MAZILU ALEXANDRU

Gimnosperme

Mazilu Alexandru

Prof: Nicula Daniela

MAZILU ALEXANDRU

CARACTERE GENERALE

Gimnospermele împreună cu angiospermele formează grupul plantelor cu sămânţa numite spermatofite. Apariţia seminţei este urmarea adaptării la viaţa terestra: pe lângă protecţia embrionului, sămânţa asigura şi hrănirea lui.

Gimnospermele sunt plante cu seminţe neînchise in fruct. Numeroase specii fosile au existat in mezozoic.

Reproducerea este numai sexuala. Fecundaţia este simplă, rezultând sămânţa cu mai multe cotiledoane.

MAZILU ALEXANDRU

Gimnosperme

Organe vegetative

Organe de reproducer

eClasificare

MAZILU ALEXANDRU

Gimnospermele sunt plante lemnoase, arbori sau arbusti, care au semintele neînchise în fruct. Gimnospermele sunt raspândite în zonele reci ale globului, formând paduri, si în regiunile înalte de deal şi de munte. Dintre gimnosperme, cele mai frecvente sunt coniferele, numite astfel pentru ca florile lor sunt în forma de con.

MAZILU ALEXANDRU

Tulpina este dreapta si înalta cu o coroana avand aspectul unui con. Tulpina produce o substanta numita rasină.

Rășina naturală este o substanță de consistență vâscoasă, lipicioasă, secretată de conifere. Solidificarea rășinii se produce prin evaporare și un proces de polimerizare și oxidare. Rășina produsă de conifere este lipicioasă cu un miros intensiv. Rășinile naturale sunt insolubile în apă, dar sunt ușor solubile în ulei, alcool și parțial în benzină.

MAZILU ALEXANDRU

Frunzele sunt aciculare, dispuse penat, in smocuri sau in jurul ramurilor. Ele sunt persistente si iarna, cad pe rand la intervale de 3-6 sau chiar 15 ani in cazul brazilor, de aceea coniferele raman verzi in permanenta (cu exceptia laricei sau zadei, care toamna in fiecare an isi schimba frunzele, ca si arborii cu frunze cazatoare).

Lujerii sunt netezi, iar mugurii dispuși terminal întotdeauna câte trei.

Conurile sunt erecte, cilindrice, cu bractei obișnuit vizibile și răsfrânte

START

MAZILU ALEXANDRU

Sunt expuse la extremitatea unor ramuri situate mai jos de vârful arborelui si grupate în inflorescente de tipul amentilor. Fiecare floare, de forma unui con mic, prezintă solzi spiralaţi cu câte doi saci polinici pe fata lor inferioara. În interiorul sacilor polinici se formează la început un tesut diploid reprezentat de celulele mamă ale grăunciorilor de polen.

Fiecare celula mama va forma prin meioza câte patru graunciori de polen (microspori) haploizi. Fiecare grauncior de polen, la maturitate, este constituit dintr-o celula generativa, o celula vegetativa (celula tub) de dimensiuni mai mari si doua celule protaliene. Între cele doua învelisuri ale graunciorului se delimiteaza doi saci aeriferi.

FLORILE BARBATESTI

MAZILU ALEXANDRU

MAZILU ALEXANDRU

Florile femeiesti (fig. 44) sunt grupate în conuri mai mari, dispuse pe ramurile dinspre vârful arborelui. Fiecare floare consta din câte doi solzi (unul inferior, steril - bracteea si altul superior, fertil - carpela), inserati în spirala pe axul conului. Solzii fertili poarta pe fata interna câte doua ovule, fiecare cu un învelis (integument) întrerupt la partea superioara de o deschidere, sub care se afla camera polinica. Interiorul ovulului consta dintr-un tesut trofic, nucela, în care se vor forma dintr-o celula, prin meioza, patru macrospori haploizi (n). Trei dintre acestia se vor resorbi, iar unul va genera prin diviziuni mitotice endospermul primar (n), în care se vor individualiza douaarhegoane, purtatoare a câte unei oosfere, gametul femel.

FLORILE FEMEIESTI

MAZILU ALEXANDRUSTAR

T

MAZILU ALEXANDRU

De la început subliniem faptul că subîncrengătura gimnospermelor, plante ce se înmulţesc prin seminţe neacoperite de fruct, este un relict al evoluţiei plantelor, ele fiind depăşite prin puterea de adaptare la diferite medii de către speciile din familiile de foioase.

Astfel, dacă se taie o pădure de conifere, locul va fi ocupat de către specii cu o mai ridicată putere de răspândire, cum ar fi mesteacănul, arţarul, fagul, salcia căprească etc.

Reprezentanţii din ţara noastră sunt: pinul (Pinus silvestris), molidul (Picea abies ), tisa (Taxus baccata), arbore ocrotit, ienuparul (Jeniperus communis), jneapanul (Pinus mugo), bradul (Abies alba).

Gimnospermele se împart în urmatoarele grupe:

Cicadale Ginkgoale Conifere

START

MAZILU ALEXANDRU

• Cele mai primitive plante cu flori, cu tulpini simple neramificate, asemanatoare cu palmierii;

• Frunzele sunt mari, penat divizate, grupate in buchet terminal;

• In flora actuala sunt raspandite in regiunile tropicale si subtropicale, cu putine specii.

Reprezentant: Czcas revoluta.

Cicadale

START

MAZILU ALEXANDRU

• Raspandite in Sud-Estul Asiei, intalnite numai in parcuri;• Plante lemnoase, dioice, inalte pana la 30 m, cu frunye

latite bilobate;• Florile sunt unisexuale: cele barbatesti sub forma de

ciorchine, iar cele femeiesti prezinta doua ovule nude;• Samanta are un strat carnos pe dinafara si dur in interior;

Reprezentant: o singura specie: arborele-pagodelor Ginkgo biloba

Ginkgoale

START

MAZILU ALEXANDRU

Conifere• Raspandite pe toata suprafata globului, dar cu precadere in

zonelemuntoase ale zonei temperate;• Florile sunt grupate in conuri barbatesti (o floare) si conuri femeiesti,

alcatuite din mai multe flori (inflorescente);• Floarea barbateasca este formata dintr-un ax longitudinal pe care sunt

asezate in spirala numerosi solzi, care poarta pe fata inferioara doi saci cupolen;

• Floarea femeiasca este alcatuita dintr-un solz extern pe care sta prins un solz intern care poarta la baza doua ovule;

• Polenul adus de vant germineaza pe ovule, formand tubul polinic prin care gametul barbatesc ajunge la osfera, dand nastere la zigot;

• Zigotul se divide si da embrionul, iar ovulul devine samanta neinvelita.

START

MAZILU ALEXANDRU

Manual BIOLOGIE clasa a IX-a, Editura liceALL2000 http://www.referat.ro/referate/Gimnospermele_963fc.html http://www.listolade.it/tipi_di_pianta.htm http://www.carpati.org/articol/coniferele/883/ http://www.bacara-gardens.ro/conifere.html http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83%C8%99in%C4%83

_natural%C4%83 http://www.scritube.com/biologie/INMULTIREA-PLANTELOR

15662.php

Bibliografie