Ghiudem

7
Ghiudem Reţetă industriala: Materii prime — în kg Carne de oaie sau de capră 80 Carne de bovină, calitatea I 20 Materii auxiliare — în kg Chimion 0,250 Boia de ardei iute 0,250 Piper 0,150 Nucşoară 0,050 Ienibahar 0,050 Cuişoare 0,050 Sare 2,500 Azotat de sodiu (silitră) 0,050 (Pana in anul 1985 nu se punea conservant) Înveliş : maţe subţiri de vită Sfoară Materia primă — carnea de oaie şi carnea de vită — trebuie să provină de la animale în stare de îngrăşare medie. Carnea utilizată poate proveni din tăierile curente (proaspătă) sau din carne conservată prin congelare. In cazul cînd se utilizează carne de oaie congelată, carnea de vită folosită va fi proaspătă. PROCEDEU DE FABRICAŢIE Pregătirea materiilor prime şi a compoziţiei Atît carnea de oaie cât şi carnea de vită se aleg foarte atent de flaxuri şi de grăsime, înlăturându-se de la fabricare grăsimea internă. Carnea aleasă şi seul (rezultat de la alesul cărnii de vită şi oaie) se taie manual în bucăţi mici de 3—6 cm.

description

Ghiudem

Transcript of Ghiudem

Ghiudem

Reet industriala:

Materii prime n kg

Carne de oaie sau de capr 80

Carne de bovin, calitatea I 20

Materii auxiliare n kg

Chimion 0,250

Boia de ardei iute 0,250

Piper 0,150

Nucoar 0,050

Ienibahar 0,050

Cuioare 0,050

Sare 2,500

Azotat de sodiu (silitr) 0,050 (Pana in anul 1985 nu se punea conservant)

nveli : mae subiri de vit

Sfoar

Materia prim carnea de oaie i carnea de vit trebuie s provin de la animale n stare de ngrare medie.

Carnea utilizat poate proveni din tierile curente (proaspt) sau din carne conservat prin congelare.

In cazul cnd se utilizeaz carne de oaie congelat, carnea de vit folosit va fi proaspt.

PROCEDEU DE FABRICAIE

Pregtirea materiilor prime i a compoziiei

Att carnea de oaie ct i carnea de vit se aleg foarte atent de flaxuri i de grsime, nlturndu-se de la fabricare grsimea intern.

Carnea aleas i seul (rezultat de la alesul crnii de vit i oaie) se taie manual n buci mici de 36 cm.

In timpul tranrii i alesului crnii trebuie acordat o atenie deosebit temperaturii crnii i temperaturii aerului din sala de tranare, pentru a se evita formarea de condens pe suprafaa crnii .Din momentul nceperii tranrii, se urmrete s se elimine pe ct posibil apa din carne.

Scurgerea crnii. Carnea, aleas i tiat n buci mici, are un coninut de ap de aproximativ 75%. Ea se pune la scurs n tvi metalice gurite, cptuite cu tifon curat. Carnea se aaz n tvi n strat de 1015 cm. Tvile cu carne se introduc n spaiile de refrigerare, unde se in timp de 48 ore. In aceast perioad, trebuie s se in seama de urmtorii factori :

a) Temperatura aerului (la termometrul uscat) s fie ntre +2...+4C;

b) Parametrii aerului n camera frigorific(temperatur, umiditate) trebuie asigurai nainte de introducerea crnii la scurs, pentru a se evita depunerile iniiale de condens pe suprafaa crnii.

In aceste condiii, n perioada de scurgere, coninutul de ap al crnii se reduce cu circa 8%, adic se ajunge la un coninut de ap, n medie, de 67%.

Zvntarea crnii Se realizeaz necondiionat n tunele de congelare cu circulaie de aer, funcionnd cu parametrii redui. Zvntarea se va realiza n dou trepte, urmrindu-se efecte diferite. n prima treapt se conteaz pe o reducere a coninutului de ap, prin circulaie de aer la o temperatur la care nu se atinge punctul de congelare al crnii. In treapta a doua se caut s se elimine apa prin producerea de ghea (temperatura crnii coboar sub punctul de congelare) i s se realizeze o ntrire a produsului.

Grsimea tare se introduce la zvntare n aceleai condiii cu carnea.

Treapta

III

- temperatura aerului, la

termometrul uscat

- umiditate relativ a

aerului, maxim-1...+1C

90%

-5...-7C

85...90%

-viteza aerului0,2...0,4 m/s

Parametrii pentru cele dou trepte sunt:

Durata primei trepte este aproximativ de 24 ore, iar a celei de a doua trepte variaz n funcie de instalaie. La sfritul operaiei de zvntare se ndeprteaz cu atenie i complet gheaa format la suprafaa crnii. In aceste condiii, n perioada de zvntare, coninutul de ap al crnii se reduce cu 3...5%. Tocarea crnii se face imediat dup terminarea operaiei de zvntare, carnea avnd temperatura de 4-6C.

Tocarea Se face fie la volf, fie la cuter. In cazul cnd tocarea se execut la volf ,carnea de oaie se amestec n prealabil la malaxor cu carnea de vit, cu amestecul de srare i condimente mcinate i apoi se toac prin sita cu ochiuri de 5 mm. Dup tocare se

amestec din nou la malaxor, circa 10 minute, pn se omogenizeaz bine toat compoziia. De preferat este ns tocarea la cuter, cu cuitele foarte bine ascuite i montate corect. Dup cteva rotaii ale cuvei cuierului cu carnea, se adaug i grsimea ntrit, amestecul de srare i condimentele prescrise n stare mcinat, obinndu-se o past omogen. (nainte de ntrebuinare, boiaua de ardei trebuie sterilizat la 110C n cuptor). Pentru ca n produsul finit coninutul de grsime s fie de 25-28%, se vor face sondaje n toctur, n vederea corectrii cantitii de grsime adugat la cuter. Dup omogenizare, pasta se introduce n lzi i se preseaz, ca s nu mai prezinte golfuri de aer. Se va ine seama ca lzile s nu fie prea pline, lsnd un spaiu gol de circa 15 cm ; apoi se depoziteaz n frigorifer, timp de 48 ore.

Umplerea membranelor cu past

Pasta, astfel pregtit i omogenizat, se introduce n membranele indicate mai sus, care au fost pregtite n prealabil n acest scop.La umplere se va da o atenie deosebit membranelor folosite astfel ca ntr-o arj s nu existe diferene mari de diametru, care ar putea crea dificulti n timpul uscrii batoanelor. Dup nmuiere, membranele trebuie scurse bine de ap, deoarece aportul de umiditate al membranelor ar putea modifica proporia de ap din past.

La umplere, se formeaz potcoave de circa 3540 cm lungime, legndu-se la capete n aa fel ca sfoara s fie mai lung (pn la 810 cm). Potcoavele se stufuiesc i se pun pe bee.Maturarea, presarea i uscarea

Se efectueaz n camere uscate, rcoroase i bine ventilate, amenajate n acest scop. Se realizeaz n trei faze :

Faza iniial este marcat de un sczmnt rapid de ap, de la 65% la 50%. In aceast faz nu sunt necesare operaii de presare. Potcoavele aranjate pe bee se introduc n camerele de uscare i se expun la cureni de aer puternici, cu temperatura de +10 ... +12C i umiditatea relativ de 80 90%. In aceast faz, membrana se usuc i se formeaz culoarea caracteristic produsului.

Faza de maturare propriu-zis este marcat de o scdere mult mai lent a apei, pn la 35% Faza ncepe cu o presare a potcoavelor , n aa fel ca bucile groase s fie aezate la fundul presei. La presat se in circa 2432 ore. Dup ceasta operaie, produsul se pune din nou la uscat (zvntat), timp de circa 5 zile, apoi se maseaz cu o vergea cilindric din lemn. Masarea se face de la mijlocul potcoavei

spre capete. Operaia de presare se repet de dou ori : prima oar la un coninut de ap de 4042 % i a doua oar cnd umiditatea a ajuns la 35 %. Aceast ultim presare se va face timp de 48 ore.

n aceast faz se modific parametrii astfel :

viteza aerului se reduce pn la cureni slabi ;

temperatura se ridic la + 12C . . . + 14C ;

umiditatea relativ a aerului : 80 .. . 90 .. . 95%

In aceast faz se produce aproape integral maturarea, pe baza activitii bacteriene, produsul cptnd la sfrit gustul i aroma caracteristic. Apar i se dezvolt mucegaiuri de bun natur pe suprafaa membranei. Faza de uscare este marcat de o scdere a apei la circa 30%, pentru asigurarea stabilitii produsului. In aceast faz nu se mai face presarea.

Indicaii speciale

In ultimele dou faze (maturarea propriu-zis i uscarea), n funcie de condiiile de climat exterior, instalaiile de climatizare se opresc din funcionare 2-4-6 pn la 10 ore din 24 ore.

Durata reprizei se determin experimental i este condiionat, n mod obligatoriu, de ncadrarea n limitele de temperatur i umiditate prescrise penltru fiecare faz.

Se recomand urmrirea procesului de maturare-uscare prin verificri repetate, pe un numr de 2030 potcoave pe arj. Acestea se marcheaz imediat dup umplere, cu numr de ordine i greutate iniial, cntrindu-se periodic.

In raport cu scderea n greutate a potcoavelor mostr, i, mai exact, innd seama de rezultatul analizei chimice privind umiditatea, se determin trecerea de la o faz ia alta, n timpul maturrii-uscrii. Procesul tehnologic bine condus dureaz aproximativ 3sptmni.

Depozitarea produsului finit

Dup terminarea procesului de maturare i uscare, produsul se depoziteaz n magazii corespunztoare.Depozitarea se face pn la livrare.

CONTROLUL CALITII PRODUSULUI FINIT

Produsul finit trebuie s ndeplineasc, conform normei interne, urmtoarele condiii tehnice :

1. Proprieti organoleptice

Forma : Buci turtite, n form de potcoav, de circa 3540 cm lungime, legate la ambele capete cu sfoar. Aspect exterior : nveliul bine i uniform ntins, aderent la masa compoziiei, de culoare brun deschis, acoperit cu un strat alb

de mucegai de bun natur.

Aspect pe seciune : Compoziie lucioas, compact, rou-rubinie, uniform, cu numeroase insule mici de seu, uniform rspndite n mas ; fr goluri de aer ; o felie subire, privit contra luminii, trebuie s fie translucid.

Consistena : Tare.

Gust i miros : Caracteristic crnii de oaie maturate, picant, cu arom plcut, simindu-se, n special, chimionul ; fr gust i miros strin.

2. Proprieti fizico-chimice

Ap % maxim 30

Clorur de sodiu % maxim 5

Azotii (NO2) mg/100 g produs, maxim 12

3. Proprieti microbiologice

Germeni patogeni sau facultativ patogeni abseni.

Livrarea produsului finit

Livrarea produsului finit se face numai pe baza avizului C.T.C., dup

ntocmirea formelor legale.