gm

BAZELE TEHNICE ŞI METODICA ACŢIONĂRII OBIECTELOR PORTATIVE

Cursul nr. 5

OBIECTELE

COMPETIŢIONALE COARDA CERCUL MINGEA MĂCIUCILE PANGLICA BASTONUL (GR

masculină)

DEMONSTRATIVE EŞARFELE MARI SAU

MICI STEAGUL EŞARFA PRINSĂ DE BAŢ

DE PANGLICĂ MARJOLETE EVANTAIUL MINGILE MARI CERCURI SAU CORZI

ÎMPODOBITE GHIRLANDEL Etc.............

Aspecte generale

Tehnica cu obiectul cuprinde totalitatea acţiunilor care se pot realiza cu fiecare din obiectele specifice GR.

Sistemul de clasificare al acestora ia în considerare: modalităţile generale de acţionare valabile pentru

toate obiectele aspectele particulare specifice fiecărui obiect în

parte.

Elementele tehnice cu obiectul BALANSĂRILE: pot fi efectuate cu toate obiectele. LANSĂRILE: pot fi efectuate cu toate obiectele. ROTĂRILE: pot fi efectuate practic cu toate obiectele în jurul unui ax segmentar. în jurul axului propriu al obiectului. DESPRINDERILE CU REAPUCARE: pot fi efectuate cu toate obiectele. RULĂRILE: minge, cerc şi măciuci pe diferite segmente corporale; pe sol. RICOŞĂRILE: minge, cerc, coarda şi măciuci pe diferite segmente corporale; pe sol; PURTĂRILE ŞI MIŞCĂRILE CONDUSE – specifice mingii. TRECERILE PRIN ŞI PESTE OBIECT: specifice cozii, cercului şi panglicii cu tot corpul; cu diferitele segmente; DESENELE ÎN SPAŢIU panglica, coardă şerpuiri , spirale, opturi, etc.

Cerniţe tehnice 1 Trecere logică de la o mişcare la alta de la

un plan de lucru la altul, fără oprirea evoluţiei obiectului, printr-o mişcare continuă, fără bruscare.

Execuţie cursivă fără pregătire prealabilă; Acţionarea obiectului departe de corp – va

permite un control mai bun asupra planurilor şi sensurilor de mişcare, şi evitarea atingerilor involuntare, care pot împiedica derularea acţiunii;

Cerinţe tehnice 2

Acţionarea obiectului în condiţii de ambidextrie – este condiţia sine qua non pentru a obţine măiestrie în manipularea obiectelor;

Acţionarea obiectului cu braţul întins (dar fără rigiditate la nivelul cotului).

Precizie în respectarea planurilor, sensurilor de învârtire, direcţiilor. Nu se admit fluctuaţii în axul propriu al obiectului şi nici deteriorări ale desenelor;

Mişcarea obiectului trebuie coordonată permanent cu mişcarea corporală realizându-se o unitate de lucru.

Bazele generale ale TO

Se urmăreşte dezvoltarea următoarelor capacităţi: ţinerea corectă a fiecărui obiect; capacitatea de acţionare a lui cu uşurinţă, în condiţii

de contact permanent sau de pierdere momentană a contactului fizic.

Se referă la învăţarea a trei scheme de acţionare: Pz = priza ACO = acţiuni în contact cu obiectul APCO = acţiuni cu pierdere a contactului cu

obiectul

PRIZA (Pz)

Reprezintă acţiunea de ŢINERE a obiectului. Ea se poate realiza fie la nivelul mâinii (în cele mai

multe cazuri), fie pe oricare parte corporală Poate fi fixă sau liberă. Pz este cea care asigură evoluţia obiectului pe

diferitele paliere de acţionare. În momentul prizei captarea informaţiei senzoriale

este de natură tactilă, urmărindu-se identificarea formelor şi suprafeţelor de contact.

Tipuri de prize 1

a. După modul în care este ţinut obiectul

priză închisă priză deschisă

După segmentul unde se realizează

priză la nivelul mâinii – cele mai multe; priză la nivelul piciorului – de regulă, la

nivelul gleznelor; priză la nivelul trunchiului în combinaţie cu

celelalte segmente.

c. După nivelul de realizare: priză în poziţie înaltă; priză în poziţie joasă. d. După raportul vizual cu obiectul: priză în raza vizuală; priză în afara razei vizuale. e. După momentul de realizare în cadrul

acţiunii: priză în acţiuni continue de contact corporal; priză de lansare; priză de reluare a obiectului după o acţiune,

în care s-a pierdut momentan contactul.

ACŢIUNI ÎN CONDIŢII DE CONTACT CU OBIECTUL Acestea presupun acţionarea obiectului,

plecând de la priză. Pe tot parcursul lucrului se menţine contactul fizic cu obiectul portativ.

Obiectul devine o prelungire în spaţiu a segmentului care îl acţionează.

Obiectul evoluează printr-o mişcare autonomă care angajează planuri, direcţii şi sensuri de mişcare variate.

Captarea informaţiei este, în principal, de natură tactilă şi kinestezică, având implicaţii majore asupra percepţiilor spaţiale.

Tipuri de acţiuni

Mişcări de balans (în arc, în cerc, în opt).

Invârtiri ale obiectului în jurul unui ax segmentar.

Invârtiri ale obiectului în jurul axului propriu

Rulări ale obiectului pe segmentele corporale.

Infăşurări ale obiectului pe diferite segmente.

Purtări ale obiectului, treceri dintr-o mână în alta.

Descrierea unor desene cu obiectul în spaţiu.

ACŢIUNI ÎN CONDIŢII DE PIERDERE A CONTACTULUI CU OBIECTUL Proiectarea obiectului în spaţiu, pierderea

contactului fizic cu acesta, urmată de recuperare.

Captarea informaţiei este complexă: tactilă la impuls şi reluare; vizuală la urmărirea traiectoriei; kinestezică pe parcursul mişcării corporale

Tipuri de acţiuni Lansările (la toate obiectele).

Desprinderile mici cu reapucare (la toate obiectele).

Ricoşări ale obiectelor pe sol sau pe segmente (minge, cerc, măciuci).

Rulări pe sol la distanţă şi retrorulările (minge, cerc şi măciuci).

Etape metodice în învăţare: 1. Formarea capacităţii generale de acţionare a

obiectelor portative.

2. Consolidarea şi perfecţionarea acţiunilor însuşite simultan cu mişcări corporale simple, din diferite tipuri de tehnică corporală.

3. Consolidarea şi perfecţionarea tehnicii specifice fiecărui obiect şi formarea capacităţii de acţionare variată a acestuia în combinaţii diferite.

4. Însuşirea consolidarea si perfecţionarea acţiunilor tehnice combinate.

Coarda

Este recunoscută ca obiect competiţional din 1965, dar istoria ei se regăseşte în activitatea ludică din totdeauna a copiilor.

Caracteristici specifice

Material: sfoară de cânepă, mătase, plastic, etc.

Dimensiuni: coarda se măsoară după înălţimea gimnastei, respectiv: distanţa de sub axila dreaptă, pe sub tălpi la axila stângă. La capătul corzii se admite un nod.

Coarda este un obiect ambidextru care în coordonare cu mişcarea corporală solicită specific coordonarea braţe – picioare

Acţiuni specifice Sărituri sau săltări cu treceri prin coada ţinută de capete

întinsă sau pliată şi învârtită înainte, înapoi sau lateral. Rotări ale corzii în diferite planuri şi direcţii, simple sau cu

treceri ale corpului sau a unor segmente peste obiect. Despriderea unui capăt cu reapucare. Lansări şi reluări . cu trecere prin coardă, cu rotare, cu

înfăşurare pe segmente, cu balans, etc Mânuiri : balansări, circumducţii, mişcări în opt, voaluri.

Acţiuni nespecifice: Înfăşurare pe segmente/pe corp. Ricoşare pe sol. Şepuiri /spirale.

Cercul

Cercul a devenit popular încă prima jumătate a secolului XX când a fost folosit oficial într-o demonstraţie cu ocazia Jocurilor Olimpice din 1936


Material: lemn sau material plastic. Dimensiuni: Diametrul – 80-90 cm. pentru senioare şi 70-80 cm.

pentru junioare. Greutatea – 300 gr. Culoare variată. Este un obiect caracterizat printr-o suprafaţă mare,

fapt care măreşte dificultatea în însuşirea controlului asupra obiectului.

Acţiuni specifice Rularea cercului pe sol sau pe diferite segmente. Rotarea cercului în jurul mâinii sau pe o parte corporală. Rotarea cercului în jurul unui ax din sprijin pe sol sau pe o parte corporală; din priză cu 2 sau 1 mână în lansare. Lansări şi reluări în planuri şi direcţii diferite. Treceri prin cerc Treceri peste cerc cu tot corpul sau cu diferite segmente. Balansări: în arc, în cerc, opturi.

Acţiuni nespecifice Ricoşări pe sol sau pe diferite parţi corporale

Mingea

Este un obiect folosit în practica educaţiei fizice încă din secolul IX, fiind totodată unul din obiectele de bază folosite în joaca copilului.


Material: cauciuc sau material plastic.

Dimensiun Diametrul – 18-20 cm- Greutatea – 400 gr. Culoarea –unică sau cu desene geometrice.

Acţiuni specifice

Rularea mingii pe sol sau pe diferite segmente. Ricoşări active şi /sau pasive realizate pe sol sau

pe segmente. Lansări şi reluări. Mânuiri: mişcări de elan, balansări, circumducţii,

mişcări în opt, minge în echilibru pe palmă

Acţiuni nespecifice Învârtiri ale mingii în jurul unui ax din sprijin pe sol

sau pe o parte corporală

Măciucile

Au fost folosite ca obiecte pentru gimnastică încă din secolul XIX şi devin oficiale în 1973.


Material: plastic, lemn, fibră de sticlă.

Dimensiuni: Lungime: 40 -50 cm. Greutate: 150g. f iecare măciucă.

Părţi componente: Capul: este o parte mică sferică aflată la una dintre extremităţi.

Diametrul capului măciucii: 3 cm. Max. Gâtul: reprezintă partea lungă de mijloc, cu forma unei tije. Corpul: este partea îngroşată de la extremitatea opusă capului Măciucile reprezintă un obiect ambidexru care sub raport tehnic

competiţional este considerat ca o unitate de lucru, aprecierea procedeelor făcându-se prin raportare la fiecare tip de acţiune. Din punct de vedere al execuţiei acţiunea fiecărei măciuci este apreciată separat.

Acţiuni specifice Cercuri mici Morişti Lansări cu sau fără rotarea şi reluări: câte una

ambele lansare asimetrică . Batăi Mânuiri: mişcări de elan, balansări circumducţii de

braşe şi/sau cu obiectul, mişcări în opt Mişcări asimetrice

Acţiuni nespecifice Rulări pe sol sau segmente Ricoşări pe sol sau pe segmente

Panglica

Panglica, în varianta cu baţ din bambus, a reprezentat un obiect tradiţional în dansurile chinezeşti şi a devenit obiect competiţional în 1971.


Material şi dimensiuni 1. Bagheta (băţul) este confecţionată din lemn sau material

sintetic, în lungime de 50-60 cm., inclusiv inelul de fixare. Pentru copii, bagheta poate avea dimensiuni reduse, 40-50 cm. În diametru, extremitatea de care se ţine poate fi de maximum 1 cm. Forma poate fi cilindrică, conică sau o combinaţie.

2. Panglica – partea textilă este confecţionată din saten sau alt material asemănător. Lungimea ei diferă în funcţie de nivelul de pregătire – 4 m. la copii, 5 m. la junioare şi 6 m. la senioare. La extremitatea care se ataşează baghetei, există o dublare pe distanţa de maximum 1 m.

Greutatea materialului fără băţ şi ataş este de maximum 35 gr. la lăţimea de 4-6 cm.

3. Ataşul – dispozitivul de fixare este lung de maximum 7 cm. şi reprezentat printr-un mecanism special, care permite o învârtire permanentă. El se mai numeşte popular şi vârtej

Acţiuni specifice Şerpuiri Spirale Mişcări de élan, balansări în arc, circulare în opt Lansări şi reluari Lansări tip boomerang Desprinderi Treceri prin desenul panglicii sau pe deasupra cu tot

corpul sau cu unele sgmente

Acţiuni nespecifice Rulări ale baghetei Înfăşurări pe corp sau segmente

gm

Documents

Transcript of gm