponderent sta-tic\. {i nici de prea bun\ calitatetehnic\ nu e, lumina plin\ dinscen\ afectându-i claritatea. Dedragul proiec]iei, Mircea Corni[ -teanu a renun]at la ecleraj, ele-ment de expresie care ar fi ajutatla construirea vizualit\]ii scenice.Când se filmeaz\ n timp real, pen-tru reuniunea politic\, publiculrateaz\ momentul teatral, furat dechipurile [i gesturile celor dinstal, loje [i balcon muta]i via vi-deo `n fundalul scenei. {i de ceicâ]iva interpre]i ce traverseaz\sala [i r\mân `n primul rând de

fotolii, `ntr-o tentativ\ de anularea celui de-al patrulea perete [i deincluziune a publicului. Multipli-carea planurilor nu numai c\ n-ajut\, dar stric\ de-a binelea, `n -greunând receptarea, unul dintretablourile de substan]\ caragia-lesc\ fiind anulat de ambi]ia regi-zoral\ de-a folosi tehnici la mod\!Discutabil\ estetic e [i prezen]a fi-zic\ a cameramanului `n spa]iulde joc, „personaj“ inutil sub aspec-tul logicii artistice, r\t\cit printreeroii cunoscu]i de toat\ lumea. Ca-tegoria „inutil artistic“ se l\r ge[teprin inventarea altei prezen]e su-plimentare: bodyguard-ul lui Aga -mi]\ Dandanache. Un Dan danachecum `nc\, recunosc, n-am maiv\zut: o persoan\ cu handicap loco-motor, plasat `ntr-un scaun cu roti-le, `mbr\cat ca un om al str\zii!

Textul lui Caragiale tr\ie[teprin personajele sale, care recla -m\ interpretare de clas\. Lucrulcu actorul face parte din muncaregizoral\, altfel se `ntâmpl\ caaici, unde interpre]ii nu rezonea -z\ cu directorul de scen\, jucând`n registre [i stiluri diferite, fieca-re cum apreciaz\ c\ ar fi mai ni-merit. Cel mai de-acolo, din Cara-giale, a fost Petru Ciubotaru, vete-ranul scenei ie[ene interpretân-du-l, cu r\bdarea necesar\, pe Tra -hanache. Actorul `[i decupea z\per sonajul, impunându-l `n raportcu celelalte, care par nesemnifica-tive, golite de con]inut. Aten ]ia oatrage [i tandemul Farfuridi-Brân -zovenescu (Teo Corban, Constan-tin Pu[ca[u).

Echipa managerial\ de la TNI[tia c\ Mircea Corni[teanu va fa-ce un copy/paste cu O scrisoare

pierdut\. De ce a acceptat? Pentruc\ o parte din regizorii-manageride teatru se invit\ reciproc la cola-bor\ri. Nu pro bono, pe onorariiconsistente din bani publici, ba`nc\ [i t\inuite sub pretextul con-fiden]ialit\]ii. Pentru c\ unii punprieteniile personale mai presusde principiile de management.Pentru c\, pur [i simplu, nu `i in-tereseaz\ cum arat\ repertoriul,

ce se `ntâmpl\ cu actorii, cu trupacare, `n absen]a succesului, e de-rutat\, blazat\, frustrat\ artistic.C\ `ndep\rteaz\ publicul, oferin-du-i sezon dup\ sezon spectacoleproaste. C\ Na]ionalul ie[ean e celmai slab din ]ar\ `n liga lui. R\s -punsul e un cumul de motive dincare se eviden]iaz\ proeminentrealitatea c\ directorilor de la TNInu le pas\.

Chiar a[a, domnule Corni[teanu?!Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Prima „noutate“ servit\ la `nceput de an de Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“ Ia[i (TNI)este un spectacol pe ale c\rui afi[ [i copert\ a programului de sal\ scrie „stagiunea 2013-2014“! Nu e o eroare de redactare ori de tipar, produc]ia a fost bugetat\ `n sezonulanterior, dar amânat\, din mai multe motive, pentru când o fi. A fost 8 ianuarie 2015! Dealtfel, la TNI se poate orice, doar c\ nu spre binele artei [i al publicului!

Pinacoteca din Petrila

8 » interviu


Matei Vi[niec: „~i mul]umescscriitorului din mine c\ `l ajut\ pe jurnalist s\ nucread\ c\ totul este pierdut“

Interviu realizat de Ioan Stoleru

A]i descris cafeneaua, careapare adesea `n operele dum-neavoastr\, ca „un loc de so-cializare, de istorie [i dememorie colectiv\“. Mai g\ -si]i cafenele deschise zi-lu-min\ [i cât timp petrece]iscriind `n acestea? B\nuiescc\ resim]i]i cu regret faptulc\ multe dintre ele se `nchid,l\sând loc altor afaceri.

Am norocul de a tr\i `ntr-unora[ `n care cafenelele nu au mu-rit `nc\, de[i multe dispar pentrua deveni restaurante ja poneze(]inute de chinezi) sau, [i mai r\u,restaurante tip McDonald’s. Pa -risul r\mâne un ora[ al cafe -nelelor, iar unele sunt deschise nc\24 de ore din 24 (pentru amatorii

de astfel de experien]e, iat\ oadres\ u[or de g\ sit, cafeneaua LeDépart Saint-Michel, `n pia]aSaint-Michel, la doi pa[i de cate-drala Notre-Dame). Scriu [i ast\zi`n cafe ne le, dar mai ales `n celedin car tierul meu, mai pu]in turis-tice [i cu chelneri mai pu]in aro-gan]i (ei, bine, da, chiar [i la Paristu rismul atrofiaz\ ospitalitatea).Ceea ce-mi place `n continuare `ncafenele sunt spectacolul uman [ibaletul ne`ncetat de gesturi [i cu-vinte. Când pot, trag cu urechea laconversa]iile de la tejghea, maiales când am no rocul s\ dau pestepersonaje care, la ora 9 diminea]a,`[i beau prima bere sau primul pa-har cu vin alb. Ca s\ m\ simt bine`ntr-o cafenea am `ns\ nevoie`ntotdeauna de un minim decor,pentru c\ nu atât cafeaua con-teaz\, ci cât de confortabile suntmesele, scaunele [i banchetele, câtde mare este des chiderea sprestrad\ [i cât de subtil parfumul deepoc\. ~ntr-o cafenea care res pir\gust [i vechime simt imediat acu-mularea memoriei [i arta de atr\i. Forfota din cafenea nu m\ de-ranjeaz\ niciodat\, este chiar be -nefic\ [i m\ ajut\ s\ m\ concen-trez. Când ies din cafenea, dup\ ceam scris câteva pagini, m\ simt`ntotdeauna `nc\rcat de energiepozitiv\: o cafenea te `ncarc\ defapt cu elegan]a [i cu poezia ei, custa rea ei de spirit [i cu istoria ei.Celor care trec pe la Paris prinPlace d’Italie le suge rez s\ intre laCafé de France. Exist\ [anse ca laora zece dimi nea]a s\ m\ poat\`ntâlni acolo. Cu mare pl\cere`ns\ descop\r c\ marile ora[e dinRomânia au re`nnodat tradi]iacafenelelor, optând mai ales pen-tru un stil eclectic cu influen]\

De[i a scris teatru [i `n român\, [i `nfrancez\, versurile cel mai bine le ordoneaz\ `n limba matern\. „Totul este`nc\ vulcanic `n limba român\, este o limb\visceral\, care nu s-a fixat, [i bine face“,spunea Matei Vi[niec `n octombrie anul

trecut, când a participat la cea de-a douaedi]ie a FILIT la Ia[i. Acolo unde noi de celemai multe ori vedem doar cuvinte, el vedenuan]e [i inflexiuni, descifreaz\ detaliisubtile [i sensuri ascunse. „Limba român\colc\ie de posibilit\]i [i de plasticitate,

de unde capacitatea ei de a primi chiar mai mult decât poate da“, este de p\rerescriitorul, care a câ[tigat luna trecut\ edi]ia2014 a Premiului Literar „Augustin Fr\]il\“pentru volumul Negustorul de `nceputuri de roman (Cartea Româneasc\, 2013).

» „Ce-i mai trebuie unuiscriitor `n afar\ detalent? Multe: s\ fieactiv `n via]a literar\,s\ aib\ [i pu]in noroc,s\ doarm\ pu]in ca s\se poat\ afla `n treilocuri deodat\, s\participe la festivaluri[i colocvii, s\ fiespiritual dac\ sepoate, s\ fie inteligentf\r\ ostenta]ie, s\ fierasat pentru c\ nustric\, s\ fie cultivat `nmod obligatoriu, s\ se]in\ la curent cu tot cese `ntâmpl\ `n lume...“

interviu « 9


germano-austriac\ decât fran -cez\. La Bucure[ti sunt extrem de`ncântat când v\d câte cafenele auap\rut (unele `n vechi case cu ca -racter), [i am nceput s\ am [i aco-lo câteva locuri preferate (de exem-plu, Grand Café lâng\ Ateneu).

„Nu mai e suficient s\ scrii ocarte bun\“, spunea]i `n tr-uninterviu `n „Dilema Veche“,referindu-v\ la cum func]io -neaz\ pia]a acum: distri bu -]ie, marketing etc. Ce-i maitrebuie unui scriitor, pe lân -g\ talent?

~mi pare r\u c\ trebuie s\ spunaceste lucruri, dar `ntr-un contextde societate de consum [i de in-fla]ie de produse culturale valoarea nu mai iese la suprafa]\singur\, mpins\ de resorturi „na -turale“. Observ, de exemplu, fe -nomenul editorial francez. ~ntoamna aceasta au ap\rut 600 dec\r]i noi. Iar `n suplimentul lite -rar al cotidianului „Le Figaro“ seputea citi aceast\ fraz\, scris\ deun critic: „Nu e bine s\ fii autornecunoscut sau debutant `n acestmoment [i s\ ie[i pe pia]\ cu ocarte“. Fiecare editur\ mizeaz\deci pe numai doi sau trei autori,de[i public\ mult mai mul]i. Pen-tru a rezista financiar, fiecare edi-tur\ se bate ca s\-[i impun\ m\ -car un nume, s\ creeze o vedet\,pe care o sprijin\ apoi prin toatemijloacele, prin publicitate [irela]ii de culise. Urmeaz\ apoisarabanda premiilor literare (foar - te numeroase `n Fran]a), iar pen-tru editurile care nu au nici unpremiu sezonul risc\ s\ fie cata-strofal. Ce-i mai trebuie deci unuiscriitor `n afar\ de talent? Multe:s\ fie activ `n via]a literar\, s\aib\ [i pu]in noroc, s\ doarm\pu]in ca s\ se poat\ afla `n treilocuri deodat\, s\ participe la fes-tivaluri [i colocvii, s\ fie spiritualdac\ se poate, s\ fie inteligent f\r\ostenta]ie, s\ fie rasat pentru c\nu stric\, s\ fie cultivat `n modobligatoriu, s\ se ]in\ la curent cutot ce se `ntâmpl\ `n lume, s\ vor-beasc\ foarte bine m\car o limb\de circula]ie interna]ional\, s\ nuse lase descurajat, s\ ocupe treptatspa]iul mediatic (pentru c\ altfel locup\ cei cu tupeu), s\ nu se lasecatalogat nici politic [i nici este -tic, s\ nu bea ca un n\tâng, s\ [ties\-[i economiseasc\ timpul, s\ nu fac\ nici o concesie moral\ `n ciuda dorin]ei de a reu[i, s\-[i

construiasc\ treptat o busol\ inte-rioar\ care s\-i semnaleze atuncicând ì iese bine un capitol sau opies\ sau un poem... M\ oprescaici, nu vreau s\-i sperii mai alespe scriitorii tineri.

Limba român\ are unfel de visceralitate carecapteaz\ bine autori caDostoievski sau Tolstoi

Spune]i c\, spre deosebire delimba român\, franceza „aproa -pe c\ nu poate capta sufletulscriitorilor ru[i“. Ne ajut\limba român\ s\ p\ trun demmai adânc `n `n]e lesurile li -teraturii ru se[ti? Sunt tra-ducerile din rus\ `n român\mai spumoase sau, poate,mai profunde?

Personal n-am reu[it s\ re -g\sesc `n francez\ aceea[i pl\cerepe care o aveam citind autori ru[i`n române[te. Limba român\ areun fel de visceralitate care cap -teaz\ bine autori ca Dostoievskisau Tolstoi. Dar mai ales, prin fon-dul ei de cuvinte de origine slav\,limba român\ capteaz\ chiar [i„muzical“ spiritul unor autoriprecum Cehov sau Gogol. Mi s-a`ntâmplat s\ r\mân stupefiat ntr-ozi `n fa]a unei vitrine `n care eraexpus\ o carte cu titlul Humiliéset offensés. Mi-am amintit imediatc\ titlul românesc al acestui ro-man de Dostoievski este„Umili]i[i obidi]i. ~ntre ofensat [i obiditeste o gigantic\ diferen]\. ~n lu -mea descris\ de Dostoievski ceiputernici i „umileau“ pe cei slabi,de acord cu acest cuvânt. Dar s\spui c\ un artistocrat `[i „ofensa“servitorul sun\ prost. Se ofen -seaz\ reciproc cei care sunt peplan de egalitate. ~n Rusia secolu-lui al XIX-lea, mujicul nu era„ofensat“ de nobil, ci strivit, obi -dit... Un tr\duc\tor simte `n gene -ral aceste lucruri, aceste nuan]e,dar ì mai trebuie [i s\ dispun\ deechivalente... Ori, limba român\are to]i ace[ti dubloni extraordi-nari, sute [i sute de concepte carepot avea dou\ `ncarn\ri verbale,una amintind de r\d\cinile latine[i alta de r\d\cinile slave. Exem-plele sunt nenum\rate: eterni-tate/ve[nicie, spirit/duh, triste -]e/mâhnire, fanatic/habotnic, li -te r\/slov\... De fapt, limba româ n\colc\ie de posibilit\]i [i de plasti -citate, de unde capacitatea ei de a

primi chiar mai mult decât poateda. ~n Fran]a, ori de câte ori amv\zut montate piesele lui Cehov,mi s-a p\rut c\ sun\ prost. De alt-fel, ori de câte ori am stat de vorb\cu regizori care au montat Cehov,ei mi-au povestit c\ au comandatde fiecare dat\ noi traduceri, ne -mul]umi]i de ceea ce g\seau dejapublicat. Din aceast\ discu]ie nueste cazul `ns\ s\ tragem vreoconcluzie ierarhic\ legat\ de lim-bi. Franceza este o limb\ sublim\din multe puncte de vedere,dovad\ c\ s-au scris atâtea capo -dopere `n ea, de[i nu are nuan]elelimbii germane, bog\]ia vocabu-larului englez sau muzicalitatealimbii ita liene. Franceza mai esteo limb\ care li s-a „dat“ cu maregenerozitate scrii torilor str\inicare au vrut s\ o adopte, [i nu`ntâmpl\tor lite ratura francez\num\r\ atâtea contribu]ii franco-fone.

Jurnalistul Matei Vi[niec l-ahr\nit pe scriitorul MateiVi[niec prin informa]ii, careapoi au devenit subiecte pen-tru c\r]i, piese de teatru.Cum `l ajut\ `ns\ scriitorulpe jurnalist?

Am s\ fiu scurt: scriitorul `lajut\ pe jurnalist s\ nu se de-prime. Dac\ a[ fi f\cut doar mese-ria de jurnalist, dup\ 25 de ani deobservare a lumii cred c\ a[ fiajuns la un fel de sec\tuire a sufle-tului. Este totu[i incredibil s\ vezic\ omenirea nu `nva]\ niciodat\din gre[elile trecutului [i c\ oro -rile se repet\ aproape cu un fel decinism al destinului. Ceea ce nu-mim ast\zi actualitate este o gan-gren\ care se complic\. S-ar spunec\ jum\tate din planet\ sufer\ [ic\ jum\tatea cealalt\ prive[te latelevizor spectacolul acestei su -ferin]e. Informa]ia este pus\ n pa-gin\ ast\zi dup\ toate regulilespectacolului de senza]ie, iar con-sumatorul de [tiri a fost deja „hol-lywoodizat“. Iar narcisismul mi -lioanelor de oameni care se exhib\pe re]elele zise de „socializare“distruge [i mai mult conceptul deinforma]ie, pentru c\ totul devineimportant [i, de fapt, nimic nu maieste important. Competi]ia dintremediile de informare se traducerareori la nivelul inte ligen]ei (s\vedem cine propune interpret\ri[i analize mai interesante), ci lanivelul efectelor primare (s\ ve-dem cine provoac\ mai mult\adrenalin\). Iat\ tot atâtea motive(dar mai sunt [i altele) pentru careì mul]umesc scriitorului dinmine c\ `l ajut\ pe jurnalist s\ nucread\ c\ totul este pierdut.

A]i fost fascinat de mic devenirea circului `n ora[ [imai ales de clovni. Clovnul a

devenit apoi o parte impor-tant\ a operelor dumnea -voastr\, [i l-a]i descris ca fi-ind „purt\torul unei formede adev\r [i, `n acela[i timp,al unei forme de triste]e“. Cesunt clovnii pentru dumnea -voastr\?

Clovnii au fost [i sunt ni[tepoe]i care ne propun exerci]ii de`ncetinire a timpului, care ne scotdin context [i ne fac s\ descope -rim c\ mai exist\ [i alte lumi, [ialte limbaje, [i alte valori... Clov -nul ne stupefiaz\ uneori pentru c\el nu [tie ce este r\ul. Lumea nu l-a banalizat [i nu l-a blazat, el estenaiv [i vine de pe alt\ planet\.Clovnul este o oglind\ a fiin]einoastre profunde, a copilului dinnoi pe care l-am strivit [i a uneiino cen]e de care am fost spolia]i.

Spunea]i despre r\ul din co-munism c\ era mai u[or deidentificat. Care este atuncir\ul ascuns pe care-l vede]iacum?

A existat o vreme când r\ul neoferea acest confort intelectual:era vizibil [i u[or de demascat. Mise pare c\ acum r\ul a luat formeinfinit mai subtile. Cea mai re-cent\ carte a mea publicat\ la

Editura Cartea Româneasc\ se in-tituleaz\ Omul din care a fost ex-tras r\ul. Sunt trei piese `n carepropun o analiz\ a modului `ncare omul [i-a distrus treptat unel-tele de `n]elegere a lumii, dar [icele cu care ar fi trebuit s\-[i con-struiasc\ viitorul (normele mora -le sau criteriile estetice). Nu ]in s\fiu mai pesimist decât Cioran,care a fost campionul acestui tipde disciplin\. {i nici nu regret acelr\u brutal, primitiv [i grotesc pecare l-am cunoscut `n anii comu-nismului. Sunt `ns\ stupefiat s\descop\r c\ n materie de manipu-lare a creierelor, de exemplu, sis-temul comunist a fost un vulgaramator, iar prin caracterul s\ucriminal a ob]inut exact contra -riul, adic\ s-a f\cut detestat [i asuscitat rezisten]\. Transforma -rea, ast\zi, a fiin]ei umane `ntr-unconsumator docil de gadget-uri in-dustriale [i tehnice este infinitmai pervers\. Conceptul de liber-tate este contaminat de noi formede dictatur\, precum cea a com-peti]iei dus\ la extrem. Iar faptulc\ aventura uman\ risc\ s\ se ter-mine prost din exces de compe -ti]ie [i creativitate mi se pare unadintre cele mai tulbur\toare ideicu care m-am confruntat. R\ul celmai cople[itor ast\zi const\ n fap-tul c\ nu-l mai putem identifica.

» Fiecare editur\ mizeaz\ pe nu mai doi sau treiautori, de[i public\ mult mai mul]i. Pentru arezista financiar, fiecare editur\ se bate ca s\-[iimpun\ m\car un nume, s\ creeze o vedet\, pecare o sprijin\ apoi prin toate mijloacele, prinpublicitate [i rela]ii de culise.

www.suplimentuldecultura.ro3UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015

10 » carte

Laur. Cartea transform\rilor

Alina Purcaru

Prima ar fi posibilitatea de meta-morfozare, de transformare aomu lui – laur, planta miracu-loas\, t\m\duitoare, la asta trimi-te –, iar a doua, prin indica]ia ro-man neistoric, natura timpului,care sfideaz\ perspectiva istorici-zant\ asupra evenimentelor. ~nconcep]ia lui Vodolazkin, timpulnu `nseamn\ liniaritate [i succe-siune ordonat\, ci un continuumcircular, `n care istoria apare maimult ca un tip de conven]ie, util\pentru a face orientarea inteligi-bil\. ~n Laur, tronsonul istoric celmai extins este Evul Mediu bân-tuit de cium\, `n Rusia, dar el ebruiat de inser]ii temporale caresaboteaz\ ideea de succesiuneoarb\ a evenimentelor. A[a se fa-ce c\ `ntr-o p\dure, cândva, `n se-colul al XV-lea, cineva d\ peste osticl\ de plastic. A[a se face c\ unalt personaj, clarv\z\torul Am-brogio, are o viziune, `n clipa

mor]ii, [i descrie cum un alpinistindustrial a[az\ o cruce `n vârfulcatedralei Petroplavosk din SanktPetersburg. Sau cum arheologidin secolul XX `[i fac intr\rile epi-sodice pe un teren care, `n planulpovestirii ce curge `n Evul Mediu,corespunde locului pe care Ar-seni, personajul central al c\r]ii,`[i avusese chilia. A[a se face c\,la nivel de limbaj, dai peste unamestec de frazare arhaizant\, ci-zelat\ dup\ limba cronicarilor deacum [apte sute de ani, cu cel maicolocvial stil de adresare din Ru-sia anilor 2000.

La fel de important pentru ca -drul pe care l deschide cartea estefaptul c\ „laur“ trimite [i la o for -m\ de iubire care se refuz\, episodinclus de Ovidiu, `n Metamorfoze.Asaltat\ de Apollo, pe care `l res-pinge, frumoasa Daphne se roag\s\ fie `nghi]it\ de p\mânt [i e in-stantaneu transformat\ `ntr-unarbust de laur, planta ve[nic ver-de, care, de atunci `ncolo, avea s\

`nconjoare frun]ile `nving\torilor[i ale eroilor. Dac\ nu i-a putut fiso]ie, m\car ì va sta al\turi,`nso]indu-i lui Apollo gloria, spu-ne legenda. ~n roman, Ustina, iu-bita care nu-i poate fi so]ie lui Ar-seni, `l va `nso]i, la rândul ei, ca oumbr\, imprimând sensul majoral transform\rilor prin care aces-ta trece pân\ la finalul romanului.~n fine, Laur este, `n acela[i timp,[i numele unui sfânt, ideal spiri-tual indisolubil legat de ideea detransformare, inclusiv a raportu-rilor individului cu timpul. Dardeschiderea pe care Vodolazkin opropune dep\[e[te concep]ia orto-dox\ a ie[irii din istorie prin rapo-rarea la eternitatea promis\ dedivinitate, de[i o con]ine [i o pro-pune. O dep\[e[te pentru c\ o pu-ne `n discu]ie [i cu referire la altecontexte, inclusiv din alte per-spective, nu doar din cea a drept-credinciosului care va ajunge s\fie Laur. O diferen]\ esen]ial\ ar fi`ns\ aceea c\ Laur ajunge s\ cape-te o cheie de `n]elegere, `ntr-o lu-me `n care inclusiv lucrurile,chiar [i cele mai evidente, r\mânaproape imposibile de `n]eles. Fi-nalul romanului arat\ c\ aceast\neputin]\ de a n]elege a r\mas cunoi.

Pentru a demarca treptele tran -sform\rilor care vor modela iden-titatea personajului central al ro-manului, Evgheni Vodolazkin aorganizat povestea `n patru sec -]iuni: „Cartea cunoa[terii“, „Car-tea renun]\rii“, „Cartea drumu-lui“ [i „Cartea lini[tirii“. Fiecaresec]iune acoper\ o etap\ de drum,ridic\ o problem\ esen]ial\ pen-tru sinele care se transform\ [ipropune, simbolic, un alt numepentru protagonist. Acesta `ncepeprin a fi strigat Ruskine]ul, vin-dec\torul care alin\ suferin ]eleciuma]ilor, pentru ca mai târziu,

dup\ ce cunoa[te dragostea [imoartea (prin Ustina), s\ devin\Ustin, nebunul `ntru Hristos.Apoi e Arseni, r\t\citorul, care iadrumul Ierusalimului [i, `n celedin urm\, cercul se `nchide [ir\t\citorul cap\t\ numele de Laur,pustnicul considerat sfânt de ma-rea de drept-credincio[i care ì`nconjoar\ chilia.

Laur e o carte atât de bogat\, catematic\ [i problematic\, dar [i capoten]ial polemic, `ncât ar aveanevoie de câte un eseu pentru fie-care dintre direc]iile pe care ledeschide. Este un roman filozofic[i ini]iatic `n aceea[i m\sur\ `ncare e un roman despre credin]\,vin\ [i isp\[ire, o combina]ie greucompatibil\, dar care `ntre]ine otensiune intelectual\ pân\ la ulti-mul rând. Este [i un roman pica-resc, pentru c\ ceea ce face Arsenimereu este s\ caute, s\ se deschi -d\ necunoscutului care ì d\ o for -m\, iar c\l\toriile lui `ncep dindumbrava n care nva]\ s\ aleag\plantele t\m\duitoare, trec prin -tr-o Rusie desfigurat\ de cium\ [ise continu\ cu un lung pelerinaj,peste m\ri [i hotare, greu de tre-cut atunci, a c\rui destina]ie fi-nal\ este Ierusalim, ora[ul sfânt.C\l\toriile [i c\ut\rile lui se vora[eza, c\tre final, sub semnul or-todoxismului, ba chiar al unui mi-raculos care r\spl\te[te [i pedep-se[te pe criteriile credin]ei sau alenecredin]ei. Este cea mai proble-matic\ latur\ a c\r]ii, pentru cine-va care nu e ortodox ori pentru uncititor cu convingeri laice. ~ns\cartea are o detent\ suficient deampl\, [i la nivel nivel ideatic, [ila nivel de stil [i de perspectiv\

naratorial\, pentru a o salva de te-za ortodoxist\.

~n plus, Laur este [i un romandespre hybris, pentru c\ Arseniumbl\ prin lume pentru a isp\[i ovin\, dar [i un roman despre dra-goste [i memorie, pentru c\ ace-la[i Arseni r\t\ce[te pentru ap\stra vie imaginea Ustinei, iubi-ta cu care vorbe[te `n gând a[acum un c\lug\r ar vorbi cu bunulDumnezeu. Acela[i Laur propune`ns\ [i o poveste despre trufie [ieroism, `n aceea[i m\sur\ `n carevorbe[te despre renun]are [i al-truism: salvatorul Arseni umbl\[i se canone[te printre str\inipentru a salva sufletul „p\c\toa-sei“ Ustina, pe care tot el a mpin s-o`n „p\cat“. Este, `n concluzie, unroman al `ntâlnirilor care r\sco-lesc [i care pun pe mas\, f\r\ocoli[, marile probleme. Laur erupt din marea tradi]ie e literatu-rii ruse: un roman dens, filigranatstilistic [i provocator, din care lasla urm\ o buc\]ic\ de text despredesp\r]iri care, `n logica vaselorcomunicante din aceast\ carte,sunt, de fapt, mai mult `ntâlniri:

„{tii, prietene, orice ntâlnire emai mult decât o desp\r]ire. ~na -intea `ntâlnirii e gol, nu mai e ni-mic, iar dup\ desp\r]ire nu mai egol. Odat\ ce te-ai `ntâlnit, nu temai po]i desp\r]i cu totul. Omulr\mâne n memorie ca o parte a ei,a memoriei. Partea asta a creat-o el,[i ea tr\ie[te [i uneori intr\ `ncontact cu creatorul ei. Ce altcevaface s\-i sim]im pe oamenii dragila distan]\?“.

Evgheni Vodolazkin, Laur. Romanneistoric, traducere de Adriana Liciu,Editura Humanitas Fiction

Laur. Roman neistoric, cartea cu care EvgheniVodolazkin a câ[tigat, `n 2013, cele mai importantedistinc]ii literare din Rusia, Premiul Bol[aia Kniga [iPremiul Lev Tolstoi, propune o interoga]ie sofisticat\pe câteva teme grele, derivate direct din titlu.

Suplimentul lui Jup


carte « 11

Un roman românesc devenit simbol al solidarit\]ii interna]ionale`mpotriva genocidului

Cerul din burt\, de IoanaNicolaie, publicat `n Bulgaria

~n cadrul Zilei mondiale a lectu-rii le vor fi prezentate cititorilorpa gini scrise de câteva dintre celemai importante personalit\]i aleculturii armene din ultimul se-col, majoritatea purtând semnulunui destin tragic: Zabel Yesay-an, Siamanto, Komitas, Yeghi[eCiaren], William Saroyan, Hov-hannes {iraz, Paruir Sevak, Ha-gop Mntsuri, Silva Kaputikian [iHrant Dink.

Un rol central `l va avea, a[acum arat\ site-ul http://www.worldwide-reading.com/, roma -nul Cartea [oaptelor de VarujanVosganian, ap\rut la Polirom `n

anul 2009 (edi]ia a II-a, 2011). ~ncadrul unor lecturi publice `n di-verse ora[e ale lumii, cititorilor levor fi prezentate capitolele [apte[i opt ale romanului `n cele pestedou\zeci de traduceri realizatepân\ `n prezent: spaniol\, ita -lian\, german\, francez\, englez\,suedez\, bulgar\, maghiar\, ceh\,polonez\, norvegian\, olandez\,portughez\, brazi lian\, ebraic\,armean\, turc\, rus\, arab\, per-san\.

Romanul a ob]inut Premiul„Cartea anului 2009“, acordat derevista „România literar\“, cusprijinul Funda]iei Anonimul,

Premiul revistei „Observator cul-tural“ pe anul 2009, Marele pre-miu Niram Art – Trofeul MihailSebastian, acordat de revista mul-ticultural\ „Niram Art“, `n cola -borare cu Institutul CulturalRomân de la Madrid, Premiul„Mihail Sadoveanu“, oferit de re-vista „Via]a Româneasc\“, Pre -miul pentru proz\ al revis tei„Arge[“, Premiul „Gheorghe Cr\ -ciun“, oferit `n cadrul colocviului„Genera]ia 80“, Premiul revis-tei „Convorbiri literare“ pe anul2009, Premiul Academiei, acordatcelei mai bune lucr\ri `n proz\ aanului 2009. A fost nominalizat la

Premiile Uniunii Scriitorilor dinRomânia pe anul 2009.

Cartea [oaptelor a mai ob]inuto nominalizare la unul dintre celemai importante premii literaredin spa]iul german, Premiul Târ-gului de Carte de la Leipzig.

Varujan Vosganian s-a n\scutla 25 iulie 1958, `n Craiova. Estepre[edintele Uniunii Armenilordin România [i prim-vicepre[e -dinte al Uniunii Scriitorilor. Lu-cr\rile sale includ trei volume depoezie – {amanul albas tru (1994),Ochiul cel alb al reginei (2001),Iisus cu o mie de bra]e (2005) –,precum [i volumul de nuvele Sta-tuia comandorului (1994), pentrucare a primit Premiul Asocia]ieiScrii torilor din Bucure[ti.

La Editura Polirom a publicatrecent volumul Jocul celor o su -t\ de frunze [i alte povestiri, edi]iecartonat\, disponibil [i `n edi]iedigital\. Volumul a fost nominali -zat recent `n cadrul Galei Premiilor

Radio România Cultural, sec]iu -nea „Proz\“, edi]ia 2014, [i la Pre-miile revistei „Observator cultu -ral“, sec]iunea „Proz\“.

Pe 21 aprilie 2015, Festivalul Interna]ional de Literatur\ Berlin [i LepsiushausPostdam vor organiza o Zi mondial\ a lecturii, pentru omagierea victimelorgenocidului ce a avut loc cu un secol `n urm\ `mpotriva armenilor (comemorat deace[tia `n data de 24 aprilie) din Imperiul Otoman. Ini]iativa este sus]inut\ de sutede oameni de cultur\ din `ntreaga lume, printre care Herta Müller, Mario VargasLlosa, Orhan Pamuk, Noam Chomsky, John M. Coetzee, David Grossman, ElfriedeJelinek, Norman Manea, Bernard Noel, Michael Ondaatje, Elif Shafak [i mul]i al]ii.

Romanul Cerul din burt\(Polirom, ed. a II-a, 2010),de Ioana Nicolaie, a fostpublicat `n Bulgaria, laEditura Balkani 93 Ltd.,traducere de VasilkaAleksova.

Edi]ia bulgar\ a fost lansat\ laTârgul Interna]ional de Carte dela Sofia, 2014, `n cadrul c\ruiaRomânia a fost invitatul de onoa re.

Cerul din burt\ are dreptcoloan\ vertebral\ povestea ma -gic\ – pân\ acum nescris\ – acelor nou\ luni de sarcin\. Per-sonaje centrale sunt femeia careparcurge uluit\ maternitatea, casecven]\ de via]\ pe care numaiea o poate cunoa[te, [i copilulnen\scut care cre[te [i se apropietot mai mult de lume. Mica/mareistorie la care eroina este p\rta[\aluvioneaz\ detaliul medical [iamintirea, „vocile“ altor mame,[tiri preluate din medii sau pasaje

din c\r]i de specialitate. Construit\pe mai multe paliere – fiziologic,poetic, filozofic, mistic –, folosin-du-se de principiul jurnalului [ide tehnica poeziei, mixând post-modern st\ri [i pove[ti, Cerul dinburt\ este o carte profund\ [i se-duc\toare.

Romanul Cerul din burt\ a fostpublicat [i `n suedez\, `n 2013.

Ioana Nicolaie s-a n\scut `nSângeorz-B\i, jude]ul Bistri]a-N\s\ud. A absolvit `n 1997 Facul-tatea de Litere a Universit\]ii Bucure[ti, iar `n 1998 a terminatcursurile de masterat ale aceleia[ifacult\]i. Dup\ absolvire a lucrat`n nv\]\mânt, pres\ [i n dome niul

editorial. Este membr\ a Uni u niiScriitorilor din România.

A publicat mai multe volumede versuri (Poz\ retu[at\, Nordul,Credin]a, Cenotaf), dou\ romane(Cerul din burt\, O pas\re pesârm\) [i literatur\ pentru copii(Aventurile lui Arik [i Arik [imercenarii). A fost nominalizat\la premii na]ionale [i interna -]ionale, cel mai important fiindEastern European LiteratureAward. Volumul Nordul a ap\rut`n german\, `n 2008, cu titlul DerNorden, iar O pas\re pe sârm\este `n curs de traducere `n s=rb\.

A fost inclus\ `n nou\ volumecolective române[ti (Ferestre 98,

40238 Tescani, Cartea cu bunici,Intelectuali la crati]\ etc.) [i n nu-meroase reviste [i antologiistr\ine (Poésie 2003: Roumanie,territoire d’Orphée, New Euro-pean Poets, An Anthology of Con-temporary Romanian Poetry etc.).

A fost invitat\ pentru lecturi [iconferin]e la numeroase festiva -luri na]ionale [i interna]ionale deliteratur\, iar `n 2008 a fost prins\`n proiectul de promovare a lite -raturii europene Metropoezia,derulat `n Var[ovia.

Selec]ii din versurile autoareiau ap\rut `n Fran]a, Anglia, Ger-mania, Austria, Canada, Suedia,Polonia, SUA [i Bulgaria.


12 » avanpremier\

Don DeLillo — Omul c\z\tor

– Fragment –

Când s-a ivit la u[\, era ceva im-posibil, un om ie[it dintr-o fur-tun\ de cenu[\, tot numai sânge [izgur\, duhnind a materie ars\, cuo puzderie de cioburi de sticl\care-i scli peau `n obraji. Ar\taimens `n cadrul u[ii, cu o privirepier dut\ undeva `n zare. Ducea `nmân\ o serviet\ [i r\m\sese locu-lui, dând u[or din cap. Ea s-a gân-dit c\ o fi fost `n stare de [oc, darnu [tia ce nsemna asta n termenipreci[i, `n termeni medicali. A lu-at-o prin fa]a ei c\tre buc\t\rie,iar ea a `ncercat s\-[i sune doc-torul, apoi salvarea, apoi cel maiapropiat spital, dar nu auzea n re-ceptor decât huruitul lini ilor tele-fonice supra`nc\rcate. A stinstelevizo rul, f\r\ s\ [tie nici ea dece, ca s\-l scuteasc\ de [tirile dincare tocmai sc\pase cu via]\,de-aia l-a stins, dup\ care l-a ur-mat `n buc\t\rie. Se a[ezase lamas\ [i i-a turnat un pahar cu

ap\, i-a spus c\ Justin era labunic\-sa, i se d\duse drumul maidevreme de la [coal\ [i era [i elferit de [tiri, m\car de cele care-lpriveau pe taic\-s\u.

— Toat\ lumea-mi d\ ap\, a zis el.

Ea s-a gândit c\ n-ar fi pututface atâta drum, nici s\ urce sc\ -rile, dac-ar fi avut vreo ran\ gra -v\, dac-ar fi pierdut mult sânge.

Pe urm\, el a zis altceva. Servi-eta st\tea lâng\ mas\, de parc-ar fifost smuls\ dintr-o groap\ de gu -noi. A zis c\ v\zuse o c\ma[\ c\ -zând din cer.

Ea a `nmuiat o cârp\ de vase `nap\ [i a `nceput s\-i [tearg\ praful[i cenu[a de pe mâini, fa]\ [i cap,cu grij\ s\ nu ating\ fragmentelede sticl\. Era mai mult sânge de -cât `[i `nchipuise la prima vedere,apoi [i-a dat seama de alt ceva, [ianume c\ t\ieturile [i juliturilelui nu erau nici destul de adânci,nici destul de multe ca s\ justificetot sân gele acela. Nu era sângelelui. Mare parte din el era al alt -cuiva.

Ferestrele erau deschise, ca s\poat\ s\ fumeze Florence. Amân-doi st\teau cum st\tuser\ [i pri-ma dat\, de-o parte [i de alta am\su]ei de cafea, pozi]iona]i `ndia gonal\.

— Mi-am acordat un an, a zis el. — Actor. Mi te imaginez actor. — Student la actorie. N-am tre-

cut de partea cu studiatul. — Ai ceva aparte `n felul `n

care ocupi spa]iul. Nu prea [tiu ce`n seamn\ asta.

— Sun\ bine. — Cred c-am auzit asta undeva.

Ce-nseamn\? a `ntrebat ea.— Mi-am acordat un an. M-am

gândit c\ o s\ fie interesant. Amredus intervalul la [ase luni. M\gândeam: „Ce altceva pot s\ fac?“.~n colegiu practicam dou\ spor-turi. Cu asta o terminasem. {aseluni, ce dracului ! Am redus la pa-tru, m-am l\sat dup\ dou\.

Ea `l studia, st\tea pe scaun [ise uita lung la el [i privi rea ei aveaceva, o deschidere atât de sincer\[i de inocent\, `ncât dup\ o vremeel a `ncetat s\ se simt\ speriat. Ease uita [i vorbeau `ntr-o camer\pe care n-ar fi fost `n stare s\ o de-scrie la un minut dup\ ce ar fi ple-cat.

— N-a mers. Sunt lucruri carenu merg, a zis ea. {i ce-ai f\cut?

— Am urmat dreptul.— De ce? a `ntrebat ea `n

[oapt\. — Ce altceva? Unde altundeva? Ea s-a l\sat pe spate [i [i-a dus

]igara la buze, gândindu-se la

ceva. Avea pe fa]\ un fel de petemaronii care i se rev\r sau din jo-sul frun]ii c\tre [aua nasului.

— E[ti c\s\torit, presupun. Nuc\ mi-ar p\sa.

— Da, sunt. — Nu-mi pas\, a zis ea, [i pen-

tru prima oar\ i-a sim]it ciuda `nglas.

— Eram desp\r]i]i, acum sun-tem iar mpreun\. Sau pe-aproa pe.

— Sigur c\ da, a zis ea. Era a doua oar\ când venea de

partea cealalt\ a parcului. {tia dece venise, cu toate c\ n-ar fi pututs\ explice altcuiva, iar ei nu tre-buia. Nu avea importan]\ dac\vorbeau sau nu. Ar fi fost bine [idac\ nu vorbeau, dac\ respiraudoar acela[i aer, dac\ ea vorbea [iel asculta sau dac\ ziua eranoapte.

— Am fost ieri la St. Paul, a zisea. Voiam s\ fiu al\turi de oa-meni, mai ales acolo. {tiam c-o s\g\sesc oameni acolo. M-am uitatla florile [i la obiectele personalepe care le l\sa ser\, la monu-mentele impro vi zate. Nu m-am ui-tat la foto grafiile celor da]i dis -p\ru]i. Asta n-am putut. Am stat oor\ `n biseric\ [i lumea intra [i seruga sau doar se plimba de colo-colo, mul]umindu-se s\ priveasc\,s\ citeasc\ pl\cile de marmur\. ~nmemoria lui... `n me moria lui...Au intrat [i ni[te membri aiechipelor de salvatori, trei la nu -m\r, [i am `ncercat s\ nu m\ hol-bez la ei, dar pe urm\ au mai in-trat `nc\ doi.

Fusese m\ritat\ pentru pu]intimp, `n urm\ cu zece ani, o gre -[eal\ atât de trec\toare, `ncât abiadac\ l\sase vreun semn. A[a i-aspus. B\rbatul respectiv murise lacâteva luni dup\ ce mariajul lor se`ncheiase, `ntr-un accident de ma -[in\, iar mama lui d\duse vina peea, pe Florence. |sta era singurulsemn pe care i-l l\sase.

— ~mi spun c\ moartea e cevabanal.

— Nu când te afecteaz\ pe tine.Nu când `]i moare vreo cuno[ -tin]\.

— Nu spun c\ n-ar trebui s\suferim. Dar de ce s\ nu l\s\m lu-crurile n voia Domnului? a zis ea.De ce n-am `nv\]at m\car atât,dup\ toate dovezile-astea, dup\to]i mor ]ii? Cic\ s\ credem `nDumnezeu, dar atunci de ce nu nesu pu nem legilor universului luiDumnezeu, care ne-nva]\ cât dem\ run]i suntem [i unde os-ajungem cu to]ii?

— Nu poate s\ fie atât de sim-plu.

— Oamenii care au f\cut ce-au

f\cut. Ei sunt anti toate lucrurile`n care credem noi, dar cred `nDumnezeu, a zis ea.

— Dumnezeul cui? Care Dum-nezeu? Eu, unul, nici m\car nu[tiu ce-nseamn\ s\ crezi `n Dum-nezeu. Nici nu m\ gândesc la asta.

— Nici nu te gânde[ti la asta... — Te sup\r\ dac\-]i spun trea-

ba asta? — M\ sperie, a zis ea. De când

m\ [tiu, am sim]it pre zen]a luiDumnezeu. Vorbesc uneori cuDum nezeu. Nu trebuie neap\rats\ fiu la biseric\, `n\untru-acolo,ca s\ vor besc cu Dumnezeu. Mergla biseric\, dar nu – cum s\ zic eu? –s\pt\mân\ de s\pt\mân\, nu a[a...Nu-mi vine cuvân tul `n minte...

— Cu religiozitate, a zis el. Reu[ea s-o fac\ s\ râd\. Când

râdea, parc\ se uita `n\ untrul lui,cu ochii plini de via]\, parc\vedea la el ceva ce lui nici nu-i tre-cea prin minte. Avea ceva Flo-rence, de par c\ era oricând gatas\ sufere din pricina a ceva, am-intirea vreunei traume sau pier -deri suferite, poate de-o via]\, [irâsul parc\ s-ar fi scuturat de ea,eliberând-o la propriu de o veche

durere, de o piele moar t\, fie [i nu-mai pre] de o clip\.

Dintr-o alt\ camer\ se-auzea omuzic\, ceva clasic [i cunoscut,dar nu [tia nici titlul piesei, nicinu mele compo zitorului. El nu sepricepea deloc la a[a ceva. Beau`mpreun\ ceai [i vorbeau. Ea `ivorbea despre turn, lua totul de la`nceput, despre claustrofobie, de-spre fum, despre trupurile contor-sionate, iar el `n]elegea c\ puteauvorbi despre a[a ceva numai unulcu cel\lalt, pân\ `n cel mai m\ -runt [i plic tisitor detaliu, dar pen-tru ei n-ar fi fost niciodat\ plictisitorsau prea detaliat, pentru c\ de-a -cum le intrase `n sânge [i el aveanevoie s\ aud\ ce-i sc\pase dinh\]i[ul me moriei. Aceasta erapen tru ei culmea delirului, stupe-fianta realitate pe care o tr\iser\`mpreun\ pe sc\ri, n pu]urile adânci`n care se n[ira spirala b\rba]ilor[i femei lor.

{i-au continuat discu]ia, pome -nind de c\s\torie, de pri etenie, deviitor. El era doar un amator `nprivin]a asta, dar tot se ar\ta dor-nic s\ vorbeasc\. E drept c\ maimult asculta.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din romanulOmul c\z\tor de DonDeLillo, care va ap\rea `ncurând `n colec]ia„Biblioteca Polirom.Actual“, `n traducerea din limba englez\ aMariei Ioana Apostol.

CARTEA

Keith Neudecker, un avocatsupravie]uitor al ata cului din11/9, vine acas\ plin de s=nge[i murdar [i c\r=nd dup\ elservieta unui necunoscut. ~nperioada imediat urm\toare,Keith de vine din ce `n ce mairetras, mai izolat de fami lie.~ntre el [i de]in\torul necu -noscut al ser vietei se leag\ orela]ie stranie, alimentat\ nu-mai de g=ndul supravie ]uirii.Justin, fiul lui Keith, se tot ui -t\ cu binoclul pe cer, cu g=n -dul la Bill Lawton (o versiunefic]ional\ a lui Bin Laden) saula vreun avion me nit s\ aduc\distrugere. Li anne, so]ia luiKeith, vede Islamul peste tot:`n vederi de la prie teni, `nmuzica vecinilor, [i e `nsp\i -m=n tat\ de pre zen ]a lui `n totce-o nconjoar\. E n grozit\ deomul c\z\ tor...

Protagonistul romanului Noaptealui Iuda, publicat de Dan Stanca n2007, e un ziarist `ntre dou\ vâr -s te, sastisit de activitatea lui pro-fesional\ pe frontul paginii de po-litic\ extern\ a unui cotidian cen-tral, apatic, abulic, absent, dar nu`ntr-atât `ncât s\ nu observe, pri-mul, c\ are un destin mediocru.

Atributul acesta se datoreaz\mai pu]in mediului `nconjur\tor,oamenilor ne`n]eleg\tori, epociiopace, [i mai mult „eroului“ `n -su[i, care suspend\ pun]ile de co-municare cu lumea, compl\cân-du-se ntr-o existen]\ aproape soli-tar\. „Vârât pân\ `n gât `n pu]ulcelibatului“, f\r\ copii, rude apro-piate, prieteni ori iubite, PavelSamsonov este un singuratic ex-centric. Dac\ munca la ziar `l de-prim\ [i `l scârbe[te `n egal\ m\ -sur\, grenadeleunor idei periculoase

stau, a[teptând s\ explodeze, `nmintea sa de o inteligen]\ pestemedie.

~n alte romane, Dan Stanca `[iplasa personajele principale ntr-uncontext socio-temporal destul de[ters, f\r\ unde seismice – fundalpe care fr\mânt\rile l\untrice [i frenezia lor mistic\ p\reau dis-tonante. De data aceasta, `ntrestranietatea lui Pavel Samsonov[i nebunia timpurilor noi exist\ ocompatibilitate, o „conexiune“pu ter nic\, o convergen]\. AtaculAl-Qae da, riposta american\ `nAfganistan [i apoi r\zboiul dinIrak sunt episoade ce curg, prinvase comunicante ascunse ori vi-zibile, `n paginile ziarelor, dar [i`n gândurile [i faptele ciudatuluijurnalist atras de ezoterism. Me-dia româneasc\ [i publicul nostrudependent, captiv se obi[nuiesc,

`n scurt\ vreme, cu noua conjun -ctur\ global\, interpretând-o `ntermenii eternei b\[c\lii na]iona-le. ~n schimb, Samsonov [i alte câ-teva personaje notabile r\mânprofund implicate n istoria eveni-mentului care a schimbat Istoria.

Adus `n arestul poli]iei pentrupropriul s\u act de terorism (unul„a la roumaine“: plasarea uneigrenade `ntr-un W.C. public, in-fect ca mai toate „grupurile sani -tare“ din metropola bucure[ tea -n\), Pavel Samsonov e obligat s\dea o declara]ie `n care s\ aratemobilul faptei [i condi]iile s\ vâr -[irii ei. Dar declara]ia din sordidasec]ie de poli]ie se transform\,treptat, `ntr-un manuscris, redac-tat febril, crescând `n volum [i `nintensitate. „B\, nenorocitule, cescrii aici? Ce-]i cerem noi [i ce facitu?“, `l `ntreab\, cu stupoare [i cumanierele din dotare, un pluto-nier gr\su], buc\lat [i roz `nobraji. {i are dreptate: c\ci ei i-aupretins o banal\ declara]ie, iar el]ine s\ pun\ pe hârtie tot ce i s-a`ntâmplat [i absolut tot ce a aflat.

{i cu aceasta am ajuns la mie-zul masivului roman. Dan Stancanefiind un prozator realist `n sen-sul tare al termenului, decupajelepe care le face `n ordinea exis ten -]ei diurne, socializate, rutinizate

impresioneaz\ relativ pu]in. Inte-rioarele sunt ve[tede, „`nsu fle -]ite“ de figuri decrepite, iar Stradaapare ntotdeauna ca monoton-sli-noas\, lipsit\ de culoare. Aceast\priz\ mai slab\ la real se `ncarc\`ns\ de o tensiune `nalt\ `n sec-ven]ele esen]iale, cele `n care con-tactul cu irealitatea, cu fantasma-ticul este stabilit. Abia atunci DanStanca `[i d\ m\sura talentuluis\u de prozator. Un prozatoramar-vizionar, care pedaleaz\ [iderapeaz\ pe suprafa]a acciden-tat\ a realului, pân\ `n momentul(re)descoperirii trapelor c\trestruc tura ascuns\ a lumii.

~ntâlnirea, mereu reiterat\ [imereu imposibil de evitat, cu BigBrother (demonul revolu]iilorsângeroase [i al falsific\rilor latoate nivelele) ne arunc\, din ares-tul sec]iei de poli]ie `n care Sam-sonov `[i tot scrie m\rturia, `ntr-ocentrifug\ a R\ului omniprezent`n Istorie. Zeul cu cap de m\gar,Seth al egiptenilor, tor]ionarul li-pit de victimele sale, diaboliculTro]ki [i urma[ii (ori fal[ii ur-ma[i) care-i propag\ lec]ia, Iuda [iBig Brother Bronstein: nume [i fi-guri de o cumplit\ notorietate sesuprapun, ca `ntr-un palimpsest,pentru a ne lovi `n fa]\ cu toat\for]a lor de sugestie malefic\:

„Aceasta e revolu]ia mondial\, re-pet\ omule]ul cu o voce stins\,f\r\ striden]e. Aceasta e piramidalui Seth. (...) Gata, privi]i! {i `n locs\-[i ridice capetele le-au coborât,dar cu mare greutate, ca [i cumcârligul vertebrei cervicale ar fifost acoperit de straturi groase derugin\. Piramida `n care se aflau`nghe]ase, [uvi]\ de ghea]\ scul-ptat\ `n jurul altei [uvi]e, coborau`n interiorul unei arhitecturi gla-ciale din care f\ceau parte, spec-tre f\r\ s\ [tie c\ au murit, iar dinpardoseala aflat\ la un centime-tru distan]\ de ochii lor sau la zecide kilometri dep\rtare, se ivi c\ -p\]âna lui Seth, fioros [i dispre]ui-tor, senin [i `ncruntat, orb [i pro-fund v\z\tor, c\utând cu volupta-te toate orificiile pe care s\ le pe-netreze cu lancea ]ip\tului s\u. Cao fiar\ fl\mând\ s-a ridicat din cuib [i f\r\ s\ pregete [i-a vârâtbotul lat [i ro[u n urechea preotu-lui.“

Scriam `n cronica f\cut\ `n2007 acestui roman, n „Idei n dia-log“, c\, din fericire pentru noito]i, Dan Stanca nu este un ro-mancier realist. ~n 2015, dup\oroarea de la „Charlie Hebdo“,`n]elegem c\ scriitorii adev\ra]iv\d mai mult [i mai bine decâtnoi.


de (re)citit « 13

John Williams —Stoner

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

Big Brother

– Fragment –

Când era extrem de tân\r, Stonercredea c\ iubirea e o stare abso-lut\ a fiin]ei la care, dac\ ai noroc,po]i accede; la maturitate, ajunse-se la concluzia c\ iubirea e paradi-sul unei religii mincinoase, sprecare omul ar trebui s\ priveasc\cu ne`ncredere amuzat\, cu dis-pre]ul blând al celui care a `ncer-cat-o pe pielea lui [i cu nostalgiejenat\. Ajuns la mijlocul vie]ii, a`nceput s\ `n]e leag\ c\ nu e o sta-re absolut\, dar nici o iluzie; o ve-dea ca pe o devenire cât se poatede omeneasc\, o stare inventat\ [imodificat\ clip\ de clip\ [i zi de ziprin vo in]\, prin inteligen]\ [i cuinima.

Orele pe care `nainte le petre-cuse `n biroul lui, cu ochii la pei-sajul care lic\rea [i se golea subprivirea lui lipsit\ de expresie, lepetrecea acum cu Katherine. ~n

fiecare diminea]\, la prima or\, seducea n biroul lui [i r\mânea aco-lo, agitat, timp de zece sau cinci-sprezece minute, apoi, incapabils\-[i lini[teasc\ gândurile, ie[eadin Cl\direa Jesse, traversa cam-pusul pân\ la bibliotec\ [i studiaabsent rafturile de c\r]i alte zecesau cincisprezece minute. ~ntr-untârziu, ca ntr-un joc pe care l jucasingur, se elibera din a[teptareaautoimpus\, se strecura afar\ dinbibliotec\ pe o u[\ lateral\ [i se`ndrepta spre casa unde locuiaKatherine.

Ea lucra adesea pân\ noapteatârziu [i uneori, când ajungea laea diminea]a, o g\sea abia trezit\,p\strând `nc\ senzualitatea [ic\ldura somnului, goal\ pe subhalatul bleumarin pe care-l arun-case pe ea ca s\ vin\ s\-i deschid\u[a. ~n asemenea dimine]i f\ceaudragoste chiar `nainte s\-[i spun\vreun cuvânt, `n patul `ngust,

r\v\[it [i fierbinte de la somnullui Katherine.

Trupul ei era lung [i delicat [iplin de energie `n moliciunea lui;[i Stoner sim]ea cum mâinile luistângace revin la via]\ la atinge -rea pielii ei. Uneori se uita latrupul ei ca la o comoar\ grozav\care-i fusese `ncredin]at\; `[i l\ sadegetele lui boante s\ alunece pepielea umed\, u[or rozalie a coap -selor [i a abdomenului [i se mi -nuna de delicate]ea sofisticat desimpl\ a sânilor mici [i fermi. {i-adat seama c\ nu mai cunos cuseniciodat\ trupul altcuiva; [i, maimult, c\ acesta era motivul pentrucare mereu considerase c\ o per-soan\ nu e totuna cu trupul aceleipersoane. {i [i-a mai dat seama, a[tiut f\r\ urm\ de `n doial\, c\niciodat\ nu cunos cuse al\turi dealt\ fiin]\ intimitatea, `ncredereasau sentimentul cald [i omenescde a te `ncredin]a altuia.

„Suplimentul de cultur\“ v\ propune s\ (re)citi]i un fragment din romanul Stonerde John Williams, care a ap\rut anul trecut `n colec]ia „Biblioteca Polirom. Esen]ial“.


14 » interna]ional

Festivalul de FilmSundance

A fost `nfiin]at `n 1978 de c\tre Ro-bert Redford [i a devenit marelebastion al filmului independent,un soi de anti-Hollywood. A tot„crescut“ de-a lungul anilor [iprin crearea, n 1981, a InstitutuluiSundance. Se ]ine anual `n ParkCity, Utah, iar edi]ia din acest anse va desf\[ura `ntre 22 ianuarie[i 1 februarie.

Turneul european al lui Jonas Kaufmann

Kaufmann este tenorul germancare a fost `ntâmpinat cu aplauzefrenetice pentru interpretarearolului Don Jose `n opera Carmen[i `n rolul titular din Don Carlos.A primit recent dou\ premii EchoKlassik pentru „Albumul solo alanului“ (cu piese de Verdi). Tur-neul s\u european `l va duce laRoyal Opera House, la Londra, `nianuarie, apoi la New York, cuCarmen, la Festivalul de la Salzburg,`n martie, [i `n multe ora[e dinGermania.

Festivalul Laneway

A ap\rut `n 2004 ca un festival in-die, la Melbourne, pe urm\ s-a„extins“ `n multe alte ora[e aus-traliene, plus Singapore [i Detroit.Este un eveniment itinerant, carea devenit un festival importantpentru fanii muzicii din Australia.

Festivalul Interna]ionalde Film de la HongKong

Un festival ce are ca scop „dez-voltarea unei culturi a filmului `n

Hong Kong [i Asia“. Se desf\ [oar\`n martie n 11 loca]ii, iar anul aces-ta ajunge la cea de a 39-a edi]ie.

Expozi]ia Björk

Va putea fi vizitat\ la Muzeul deArt\ Modern\ din New Zork, ntre8 martie [i 7 iunie, [i este o retros-pectiv\ a dou\ decenii de carier\ acelebrei artiste – muzic\, film, cos-tume etc. Instala]ia de la MOMAva prezenta o poveste, atât biogra-fic\, cât [i imaginar\, a carierei luiBjörk, scris\ n colaborare de aceas-ta cu scriitorul islandez Sjón.

Alexander McQueen:„Savage Beauty“

Este o expozi]ie spectacol a cele-brului designer de mod\ britanicAlexander McQueen, ce va avealoc ntre 14 martie [i 19 iulie la Vic-toria and Albert Museum (V&A).Expozi]ia a mai fost g\zduit\ [i deMet, `n New York, `n 2011, când aatras un num\r record de vizita-tori. Ast\zi, V&A propun proprialor versiune.

Bienala de Art\ de la Vene]ia

A ajuns la cea de-a 56-a edi]ie [i, nacest an, poart\ „numele“ de Allthe World’s Futures.

Filme

~n ce prive[te filmele, mai multepelicule sunt a[teptate n acest an,cu mari speran]e.

The Theory of Everything –film biografic despre via]a popula-rului savant Stephen Hawking,realizat pe baza memoriilor pri-mei so]ii a acestuia, cu Eddie Red-mayne `n rolul principal.

Birdman – n care, spun cri ticii,Michael Keaton ofer\ cea maibun\ interpretare din carier\ `nrolul unui actor care a cunoscut suc-cesul interpretând un supererou.

Whiplash – o foarte l\udat\dra m\ despre confruntarea dintreun tân\r [i talentat baterist [i pro-fesorul s\u.

Sunt, de asemenea, a[teptatenoul film al lui Clint Eastwood(American Sniper), noua comediea lui Johnny Depp (Mortdecai), In-herent Vice, noul film al lui PaulThomas Anderson, [i multe altepelicule.

De asemenea, `n februarie, are`n sfâr[it premiera a[teptata adap-tare a bestseller-ului Fifty Shadesof Grey, iar mai târziu Ron Ho-ward va oferi dramatizarea eveni-mentelor reale ce au inspirat ro-manul Moby Dick `n In the Heartof the Sea.

Marele public a[teapt\ [i el`ntoarcerea lui Mad Max pe mari-le ecrane, n Mad Max: Fury Road,filmele produse de studiourileMarvel, noul Terminator [i, maiales, marele eveniment pop-cultu-ral al anului, noul R\zboiul stele-lor, ce va avea premiera la sfâr -[itul anului.

TV

Unul dintre cele mai a[teptate seriale TV ale anului este, cu

siguran]\, Better Call Saul, „deri-vat“ din extrem de popularulBreaking Bad, cu Bob Odenkirk`n rolul avocatului Saul Good-man. Ini]ial, el a fost anun]atdrept un serial de comedie, cu epi-soade de jum\tate de or\, dar, `ncele din urm\, s-a preferat forma-tul episoadelor de o or\, iar seria-lul a fost anun]at ca fiind „85%dram\, 15% comedie“.

Alt serial a[teptat `n acest aneste Fortitude, dotat cu o distri-bu]ie redutabil\ (Stanley Tucci,Christopher Eccleston [i MichaelGambon), iar publicul britanic vavedea un remake al unui serialBBC popular `n anii ’70 (inclusiv`n România), Poldark, [i al doileasezon al seriei poli]iste de succesBroadchurch.

Muzic\ pop

Anul acesta ar putea fi lansatprimul album BeyJay, adic\ pri-ma colaborare dintre Beyonce [iso]ul ei, Jay Z, un proiect desprecare se vorbe[te mult.

Forma]ia Queen [i va continuaturneul britanic cu Adam Lambert`n locul lui Freddie Mercury.

De asemenea, este a[teptatnoul album Adele, `ns\ data lan -s\rii acestuia nu este stabilit\ ofi-cial. Se [tie cu siguran]\ c\ Adelea refuzat o pies\ compus\ de c\trePhil Collins.

Un nou album Bob Dylan va filansat `n februarie. Se nume[teShadows in the Night [i este un al-bum de cover-uri.

Concerte, expozi]ii,muzic\, filme [i c\r]i.Câteva selec]ii din listeleevenimentelor culturalea[teptate `n acest an, a[acum au fost ele`ntocmite de publica]iiledin str\in\tate.

Ce ne a[teapt\ `n 2015


interna]ional « 15

Satire, martiri [i violen]\The Innocence of Muslims

Este poate trailer-ul care a provo-cat cele mai violente reac]ii din is-torie. Postat pe youtube.com, ca oreclam\ de 14 minute la un filmanti-islamic care `l prezenta peprofetul Mahomed drept un uci-ga[, clipul a stârnit proteste sân-geroase `n `ntreaga lume arab\,cu sute de oameni r\ni]i [i 50 demor]i.

Behzti

Este o pies\ ce a avut premiera `n2004, la Birmingham RepertoryTheatre, `n Anglia. A provocat fu-ria comunit\]ii Sikh din cauzaunei scene de viol [i crim\ ce areloc ntr-un templu. Aproape 400 deoameni au dat buzna `n teatru.Piesa a fost retras\, iar autoarea,Gurpreet Kaur Bhatti, a fost for -]at\ s\ se ascund\.

Caricaturile din„Jyllands-Posten“

Au stârnit reac]ii furioase de-alungul Orientului Mijlociu, `n

2005. Ambasadele daneze la `nce-put, apoi misiunile norvegiene [iitaliene au fost atacate cu bombe[i incendiate. Pe capul ziari[tilora fost pus pre] de c\tre fundamen-tali[ti, dar, pân\ acum, atât cari-caturistul Kurt Westergaard, cât[i [eful sec]iei de cultur\ al ziaru-lui, Flemming Rose, au sc\pat cuvia]\ din atentate.

Versetele satanice

Publicarea, n urm\ cu 25 de ani, aacestei c\r]i i-a schimbat completvia]a scriitorului Salman Rush -die. „R\spunsul“ musulman a fostrapid [i cumplit: demonstra]ii vio-lente `n `ntreaga lume, interzice-rea c\r]ii, o recompens\ de 3 mi-lioane de dolari pe capul lui Rush -die, anun]at\ de ayatolahul Kho-meini. Traduc\torul japonez alc\r]ii a fost ucis, al]ii au fost ame-nin]a]i. ~n 1998, Iranul a anulatsentin]a de condamnare la moartea scriitorului.

~ncoronarea prim\verii

La premiera ei din Paris, `n 1913, opera lui Igor Stravinsky a

provocat scandal [i `nc\ier\ri laThéâtre des Champs-Élysées.

Na[terea unei na]iuni

D.W. Griffith a realizat o ca po -doper\ a cinematografiei, dar ras-ismul peliculei ([i al c\r]ii pe carea fost bazat) a stârnit reac]ii furi-bunde la premiera sa din 1915. Al-bii din Sud au umplut s\lile de ci-nema, `n vreme ce organiza]iaNAACP (pentru drepturile civileale minorit\]ilor) organiza de-monstra]ii.

Filmul a f\cut mare reclam\Klanului, ale c\rui rânduri ausporit.

Fire

Acest film, despre o rela]ie les-bian\ `ntre dou\ indiene, a stârnitmânia grup\rii extremiste ShivSena, care a distrus s\li de cinema[i a amenin]at-o pe regizoarea Deepa Mehta.

Soumission

Este un scurtmetraj realizat `n 2004de cineastul olandez The Van Gogh,un manifest provocator pen tru drep-turile femeilor din co munit\]ile mu-sulmane. Van Gogh a fost asasinat,scenaristul a fost silit s\ se ascund\,iar nebunia a continuat, cu moschei[i biserici incendiate.

Masacrul de la „CharlieHebdo“ ne-a amintit c\arta [i satira au fost de mult\ vreme ]inta`ncerc\rilor violente deeliminare, scrie „TheDaily Beast“, care`ntocme[te o list\ denou\ c\r]i, filme [i piesefaimoase ce au provocatreac]ii violente. „TheDaily Beast“ aminte[tede interzicerea „arteidegenerate“ de c\trenazi[ti, de protesteleprovocate de comicbooks sau de faptul c\cenzura filmelorprovocatoare continu\.„Numai c\, uneori,repercusiunile au afectatnu numai creatoriioperelor de art\controversate, ci au atinssute [i mii de al]ioameni.“

Pagini realizate de Drago[ CojocaruResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »

Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, AndreiCr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u,Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, LuizaVasiliu.

Carte: Doris Mironescu, Eli Bâdic\, Cristian Teodo -rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, AlinaPurcaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Iorga,Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu.

Film: Iulia Blaga.

Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\:

Ion Barbu.

Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, IoanStoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pen-tru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69lei (690.000) pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

— A[a, acum trebuie s\-l ]ine]i bine,s\ nu se mi[te. Tanti Maricica,apuc\-l strâns de col]ul \la, nu sta cao cârp\. Ce ai, te temi?— M\ tem, p\rinte, de ce s\ zic c\ num\ tem? C\ la câte am auzit c\ se`ntâmpl\, cine [tie?— Cum cine [tie? Eu [tiu! Ori nu ai`ncredere n mine?— P\i te v\d [i pe matale c\ ]i tre-mur\ mâinile [i ai cam transpirat.— Normal c\ am [i eu emo]ii, c\

necuratul are [i el puterile lui, darsuntem aici ca s\-l biruim. — Nu mai bine `mi dai cu pu]in\aghiasm\ pe fa]\?— Las\ asta acum, avem treab\.— Cam cât ar trebui s\ dureze extir-parea asta?— Se cheam\ exorcizare. {i ]i spunsincer c\ nu [tiu exact cât dureaz\.— P\rinte, dar e adev\rat c\ o s\`nceap\ s\ se zbat\ [i o s\ fac\ pre-cum toate animalele p\mântului?— Teoretic, da.— Eu sper s\ fac\ ca un urs panda.Mi-a ar\tat nepoat\-mea un film petablet\ [i era tare frumu[el. — {i cum f\cea ursul \sta?— Nu prea am auzit, c\ aveam bati-cul \la gros. Tocmai de asta sper s\

fac\ a[a, ca s\ [tiu [i eu cum se aude.— S-ar putea s\ rag\ ca leii [i ca ti-grii. S-ar putea s\ h\h\ie ca hieneleturbate.— V\ileleu, ce sunt alea?— Hienele sunt niste spurc\ciuni deanimale din Africa.— P\i ce s\ caute ele la noi n sat?— Gata cu discu]iile astea. Toat\ lu-mea s\ fie atent\ la mine. S\ nu v\fie fric\, indiferent de ce o s\ fac\dr\covenia asta. Ab\bl\bl\, [u[u -[u[u, ga ga ga ga, bla bla bla bla...— Ce faci acolo, p\rinte?— Ssst, nu m\ ntrerupe! Citesc mo-liftele Sfântului Vasile.— Da’ `n ce limb\ sunt aistea, `n en-glez\? C\ nu n]eleg nimic.— Trebuie citite cu voce [optit\ [irapid, c\ enoria[ii nu au voie s\`n]eleag\ ce zic.— P\i de ce nu avem voie? Doar ampl\tit contribu]ia. Zi-i mai tare, s\auzim [i noi.— Nu, c\ v\ pute]i sminti! Gla gla

bla bla, [u [u [u [u... g\n g\n g\n...— P\rinte, aista nu trebuia deja s\se zbat\ [i s\ fac\ precum ursul pan-da?— Trebuia, dar matale m\ tot `ntre-rupi [i nu func]ioneaz\.— Poate nu n]elege nici el ce zici.— Diavolul n]elege, crede-m\.— Poate nu pricepe, o fi un drac maisurd. Hai c\ punem noi mâinile laurechi [i matale cite[ti mai tare.— {i cine-l mai ]ine imobilizat?— Da’ uit\-te [i matale la el, nu credc\ o s\ se zbat\ prea tare, e un am\ -rât de card de s\n\tate.— Ssst, nu pronun]a numele necu-ratului aici!— Ce ne facem dac\ la urm\ nuscoate spume?— O s\ vedem ce facem, dar nu m\mai `ntrerupe. Blâm blâm ga ga blabla bla...— {tii ce m\ gândesc, p\rinte? Poatec\ aista face ca pe[tele, dar nu ned\m seama...


16 » fast food

Dep\[ind ideea de cinema, Boy-hood urm\re[te timp de 12 ani ma-turizarea unui b\iat `n\untrul fa-miliei sale destr\mate (mam\desp\r]it\ de tat\l natural, rec\s\to-rit\, apoi divor]at\ din nou). Filmullui Richard Linklater (dificil d.p.d.v.al produc ]iei) vorbe[te pe un ton ne-preten]ios (uneori pare improvizat)despre teme grave, cum e trecereatimpului pe care o `nregistreaz\ `n`ns\[i carnea sa. La fel ca cele 18 mi-nute de la finalul SF-ului lui RobertZemeckis, Contact, despre care nuse poate spune dac\ au fost `nregis-trate ntr-o gaur\ de vierme sau nu,ai surpriza ca, la cap\tul unei po-ve[ti care nu te-a avut tot timpul laacela[i nivel de aten]ie (nu se`ntâmpl\ mari evenimente, via]a ef\cut\ mai ales din timpi mor]i), s\te treze[ti implicat `n ce ai v\zut. L-ai v\zut pe Mason crescând, prinasta e[ti egal cu celelalte personajecare au evoluat odat\ cu el, de[i la ti-ne timpul a trecut mult mai `ncet(via]a pe P\mânt vs c\l\toria `nspa]iu).

Mai preten]ios (vezi [i titlul com-plet), Birdman d\ impresia c\ vreas\ trateze despre multe lucruri, ne-reu[ind decât s\ emit\ câteva ches -tii destul de banele despre lipsa deprofunzime a Hollywood-ului, alc\rui malaxor distruge fiin]a uman\.

Ce e simplitate la Boyhood e ames-tec pompos [i, pân\ la urm\, incolorde Sunset Boulevard, All That Jazz,Punch-Drunk Love, Black Swan, APrairie Home Companion [i alte fil-me care vorbesc despre fragilitateafiin]ei umane, fie confruntate cuevenimente care n-au de-a face cushowbiz-ul (Punch-Drunk Love), fielegate direct de acesta (2014 a fostoricum anul filmelor anti-showbiz).Vedeta dec\zut\ jucat\ de MichaelKeaton e bântuit\ de fantoma celuipe care l-a interpretat `n trei super-produc]ii hollywoodiene, Birdman,iar acest alter ego imprim\ filmuluiun soi de schizoidie suprarealist$facil\ metafora), n timp ce anxieta-tea crescând\ legat\ de apro piereapremierei de pe Broadway a ceea ceel vede ca pe un comeback, piesa luiRaymond Carver, Despre ce vor-bim când vorbim despre dragoste, etratat\ cu acelea[i acorduri spartede baterie luate din Punch-DrunkLove (unde erau lipite angoasantpeste dialoguri). Punch-Drunk Lo-ve era un film superb, cu cel pu]indou\ calit\]i care lui Birdman i lip-sesc – originalitate [i coeren]\.

Birdman e f\cut dup\ o re]et\(chiar dac\ pare anti-re]et$ [i s\ ri-dici `n sl\vi modul „fascinant [i en-joyable“ `n care trateaz\ mai alesconflictul dintre artist [i critic, cum

a spus „The Huffington Post“,`nseamn\ s\ vezi substan ]\ undenu e [i s\ te bagi `n seam\ singur,„ca [i critic“. Filmul abun d\ `n cita-te, de la o fraz\ a lui Susan Sontag li-pit\ pe oglinda din cabina lui Kea-ton pân\ la trimiteri la Roland Bar-thes sau cioace despre George Cloo-ney, Meg Ryan ori Farah Fawcett(care a ratat celebritatea murind `naceea[i zi cu Michael Jackson), daraceste lucruri sun\ fals, neavândnici m\car umorul lui Robert Altman.

Filmul lui Alejandro GonzalezIñarritu are `ns\ [i calit\]i de ne-contestat – interpret\rile admirabi-le ale lui Michael Keaton, EdwardNorton, Emma Stone, Naomi Wattsetc., precum [i imaginea lui Emma-nuel Lubezki (Gravity), care i ofer\fluen]\ [i, prin cus\turile pe dede-subt, te face s\ crezi c\ totul e dintr-osingur\ bucat\ (ca avioanele Spit -fire ori ma[inile BMW!). Apoi suntmâna regizorului co-scenarist [i vâ-na actorilor care topesc realitateafilmului `n realitatea artei. Keaton[i Norton au scene extraordinare`mpreun\, n care nu mai recuno[tiramele. Sunt cele mai puternice mo-mente ale filmului, iar ele `ntr-ade -v\r sus]in replici adânc gândite, degenul „Dac\ nu e[ti beat, nu vorbide parc\ ai fi“, „Tu confunzi dragos-tea cu admira]ia“, „Ce se `ntâmpl\

`n via]a unui om ncât s\ l determi-ne s\ devin\ critic?“, „They wantaction, not those f...ing philosophi-cal bullshit“. Desigur, personajullui Keaton trimite automat la Bat-man, pe care acesta l-a interpretat`n primele dou\ p\r]i ale seriei, iarasta d\ o dimensiune `n plus filmu-lui.

Omogen vizual, filmul e sub]ireca poveste. ~n spatele replicilor `ncascad\ (filmate adesea f\r\ reverseshot) st\ pu]in\ substan]\, de aceea[i interpretarea lui Michael Keatone u[or nesus]inut\ (poate chiar deaceea pare [i mai tragic\). Adoratde presa american\, Birdman e unfel de Black Swan ori AmericanHustle, adic\ e o etalare flamboa-iant\ [i supraetajat\ de „mult zgo-mot pentru nimic“. Adic\, `ntr-unfel, corespondentul intelectual alunei produc]ii de ac]iune pe care ovitupereaz\.

La polul opus, Boyhood lucreaz\tot pe o re]et\, care e `ns\ mult maivolatil\, acolo e vorba despre cumprovoci filmul `ncât s\ concurezevia]a. {i Linklater mimeaz\ uneori`n filmele sale o naturale]e care lelipse[te, dar acest stil pare s\ i se po-triveasc\ mai bine decât i se potri-ve[te lui Iñarritu stilul pe care [i l-aales. Iñarritu e un fel de C\t\lin Mi-tulescu. E talentat, dar se teme s\ fieel `nsu[i, de aceea apeleaz\ la ni[tere]ete `n care nu se reg\se[te. De[ise reg\se[te, singur o recunoa[te, ninsecuritatea [i spiritul autocritic aleroului s\u.

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

BilingvAcum c=teva zile, un elev de laLiceul „Mihai Eminescu“ ([coalape care-am frecventat-o cu maimult\ sau mai pu]in\ asiduitatetimp de 12 ani) m-a rugat s\ trimitun filmule] de sus]inere pentru fil-iera bilingv\ francez\. Nu m-amgândit prea mult de ce e nevoie desus]inerea mea sau de ce e filiera`n pericol, aveam o ton\ de lucruripe cap, a[a c\ `ntr-o diminea]\ mi-am f\cut o cafea, m-am a[ezatla birou, am `ncadrat frumos bi -blioteca `n spate [i am ap\sat perec. Moment `n care mi-am datseama cât de absurd\ e `ntreagasitua]ie. Filiera bilingv\, cea carele permite elevilor s\ `nve]e nudoar o limb\ str\in\, ci [i literatu-ra, istoria, geografia, civiliza]iaunui anumit spa]iu cultural, e unul dintre pu]inele lucruri din`nv\]\mântul autohton care suntconectate cu `nv\]\mântul euro-pean. De ce ar vrea cineva s\ re-nun]e la asta? De ce ar vrea cinevas\ le ia unor copii [ansa de a `n -]elege [i de a tr\i o cultur\ din in-terior? De ce ar vrea cineva s\ le iaunor copii ocazia de a ie[i dinspa]iul strâmt [i limitat al limbii`n care s-au n\scut? De ce ar vreacineva s\ le ia unor copii avanta-jul ca, mai târziu, s\ aib\ o priviretolerant\ [i deschis\ asupra lumiidin jurul lor? De ce ar vrea cinevas\ renun]e la un sistem de predarecare s-a dovedit `n ultimii ani c\func]ioneaz\ perfect? Perfect pân\la terminarea liceului (când ele-vul bilingv prime[te o diplom\ debac dubl\, român\ [i francez\),pentru c\ dup\ aceea univer si -t\]ile nu au nici o modalitate de arecunoa[te aceast\ performan ]\,a[a cum o fac cu elevii olimpici. ~nfine, nu `n]eleg de ce, la noi, pu]i -nele lucruri care merg bine ajung`n cele din urm\ s\ fie `n pericolde a mai exista. De când cu „Char-lie Hebdo“, m-am uitat n jur [i-amv\zut c\ foarte pu]ini oameni aufost `n stare s\ `n]e leag\ ce s-a`ntâmplat acolo cu ade v\rat. Ei aufost oamenii care cuno[teau ex-trem de bine cultura francez\. ~n2015, [ansa de a cu noa[te extremde bine o cultur\ le apar]ine copi-ilor care studiaz\ la profilul bi -lingv. Sper ca [ansa asta s\ nu dis-par\ prea curând.

467

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Mântuireasistemuluisanitar

Film

Iulia BlagaOscarurile din 22 februarie vor fi o competi]ie direct\ `ntre Omul Pas\re sau Virtuteanesperat\ a ignoran]ei/ Birdman (or the Unexpected Virtue of Ignorance) [i Boyhood:12 ani de copil\rie/ Boyhood. Au câ[tigat Globul de Aur pentru Cea mai bun\comedie/muzical, respectiv dram\, iar acum concureaz\ um\r la um\r. Cum `ntre timpam v\zut Birdman, prima remarc\ ar fi c\ e mai mult dram\ decât comedie [i c\,probabil, a fost pus `n aceast\ categorie ca s\ nu-i fac\ concuren]\ lui Boyhood, „lechouchou des critiques“ `n 2014.

Birdman ori Boyhood

Gânduri inutile ascultând un concert » pag. 8-9 · 3. Cristina Nemerovschi, P\pu[ile, Herg Benet...

Documents

Transcript of Gânduri inutile ascultând un concert » pag. 8-9 · 3. Cristina Nemerovschi, P\pu[ile, Herg Benet...