Globurile Invizibile ~ Cheia Unui Univers Fascinant (Promo Stiinta si Cunoastere)

5/12/2018 Globurile Invizibile ~ Cheia Unui Univers Fascinant (Promo Stiinta si Cun...

http://slidepdf.com/reader/full/globurile-invizibile-cheia-unui-univers-fascinant-promo-stiint

GLOBURILE INVIZIBILE ~ CHEIA UNUI UNIVERS FASCINANT În puţine ocazii, în istoria omenirii, anumite descoperiri au fost f ăcute astfel încât să schimbe în

profunzime modul în care gândim despre noi, despre Univers şi despre locul nostru în el. Mariexemple din trecut, desigur, precum descoperirea circulaţiei sângelui, teoria microbilor care provoacăbolile, legea mişcării a lui Newton, înţelegerea că Pământul nu este plat ci sferic, şi că el nu e încentrul sistemului solar, la început s-a crezut deseori că aceste descoperiri ameninţă anumite credinţevaloroase, fundamentale pe care le avem cu toţii, dar cu trecerea timpului s-a dovedit că nu e aşa.

O descoperire de felul acesta, eu cred că azi este fenomenul “globurilor” (the orbs). În ultimul

deceniu, de când au devenit comune camerele foto digitale, oameni de peste tot au fotografiat acesteobiecte ce seamănă cu sfere şi multe din ele s-a crezut că se datorau unor defecte de aparat sau

developării (eronate) a filmelor, dar odată cu apariţia camerelor digitale aceste neajunsuri s-auschimbat deoarece acum nu mai avem grija developărilor.



Descoperirea “globurilor” sau a tehnicii de fotografiere a acestora, după părerea mea nu este osimplă fotografiere a unui număr enorm de “globuri” pentru a realiza un album imens de fotografiiuimitoare. Eu cred că am una dintre cele mai mari colecţii de imagini cu “globuri” din lume.

Dacă ar fi să ne limităm la colecţionarea unor imagini cu “globuri”, oricât de fascinante şiuimitoare ar fi ele, atunci cred că ne-am situa în aceeaşi poziţie cu medicii în momentul în care a fostdescoperit microscopul şi au văzut pentru prima dată cromozomii în sânge şi multe alte particule mici,invizibile cu ochiul liber. Este ca şi când am colecţiona imagini cu aceste lucruri f ăr ă a asociainformaţii cu dezvoltarea medicinei, tratamentul bolilor şi promovarea sănătăţii. Varietatea formelor

“globurilor” pe care le putem fotografia este absolut uimitoare.Atunci când crezi că le-ai văzut pe toate, într-o zi apar “de nicăieri” imagini din ce în ce mai

senzaţionale şi noi. Acesta e primul indiciu care sugerează că aici avem un fenomen potenţial f ăr ăsfâr şit. Am mai descoperit că pe măsur ă ce îmi dedic mai mult timp, zilnic la o anumită or ă, cu aceeaşicamer ă foto şi cu aceeaşi oameni în apropiere sau doar eu singur, pe măsur ă ce f ăceam aceastazilnic în acelaşi loc şi la aceeaşi or ă, cu atât mai remarcabile erau imaginile cu “globuri”.

Am câteva exemple de imagini ale unor “globuri” fotografiate în urmă cu 15 - 20 ani sau maimult, pe pelicule foto obişnuite. La acea vreme şi eu credeam că s-ar datora unor anomalii aleaparatului sau a procesului de developare. Numai cu mult mai târziu, când am citit pentru prima datăde “globuri” în autobiografia lui G. Z. Knight, “O stare a min ţii”, unde a descris acele puncte luminoasecare au orientat mesajele primite sau cercetările ei în diverse domenii şi apoi mult mai târziu, la o

foarte lungă şi detaliată prezentare am auzit o descriere şi analiză extrem de detaliată a ceea ce erau“globurile”.Spre încântarea mea, am aflat că cel puţin la nivelul acestor forme de care suntem conştienţi,

ele sunt ceea ce eu şi dumneavoastr ă am putea fi în lipsa corpului fizic. Şi astfel am început călătoria împreună cu “globurile”, în urmă cu aproximativ 6 ani, şi sesiunile diurne sau nocturne de fotografiere,astfel încât am ajuns la o colecţie foarte mare, din care am avut multe de învăţat. Eu cred că imaginilesunt minunate şi fascinante pt. cei care le pot obţine, evident pt. a le studia, dar cunoaşterea cerezultă din ele are o importanţă covâr şitoare.

Motivul pentru care imaginile cu “globuri” au devenit atât de familiare, peste tot în lume, în ultimiiani, este că aparatele digitale le-au înlocuit pe cele cu peliculă foto în cea mai mare parte. O camer ădigitală poate capta o imagine vizibilă la fel ca şi cea cu peliculă dar în plus, ea poate “vedea” ceva

mai mult decât spectrul vizibil, în domeniul lungimilor de undă mai mari numit “infraroşu îndepărtat”precum şi în domeniul “ultraviolet apropiat”. Şi aici e locul unde începeţi să vedeţi “globuri”.



Ele se află în tot spectrul electromagnetic dar din fericire ceea ce avem astăzi în faţa noastr ă eun dispozitiv care ne ajută să “aducem” aceste “globuri” din acel domeniu electromagnetic îngust alradiaţiei infraroşii. Este posibil să “antrenăm” creierul pentru a percepe “globurile” cu ochiul liber, şiatunci când se întâmplă asta, multe din culorile şi formele de care suntem atât de impresionaţi să levedem, devin mult mai accentuate şi intense iar efortul nostru va fi recompensat înzecit.

E o mare diferenţă între “a privi” şi “a vedea”. Dacă camera “priveşte” spre ceva, va înregistraexact ceea ce e acolo, şi nu interpretează. Dar dacă “privim” la ceva, nu doar înregistr ăm pasiv ceeace e acolo, ci de fapt interpretăm şi selectăm iar exper ţii mi-au spus că creierul respinge 90% sau maimult din ceea ce preia ochiul.

Creierul se concentrează doar asupra ceea ce e necesar vieţii de zi cu zi. Astfel, “globurile” suntrespinse în cele 90%, dar cu toate acestea, dacă staţi zilnic aprox. o or ă pentru a fotografia “globuri”,

atunci după ceva timp, în cazul meu 2 ani, creierul va “înţelege” mesajul că aceste lucruri suntimportante pentru dumneavoastr ă şi într-o bună zi veţi vedea “globuri” cu ochiul liber, f ăr ă ajutorulcamerei foto. Şi atunci când se va întâmpla aceasta, bineînţeles nu le veţi vedea doar în banda IR ci

într-un spectru mult mai larg, probabil undeva în propriile lor “frecven ţe” precum UV sau X şi deci elevă vor apărea mult mai vii, mai colorate şi mai reale decât cele captate cu ajutorul aparatului. Toatălumea e capabilă să facă acest lucru.

Am fost fascinat de ceea ce am aflat de la Ramtha despre “globuri” şi anume că ele sunt ceeace noi toţi suntem în lipsa corpului fizic. Asta înseamnă că eu şi dumneavoastr ă nu am “aterizat” aici

neanunţaţi, atunci când ne-am născut, şi din fericire mai înseamnă că noi nu vom înceta să existămdupă ce ne-am dat şi ultima suflare şi că de fapt, în esenţa noastr ă, suntem nemuritori.Avem multe feluri de “globuri”.Avem “globuri” ce există şi care “anterior” au fost într-un corp

fizic. Există “globuri” care nu au nicio intenţie de a se întrupa în indiferent ce formă fizică. Mai există“globuri” care au fost “încarnate” în forme non-umane, sau sub-umane iar în prezent nu mai sunt

încarnate şi multe alte categorii. Acestea sunt însă 3 categorii de bază. Într-o anumită ocazie, câţiva ani în urmă, un prieten de-al meu a avut un cal pe nume Shandy,

pe care îl îndr ăgise foarte mult timp de 27 ani. La un moment dat, acest cal s-a îmbolnăvit foarte brusciar noi eram interesaţi să-l vindecăm aşa că am cerut sfaturi de la veterinari şi de la cine am mai putut.Am mai observat că atunci cînd stăteam seara şi îi f ăceam poze (calului – n.t.) au apărut mai multe“globuri” în jurul său. Ne-am hotărât să intervenim prin intermediul fiinţelor globulare pentru a-l

vindeca. Din păcate, în ciuda eforturilor noastre, calul a murit. În seara în care a murit, am pus corpulsău în siguranţă; l-am acoperit şi ne-am amintit de momentele frumoase pe care le-am avut alături deShandy aşa că am toastat amintirile.



Deoarece calul a fost familia atât de multă vreme, ne-am întrebat dacă nu cumva î şi formase unataşament mai deosebit faţă de acest grup de oameni. Ne-am mirat să vedem acele “globuri” desprecare credem că am putea fi noi f ăr ă corp fizic, deoarece acelaşi lucru e valabil şi pentru animale şi căorice ar fi fost acel cal, acum era viu şi nevătămat în forma unui “glob” într-o altă dimensiune. Ne-am

întrebat dacă acel “glob”, ce era înainte un cal, ar fi dispus să revină şi să fie din nou alături de noi,dacă i s-ar “oferi” un alt corp. Ei bine, am avut o iapă în vârstă de numai 3 ani, care era apropiat defostul său “părinte” şi la acel moment iapa s-a îndreptat spre gardul unde era întins corpul calului şine-am întrebat dacă iapa ar naşte un pui oare acel “glob” nu ar dori să revină în acest nou corp. Au

început să apar ă câteva lucruri remarcabile.Am văzut formarea a doi plasmoizi imenşi din partea stângă, pe care îi vedeţi în această

fotografie, deplasându-se spre iapa care stătea dincolo de gard. La scurt timp după aceasta, au început să apar ă formaţiuni senzaţionale între corpul calului mort şi cel tânăr din apropiere. Avândcumva încredere în faptul că sufletul lui Shandy, prietena noastr ă de 27 ani nu a “dispărut” ci exista şiera vie şi bine (în această formă – n.t.) ne-am hotărât să aflăm unde anume ar “dori” să fie îngropată(corpul ei n.t.). Am vizitat mai multe locuri din apropiere unde ne gândeam că ar fi un loc potrivitpentru înmormântare. Am fost în primul loc şi am f ăcut o poză, dar nu am observat vreo “activitate”importantă. Acelaşi lucru s-a întâmplat în locul nr 2, … locul nr 3, … locul nr 4, … locul nr 5, … locul nr

6, … r ămâneam f ăr ă locuri, dar în cele din urmă, în locul nr 7 am observat manifestări excepţionale de“globuri” şi plasmoizi.Acela era locul unde a fost îngropată aşa că le-am mulţumit acestor fiinţe admirabile pentru

ajutor şi toate au r ăspuns într-o manier ă minunată. Aceasta a fost lecţia pe care am învăţat-o în aceazi, pe care aş vrea să o numesc o lecţie despre nevindecarea unui animal bolnav. Un lucru care m-afascinat de foarte multă vreme încoace, în fotografierea “globurilor”, a fost că, dintr-o dată, f ăr ă nicioexplicaţie, au început să apar ă ceva asemenea unor nori sau vapori în locurile unde erau şi“globurile”.

Evident că se pot explica în mai multe feluri; ar putea fi fum de la hornul casei, vapori venind dinaltă parte, sau vaporii propriei respiraţii într-o noapte foarte rece. Dar chiar şi atunci când am eliminattoate aceste posibilităţi, încă tot mai găseam aceste izbucniri fenomenale de energie de un anumit felcare apărea în poze.

De exemplu, în prima poză aveam “globuri” dar în următoarea poză, “globurile” au dispărut şi se

“transformau” în aceşti “nori” imenşi. În acea etapă am început să mă gândesc la orele de fizică dinurmă cu foarte mulţi ani. Îmi aduc aminte că ni s-a spus că există 4 stări de agregare ale materiei:



solidă, evident, când moleculele sunt foarte apropiate, … lichide, gaze, şi cea de-a 4-a stare eplasma.

Majoritatea a ceea ce formează Universul fizic (de fapt – n.t.) e plasma. Aceasta se regăseşte în toate sistemele solare, iar unii oameni au postulat recent faptul că atunci când particulele seorganizează în aceste formaţiuni plasmatice, ele formează legături foarte asemănătoare cu cele aleunei spirale ADN. Unii au sugerat faptul că e nevoie urgent să redefinim conceptul de “viu” (viaţă). Am

început să mă întreb ce anume erau aceste formaţiuni imense de plasmoizi. Mi-a trecut prin mintefaptul că ele seamănă cu multe fenomene consemnate în trecut, primele din ele la care m-am gânditau fost séance-uri (contacte paranormale n.t.) ale apariţiei Reginei Victoria şi Regelui Edward iar întimpul acestor séance-uri se observau emanaţii ceţoase misterioase din corpul mediumurilor. Dar m-am îndepărtat repede de această ipoteză deoarece există prea multă superstiţie şi devitalizareimplicată în acel context.

Eu am vrut să văd în principal prin termeni ştiinţifici cu ce anume avem de-a face aici ? Astfel,am început să caut şi alte consemnări istorice ale unor fenomene ce ar putea avea legătur ă cu ele.Una dintre cele mai clare şi frapante pentru oricine sunt fulgerele globulare sau aşa numite FlăcărileSf. Elmo şi am întîlnit numeroase exemple consemnate în istorie despre fulgere globulare în mişcare,care au avut impact major asupra oamenilor şi au produs chiar pagube.

Un exemplu faimos din istorie este cel al ţarului Nikolai Alexandrovici al Rusiei. În urmaasasinării bunicului său (Alexandru al II-lea), Nicolae a devenit moştenitor al tronului iar tatăl său era

ţarul Alexandru al III-lea. A fost asasinat împreună cu întreaga sa familie de către bolşevici în anul1918 la sfâr şitul revoluţiei (din februarie – n.t.). Ţarul Alexandru se ruga odată într-o biserică şi la unmoment dat a intrat o minge de lumină care a emanat dintr-o formaţie de nori, a traversat o camer ă şiapoi a ieşit din nou afar ă. Există multe mărturii de acest fel, şi aceasta a fost prima legătur ă şi anume:ceea ce vedem în zilele noastre ar putea fi acelaşi fenomen consemnat istoric de multe ori.

Deseori s-a pretins faptul că “globurile” ar putea fi legate cu factori precum forma ţiuniplasmatice, fulgere globulare sau Flăcările Sf. Elmo. Dar se ştie foarte bine că Flăcările Sf. Elmo suntun fenomen misterios şi impredictibil aşa că e foarte greu să fie studiat ştiinţific. Multe relatări se leagăde înmormântări dar există exprimente binecunoscute care au produs ceea ce pare a fi mingi deplasmă în interiorul cuptoarelor cu microunde. Asemenea experimente sunt periculoase şi nu trebuierealizate dacă nu ştiţi ce se întâmplă.

Experimentul constă în a pune o lumânare sau un chibrit în cuptor şi apoi se aprinde flacăra. Sereglează cuptorul cu microunde la puterea maximă şi se va observa că în por ţiunea caldă a lumânăriise formează mingi luminoase. Ele pot fi văzute în zona superioar ă a cutiei şi dacă pătrund în pereţii



aparatului atunci pot să producă scurtcircuite. Din acest motiv e bine ca lumânarea sa fie acoperită deun pahar inversat. Trebuie precizat că nu există dovezi pentru a spune că ele sunt globuri de plasmă.Despre Flăcările Sf. Elmo se presupune că ar fi plasmă.

Oamenii de ştiinţă au afirmat că ar fi nevoie de (un câmp electric de – n.t.) 1000 până la 13.000V/cm, necesar pentru a produce acest fenomen în timpul unei furtuni. Datorită faptului cătemperaturile ridicate şi tensiunile înalte necesare pentru a produce aceste fenomene, ar trebui să fieclar că “globurile” nu au nicio legătur ă cu plasma obişnuită sau cu aşa numitele fulgere globulare sauFlăcările Sf. Elmo.

Eu însumi am observat că împrejur ările în care se manifestă plasmoizii sunt de obicei favorizateatunci “globurile” sunt “fericite” sau având afinităţi cu atmosfera care e acolo. Unii au spus că“globurile” ar putea fi atrase de ceremoniile religioase sau altceva, dar eu cred că ceea ce le atrageeste “frecvenţa” şi atunci cînd e vorba de un grup de copii care se joacă fericiţi, oameni care ascultăun concert, o adunare la o ceremonie religioasă sau o sesiune de meditaţie şi dacă apar “globuri”

atunci ele nu sunt atrase de acel eveniment în mod special ci de acea “frecven ţă” (stare emoţională –n.t.) care apare datorită oamenilor care o manifestă în acel tip de adunare sau activitate.

Ramtha ne-a prezentat faptul că “globurile” pot afecta formele plasmozilor şi că din acei nori potsă apar ă imagini care seamănă cu un chip uman sau cu un corp uman şi cu siguranţă, din cantitateaimensă de fotografii pe care le-am realizat, acestea au “apărut” admirabil şi cred că una din“petrecerile” în lumea “globurilor” este probabil eliminarea unor forme ceţoase ce seamănă cu corpul

uman, speriindu-i pe cei superstiţioşi care ar veni singuri pe acolo în timpul zilei. Îmi pot imagina“zâmbetul” (râsul – n.t.) din “comunitatea globurilor” atunci când noi fiinţele umane suntem speriate deceva de genul acesta şi alergăm într-o parte cu capul acoperit de o pătur ă, f ăr ă să înţelegem faptul căpătura nu are niciun efect asupra lor.

Un lucru care ar şoca pe cineva care se implică mult în fotografierea “globurilor” e acela căuneori ele par avea bucăţi “lipsă”, ar putea fi găuri, sau un sector întreg, sau linii din interiorul lor.Aceasta nu se datorează unor împrejur ări negative care le-ar dăuna în vreun fel, nu e vorba nici de un“r ăzboi” între “globuri”, în urma cărora să sufere distrugeri. Aşa după cum am menţionat mai devreme,pentru a “prinde” un “glob” cu aparatul digital (camer ă foto), “ele” trebuie să î şi “reducă” considerabil(aşa-zisa – n.t.) “frecvenţă”, cu excepţia situaţiei când “ele” deja s-ar “afla” în domeniul infraroşu.

Dacă un “glob” ar “sosi” din zona radiaţiei UV, sau peste aceasta, din domeniul razelor X, atunci

acesta nu poate fi “prins” de camerele foto digitale, pînă ce nu î şi “micşorează” frecvenţa de la UV ladomeniul vizibil şi apoi în IR. Abia atunci el devine vizibil pentru camera foto digitală, purtând chiar şi“urme” ale culorilor sale de origine care apar ţin domeniilor (de frecvenţă – n.t.) de unde au “venit”. În



cazul celor “sosite” din domeniul UV putem avea o reminiscenţă de culoare albastr ă, chiar dacăfrecvenţa lor a fost “micşorată”, iar în cazul “globurilor” aurii, care provin din banda radiaţiei X, vor avea evident urme de culoare aurie.

Dacă un “glob” nu şi-a “micşorat” complet frecvenţa sa (proprie – n.t.) pentru a fi “prins” decamera foto digitală, deoarece “globurile” nu sunt sfere, şi acesta e lucrul care m-a fr ământat ani dezile, ele de fapt sunt vortex-uri. Atunci când le privim dintr-o parte ele par a avea cozi iar asta e o alt ăcheie care mă face să cred că un vortex rotitor ar putea fi ca o “gaur ă de vierme” (din astronomie –n.t.) prin care se poate face un salt de la unul din aceste domenii de existenţă, definite de frecvenţe

spre alt domeniu de existenţă iar asta e în sine o cheie foarte importantă.Mulţi oameni au venit la mine spunându-mi faptul că ei văd aceleaşi feluri de “globuri”,apărându-le zilnic, poate o una sau două “globuri” le apăreau des pe fotografii şi este posibil să poatăfi identificate “globurile” pe baza aceasta şi este un lucru foarte rar să fie fotografiate în cadreapropiate dar dacă “ele” se apropie suficient de mult, astfel încât să apar ă clar pe fotografii, atuncidumneavoastr ă puteţi identifica aceste apariţii foarte uşor. Din acest motiv e foarte important ca săachizionaţi cea mai bună camer ă foto digitală disponibilă.

Eu am f ăcut multe greşeli costisitoare în achiziţionarea aparatelor care nu puteau fotografia“globuri” absolut deloc. Motivul e acesta: datorită faptului că unele camere foto digitale sunt sensibilela anumite radiaţii infraroşii deşi nu foarte mult, ceea ce apare în mod normal pe o poză cândfotografiezi un grup de oameni sau familia, o adunare de Craciun sau la o nuntă, sau altele, atunci

dacă radiaţia IR nu este filtrată suficient de bine atunci imprimările cu chipul oamenilor vor părea caavând forme neclare, fantomatice.Pentru a corecta acest neajuns, producătorii au inserat un filtru IR pentru a bloca par ţial această

radiaţie atunci când se realizează fotografia. Dar pentru că “globurile” pot fi captate de camera digitalănumai în spectrul infraroşu, şi există o filtrare prea mare în acest domeniu, camera nu va fi utilă delocpentru fotografierea “globurilor”. Dacă încercaţi să identificaţi “globurile” în mod individual, aveţi nevoiesă puteţi detecta tiparul liniilor şi protuberanţelor, etc., ce caracterizează fiecare “glob” în parte.

Eu le numesc “amprente” ale “globurilor” deoarece sunt unice la fiecare aşa după cum sunt şicele din irisul ochiului nostru. Pentru acest scop e nevoie să puteţi “exploda” imaginea, într-un fel de aspune, deoarece e o raritate să puteţi vedea “globurile” de aproape f ăr ă un zoom corespunzător iar dacă aveţi un aparat de calitate slabă atunci imaginea se deteriorează rapid în pixeli de mari

dimensiuni iar acestea nu au nicio legătur ă cu “globurile”, ci se datorează camerei foto.Prin urmare, ceea ce vreau să spun e de a cumpăra cea mai bună camer ă pe care v-o puteţi

permite, dacă doriţi să faceţi o treabă bună, evident puteţi face şi cu camere ieftine, dar dacă aveţi de



gând să cumpăraţi un anumit tip de camer ă şi vreţi să fiţi siguri că veţi putea face poze foarte reuşitecu “globuri” iată ce aveţi de f ăcut.

Luaţi telecomanda de la televizorul dumneavoastr ă, ceea ce toată lumea are, iar acesta e testulpe care îl recomand, pentru a preveni greşala pe care au f ăcut-o mulţi oameni şi eu, şi mergeţi lamagazin şi porniţi aparatul foto, apoi luaţi telecomanda şi orientaţi-o spre aparatul foto şi apăsaţi oricebuton. Pe ecranul LCD al camerei ar trebui să vedeţi (dacă e o camer ă bună pentru globuri), ar trebuisă vedeţi un fascicol de lumină destul de intens.

Dacă vedeţi doar licăriri de lumină sau chiar nimic, atunci căutaţi alt aparat, deoarece acel

model a fost atât de puternic filtrat încât nu va fi capabil să fotografieze “globuri”. Am afirmat maidevreme că “globurile” nu sunt sfere, ci vortex-uri şi că noi de fapt vedem interiorul unui vortex atuncicând privim un “glob” şi de aceea ele deseori ne apar la fel atunci când le “prindem” în fotografii.

Uneori, deşi nu prea des, puteţi vedea un “glob” care se “îndepărtează” de dumneavoastr ă şiasta nu se întâmplă des, deoarece “ele” în mod normal sunt “interesate” de oameni şi au un rolspecial în a se “lăsa” văzute, altfel nu ar putea fi văzute dar asta implică un “efort” din partea lor pentrua fi văzute “normal” iar dacă sunt interesate de a fi văzute atunci se focalizează asupra dvs., de aceeaele sunt văzute cu partea din faţă, adică în tunelul din vortex.

Dar atunci când se întâmplă să se “întoarcă” pe o parte, atunci ceea ce veţi vedea e ca odescărcare, precum cea a unei rachete care decolează, iar eu am numit aceasta o manifestare deamplificare (zoom, a amplifica – n.t.). Uneori, când “globurile” se află în această formă particular ă, ele

se deplasează extrem de rapid.Atunci când veţi începe să vedeţi globurile cu ochiul liber, sau dacă le puteţi vedea pe camerevideo care filmează în infraroşu, atunci veţi observa faptul că “globurile” se deplasează foarte încet.Cu toate acestea, atunci când se află în stare de “zoom” (amplificare), evident deplasându-se“altundeva”, mişcarea e extrem de rapidă. Am f ăcut cîteva calcule estimative iar viteza pe care omanifestă în acest caz e undeva între 2400 şi 3200 de km/h.

Veţi observa că atunci când “globul” e în acea formă (stare) marginile principale ale sale suntorientate pe direcţia de deplasare, având o uşoar ă licărire albastr ă împrejur iar “globul” real, sferic, înpartea de sus a cozii va avea o licărire portocalie în direcţia de unde pleacă. Este binecunoscut faptulcă mulţi oameni afirmă că “globurile” nu sunt reale, că sunt doar rezultatul unor defecte de aparat, saucă au fost fotografiate picături de ploaie, particule de praf, polen plutind în aer atunci când ne plimbăm

pe o pajişte sau altceva.Făr ă îndoială, există şi imagini false ale unor “globuri” dar trebuie să spun că e uşor în a le

deosebi pe cele false de cele reale. Eu am fotografii cu cerul complet senin în prima fotografie şi 10



secunde mai târziu cerul e “plin” de “globuri” iar peste încă 10 secunde, cerul e din nou perfect senin.Acestă secvenţă de 3 fotografii cred că neagă în totalitate faptul că toate fotografiile cu “globuri” pot fiexplicate ca fiind rezultatul unor particule de praf, de polen sau picături de ploaie. Acestea fiind spuse,există numeroase fotografii false ale unor “globuri” care nu au nicio legătur ă cu particule de praf, depolen sau picături de ploaie.

Ele au legătur ă cu ceea ce eu am numit “erori de obiectiv” iar acestea sunt deseori confundate.Dacă eu vă fotografiez aici în faţa mea iar în stânga mea am un obiect str ălucitor, ar putea fi Soarele,sau chiar Luna pe timpul nopţii, sau ar putea fi un felinar de pe stradă, sau o lumină puternică încamera dumneavoastr ă, şi care nu este în câmpul vizual al camerei, dar lumina acelui obiectstr ălucitor, să zicem Soarele, atinge lentilele într-o parte şi lumina se reflectă în zig-zag pe lentilelecamerei foto, atunci ceea ce obţineţi, în partea jos e o secvenţă de imagini rotunde care se datorează

formelor lentilelor supraimpuse şi par a fi foarte senzaţionale, ofer ă impresia că sunt imagini minunateale unor “globuri”dar de fapt nu e deloc aşa.

Totul se datorează reflexiilor de pe lentilele obiectivului. Există şi alte probleme dar aş vrea săvă atenţionez asupra celor mai des întîlnite. Eu le numesc “panglici”. Dacă vă aflaţi într-o camer ă

întunecată sau slab luminată, pe timpul nopţii, când luminile sunt de obicei neclare, dar dacă aveţi olumină puternică în camer ă să spunem de exemplu un bec electric sau o lumânare, şi faceţi ofotografie, atunci diafragma camerei foto care e concepută să stea deschisă mult timp pe luminăslabă, pentru a capta cât mai multă lumină, şi dacă dumneavostr ă nu vă daţi seama de acest lucru, şi

apăsaţi butonul de declanşare, atunci diafragma nu se închide imediat după ce ridicaţi degetul de pebuton.

Şi dacă mişcaţi aparatul sau dacă dumneavoastr ă vă mişcaţi, diafragma aparatului ar putea fi încă deschisă şi atunci ceea ce vă apare e un fel de tipar ale unor imagini impresionante ce ar semăna cu vechi mesaje antice egiptene de comunicare “dincolo” dar de fapt nu are nicio legătur ă, cipur şi simplu se datorează faptului că un obiect luminos, precum flacăra unei lumânări continuă să fie

înregistrată de aparat în timp ce dumneavoastr ă mişcaţi aparatul.Cu siguranţă, atunci când fotografiaţi “globuri” deseori în acelaşi loc cu acelaşi aparat, la

aceeaşi or ă în fiecare zi, încep să se producă anumite lucruri remarcabile. Asta s-a întâmplat cu mine,după aproximativ 2 ani în sesiunile mele zilnice de fotografiere a “globurilor”. Acest lucru s-a întâmplat

în preajma zilei mor ţilor (Halloween), din anul 2002.

Ziua Mor ţilor este o perioadă în care noi am creat un obicei de a ne gândi într-un fel bizar laparanormal şi supranatural, care au început să fie cunoscute în societatea noastr ă. Printre uneltele pecare ni le-a oferit cultura noastr ă, prin care să înţelegem paranormalul, mai avem o gândire de tipul


http://slidepdf.com/reader/full/globurile-invizibile-cheia-unui-univers-fascinant-promo-stiinta

fantome care bântuie de ziua mor ţilor, vampiri care ne sug sângele sau mor ţi care ies din sicrie să îiterorizeze pe cei vii în o anumită perioadă a anului. Vechea sărbătoare a zilei mor ţilor, din 21octombrie era ajunul anului nou la celţi.

Era momentul în care graniţele dintre dimensiuni se bănuia că sunt foarte subţiri. Pentru celţi,toate momentele de tranziţie erau ocazii în care dimensiunile erau foarte “transparente”. Tranzi ţia dela o zi la alta la miezul nopţii a fost cunoscută ca şi “ora vr ă jitoriilor” iar mai târziu, trecerea de la

întuneric la lumina zilei, tranziţia de la naştere la viaţă, tranziţia de la viaţă la moarte, toate acesteareprezentau momente în care graniţele dintre dimensiuni erau foarte subţiri şi alte dimensiuni se

presupuneau a fi accesibile.Aşa că imaginaţi-vă sentimentele mele atunci când în ziua mor ţilor din anul 2002 în sesiuneanocturnă de fotografii ale “globurilor” au început să apar ă imagini ciudate şi îngrijor ătoare. În acestfragment am pus împreună fotografii din mai multe sesiuni când începea să se manifeste acelaşifenomen. Am f ăcut aceasta deoarece am vrut să ilustrez etapele manifestărilor “globurilor”deplasându-se în vortex. În primele faze, după ce am început să captez imagini cu “globuri” timp de20 sau 30 minute, numărul lor a început să crească semnificativ.

Aproape toate aveau culoarea albă, cu foarte puţine “globuri” roşii sau aurii, care apar în modnormal în aceste sesiuni de fotografiere. Camera foto era fixată pe trepied, ceea ce f ăceam eu deobicei, şi folosind un anumit timp de expunere, m-am inclus şi eu în multe din poze deoarece am simţitcă se întâmpla o interacţiune şi nu eram doar un simplu observator. (Credeam că – n.t.) dacă eram

implicat şi eu atunci rezultatele ar urma să fie, probabil, mult mai bune. Într-o anumită etapă, “globurile” au fost foarte abundente, apoi au început să î şi piardă forma,ca şi când păreau a se dezintegra. Am observat deseori aceasta, dar într-o mai mică măsur ă, înocaziile anterioare. La un moment dat, a devenit frapant când au început să apar ă forme şi totul s-aintensificat cu mare viteză. În această sesiune de fotografii “globurile” nu s-au “dizolvat” în invizibil, ciau devenit tot mai fragmentate şi le-am denumit “schelete”, deoarece semănau cu craniile deHalloween.

În fine, când formele scheletice au dispărut aproape în totalitate, şi au apărut mai multe formedistorsionate în zona obiectivului camerei, am orientat aparatul în sus, spre cer, şi când am ajuns laverticală era evident pentru mine faptul că urma să se întâmple ceva extrem de neobişnuit, cu care num-am întâlnit înainte.

După câtva timp, “globurile” au început să alungească în piese (de consistenţă – n.t.) materială,asemenea unor zdrenţe sau haine rupte şi dimensiuni diferite păreau a fi atrase magnetic spre miezul



ce avea o str ălucire considerabilă. Se poate vedea miezul ca fiind un fel de formă circular ă ceţoasăspre capătul tunelului vortexului.

Acest proces a continuat cam 10 minute şi eu mă întrebam ce anume se întâmplă din momentce acestea erau manifestări ale “globurilor” pe care nu le-am mai văzut niciodată. La un moment datmă întrebam dacă nu e riscant să stau în preajma locului unde se îndreptau ele.

În cele din urmă, fluxul “globurilor” alungite şi distorsionate ce se scurgeau spre centrul vortex-

ului (împreună cu – n.t.) întreaga sa structur ă au început să se rotească şi în scurt timp a prins vitezădestul de mare. Forma era cumva distinctă la început, şi începea să fie atrasă de centrul mişcării de

rotaţie ceea ce f ăcea dificilă fotografierea, datorită inconvenientelor tehnologiei şi aparatelor pe care leutilizam. Atunci când î şi încetineau mişcarea, vortex-urile nu inversau procesul prin care erau formateci dispăreau brusc şi “nevătămate”, în spatele casei mele şi am început să analizez unele fotografiirealizate atunci pentru a afla un sens asupra celor ce am fost martor.

Deşi la vremea când se întâmplau toate acestea nu le-am considerat cu totul extraordinare, pemăsur ă ce am început să reflectez asupra evenimentelor mi-am dat seama de fapt cât sunt deextraordinare. Am fost dintotdeauna impresionat de prezenţa acestor vortex-uri în Natur ă, cusiguranţă cele mai reprezentative dintre ele fiind ale galaxiilor spiralate observate prin telescopulHubble. Am citit mai multe articole scrise de un cercetător rus pe nume profesor dr. Leonard Kozârev,de la Universitatea Leningrad despre ceea ce el numea câmp de torsiune.

Ramtha mi-a ar ătat că în anumite discipline ale şcolii sale un vortex de torsiune se poate forma

în jurul nostru aşa că pentru mine era interesant să aflu mai multe despre acestea.Kozârev a postulat faptul că efectul de torsiune r ămâne imprimat într-o anumită zonă, pentru oanumită perioadă de timp. Şi astfel, fotografiile pe care le-am efectuat în zilele următoare, la luminazilei, par să îmi fi confirmat faptul că un câmp de torsiune încă mai era prezent într-o anumită măsur ă

în acelaşi loc în care a fost observat vortexul din noaptea anterioar ă.După ce am realizat o serie de fotografii, au apărut anumite anomalii ciudate, chiar dacă

aparatul era fixat pe trepied, aşa că el nu se putea mişca în timpul fotografierii, dar f ăr ă îndoială, unelepoze aveau por ţiuni complet blurate, în timp ce altele erau foarte bine focalizate.

Capul meu pare a fi distorsionat sau elongat în aceste cadre, în timp ce marea parte a restuluipeisajului, de exemplu gardul din spate, copacii, etc., se văd clar şi f ăr ă distorsiuni. M-am întrebatdacă nu cumva ceea ce am fotografiat ar putea fi un fel de “gaur ă de vierme” (termen din astronomie

– n.t.) în care “ţesătura” spaţiotemporală ar deveni atât de alterată încât să permită accesul unor dimensiuni învecinate.



Aceasta a fost atunci când formele scheletice ale “craniilor” de Halloween care se dizolvau într-un vortex, m-au f ăcut să mă întreb dacă asta demonstra într-adevăr disiparea graniţelor existenţelor noastre şi accesarea dimensiunilor de “dincolo”. Ceea ce este chiar şi mai important de înţeles cuprivire la această viaţă şi la cealaltă sau legat de natural şi supranatural, ca fiind complet distincte şirupte una de alta şi m-am întrebat dacă ar putea fi mai mult şi mai precis dacă am privi toate acesteaca fiind “dimensiuni” de “frecvenţe”.

CONCLUZIINoi suntem supuşi nu unei “lumi” a “miraculosului” ci într-una care e mult mai miraculoasă decât

ne-am putea noi imagina şi în realitate mult mai plină de semnificaţii pentru noi decât toţi ceilalţitermeni ar putea descrie. Sunt sigur că acesta va deveni subiectul viitorului şi a unei fizici superioarecare ne va ar ăta apoi adevăratele minuni ale Creaţiei f ăr ă să fim nevoiţi să le despăr ţim prin termenide la o epocă demult dispărută care nu mai are nici o semnificaţie pentru noi în prezent.

Aceasta nu e o pierdere, ci un câştig imens iar oamenii care au preţuit termeni precum “suflet”şi “spirit” şi o viaţă de “dincolo” “paradis” şi “ceruri” vor avea multe lucruri de care se vor putea bucuradeoarece acum începem să ajungem la primele licăriri în realităţi şi dimensiuni care ne ajută să avemo înţelegere în acele realităţi ce nu a fost posibilă nicicând înainte.

În cartea mea “Proiectul Sfera”, pe care am scris-o împreună cu Klaus Heinemann am descris

ceea ce eu cred că a fost principala mea descoperire în studiul “globurilor” şi anume că ele nu suntlumini reflectate, pe care le au toate celelalte obiecte capabile să reflecte lumina ci ele sunt ceea cefizica numeşte fluorescenţă iar aceasta e o înţelegere intuitivă major ă.

Ea e calea prin care vom face descoperiri minunate pe care ni le poate oferi fenomenul

“globurilor” în secolul 21.Fluorescenţa se produce în aceste împrejur ări. Blitz-ul de la o camer ă foto emite fotoni,

particule de lumină care se lovesc de mine şi dumneavoastr ă, familia, pisica, după care se reflectă înapoi în aparatul care înregistrează imaginile. Aceasta e lumină reflectată. Dar lumina de la camer ă(sau din orice altă parte – n.t.) NU SE REFLECTĂ de “globuri”, ci este implicat un cu totul alt proces.

Înţelegînd acest proces am avut o acea mare revelaţie.Când lumina de la camer ă loveşte “globurile”, fotonii se “transformă” în electroni iar ei au viteză

de rotaţie, cum ne spune fizica, aşa că noi avem nişte electroni într-un “glob”, aşa că nu e nimic“spiritual” acolo, ci e un proces fizic care se desf ăşoar ă într-o formă foarte avansată şi “globurile” se

măresc ca în cazul umflării unui balon.După ce stimulul luminos de la blitz-ul camerei încetează, ce durează o milisecundă, “globurile”

încep să se contracte înapoi cât mai aproape de forma lor originală dar un pic mai mare decât



aceasta, şi evident electronii “culeşi” de la blitz nu mai au unde să “stea”, aşa că “globurile” cumva“aruncă” electronii în afar ă, ei revin (instantaneu – n.t.) la starea de fotoni şi aceea e lumina ce revine

înapoi la camer ă şi e înregistrată.Dacă lumina de la “globuri” este într-adevăr lumină fluorescentă şi eu unul cred că e aşa, atunci

calitatea luminii ce provine de la “globuri” ne spune o mul ţime de lucruri despre ele şi de unde vin.Atunci când înţelegem faptul că lumina fluorescentă schimbă culorile în funcţie de energia electron-volţi (fizică “eV” – n.t.) a sursei sale atunci dacă avem un spectru de lumină roşie ce ne parvine de laun “glob”, sau albastru sau auriu, argintiu atunci ştim valoarea “eV” de care apar ţine acea “frecvenţă”.

Realitatea este un domeniu de 7 straturi de existenţă. În fiecare din aceste straturi ale spectrului electromagnetic există domenii de frecvenţă şi odatăce vom începe să detectăm lumină fluorescentă de la un “glob”, care are aceste culori diferite, ceapar ţin acestor domenii de energii diferite atunci am putea postula, ceea ce e puternică întărire a celor predate de Ramtha, şi anume că există nivele de existenţă ce corespund acestor caracteristici aleluminii fluorescente.

Ceea ce avem acum în faţa noastr ă e o dovadă a faptului că realitatea e formată din toateaceste straturi. Diferitele culori ale “globurilor”, dacă lumina lor e într-adevăr fluorescentă, atunci elene spun că aceste straturi există. Aşa că acum suntem puşi în faţa unui cu totul alt Univers, care deacum încolo va fi legat de titlul acestui DVD : “Globurile, cheile spre un Univers mult mai fasciant”,deoarece eu cred că deja ne confruntăm mult mai profund în adâncurile realităţii, decât oricând înainte

iar “globurile” sunt unealta prin care oricine din lume, în prezent, le poate accesa.Ce înseamnă toate acestea, în termeni de eu şi dumneavoastr ă ? Evident, acestea înseamnăcă termeni dragi nouă tuturor precum “suflet”, “spirit”, “Paradis”, sau “ce s-a întâmplat înainte de aajunge în această lume ?” sau “la ce m-aş putea aştepta după moarte ?”, acum avem un tipar princare putem avea un înţeles al acestora.

Mulţi oameni au îndepărtat aceste credinţe de care s-au agăţat, f ăr ă îndoială pe motiv călucrurilor le lipsea substanţialitatea prin indiferent ce dovezi dar eu cred că acum începem să vedemfundalul unei înţelegeri mult mai profunde ale acestor realităţi.

Odată cu înţelegerea fenomenului “globurilor” pentru prima dată vom începe să avem acces,oricine de pe planeta aceasta, chiar şi un copil poate face aceasta, oricine poate reuşi să facă acestefotografii şi oricine poate vedea culorile care le semnalează locul lor de origine şi putem şti că există

dimensiuni ce corespund acelor culori de lumină fluorescentă care ar putea oferi r ăspunsuri la celemai variate speranţe şi vise ale noastre.



Singura deosebire între toate aceste dimensiuni e “frecvenţa” iar ceea ce am văzut înfenomenul “globurile”, este că fiinţele nu mai sunt separate prin distanţe, precum am putea crededespre extratereştrii, unde ar trebui să călătorim spre Alfa Centauri sau Pleiade.

Acum putem observa “fiinţe” care sunt chiar aici, în pragul uşii noastre şi la o “simplă”schimbare de “frecvenţă” le putem “accesa”. Asta ne spune ceva foarte important despre naturaUniversului şi anume că noi suntem vecini cu realităţi şi dimensiuni suficient de apropiate încât să le

putem atinge. Tot ce avem nevoie să facem e o “modificare” în “frecvenţe”.Ne mai spune multe despre mine şi dvs., deoarece dacă aceasta e realitatea fundamentală,

atunci noi suntem pe cale de a desluşi misterul. Deseori eu cred că omul este cel mai bine simbolizatprintr-un aisberg care are cam 1/7 sau 1/8 din volum la suprafaţa apei iar restul e dedesubt, iar aceaparte invizibilă care e “majoritar ă” în noi, este partea în care eu şi dumneavoastr ă care existăm azi întoate aceste dimensiuni şi nu doar în aceasta ci noi deja suntem activi şi existăm şi în celelaltedimensiuni într-o măsur ă în care am putea revigora şi trezi acele dimensiuni (ale conştiinţei – n.t.) dinnoi înşine.

Aceasta e măsura în care vom fi capabili să accesăm ceea ce Isus ne-a spus memorabil cumult timp în urmă, scris în Evaghelia după Ioan şi a spus: când veţi aplica aceste învăţături, pe care vile-am dat, veţi face toate minunile pe care eu le-am f ăcut şi chiar mai mult decât acestea veţi face. Nuputem face aceasta cu acea parte fizică din noi care ne leagă “deasupra apei” ci putem face astanumai prin accesarea realităţilor care se află “dedesubtul” nostru.

Lucrul de care are nevoie omenirea în acest moment nu e compasiune şi iubire. Ne-am păcălidacă am crede că asta e tot ce am avea nevoie deoarece nu au o semnifica ţie adevărată f ăr ă“energie” (putere vitală – n.t.). Cu alte cuvinte, ceea ce omenirea în prezent nu e compasiune şi iubireci putere (vitală – n.t.). Prin (ceea ce eu numesc . n.t.) “putere” nu mă refer la putere asupra altora pecare atât de mulţi tirani au folosit-o în trecutul istoriei umanităţii, ci putere asupra mie însumi astfel

încât să nu mai fiu la mila emoţiilor şi limitărilor mele; sunt un stăpân al propriilor mele “frecvenţe” şicând se întâmplă acest lucru atunci voi şti să schimb realitatea şi să atrag acea “frecvenţă” pe care euo exprim.

Există mult mai multe despre mine şi dumneavoastr ă dar am fost hipnotizaţi în a crede că doar asta e tot ceea ce există aşa după cum am ajuns să fim hipnotizaţi în a crede lucrurile sunt terifiante

în acest Univers şi suntem aruncaţi într-o stare de transă a terifiantului cum că nu e destul pentru

fiecare, că trebuie să o iau înaintea altuia. Aceasta nu e realitatea pe care o înfruntăm într-un Universbazat pe “frecvenţe” iar resursele sunt nelimitate iar starea firească a Universului este aceea deabundenţă. Asta e ceea ce ne spune fenomenul “globurilor” clar şi tare.



Deseori am folosit imaginea râului Colorado care se scurge prin California. Oamenii intr ă în apăşi o folosesc, iar până ce ajunge la graniţa cu Mexicul aproape că nu mai r ămâne nimic. Acesta emodul în care noi gândim despre Univers, că e o resursă limitată, şi că ar trebui să mă lupt pentru a oavea eu primul înaintea altuia. O analogie mult mai apropiată a Universului în care tr ăim eu şi

dumneavoastr ă, este aceea a unei staţii radio sau TV.Cineva se acordează pe un anumit program radio sau TV, şi are recepţie perfectă. Ce s-ar

întîmpla dacă un milion de oameni se acordează tot acolo ? Sursa şi-ar epuiza energia ? Nicipomeneală. Zece milioane, o sută de milioane dacă s-ar acorda acolo, semnalul este la fel de bun.

Aceasta e imaginea Universului în care tr ăim.Există o abundenţă ce nu va fi niciodată epuizată. Odată ce vom înţelege că baza a tot ce

există e “frecvenţa” atunci vom submina toate atitudinile nefaste care au creat marea majoritate aproblemelor în care tr ăim în prezent, precum lăcomie, individe, gelozie, ur ă, competiţie, dar dacăexistă o abundenţă accesibilă oricui atunci toate aceste atitudini vor fi pentru totodeauna subminate.



Însă până ce nu vom ajunge la acea fază, acestea nu vor fi niciodată subminate aşa că numai dupăaceasta putem beneficia de iubirea perfectă, compasiunea perfectă, deoarece nu mai există nici oabundenţă la ceea ce eu aş putea avea.

Acesta e mesajul permanent al fenomenului “globurilor”.

Traducerea şi adaptarea: Cristian MureşanuCorectura: Monica Ştefu, Crina Vereş VeronicaSubtitrarea: Cristian MureşanuConsultant ştiinţific: prof. dr. Adrian Pătruţ

Globurile Invizibile ~ Cheia Unui Univers Fascinant (Promo Stiinta si Cunoastere)

Documents

Transcript of Globurile Invizibile ~ Cheia Unui Univers Fascinant (Promo Stiinta si Cunoastere)