GHIDUL STUDENTULUI AN UNIVERSITAR 2011/2012 · 3 11 Proiectare asistat ă de calculator ( CAD ) IV...

1

GHIDUL STUDENTULUI AN UNIVERSITAR 2011/2012

2

Extras din PLANUL DE INVATAMANT 2011/2012 ANUL 1

Credite

Nr. crt.

Denumirea disciplinei Sem. I Sem. II

A. DISCIPLINE OBLIGATORII 1 Proiectare de arhitectura I * 12

(4 ; 7; 1

2 Proiectare de arhitectura II * 12 (5 ;5 ;2)

3 Reprezentari in arhitectura I 2 4 Reprezentari in arhitectura II 2 5 Matematica I 3 6 Matematica II*** 2 7 Materiale de Constructii si Finisaje I 3 8 Materiale de Constructii si Finisaje II***

( Teoria structurilor arhitecturale ) 2

9 Teoria Arhitecturii si Programe I ( Introducere în arhitectură )

3

10 Teoria Arhitecturii si Programe II*** ( SpaŃiul arhitectural şi compoziŃie)

3

11 Istoria Universala a Arhitecturii si Artelor I 2 12 Istoria Universala a Arhitecturii si Artelor II

*** 2

13 Geometria Descriptiva I 2 14 Perspectiva I 2 15 Informatica şi proiectare asist. de calc. (CAD) I 2 16 Informatica şi CAD II 2 17 Limbi moderne (curs practic) 1 18 Limbi moderne (curs practic) 1 19 Practica ** 2 TOTAL 30 30 B. DISCIPLINE OPTIONALE C. DISCIPLINE FACULTATIVE 20 Desen de arhitectură (curs practic) I [1] 21 Psihologia educaŃiei 1 Total credite (A+B+C) 30+1 30+1

ANUL II Credite

Nr. crt.


A. DISCIPLINE OBLIGATORII 1 Proiectare de arhitectura III * 12

(4;3; 3; 2)

2 Proiectare de arhitectura IV * 12 (4;3;2;3)

3 Reprezentari in arhitectura III 2 4 Reprezentari in arhitectura IV 2 5 Teoria Arhitecturii si Programe III 3 6 Istoria Universala a Arhitecturii si Artelor III 2 7 Istoria Universala a Arhitecturii si Artelor IV

( Istoria urbanismului ) 2

8 Geometria DescriptivaII (Forme arhitecturale) ***

3

9 Perspectiva II**** 3 10 Proiectare asistată de calculator ( CAD ) III 2

3

11 Proiectare asistată de calculator ( CAD ) IV 2 12 Mecanica si Rezistenta materialelor I 2 13 Mecanica si Rezistenta materialelor II***** 2 14 Constructii si Tehnologii I

( Elemente de construcŃii şi arhitectură) 3

15 Constructii si Tehnologii II***** (NoŃiuni de higrotermică. InstalaŃii în construcŃii)

2

16 Urbanism si Echiparea Localitatilor I ( Bazele proiectării urbanistice )

2

17 Limbi moderne (curs practic) III 1 18 Limbi moderne (curs practic) IV 1 19 Practica * * 2 TOTAL A 30 30 B. DISCIPLINE OPTIONALE C. DISCIPLINE FACULTATIVE 20 Desen de arhitectură (curs practic)II Total credite (A+B+C) 30+1 30+1

ANUL III Credite

Nr. crt.


1 2 17 18

A. DISCIPLINE OBLIGATORII 1 Proiectare de arhitectura V * 12

(3;3;4;2

2 Proiectare de arhitectura VI * 12 (4;3;2;3

3 Reprezentari in arhitectura V 2 4 Reprezentari in arhitectura VI 2 5 Teoria Arhitecturii si Programe IV 2 6

Teoria Arhitecturii si Programe V*** 2

7 Istoria Universala a Arhitecturii si Artelor IV 2 8 Proiectare asistată de calculator ( CAD ) V 2 9 Urbanism si Echiparea Localitatilor II 2

10 Finisaje şi tehnologia finisajelor I ( Finisaje de interior )

2

11 Finisaje şi tehnologia finisajelor II*** ( Finisaje de exterior )

2

12 Structuri din Lemn, Metal si Beton Armat I 2 13 Structuri din Lemn, Metal si Beton Armat II*** 2 14 Patrimoniu construit 2 15 Arhitectura de interior 2

PROIECTE DE SPECIALITATE

16 Urbanism 2 17 Practica ** 2 TOTAL A 24 30

B. DISCIPLINE OPTIONALE ( 3 din 9 ) **** 18 Amenajarea teritoriului şi dezvoltare regională 2

Arhitectura si dezvoltarea durabile. Note de ecologie si tehnologie

[ 2 ]

Arhitectură şi turism durabil [ 2 ] 19 Filosofia Culturii, Artei şi Arhitecturii [ 2 ]

Grafică şi fotografie de arhitectură [ 2 ]

4

Centrul şi periferia în contextul structurilor urbane

[ 2 ]

20 Arhitectura spaŃiului boltit în ambianŃa bizantino-balcanică

2

Proiectare asistată de calculator ( CAD ) 2 Arhitectură vernaculară [ 2 ]

Total credite (A+B+C) 30 30

ANUL IV Credite

Nr. crt.


1 2 17 18 A. DISCIPLINE OBLIGATORII 1 Sinteze de arhitectura I * 12

(5;5;2)

2 Sinteze de arhitectura II * 12 (4;3;2;3)

3 Proiectare asistată de calculator ( CAD ) VII 2 4 Proiectare asistată de calculator ( CAD ) VIII 2 5 Structuri din Lemn, Metal si Beton Armat III 2 6 Structuri din Lemn, Metal si Beton Armat

IV*** 2

7 Design I ( Design mobilier ) 2 8 InstalaŃii şi Lucrări Edilitare I 1 Tehnologii contemporane în arhitectură I 2

9 Structură şi CompoziŃie Urbană I ( CompoziŃie urbană )

2

11 Istoria Arhitecturii în România I 1 12 Istoria Arhitecturii în România II*** 2 13 Finisaje speciale I **** 2 14 Sociologie Urbană I 2

PROIECTE DE SPECIALITATE 15 Urbanism 2 16 Detaliere tehnică 2 17 Practica ** 2 TOTAL A 28 24

B. DISCIPLINE OPTIONALE ( 4 din 11– 1 proiect şi 3 cursuri ) ***** B.1. PROIECTE OPłIONALE ( 1 din 2 ) 18 Design A ( Design de interior ) 2

Design B ( Design ambiental ) [ 2 ] B.2. CURSURI OPłIONALE ( 3 din 9) 19 Arhitectură modernă în spaŃii istorice [2]

Estetica şi arhitectură în spaŃiul cultural european

[2]

Reprezentări ale arhitecturii în arte [ 2 ] 20 Antropologia spaŃiului arhitectural 2

Mobilier urban – ( Design ambiental )

[ 2 ]

Sociologie Urbană II [ 2 ] 21 Design II ( Design vestimentar ) 2

Arta şi arhitectura

[ 2 ]

InstalaŃii şi Lucrări Edilitare II 2

5

C. DISCIPLINE FACULTATIVE - -


ANUL V Credite

Nr. crt.


1 2 17 18

A. DISCIPLINE OBLIGATORII 1 Sinteze de arhitectura III * 12

(2; 4; 4; 2)

2 Sinteze de arhitectura IV * 12 (4;3;2;3)

3 Restaurare I ( Teoria monumentului. Proiecte de restaurare )

2

4 Restaurare II *** ( Tehnici istorice de construcŃie şi restaurare )

2

5 Estetică 2 6 Formă şi fenomen urban

(ExperienŃă urbană )

2

7 Management în arhitectură 2 8 Structuri Speciale ( deschideri mari ) I 4 9 Doctrine şi curente în arhitectură şi urbanism

( sec. XX ) 2

10 Arhitectura spectacolului - scenografie 2 11 Fizica construcŃiilor I 2 12

Strategii de reabilitarea patrimoniului 2

13 Ecologie şi amenajarea peisajului 2 PROIECTE DE SPECIALITATE

14 Urbanism 2 15 Restaurare 2 16 Practica ** 2 TOTAL A 26 28

B. DISCIPLINE OPTIONALE ( 3 din 9 – 1 proiect şi 3 cursuri ) **** B.1. PROIECTE OPłIONALE ( 1 din 2 ) 17 Arhitectură scenografică [2]

Peisagistică urbană 2 B.2. CURSURI OPłIONALE 2 din 7 ) 18 Restaurare III

( Tehnici moderne de restaurare ) [ 2 ]

Antropologie urbana

2

19 Fizica construcŃiilor II*** [2]

Stiluri în artă şi arhitectură 2

20 Comunicări vizuale [ 2 ] Semiotica spaŃiului arhitectural [ 2 ] Iluminat şi fizică urbană [ 2 ]


ANUL VI Credite

Nr. crt.


6

A. PRACTICA PROIECTARE * 1 Practica proiectare (6 ore/zi x 5 zile) 10 sapt. 8

B. DISCIPLINE OBLIGATORII *

2

Sinteze de Arhitectura **

Proiect de integrare urbană

9

3 Structuri speciale II ( Patologia construcŃiilor )

4

4 Euristica proiectului de arhitectură

( Cercetarea în arhitectură )

4

5 Legislatie in arhitectură şi constr ucŃii 2 6 DiseraŃie 5 7 Prediplomă 5 8 Proiect diplomă 18 9 ConsultanŃă urbanism-structuri-instalaŃii 3

C. DISCIPLINE OPłIONALE SEM. 1 *** ( 1 din3 ) 10 Marketing în arhitectură 2

Clădiri în condiŃii dificile de amplasament [ 2 ] 11 Poetica arhitecturii [ 2 ]

Total ore pe săptămână (B) Total ore de studiu pe saptamana (B+C) Total evaluări semestriale (E, Cv, Vp)

Total credite AN VI 29 TOTAL CREDITE EXAMEN DIPLOMĂ) 31

7

Specializarea ARHITECTURĂ

PROGRAME ANALITICE ANUL I -2011/2012 PROIECTARE DE ARHITECTURA I si II Disciplină obligatorie: sem. 1 si 2; 12 ore saptamanal – invatamant de zi: 1 ora curs, 11ore lucrari practice ; total ore semestru 168; 24 credite(12 cr. s1, 12 cr. s2); verificari pe parcurs. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Semestrul I Obiectivele disciplinei : -Insusirea conventiilor reprezentarii spatiilor si volumelor in arhitectura. Intelegera raporturilor intre obiectul de arhitectura si reprezentarile in plan vedere si sectiune. -Insusirea principiilor de compozitie prin exercitii spatial-volumetrice. - intelegerea raporturilor intre structura – material- expresie. -Studiul elementelor de functionalitate si organizare spatiala: ierarhia spatial- functionala, dimensionare, parcurs arhitectural. -Deprinderea tehnicilor traditionale de reprezentare : schita, desen ortogonal in creion si tus, macheta. Teme de proiect tema 1- ConstrucŃie spaŃială cu elemente simple standard :Linie, Plan, Volum (3 credite) -tema 2- SpaŃiu acoperit :SpaŃiu interior - SpaŃiu exterior(4 credite) -tema 3- SpaŃiu expoziŃional: SpaŃiu structurat / ierarhia spaŃială (5 credite) Semestrul II Obiectivele disciplinei : -Studiul functiunilor locuintei – raporturi functionale intre zonele de zi si noapte, dimensionarea spatiilor, mobilarea. -Intelegerea planului liber si a raporturilor spatiale din interiorul locuintei –compunerea spatiilor la scari diferite, raporturi vizuale , relatia forma-structura. - Studiul raportului cu natura ; forme materiale volumetrii. Teme de proiect -tema 4 - LocuinŃă unifamilială - Plan liber “9 pătrate” (5 credite) -tema 5- LocuinŃă-studio pentru un pictor /SpaŃiu, formă, semnificaŃie (5 credite) -tema 6 - Proiect scurt / Casă de VacanŃă (2 credite) BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ: Agent, Dan-Nicolae, Analiza Compozitionala Diagramatica – Ed.Militara, 2011

Baker, H. Geoffrey - Design Strategies in Architecture – Routledge, EdiŃia II, 1996 Caciuc, Cosmin – Nouă Pătrate în Revista Arhitectura nr.76 / 2009 – pag.102 Ching, D.K., Francis – Architecture Form, Space and Order – Wiley & Sons, Editia IV, 2007

8

Ching, D.K., Francis – Architectural Graphics – Wiley & Sons, Editia IV, 2003 Ching, D.K., Francis / Juroszek, Steven – Design Drawing – Wiley & Sons, 1998 Farrelly, Lorraine – The Fundamentals of Architecture – AVA Publishing, 2007 Krier, Rob – Architectural Composition – Rizzoli NY, 1988 Schirmbeck, Egon – Idea, Form and Architecture – Van Nostrand Reinhold, 1987 Von Meiss, Pierre – Elements of Architecture, From Form to Place, Spon Press, 1998 Padovan, Richard – Proportion Science, Philosophy, Architecture – Spon Press, 1999 Unwin, Simon – Analysing Architecture – Routledge, 2003

Zell, Mo – The Architectural Drawing Course – Thames & Hudson, 2008 Education of an Architect – A Point of View / The Cooper Union School of Art & Architecture – Monacelli Press, 1999 Revista ArchiCREE nr.332 / 2007 , nr.337 / 2008, nr.342 / 2009 – Maisons http://ocasapezi.wordpress.com – locuinte unifamiliale

REPREZENTARI IN ARHITECTURA I si II Disciplină obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 1 curs, 1 lucrari practice ; total ore semestru 28; 4credite (2+2); sem. 1 si 2– verificari pe parcurs.

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Exersarea memoriei vizuale - Tehnica de lucru, la alegere, pe hartie de desen format A4. Studiu individual - Desen dupa obiect si grup de obiecte :Compozitia unor module volumetrice paralelipipedice; Modificare de raport dimensional obiect-observator; Compozitie de obiecte din utilitatea casnica; Reprezentarea unor materiale si texturi; Modificare de raport dimensional obiect-observator Macheta de studiu volumetric - Dispunerea unor cuburi într-un câmp compoziŃional –Tehnici de lucru combinate: creion-grafit; macheta Transfer de imagine din desenul liber, perspectiv in cel Ortogonal (elevaŃie, plan, secŃiune) -SchiŃe perspective, randarea unui element de faŃadă, secŃiune, plan. Tehnici de lucru: tuş+ creion colorat, tuş + guaşe, tuş+ tempera, creion colorat+ acuarelă (guaşe sau tempera) etc. Reprezentarea unui detaliu de arhitectura dintr-un ansamblu monumental. Tehnica de lucru: creion grafit – negru. Format plansa : A3 Studiul unui ansamblu arhitectural, ambiental rural la Muzeul satului

Tehnica de lucru – valoratie generala – creion negru (grafit) II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE - ARNHEIM, Rudolf - Arta si perceptie vizuala, ed.Meridiane, 1979 - CONSTANTIN, Paul - Culoare, arta, ambient, ed. Meridiane, 1979 - FOCILLON, Henri - Maestrii stampei, ed. Meridiane, Bucuresti - GOMBRICH, E.H. - Arta si iluzie, ed. Meridiane, Bucuresti, 1973 - ITTEN, Johannes - Kunst der Farbe, Otto Maier Verlag, Ravensburg, 1967

9

- KANDINSKI, Wassily - Spiritul de arta, ed. Meridiane, 1994 - MALTEZE, Corado - Mesaj si obiect artistic, ed. Meridiane, 1976 - MARCU, Vasile - Reprezentari in arhitectura,ed.Fundatiei Roamnia de maine,

2005 - MARICA GUY, Viorica - Durer graficianul, Bucuresti - Cabinetul de stampe - Albume, ed. Meridiane, Bucuresti - Vedute Europene - Albume, ed. Meridiane, Bucuresti

MATEMATICA I si II MATHEMATICS I & II Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal s1, 3 ore saptamanal s2 – invatamant de zi: 2 curs s1, 2 curs 1 seminar s2; total ore semestru 28 s1, 28+14 s2; 5credite (2+3); verificare pe parcurs

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Semestrul I 1. Stiinta proportiilor 2. Legile proportiilor 3. Numarul de aur 4. Morfologia elementelor 5. Punerea in proportie la diferite civilizatii 6. Despre modulare si ritm in arhitectura 7. Elemente de geometrie - vectori,spirale, curbe si suprafete , corpuri Semestrul al II-lea 1. Infinitul in matematica 2. Introducere in analiza matematica : functii reale; limite; continuitate; derivate; integrale, concepte dezvoItate in lucrarile lui Newton si Leibniz. 3. Conceptul de curbura a unei cerbe si suprafete 4. Fractali II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Duda, I.,-2007-Elemente de analiza matematica I, Editura Fundatiei Romania de Maine Duda, I.,Dunea, A.-2007- Lectii de geometrie analitica, Editura Fundatiei Romania de Maine Radian,H.R.-1981-Cartea proportiiIor, Ed.Meridiane MATERIALE DE CONSTRUCTII SI FINISAJE I si II BUILDING MATERIALS AND FINISHING I & II

Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 3 ore saptamanal s1, 2 ore saptamanal s2 – invatamant de zi: 2 curs, 1lucrari practice - s1, 2 curs-s2; total ore semestru 14+28 s1, 28s 2 ; 5 credite(3+2); sem. 1 – examen, sem. 2 – examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I

1. Elemente de construcŃii şi solicitări mecanice.

10

a. Definirea elemente de construcŃii b. Definirea solicitărilor mecanice c. AcŃiuni. Încărcări. Eforturi secŃionale, eforturi unitare. d. Încărcări ale elemente structurale de construcŃii e. Definirea proprietăŃi ale materialelor de construcŃii.

2. Materiale naturale 2.1. Lemn 2.2. Piatră

3. Materiale ceramice. 3.1. Argila 3.2. Produse din argilă ( caractristici, proprietăŃi, utilizări)

4. Sticla. 4.1. ObŃinerea sticlei 4.2. Produse din sticlă ( caractristici, proprietăŃi, utilizări)

1. LianŃi minerali şi pietre artificiale. 5.1. ObŃinerea varului 5.2. ObŃinerea cimentului 5.3. ProprietăŃile lianŃilor 5.4. Punerea în operă lianŃilor

2. Materiale obŃinute prin prelucrări tehnologice 6.1. Metalele 6.2. Masele plastice.

3. Materiale pentru izolaŃii, etanşeizări şi vopsitorii. 7.1. Materiale hidro - izolatoare 7.2. Materiale termo - izolatoare 7.3. Materiale fono-izolatoare şi fono-absorbante

7.4. Vopsele SEMESTRUL II

1. Terminologie în construcŃii 1.1. ConstrucŃiile

1.2. Clădire 1.3. Factori care influenŃează concepŃia construcŃiilor

2. Principiile şi legi ale mecanicii. 3. AcŃiuni şi încărcări 4. ForŃe şi momente

4.1. ForŃe – noŃiuni generale 4.2. Momente – noŃiuni generale

5. Solicitări simple. NoŃiuni generale. 6. Elemente de construcŃii

6.1. Grinda 6.2. Stâlpul 6.3. PereŃii 6.4. Planşeul 6.5. FundaŃia

7. Echilibrul 8. Simetria în natură şi în construcŃii. 9. Rigiditate prin formă şi conformare judicioasă 10. Grinzi cu zabrele.

10.1. Clasificarea grinzilor cu zăbrele 10.2. CondiŃia de indeformabilitate geometrică

11

10.3. CondiŃia de determinare statică 11. AcŃiuni naturale

11.1. AcŃiunea vântului 11.2. AcŃiunea zăpezii 11.3. AcŃiunea seismelor

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE ACOCELLA, A. Tetti in laterizio, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994

*** L’architettura del mattone faccia a vista, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994 GLUCKMAN,I. Desenul de arhitectură, construcŃii şi sistematizare, Editura Tehnică, 1957 HARDT, D. Materiale pentru construcŃii şi finisaje, Editura Didactică şi Pedagogică, 1976 *** Materiale plastice în arhitectură şi construcŃii, Editura Tehnică, 1965 HART, Fr. Kunst und Technik der Wolbung, Verlag Georg D.W.Kallway, Munich, 1965 MINGHIAT, S. Arhitectura spaŃiului boltit. Partea I-AmbianŃa bizantină,Editura FundaŃiei

România de Mâine, 2003 PRAGER, E. Betonul armat în România, Editura Tehnică, 1979 WERNER, E. Bauen in Holz und Stein, Veb Verlag Technik, Berlin, 1953 M SALVADORI ConstrucŃii - Lupta împotriva gravitaŃiei, Editura Albatros – 1983 M SALVADORI Mesajul Structurilor, Editura Albatros – 1991 M SALVADORI De ce cad construcŃiile, Editura Albatros – 1993 R L'HERMITE Betonul în imagini, Editura tehnică – 1959 F TĂNĂSESCU Agenda tehnică, Editura Tehnică – 1990 RODICA CRIŞAN ConstrucŃii din oŃel, Editura universitară ION MINCU – 2000 RODICA CRIŞAN ConstrucŃii din lemn, Editura universitară ION MINCU – 2000 P POPESCU Structuri din lemn beton şi zidărie, Editura fundaŃiei România De Mâine

– 2003 E CREAGĂ RelaŃia structură – arhitectură la clădirile din beton P POPESCU armat din România –I, Editura fundaŃiei ROMÂNIA DE MÂINE – 2004 M ALEXE Structuri din metal – Îmbinarea elementelor structurale, Editura FundaŃiei

România de Mâine 2010 M ALEXE Structuri din beton armat – Predimensionarea şi calculul elementelor

structurale, Editura FundaŃiei România de Mâine 2010 TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME I THEORY OF ARCHITECTURE AND PROGRAMMES I INTRODUCERE IN ARHITECTURA

Disciplină obligatorie; semestrul I; ore saptămânal 2 – învăŃământ de zi; 2 curs; total ore – 28; 3 credite; sem. 1 – examen. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Cursul îşi propune familiarizarea studentului cu aspectul istorico-critic arhitecturii, ca disciplină intelectuală, de cultură. Această iniŃiere în arhitectură, cu elementele ei, criteriile de judecată a ei şi limbajul utilizat în discuŃia despre arhitectură se face printr-o „poveste” a evoluŃiei ei, discret conectată la evoluŃia altor arte vizuale. Această evoluŃie este privită ca fenomen în context spaŃio-temporal.

1. Cele trei componente vitruviene. Aceste repere fundamentale furnizate de Vitruviu sunt explicate analitic.

2. Marile epoci culturale ale Europei. Programe de arhitectură prevalente, tehnici şi materiale curente, mentalităŃi estetice şi „gustul epocii”.

12

3. Secolul 20 şi epoca contemporană. Noi versiuni ale reperelor vitruviene. SemnificaŃia artistică, criteriu suprem în aprecierea arhitecturii.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE FAURE, Elie Istoria Artei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1970. GIEDION, Sigfried, Space, Time and Architecture, Cambridge, Massachusetts, 1967 MICHELIS, P.A., Estetica arhitecturii, Editura Meridiane, Bucureşti, 1982. NORBERG-SCHULZ, Christian, La signification dans l'architecture occidentale, Pierre Mardaga editeur,

1988. OPRESCU, George, Manual de istoria artei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1985. PEVSNER, Nikolaus, An outline of European Architecture, Penguin Books, 1966. SANDU TOMAŞEVSCHI, Anca, Elemente de arhitectură, Editura UTCB, Bucureşti, 2002, curs

universitar. VAN LOON, Hendrik Willem, Istoria Artelor, Editura NaŃională Mecu S.A., 1945.

TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME II THEORY OF ARCHITECTURE AND PROGRAMMES II (SPAłIUL ARHITECTURAL ŞI ELEMENTE DE COMPOZIłIE )

Disciplină obligatorie; semestrul II; 2ore saptămânal – învăŃământ de zi: 12curs; total ore – 28; 3 credite; examen I.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Introducere – 1. Ordinele clasice (Vitruviu). 2. Ordinul Colosal. 3. Miscarea Moderna – negarea traditiei. 4. Postmodernismul. 5. Deconstructivismul. 6. Diversitatea istorica. 7. Pluritatea contemporana. 8. Actul de creatie in arhitectura / a. vocabular; b.limbaj; c. elementele limbajului; d.principiile limbajului; e.oronarea formelor si spatiilor; f.semnificatii / simbolica si poetica arhitecturii; g.sintaxa; h. Concept – ordine conceptuala. 9. Sistemele arhitecturii / a.Spatiu, structura, inchideri; b. Deplasare, spatiu-timp; c. Tehnologie; d. Program, functiune; e. Context. 10. Functiune: studiu de caz – Templul. Arhitectura 11. Ordine. a. Forma, spatiu / Ordine fizica. b. Perceptia senzoriala / Ordine perceptuala. c.Relatii / Ordine conceptuala 12. Sisteme: a. Sistemul spatial; b.Sistemul structural; c. Sistemul inchiderilor; d. Sistemul circulatiilor; e. Contextul

2. Functiune, Structura, Forma 1. Functiune a. Relatia functiune – forma; b. Raumplan versus Plan Libre; c. Organizarea

secventiala a functiunilor. d. Principii de organizare: linear / central-axial / central-linear / in pieptene / in retea / juxtapunere / labirint

2. Structura a. Sisteme de constructie: zidarie portanta, schelet, sistem mixt; b. Golul: fereastra, portalul de acces. c. Acoperirea / sisteme de boltire, arhitectura high-tech 3. Forma

3.Elemente de Psihologia perceptiei 1. Tipuri de perceptie in arhitectura. a. perceptia kinestezica b. perceptia tactila c. perceptia olfactiva d. perceptia auditiva e. perceptia vizuala 2. Mecanismele perceptiei vizuale 3. Principiile Gestalt: a. principiul proximitatii; b. principiul similitudinii; c. principiul continuitatii; d. principiul inchiderii conturului; e.principiul deplasarii comune; f.principiul regiunii comune; g.principiul contiguitatii; h.principiul pregnantei (configuratiei corecte); i.principiul experientei trecute; j.articularea figura-fond: proeminenta / contrastul / convexitatea / simetria / vecinatatea.

4. Forma – Elemente primare ale formei 1. Elemente primare: a.Punctul / cercul, cilindrul, sfera; b.Linia / elemente linare verticale / de la linie la plan / elemente liniare legand planuri; c.Planul / acoperiri ale spatiului, inchideri ale

13

spatiului, pavimente, elemente planare – exemple; d. Volumul / volumul ca plin – figura / volumul ca gol – spatiu.

5. 1. Definitia formei 2. Forma si contur 3. Proprietatile formei: conturul, marimea, culoarea, textura, pozitia, orientarea, inertia vizuala 4. Conturul: a. figuri regulate / cercul, triunghiul, patratul; b.suprafete: cilindrice, de translatie, riglate, de rotatie, paraboloizi, paraboloizi hiperbolici; 5.Volume primare: conul, cilindrul, sfera, iramida, cubul. 6. Forme regulate si neregulate

6. Forme compuse 1. Transformarile formei: a. transformari dimensionale; b.Transformari prin extragere;

c.Transformari prin adaugare / tensiune spatiala / contact muchie la muchie / contact fata la fata / volume intrepatrunse. 2. Tipuri de forme: centralizata, lineara, radiala, tip ciorchine, reticulara.

3. Interferente formale geometrice: patrat+cerc ‘ trame rotite. 4. Articularea formelor – rezolvarea colturilor. 5.Articularea suprafetelor

7. Forma si spatiu Unitatea contrariilor – strategii de relationare forma-spatiu 2. Forme ce definesc spatiul 3.Elemente

orizontale ce definesc spatiul: a. planul de baza; b. planul de baza ridicat; c. planul de baza coborat; d. planul de acoperire: tavanul / acoperisul 4. Elemente verticale ce definesc spatiul: a. elemente verticale liniare; b. plan vertical izolat; c.planuri perticale in “L”; d.planuri verticale paralele; e.planuri verticale in “U”; f.patru planuri verticale / incinta

8. Forma si Spatiu – tipologia golurilor 1. Goluri in elemente ce definesc spatiul 2. Goluri in planurile verticale 3. Goluri la colt 4. Goluri

intre planuri 5. Calitati ale spatiului: a. proprietati ale inchiderilor / conturul, suprafata, limitele, dimensiunile, configuratia, golurile b. calitati ale spatiului arhitectural: forma, culoarea, textura, paternul-structura, sonoritatea, proportia-scara, definirea configuratiei, gradul de inchidere, vederea-perspectiva.

9. Organizarea formelor si spatiilor Relatii spatiale: a. spatiu cuprins in alt spatiu; b. spatii intrepatrunse; c.spatii adiacente; d.spatii

legate intre ele printr-un spatiu comun 2. Organizari spatiale: a.organizare spatiala centralizata; b. organizare spatiala liniara; c. organizare spatiala radiala; d. organizare spatiala in manunchi: spatii repetitive / spatii avand o forma/orientare comuna, spatii organizate in jurul unui acces, grupare in jurul unui traseu, traseu in forma inelara, scheam in manunchi, manunchi in interiorul unui volum, conditii de axialitate, conditii de simetrie e. organizare spatiala in retea – retea planara, retea spatiala;

10. Circulatia – Spatii secventiale 1. Circulatia: miscare in spatiu: a. accesul b. intrarea c. configuratia traseului d. relatiile intre

spatiile traseului e. forma spatiului pentru circulatie 2. Accesul: acces frontal, acces oblic, accesul in spirala. 3. Intrarea: intrare coplanara, intrare

avansata, intrare retrasa, articulari ale golului intrarii, amplasarea intrarii. 4. Traseul: configuratia adaptata, configuratia in contrast, tipuri de configuratii ale traseului / liniara, radiala, in spirala, in grila, in retea, configuratii compuse. 5. Relatia traseu – spatiu: a. traseu adiacent spatiilor; b.traseu ce strabate spatiile; c.traseu de incheie spatiul. 6. Forma spatiului de circulatie: a. spatiu inchis; b.spatiu deschis pe o latura c. spatiu deschis pe ambele parti. 7. Scara – tipuri de scari

11. Proportii si scara 1. Proportii structurale 2. Modulare de fabricatie 3.sisteme modulare 4. sisteme proportionale:

a.sectiunea de aur; b.ordinele clasice; c.teorii ale Renasterii; d. Modulor; e. Ken; f.antropometrie; g.scara 5. sectiunea de aur 6. Linii regulatoare 7.Ordinele clasice 8.Teorii renascentiste 9.Modulorul lui Corbusier 10.Ken – trama traditionala japoneza 11. antropometrie 12.scara: a.scara vizuala b. scara umana c. Monumentalitate

12. Principiile de compozitie 1. Principii de ordonare: a. axa b. simetria c.ierarhia d.ritmul e.datum f.transformarea 2. Axa – puncte ce definesc o axa, tipuri 3. Simetria – simetria globala, simetria locala Tipuri de

simetrie: bilaterala, laterala, de rotatie + oglindire, cilindrica, chiralica, prin similitudine, helicoidala, de translatie. Simetria in spatiul arhitectural: basilica romana, biserica crestina, biserica in renastere 4. Ierarhia: a. ierarhizare prin dimensionare; b.ierarhizare prin forma; c.ierarhizare prin amplasare 5. Datum: a.linie b. plan c. volum 6. Ritm 7, Repetitie

13. Robert Venturi; Cele 7 tipuri de complexitate/ambiguitate in arhitectura

14

1. fenomenul lui “si-si”; 2.Elementul cu dubla functiune; 3.Elementul conventional; 4.Contradictia adaptata; 5.Contradictia juxtapusa; 6.Inauntru – inafara; 7. Obligatia dificila a intregului

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE ٠Ching, Francis D.K. – Architecture, Form Space and Order / Wiley & Sons, 2007 ٠Von Meiss, Pierre – Elements of Architecture, From Form to Place / SPON Press, 1990, 1998 ٠Krier, Rob – Architectural Composition / Rizzoli, 1988 ٠Ventury, Robert – Complexity and Contradiction in Architecture / MOMA, 1966 ISTORIA UNIVERSALA A ARHITECTURII SI ARTELOR I si II WORLD HISTORY OF ARCHITECTURE AND THE ARTS I & II Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 6 credite(3+3); sem. 1 – examen, sem. 2 – examen. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

SEMESTRUL I - ANTICHITATEA Arhitectura şi arta epocii preistorice Arta rupestră – paleolitic, mezolitic şi neolitic CivilizaŃia megalitică: menhir, dolmen, cromleh CivilizaŃia megalitică: temple Arhitectura şi arta civilizaŃiilor mesopotamiene: sumeriană, akkadiană, asiriană şi babiloniană.

CivilizaŃia sumeriană: Repere istorico-geografice şi cronologice, Repere religioase, Reprezentări şi forme de artă, Urbanism şi programe de arhitectură CivilizaŃia akkadiană: Repere istorico-geografice şi cronologice, Repere religioase, Reprezentări şi forme de artă, Urbanism şi programe de arhitectură, Materiale şi tehnici de construcŃie CivilizaŃia babiloniană: Repere istorico-geografice şi cronologice, Repere religioase, Reprezentări şi forme de artă, Urbanism şi programe de arhitectură, Materiale şi tehnici de construcŃie CivilizaŃia asiriană: Repere istorico-geografice şi cronologice, Repere religioase, Reprezentări şi forme de artă, Urbanism şi programe de arhitectură

Arhitectura şi arta imperiului hittit Repere istorico-geografice şi cronologice, Repere religioase, Reprezentări şi forme de artă, Urbanism şi programe de arhitectură, Materiale şi tehnici de construcŃie

Arhitectura şi arta imperiului persan Repere istorico-geografice şi cronologice, Repere religioase, Reprezentări şi forme de artă, Urbanism şi programe de arhitectură, Materiale şi tehnici de construcŃie

Arhitectura şi arta civilizaŃiei egiptene Repere istorico-geografice şi cronologice Repere religioase, Reprezentări şi forme de artă Urbanism şi programe rezidenŃiale, Materiale şi tehnici de construcŃie

Programul funerar - mastaba, piramide şi morminte rupestre, Materiale şi tehnici de construcŃie Programul de cult - temple de cult divin, temple ale faraonului divinizat, temple funerare, Materiale şi tehnici de construcŃie

Arhitectura şi arta civilizaŃiilor cicladice: egeeană, minoică şi miceniană

15

SEMESTRUL II - ANTICHITATEA EUROPEANĂ ŞI ROMANITATEA ORIENTALĂ Arhitectura şi arta civilizaŃiilor mediteraneene

CivilizaŃiile cicladică şi minoică: Repere istorico-geografice şi cronologice, Repere religioase, Reprezentări şi forme de artă, Urbanism şi programe de arhitectură, Materiale şi tehnici de construcŃie CivilizaŃia miceniană: Repere istorico-geografice şi cronologice, Repere religioase, Reprezentări şi forme de artă, Urbanism şi programe de arhitectură, Materiale şi tehnici de construcŃie

Arhitectura şi arta civilizaŃiei greceşti Repere istorico-geografice şi cronologice, Repere religioase

Perioada arhaică: Reprezentări şi forme de artă, Urbanism şi programe de arhitectură, Materiale şi tehnici de construcŃie Perioada clasică şi elenistică: Reprezentări şi forme de artă, Urbanism şi programe de arhitectură, Materiale şi tehnici de construcŃie

Arhitectura şi arta civilizaŃiei etrusce Repere istorico-geografice şi cronologice, Repere religioase, Reprezentări şi forme de artă, Urbanism şi programe de arhitectură, Materiale şi tehnici de construcŃie

Arhitectura şi arta civilizaŃiei romane Repere istorico-geografice şi cronologice, Repere religioase, Reprezentări şi forme de artă Urbanism, Programe de arhitectură, Materiale şi tehnici de construcŃie Arhitectura şi arta civilizaŃiei geto-dacice Repere istorico-geografice şi cronologice, Repere religioase, Reprezentări şi forme de artă Urbanism, Programe de arhitectură, Materiale şi tehnici de construcŃie Evul mediu oriental Arhitectura şi arta civilizaŃiei bizantine

Repere istorico-geografice şi cronologice, Repere religioase, Reprezentări şi forme de artă Urbanism, Programe de arhitectură, Materiale şi tehnici de construcŃie

Arhitectura şi arta civilizaŃiei islamice Repere istorico-geografice şi cronologice, Repere religioase, Reprezentări şi forme de artă, Urbanism, Programe de arhitectură, Materiale şi tehnici de construcŃie

II. BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

AMIET, P. Antichitatea orientală, Ed. Corint, 2002 CABANES, P. Mic Atlas al AntichităŃii greceşti, Ed. Polirom, 2001 CURINSCHI VORONA, Gh. Istoria Universală a Arhitecturii, vol.I, II,III, Ed.Tehnică, 1976, 1982,

1986 DANIEL, C. Cultura spirituală a Egiptului antic, Ed. Cartea Românească, 1985 DANIEL, C. Arta egipteană şi civilizaŃiile mediteraneene, Ed. Meridiane, 1980. DANIEL, C. CivilizaŃia sumeriană, Ed.Sport-Turism,1983. DENNIS, G. Lumea etruscilor, vol.I şi II, Ed. Meridiane, 1982. DUCELLIER, A. Bizantinii, Ed. Teora, 1986 GLODARIU, I. Arhitectura dacilor, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983 HOAG, J.D. Architettura islamica, Ed. Electa, 1998 KERNBACH, V. DicŃionar de mitologie generală, Ed. Albatros, 1983. KRAMER, S.N. Istoria începe la Sumer, Ed. ŞtiinŃifică, 1962. MATEI, H.C. O mică enciclopedie de istorie universală, Ed. Politică,1988 MICLEA, I. Persepolis, Ed. Meridiane, 1971 MINGHIAT, S. Arhitectura spaŃiului boltit, Partea I – AmbianŃa bizantină, Ed. FundaŃiei România de Mâine, 2003 THORAVAL, Y. Larousse – DicŃionar de civilizaŃie musulmană, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997 VIGNOLA, G.B. da Reguli ale celor cinci ordine de arhitectură, Trad. şi comentariu de N.Gh. Lupu, Ed. Meridiane, 1965

16

VOICULESCU, S. Istoria arhitecturii universale. Antichitatea şi Evul Mediu, IAIM, Bucureşti, GEOMETRIE DESCRIPTIVA I si II DESCRIPTIVE GEOMETRY I & II Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 3 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite(2+2); sem. 1 – verificare pe parcurs, sem. 2 – examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I 1. Locuri geometrice uzuale in modelarea de arhitectura. 2. Trasee regulatoare in compozitiile planurilor, sectiunilor si fatadelor. 3. Transformari geometrice. 4. Sisteme de proiectie. Punctul in sistemul de proiectie Monge. 5. Dreapta in sistemul de proiectie Monge. 6. Planul in sistemul de proiectie Monge. 7. Relatii intre puncte si drepte. 8. Relatii intre drepte si plane. 9. Relatii intre plane.

10. Metode de operare specifice geometriei descriptive. 11. Metoda schimbarii planului de proiectie.

SEMESTRUL II 1. Metoda rotatiei. 2. Metoda rabaterii. 3. Axonometria izometrica. 4. Poliedrii. 5. Suprafete de rotatie. 6. Intersectii de poliedrii si suprafete de rotatie. 7. Studiul umbrelor pentru formele arhitecturale in dubla proiectie. 8. Suprafete riglate. 9. Rezolvarea acoperisurilor.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE ANTOMARI, X. Geometrie descriptive, Paris, 1920 BOTEZ, St. M. Geometrie descriptiva, Ed. didactica si pedagogica, 1965 ENACHE, M. Geometrie descriptiva si perspectiva, Bucuresti, Ed. tehnica, 1980 GHEORGHIU, A.; Probleme de reprezentare a DRAGOMIR, V. structurilor constructive, Ed. Tehnica, 1968 IONESCU, I. Geometrie descriptiva si perspectiva, Bucuresti, 1981 LALESCU, Tr. Culegere de probleme de geometrie descriptiva, Bucuresti, 1935 MONGE, G. Geometrie descriptive, Paris, 1920 NICOLAE, D. Geometrie descriptiva, Bucuresti, 2002 TANASESCU, A. Probleme de geometrie descriptiva, Bucuresti, Ed. didactica si pedagogica,

1962 *** Geometrie descriptiva, Bucuresti, 1975 TEODORU, H. Perspectiva, Bucuresti, Ed. tehnica, 1968

17

INFORMATICA SI PROIECTARE ASISTATA DE CALCULATOR I si II INFORMATION TECHNOLOGY I&II

Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi; 1 curs ,1 lucrari practice; total ore semestru 28; 4 credite(2+2); sem. 1 – verificare pe parcurs, sem. 2 - verificare pe parcurs. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I PREZENTARE INTERFATA AutoCAD 2010 2D Configurare interfata / icon si ferestre de lucru. CONFIGURARE SI SALVARE AutoCAD 2010 2D Exemple de configurare Exemple de salvari în format dwg dxf etc. PREZENTARE INTERFATA AutoCAD 2010 2D Optiuni / setarile pentru a lucra un proiect în sistem metric. Comenzi de desenare ;modificare ; Comanda block wblock şi block dinamic MODURI DE ORGANIZARE A PROIECTELOR Introducere în autocad / definire si salvare fişiere Setari units şi linetype EXEMPLE DE REPREZENTĂRI UTILIZÂND AutoCAD 2D Notiuni de baza Desenarea unui exemplu (un grup sanitar)

Definirea si setarea unui layer ;utilizarea comenzilor de desenare şi modificare MODELARE 3D Extrude, union, subtract Creare mobilier 3d scaun UN PLAN ÎN FORMAT CAD DIN ARHITECTURA CONTEMPORANA Definire layer Desenarea unui grup sanitar : cada duş , wc, lavoar, pereŃi uşi şi fereste Salvare fişier în format dwg SEMESTRUL II PREZENTARE INTERFATA ALLPALN 2009

Configurare interfata / functii, module, ferestre de lucru. CONFIGURARE SI SALVARE ALLPALN 2009 Exemple de configurare cum si de ce / standardat, palet, etc ;

Exemple de salvari prin cale externa / primire si trimitere de proiecte catre specialitati tehnice de constructii (arhitectura, rezistenta-structura, instalatii)

PREZENTARE INTERFATA ALLPALN 2009 Optiuni / setarile pentru a lucra un proiect Deschidere proiect si proiect gestiune Introducere si citire date catalog MODURI DE ORGANIZARE A PROIECTELOR Introducere in ALLPLAN / definire si salvare proiecte Setari / bara standard, bara format NOTIUNI DE LUCRU Notiuni de baza / functii si module (arhitectura) Moduri de lucru prin desene si mape Listare planuri standard si planuri libere MODELARE 3D

18

Functia module aditionale Creare mobilier si salvare macro Acoperis Sagrada Familia School CASA DIN ARHITECTURA CONTEMPORANA Ridicare 3d Mineral House Japan Salvare sectini Randare 3d in cinema 4d II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA: http://www.nemetschek.ro/ Manuale tutoriale: Generale, Arhitectură, Modelare 3D,Cinema 4D PROGRAME ANALITICE ANUL II – 2011/2012 PROIECTARE DE ARHITECTURA III si IV Disciplină obligatorie: sem. 1 si 2; 12 ore saptamanal – invatamant de zi: 1ora curs,11 ore lucrari practice ; total ore semestru 168; 24 credite ( 12 cr. s1, 12 cr.s2 ); verificari pe parcurs. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Obiectivele disciplinei : Abordarea problematicii locuirii sub aspectele ei principale

- raporturi functional-spatiale , - dimensionare si conlucrarea spatiilor - expresie plastica

Dezvoltarea capacitatilor analitice prin analiza comparativa a celor 2 tipuri de locuire studiata. Studiul amenajarilor exterioare , elementelor de urbanism , raportului cu situl natural. Initierea studiului functiunilor publice. Intelegerea raporturilor intre spatiul public si obiectul de arhitectura. Studiul raportului forma functiune semnificatie . Aprofundarea cunostintelor legate de raporturi spatiale, procedee compozitionale , expresivitate si adecvare . Teme de proiect Semestrul I -tema 1 - locuinta izolata (4 credite) -tema 2 – pavilion expozitional (3 credite) -tema 3 – birou de arhitectura (3 credite) -schita de schita (2 credite) Semestrul II -tema 4 -locuinta insiruita (4 credite) -tema 5 -scoala cu 8 clase -extindere (3credite) -schita de schita (2 credite) -proiect de verificare (3 credite) Bibliografie minimală: AYMONINO, Aldo; MOSCO, Valerio Paolo. Contemporary Public Space: Unvolumetric Architecture. Milano, 2006

19

BAKER, H. Geoffrey - Design Strategies in Architecture – Routledge, Editia II, 1996 CAFFE, Mihail, SEBESTYEN, Gheorghe, LocuinŃa urbană, Bucuresti, 1988 DUFFY, Francis, CAVA, Colin, WORTHINGTON, John, Planning Office Space, 1977, the Architectural Press ltd., UK CHING, D.K., Francis – Architecture Form, Space and Order – Wiley & Sons, Editia IV, 200 DERER, Petre, Locuirea urbană, Editura Tehnica, Bucureşti, 1985 EFTENIE, Mariana, Psihologia spaŃiului construit urban,curs, Editura Universitara "Ion Mincu", Bucureşti, 2004 GHEORGHIU, Petru, Un specific de locuire bucureşteana, Editura Universitara "Ion Mincu" Bucureşti, 2003 HASCHER, Rainer, JESKA Simone, KLAUCK Birgit, Office Buildings, a design manual, Birkhäuser, 2002 LYNCH, Kevin, The Image of the City, Editura The MIT Press, Massacusetts Institute of Technology, 1960 MACHEDON, Luminita, SCOFFHAM, Ernie, Romanian Modernism, the architecture of Bucharest 1920 – 1940, Editura Hardcover, 1999 PATRULIUS, Radu, Locuinta in timp si spatiu, Editura Tehnica, Bucuresti, 1975 PATRULIUS, Radu, Horia Creangă - Omul şi opera, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980 PEVSNER, Nikolaus, History of Building Types, Princetown University Press, 1976 POPESCU, Carmen, Le Style National Roumain, Construire une Nation a travers l’architecture 1881 – 1945, Editura Simetria, Presses Universitaires de Rennes, 2004 ***** Immeubles de bureaux, Publications du Moniteur, Paris, 1991 SANDU-TOMAŞEVSCHI, Anca, Concept şi concepŃii arhitecturale. Programe, Editura România de mâine, Bucureşti, 2011. REPREZENTARI IN ARHITECTURA III si IV Disciplină obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: sem. I - 1 curs, 1 lucrari practice, : sem. II - 2 lucrari practice ; total ore semestru 28; 4 credite(2+2); sem. 1 si 2– verificari pe parcurs. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Studiul analitic: perspectiv şi ortogonal Muzeul satului - macheta de prezentare ;releveu - Tehnica de lucru: creion color (format planşe A3 ),macheta C u l o a r e a -Cercul cromatic -studiu cromatic –a mbient natural şi construit -Tehnica de lucru: acuarela sau tempera , pe hartie speciala, in functie de tehnica aleasa. 12 perspective la nivelul ochiului - SchiŃe, notaŃii spaŃiale rapide - Tehnica de lucru stilou cu cerneală neagră sau fineliner/ format planşă A4 12 perspective color - SchiŃe - Tehnici de lucru: creion color, sepia, tehnici combinate. Birou de lucru - studiu individual -Tehnică de lucru: creion grafit Selectarea imaginii - dintr-un proiect de atelier -Tehnica de lucru la alegere: creion color, acuarelă, tehnica mixtă, etc.

20

Perceptia si selectarea unui spatiu reprezentativ - Desen de notatie rapida - crochiu plastic arhitectural -transfer figural din perspectiva libera in ortogonal.

-Tehnica mixta II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE - ARNHEIM, Rudolf - Arta si perceptie vizuala, ed.Meridiane, 1979 - CONSTANTIN, Paul - Culoare, arta, ambient, ed. Meridiane, 1979 - FOCILLON, Henri - Maestrii stampei, ed. Meridiane, Bucuresti - GOMBRICH, E.H. - Arta si iluzie, ed. Meridiane, Bucuresti, 1973 - ITTEN, Johannes - Kunst der Farbe, Otto Maier Verlag, Ravensburg, 1967 - KANDINSKI, Wassily - Spiritul de arta, ed. Meridiane, 1994 - MALTEZE, Corado - Mesaj si obiect artistic, ed. Meridiane, 1976 - MARCU, Vasile - Reprezentari in arhitectura,ed.Fundatiei Roamnia de maine,

2005 - MARICA GUY, Viorica - Durer graficianul, Bucuresti - Cabinetul de stampe - Albume, ed. Meridiane, Bucuresti - Vedute Europene - Albume, ed. Meridiane, Bucuresti TEORIA ARHITECTURII ŞI PROGRAME III - PROGRAME THEORY OF ARCHITECTURE AND PROGRAMMES III Disciplina obligatorie: anul II; un semestru; 2 ore saptamanal – invatamant de zi , 2curs; total ore semestrul 28; 3 credite; examen.

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I. 1.Programe de locuire în context urban.

EvoluŃia istorica a locuirii urbane. Tipuri de locuire. SpaŃiile locuinŃei.

2.Clădiri de birouri. Istoricul programului. Tipuri de clădiri de birouri şi amplasamente. Proiectarea spaŃiilor pentru birouri. AmbianŃă şi Design interior.

3.Clădiri pentru învăŃământ. Istoric. Tipuri de clădiri. Orientarea pedagogică şi Proiectarea spaŃiilor pentru învăŃământ. 4.Clădiri pentru spectacol. Istoric - momente de cotitură. Tipuri de spectacol, tipuri de clădiri. Relatia cu publicul. 5.Edificii de cult. Istoric. Edificii religioase contemporane. 6.Programul hotelier. Evolutie istorica. Elemente de proiectare.Hotelul urban/ Hotelul turistic. Arhitectura consumului . Conceptul hotelier. 7.Arhitectura si reprezentare - Cladiri guvernamentale , primarii, ministere. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE ADAMS Lawrence, PENNER Richard, RUTES Walter, Hotel Design: Planning and Development, Norton, W. W. & Company, June 2001

21

BOULET, Marie-Laure, Christine Moissinac, Francoise Soulignac, Auditoriums, (1144 T/ 102309) BRETON, Gaelle, Theatres, Editions du moniteur, Paris, 1990. (1177 T/ 102307) CREANGA, Emil, Programe de arhitectura, Ed Fundatiei Romania de maine, Bucure~ti. DUDEK Mark, Architecture ofschools: the new learning environments, Architectural Press, 2000 DUDEK Mark, Kindergarten architecture: space for the imagination / Taylor & Francis, 2000 DUDEK Mark Children's spaces Elsevier, 2005 DUFFY, Francis, Colin Cava, John Worthington, Planning Office Space, reprinted 1977 by the Architectural Press Itd., UK; GREGORY, Rob, Key contemporary buildings, Laurence King Publishing 2008 HARITON Ana Maria, Hotelul urban, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti /2007. HARITON ANA MARIA - Note de curs Teoria arhitecturii an 11- in format electronic la biblioteca facultatii HEATHCOTE, Edwin, Cinema Builders (1113886/109727) Immeubles de bureaux, Publications du Moniteur, Paris, 1991. KOHN ,Eugene, KATZ/Paul, Building type basics for office buildings,John Wiley&sons 2002 New York PATRULlUS, Radu Locuinta in timp ~i spatiu, Editura tehnica, Bucure~ti. PESTISANU, Constantin, Criterii de bazo cu privire la proiectarea unitatilor de invatamant, Editura didactica ~i pedagogica, Bucurest, 1975. ROTH, Alfred, The neew school, Elvetia, 1961. SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Arhitectura moderna ~i contemporana, Ed universitara UTCB, 2006. Curs universitar. SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Cladiri de birouri, 2006. Note de curs. SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Cladiri pentru invatamant, 2008/ Note de curs. SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Cladiri pentru spectacol, 2008/ Note de curs. SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Edificii de cult, 2008/ Note de curs. TESTA, Carlo, New Educational Facilities, Elvetia, 1975; AR, Education, 1993; Deutsche Bauzeitung, 9/1991 WESTON Richard, Key Buildings of the 20th century, Laurence King Publishing 2004

ISTORIA UNIVERSALA A ARHITECTURII SI ARTELOR III WORLD HISTORY OF ARCHITECTURE AND THE ARTS III

Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI ARHITECTURA EVULUI MEDIU TIMPURIU Moştenirea arhitecturii paleocreştine Arhitectura preromanică Arhitectura carolingiană ARHITECTURA EVULUI MEDIU DUPĂ ANUL 1000 Programe de arhitectură specifice Evului mediu Arhitectura militară Arhitectura rezidenŃială Arhitectura edificiilor publice Arhitectura religioasă Clădirea de cult în perioada romanică Clădirea de cult în perioada gotică RENAŞTEREA TIMPURIE ÎN PENINSULA ITALICĂ Renaşterea timpurie în Toscana Filippo Brunelleschi Leon Batista Alberti ReşedinŃa nobiliară în perioada renaşterii timpuri RENAŞTEREA DE APOGEU ÎN PENINSULA ITALICĂ Bramante la Roma

22

ReşedinŃa nobiliară în renaşterea de apogeu MANIERISMUL ŞI RENAŞTEREA TÂRZIE ÎN PENINSULA ITALICĂ Arhitectura manieristă Baldasare Peruzzi Giulio Romano Michelangelo Renaşterea târzie: Palladio BAROCUL ÎN PENINSULA ITALICĂ Arhitectura religioasă în epoca barocă – tipologii arhitecturale Francesco Borromini Gianlorenzo Bernini ReşedinŃa nobiliară barocă RENAŞTEREA FRANCEZĂ Renaşterea timpurie FranŃa Şcoala naŃională a renaşterii franceze Clasicismul regal francez RENAŞTEREA ŞI BAROCUL ÎN łĂRILE DE LIMBĂ GERMANĂ TendinŃe renascentiste în Ńările de limbă germană Barocul în Ńările de limbă germană Caracteristici ale reşedinŃelor baroce Clădiri de cult BIBLIOGRAFIE: MINIMALA OBLIGATORIE Fletcher, Bannister, Sir A history of architecture on the comparative method, Londra, 1956 Pevsner, Nikolaus An outline of european architecture, Pelikan Books, London, 1966 Voiculescu, Sanda Istoria arhitecturii universale. Evul Mediu, IAIM, Bucureşti, 1993 Voitec-Dordea, Mira Renaştere, baroc şi rococo în arhitectura universală, ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994 SUPLIMENTARA Argan, Giulio Carlo Borromini. Rome, architecture baroque, Les Éditions de la Passion, Paris,

1996 L’histoire de l’art et de la ville, Les Éditions de la Passion, Paris, 1995 Barat y Altet, Javier The early middle ages from late antiquity to AD. 1000 Curinschi, Gheorghe Roma, cetatea eternă, ed. tehnică, Bucureşti, 1971

VeneŃia, ed. tehnică, Bucureşti, 1972 Focillon, Henri Arta occidentului. Evul mediu romanic, editura Meridiane, Bucureşti,

1974 Arta occidentului. Evul mediu gotic, editura Meridiane, Bucureşti, 1974

Kubach, Hans Erich Architecture romane, Gallimard/ Electa, Milano, 1992 Laule, Ulrike Architettura del Medioevo, Gribaudo, Köln, 2004 Lavedan, Pierre Histoire de l’Urbanisme. L'urbanisme au moyen age, ed. Droz, Geneva,

1974 Histoire de l’Urbanisme. L’urbanisme à l’ époque moderne. XVIe et XVIIIe siècles, ed. Arts et Métiers Graphiques, Paris, 1982.

Lazarev, Victor Originile renaşterii italiene. Protorenaşterea, ed. Meridiane, Bucureşti, 1983. Originile renaşterii italiene. Quattrocento-ul timpuriu, ed. Meridiane, Bucureşti, 1985.

Mumford, Lewis La cité à travers l’histoire, Edition du Seuil, Paris, 1964 Murray, Peter Architecture de le renaissance, Galimard/ Electa, VeneŃia, 1992

The architecture of the italian renaissance, Thames and Hudson, 1998 Norberg-Schulz, Christian Architecture baroque, Gallimard/ Electa, Milano, 1992

Architecture baroque tardive et Rococo, Gallimard/ Electa, Milano, 1992

23

Panofsky, Erwin Architecture gothique et pensée scolastique, ed. de Minuit, Paris 2000 Salvadori, Antonio Venezia. Guida ai principali edifici. Storia dell’ architettura e della forma

urbana, Canal & Stamperia Editrice, Venezia, 1995 Tafuri, Manfredo Architecture et humanisme, de la renaissance aux réformes, Dunod, Paris,

1981 Wittkower, Rudolf Les principes de l’architecture à la renaissance, Les Éditions de la

Passion, Paris, 2003 * * * Du gothique à la Renaissance. Architecture et décor en France (1470 –

1550). Actes du colloque de Viviers – 20-23 septembre 2001. Textes réunis par Y. Esquieu, Publications de l’ Université de Provence, 2003

* * * Théorie de l’architecture de la renaissance à nos jours, Taschen, 2003 * * * The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998 ISTORIA UNIVERSALA A ARHITECTURII SI ARTELOR IV– ISTORIA URBANISMULUI WORLD HISTORY OF ARCHITECTURE AND THE ARTS IV

Disciplina obligatorie: sem. 1; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; , examen. Continutul tematic al disciplinei 1. Definirea domeniului (definitie, componentele activitatii, obiective) 2.Istoricul urbanismului (teorii, curente scoli) 3. Asezarea umana (aparitie, dezvoltare, tipologie) 4.Evolutia orasului ca parte a mediului artificial 5. Functiunile orasului - zonificarea . 6.Centrul orasului, polii urbani, functiunile centralitatii.Dezvoltarea si amplasarea dotarilor si serviciilor publice. 7..Conceptii, scoli ,teorii si experiente in evolutia orasului. 8. Evolutia istorica:urbanismul antic, medieval, renascentist,baroc, neoclassic. 9.Urbanismul modern. 10.Perspective de dezvoltare a localitatilor (zona metropolitana, orasul viitorului) II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Urbanism – Laurian. Proiectarea şi construcŃia oraşelor – C. Lăzărescu Urbanismul britanic – Mircea Enache Urbanism şi informatică - Ioanid V. Ed. Tehnică, 1998 Urbanism şi energie – Ioanid V. Editura Tehnică, 1986 Sisteme informaŃionale pentru luarea de decizii în sistematizare, Ed. Tehnică Teoria şi practica U şi AT, note de curs, Ioanid V. UTCB, 1998 Teoria şi practica urbanismului. Locuirea urbană. – Luca Oana. Ed. Matrix, 2003 Locuirea urbană. Editura Tehnică 1985, Petre Derer Mobilier urban, Ed. Tehnică 1974. Petre Derer ContrucŃiile tehnică şi artă Ed. Tehnică 1989, R.M. Papae Al treilea val. Ed. Politică 1983, A. Toffler Reevaluarea teritoriilor componenta strategiei de dezvoltare urabană – Agenda 21, Adrian Altareascu Locuirea şi dezvoltarea urbană – Ileana Budişteanu PERSPECTIVA I &II

24

PERSPECTIVE 1 & 2 Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 1 curs, 1 lucrari practice; total ore semestrul I 28; 6credite(3+3); sem. 1 – examen, sem. 2 – examen. I.CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

CAP. 1 - PERSPECTIVA PE TABLOU VERTICAL -METODA DEPENDENTA DE DUBLA PROIECTIE 4 ore -metode de constructie CAP. II - PERSPECTIVA PE TABLOU VERTICAL -METODA DIRECTA (PE PLANUL TABLOULUI) 10 ore -generalitati, definitii -punctui, dreapta, planul in perspectiva -diviziuni perspective -puncte de fuga -punctul de masura -punctul de distanta -cercul si sfera în perspectiva CAP. ILL - CONSTRUCTIA PERSPECTIVEI ÎN ARHITECTURA 18 ore -metode uzuale de constructie a perspectivei -alegerea punctului de vedere -perspectiva la doua puncte de fuga cu orizont supramaltat -perspectiva la doua puncte de fuga la nivelul ochilor -perspectiva frontala cu orizont suprainaltat -perspectiva frontala la nivelul ochilor -perspectiva de interior -perspectiva cu orizont coborat -construirea perspectivei pomind de la elemente fixate direct pe tabloul de perspectiva CAP. IV - RESTITUTIA PERSPECTIVĂ 4 ore - metode de constructie a restituției perspective CAP. V - PESPECTIVA PE TABLOU INCLINAT 4 ore - generalitati - confirmarea punctelor de fuga si de masura - constructia perspectivei pe tablou inclinat CAP. VI - REDAREA UNOR ASPECTE NATURALE IN PERSPECTIVE 6 ore -scara intrinseca a perspectivei -oglindirile -trasarea umbrelor cu perspective -perspectiva aeriana CAP. VII - PREZENTAREA UNEI PERSPECTIVE DE ARHITECTURA 10 ore -compozitia cu anturaje

-paginatie grafica -tehnici de randare

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

M. ENACHE , IULIUS IONESCU - Geometrie descriptiva §i perspectiva AURELIAN TANASESCU - Geometrie descriptiva, axonometrie si perspectiva AURELIANTANASESCU- Probleme de geometric descriptiva ADRIAN GHEORGH1U - Geometria descriptiva- probleme

25

INFORMATICA 1 şi 2 INFORMATION TECHNOLOGY 1 şi 2 Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 seminar; total ore semestru 28; 4 credite(2+2); sem. 1 – verificare pe parcurs, sem. 2 – verificare pe parcurs. I CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I 1 PREZENTARE INTERFATA LUCRU - Pronire ArchiCAD 14, Deschidere proiect - Prezentare proiecte ArchiCAD 2 INTELEGEREA MEDIULUI DE LUCRU ARCHICAD - Instrumentul navigare : Navigator si Nanigator Preview -Project Map, View Sets,Ferestrele AchiCAD,Fereastra 3D,Paleta de navigare 3D, Paletele ArchiCAD - Casetele de unelte pentru seta rea uneltelor - 4 Caseta de coordonate si explorarea ei -Menubar si meniurile contextuale 3 DEFINIREA GEOMETRIEI - Generalitati cu privire la elementul perete - Instrumentele si seta rile pentru pereti, salvare favorite- Crearea de forme neregulate,desenare pereti curbi-Crearea unei forme de rotatie 4 CREAREA FORMELOR-Relatiile dintre etaje, definirea etajelor, navigarea de la un etaj la altul- Definirea planseului si desenarea lui, creare de goluri .-. Adaugarea peretilor interiori, ajustarea peretilor.- Definirea stalpilor, unelte de setari stalpi si desenarea lor. 5 FINALIZAREA PARTII EXTERIOARE A CLADIRII -Definirea acoperisului, instrumentul si seta rile pentru acoperis . -Lucru cu usi si ferestre, unelte si seta rile lor.- Amplasarea ferestrelor si usilor utilizand : punctul decentru,diviziunile, 0 dimensiune, Iimitele de reper 6 Recapitulare : Ridicarea 3d a doua case - Salvare setciuni si fatade- Randare In ArchiCAD 7 Ridicare3D Mineral house Japan -Salvare sectiuni si fatade- Randare In ArchiCAD SEMESTRUL II PREZENTARE INTERFATA LUCRU- Pronire AutoCAD Arhitecture 2010, Deschidere proiect - Prezentare proiecte AutoCAD Arhitecture 2010 2 INTERFATA AutoCAD Arhitecture 2010- Ribbon Tabs and Panels: Home, Insert, Annotate, Render, Solid, - Parametric, View, Manage - Tools and tools palettes : Project browser, Project navigator, Tools Palettes, Properties 3 DEFINIREA GEOMETRIEI 3D - Generalitati cu privire la elementul de constructii. - Instrumentele Si seta rile pentru pereti, grinzi, stalpi, scari. - Crearea de forme neregulate,desenare pereti curbi - Crearea unei forme 3D . 4 CREAREA FORMElOR - Relatiile dintre etaje, definirea etajelor, navigarea de la un etaj la altul - Definirea planseului Si desenarea lui, creare de goluri . - Adaugarea peretilor interiori, ajustarea peretilor. - Definirea stalpilor, unelte de setari stalpi si desenarea lor. 5 FlNALlZAREA PARTII EXTERIOARERE A CLADIRII - Definirea acoperisului, instrumentul si seta rile pentru acoperis - Pereti cortina - Lucru cu usi si ferestre, seta rile lor. - Amplasarea ferestrelor si usilor in pereti cortina 6 Recapitulare : Ridicarea 3d a doua case 2 - Salvare sectiuni si fatade - Randare in AutoCAD Arhitecture 2010 7 Ridicare3D Mineral house Japan si house Torafu 2 - Salvare setiuni si fatade - Randare in AutoCAD Arhitecture 2010

III. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE http://www.consoft.ro/archicad/metode de lucru/ Ghiduri interactive de Training: Esential Archicad, Advanced modeling, Crearea de obiecte de constructie http://www.autodesk.com/autocadarchitecture-tutorials Tutorials – English metric : aca_tutorial_documents_m0.zip

26

MECANICA SI REZISTENTA MATERIALELOR 1 si 2 Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 4 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 56; 6 credite(3+3); sem. 1 – examen, sem. 2 – examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I 1. ForŃe concurente. Sisteme de forŃe concurente. 2. ForŃe oarecare. Reducerea sistemelor de forŃe în raport cu un punct. 3. ForŃe paralele. Centre de greutate. 4. Statica punctului material. 5. Statica sistemelor de corpuri. Echilibrul solidului rigid. 6. Diagrame de eforturi la grinzi drepte.

SEMESTRUL II I. Eforturi unitare; deformatii specifiee. Curbe caracteristice. 2. Dimensionarea elementelor de construetii. 3. Structuri static determinate 4. Intindere si compresiune centrica. Eforturi unitare; deformatii specifice. 5. Solicitari axiale in bare drepte. 6. Solicitari compuse II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Balan,St.,1977-Culegere de probleme de mecanica,Ed.Didactica si Pedagogica

Duda, I., Ardelean,D. – Mecanica- Statica,Ed.Fundatiei Romania de Maine, 2003

Duda, I., Ardelean D. Elemente de rezistenta materialelor, Ed. FundatieiRomania de Maine, 2003

CONSTRUCTII SI TEHNOLOGII I - ELEMENTE DE CONSTRUCTII SI ARHITECTURA BUILDING MATERIALS AND FINISHING I Disciplina obligatorie: sem. 1 ; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 3credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Introducere în teoria şi tehnica construcŃiilor. PerformanŃe, modulare, tipizare, prefabricare,

toleranŃe, acŃiuni, protecŃii. 2. Elemente de construcŃii. FundaŃii şi subsoluri; principii şi detalii; hidroizolaŃii; plan fundaŃie. PereŃi

(pământ, piatră, cărămidă, beton, lemn, metal). Principii de alcătuire (un strat, mai multe straturi) şi detalii. Stâlpi (zidărie, beton armat, lemn, metal); planşee şi grinzi (metal, beton, lemn, ceramică); arce şi bolŃi; plan cofraj; acoperişuri înclinate (lemn, metal, beton) si orizontale (terase); principii de alcătuire şi detalii; hidroizolaŃii.; invelitori. Elemente auxiliare (balcoane, logii, terase, atice parapete, socluri, urechi, buiandrugi, etc); detalii.

27

3. Concepte structurale în arhitectură. (structuri – subansambluri şi detalii noduri). Structuri cu zidărie portantă (centuri şi sâmburi de b.a.). Structuri cu stălpi şi grinzi din beton armat (structuri în cadre). Structuri cu diafragme din beton armat. Structuri mixte (cadre şi diafragme). Structuri din lemn. Structuri metalice. Structuri speciale (tridimensionale, pe cablu, gonflabile,etc.).

4. CirculaŃii verticale. Scări – generalităŃi : structură (rampe, podeste, vanguri); geometrie şi calcul (două sau mai multe rampe, balansate, circulare); ascensoare.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE HERZOG, TH. ;NATTERER, J.;Timber Construction Manual; SCHWEITZER, R.; VOLZ, M.; Birkhäuser, Basel, Switzerland, WINTER, W. 2004 PFEIFER, G.; RAMCKE, R.; Masonry Construction Manual; ACHTZIGER, J.; ZILCH, K. Birkhäuser, Basel,Switzerland,2001 KIND, B. F.; BRANDT, J.; Concrete Construction Manual; KAUHSEN, B.; POLONYI, Birkhäuser, Basel, Switzerland,2002 SCHULITZ, H. C.; SOBEK, W.;Steel Construction Manual; HABERMANN, Karl J. Birkhäuser, Basel, Switzerland,2000 WIGGINTON, Michael Glass in architecture;Phaidon Press Ltd., London, 2004 SCHUNCK, E.; OSTER, H. J.; Roof Construction Manual; BARTHEL, R.; KIESSEL, Birkhäuser, Basel, Switzerland,2003 JIRIENA, Eva Staircases; Calmann & King Ltd., New York, 2001 MOSTAEDI, Arian Staircases; Carles Broto i Comerma, Barcelona, Spain CHING, Francis Building construction illustrated; Van Nostrand Reinhold, New

York,1991 URBANISM SI ECHIPAREA LOCALITATILOR 1 URBAN PLANNING &URBAN INFRASTRUCTURE Disciplina obligatorie: sem 2 : 2 ore saptamanal – invatamant curs de zi: 2 curs: total ore semestru 28: 2 credite: examen. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI BAZELE PROIECTARII URBANISTICE Partea I-a – INTRODUCERE IN URBANISM 1. Menirea urbaniştilor 2. Dezvoltarea oraşelor – de la oraşul modern la oraşul contemporan 3. Caracteristicile proiectelor de urbanism ; Urbanismul - un lucru în echipă Partea II-a – ANALIZA URBANĂ – structură, Ńesut, morfologie 1. Câteva teorii privind structura urbană 2. Formele urbane 3. Peisajele urbane 4. Tesutul urban – decupajele terenului – parcelarul Partea a III-a – MORFOLOGIA URBANĂ CA METODĂ DE ANALIZĂ 1. Macro forme – morfogeneză şi control – abordare globală 2. Morfologia urbană ca metodă de analiză Instrumentele de analiză Locuirea în cadrul structurii urbane – câteva elemente de tipologie Partea a IV-a - DREPTUL URBANISTIC

1. FuncŃiunile principale ale dreptului urbanistic 2. Dreptul urbanistic în noul context al României

28

3 Cadrul legislativ de bază - CoerenŃa reglementărilor - Sistemul ierarhic al planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism 4. Categorii de documentaŃii de urbanism; Problematica şi conŃinutul Planului Urbanistic General şi Regulamentul Local de Urbanism; Problematica PUZ şi regulamentul aferent 6. Regulamentul General de Urbanism

7. Despre regimul juridic al terenurilor; principali indicatori de utilizare a terenului (rolul POT şi CUT)

Partea a V-a – METODE CONTEMPORANE DE CREERE A łESUTULUI URBAN 1. Parcelare / reparcelare în Ńesutul urban existent şi în afara sa – concepŃia de ansamblu, consecinŃe sociale şi financiare

2. Mari proiecte urbane – exemple europene 1. Menirea urbaniştilor

2. Dezvoltarea oraşelor – de la oraşul modern la oraşul contemporan II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Anexele la cursul on-line : Anexa 1. Structura generală a conŃinutului a planului urbanistic general – PUG Anexa 2. Glosar (legea 350/2001) Anexa 3. Exemple de documentaŃii de urbanism Anexa 4. Elemente de caracterizare şi analiză a spaŃiului urban Anexa 5. CondiŃii de amplasare şi conformare a construcŃiilor Allain, R.: Morphologie urbaine, Armand Colin, 2005 Aymerich, C. et al. : Archittetura di base, Alinea, 2007 Bailly, A.S.: L’organisation urbaine – theories et modeles, Centre de recherche d’urbanisme, 1978, ed. 3-a Buerklin, Th., Peterek, M.: Morphologie urbaine, Birkhauser, Basel, Boston, Berlin, 2008 Clerc, D., Mangin, G., Vouuillot, H.: Pour un nouvel urbanisme, Adels, 2008 Kostof, Spiro: The city shaped. Urban patterns and meanings through history. Bulfinch, Press Book, Little, Brown and Company, 1992 Lacaze, J.P.: Les methodes de l’urbanisme, PUF, 2007 (ed. 4-a) Merlin, P.: L’urbanisme, PUF, 2009 (ed. 8-a) Ministere de l’environnement: Guide techniques des lotissements – l’espace collectif, Service technique de l’urbanisme, 1978 MLPAT: Ghid privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al Planului Urbanistic general, reglementare tehnica, GPO 38/99 si editiile ulterioare Panerai, Ph., Depaule, J.Ch., Demorgon, M.: Analyse urbaine, Paranthese, 2005 Short, J.R.: The urban order. An introduction to cities, culture and power. Blackwell, 1996 Roncayolo, M.: Lectures des villes. Paranthese, 2000 Secchi, B.: Premiere lecon d’urbanisme, Paranthese, 2006 Solomon, M. (sef de proiect): Rolul cartierului ca unitate constitutiva a structurii urbane, Urbanproiect pr. Nr. 42/1996, faza 2 Urbanproiect: Densitatea constructiilor in cadrul zonelor de locuit, Seria urbanism si amenajarea teritoriului,1998 Urbanproiect: Parcelari-reparcelari, Seria urbanism si amenajarea teritoriului,1998

29

PROGRAME ANALITICE ANUL III 2011/2012 PROIECTARE DE ARHITECTURA V si VI Disciplină obligatorie: sem. 1 si 2; 12 ore saptamanal – invatamant de zi: 1ora curs,11 ore lucrari practice ; total ore semestru 168; 24 credite ( 12 cr. s1, 12 cr.s2 ); verificari pe parcurs. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Abordarea problematicii regenerarii spatiului urban si locuintei colective ca program cu valente sociale Intelegerea calitatii sociale a arhitecturii. Studiul expresiei formale ,ca raspuns la contextul urban Intelegerea functiunii publice in viata urbana. Locuinta colective ca program cu valente sociale Expresia formala in raport cu contextul urban . Elaborarea variantelor planimetrice complexe -planul flexibil, locuinta generatiilor, etc... Aspecte sociale ale arhitecturii. Integrarea spatiilor sociale si culturale Functiunea publica in viata urbana Raportul expresie plastica –functiune .Obiectul de arhitectura ca semnal. Studiul relatiei obiect construit –sit natural Studiul raportului forma –structura- expresie –material Proiecte : SEM I -tema 1 (doua faze) -locuinte colective cu putine niveluri (3+3credite) -tema 2-centru multifunctional (4 credite) -schita de schita (2 credite) SEM II -tema 3 (doua faze) -complex turistic montan rural (3+4credite) -schita de schita (2 credite) -proiect de verificare (3 credite) II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Asensio Cerver, Francisco, Houses of the world, Konemann, 2003. Caffe, Mihail; Sebestyen, Gheorghe, LocuinŃa urbana , Bucuresti ,1988. E. Creangă, Arhitectură şi comunicare, Ed. Fundatiei România de Mâine, Buc., 2003. Contemporary Houses, Loft Publications, 2006, Derer Petre , Locuirea urbană, Editura Tehnica,Bucuresti, 1985. Eftenie, Mariana, Psihologia spatiului construit urban,curs, Editura Universitara « Ion Mincu » Bucuresti, 2004. Gossel, Peter; Leuthauser, Gabriele, Architecture in the 20-th Century, Taschen, Vol. 1 & 2, 2005. Iliescu Ana-Felicia, Arhitectura peisagera, Ed. Ceres, Bucuresti, 2006. -Ph. Jodidio, Architecture Now!, Ed. Taschen, Köln, 2001. . -Ph. Jodidio, Building a new millennium, Ed. Taschen, Köln, 1991. -Ph. Jodidio, Contemporary European Architects, vol.IV, Ed. Taschen, Köln, 1996 -J.J.Norwich, The World Altas of Architecture, Ed.Chancellar Press, London, 1998 NEUFERT,Ernst, Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie, Miercurea Ciuc, editura Alutus (ed. a 37-a, 2004) -D. Radulescu, Arhitectura centrelor culturale moderne, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1996. The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004.

30

Tzonis, Alexander & Lefaivre, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968, Thames & Hudson, 1992. Urbanity – Twenty Years Later – Projects for Central European Capitals, Editura Centre for Central European Architecture, Praha, 2010 Legea locuinŃei nr.114/1996 cu modificările şi completările ulterioare Reviste: AA, Japan Arch., Bauen+Wohnen, DBZ, AMC, Baumeister, The Architectural Review,. 1990-2009. REPREZENTARI IN ARHITECTURA V si VI Disciplină obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: sem.1-1ora curs, 1 ora lucrari practice; sem 2 -2 ore lucrari practice ; total ore semestru 28; 4 credite ( 2 cr. s1, 2 cr.s2 ); verificari pe parcurs. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Introducere in teoria ambientului arhitectural. 2. Notiuni de compozitie; asimilarea unor notiuni privind elemente ce compun spatiul

ambiental arhitectural. 3. Configurarea spatiilor ambientale interioare in functie de tipologia functionala. 4. Teoria campului compozitional ambiental. Asimilarea unor notiuni de ritm, alternanta,

armonie - proportie, dominanta, centru de atentie (interes). 5. Axa - element esential in controlul campului compozitional cu principalele sale valori:

vectoriala directionala, ordonatoare - corelativa, dominatoare, separativa; corelatia axa - simetrie, asimetrie; arhetipulliniar: liniar, curb, mixt.

6. Cinetismul in campul ambiental interior si exterior (campul comportamental sau "scintigrama miscarilor intr-un spatiu dat"); corelarea forma - echipare - mobilare - miscare; interventia timpului ca a patra caracteristica esentiala a spatiului alaturi de tridimensionalitatea ambientala.

7. Tipologii ambientale interioare In functie de deschiderea SI inchiderea spatiului: inchise, deschise, acoperite.

8. Ambientul interior si exterior. Corelatia necesitate - functie - forma construita. 9. Ambientul interior - exterior in diversele programe: locuinta, social - cultural, educatie,

invatamant, sanatate, recreere - diatractie - divertisment, etc. 10. Incursiune in stilurile arhitecturii interiorului de la antichitate (Egipt, Grecia, Roma),

trecand prin Renastere, Neoclasicism, Romantism, Eclectism, Art Nuveau (Secesion) - Arta 1900, Art Deco, Bauhaus,

11. Futurism, Constructivism, Arhitectura sfarsitului sec.XX, inceputul sec.XXI. Teme practice

- Echipare - mobilare ambientală într-un spaŃiu arhitectural dat - -Tehnica de lucru la alegere. - -Piese scrise: - comentariu critic asupra spatiului studiat

- Studiul spatiului arhitectural interior - -Transpunerea intr-un desen finisat ar trei schite perspective la nivelul ochiului,

ascendente sau descendente (format A4) - - piesa scrisa - comentariu critic (+;-) asupra spatiului vizitat - - Spatiul arhitectural interior - -Tehnici de lucru: creioane colorate, acuarela, tempera, tehnici mixte. -

31

- Camera pentru copii - -Tehnica de lucru la alegere (format A3) - - Remodelarea spatiului existent - Reportaj grafic - notatii

spatiale - -Tehnici de lucru la alegere. (format A3) - - Studiul ambientului - Relatia interior – exterior - -Comentariu scris in care vor fi analizate principiile compozitionale ce stau la baza

studiului. - -Traseul arhetipal ordonator al planurilor verticale si orizontale (patratul,

cercul, diagonala, tehnica de lucru, la alegere - -Macheta

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE BROHAN, Torsten Avantgarde Design 1880-1930, ed. Benedikt Taschen Verlag BERG, Thomas Caracteristiques des styles, ed. Flamarion, Paris, 1998 DUCHER, Robert L 'aventure de l`art au XX-eme siecle FERRIER, New Forms, ed. Taschen Verlag, Koln, 1997 JODIDIO, Philip International Style, ed. Taschen Verlag, Koln, 1997 KHAN, Hasan-Uddin Historie de Mobilier, ed. Thames & Hudson, London, 1997 LUCIE-SMITH, Edward Style d'interieur, ed. De La Martiniere, Paris, 1975 MONTENEGRO, Ricardo The Sources of Modern Architecture and Design, ed. Thomas and Hudson Ud., Londra, 1968 PEVSNER, NikolausIstoria Artei ca Istorie a Stilurilor, ed. Meridiane, Bucuresti, 1998 RIEGL, Alois L 'Art Nouveau, ed. Benedikt Taschen Verlag, Koln, 1991 SEMBACH, Klaus Le Mobilier Surrealiste, ed. Bookking 1993 VIAPPIANI, Pietre Costa Post Modernism & Discontinuity. Jeremy Dixon, James Stirling, Leon Krier, Terry Farell, James Gowan, Charles Jencks

TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME IV THEORY OF ARCHITECTURE AND PROGRAMMES IV Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2(2+2) credite; sem. 1 si sem. 2 – examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I 1. Introducere in teoria programelor de arhitectura – scurt istoric, clasificare, tipologii 2. Dimensiunea conceptuala a programelor de arhitectura – disciplina de sinteza a arhitecturii

contemporane. 3. Formă – funcŃiune – tehnică şi tehnologie în practica arhitecturală 4. Evolutia demersului conceptual specific programelor arhitecturale în funcŃie de factorii :

socio.cultural, politic, natural-geografic 5. Relatia cadru natural-cadru construit in rezolvarea diverselor programme, orientări şi ierarhizări

valorice specifice – particularizări în contextul arhitecturii contemporane 6. Proiectarea de arhitectură : programul, tema, proiectul SEMESTRUL II

32

1.Obiectul arhitecturii. Evolutia demersului conceptual : materialitate, detaliu si obiect ,sens, arhitectura ca fundal al vietii,. 2. Forma: ordinea constructiei, factorii de coerenta;procedee compozitionale- alinieri, serii ; gradatia ,ierarhia, contrast, complexitate ,contradictie. 3. Spatiul: elemente de definire spatiala, densitatea spatiului, relatii spatia Ie, asamblarea spatiilor, Iimitele spatiului arhitectural. 4. Locul: Spatiu si loc, asezare si peisaj; modernismul si pierderea locului; problema urbana; redescoperirea locului 5. Desenul de arhitectura. Schita ca modalitate particulara de rezolvare a unei probleme de proiectare si de elaborare a unei solutii;schita ca miloc de extindere si transformare a intelegerii; densitatea si ambiguitatea schitei; conexiunea mana-minte. Desenul de analiza- diagramarea. 6. Macheta ca instrument de lucru al arhitectului, materialitatea obiectului de arhitectura variantele volumetrice ca etape in cristalizarea solutiei arhitecturale. 7. Structura si arhitectura- Rolul structurii in crearea formei arhitecturale. T ipuri structural- arhitecturale. 8. Experienta multi senzoriala a arhitecturii -"arhitectura fragila."

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE SEMESTRUL I The PHAIDON ATLAS of Contemporary World Architecture;

Ed. Phaidon Press Ltd., London, 2004 FANCISCO A. CERVER The world of contemporary architecture . Konemann, 2005 PETER GOSSEL Architecture in the Twentieth G. LEUTHAUSER Century; Benedict Taschen, 1991

PIERRE VON MEIS Elements of architecture: From form to place, Ed. E&FN Spon, London, 1990

LUMINITA MACHEDON The Arhitecture of Bucharest, 1920-1940, ERNIE SCHOFFHAM Massachusetts Institute of Technology, 1999 ERNST & PETER NEUFERT Architects’ Data, Third Edition

Ed. School of Architecture, Oxford Brooks University EMIL CREANGA Teoria programelor de arhitectura I; Ed. Fundatia Romania de maine,Buc.,

2003 CEZAR LAZARESCU Constructii hoteliere DANIELA RADULESCU Centre culturale SILVIA PAUN Arhitectura programelor prescolare NORMATIVE DE PROIECTARE

NP-10/1997 – scoli si licee NP-11/1997 – gradinite NP-22/1997 – crese NP-15/1997 – constructii spitalicesti

NP-24/1997 – parcaje NP-2/0/1996 – sali de auditii NP-31/1997– camine de batrani NP-57/2002 – locuinte

NP-64/2002 – mansarde la cladiri de locuit NP-79/2002 – unitati de cazare hoteliere

NP-65/2002 – sali de sport NP-66/2002 – stadioane si terenuri de sport

LEGEA LOCUINTEI -Monitorul oficial / 26 oct. 1996 SEMESTRULII Obiectul arhitecturii Peter Zumthor - Thinking Architecture, Birkhauser, Boston ,2010 Peter Zumthor - Atmospheres,Birkhauser, 2006

33

Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy Editions 1980 Compozitie Pierre von Meiss - De la forme au lieu-Une introduction a letude de l`architecture,Presses polytechniques et universitaires romandes, 1993 Locul Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy Editions, 1980 Structura Andrew W Charleson ” Structure as Architecture” , Elsevier, 2005 Desenul de Arhitectura Architects’ Sketches Dialogue and Design: Kendra Schank Smith,Elsevier,2008 Arhitectura fragila Juhani Pallasmaa Hapticity and Time – Notes on fragile architecture http://iris.nyit.edu/~rcody/Thesis/Readings/Pallasmaa%20-%20Hapticity%20and%20Time.pdf ISTORIA UNIVERSALA A ARHITECTURII SI ARTELOR IV (ISTORIA ARHITECTURII MODERNE) WORLD HISTORY OF ARCHITECTURE AND ARTS IV (MODERN ) Disciplina obligatorie: anul III, un semestru; 2 curs de 2 ore saptamanal – invatamant de zi: total ore semestrul 2 - 28; 2 credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Evolutia gandirii arhitecturale pana in secolul 18. 2. Simbolismul liric, 2. Spiritul romantic al secolului 19. 3. Arhitectura istoricistă. 4. Arhitectura metalului şi programele ei. 5. Oraşul european tradiŃional şi soluŃiile secolului 19. 6. The Garden City 7. Arts and Crafts. 8. Art Nouveau. 9. România până la primul război.

10. Scurtă istorie a teoriei şi criticii de arhitectură. 11. Pionierii finalului de secol. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE ▪ BANHAM Rainer, Theory and Design in the First Machine Age, 1960 ▪ CHOAY, Francoise, L’urbanisme, utopies et réalités, Editions du Seuil, Paris, 1965. ▪ DAVEY, Peter, Arts and Crafts in Architecture, The Architectural Press, London. ▪ FRAMPTON, Kenneth, modern architecture, T&H, 1992. ▪ FuncŃiune şi formă, coordonator Nicolae Lascu, Editura Meridiane, 1989. ▪ GÖSSEL, Peter, LEUTHÄUSER, Gabriele, L’Architecture du XXe siècle,Benedikt Taschen, 1991. ▪ HALL, Peter, Oraşele de mâine, Editura All, 1999. ▪ MIGNON, Claude, Architecture of the 19th Century, Taschen, 1994. ▪ PEVSNER, Nikolaus, Pioneers of Modern Design: from William Morris to Walter Gropius, New York, 1949 sau Penguin books (Art & Architecture), 20 . ▪ SEMBACH, Klaus Jürgen, L'Art Nouveau, Taschen. ▪ TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza, quarta editione, 1976. ▪ VASILESCU, Sorin, Istoria Arhitecturii Moderne.

34

URBANISM ŞI ECHIPAREA LOCALITĂłILOR II TOWN PLANNING AND TOWN SUPPLY II Disciplina obligatorie: sem. 2; 1ora saptamanal – invatamant de zi: 1 curs; total ore semestru 14; 1 credit; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Infrastructura teritorială şi dezvoltarea durabilă a oraşelor, o nouă strategie pe plan european, obiectiv susŃinut prin politici şi programe specifice

2. Instalatii de alimentări cu apă: Surse de alimentare cu apă, sisteme şi scheme generale, reŃele exterioare de alimentare cu apă din ansambluri de clădiri, HidranŃi exteriori de stins incendiu; InstalaŃii pentru acumularea si stocarea apei reci, soluŃii constructive; InstalaŃii centrale pentru prepararea apei calde de consum, soluŃii, scheme.

3. Instalatii de canalizare şi epurare a apelor uzate: Caracteristicile apelor uzate şi normele de protecŃia mediului, sisteme şi scheme; ReŃele exterioare de canalizare din ansambluri de clădiri, sisteme , scheme; InstalaŃii de pompare a apelor de canalizare; InstalaŃii locale de epurare a apelor uzate, scheme, echipamente; InstalaŃii sanitare pentru folosinŃă publică: bazine de înot, băi publice, bucătării,spitale, fântâni,instalaŃii de stropit spaŃii verzi; InstalaŃii de gaze naturale combustibile, staŃii şi posturi de reducere a presiunii gazului natural; InstalaŃii de gaz petrol lichefiat.

4. Instalatii de alimentare centralizată cu căldură: Alimentare centralizată cu căldură, surse, scheme, reŃele de transport

5. Instalatii de alimentări cu energie electrică, iluminat exterior: Sisteme de iluminat exterior, normal şi de siguranŃă; Posturi de transformare şi surse de rezervă; Sisteme şi soluŃii de iluminat exterior, iluminat decorativ arhitectural, iluminat decorativ spaŃii exterioare. iluminat publicitar şi de reclamă, terenuir de sport, gări, etc

6. ProtecŃia mediului: Mediul urban, calitate aer-apă, starea de confort şi sănătatea populaŃiei; Deşeuri, colectare, depozitare, reciclare; Evacuarea ecologică a deşeurilor urbane.

7. Instalatii de energii neconvenŃionale: Energia solara, case solare, pompe de căldură, echipamente, materiale; Energia geoterma energia eoliană, echipamente, materiale

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE • DUMITRESCU, L. InstalaŃii sanitare pentru ansambluri de clădiri. EdituraTehnică, Bucureşti:

1980

• GHEORGHE, G. DistribuŃia şi utilizarea gazelor naturale. Editura Tehnică, Bucureşti: 1972

• IANOŞ, I., Oraşele şi organizarea spaŃiului geografic, Ed. Academiei, Bucureşti, 1987

• ILINA, M. ş.a. InstalaŃii de încălzire şi reŃele termice. Ed.Didactică Pedagogică, Bucureşti: 1980

• NICULESCU, N.; ILINA, M.; BANDRABUR, C.; ş.a. InstalaŃii de încălzire şi reŃele termice. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti:1985

• VINTILĂ, Şt.; BUSUIOC, H. InstalaŃii de alimentare cu apă, canalizare, sanitare şi de gaze. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti: 1978

• Manualul de InstalaŃii. Vol. I, S, E, Editura ARTECNO, Bucureşti: 2002

Studiu privind metodele şi tehnicile de gestionare a deşeurilor. INCDPM-ICIM, Bucureşti.

35

PROIECTARE ASISTATA DE CALCULATOR (CAD) V CAD V Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 1 ora curs,1ora lucrari practice; total ore semestru 28; 2 credite; verificare pe parcurs.


Prezentarea generala a programelor tridimensionale. Prezentarea generala 3D STUDIO Max. Imaginea pe calculator- definitie si caracteristici. Vizualizare si navigare 3D. -Vizualizare si navigare 3D -Viewports -Zoom, Pan. Metode de selectie a Obiectelor. Proprietatile Obiectelor. Transformari: Deplasarea, Rotatia, si Scalarea Obiectelor Modelarea Suprafetelor Prezentarea modulului bidimensional. -Linie, Cerc, Poligoane. -Trim, Extend, etc. Modelare tridimensionala. -Primitive. -Obiecte compuse. Lumini si Camere. Editorul de Materiale. -Proiectare de materiale. -Editorul de materiale. -Maparea materialelor. Aplicatii: Obiecte de rotatie, Obiecte de translatie, Operatii cu Obiecte, Obiecte complexe. Prezentare generala program REVIT.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE POPOVICI , Mircea – Mihai 3D STUDIO Max 2.5- Aplicatii GIORDAN , Dan, MONIZ S. Utilizare Adobe Photoshop 5 URBANISM SI ECHIPAREA LOCALITATILOR II (INFRASTRUCTURA URBANA) Disciplina obligatorie: sem. 2; 1 ora saptamanal – invatamant de zi: 1 ora curs; total ore semestru 14; 1 credit; examen. I.CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Infrastructura teritorială şi dezvoltarea durabilă a oraşelor, o nouă strategie pe plan european, obiectiv susŃinut prin politici şi programe specifice

2. Instalatii de alimentări cu apă: Surse de alimentare cu apă, sisteme şi scheme generale, reŃele exterioare de alimentare cu apă din ansambluri de clădiri, HidranŃi exteriori de stins incendiu; InstalaŃii pentru acumularea si stocarea apei reci, soluŃii constructive; InstalaŃii centrale pentru prepararea apei calde de consum, soluŃii, scheme.

36

3. Instalatii de canalizare şi epurare a apelor uzate: Caracteristicile apelor uzate şi normele de protecŃia mediului, sisteme şi scheme; ReŃele exterioare de canalizare din ansambluri de clădiri, sisteme , scheme; InstalaŃii de pompare a apelor de canalizare; InstalaŃii locale de epurare a apelor uzate, scheme, echipamente; InstalaŃii sanitare pentru folosinŃă publică: bazine de înot, băi publice, bucătării,spitale, fântâni,instalaŃii de stropit spaŃii verzi; InstalaŃii de gaze naturale combustibile, staŃii şi posturi de reducere a presiunii gazului natural; InstalaŃii de gaz petrol lichefiat.

4. Instalatii de alimentare centralizată cu căldură: Alimentare centralizată cu căldură, surse, scheme, reŃele de transport

5. Instalatii de alimentări cu energie electrică, iluminat exterior: Sisteme de iluminat exterior, normal şi de siguranŃă; Posturi de transformare şi surse de rezervă; Sisteme şi soluŃii de iluminat exterior, iluminat decorativ arhitectural, iluminat decorativ spaŃii exterioare. iluminat publicitar şi de reclamă, terenuir de sport, gări, etc

6. ProtecŃia mediului: Mediul urban, calitate aer-apă, starea de confort şi sănătatea populaŃiei; Deşeuri, colectare, depozitare, reciclare; Evacuarea ecologică a deşeurilor urbane.

7. Instalatii de energii neconvenŃionale: Energia solara, case solare, pompe de căldură, echipamente, materiale; Energia geoterma energia eoliană, echipamente, materiale


• DUMITRESCU, L. InstalaŃii sanitare pentru ansambluri de clădiri. EdituraTehnică, Bucureşti: 1980

• GHEORGHE, G. DistribuŃia şi utilizarea gazelor naturale. Editura Tehnică, Bucureşti: 1972

• IANOŞ, I., Oraşele şi organizarea spaŃiului geografic, Ed. Academiei, Bucureşti, 1987

• ILINA, M. ş.a. InstalaŃii de încălzire şi reŃele termice. Ed.Didactică Pedagogică, Bucureşti: 1980

• NICULESCU, N.; ILINA, M.; BANDRABUR, C.; ş.a. InstalaŃii de încălzire şi reŃele termice. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti:1985

• VINTILĂ, Şt.; BUSUIOC, H. InstalaŃii de alimentare cu apă, canalizare, sanitare şi de gaze. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti: 1978

• Manualul de InstalaŃii. Vol. I, S, E, Editura ARTECNO, Bucureşti: 2002

Studiu privind metodele şi tehnicile de gestionare a deşeurilor. INCDPM-ICIM, Bucureşti.

FINISAJE SI TEHNOLOGIA FINISAJELOR I si II FINISHING AND TECHNOLOGIES I& Ii Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 3 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs, 1 lucrări practice; total ore semestru 42 (28+14); 4credite(2+2); examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

SEMESTRUL I (Finisaje de interior) SCĂRI, PARAPETE, BALUSTRADE Scări – calculul şi geometria scărilor, tipuri, structură, finisarea treptelor, posibilităŃi decorative, rezistenŃa la uzură Parapete şi balustrade: CondiŃii de protecŃie, montanŃi şi mâini curente

37

Parapete – parapetele ferestrelor, parapete la logii, blacoane şi supante Balustrade – alcătuiri de principiu, fixare, posibilităŃi decorative PARDOSELI FuncŃiuni, alcătuire, clasificare Racordarea pardoselilor cu suprafeŃele verticale Pardoseli calde şi pardoseli reci Pardoseli cu fonoizolaŃie, termoizolaŃie şi hidroizolaŃie Rosturi de tasare şi dilatare la pardoseli Străpungeri prin pardoseli Pardoseli exterioare – logii, balcoane, terase, trotuare, suprafeŃe carosabile FINISAJE LA PEREłI ŞI TAVANE Finisaje aparente – zidării şi betoane Finisaje umede în straturi – tencuieli şi tencuieli speciale Placaje umede din piatră naturală şi materiale ceramice Placaje uscate – lambriuri, tavane suspendate Profile decorative la interior – profile trase şi profile prefabricate Racordarea finisajelor la goluri – solbancuri, glafuri, măşti pentru radiatoare PereŃi luminoşi din elemente de sticlă SEMESTRUL II (Finisaje de exterior) 1. Finisaje exterioare. Finisaje aparente – zidării şi betoane. Finisaje umede în straturi – tencuieli şi

tencuieli speciale. Placaje umede din piatră naturală şi materiale ceramice. Placaje uscate – placaje exterioare. Profile decorative la exterior – profile trase şi profile prefabricate. Racordarea finisajelor la goluri – solbancuri, glafuri,. PereŃi luminoşi din elemente de sticlă.

2. NoŃiuni generale de higrotermică. Fluxul termic şi difuzia vaporilor pentru realizarea detaliilor de finisaj.

3. Acoperişuri şi învelitori. Învelitori complexe termoizolate – învelitori în terasă. Alcătuiri de principiu: straturi componente – suportul, panta, bariere contra vaporilor, straturi de difuzie, termoizolaŃii, hidroizolaŃii, protecŃii. Exemplificări pe studii de caz: racordări – atice, străpungeri, racordări cu suprafeŃe verticale. Acoperişuri şi învelitori pe şarpante. Şarpante din lemn, din metal şi din beton prefabricat. Streşini – late, înguste şi cornişe; înfundate, neînfundate şi semiînfundate. Învelitori din materiale diverse – solzi, plăci, foi şi snopi. Racordări ale învelitorilor cu suprafeŃe verticale. Sisteme de iluminare naturală – lucarne şi tabachere. Străpungeri prin acoperişuri.

4. Tâmplărie din lemn. Clasificări şi sisteme de deschidere. Alcătuiri de principiu. Etanşeizări şi asigurarea confortului termic. Uşi– interioare şi exterioare; din scânduri, cu rame şi tăblii, cu feŃe netede, pe toc şi căptuşeli. Ferestre – fixe şi mobile; cu unul sau mai multe rânduri de geam. Tâmplării de mari dimensiuni – vitrine.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE ACOCELLA, A. Tetti in laterizio,

Edizioni Laterconsult, Roma, 1994 L’architettura del mattone faccia a vista, Edizioni Laterservice, Roma, 1999 BRATU, C.D. TradiŃional-contemporan în evoluŃia modalităŃilor de

concepere a elementelor de construcŃie, Editura UIM, 2002

Colectiv Construire en bois, Presses Polytechnique et Universitaires Romandes, Lausanne, 2001

CURTU, I.; Îmbinări în lemn. Structură, tehnologie, fiabilitate, NĂSTASE, D.; Editura Tehnică, 1988 MIHAI, D. ENESCU, M.; Învelitori pentru acoperişuri plate,

38

COSTACHE, Al. Editura Tehnică, 1966 HESS, Fr. Konstruktion und Form im Bauen Julius Hoffmann Verlag, Stuttgart, 2001 HARDT, D. Proiectarea detaliilor de finisaj, Editura Tehnică, 1974 PEŞTIŞANU, C. ConstrucŃii, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979 WERNER, E. Bauen in Holz und Stein, Veb Verlag Technik, Berlin, 1953 - *** Manualul arhitectului - Versiunea italiană, Milano, 1998 STRUCTURI DIN LEMN, METAL SI BETON ARMAT I si II STRUCTURES (STRUCTURAL ELEMENTS) I & II Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 4credite(2+2); examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I

Notiuni recapitulative -Caracteristici geometrice ale sectiunilor. -Modulul de elasticitate al materialului. -Eforturi sectionale, eforturi unitare.

Notiuni generale privind calculul structurilor -Modelarea (schematizarea) pentru calcul a structurilor. -Conditii de determinare/nedeterminare statica a structurilor. -Clasificarea structurilor plane dupa forma si mod de alcatuire. Eforturi in structurile elastice - Definirea eforturilor sectionale. - Relatii diferentiale intre eforturi si incarcari la grinzi drepte. -Aplicatii la grinzi simple. Deformarea structurilor elastice -Lucrul mecanic al fortelor exterioare si interioare. - Formula lui Maxwell-Mohr pentru calculul deplasarilor elastice. - Regula lui Veresceaghin pentru efectuarea directa a integralelor din formula lui Maxwell-Mohr. Determinarea eforturilor si deplasarilor elastice pentru structuri static determinate - Grinzi simplu rezemate si grinzi in consola. -Grinzi simplu rezemate cu consola. - Cadre simple. - Grinzi cu zabrele. - Arce. Aplicarea metodei eforturilor pentru rezolvarea structurilor static nedeterminate - Grinzi static nedeterminate cu o singura deschidere. - Cadre simple static nedeterminate. Aplicarea metodei deplasarilor pentru rezolvarea structurilor static nedeterminate - Cadre simple static nedeterminate. SEMESTRUL II 1. Materiale folosite în construcŃii metalice. Elemente generale de calcul şi alcătuire a

elementelor componente ale structurilor metalice 2. Elemente metalice supuse la solicitări. Elemente metalice supuse la solicitări simple şi

complexe – comportare, alcătuire, dimensionare şi verificare. 3. Îmbinările elementelor metalice. Clasificarea îmbinărilor, dimensionarea şi verificarea

acestora, condiŃii constructive 4. Dimensionarea şi calculul elementelor structurale. Clasificarea, alcătuirea, dimensionarea,

verificarea elementelor structurale metalice. 5. Materiale folosite în construcŃii din lemn. Elemente generale de calcul şi alcătuire a

elementelor componente ale structurilor din lemn. 6. Structuri din lemn. Şarpante şi grinzi cu zabrele din lemn

39

7. Îmbinări ale elementelor din lemn. Îmbinări prin chertare , cuie şi buloane – dimensionare, verificare, condiŃii structurale.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE SEMESTRUL I 1. Gheorghiu, A. - Statica, Stabilitatea si Dinamica Constructiilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974 2. Hangan, S., Iordanescu, M., Ghermanescu-Kunst M. - Mecanica Constructiilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975 1997 3. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor - Structuri static determinate - UTCB, 2000 4. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor -Aplicatii- Structuri static determinate - Editura Matrix Rom, 2003 5. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor - Structuri static nedeterminate - Editura Conspress Bucuresti, 2005 6. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor -Aplicatii- Structuri static nedeterminate - Editura Matrix Rom, 2003 7. Gabor, L., Albota, E., Zanfir. M., Rnache, R. - Statica Constructiilor - Aplicatii - Editura ConspresS Bucuresti, 2003 8. Vlad, I., Macavei, Fl. - Calculul sistemelor structurale la actiuni statice, vol.I, Editura Tehnica, 2002 9. Pavel, C., Petre, D. - Aplicatii si probleme de statica constructiilor si beton armat, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982 SEMESTRUL II Crişan R. - ConstrucŃii din oŃel Editura universitară ION MINCU – 2000 Crişan R. - ConstrucŃii din lemn Editura universitară ION MINCU – 2000 Alexe M. - Structuri din metal – Îmbinarea elementelor structurale Editura FundaŃiei România de Mâine 2010 Darie M. Acoperişuri cu pante mari Editura Conspres 2000 MuŃiu T - Studiul metalelor – Institutul de Cercetare şi Proiectare Aparataj

pentru InstalaŃii si Utilaj pentru ConstrucŃii, 1985. C.Dalban - ConstrucŃii cu structură metalică. Editura E.Chesaru, Didactică şi

Pedagogica – 1997 BUCUREŞTI Mitelea I. - ŞtiinŃa materialelor în construcŃia de maşini. Lugscheider E. Editura Sudura, Timişoara, 1999 T. MuŃiu, - Materiale inginereşti – Institutul de Cercetare şi Proiectare Aparataj

pentru InstalaŃii si Utilaj pentru ConstrucŃii, 1999 T. MuŃiu - Elemente de fizica corpului solid şi metalurgie fizică – Editura Matrix, Bucureşti, 2001 D.Mateescu, - Constructii metalice – calculul şi proiectarea elementelor din oŃel I.Caraba Editura Tehnică – BUCURESTI, 19980 P.Simina, - Constructii metalice – Calculul prin metoda stărilorilor limită L.Negrei Editura Didactica şi Pedagogica – BUCURESTI, 1985

40

DISCIPLINE OPTIONALE AMENAJAREA TERITORIULUI ŞI DEZVOLTAREA REGIONALĂ Disciplina optionala: sem. 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru 28; 12credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Partea I-a – ROLUL SPORIT AL AMENAJĂRII TERITORIULUI LA NIVEL EUROPEAN

1. Scurt istoric – Amenajarea unor treitorii ample: între haos şi ordine 2. De la sistematizare la amenajarea teritoriului şi la planificarea spaŃială.

Partea II-a – OBIECTIVELE FUNDAMENTALE ALE AMENAJĂRII TERITORIULUI LA NIVEL EUROPEAN

1. EvoluŃii şi tendinŃe recente – coeziunea teritorială suport al coeziunii economice şi sociale 2. Obiectivele amenajării teritoriului la nivelul Uniunii Europene

Dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii Gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecŃia mediului Folosirea raŃională a terenului

3. Principalele documente adoptate la nivelul Uniunii Europene care orientează amenajarea teritoriului

4. Amenajarea teritoriului în Ńările europene Sensul noŃiunii de “planificare spaŃială” Politicile regionale Planurile de folosinŃă a terenului Rolul relativ al sectoarelor public şi privat Cadrul legislativ - Context şi principii

Partea a III-a - URBANISMUL ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI - Elemente comune şi diferenŃe

1. EvoluŃia teoriilor privind formarea oraşelor 2. Formarea reŃelelor de oraşe – principii de organizare 3. Noi teorii de formare a oraşelor

� Teorii economice ale dezvoltării oraşelor � Teorii socio-ecologice ale dezvoltării oraşelor � Un posibil model general al dezvoltării urbane Fazele de dezvoltare ale unei regiuni urbane

4. Oraşele în context regional – schimbări în ierarhia oraşelor Procese interdeopendente de schimbare – tendinŃe majore – efecte spaŃiale

5. Conceptele de bază :Dispersia urbană ; RelaŃia centru-periferie ; Policentricitate; Coeziunea treitorială

Partea a IV-a - METROPOLE, PROCESUL DE METROPOLIZARE, FORMAREA ZONELOR METROPOLITANE

In competiŃia dintre zonele metropolitane: ce sunt oraşele? Regiunile metropolitane Cum arată metropola europeană la începutul sec.21? Probleme de guvernanŃă

Partea a V-a - DESPRE REGIUNI, EUROREGIUNI ŞI REGIUNI URBANE FUNCłIONALE 1. Sporirea rolului regiunilor. Orientarea politicilor europene spre regiuni, ca nivele de

implementare a politicilor europene 2. Crearea regiunilor în România

41

3. Ce sunt euroregiunile? Rolul lor în promovarea intereselor comune în zonele transfrontaliere. Tipuri de cooperare inter-regională şi transfrontalieră

4. VViizziiuunnii ssttrraatteeggiiccee ssppaaŃŃiiaallee -- scop, obiective conŃinut, vizualizare, cartografiere ; procesul, procedura, consultarea

55....EExxeemmppllee ddee vviizziiuunnii ssttrraatteeggiiccee :: VViissiioonn ppllaanneett ;; SSppaaŃŃiiii ddee ccooooppeerraarree îînn RReeggiiuunneeaa MMăărriiii NNeeggrree ;; VVAASSAABB ;; NNoorrVViissiioonn -- oo ppeerrssppeeccttiivvăă ssppaaŃŃiiaallăă ppeennttrruu RReeggiiuunneeaa MMăărriiii NNoorrdduulluuii 6. Instrumentele politicii regionale

II BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

Curs on-line « Amenajarea teritoriului şi dezvoltarea regională » Cohen, Jean L. La forme de la métropole contemporaine; le Courrier du CNSR nr. 81 “La ville” Cohen, Jean Louis L’epoca delle metropoli ; nr. 584/1991Donzelot, Jacques L’etat face à la nouvelle question urbaine În “La nouvelle question urbaine” – Actes du seminaire 1999/2000, Ministre de l’Equipement, des Transports et du Logement. *** The European Commission: Competitiveness and cohesion: trends in the regions, 1994 *** The European Commission: Un nouveau partenariat pour la cohésion: convergence, compétitivité, coopération - troisième rapport sur la cohésion économique et sociale, 2005 *** The European Commission: The EU Compendium of spatial planning systems and policies, 1997 Juliette Cristescu: La coopération interterritoriale – thèse de doctorat a l’Université de Rennes, novembre 2004 Daniel Brunel: Competitivitatea zonelor metropolitane europene, Les cahiers de l’IAURIF, 2002 Flemming Thomas: NorVision – a spaŃial perspective for the Northern Sea Region, Bratislava, 2000 Bennington J, Harvey J: Transnational local authority-networking within the European Union:passing fashion or new paradigm?, Open University Press, Buckingham, 1998 Anderson J, O’Dowd L: Borders, border regions and territoriality: contradictory meanings, changing significance, Regional Studies 33, 1999 Lacour, Claude La prospective régionale confrontée aux enjeux de la métropolisation Forum Europeen de Prospective Regionale, Lille, Decembre 2001 Perkmann Markus: The rise of the Euroregion. A bird’s eye perspective on European cross-border cooperation, Department of sociology, Lancaster University, 2005 Mariana Cernicova: The Euroregion Danube-Kris-Mures-Tisa (DKTM): Wishes and achievements – Euroregional cooperation as a framework for rebuilding border regions, 2005 Treuner Peter: Functions and features of transnational spatial visions, Bratislava, 2000 ARHITECTURA SI DEZVOLTAREA DURABILE. NOTE DE ECOLOGIE SI TEHNOLOGIE Disciplina optionala: sem. ; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Introducere în sustenabilitate - teritorială: noi parametri teritoriali – Josep Acebillo - paradigmatica: densificarea urbana – Elia Zenghelis - tehnică: Dietrich Schwartz, Jorg Schlaich - fiziologica: arhitectura fiziologica, manipulatoare a metabolismului: Philip Rahm - socială: responsabilizarea personală, obişnuinŃe: Personal Footprint

Arhitectura ca răspuns la context: zone climatice, materiale, cultură 2. Arhitectura vernaculară vs. arhitectura cultă

- context, relaŃia cu teritoriul şi implementarea unui alt mod de viaŃă/utilizare - studii de caz: Glenn Murcutt, Paolo Soleri, Renzo Piano, Souto de Moura, Alvaro Siza, Norman Foster

42

3. Studii de caz. Exemplificare de arhitectură cultă contextualizată: John Lautner, Peter Zumthor, Oscar Niemeyer, Casa Girasole

4. Arhitectura solară - principii şi elemente: captor, absorbitor, acumulator, izolator şi protecŃia solară - Dietrich Schwartz, Jorg Schlaich, Buckminster Fuller

5. Fisa tehnica solar house (1): izolatia termica transparenta, absorbant, acumulator 6. Fisa tehnica solar house (2): protectia solara, fatade, izolatie termica industriala si ecologica 7. Norme şi standarde: minergie, minergie plus, minergie eco, passiv haus; energie gri 8. Vizita ciclu productie Amvic si termopane Corina Gealan 9. FaŃade inteligente 10. Urbanism durabil: dezvoltare, infrastructura, mobilitate, complexitate, spaŃiu public, confort - urban planning: Alvaro Siza - Evora, Atelier 5 –Siedlung Bern, Krier – Poundbury, Norman Foster-

Masdar 11. Utopii, manifeste, strategii 12 -13 ConferinŃe invitaŃi externi 14. Prezentare şi discuŃii analize

II BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE J. Acebillo, Culture of Territory, Accademia di Architettura Mendrisio (AAM), 2006 D. Schwarz – Solar Architecture, AAM, 2005 P. Rahm – Physiological Architecture, P. Oliver – Encyclopedia of Vernacular Architecture of the World, Cambridge University Press, 1997 M. Molina, Ecologia 2 fisica delle costruzioni, Accademia di Architettura di Mendrisio, 2004. A. Pini, Architettura e vetro, Accademia di Architettura di Mendrisio, 2002. V. Calderaro, Architettura solare passiva; manuale di progettazione, Kappa, Roma, 1981 A. Compagno, Intelligent Glass Facades, Birkhäuser 1999 FILOSOFIA CULTURII, ARTEI SI ARHITECTURII - curs optional PHILOSOPHY OF CULTURE AND OF THE ARTS Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Filosofia – baza teoretica a abordarii problematicii valorilor si culturii. Obiectul si problematica axiologiei. Doctrine asupra valorilor. Conceptul de valoare si principalele particularitati ale valorilor. Valoarea arhitecturala: corelatia functional – estetic – artistic. Valoare si cultura; legitimitatea filosofiei culturii, obiectul si problematica acesteia. Conceptul filozofie de cultura: scoli si curente in filosofia culturii. National si universal in cultura; problematica specificului national in arhitectura. Factori culturali si formele culturii (mit, religie, arta, filozofie, stiinta). Raportul arta – filozofie – stiinta in epoca noastra. Arhitectura – stiinta si arta. Cultura si civilizatie. Arhitectura – fapt de cultura si de civilizatie. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE BLAGA, L. Despre constiinta filosofica, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2003

43

VIANU, T. Studii de filosofia culturii, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1982 BREHIER, E. Mari teme ale filosofiei, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1993 TUDOSESCU, I. Metafilosofie, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2004 BLAGA, L. Arta si valoare, in Trilogia Valorilor, Opere, volumul 10, Ed. Minerva CAMUS, A. Mitul lui Sisif, Ed. E.L.U., Bucuresti, 1969 GRAFICĂ ŞI FOTOGRAFIE DE ARHITECTURĂ Disciplina optionala: sem.2 ; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru 28; 12credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Introducere în fotografie: istoria fotografiei din antichitate până în prezent 2. Tehnica fotografiei: camera obscură, obiective şi accesorii 3. CompoziŃie si elemente de limbaj plastic în fotografie 4. Fotografia de arhitectură de exterior 5. Fotografia de arhitectură de interior 6. Aplicatii practice in fotografia de arhitectura 7. Fotografia digitală: procesarea computerizată-prezentarea programelor de calcultor Adobe Lightroom 3 si Adobe Photoshop CS5 8. Introducere în graphic design: scurt istoric 9. CompoziŃia si gramatica vizuală specifice designului grafic 10. Concept, proces, produs: constructia identitătii vizuale 11. Logo design: tehnica realizarii unei sigle 12. Designul de afis: de la formă la continut 13. Designul grafic digital: prezentarea programelor de calcultor Adobe Illustrator CS5 si Adobe InDesign 14. Aplicatii practice: organizarea si realizarea unui portofoliu II BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1. Adams Sean Patrick, Noreen Morioka, Logo Design Workbook, Rockport Publishers Inc., 2006 2. Adobe Creative Team, Adobe Creative Suite 5 Design Premium Classroom in a Book, Adobe Press, 2010 3. Arntson Amy E., Graphic Design Basics, Cengage Learning, 2006 4. Bejenaru Matei, Introducere in fotografie, Polirom, 2007 5. Dabner David, Design grafic, RAO, 2006 6. Edwards Steven, Photography, Oxford University Press, 2006 7. Eskilson Stephen, Graphic Design, Laurence King Publishing, 2007 8. Evamy Michael, Logo, Laurence King Publishing, 2007 9. Foster John, New Masters Of Poster Design, Rockport Publishers Inc., 2008 10. Freeman Michael, 101 ponturi de baza in fotografia digitala, Litera International, 2010 11. Harman Doug, Ghid de fotografie digitala, Polirom, 2009 12. Kelby Scott, The Adobe Photoshop Lightroom 3 Book for Digital Photographers, New Riders Press, 2010 13. McGrath Norman, Architectural Photography: Professional Techniques for Shooting Interior and Exterior Spaces, Amphoto Books, 2009 14. Millman Debbie, The Essential Principles Of Graphic Design, Rotovision, 2008 15. Orvell Miles, American Photography, Oxford University Press, 2003 16. Rosselli Paolo, Architecture In Photography, Skira, 2001

44

17. Schulz Adrian, Architectural Photography: Composition, Capture, and Digital Image Processing, Rocky Nook, 2009 18. Steven, Photography, Oxford University Press, 2006 CENTRUL ŞI PERIFERIA ÎN CONTEXTUL STRUCTURILOR URBANE Disciplina optionala: sem.1 ; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru 28; 12credite; examen.


11 DefiniŃia conceptului de centru şi periferie. Teoriile contemporane : ex. Deleuze si

Guattari, Mihali. 2 Oraşul. Constituirea oraşului – centrul – piaŃa şi trasarea străzilor. 3 Oraşul medieval. Centru de spiritualitate creştină. Ex. PiaŃa orasului Siena 4 Centrele de interes : evoluŃia orasului european : Roma, Avignon, Brugge, Paris 5 Periferia Europei: Romania. Modelele europene în constituirea oraselor Cluj şi

Bucureşti. 6 Casa : locuinŃa – compartimentare. Femeia, barbatul şi locul fiecăruia în casă. 7 Biserica –centrul bisericii în plan şi simbol. 8 Omul ca centru şi periferie. Individualizare şi anonimat. Corpul omenesc ca model

de plan în arhitectură. Raportarea la statura omului. 9 Interiorul casei. Cum se mobilează o casă. Obiectul decorativ. Cartea şi ilustraŃia de

carte. 10 Tabloul. Centrul optic. 11 Problema Romaniei ca periferie – repertoriul stilistic

Eclectismul romanesc 12 Stilu Monarhia – epoca regelui Carol I si influenŃa asu ra artei de a construi şi de a

decora. Mesterii străini. 13 Monarhia – epoca reginei Maria – Bucureşti, Bran, Balcic. 14 Uniformizarea - ştergerea graniŃei duntre centru şi periferie. A construi şi a

deconstrui. II BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Neagu Djuvara: Între Orient şi Occident, Ńările Române la începutul epocii moderne. Humanitas, 1995 Constantin Bacalbaşa: Bucureştii de altădată, ed. Eminescu, 1993 Grigore Ionescu: Istoria arhitecturii în România, de-a lungul veacurilor, editura academiei RSR, 1982 Gheorghe Curinschi: Centrele istorice ale oraşelor, 1966 Andrei Majuru: Bucureştii mahalalelor sau periferia ca mod de existenŃă, Ed. Compania, 2008 Paul Morand: Bucureştii, ed. Echinox, 2000 Ulysse de Marsillac: Bucureşti în secolul XIX, Meridiane, 1999 Gheorghe CruŃescu: Podul Mogoşoaiei. Istoria unei străzi, Meridiane, 1987 Paul Constantin: Arta 1900 în Romania, Ed. Meridiane, 1972 Gheorghe Anghel: CetăŃi medievale din Transilvania, Ed. Meridiane, 1972 Augustin Ioan şi Hanna Derer: Bisericile fortificate ale saşilor din Transilvania, Noi Media Print, 2004

45

ARHITECTURA SPAłIULUI BOLTIT ÎN AMBIANłA BIZANTINO-BALCANICĂ Disciplina optionala: sem. ; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru 28; 12credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Arhitectura în Imperiul Roman şi în Orientul Apropiat. 2. AmbianŃa bizantină şi spaŃiul arhitectural otomano-balcanic. 3. Arhitectura postbizantină. 4. Sisteme de boltire – geometria arcelor şi bolŃilor. 5. Racordări ale bolŃilor la elementele verticale de sprijin; trompe şi pandantivi. 6. Tehnici de realizare a arcelor şi bolŃilor. 7. Cintre şi sisteme de decofrare a arcelor şi bolŃilor. 8. ConstrucŃia bolŃilor fără cintre. 9. Geometria şi spaşialitatea turlelor în spaŃiul oriental şi european. 10. Planul de tip central şi evoluŃia lui. 11. Planul de tip bazilical şi evoluŃia lui. 12. ApariŃia tipului structural în “cruce greacă înscrisă”. 13. Aparişia tipului structural cu cupolă sprijinită pe octogon. 14. Prototipul cu pronaos dezvoltat a bisericii Mănăstirii Argeşului; încheierea procesului evoluŃiei

tipologice în arhitectura bizantină. II BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Acocella, Alfonso, L'architettura del mattone faccia a vista, Edizione Laterservice, Milano, 1989.

Choisy, Auguste, L'art de batir chez les byzantins, Librairie de la societe anonyme de publications periodiques 13-15, Paris, 1883.

Drâmba, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaŃiei, volumul II, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987.

Delvoye, Charles, Arta bizantină, volumul I şi II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1976.

Hart, Franz, Kunst und Technik der Wolbung, Verlag Georg D.W. Callway, Munchen, 1965.

Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii în România, volumele I şi II, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1965

Krautheimer, Richard, Archittettura paleocristiana e bizantina, Editura Giulio Einaudi, Torino, 1986.

Mango, Cyril, Architettura Bizantina, Electa, Milano, 1979.

Minghiat, Sorin, Arhitectura spaŃiului boltit, Partea I, AmbianŃa bizantină, Editura FundaŃiei “România de Mâine”, 2003.

Vătăşianu, V., Istoria artei feudale în łările Române, volumul I,

*** Manualul arhitectului proiectant, vol.1, Editura Tehnică, 1954.

PROIECTARE ASISTATĂ DE CALCULATOR ( CAD ) –curs optional Disciplina optionala: sem. 1; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru 28; 12credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI PREZENTAREA PROGRAMULUI

Introducere in grafica realizata cu ajutorul calculatorului. Prezentarea generala a programului. GATIREA UNELTELOR

Pregatirea uneltelor necesare vizualizarii 3D. Configurarea si pregatirea programului pentru un model 3D nou. TRANSFORMAREA OBIECTELOR

46

Unelte utile pentru transformarea obiectelor PREZENTARE OBIECTE 2D Obiecte 2D si descrierea modului de lucru cu uneltele necesare. TRANSFORMAREA FORMELOR 2D IN OBIECTE 3D Realizarea obiectelor 3D plecand de la forme 2D (studii de caz) UNELTE DE LUCRU 3D Prezentarea uneltelor necesare modului de lucru 3D. OBIECTE 3D COMPUSE Realizarea obiectelor 3D compuse (studiu de caz I) OPERATII COMPLEXE CU OBIECTE 3D Realizarea obiectelor 3D complexe (studiu de caz II) UTILIZAREA MATERIALELOR Prezentarea paletei si a tipurilor de materiale. MATERIALE COMPLEXE Prezentarea conceptului de mapare LUMINI Tipuri de lumini si elementele lor caracteristice. CAMERE Tipuri de camere de vedere. RANDARE Realizarea de imagini si animatii cu ajutorul randarii. ALTE UTILITATI Diverse utilitati oferite de acest program.

II BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Autodesk Viz 2008 – Tutorials. ARHITECTURĂ VERNACULARĂ -curs optional VERNACULAR ARCHITECTURE Disciplină opŃională: curs sem. 1; 2 ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs;.; total ore - 28; 2 credite; examen.

I.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Definirea conceptului de arhitectură vernaculară. O abordare teoretică multidisciplinară - arhitecturală, etnologică, muzeologică, ecologică, istorică, geografică.

2. RelaŃia mediu natural – spaŃiu construit. PopulaŃii, aşezări. 3. Resurse materiale şi tehnici de construcŃie. Sisteme de încălzire şi prepararea hranei, instalaŃii . 4. Programele arhitecturii vernaculare. 5. Tipologii planimetrice, volumetrice, relaŃii spaŃiale, tipuri structurale, ornamentică. 6. ExperienŃe de cercetare a arhitecturii vernaculare. 7. Arhitectură vernaculară din România. 8. Arhitectura vernaculară în sec. XXI. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE xxx Encyclopedia of Vernacular Architecture of the World, Cambridge, 1997 xxx Vernacular Architecture in 21th Century, London, 2005 IONESCU, Gr. Arhitectura românească, Bucureşti, 1986 BUDIŞ, M. Gospodăria rurală din România, Bucureşti, 2004 xxx Revista muzeelor şi monumentelor – Monumente istorice şi de artă, nr. 1/ 1979

47

PROGRAME ANALITICE ANUL IV 2011/2012 SINTEZE DE ARHITECTURA II Disciplină obligatorie: sem. 1 si 2; 12 ore saptamanal – invatamant de zi: 1 curs, 11 lucrari practice; total ore semestru 168; 24 credite(12+12); verificare pe parcurs I.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Functia simbolica a arhitecturii Integrarea in situl urban constituit Programe de arhitectura cu functionalitate complexa : hotel, sala de spectacol. Teme de proiect: Semestrul I : Centrul naŃional al restauratorilor de monumente istorice (5credite); Locuinte colective(5 credite) schiŃa de schiŃa (2 credite) Semestrul II : Hotel in centrul istoric(4 credite) Teatru experimental (3 credite) schita de schita (2 credite) proiect de verificare (3 credite) II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE BRUNETTE, Peter , WILLS, David, Deconstruction and The Visual Arts/ art, media architecture, Ed. Cambridge University Press, 1994 CRIŞAN, RODICA, Analiza integrativă a valorii culturale şi de utilizare a clădirilor existente, Editura Universitară “Ion Mincu”, 2004. CHOAY, Francoise, Pour une Anhropologie de l’Espace, Seuil, Paris, 2006 DE SOLA–MORALES, Ignasi, Differences, Topographies of Contemporary Architecture, MIT Press, Cambridge Mass,1997 DONZEL, CATHERINE, New Museums, Telleri, 1998 EISENMAN, Peter, Blurred Zones – Investigations of the Interstitial, The Monacelli Press, New – York, 2003 FRAMPTON, Kenneth, Modern architecture: a critical history, Ed.Thames&Hudson LTD, London, 1992 GOSSEL, Peter; Leuthauser, Gabriele, Architecture in the 20-th Century, Taschen, Vol. 1 & 2, 2005. GUALLARD, Vicente, Sociopolis, Project for a City of the Future, Actar, Barcelona, 2004 MEISS, Pierre von, FRAMPTON, Kenneth, OSWALD, Franz, De la forme au lieu: une introduction a l’etude de l’architecture, Presses polytechniques et universitaires romandes, 1993 NEUFERT, Ernst , Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie, editura Alutus Miercurea Ciuc, (ed. a 37-a, 2004) NORBERG-SCHULTZ, Christian, Genius Loci: towards a phenomenology of architecture, Academy Editions, 1980 ROWE, Colin & KOETTNER, Fred, Collage City. TSCHUMI, Bernard, The state of architecture at the beginning of the 21st century,The Monacelli Press, 2003 ZUMTHOR, Peter, Penser l’Architecture, Birkhauser, Basel, 1996 *** The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004.New Apartment Buildings (Architectural Design) - Publisher: Links International (March 31, 2006) ***The Metapolis Dictionary of Advances Architecture. City, Technology and Society in the Information Age, Editura Actar, Barcelona, 2008

48

***Vers de Nouveaux longements sociaux, Cite de l’Architecture & du Patrimoine, Silvana Editoriale, Paris, 2009 www.archdaily.com ( housing , social housing, green buildings ) www.worldarchitecturenews.com , www.designboom.com, www.umemagazine.com, www.architecture.com , www.dezeen.com , www.greatbuildings.com PROIECTARE ASISTATĂ DE CALCULATOR ( CAD ) VII si VIII Disciplină obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 1 curs, 1 lucrari practice; total ore semestru 28; 4 credite(2+2); verificare pe parcurs I.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI PREZENTARE INTERFAłĂ LUCRU Pronire Architecture Revit 2010, Deschidere proiect Prezentare proiecte Architecture Revit 2010 Salvare informaŃii proiect project infomation Setare unităŃi Project units şi prezentare palete de lucru. PORNIREA UNUI PROIECT Detalierea paletelor de lucru :home, insert, annotate, modify Crearea de etaje în elenation Declarare grid şi modificarea unor axe. Declarare grid şi modificarea unor axe. Desenarea pereŃilor drepŃi curbi cortină şi modificarea lor. Crearea unui perete prelund suprafeŃe sau linii existente. DEFINIREA USILOR ŞI FERESTRELOR, COTARE Desenarea usilor, ferestrelor setarea lor şi agăŃarea de un perete existent. Modificarea poziŃiei uşilor şi ferestrelor. AgăŃarea unei usi într-un perete cortină şi setarea acestuia. Cotare, setarea cotelor şi trasarea lor.Cote de nivel. Definirea şi salvare unei uşi şi ferestre în Families MODELARE 3D Creare unui element nou de arhitectură : prerete ,uşi, fereastra mobilier etc. . Crearea unei volumetri gen F.O.Gehry sau Zaha Hadid folosid modelarea 3d Preluarea suprafeŃelor şi transformarea lor . UTILIZAREA DESENELOR 2D DIN AUTOCAD Folosirea paletei Insert. Modificare culoare layer tip de linii a desenului adus din AutoCAD Preluare linii pentru a le trasforma in elemente de arhitectură. RECAPITULARE I Recapitulare : Ridicarea 3d a două case Casa cub Rubic şi House Torafu Salvare secŃiuni şi faŃade Randare în Architecture Revit RECAPITULARE II Ridicare 3D Mineral house Japan Salvare secŃiuni şi faŃade Randare în Architecture Revit DESCRIEREA DOMENIULUI ANIMATIEI

Prezentarea standardelor tradiŃionale de animaŃie. Descrierea uneltelor de animaŃie oferite de program.

TIPURI DE ANIMATIE COMPUTERIZATA Realizarea animaŃiilor cu ajutorul conceptului „controllers”.

49

Descrierea comenzilor panoului „motion”. REPREZENTAREA GRAFICA A ANIMATIEI Descrierea grafului „Track View - Curve Editor”. ANIMATII COMPLEXE Descrierea parametrilor de tip „wire”. Cinematica si ierarhia de subordonare. Realizarea de animatii cu ajutorul unor elemente de constrangere. EFECTE DE RANDARE Efecte tip „enviroment” şi efecte de randare. RANDARI SPECIALE Randarea cu „Mental ray” şi iluminarea modelelor 3D cu ajutorul metodei „radiosity”. MONTAJ SI EFECTE SPECIALE Editarea filmelor si prelucrarea lor. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Tutorial Revit Architecture 2010 3D Studio Max 6 : producŃia de animaŃii 3D de la concepŃie la finalizare Fox, Barrett / Manastireanu, Mihai, Editura Bic ALL 2006. STRUCTURI DIN BETON ARMAT, ZIDĂRIE, METAL, LEMN I si II STRUCTURES (STRUCTURAL ELEMENTS) I & II Disciplină obligatorie: sem. 1 si 2; 3 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs, 1 lucrari practice; total ore semestru 42; 4 credite(2+2); sem. 1 – verificare pe parcurs, sem. 2 – examen.

I.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL 1 1.0 ELEMENTE STRUCTURALE DIN BETON ARMAT 1.1 Proprietatile fizico-mecanice ale betonului Sl armaturilor din otel. Aderenta 1.2 Predimensionarea elementelor structurale din beton armat:

- compresiune centrica - intindere centrica - compresiune excentrica - incovoiere cu forta taietoare - rasucire 1.3 Placi plane cu reazeme continue din beton armat 1.4 Plansee din beton armat: - plansee din placi si grinzi - plansee cu nervuri dese - plansee casetate - plansee cu dale groase 1.5 Prezentarea principalelor sisteme structurale ale cladirilor din beton armat (elemente generale) - sisteme tip cadru - sisteme cu pereti structurali - sisteme mixte (duale)

50

- sisteme cu nuclee si tuburi 1.6 Proiectarea preliminara a structurilor alcatuite din cadre de beton armat SEMESTRUL2 1.7 - Infrastructuri pentru cladiri etajate - terenul de fundare - alcatuirea si conformarea - proiectare preliminara 1.8 Proiectarea preliminara a structurilor mixte (duale) din beton armat 1.9 - Proiectarea preliminara a structurilor alcatuite din pereti portanti din zidarie 2.0 ELEMENTE STRUCTURALE DIN 0TEL 2.1 Proprietati fizico-mecanice 2 2.2 Predimensionare 4 3.0 ELEMENTE STRUCTURALE DIN LEMN 3.1 Proprietati fizico-mecanice 2 3.2 Predimensionare 2 4.0 ELEMENTE STRUCTURALE DIN ZIDARIE 4.1 Proprietati fizico-mecanice II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE MTCT Cod de proiectare seismică – Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri Indicativ P

100-1/ 2006 P.Popescu Elemente structurale din beton armat Edit. Fundatiei “Romania de Maine - Buc.2003 Sem II MTCT Cod de proiectare pentru structuri din zidărie situate în zone seismice - 2006 R.Crisan Constructii din otel- Edit. Universitara “Ion Mincu” –Buc.2000 R.Crisan Constructii din lemn”- Ed.Universitara “Ion Mincu” Buc., 2001 DESIGN MOBILIER 1 FURNITURE DESIGN 1 Disciplină obligatorie: semestrul 1; 2 ore săptămânal – învăŃământ de zi: 2 curs; total ore – 28; 2credite; examen / proiect de mobilier. I.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Design Definirea designului. Obiecte Tipologii de obiecte. Mobila ca obiect . Aplicatii si rezolvari. Creativitatea.

2. Designul de mobilier Materiale Lemn. Structura lemnului. Caracteristici Lemn masiv . Semifabricate din lemn. Esente de lemn. Tehnologii de prelucrare a lemnului. Semifabricate din lemn

3. Principii de stimulare a creativitatii Schita, Material, Imagini

4. Componenta mobilei Asamblarea elementelor din lemn. Imbinari din lemn.Reprezentari grafice specifice. Sisteme de cotare si note explicative tehnologice. Tendinte.

5. Ergonomie 1 Definire a notiunii. Confort. Date antropometrice. Posturi. Fiziologia spatelui. Disconfort. Biodinamica sederii. Studii si tendinte. Sederea echilibrata.

6. Ergonomie 2 Influente in designul de mobilier. Biodinamica culcata. Tipuri de suport. Tabele de dimensionari. Egalitatea de sanse.

51

7. Ornament Ornament si plastica decorativa. Clasificari. Incrustatii. Intarsia. Mozaicuri. Ornamente pictate. Ornamente plastice cu caracter geometric sapate, Modulatecu relief ,. Materiale si sisteme. Motive si inspiratii.

8. Stilizare Definitii. Principii de stilizare. Motiv decorativ. Motive de inspiratie frunze, flori, insecte sau animale, origami, retele, trasee

9. Mobila obiect artistic Elemente de design. Principii de design linia, scara, culoarea , tonalitatea, textura. Scurt istoric al mobilierului . Antichitatea Egipt, Grecia , Romanii.

10. Mobilierul modern Tendinte si curente contemporane . Expozitii si targuri de specialitate. Aportul arhitectilor in designul de mobilier.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE Ernst Neufert Manulalul arhitectului -Paul Focsa &H.Constantinescu Arhitectura de interior si constructia mobilierului editura Tehnica -Catalog de accesorii pentru mobilier Haefle -Catalog de accesorii pentru mobilier Bloom -Colectia revistelor Mobila -Colectia revistelor Art et Decoration -Colectia revistelor Interni TT INSTALATII SI LUCRARI EDILITARE 1 TOWN INSTALLATIONS AND WORKS 1 Disciplina obligatorie: sem. 1 ; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 1 credit; examen. I.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I - INSTALATII INTERIOARE

Partea a I-a. Instalatii de incalzire: 1 Definire confort,Confortul termic: schimbul de caldura intre om si mediul

inconjurator, influienta combinata a factorilor de confort termic, capacitatea sistemelor de incalzire de a realiza confortul termic

2 Incalzirea centrala, sisteme de incalzire centrala : locala, cu apa calda, cu aer cald. Corpuri de incalzire : tipuri; Instalatii de incalzire prin radiatie; materiale

3 Centrala termica si gospodaria de combustibil : clasificarea si amplasarea centralelor termice, alcatuirea generala, echiparea si organizarea spatiului unei centrale termice

4 Utilizarea surselor de energie neconventionale in instalatiile de incalzire: solara si geotermala; utilizarea energiei din surse secundare : recuperatoare de ccaldura, instalatii de recuperarea caldurii reziduale

Partea a II-a. Instalatii sanitare 5 InstalaŃii interioare de apă rece / apa calda menajera: reŃele; obiecte sanitare;

hidrofor

6 Instalatii de canalizare menajeră şi pluvială.

7 InstalaŃii pentru prevenirea şi combaterea incendiilor.

Partea a III-a. Instalatii de ventilare si climatizarea aerului 8 InstalaŃii de ventilare / climatizare. Asigurarea purităŃii aerului şi a confortului termic

(integral la climatizare).

9 Canale de aer. Dispozitive de introducere / evacuare a aerului în / din încăperi; circulaŃia

52

aerului în incinte ventilate

10 Agregate de tratare a aerului. Echipamente. Scheme

11 ii frigorifice. Producerea frigului artificial – echipamente şi scheme de principiu. Utilizarea frigului artificial în instalaŃii de climatizare.

Partea a IV-a. Instalatii de iluminat electric 12 InstalaŃii electrice. Surse; reŃele de transport; consumatori.

13 Sisteme de iluminat – interior / exterior (arhitectural) şi instalaŃii de curenŃi slabi (TV, fibră optică, control acces, reŃele de calculatoare. InstalaŃii electrice de forŃă.

14 Surse de lumina si aparate de iluminat

II BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

� NICULESCU, N; BANDRABUR, C; BELDIMAN, M. InstalaŃii de încălzire şi reŃele termice. EDP, Bucuresti, 1985

� NICULESCU, N; DUłĂ, GH; COLDA, I; STOENESCU, P. InstalaŃii de ventilare şi climatizare. EDP, Bucuresti, 1982

� VINTILĂ, ST.; CRUCERU, T.; ONCIU, L. InstalaŃii sanitare şi de gaze. EDP, Bucuresti, 1995 � BIANCHI, C.; MIRA, N.; MOROLDO, D.; GEORGESCU, A.; MOROLDO, H. Sisteme de iluminat

interior si exterior. editura Matrix, Bucuresti, 2001 � Manualul de instalatii. Vol. I, S, E. Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L, 2002 � ILINA, M. ş.a. InstalaŃii de încălzire şi reŃele termice. Ed.Didactică Pedagogică, Bucureşti, 1980 � NEGULESCU, M. Epurarea apelor uzate orăşeneşti. Editura Tehnică, Bucureşti, 1978 � PETRESCU, A; DUłĂ, GH; VASILESCU, P. InstalaŃii de încălzire în ansambluri de clădiri. Editura

Tehnică, Bucureşti, 1966 VINTILĂ, ŞT.; BUSUIOC, H. InstalaŃii de alimentare cu apă, canalizare, sanitare şi de gaze. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978 TEHNOLOGII CONTEMPORANE IN ARHITECTURA Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1.INTRODUCERE - Tehnologii de proiectare -Relatii contractuale - Contractul de antrepriza: - Trinomul contractual; Investitorul Antreprenorul Proiectantul (arhitectul) -Managementul proiectarii - Managementul proiectului - Sisteme de clasificare – ARHICLASS - Relatii contractuale – sstemul calitatii - Specificatii tehnice / definire, baza legala, importanta: Masterformat 3 Part-Specs formatul ARHICLASS capitolele unei specificatii 2..PERETELE – Element de arhitectura - Introducere: Relatia perete – gol in arhitectura - Peretele structural / peretele nestructural - Functiile peretelui - Compartimentari usoare - Pereti usori nedemontabili 3.ELEMENTE NESTRUCTURALE – PLAFOANE - Plafoane nedemontabile - Plafoane demontabile - Principii :ordinea de montaj, alcatuirea scafelor - Studiu de caz 4.FORMA – ELEMENTE PRIMARE -Compartimentari demontabile - Compartimentari usoare demontabile -Sisteme open-space - Sisteme integrate -Studiu de caz: Spatii de birouri BNR Bucuresti 5. COMPARTIMENTARI USOARE – Pereti mobili - Definitie -Aplicatii standard ale peretilor mobili -Notiuni de acustica peretilor mobili -Tipuri de pereti mobili 6. Modularea in constructii - Modulul: definitii-modulul ca unitate spatiala repetitiva; modulul ca unitate functionala repetitiva; modulul ca unitate de baza a unei trame; modulul ca standard dimensional - ordinele clasice - modulorul Le Corbusier - standardul caramizii - standardul modern al fatadelor cortina. - Principiile modularii fatadelor usoare - Fatada ventilata –Placajul exterior -Studii de caz - Elemente de proiectare a fatadelor. 7.Fatade usoare – partea a doua -Clasificarea fatadelor - sisteme continui, sisteme discontinui -Detalii de montaj - sisteme-Placaje - Elemente de proiectare a fatadelor :proiectarea bardajelor , montajul structurii secundare

53

8.PERETI CORTINA - Definitii - Functiile fatadei - Relatii interior-exterior -Solicitari mecanice -Sisteme de pereti cortina - Sisteme de fixare a sticlei- Fatada dubla - Sistem de fatada activa - Fatade media 9.SISTEME DE PROTECTIE SOLARA LA FATADE -Jaluzele, Parasolare, Ecrane mobile Solutii “customised” II. BILBILIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Knaack/Klein/Bilow/Auer – Facades / Principles of Construction / Birkhauser, 2007 Watts, Andrew – Modern Construction Handbook / Springer, 2001 Karsten/Pfau – Dry Construction, Principles / Birkhauser, 2008 Herzog/Krippner/Lang – Façade Construction Manual / Birkhauser, 2004 STRUCTURA SI COMPOZITIE URBANA I TOWN STRUCUTRE AND COMPOSITION I Disciplină obligatorie: sem. 1;2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; examen. I.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Actualitatea discursului asupra orașului: Prezentarea obiectivelor disciplinei;Situare în context: Forțele determinante ale creșterii explozive a orașelor în sec. al XX-lea; Schimbări de atitudine și tendințe noi în producerea bunurilor și serviciilor de nivel mondial; Forțele directoare fundamentale ale evoluției urbane; Spiritul locului: Lectura istorică; Lectura morfologică; Lectura sensibilă a spațiului urban; Decodificarea și suprapunerea morfologiilor (sociale, istorice, plastice); Timpul în planificarea spațială. Sistemul urban și dinamica urbană - I (Introducere în problematică): Orașul (Definiții; urban-rural; aglomerația urbană; Orașul - așezare umană și fenomen global); Provocarea urbană actuală (Probleme comune ale orașelor actuale; comentariu de caz – municipiul București; Tendințe și consecințe ale fenomenului urban contemporan - creştere urbană şi schimbare socială; Oraşe în competiŃie – câştigători şi perdanŃi; Revalorizarea locurilor strategice; rolul spațiului public în asigurarea coerenței structurii și compoziției urbane; Proiectul urban integrat). Sistemul urban și dinamica urbană - II (Abordare teoretică a raporturilor de interdependență): Sistemul urban şi oraşul ca sistem (Caracteristici definitorii ale sistemelor urbane; Oraşul – etape de echilibru și stadii de evoluŃie; oraşul şi sistemul urban; RelaŃii funcŃionale interurbane şi intraurbane; interacŃiunea acestora); Tramă, rețea, armătură urbană, sistem urban; Ciclul evolutiv al sistemelor urbane. Autoorganizarea sistemului urban (caracteristică esenŃială): Sistemul urban ca sistem organic; Sistemul urban ca sistem informatic; Entropie şi negentropie; AcŃiunea sinergică şi efectele sale asupra sistemului urban; autoorganizare şi dinamică urbană. Intervențiile urbanistice; Abordarea teoretică și practică în urbanism: Paliere de intervenție urbanistică; Intervenția urbanistică – proces de ordonare a unor subsisteme ambientale ale habitatului uman; Condiționările soluției de urbanism; Modelarea în urbanism; Modelul de lucru în urbanism; Modelul conceptual - factor germinativ și rezultantă a unui proces doctrinar. Modele urbanistice în contemporaneitate:

54

Modele urbanistice fundamentale (Modelul inelelor concentrice; Modelul sectorial; Modelul nucleilor multipli); Raportarea modelelor urbanistice fundamentale la contextul actual (Limitele modelelor urbanistice fundamentale; Procese urbanistice contemporane). Modelul constitutiv al organismului urban;

Abordarea deterministă în planificarea spațială – avantaje și limitări; Procese constitutive ale alcătuirilor urbane. Funcționarea organismului urban - I (Teorii funcționaliste): Teoria funcționalistă clasică; Teoria funcționalist-structuralistă a lui Claude Lévi-Strauss; Aplicații ale teoriilor funcționaliste în urbanism și amenajarea teritoriului; Analiza SWOT. Funcționarea organismului urban - II (Concepte): Conceptul de activitate urbană; Mobilul urban; Forțele urbane; Funcția urbană. Concepte fundamentale în abordarea alcătuirilor urbane - I: Categorii esențiale în abordarea alcătuirilor urbane (organism urban, viața \urbană, cadrul urban); Conceptul de structură urbană prin elementele de cadru urban. Concepte fundamentale în abordarea alcătuirilor urbane - II: Morfologie urbană și sintaxă urbană;Partiul urbanistic; Spațiul funcțional și Spațiul perceptiv. Abordare epistemologică a spațiului arhitectural și urban: Percepție spațială și percepție urbană; Elemente determinante compozițional-formal în configurarea alcătuirilor urbane. Efecte de plastică urbană: Prezentări de caz; Elemente determinante funcțional-compozițional în structurarea alcătuirilor urbane. Dezvoltare urbană sustenabilă: Legislația urbană actuală – frână și factor de progres pentru dezvoltarea urbană sustenabilă; Proiectul urban integrat – instrument de re-structurare și apropriere a teritoriului urban. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE ALEXANDER,C.,&All A pattern language: Towns, buildings, construction, Ed. Oxford Univ. Press,

NY, 1977. BACON, E., N. Design of Cities, Ed. Paperback - Penguin Books, London, 1976. BERZA,V.M. Structură și compoziție urbană (Note de curs), Facultatea de Arhitectură – USH, Ed.

electronică, București, 2008. BERZA,V.M. Risc și dinamică urbană, Ed. Universitară I. Mincu, București, 2008. CINÀ, G. Bucarest dal villaggio alla metropoli. Identità urbane e nuove tendenze, Ed. Unicopoli, Milano, 2005. DITTMANN, L. Stil, simbol, structură, Col. Biblioteca de artă – Artă și gândire (trad. Pavel A.); Ed. Meridiane, București, 1988. JACOBS, J. The death and life of great American cities, Ed. Vintage Books, New York,

1961. KOSTOF, S. The City Shaped: Urban Patterns and Meanings Through History, Ed. Paperback, Londra, 1993. KRIER, R. Urban space, Ed. Rizzoli, New York, 1979. LYNCH, K., HACK, G. Site Planning, Ed. MIT Press, Cambridge, 1984. ISTORIA ARHITECTURII ÎN ROMÂNIA 1 şi 2 THE HISTORY OF ARCHITECTURE IN ROMANIA 1 & 2

Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 1 ora saptamanal – invatamant de zi: 1 curs; total ore semestru 14; 3 credite(1+2);examen SEMESTRUL I

55

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Arhitectura domestica - Locuinta in paleolitic, neolitic, epoca bronzului, prima epoca a fierului. Villa romana. Locuinta urbana in orasele romane. Materiale si tehnici constructive. Locuinta in perioada migratiilor.Locuinta rurala si urbana in evul mediu. Locuinta fortificata - Locuinta turn in Dacia si in Dacia Romana. Locuinta fortificata in Transilvania medievala. Locuinta turn.Culele in Tara Romaneasca. Resedinta nobiliara. - Conacele in Tara Romaneasca si Moldova. Ansamblul curtii domnesti si boieresti.Resedinta nobiliara in Transilvania. Elemente de Renastere si Baroc. Arhitectura de aparare - Cetatile pe teritoriul statului centralizat dac. Materiale si tehnici constructive. Sisteme de fortificatie. Organizarea sistemului defensiv in Muntii Orastiei Castrele romane. Tehnici de zidarie. Sisteme defensive. Fortificatiile de granita de pe Valea Oltului. Cetatile pontice grecesti. Cetatile interne si de granita in Evul Mediu. - Continuitatea fortificatiilor antice si cetati noi construite. Evolutia sistemelor defensive. Castrele nobiliare in Transilvania. - Evolutie. Suprapunere. Cetati sasesti. Cetati taranesti. - Sisteme constructive. Arhitectura de cult- Templul la daci si romani. Elemente paleocrestine. Sisteme constructive bizantine. Materiale si tehnici de constructie.Influente ale arhitecturii bizantine in Tarile Romane. Tara Hategului. Dobrogea. Tara Romaneasca.Scoli de arhitectura. Epocile domnitorilor: Mircea cel Batran, Neagoe Basarab, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu.Ctitorii de referinta pentru evolutia arhitecturii religioase in Tara Romaneasca. Scoala nationala Cantacuzin – Brancoveneasca. Moldova. Scoli de arhitectura. Epoca Musatinilor. Stilul moldovenesc de sinteza. Epoca lui Vasile Lupu. Tipologie. Surse. Influente. Arhitectura religioasa in perioada fanariota. Sisteme constructive romanice si gotice. Ordinele calugaresti in Transilvania. Abatii romanice si gotice de sec.XII-XIV. Influente occidentale asupra arhitecturii de cult in Transilvania. Tipologie. Surse. Influente. Biserici sasesti fortificate in Transilvania. Renastere si baroc in arhitectura de cult din Transilvania. Formarea si evolutia asezarilor - Urbanismul in Dacia Romana. Procesul colonizarii in Transilvania. Asezarile in Transilvania.Tipuri de lotizari specifice asezarilor rurale. Particularitati. Asezarile urbane. Evolutie. Asezarile rurale. Tara Romaneasca. Moldova.Ansamblul curtii boieresti – domnesti. Relatia acesteia cu satul. Asezarile urbane. Tara Romaneasca. Moldova. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE CHIHAIA, Pavel Arta Medievala, vol.I-V, Ed. Albatros, Bucuresti, 1998 CURINSCHI-VORONA, Gh. Istoria arhitecturii in Romania, Ed. Tehnica, Bucuresti,

1981 DRĂGUT, Vasile Dictionar enciclopedic de arta medievala romaneasca, Ed.

Vremea, Bucuresti, 2000 GHEORGHIU, Teodor Octavian Arhitectura medievala de aparare din Romania, Ed.

Tehnica, Bucuresti, 1985 IONESCU, Grigore Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor,

Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1982

56

TUDOR, Dumitru Orase, targuri si sate in Dacia Romana, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1968

VĂTĂŞIANU, Virgil Istoria artei feudale in Tarile Romane, vol.I, Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1959

SEMESTRUL II I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI LocuinŃa în secolele XIX – XX LocuinŃa urbană – evoluŃie şi stiluri (neoclasic, romantic, eclectic, neoromânesc, interbelic) Palatele regale ale României – (Palatul Regal, Castelul Peleş şi Pelişorul, Palatul Cotroceni, Castelul de la Balcic) Edificii de cult ConstrucŃiile bisericeşti pe teritoriul României de-a lungul sec. al XIX-lea şi înc. sec. al XX-lea Clădiri publice ConstrucŃii publice – sec. al XIX-lea – arhitecŃi străini în Principatele Române ConstrucŃii publice – sec. al XX-lea – formarea şcolii româneşti de arhitectură Dezvoltarea urbană pe teritoriul României în sec. al XIX-lea şi al XX-lea – momente importante în evoluŃia aşezărilor în perioada studiată II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE CURINSCHI-VORONA, Gh. Istoria arhitecturii în România, Ed. Tehnică, Bucureşti,

1981 IONESCU, Grigore Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1982

FINISAJE SPECIALE I SPECIAL FINISHING I Disciplina obligatorie: sem. 2 ; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Tâmplării speciale, pereŃi cortină şi construcŃii vitrate. 1. Tâmplării metalice din profile de oŃel, profile din tablă ambutisată şi profile din aluminiu; tâmplării

din mase plastice; tâmplării de mari dimensiuni, pereŃi cortină şi faŃade uşoare vitrate. 2. PereŃi mobili de compartimentare şi pereŃi amovibili, utilizând principii specifice tâmplăriilor. 3. Luminatoare, sere şi grădini de iarnă; inchideri de logii şi balcoane. Detalieri speciale. 1. Proiectarea detaliilor după imagini fotografice. 2. Reconstituirea detaliilor de finisaj prin vizualizare şi sondaje. 3. Adaptarea detaliilor de catalog, prospectare, performanŃe, costuri. Poduri locuibile şi mansarde. 1. Poduri, lucarne, mansarde – sisteme constructive; geometria spaŃiului mansardat; asigurarea

confortului higrotermic – termoizolaŃia şi învelitoarea, alcătuiri de detaliu permeabile şi impermeabile la vapori, difuzia vaporilor.

2. Asigurarea funcŃionalităŃii şi aspectului interior – structuri aparente şi mascate; servituŃi determinate de elemente verticale – mascarea sau exprimarea lor ostentativă cu caracter decorativ.

3. Asigurarea iluminatului natural – lucarne şi tabachere; execuŃia mansardelor concomitent şi ulterior realizării construcŃiei.

4. AplicaŃii spaŃii mansardate.


57

ACOCELLA, A. Tetti in laterizio, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994 *** L’architettura del mattone faccia a vista, Edizioni Laterservice, Roma, 1999

BRATU, C.D. TradiŃional-contemporan în evoluŃia modalităŃilor de concepere a elementelor de construcŃie, Editura UIM, 2002

CHING, F. Building Construction Ilustrated, Van Nostrand Reinhold, New York, 1991 Colectiv Construire en bois, Presses Polytechnique et Universitaires Romandes, Lausanne,

2001 DUVAL, G. Restauration et reutilisation des monuments anciens Techniques

contemporaines,Mardaga, 1990 GHIOCEL, D. ConstrucŃii civile, Editura Didactică şi Pedagogică, 1985 HESS, Fr. Konstruktion und Form im Bauen, Julius Hoffmann Verlag, Stuttgart, 2001 HARDT, D. Proiectarea detaliilor de finisaj, Editura Tehnică, 1974 WERNER, E. Manualul arhitectului - Versiunea italiană, Milano, 1998 SOCIOLOGIE URBANA I TOWN SOCIOLOGY I Disciplina obligatorie: sem. 1; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I 1. Sociologia- ştiinŃa despre societate. Concepte de bază: sistem social, structură socială, relaŃii

sociale. Elemente ale structurii sociale: grup social, clasă socială, pătură socială. Macrosociologie şi microsociologie. Status social, rol social, instituŃii, societăŃi. Sociologia urbană-ramură a sociologiei.

2. Urbanizarea ca fenomen social global. TendinŃe, soluŃii, utopii socio-urbanistice. 3. Oraşul ca sistem. Clasificări ale oraşelor. Problematica sociologiei urbane. Sociologie şi

urbanism. Preocupări şi perspective ale sociologiei urbane. 4. Perspectiva ecologică în înŃelegerea urbanului. Ecologia umană. Clasificări ale arealelor

sociale în interiorul oraşelor. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE ABRAHAM, D. Introducere în sociologia urbană, Editura StiŃifică, 1991 BOUDON, R. Tratat de Sociologie, Editura Humanitas, 1997 BOURGESS, W.E.; Cotributions to urban BOGUE, D. Sociology, 1964 DRĂGAN, I. TendinŃe în sociologia urbană franceză, Analele UniversităŃii

Bucureşti, 1969 FLANAGAN, W. Urban Sociology, Allen and Bacon, Boston, 1990 GIDDENS, A. Sociologie, Editura BIC, All, 2000

*** DicŃionar de sociologie, Larousse-Oxford, (Bucureşti 2003) HERSENI,T. Sociologie, Editura ŞtinŃifică şi Enciclopedică, 1982 KASARDA, J. Viitorul oraşelor americane în societatea posturbană, 1983 MORRIS, R.,N. Urban Sociology, London, 1968 STOICESCU, T. Introducere în sociologie, Editura Simetria, 1995 TOYNBEE, A. Oraşele în mişcare, Editura Politică, 1979

58

ARHITECTURA MODERNĂ ÎN SPAłII ISTORICE Disciplină opŃională; semestrul 1 ; 2ore saptămânal – învăŃământ de zi: 1 curs; total ore – 28; 2credite; examen I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SPAłII ISTORICE: Definirea spaŃiilor istorice: zona de protecŃie, zona protejată, zona istorică, sit istoric, ansamblu istoric, monument istoric Conceptul de reabilitare: reabilitare urbană, edilitară, structurală, arhitecturală, artistică, funcŃională, ambientală, ecologică Tipologia intervenŃiilor: intervenŃii punctuale, zonale, integratoare ARHITECTURA CONTEMPORANĂ: TradiŃie, specific naŃional şi modernism. FuncŃionalism, globalizare şi regionalism. TendinŃe ale arhitecturii contemporane. PROGRAME DE ARHITECTURĂ MODERNĂ INTEGRABILE SPAłIILOR ISTORICE - Conceptul de program arhitectural integrabil: definire, tipologii, caracteristici Criterii de evaluare: criterii generale, criterii specifice. Analiza multicriterială: analiza multicriterială – instrument în depistarea tipului de program integrabil INTERVENłII REVERSIBILE ÎN SPAłIUL URBAN: Iluminatul arhitectural urban - puncte de vedere ale arhitectului POSTER: EvoluŃie istorică, concepte.Elemente de compoziŃie şi culoare. MARKETING CULTURAL: Componente ale valorificării spaŃiilor istorice. Produsul cultural

II.BIBILOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE CREANGĂ, E. Teoria Programelor de arhitectura - I, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2003. CURINSCHI-VORONA, GH. Centrele istorice ale oraşelor - protejare şi restaurare – sistematizare şi reconstrucŃie - valorificare urbanistică a monumentelor de arhitectură. Bucureşti: Ed. Tehnică. 1967; Restaurarea monumentelor, Ed. Tehnică, 1968; Arhitectură urbanism restaurare, Ed. Tehnicã, 1995 CHOISY, F.A. Histoire de l'architecture, 1899 HOFMANN, W. Fundamentele artei moderne, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1977 MUMFORD, L. The City in History, Londra, 1961 PĂNCULESCU, C. Arhitectura modernă şi contemporană – Istoric şi Perspective, Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2003. FLETCHER, B. A history of architecture on the comparative method, Londra, 1956 PEVSNER, N. An outline of european architecture, Pelikan Books, London, 1966

ANTROPOLOGIA SPAłIULUI ARHITECTURAL

Disciplina optionala; semestrul 2; 2ore saptamânal – învatamânt de zi: 2 curs; total ore – 28; 2 credite; examen


1. Antropologia arhitecturii ca parte integrantă a “Arhitecturii comparate”. 2. Modele şi “modelare” în arhitectură – evoluŃia modelelor în arhitectura istorică. 3. Surse, influenŃe şi replici creatoare. 4. Tipuri şi tipologizare în arhitectură; prototipuri, arhetipuri, serii şi roiuri tipologice.

59

5. Paralelisme istorice şi anistorice în arhitectură; rezistenŃă la influenŃă şi replici creatoare. 6. Antropogeneză şi antropologizare în evoluŃia programelor de arhitectură. 7. EvoluŃia arhitecturii între “istoria arhitecturii” şi “arhitectura istoriei”. 8. GeneraŃii de arhitectură. 9. EvoluŃia tehnicilor de construcŃie şi a tehnologiilor în arhitectură. 10. Mecanismele evoluŃiei sistemelor constructive în dezvoltarea arhitecturii. 11. Mecanismele evoluŃiei constructive în arhitectura bizantină şi postbizantină (studii de caz). 12. EvoluŃia conformării planimetrice şi spaŃial-volumetrice în arhitectura bizantină de cult. 13. ContribuŃii româneşti în procesul desăvârşirii evoluŃiei tipologice în aria de cultură orientalo-

balcanică. 14. “Arheologie deductivă”; de la prima mitropolie a łării Româneşti, la Biserica Episcopală de la

Curtea de Argeş – metode de cercetare.

II. BIBILOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

Curinschi-Vorona, Gheorghe, Introducere în arhitectura comparată, Editura Tehnică, Bucureşti, 1991. Drâmba, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaŃiei, volumul II, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987. Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii în România, volumele I şi II, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1965 Minghiat, Sorin, Arhitectura spaŃiului boltit, Partea I, AmbianŃa bizantină, cap 7-8, Editura FundaŃiei “România de Mâine”, 2003. Minghiat, Sorin, Istorii despre arhitectura istoriei, Editura FundaŃiei “România de Mâine”, 2010. Vătăşianu, V., Istoria artei europene, volumul I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968. *** DICłIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE (editia a II-a, revăzută i adăugită), Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009

MOBILIER URBAN - design ambiental



1. Introducere in teoria designului , categorii de design 2. Notiuni de compozitie in conceperea obiectului de design 3. Elemente de ergonomie , factor antropomorfic in conceperea formei – arhetipul natural al formelor

– sursa de inspiratie in conceperea obiectelor de design 4. Periplu istoric in lumea designului 5. Desig arhitectura de interior si exterior – importanta interventiei tehnologicului in designul

arhitectural 6. Designul urban si peisager – echipamentul urban si mobilierul urban 7. Designul ambiental – decoratia ambientala 8. Materiale si texturi – corelatia cu evolutia tehnologiei 9. Designul obiectului industrial fix si cinetic


60

ARNHEIM, Rudolf – Art and Visual perception, ed. Faber , Londra, 1967 BROHAN, Torsten BERG, Thomas – Avantgarde design 1880-1930 , ed. Benedikt Taschen Verlag VIAPPIANI, Pietre Costa ARCHITECTURAL DESIGN – Le Mobilier Surrealiste, ed. Bookking, 1993 PRODUCT DESIGN THE CONRAN – Directory of design , ed. Stephen Bayley , 1985 PAPANEK VICTOR – Design pentru lumea reala. Ecologie umana si schimbare sociala , ed. Tehnica 1983 INTERIOR BEST SELECTION – Editorial Comitte of Interior Best Selection VERCELLONI, Isa – 1970- 1980 Dal design al Post-Design (Casa Vogue) SOCIOLOGIE URBANA II TOWN SOCIOLOGY II Disciplina optionala sem. 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite;– examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL II 10. Urbanismul ca mod de viaŃă. Precizări conceptuale. Începuturile urbanismului ca mod de

viaŃă. Dezvoltări ulterioare. 11. Aspecte psihologice şi psihosociologice semnificative pentru urbanism. Perceperea mediului

construit şi a oraşului ca obiect structurat. Comportamente spaŃiale şi acŃiuni în mediul urban. Mediul urban- personalitate şi relaŃii interpersonale.

12. Organizare socială urbană. Structură şi organizare socială. InstituŃii. Roluri instituŃionale şi comportamente individuale. Structuri organizaŃionale. BirocraŃie, birocratizare, biropatologie. Schimbări organizaŃionale.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE ABRAHAM, D. Introducere în sociologia urbană, Editura StiŃifică, 1991 BOUDON, R. Tratat de Sociologie, Editura Humanitas, 1997 BOURGESS, W.E.; Cotributions to urban BOGUE, D. Sociology, 1964 DRĂGAN, I. TendinŃe în sociologia urbană franceză, Analele UniversităŃii

Bucureşti, 1969 FLANAGAN, W. Urban Sociology, Allen and Bacon, Boston, 1990 GIDDENS, A. Sociologie, Editura BIC, All, 2000

*** DicŃionar de sociologie, Larousse-Oxford, (Bucureşti 2003) HERSENI,T. Sociologie, Editura ŞtinŃifică şi Enciclopedică, 1982 KASARDA, J. Viitorul oraşelor americane în societatea posturbană, 1983 MORRIS, R.,N. Urban Sociology, London, 1968 STOICESCU, T. Introducere în sociologie, Editura Simetria, 1995 TOYNBEE, A. Oraşele în mişcare, Editura Politică, 1979 DESIGN II (DESIGN VESTIMENTAR) DESIGN II (FASHION DESIGN) Disciplina optionala: semestrul 2 ; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; examen.

61


1. Introducere. Design vestimentar, componenta a comunicarii vizuale + creatia artistica, expresie a artelor decorative, integrarea in stilul epocii.

2. Istoric. 2.1. Preistorie, Antichitate, Egipt, Mesopotamia. 2.2. Grecia, Roma. 2.3. Popoare islamice, India, America precolumbiana, Africa, China, Japonia. 2.4. Evul Mediu. Bizant. Romanic. Gotic. 2.5. Renasterea in Italia, Germania, Franta. Tara Romaneasca si Moldova secolele XV-XVI. 2.6. Baroc sec.XVII, Olanda, stil clasic francez (Regele Soare). Tarile Romane sec.XVII. 2.7. Rococo sec.XVIII. Anglia, Franta (Ludovic al XVI-lea). 2.8. Revolutia Franceza si Imperiul Napoleonian, Tarile Romanesti secolele XVIII- XIX. 2.9. Romantism sec. XIX. 2.10. Secolul XX. Art Nouveau. Stil Cubist - silueta baetana. 2.11. Anii '30 - costumul dupa al doilea Razboi Mondial, New Look. 2.12. Sfarsitul secolului XX. Inceputul secolului XXI. 2.13. . Moda - mijloc de expresie arrtistica, incadrare in Stilul unei epoci, , design-ul de moda,

fotografia de moda, parade de moda, etc. Domeniile de aplicare a Design-ului Vestimentar: Scenografie/film, teatru/ TV/ video. Happening, Haute-

Couture, Pret à Porter, Show etc. Design-ul Vestimentar-componentă, alături de Design-ul de Interior şi de Design-ul de Obiect, a

Ambientului. Definirea unui Stil propriu, autentic în Design-ul Vestimentar- parte integranta a Personalitatii tânarului în

devenire. Studiu de caz. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE ALEXIANU, Al. Mode si vesminte din trecut, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1971 BERMAN, E.; KURBATOVA, E. Ruski Kostium, Moscova, 1960 BOUCHER, F. Crinolines et calèches, Paris, Rombaldi, 1959 *** Histoire du costume, Paris, Flamarion, 1965 BRAUN-RONSDORF, M. Modische Eleganz, Europäische Kostümgeschichte von 1789 bis

1929, München, G.D.W. Callway BRINDISI, J. Museé des anciens costumes turcs de Constantinople, Paris, 1865 BROBY, JOHANSEN, R. Body and clothes, New York, Reinhold Book Corporation, 1968 CONTINI, M. 5000 ans d'élégance, Paris, Hachette, 1965 COTTAZ, M. Encyclopédie du costume, Paris, Ed. Albert Morance, 1955 CUNNINGTON, C.W. SI P. Handbook of English Costume, London, 1959 EMA, T. A Historical Sketch of Japanese Customs and Costumes, Tokyo

ARTA SI ARHITECTURA



1. STILURI ISTORICE ÎN ARTA

- Antichitatea greco-romana. - Bizant, Romanic, Gotic. - Renastere. Baroc. Clasicism. Romantism. - Academism. Neo-clasicism. Arta 1900 – Art deco – Art Nouveau. - Bauhaus - Stiluri moderne si contemporane.

62

2. CLASIFICARI ALE ARTELOR - Definitii si criterii. Genuri si specii. Arta si înlocuitorii contemporani de arta (copie, replica si reproducere artistica). Înlocuitori tehnici si industriali de arta. Surogatele de arta. Problema kitsch-ului.

3. ELEMENTE DE VOCABULAR SI LIMBAJ ARTISTIC ÎN ARHITECTURA - Compozitia - limbaj si principii de construire a compozitiei grafice, picturale, sculpturale si decorative. - Relatia dintre constructiv si decorativ. - Forme si ritm plastic. - Ordonante. Modenatura si decoratie. Registre orizontale si verticale. - Vocabular artistic – forme plate, forme volumetrice, culoare.

4. ELEMENTELE ARTISTICE CONTINUTE DE SPATIUL ARHITECTURAL PRIN PRISMA MATERIALELOR SI A TEHNICILOR DE CONSTRUCTIE - Piatra – sculptura si basorelieful, pavimente. - Stucaturi si stucomarmure. - Pictura – fresca si pictura în ulei. - Mozaicul – parietal, pavimente. - Lemnul – elemente decorative si structurale, pardoseli. - Feronerie – împrejmuiri, balustrade, elemente decorative. - Ceramica – decoratii, pardoseli. - Sticla – vitralii si corpuri de iluminat. - Ebenistica. Arte minore.

5. INTERACTIUNEA FORMELOR ARTISTICE CU STRUCTURILE COMPOZITIONALE ALE SPATIULUI ARHITECTURAL - Compunerea unei suprafete si a unui spatiu artistic. Combinarea formelor artistice si a tehnologiei într-o forma hibrida de expresie. - Forme artistice reversibile si mobile. Introducerea noilor forme de creatie artistica în spatiul arhitectural.


ADKINSON, R. Simboluri sacre – Popoare, religii, mistere, Ed. Art, 2009 ARNHEIM, R. Arta şi percepŃia vizuală, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1977 CAMILO, B. Principii de desen şi stilurile ornamentului, 1882/1887 COLECTIV DicŃionar de artă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1995 CONSTANTIN, P. Mică enciclopedie de arhitectură, arte decorative şi aplicate moderne, Ed. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977 DAISAY, AL. Histoire de l'ornament, Paris, Librairie Hachette, 1925 FAURE, E. Istoria Artei, vol. I, II, III, IV, V, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970 FOCILLON, H. Arta occidentului. Evul mediu romanic, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974 Arta occidentului. Evul mediu gotic, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974 HOFMANN, W. Fundamentele artei moderne, Ed. Meridiane,Bucureşti, 1977 GHIKA, M. C. Estetică şi teoria artei, Ed. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985 GHIłESCU, Gh. Antropologia artistică, vol. I, II, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979 JONES, O. The Grammar of the Ornament, Ed. Dorling Kindersley Book, London, 2001 RADIAN, H. R. Cartea proporŃiilor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981 VIGNOLA, G.B. (DA) Reguli ale celor cinci ordine de arhitectură, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1965 VITRUVIU Despre arhitectură, traducere de G. M. Cantacuzino, Traian Costa şi Grigore Ionescu, Editura Academiei Populare Romîne, 1964 ZEVI, B. Codul anticlasic. Limbajul modern al arhitecturii, traducere de Ana Gabriela Tabacu, Ed. Paideia, Bucureşti, 2000 INSTALATII SI LUCRARI EDILITARE II

Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: total ore semestru 28; 2 credite; examen.


Partea I. Instalatii de alimentări cu apă

63

1 Alimentări cu apă, calitatea apei, cantitatea de apă necesară consumului

2 Captarea apei, îmbunătăŃirea calităŃii apei 3 Transportul şi distribuŃia apei, înmagazinarea apei 4 Instalatii de stingere cu apa a incendiilor la cladiri

Partea II. Instalatii de Canalizare şi epurare a apelor uzate 5 Clasificarea şi provenienŃa apelor de canalizare 6 Debitele apelor uzate, construcŃia reŃelelor de canalizare 7 Epurarea apelor uzate, instalaŃii mici de epurare, pomparea

apelor uzate 8 Evacuarea apelor pluviale, sisteme Partea a III-a. Instalatii de alimentare centralizată cu

căldură 9 Producerea centralizată a căldurii, scheme de alimentare

centralizată cu căldură, transportul şi reŃele de alimentare cu căldură

Partea IV. Instalatii de alimentări cu energie electrică şi iluminat exterior

10 Calitatea iluminatului, aparate de iluminat 11 Iluminat arhitectural, definire concept, sisteme, aparate, alegere

aparate si amplasare 12 Sisteme de iluminat : căi publice, ambiental, faŃade, iluminatul

vitrinelor, inscripŃii luminoase, reclame luminoase 13 Iluminat public urban, factori, sisteme si solutii de iluminat 14 Amplasare echipamente în ansambluri de clădiri


� NICULESCU, N; BANDRABUR, C; BELDIMAN, M. InstalaŃii de încălzire şi reŃele termice. EDP, Bucuresti, 1985

� NICULESCU, N; DUłĂ, GH; COLDA, I; STOENESCU, P. InstalaŃii de ventilare şi climatizare. EDP, Bucuresti, 1982

� VINTILĂ, ST.; CRUCERU, T.; ONCIU, L. InstalaŃii sanitare şi de gaze. EDP, Bucuresti, 1995

� BIANCHI, C.; MIRA, N.; MOROLDO, D.; GEORGESCU, A.; MOROLDO, H. Sisteme de iluminat interior si exterior. editura Matrix, Bucuresti, 2001

� Manualul de instalatii. Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L, 2002

� ILINA, M. ş.a. InstalaŃii de încălzire şi reŃele termice. Ed.Didactică Pedagogică, Bucureşti, 1980

� NEGULESCU, M. Epurarea apelor uzate orăşeneşti. Editura Tehnică, Bucureşti, 1978

� PETRESCU, A; DUłĂ, GH; VASILESCU, P. InstalaŃii de încălzire în ansambluri de clădiri. Editura Tehnică, Bucureşti, 1966

� VINTILĂ, ŞT.; BUSUIOC, H. InstalaŃii de alimentare cu apă, canalizare, sanitare şi de gaze. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978

PROGRAME ANALITICE ANUL V 2011/2012 SINTEZE DE ARHITECTURA III si IV Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 12 ore saptamanal – invatamant de zi: 1 curs,11 seminar; total ore semestru 28; 24 credite(12+12);– VERIFICARI PE PARCURS I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

64

ÎnŃelegerea caracteristicilor definitorii ale siturilor urbane complexe ,in scopul realizarii inserarii adecvate in sit a obiectului arhitectural propus,cu punerea în valoare a Ńesutului urban. Studiul relaŃiilor funcŃionale complexe; Cunoaşterea şi înŃelegerea problemelor tehnice ale construcŃiei ; Intelegerea valorii arhitecturale a structurii si a adecvarii ei la soluŃia arhitecturală propusă Realizare de compoziŃii spatial-volumetrice coerente şi expresive, din punct de vedere al plasticii arhitecturale. Teme de proiect Semestrul I -tema 1 - Centru de NataŃie şi Sănătate la Sibiu (5 credite) -tema 2 - Reabilitarea Palatului Culturii din Blaj (5 credite) -schita de schita (2 credite) Semestrul II -tema 4- IntervenŃie în Ńesut urban constituit (4 credite) -tema 5- Facultate de Restaurare şi Centru de Cercetare în incinta Complexului „Moara lui Assan” – Bucureşti (3credite) -schita de schita (2 credite) -proiect de verificare (3 credite) II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE KUNZ, Martin ,Spa and Wellness (Cool Hotels) ,Taschen 2008 SANTOS QUARTINO, Daniela, Spa: Beauty, Health and Design , 2007 MARTINO ,Virginia International Award-winning Pools: Spas and Water Environments , 2010 CREANGĂ E., Arhitectură şi comunicare, Ed. Fund. România de Mâine, Buc., 2003 CERVER F. A., Hedendaagse Architectuur XX, Ed. Könnemann, Köln, 2000, p. 128,129 EFTENIE Mariana, , Psihologia spatiului construit urban,curs, Editura Universitara « Ion Mincu » Bucuresti, 2004 ENCARNA ,Spa and Health Club Design , (ed) Castillo,2005 Pools and Spas: Ideas for Planning, Designing, Landscaping by Fran Donegan and David Short,2008 GÖSSEL P., G. LEUTHÄUSER, Architektur der 20 Jahrhunderts, Ed. Taschen, Köln, 1990 GREGORY, Rob – Key Contemporary Buildings – London 2008, paginile 50, 132, 134, 174, 230, 232, 234 JODIDIO Ph., Contemporary European Architects, vol.IV, Ed. Taschen, Köln, 1996 JOKILEHTO Jukka , A Historz of Architectural Conservation, Butterworth & Heinemann, 2002 – capitolele 6-10 JUROV, Cosma – Arhitectura Cladirilor multifunctionale, Bucuresti, 1982 KUNZ, Martin ,Spa and Wellness (Cool Hotels) ,Taschen 2008 MOSTAEDI, Arian – Education & Culture, Link International, Barcelona, 2000 NEUMAN, J. David – College and University Facilities – Wiley & Sons, USA, 2003 TZONIS, Alexander & LEFAIVRE, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968, Thames & Hudson, 1992 *****Educational Spaces Volume 1 – Images Publishing Group, Melbourne, 1998 www.archdailly.com, www.designboom.com, www.dezeen.com, www.worldarchitecturenews.com

RESTAURARE I si II (TEORIA MONUMENTULUI. PROIECTE DE RESTAURARE) RESTORATION I & II

65

Disciplina obligatorie: sem. 1 ; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs,; total ore semestru 28; 2 credite;– examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I

1. GeneralităŃi. Concepte. DefiniŃii. 2. ApariŃia şi evolutia noŃiunii de monument. 3. Doctrine de restaurare – secolul XX. Tipologia lucrărilor de restaurare – definire. 4. Metode şi tehnici de cercetare a monumentelor istorice. 5. Contributii romanesti la evolutia teoriei si practicii restaurarii monumentelor istorice.

6. LegislaŃia românească de protecŃie a monumentelor istorice. 7. LegislaŃia internaŃională de protecŃie amonumentelor istorice. Carta de la VeneŃia. 8. Lista monumentelor istorice. Zone construite protejate. 9. Tipul de protecŃie şi intervenŃie. Categoriile actuale de monumente istorice.Etapele de proiectare

în restaurare. Releveul, sinteza cercetării, proiectul de restaurare. 10. Etapele de proiectare în restaurare. Releveul, sinteza cercetării, proiectul de restaurare. 11. Programe de arhitectură frecvent restaurate. LocuinŃa. Clădiri de cult. FortificaŃii. 12. Vizită pe un şantier de restaurare.


BABELON, Jean – Pierre, La notation de patrimoine, Liana CHASTEL, Andre Levi, Paris, 1994, ISBN 2-86746- 119-7 CHOAY, Francoise L’allegorie du patrimoine, Paris: Seuil 1996, ISBN 2-02-030023-0 CURINSCHI-VORONA, Gh. Restaurarea monumentelor istorice, Bucuresti : Ed. Tehnica 1968 CURINSCHI-VORONA, Gh. Arhitectura.Urbanism.Restaurare. Bucuresti : Ed. Tehnica 1996 FITCH, James Marston Historic Preservation, Curatorial Management of the Built World,

University Press of Virginia, Charlottesville 1992, ISBN 0-8139-1272-5 FEILDEN, Bernard M. Conservation of Historic Buildings,Butterworth-Heinemann 1994 MINGHIAT, S. Arhitectura spaŃiului boltit, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2003 NISTOR, Sergiu Note de curs, UAUIM 2004 PEARCE, David Conservation Today, Routledge London 1989 RIEGL, Alois Cultul modern al monumentelor, Bucuresti, Impress, 1999 RESTAURARE II( TEHNICI ISTORICE DE CONSTRUCłIE ŞI RESTAURARE ) RESTORATION II Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs,; total ore semestru 28; 2credite;– examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

SEMESTRUL II

1. Managementul proiectului de conservare Definirea cadrului juridic care reglementează intervenŃiile asupra monumentelor istorice şi a imobilelor din zone construite protejate.

2. Etapele programului de conservare. Fazele proiectului de conservare dela cercatările analitice, fixarea primelor concluzii până la stabilirea ordinii operaŃiilor de intervenŃie. Proiectul de conservare si releveul de degradare : definiŃii şi metode grafice.

3. Morfologia suprafeŃelor de arhitectură. Recunoaşterea materialelor naturale şi compozite prezente pe suprafeŃele de arhitectură; caracteristici specifice.

66

4. Anamneza cauzelor de degradare şi evaluarea efectelor. Metoda Rolf Snethlage şi ierarhizarea formelor de degradare specifice diferitelor suprafeŃe de arhitectură (realizate din materiale naturale sau compozite).

5. Rolul cercetărilor interdisciplinare în definirea stării de conservare a monumentelor istorice. Colaborarea interdisciplinară dintre arhitect şi specialităŃi.

6. Metode distructive si nedistructive de înregistrare a formelor de degradare. ObservaŃii vizuale, instrumente de măsurare specifice, măsurători pe baza unor eşantioane.

7. Metode de restaurare. SoluŃii de restaurare – studii de caz 8. Monitorizarea şi întreŃinerea curentă. Metode de monitorizare a operaŃiilor de restaurare pe

şantier. Monitorizarea stării de consevare, măsuri de protecŃie, măsuri depunere în siguranŃă împotriva prăbuşirilor accidentale, metode de întreŃinere curentă şi extraordinară.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice Revista Monumentelor Istorice ASHURST, John – Conservation of ruins, Butterworth – Heinemann Editor, London, 2007 BAER, N.S., SNETHLAGE, R. - Saving our architectural heritage: The conservation of historic stone structures, London, 1997 BRANDI, Cesare – Teoria restaurării, Editura Meridiane, Bucureşti, 1996 CARBONARA, Giovanni – Restauro architettonico, UTET Editore, Milano, 2007 CRIŞAN, Rodica – Reabilitarea locuirii urbane tradiŃionale, Editura Paideia, Bucureşti, 2004 CURINSCHI VORONA, Gheorghe – Arhitectură. Urbanism. Restaurare., Editura Tehnică, Bucureşti, 2006 JOKILEHTO, JUKKA - A history of architectural conservation, Oxford, 1999 OPRIŞ, Ioan – Monumentele istorice din România (1850 – 1950), Editura Vremea, Bucureşti, 2001 POLIZU, Virgil – Memoria arhitecturii. ContribuŃii privind restaurarea monumentelor istorice, Editura Universitară “Ion Mincu”, Bucureşti, 2006 POPESCU, Paul – Degradarea constructiilor, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2002 ZBIRNEA, Ileana - Rasegna veneziana. I tagliapietra e la loro arte, Annuario del Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica, Venezia, 2001. ESTETICA AESTHETICS Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs,; total ore semestru 28 ; 2credite ;-verificare pe parcurs. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Obiectul şi legimitatea esteticii ca disciplină teoretică. Coordonatele unei esteticii a arhitecturii. Estetici de tip hegelian şi de tip galileic. Locul şi rolul esteticii în raport cu disciplinele particulare (teoretice şi istorice ) despre artă şi arhitectură cu practica artistică, inclusiv practica de arhitectură şi urbanism. Raportul dintre estetica arhitecturii şi teoria arhitecturii. Constituirea şi evoluŃia istorică a problematicii esteticii. Probleme metateoretice actuale ale esteticii. Repere istorice ale esteticii arhitecturii şi urbanismului. Valoarea estetică şi artistică. Axiologia artei şi arhitecturii. Conceptul de valoare şi tipologii valorice. ParticularităŃile valorii artistice. Regimul valorii artistice. Arhitectură şi valoare estetică. FuncŃional, estetic şi artistic în valoarea arhitecturală. Atitudinea estetică. Conceptele de interes estetic, simŃ estetic, gust estetic şi ideal estetic. Antinomiile judecătii estetice. Problema obiectivităŃii valorii artistice şi a criteriilor judecăŃii estetice de valoare.

67

Tipuri de judecăŃi estetice. JudecăŃile de valoare în arhitectură şi urbanism. Critica de arhitectură: specific, criterii, însemnătate. Categoriile estetice. Specificul şi semnificaŃia categoriilor estetice. Valoarea estetică, ideal estetic şi categorie estetică în estetica arhitecturii. Principalele categorii estetice: Frumosul, Sublimul, Tragicul, Comicul, Poeticul,etc. Problema antinomiilor în sistemul categoriilor estetice. CorelaŃia frumos-urât, sublim-grotesc, sublim-tragic. SemnificaŃia tragic-comicului în arta contemporană. Arta şi arhitectura secolului al XXI-lea şi problema categoriilor estetice. General şi particular în funcŃionarea categoriilor estetice în demersul teoretic arhitectural. Opera de artă şi de arhitectură. Conceptul de artă- concept deschis. Trăsături ale operei de artă. Imutabilitatea şi ilimitarea simbolică a operei de artă şi de arhitectură. Artă şi non-artă, post-artă, meta-artă, etc. Esteticul extraartistic. Opera de arhitectură. Deconstructivismul şi arhitectura contemporană. Artă şi cunoaştere. OpŃiuni şi controverse privind valoarea gnoseologică a artei. Imaginea artistică. Problema adevărului artistic. SemnificaŃia noŃiuni de autenticitate artistică. Artă, arhitectură şi limbaj. SemnificaŃie şi comunicarea artistică şi arhitecturală. Tipuri de limbaje, limbajul arhitectural. Abordarea semiotică a artei şi arhitecturii: semn, cod, mesaj în arhitectură. FuncŃiile limbajului artistic. Opera de artă şi de arhitectură ca text. Estetica semiotică şi arhitectură. Receptarea artistică şi abordarea ei fenomenologică. Obiect artistic şi receptor. Receptarea ca descoperire şi creaŃie. CondiŃii şi grade ale receptării. Arhitectură şi obiect estetic arhitectural. Arta, arhitectura şi civilizaŃia contemporană. Arhitectura şi sinteza artelor. Estetica postmodernismului în arhitectură. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE • Vianu, T. Estetica, Editura pentru literatură, 1968 • Călinescu, G. Principii de estetică, Editura pentru

literatură, 1968 • Rusu, L. Logica frumosului, Editura pentru literatură, 1973 • Servien, P. Estetica, Editura ŞtiinŃifică, 1975 • Hoffman, W. Fundamentele artei moderne, Editura Meridiane, 1977 FORMA SI FENOMEN URBAN – EXPERIENTA URBANA URBAN EXPERIENCE

Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 1 curs; total ore semestru 28; 2credite; -examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Introducere – orasul ca experienta: perceptie, reprezentare, interventie, propunere 2. Strazi 3. Spatiu public 4. Locuire 5. Spatiu interstitial/liminal 6. Mobilitate a orasului 7. Infrastructura 8. Geografie a orasului 9. Materialitate 10. Identitate a orasului 11. Manifeste 12. Strategii si interventii 13. Povestire a orasului – generare de comportamente, istorii, cultura

68

14. Plimbare II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE C. Popescu, Bucuresti arhipelag, Compania, 2007 G. Cinà, Bucarest, dal villaggio alla metropolis, Unicopli, 2005 A. Pippidi, Bucuresti, istorie si urbanism, Dominor, 2004 A. Majuru, Bucuresti, povestea unei geografii umane, Institutul Cultural Roman, 2008 D. Harhoiu, Bucuresti, un oras intre orient si occident, Simetria si Arcub, 2001 N. Iorga, Istoria Bucurestilor, Vremea, 2008 P. Auster, City of Glass, the graphic novel, Picador, 2004 I. Clavino, Le città invisibili, Mondadori, 1996 F. Careri, Walkscapes, Walking as an Aesthetic Practice, Gustavo Gili, 2001 E. S. Casey, The Fate of Place, University of California Press, 1998 E. S. Casey, Getting Back Into Place, Indiana Universtiy Press, 1993 F. La Cecla, Contro l’architettura, Bollati Boringheri, 2008 C. Cellamare, Fare città, Eleuthera, 2008 P. Derer, Mobilier urban, Ed. Tehnica, 1974 K. Diekmann, Die Mauer, Fackelträger – Verlag, 2009 D. Giurescu, The Razing of Romania’s Past, Bath Books, 2006 A. Güler, Istanbul, Pacifique, 2009 R. Koolhaas, Delirious New York, Monacelli Press, 1994 B. Minda, Innenwelt, Hatje Cantz Verlag, 2007 O. Pamuk, Istanbul, Knopf, 2005 R. Solnit, History of Walking, Penguin, 2001 R. Solnit, A Field Guide To Getting Lost, Penguin, 2006 WeeGee, The Naked City, De Capo Press, 2002 M. Zardini, Sense of the City, Lars Müller Publishers, 2005 P. Zumthor, Atmospheres, Birkhäuser Architecture, 2006 P. Zumthor, Thinking Architecture, Birkhäuser Architecture, 1999 Paisea, The Street A+T, Hybrids III City and Structure, Photo-Esays by Christopher Dell and Klaus Honnef, Hatje Cantz, Germany 2008 MANAGEMENT MANAGEMENT Disciplina obligatorie: sem. 2; ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite;verificare pe parcurs. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Management – Introducere, definitii

Istoric Functiile managerului: planificarea, organizarea, conducerea, controlul.

Definirea conceptului : sistem, organizatie, comunicare 2. Managementul resurselor umane - organigrame 3. Motivarea personalului 4. Ierarhia lui Maslow - nevoile omenesti 5. Analiza, strategia, tactica managementului : la un birou de arhitectura, la un instiut de proiectare 6. Strategia recrutarii, selectionarii, angajarii si integrarii socio-profesionale a personalului,

perfectionarea personalului Ciclul resurselor umane : ,strategia organizatorica, obiective, sarcini, responsabilitati

7. Tehnici de comunicare - comunicarea, procesul de transmitere al unei informatii ce presupune un emitor si un receptor-

MESAJ

69

8. Demersul arhitectului (managerului) pentru realizarea unei relatii optime cu beneficiarul, constructorul, autoritatile locale, in vederea punerii in executie a proiectului de arhitectura-avize, acorduri, PUD, PUZ, licitatii, oferte, caiete de sarcini

- etape in derularea proiectului 9. Organizarea activitatii ca architect independent cu un birou de arhitectura (dimensionarea, dotarea cu mijloace fixe, principii de evaluare si indicatori, organizarea personalului- arhitecti, proiectanti, desenatori- relatia cu colaboratorii) 10. Politica de pret, obiective, factori de influenta, strategii de pret 11. Cele patru stiluri fundamentale de conducere:- sprijinire- indrumare- delegare- directive 12. Conducerea situationala 13. Scolile occidentale de management 14. Directii ale managementului II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 1. Performance Management. Departament of Policy and Planning Management and Personnel Office. Office

of the Prime Minister Malta 2. Management & Organization, DuBrin, Ireland, Williams. Publishing Co. Concinnati, 1989 3. Managament comparat, Nicolescu, Ovidiu, Editura Economică, Bucureşti, 1997 4. European Urban Management, Eurocites, Publishing, London 1993 Group InternaŃional 5. Dezvoltare economică locală. Profiroi, Alina; Radoviceanu Sorina; Taralungă, Nicolae. Editura Economică

1998. 6. The Rise and Fall of Strategic Planning. Mintzberg, Henry. The Free Press, New Zork, 1994 7. LegislaŃie romană în domeniul administraŃiei publice, amenajării teritoriului şi urbanismului 8. Managementul resurselor umane – IROFAI 9. Financing opportunities. International Finance Corporation in Romania. Cristian Nacu. Bucharest, 2003 10. Managementul proiectelor. Facultatea ConstrucŃii Civile Bucureşti 11. Conducerea resurselor umane – Radu Emilian. Editura Expert, Bucureşti, 1999.

12. Management – Corneliu Russu STRUCTURI SPECIALE DESCHIDERI MARI Disciplina obligatorie: sem. 1; ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 4 credite;examen I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI A. CONSTRUCTII DE TIP SALA/HALA CU DESCHIDERI MEDII (≤50m)

a) Structuri din beton • Aspecte de proiectare arhitectura-structura; exigente constructive • Scheme structurale • Structuri cu elemente principale transversale si longitudinale • Transportul incarcarilor verticale si laterale la teren – scheme • Tipuri de elemente din beton armat si beton precomprimat • pentru acoperis-inclusiv prefabricate • Sali si hale tipizate, utilizabile in prezent (scheme • structurale) conform proiectelor tip elaborate pana in anul 1990 • Grinzi cu zabrele din beton armat si precomprimat • Placi curbe subtiri din beton armat 4 ore

b) Structuri metalice : • Subansambluri structurale plane : cadre, stalpi + grinzi cu zabrele, arce • Subansambluri structurale spatiale ( scheme structurale) • Structuri metalice pretensionate 2 ore

c) Structuri din lemn pentru cladiri tip “sala”; lemn incleiat: tipuri

70

de structuri din lemn lipit (grinzi, ferme, cadre, arce) 2 ore B. CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE (>>>>50m) DE TIP SALA

a) Structuri reticulate metalice: - forme structurale: structuri reticulate planare, structuri reticulate

curbe - comportarea sub incarcari ( principii de calcul) 2 ore b) Structuri suspendate: - forme structurale : acoperisuri suspendate grele ( acoperisuri

plane rigide, acoperisuri curbe cilindrice, acoperisuri cu dubla curbura, acoperisuri conice) ; acoperisuri suspendate usoare ( acoperisuri din ferma de cabluri, acoperisuri din retele de cabluri); acoperisuri cort

- comportarea sub incarcari ( principii de calcul) 2 ore C. CONSTRUCTII INALTE ( H >50m) - alcatuirea in plan si elevatie a cladirilor inalte - tipuri de structuri pentru cladirti inalte - conlucrarea subansamblurilor structurale la incarcari orizontale - structuri de rezistenta in cadre - structuri de rezistenta cu pereti structurali - structuri insistem dual - structuri cu nuclee - structuri tubulare - materiale utilizate la realizarea cladirilor inalte 4 ore D. APLICATII PRIVIND ALCATUIREA SI PREDIMEN-

SIONAREA STRUCTURILOR SPECIALE ( PE TIPURI DE STRUCTURI REALE) - Structuri de tip sala

- arce - grinzi cu zabrele - grinzi Vierendeel 2 ore - acoperisuri cilindrice - acoperisuri in forma de cupola 2 ore - structuri tridimensionale - structuri tip sala/hala in cadre 2 ore

- Structuri multietajate - cadre din beton armat - cadre din otel 2 ore - structuri cu pereti structurali - structuri tubulare 4 ore

BIBLIOGRAFIE E.CREANGA, P. POPESCU “ Relatia arhitectura-structura la cladiri din beton armat din Romania”- Edit. FundatieiRomania de Maine”- Buc.2004 A.ZANNAS “Form and structures in architecture”- VanNostrand Reinhold Company , New-York, 1987 A.MOISESCU, E.SAFTOIU “Betonul in arhitectura”Ed..Tehnica,Buc.1964 A.PRETORIAN“Proiectarea constructiilor civile”Edit. Matrix Rom., Buc. 2001 TH.PAULAY, s.a “Proiectarea structurilor de beton armat la actiuni seismice”. Edit, Tehnica, Buc. 1997- AL.CISMIGIU “Structuri din beton armat”- Note de curs, Institutul de Arhitectura “Ion Mincu”- 1980 AL.CISMIGIU “Aplicatii privind structurile cu deschideri medii si mari”- Note de curs- Institutul de Arhitectura “Ion Mincu”- R.PETROVICI “Structuri performante” – Note de curs- Institutul de Arhitectura “Ion Mincu”- 2000

71

DOCTRINE ŞI CURENTE ÎN ARHITECTURĂ ŞI URBANISM ( SEC. XIX-XX ) 1 si 2 THEORY OF MODERN ARCHITECTURE 1 & 2 Disciplina obligatorie: sem. 2; 2ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; – examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. PIONIERI şi PROTOMODERNIŞTI Hendrik Berlage. Auguste Perret. Adolf Loos.

2. DE LA SOLUłIA BRITANICĂ LA DEUTSCHER WERKBUND. Hermann Muthesius. Peter Behrens. Design industrial.

3. CHESTIUNEA ORAŞULUI INDUSTRIAL: Tony Garnier. Implicarea avangardiştilor realişti în problema oraşului industrial în Olanda, Austria, Germania.

4. AVANGARDA EUROPEANĂ; IDEOLOGII ŞI DOCTRINE DE GRUP; Futurismul italian. Constructivismul rus

5. FENOMENUL BAUHAUS ŞI WALTER GROPIUS Bauhaus la Dessau şi Berlin

6. EXPRESIONISMUL DE STIJL Concluzii asupra avangardei europene.

7. CHARTA DE LA ATENA. LE CORBUSIER. MODERNISMUL TARZIU IN URBANISM Les grands projets Critica soluŃiei universaliste

8. STILUL INTERNAłIONAL ÎN ARHITECTURĂ Emblemele modernismului. Ludwig Mies van der Rohe. Le Corbusier. Kahn. Aalto. Arhitectura de masă. DistincŃii critice.

9. MODERNISMUL TÂRZIU ÎN ARHITECTURĂ Brutalismul, structuri alternative, utopii, expresionism şi simbolism redivivus Critica modernismului târziu

10. POSTMODERNITATEA ÎN ARHITECTURĂ; Pluralismul Contextualismul Metabolismul CURENTE ALE ANILOR '70 ŞI '80 High Tech Postmodernism Deconstructivism Turnurile

11. SFÂRŞITUL DE SECOL Regionalismul critic Conceptualismul Minimalismul Experimentul în arhitectură

12. ARHITECTURA INTEGRĂRILOR RelaŃia cu istoria Conversii RelaŃia cu natura

72

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE ■ ARGAN, Giulio Carlo, Walter Gropius şi Bauhausul, Editura Meridiane, 1976 ■ FRAMPTON, Kenneth, modern architecture, T&H, 1992. ■ GÖSSEL, Peter, LEUTHÄUSER, Gabriele, L’Architecture du XXe siècle,

Benedikt Taschen, 1991 ■ KUBINSZKY, Mihaly, Adolf Loos, Henschelverlag Kunst und Gesellschaft, Berlin, 1970. ■ OVERY, Paul, DeStijl, Editura Meridiane, 1979 ■ TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza,

quarta editione, 1976. ARHITECTURA SPECTACOLULUI – SCENOGRAFIE ART DIRECTING – PRODUCTION DESIGN

Disciplina obligatorie: sem. 1; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Decor, Obiect - detaliu, Costum. Decorul (spatiul scenografic) reconstituie realitatea, proiecteaza si realizeaza compozitia 2D, 3D si virtuala , dicteaza relatia, ritmul si cadenta intre elemente, implineste actul de creatie arhitecturala si se constituie in suport al imaginii Spectacolului. Decorul este proiectat, construit, finisat si umanizat cu Detalii in santierul Platoului si al Amenajarii. Se lucreaza dupa proiecte si schite de arhitectura si de mobilier, respectand principiile de organizare ale compozitiei, ale legilor plasticii, ale perceptiei vizuale. Costumul „mic decor portabil”, imbraca un Caracter. Personajul –si Costumul- este construit si situat in raport cu spatiul (Decorul). Costumul se proiecteaza, se aleg esantioane de materiale, se urmareste executia, se patineaza si se concep si fixeaza accesoriile. 2. Constructia scenografica (Decorul si Costumul) este intregita de celelalte mijloace de expresie;Timpul, Spatiul, Imaginea, Cadrajul, Lumina, Culoarea, Sunetul, Efectele Speciale. 3. Modelarea spatiului dupa viziunea Scenografului. 4. Atmosfera Spectacolului, Limbajul, Expresivitatea, Plastica.. 5. Arhitectura Scenografica-Scenografia Arhitecturii. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE ALBRECHT, Donald Designing dreams: Modern Architecture in the movies, Ed. Harper& Row,

Museum of Modern Art, NY 1986 D/AMICO, S. Enciclopedia della spettacolo, Ed, Unedi, Roma,1975 SCHILERU, E. Scenografia romaneasca, Ed. Meridiane, Buc, 1965 THOMSEN, Ch. Visionary architecture, from Babylon to virtual reality, Prestel Verlag, Munchen,

1994 FIZICA CONSTRUCTIILOR 1 BUILDINGS PHYSICS 1 Disciplina obligatorie: sem. 1; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; verificare pe parcurs. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I ACUSTICA.

73

Istoric.Notiuni fundamentale. Izolarea impotriva zgomotului aerian. Izolarea impotriva zgomotului de impact. Zgomot industrial. Acustica urbana. Acustica salilor de auditii. Zgomot din instalatii ( sanitare; electrice). Zgomot din instalatii (ventilare,climatizare). Legistatie nationala si europeana – standarde. Legistatie nationala si europeana – normative. Legistatie nationala si europeana – agr. tehn. FINISAJE SPECIALE IN DOMENIUL ACUSTICII. Materiale si structuri fonoabsorbante. Materiale si structuri fonoizolatoare. Acustica in lumina conceptului de performanta. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE - V. FOCSA Higrotermica si acustica cladirilor, EDP, 1975 - L. HAMAYON Réussir l’acoustique d’un bâtiment, Le Moniteur,Paris,1996 - M. MEISSER L’acoustique du bâtiment par l’exemple, Le Moniteur,Paris,1994 - S.PETRE -LAZAR, M.STAN Progrese in proiectarea masurilor de protectie impotriva zgomotului

urban, Rev. Constructii nr.1, 1983 - M. SMIGELSCHI Elemente de confort acustic in proiectarea de arhitectura

Teza de doctorat, 1981 - M. STAN ( IONESCU ) Contributii privind reducerea zgomotului si vibratiilor produse in

centralele de instalatii din cladiride locuit, Teza de doctorat, 1982 - M. STAN ( IONESCU ) Zgomotul in instalatiile de alimentare cu apa si incalzire ( Al XI-lea

Congres International de Acustica, Paris 1983 ) - M. STAN Acustica instalatiilor din cladiri ,

Editura Fundatiei”Romania de maine”, 2004 -M. STAN Acustica pentru arhitecti

Editura Fundatiei”Romania de maine”, 2007 *** Directiva 2002/49/CEE privind gestionarea zgomotului in mediul

inconjurator *** HG 321/2005 ( transpunerea si implementarea in Romania a Directivei

2002/49/CEE privind gestionarea zgomotului in mediul inconjurator) STRATEGII DE REABILITAREA PATRIMONIULUI Disciplina obligatorie: sem. 2 ; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; – examen I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1 Orientări actuale în lume în domeniul patrimoniului construit. Terminologie. Principii generale ale reabilitării. Valoarea de utilizare şi valoarea culturală a clădirilor. Problematica, conŃinutul, scopul, etapele;analiza, sinteza, atitudinea, Ńinta, regulamentul;metoda de cercetare multicriterială; Raportul conservare-transformare-reabilitare-reclădire. FuncŃiune compatibilă. Tehnologie compatibilă. Principiile Cartei Burra-Burra.

2 Categorii patrimoniale. EvidenŃa, legislaŃia şi gestiunea patrimoniului. EvoluŃia conceptului de patrimoniu arhitectural şi extinderea domeniului în perioada contemporană. Gestiunea turistică şi interpretarea culturală a patrimoniului arhitectural.

3 Problematica patrimoniului arhitectural al centrelor istorice. Patrimoniul arhitectural de sec.XIX-XX şi rolul studiului de fundamentare în cercetarea premergătoare proiectelor urbanistice. Rolul cercetarii fundamentale (multicriterială şi de arhiva) înaintea declarării zonele metropolitane din jurul marilor oraşe, prin înglobarea satelor şi localităŃilor limitrofe.

4 Criterii de analiză şi evaluare ale elementelor specifice zonelor istorice protejate (Ńesut urban / cadru natural). Criterii de selecŃie pentru monumente. Reglementări internaŃionale în protecŃia patrimoniului arhitectural. Studiul de fundamentare în cadrul PUG. PUZ, PUD.

5 Gestiunea integrată a patrimoniului arhitectural rural şi urban în spirizul ConvenŃiei Peisajului cultural.

6 Uzura fizică a clădirilor, demolare sau reconversie. Degradarea ambientală: confortul

74

higrotermic. Reabilitarea energetică individualizată în Zone construite protejate. 7 Principii de intervenŃie în zone istorice protejate; rolul arhitectului, etica profesională.

- P.U.Z.+R în Z.I.P. (exemple); Reabilitarea locuinŃelor ca domeniu prioritar al politicilor de reabilitare. Fondul locativ urban românesc: structura şi starea sa actuală. Doctrina FaŃadismului.

8 Metode de analiză ale elementelor specifice zonelor istorice protejate (exemple);Cercetare cartografică - evoluŃie şi evaluare Ńesut urban-Cadastrul de specialitate-GIS;Cercetare arheologică; regimul juridic de proprietate şi de protecŃie; ignorarea codului civil în construcŃii.

9 EvoluŃia regulamentelor urbanistice în consens sau opus vechilor regulamente urbanistice; dezmembrarea marilor ansambluri arhitecturale şi urbanistice fără studiul de fundamentare; cazul patrimoniului industial; negocieri beneficiar-proiectant-administaraŃie-comunitate.

10

Degradarea sigurantei structurale; posibile desfigurări estetice a clădirilor prin consolidare de tip standard. Valorificarea economică a patrimoniului.

11, 12, 13.

Strategii de intervenŃie propuse. - exemple de intervenŃie în zone istorice protejate pe baza P.U.Z.I.+R; - cartare datelor de analiză; (criterii, categorii, grade, evaluare) - fişarea datelor cartate; - sinteza cercetărilor şi evaluarea datelor - din zona istorică protejată - în urma cercetărilor; - atitudinea arhitectului faŃă de zona istorică protejată în urma cercetărilor multicriteriale;

14 Sinteze


� Marcel Vellinga, Paul Oliver, Alexander Bridge, Atlas Vernacular architecture of the world, Routledge, New York, 2007.

� Catalog MNIR, Oraşele României: sfârşitul secolului XIX-începutul secolului XX, Ed. Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2009

� Charta Burra-Burra; � *** Nogent et Le Perreux, Ile-De Frannce, Inventaire Generale du Patrimoine Culturel, Paris, 2005 � Asquini, Victor, Tehnica în construcŃie � Revista Analele arhitecturii 1890-93 � Revista Arhitectura 1906-42 � Lascu, Nicolae, LegislaŃie şi dezvoltare urbană. Bucureşti 1831-1952, Teză de doctorat, Bucureşti:

IAIM, 1997 � Voiculescu, Sanda, coordonator, Analiza valorilor istorice din RezervaŃia de arhitectură nr. 1 a

Municipiului Bucureşti, Bucureşti: IAIM, 1994 � *** : Quartiers anciens. Demarche de projet et intervention publique, Paris : Ministere de

l'Equipement, des Transports et du Tourisme (Villes et Territoires) 1994 *** : Preservation and Conservation : Principles and Practices, Washington : The Preservation Press, 1988 � *** : Protection and Cultural Animation of Monuments, Sites and Historic Towns in Europe,

Munchen, 1980 � *** : Sanierung Historisher Stadtkerne im Ausland, Lubeck, Deutsches ICOMOS Kommission, 1975 � ASHWORTH, G. J., TUNBRIDGE, G.E., The Tourist-Historic City, Chichester : John Wiley & Sons

1994, ISBN 0-471-94471-8 � APPLEYARD, Donald : The Conservation of European Cities, MIT Press 1979 � CANTACUZINO, Serban, Using and re-using buildings, Concerning Buildings, Studies in honour of

Sir Bernard Feilden,Stephen Marks ed., Bath,The Architectural Press, 1996, pp. 158-190, ISBN 0-7506-2350-0 (Butterworth-Heinemann)

� CHAPMAN, Honor : The Machinery of Conservation .Finance and Planning Problems., Conservation Planning in Town and Country, Liverpool University Press,1976, pp.19-36

� CHOAY, Francoise, L'allegorie du patrimoine, Paris : Seuil 1996, ISBN 2-02-030023-0

75

� CoE : Funding the Architectural Heritage, Cultural Heritage Series, Strasbourg,1987 � Planuri şi ghiduri istorice ale oraşului Bucureşti; Studii istorice, proiecte şi diferite documentaŃii pentru imobile situate în zone istorice protejate ale oraşului Bucureşti ECOLOGIE SI AMENAJAREA PEISAJULUI Disciplina obligatorie: sem. 1 ; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; – examen I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

CONCEPTE GENERALE DE ECOLOGIA PEISAJULUI- Ecologia ca ştiinŃă: Ecologia, - Ecologia generală, Ecologia globală - Ecologia sistemică - Legile ecologiei. - Locul ecologiei în ştiinŃă. - Ecologia peisajului ECOLOGIA UMANĂ – Geosfera, biosfera, ecosfera - Ecologia terestră. - Ecosistemele terestre: ecologia umană, ecologia aşezărilor umane PROBLEMATICA PEISAJULUI- ConvenŃia Europeană a Peisajului. - Componentele peisajului, - Valorile peisajului -Procesele care au loc în detrimentul peisajelor– Efecte negative majore ale crizei ecologice asupra peisajului. PROTECłIA PEISAJULUI - Principiile de acŃiune - Implicarea publicului în protecŃia peisajului- Studierea, identificarea şi evaluarea peisajelor - ProtecŃia activă şi administrarea peisajelor ARHITECTURA PEISAJULUI - Peisaj natural şi peisaj amenajat - Arhitectură şi peisaj – Oraşul grădină - Peisajul urban - Peisajul rural- Peisajul montan Măsuri internaŃionale. PROBLEMATICA VEGETAłIEI ÎN PEISAGISTICĂ- FuncŃiile vegetaŃiei– Rolul major al vegetaŃiei- Presiunea asupra naturii din oraşe - Organizarea vegetaŃiei în oraşe. – Pădurea urbană.

PROGRAME DE ARHITECTURA PEISAJULUI - Abordarea sectorială, specializată a peisajului - Programe specifice clasice, de arhitectura peisajului - Componentele amenajărilor peisagistice - Organizarea spaŃială a vegetaŃiei în peisajele amenajate. AMENAJĂRI PEISAGISTICE SI METODOLOGIA PROIECTĂRII– Planificarea şi proiectarea peisajului - Elemente funcŃionale şi decorative - Mobilier exterior - InstalaŃii tehnico- edilitare în amenajarea peisagistică - Scenariul de proiectare a peisajului. VALOAREA PEISAJULUI CULTURAL AUTOHTON - Peisajul cultural românesc - SpaŃiul deschis, arhitectura deschisă - Arhitectura la scara umană.

REGLEMENTĂRI PRIVIND ZONELE PROTEJATE ŞI PEISAJUL - Propunerile Uniunii InternaŃionale pentru Conservarea Naturii şi a Resurselor (U.I.C.N.) - Propunerile OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite pentru EducaŃie, ŞtiinŃă şi Cultură U.N.E.SCO. - Comisia ComunităŃii Europene (C. E. E. ) - Consiliul Europei, - Reglementări de bază, speciale şi complementare privind peisajul


• Gheorghe IONAŞCU, ECOPEISAGISTICA, Editura Fund. România de mâine, Buc., 2002; • ConvenŃia Europeană a Peisajului, Strasbourg, 2001;

• Simonds J. O., Peisagistica, Paris, 1961;

• Ana Felicia Iliescu, Arhitectura peisageră, Editura Ceres, Bucureşti, 2003;

• Vogt Joachim, ApariŃia, obiectivele şi problemele ecologiei urbane aplicate, Tubingen, 1990; • Gheorghe Ionaşcu, Problematica zonelor protejate, din teritoriu şi din aşezări umane, în

’’Mediul înconjurător’’, vol. V, nr. 4/ 1994, pag. 77 – 85;

76

DISCIPLINE OPTIONALE RESTAURARE III – TEHNICI MODERNE DE RESTAURARE Disciplina optionala: sem. 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Managementul proiectului de conservare Definirea cadrului juridic care reglementează intervenŃiile asupra monumentelor istorice şi a imobilelor din zone construite protejate.

2. Etapele programului de conservare. Fazele proiectului de conservare dela cercatările analitice, fixarea primelor concluzii până la stabilirea ordinii operaŃiilor de intervenŃie. Proiectul de conservare si releveul de degradare : definiŃii şi metode grafice.

3. Morfologia suprafeŃelor de arhitectură. Recunoaşterea materialelor naturale şi compozite prezente pe suprafeŃele de arhitectură; caracteristici specifice.

4. Anamneza cauzelor de degradare şi evaluarea efectelor. Metoda Rolf Snethlage şi ierarhizarea formelor de degradare specifice diferitelor suprafeŃe de arhitectură (realizate din materiale naturale sau compozite).

5. Rolul cercetărilor interdisciplinare în definirea stării de conservare a monumentelor istorice. Colaborarea interdisciplinară dintre arhitect şi specialităŃi.

6. Metode distructive si nedistructive de înregistrare a formelor de degradare. ObservaŃii vizuale, instrumente de măsurare specifice, măsurători pe baza unor eşantioane.

7. Metode de restaurare. SoluŃii de restaurare – studii de caz 8. Monitorizarea şi întreŃinerea curentă. Metode de monitorizare a operaŃiilor de restaurare pe

şantier. Monitorizarea stării de consevare, măsuri de protecŃie, măsuri depunere în siguranŃă împotriva prăbuşirilor accidentale, metode de întreŃinere curentă şi extraordinară.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE 7. Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice 8. Revista Monumentelor Istorice 9. ASHURST, John – Conservation of ruins, Butterworth – Heinemann Editor, London, 2007 10. BAER, N.S., SNETHLAGE, R. - Saving our architectural heritage: The conservation of historic stone

structures, London, 1997 11. BRANDI, Cesare – Teoria restaurării, Editura Meridiane, Bucureşti, 1996 12. CARBONARA, Giovanni – Restauro architettonico, UTET Editore, Milano, 2007 13. CRIŞAN, Rodica – Reabilitarea locuirii urbane tradiŃionale, Editura Paideia, Bucureşti, 2004 14. CURINSCHI VORONA, Gheorghe – Arhitectură. Urbanism. Restaurare., Editura Tehnică, Bucureşti, 2006 15. JOKILEHTO, JUKKA - A history of architectural conservation, Oxford, 1999 16. OPRIŞ, Ioan – Monumentele istorice din România (1850 – 1950), Editura Vremea, Bucureşti, 2001 17. POLIZU, Virgil – Memoria arhitecturii. ContribuŃii privind restaurarea monumentelor istorice, Editura

Universitară “Ion Mincu”, Bucureşti, 2006 18. POPESCU, Paul – Degradarea constructiilor, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2002 19. ZBIRNEA, Ileana - Rasegna veneziana. I tagliapietra e la loro arte, Annuario del Istituto Romeno di Cultura e

Ricerca Umanistica, Venezia, 2001.

FIZICA CONSTRUCTIILOR - HIGROTERMICA Disciplina optionala: sem. 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

77

1. Notiuni fundamentale de higrotermica 2. Transferul de caldura in constructii 3. Transferul de masa. Condens 4. Aplicatie 5. Punti termice 6. Legislatie tehnica 7. Comportarea higrotermica a elementelor de constructii 8. Reabilitarea termica 9. Siguranta la foc 10. Probleme actuale si tendinte in fizica constructiilor

III. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

Focsa Virgil, Higrotermica si acustica cladirilor, Ed. Did. Si Ped., 1975

Ghiocel Dan si col., Constructii civile – cap. 7, Ed. Did. Si Ped., 1985

Asanache Horia – Higrotermica cladirilor, Ed. MATRIX ROM 199 STILURI ÎN ARTA SI ARHITECTURĂ STYLES INART AND ARCHITECTURE Disciplina optionala: sem. 2; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1 DefiniŃia conceptului de stil în artele majore şi in cele decorative. Scurt istoric.

DiferenŃa dintre stilul individual şi cel general care defineste gustul unei epoci. SemnificaŃiile conceptului de stil şi diviziunile: estetic, istoric, individual şi general.

2 Grecia, Roma şi etruscii. BizanŃul. DecadenŃa Imperiului Roman. 3 Programul iconografic. Desfăşurarea scenelor religioase şi exemplificarea prin

vizitarea unei biserici din Bucureşti (biserica Doamnei) 4 Arta Romanică. Imperiul carolingian. Un nou tip de arhitectură. AbaŃiile şi

importanŃa lor. Capitelurile istoriate, ornamentele de tip entrelac, antropomorfe şi vegetale. Portalul principal al bisericilor şi motivele decorative. Pictura manuscriselor.

5 Goticul. Perioada cruciadelor şi a incursiunilor. Catedralele gotice.InfluenŃe ulterioare şi interpretarea acestui stil şi a caracteristicilor comportamentale în epoci diferite.

6 Renaşterea. Noul tip de umanism - modelul antichităŃii. Costumul,mobilierul şi repertoriul de forme şi ornamente. Exemplificari în pictura epocii: Pierro della Francesca, Rafael, Leonardo da Vinci, Vermeer, Bosch.

7 Barocul. DefiniŃia barocului .Dinamismul, asimetria, schimbarea cromaticii şi a formelor în ornamentele de arhitectură şi în artele decorative. Teatralitatea şi dramatismul sugerat prin clarobscur: Carravaggio.

8 Stil Louis XIV. Gustul pentru fast. Organizarea grădinilor. ApariŃia grotelor artificiale şi a sculpturii vegetale si decorative. Mobilierul Boule. Costumul .

9 Secolul XVIII - Stilurile Louis XV şi Louis XVI -moda spatiilor intime,

78

diversificarea pieselor de mobilier elegant. ProducŃia de porŃelanuri -Watteau Stilurile Regence şi Directoire. Rococo-ul. Începuturile stilului neoclasic.

10 Secolul XIX. Caracterizare generală. Epoca Napoleon, stilul Empire. Costumul -importanŃa siluetei. Romantismul - curent intelectual, atitudine, stare.. Reprezentarea în muzică şi literatură. Impresionismul. Plein-air. Pictura: Delacroix, Ingres, Manet, Monet, Pissaro.Studiu de caz: ornamente la case de sec. XIX.

11 Secolul XX. Temele specifice. Succesiunea rapidă a stilurilor. Nevoia afirmării independenŃei creative. Criza de identitate. Bauhaus. Walter Gropius şi şcoala de arhitectură. Paul Klee şi Kandinski profesori la Bauhaus. Expresionismul. ApariŃia designului. Aglomerările urbane.

12 Stilu Art Nouveau. Stil al artelor decorative, al sticlăriei – Gallé, Daum Nancy,

Lalique, feronerie, bijuterii, ceramică. În arhitectură – revenirea la ornamentele de inspiraŃie vegetală.

13 Anii 20. Art deco. Avangarda. Dada. Suprarealismul. Costumul de teatru şi teatralizarea vieŃii. Baletul rus. Neorealismul. Perioada hippy. Arta cinetică. Minimalismul. Moda unisex. Brancusi, Duchamp, Dali.

14 Modernism şi postmodernism. AbstracŃionismul şi noul repertoriu de forme in arhitectură si artă. Instalatia. Reprezentările video în arta.

II. BIBLIOGRAFIE Robert Ducher: Caracteristique des stiles. Flammarion, 1988 Franz Sales Meyer: Ornamentica, Meridiane, 1988 Eugenio d’Ors: Trei ore în muzeul Prado. Meridiane Henri Focillon: Arta Occidentului, Meridiane, 1974 Henri Focillon: Arta sculptorilor romanici, Meridiane, 1979 Jacques Le Goff: Imaginarul medieval, Meridiane, 1991 Jurgis Baltrusaitis: Metamorfozele goticului, 1978 Istoria Artelor Plastice în România, vol. 2, Meridiane, 1970 Virgil Vătăşianu Istoria artei europene, Bucureşti, 1967 D. Ştefănescu: Iconografia artei bizantine şi a picturii feudale româneşti, Meridiane, 1973 Rudolf Wittkower: Sculptura, Meridiane COMUNICARI VIZUALE Disciplina optionala: sem. 1; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. COMNICAREA VIZUALA. - definirea nevoilor de comunicare. - principiile comuniucarii. - unitati si caracteristici ale comunicarii. - efectele comunicarii. - nivelurile comunicarii umane. - semn si simbol. - semiotica stiinta a comunicarii. 2. PERCEPTIA VIZUALA. - fortele de atractie vizuala. - forte perceptuale. - structura ascunsa a unui patrat. - forta centrului vizual.

79

3. FIGURA SI FORMA. - perceptia figurii si formei. - partea si intregul. - mentinerea intregului. – subdivizarea. -asemanare si deosebire. - nivelare si diferentiere. - simplitatea. 4. ECHILIBRUL VIZUAL. - ponderea si directia. - tipuri de echilibru. relatia de echilibru sus-jos. - echilibru stinga dreapta. - echilibrul intelectului uman. - echilibrul psihologic si echilibrul fizic. 5. RITMUL, ARMONIA SI MASURA IN ARHITECTURA. - ritm si stilizare. - ordinea ritmica in spatiu. - masurile ritmice. - fazele ritmului. - elemente sunbiective ale armoniei. - elemente obiective ale armoniei. 6. SPATIUL ARHITECTURAL. - limite si perspective. - transparente. - deformarile. 7. CULOAREA SI LUMINA IN COMUNICAREA VIZUALA. -ipostazele si valentele subiective ale culorilor. -valentele afective ale culorilor. -limbajul culorilor si mediul ambiental. -culoarea si forma – mijloace ale comunicarii. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Rudolf Arnheim, “Arta şi percepŃia vizuală”, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1979. Rudolf Arnheim , Forta centrului vizual, editura Meridiane, Bucuresti,1995. E. H. Gombrich, “Arta şi iluzie”, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1973. Umberto Eco: O teorie a semioticii (1976), Ed. Meridiane, 2003 Vasile Sebastian Dâncu: Comunicarea simbolică, Dacia, 2001, p.7-28. Rene Berger, “Mutatia semnelor”, Ed. Meridiane, 1978. Paul Constantin, “Culoare - artă - ambient”, Ed. Meridiane, 1979. Dan Mihăiescu “Limbajul culorilor şi al formelor”, Ed. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Buc.1980. Hubert Damisch: “Semiotics and Iconography”, în: Th.A.Sebeok (ed): The tell-tale Sign, The Peter de Ridder Press, 1975, p.27-36 Dialogul vizual, Nathan Knobler, Ed. Meridiane, 1983 -Jean-Marie Floch: Visual Identities, Continuum, London, (1995), 2000, p.1-8 (Introduction), p.116-144 (Epicurian Habitats). Antologie de texte de Nicolae Lascu si Monica Margineanu Cristoiu, Arhitectura ca arta, Editura Meridiane, Bucuresti,1987. Marco Bussagli, Sa intelegem arhitectura, Editura Rao, 2005. Charles Jencks, The Iconic Building, Rizzoli International Publications, 2005 SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL Disciplina optionala: sem. 1; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen.

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI CE ESTE SEMIOTICA IN GENERAL – v. Ferdinand de Saussure si semnele limbajului natural LEGATURA DINTRE SEMIOTICA SI FILOSOFIE – v. C.S. Pierce si semnificatiile limbajului artistic LIMBAJ SI SIMBOL IN ARHITECTURA – excurs istoric IMPORTANTA INTERDISCIPLINARA A SEMIOTICII – semiotica+filosofie+psihologie+antropologie+simbolistica+istoria culturii+lingvistica+arhitectura+urbanism ANALIZA SEMIOTICA SI DEFINIREA PERSONALITATII SEMIOTICA SI RETORICA – definitie si relatie SEMIOTICA SI DEZVALUIREA SENSULUI LIBERTATII ANALIZA SEMIOTICA SI OPERA DESCHISA – v. Umberto Eco9) 9. ARHITECTURA SI MODELELE IDEALE – a) ideal cultural general; b) ideal cultural traditional; c) ideal exprimat de categoria sociala; d) ideal personal SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL – ritmul PLIN-GOL SIMBOLURI UTILE ANALIZEI SEMIOTICE – a) preluate din compozitia arhitecturala si b) diferenta ico/index/simbol

80

SEMNIFICATIILE SPATIULUI ARHITECTURAL SI CELE 5 CERCURI/SFERE: eul/intim/personal/social/public ARHITECTURA CA FILOSOFIE A LIBERTATII – personalitatea umana si relatia cu societatea, exprimate de plin/gol CELE 4 PALIERE DE ANALIZA SEMIOTICA SI IMPORTANTA LOR: a) palierul istoric/religios; b) palierul cultural/traditional; c) palierul cultural/formal (stilurile); d) palierul spiritual/simbolic. SPECIFICUL ANALIZEI SEMIOTICE: analiza denotative + conotativa. CELE 3 RAMURI ALE SEMIOTICII: semantica /sintactica /pragmatica MODERNISM si POSTMODERNISM – trasaturi specifice, exemple ARHITECTURA RELIGIOASA – elemente specifice, utile analizei semiotice CELE 5 SIMBOLURI FUNDAMENTALE – v. Jean Piaget , utilizate si in ARHITECTURA si in PSIHOLOGIE EXPRESIE SI METAFORA, PREZENT SI VIITOR, SPATIU SI TIMP- subliniate de analiza semiotica a spatiului II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Barthes, R., Rhétorique de l’image, Communications, n°4, Paris, Seuil, 1964.

Bourion, Christian. La logique émotionnelle. Paris : ESKA. 2000. Eco, U., Trattato di semiotica generale, Milan, Biompani, 1975.

Eco, U., La production des signes, Paris, Librairie générale française, 1992. Gombrich, E. H., L’art et l’illusion. Psychologie de la représentation picturale, Paris, Gallimard, 1996. Piaget, Jean; Chomsky, Noam ,Théories du langage, Théories de l’apprentissage. Centre Royaumont pour une science de l’homme. . Paris : Seuil.1979 ILUMINAT SI FIZICA URBANA Disciplina optionala: sem. 1; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Urbanizarea Sick building’s syndrom Acustica urbana (1) Acustica urbana (2) Influenta vantului asupra mediului construit Incalzirea globala. Efectul de sera Managementul climatului interior Constructiile si mediul inconjurator Iluminat . Iluminat natural si artificial Iluminat decorativ


a. Jean Louis Cochard, Chr. Cochet - Sante et batiment , CSTB Magazine No. 23 – avril 1989 b. *** Clean air for Europe’s cities - European Commission, 1998 c. Mincu Mioara, Manescu Sergiu, Cocora Despina – Igiena, Ed. Universul, 2000 d. *** Science et vie no 951 – 1996 - La terre se rechauffe e. *** Ghid pentru planificarea actiunii de mediu, ICLEI , Comisia Europeana DG

XI – 1997 f. *** Regeneration of Disdvantaged Urban Boroughs – Emscher Park – 1990 g. *** Sustainable Building for the future – Modell Kronsberg – Hannove 2000

81

PROGRAME ANALITICE ANUL VI SINTEZE DE ARHITECTURA –Proiect de integrare urbana Disciplina obligatorie: sem. 1; 12 ore saptamanal – invatamant de zi: 12 lucrari practice; total ore semestru 48; 9 credite; verificare pe parcurs. I.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Tema de proiect (Centru de carte) propune realizarea de functiuni complexe in zone urbane constituite, cu valoare istorica, cu integrarea unei cladiri existente(in totalitate sau partial), avand drept obiectiv: Intelegera proiectului de arhitectura ca element constitutiv al orasului. Abordarea conceptuala a unui proiect complex , ca etapa in pregatirea pentru proiectul de de diploma II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE D. Radulescu Arhitectura centrelor culturale moderne, Ed. Tehnica, Bucuresti,

1996 P. Gössel, G. Leuthäuser Architektur der 20 Jahrhunderts, Ed. Taschen, Köln, 1990 Ph. Jodidio Architecture Now!, Ed. Taschen, Köln, 2001 K. Powell, R. Rogers Complete Works, Ed. Phaidon Press Ltd, london 2000 Ph. Jodidio New Forms Architectural in the 1990, Ed. Taschen, Köln, 1997 ***** Sir Norman Foster, Ed. Taschen, Köln, 1997 ***** Building a new millennium, Ed. Taschen, Köln, 1991 ***** Contemporary European Architects, vol.IV, Ed. Taschen, Köln,

1996 E. Creangă Arhitectură şi comunicare, Ed. Fund. România de Mâine, Buc.,

2003 F. A. Cerver Hedendaagse Architectuur XX, Ed. Könnemann, Köln, 2000 J.J.Norwich The World Altas ofArchitecture, Ed.Chancellar Press, London,

1998 STRUCTURI SPECIALE II -PATOLOGIA CONSTRUCTIILOR Disciplina obligatorie: sem. 1;8 ore saptamanal – invatamant de zi: 4curs,4 seminar ; total ore semestru 32; 4 credite; examen I.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Cauzele degradării construcŃiilor Explicitarea exigenŃelor esentiale impuse construcŃiilor prin directive europeană Factorul timp in concepŃia şi comportarea construcŃiilor Durabilitatea şi degradarea construcŃiilor din beton, beton armat şi precomprimat Degradarea construcŃiilor din zidărie Diagnosticarea degradărilor construcŃiilor din lemn Degradarea construcŃiilor metalice Cazuri de construcŃii degradate datorită fenomenului de coroziune Degradări curente ale suprastructurii clădirilor, intreŃinere şi reparare Degradarea fundaŃiilor şi subsolurilor clădirilor Biodeteriorarea construcŃiilor Degradarea şi durabilitatea finisajelor faŃadelor clădirilor Comportarea clădirilor civile din România la cutremurul din 4 martie 1977 Principii pentru reabilitarea şi modernizarea clădirilor Principii de baza ale diagnosticării şi monitorizării construcŃiilor

82

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE P.Popescu Degradarea ConstrucŃiilor Edit. Fundatiei “Romania de Maine”-Buc.2002 P.Popescu “Experimentarea si monitorizarea structurilor din beton armat”Edit.Fundatiei “Romania de maine”-Buc.2002 R.Crisan “Constructii din otel”- Edit. Universitara “Ion Mincu” –Buc.2000 R.Crisan “Constructii din lemn”- Ed.Universitara “Ion Mincu”- Buc., 2001 S.Tologea Probleme privind patologia şi terapeutica construcŃiilor Ed.tehnică 1976 Programul „Leonardo Da Vinci” – modul de curs nr.1 EURISTICA PROIECTULUI DE ARHITECTURĂ Disciplina obligatorie: sem. 1; 4 ore saptamanal – invatamant de zi: 4 curs; total ore semestru 16; 4 credite; examen. I.CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Obiectul cursului – arhitectul ca interfaŃă între spirit şi materie. – 2. Studiul şi elaborarea temei: analiza sitului şi a condiŃiilor de amplasare. – 3. Dialogul cu beneficiarul, rolul de informare şi consiliere al arhitectului. 4. Partiul de arhitectură.

DefiniŃie , faze de elaborare , procesul de feedback în relaŃie cu tema şi beneficiarul. Prezentări, decizii.

5. Aprofundarea partiului, definirea soluŃiilor structurale, studii de detaliu.

6. Proiectul tehnic,relaŃia cu specialităŃile colaboratoare, detalii; redactarea grafică – instrument de comunicare cu constructorul.

7. Realizarea operei de arhitectură: - relaŃia cu constructorul, controlul de şantier. - relaŃia cu beneficiarul (decoraŃie, mobilare, echipare).

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE CĂLINESCU, Matei Cinci feŃe ale modernităŃii, Ed.Meridiane,Bucureşti,1996 CHRISTOPHER,Al. De la synthese de la forme, Dunod,Paris, 1971 ECO, Umberto Limitele interpretării, Ed. Pontica, ConstanŃa,1996 FRAMPTON,Kenneth A critical history of modern arhitecture, Thomas & Houston, London,1970 GIEDION,Siegfried Space, Time &Arhitecture, OxfordUniversity Press, London, 1967 GROMORT, Georges Essai sur la theorie de l'architecture, Vincent Real, Paris,1962 HEIDEGGER,Martin Originea operei de artă, Humanitas, Bucureşti, 1995 LYNCH, Kevin The image of the city, The M. I. T. Press – Cambridge – Massachussets – London,

1968 MEISS, Pierre von De la cave au toit, Lausanne, 1991 MICHELIS,P.A. Estetica arhitecturii, ed. Meridiane, Bucureşti, 1982 RADU, Cezar Artă şi convenŃie, ed. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, 1989

VASILESCU, Sorin Istoria arhitecturii moderne, I.A.I.M., Bucurreşti, 1993 VENTURI, Roberto De l'ambiguite en architecture, Dunod, Paris,1971 ZEVI, Bruno Cum să înŃelegem arhitectura. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1969 * * * FuncŃiune şi formă, coordonare text N. Lascu, ed. Meridiane, Bucureşti,1989

83

LEGISLATIE IN ARHITECTURA SI CONSTRUCTII 1 ARCHITECTURE AND CONSTRUCTION LEGISLATION 1 Disciplina obligatorie: sem. 1; 2 ore saptamanal – invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 8; 2 credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

A. Introducere in Dreptul imobiliar – istoric, notiuni, caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de vanzare – cumparare, raspundere civila.

1. Dreptul la proprietate – atributele, dezmembramintele sale - Bunuri imobile si mobile – clasificare - Acte normative, regulamente – generalitati

2. Imobilul (parcela si constructiile) – elemente de identificare - Constructii si cladiri, categorii de constructii - Categorii de lucrari la constructii - Clasificarea constructiilor dupa structura de rezistenta 3. Imobilul – elemente geometrice - Indicatori si indici care caracterizeaza cladirile si parcelele – CUT, POT, Ac, Ad, At, Ae. 4. Imobilul – elemente economice, folosinta, destinatie - Functiuni urbane : - locuinte; socio-

culturale; industriale; loissir (parcuri, gradinite) - Pretul terenului, pretul cladirilor, taxele asupra constructiilor

5. Imobilul – elemente juridice, servituti asupra imobilului 6. Imobilul – elemente tehnice : Dimensiunile cladirilor - Inaltimile maxime ale cladirilor - Distante

fata de limitele proprietatii - Materiale de constructii 7. Cadastru imobiliar

B. Drept imobiliar. Sistemul legislativ imobiliar in Romania.

Proprietatea ca notiune economica .Definitia dreptului de proprietate. Exercitiul dreptului de proprietate in limitele legii Dreptul de proprietate privata. Notiuni generale. Definitie. Subiectul dreptului de proprietate Regimul general al constructiilor : Dobandirea si instrainarea constructiilor - Dobandirea de locuinte si alte spatii proprietate privata - Dobandirea de locuinte sau alte spatii de catre persoanele fizice - Restituirea si dobandirea dreptului de proprietate asupra locuintelor - Regimul juridic al terenurilor proprietate privata – extravilan si intravilan - Circulatia terenurilor proprietate privata - Publicitatea imobiliara Contracte (partile contractante, obiectivul, durata, suma, termenii, clauze, obligatiile partilor, nerespectare contract - exemplu : data in vigoare, clauze, etc.- si anexa la contract) :

Contractul de vanzare – cumparare ; Contractul de comision ; Contractul de inchiriere ; Contractul de leasing ; Contractul de asociere ; Contractul de concesionare ; Contractul de asigurare imobiliara ;Contracte de munca-contracte tip. Notiuni si caracteristici juridice ale contractelor - Conditii de valabilitate - Efectele contractelor - Suportarea cheltuielilor contractelor

C. Certificat de Urbanism, autorizatie de demolare (modernizare-extindere,)Autorizatie de constructie

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

Ieşiri din indiviziune şi partaje - A. Cristian Încălcări de hotare grăniŃuiri şi revendicări – A. Cristian Procedura de autorizare şi conŃinutul lucrărilor de construcŃii. - MLPAT Creditul ipotecar şi leasingul imobiliar - MiculiŃi & AsociaŃii scpa CondiŃii generale pentru leasing – Multilevel leasing management.

84

Le competenze manageriali – Hermes Training Dreptul imobliar – Popovici & AsociaŃii NoŃiuni de evaluare imobiliară. – IRECXON Reevaluarea clădirilor şi construcŃiilor – IPC. Gestiune imobiliară – IROFAI – A. Altarescu şi O. Romoşanu. 1. La mitoyenneté. Definition et droits des coproprietaires mitoyens – Université. Toulouse 2. Legea 50/1991 3. Legea 18/1991 4. Legea 95/1992 5. Legea 112/1995 6. Legea 10/1995 7. Legea 114/1996 8. Legea 7/1996 9. Legea 350/2001 10. Legea 184/2001 11. Acte normative, tipuri contracte, dispoziŃii, reglementări.

Elemente de drept comercial – Corneliu Turianu DISCIPLINE OPTIONALE MARKETING 1 MARKETING 1 Disciplina opŃională: sem. 1; 4 ore saptamanal – invatamant de zi: 4 curs; total ore semestru 16; 2 credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Introducere in marketing Piata si cererea Politica de marketing a intreprinderilor. Provocarea universitara Politica de marketing a birourilor de arhitectura Comportamentul consumatorului Politica de distributie Marketing-ul direct

Politica de produs Politica de pret Politica de comunicare Marketing, tehnici de negociere: Tehnici de vanzare II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. La publicité éclairée. Sylvain Desrochers. 2. Gestion de la publicité. Brisoux J.E. , R.Y. Darmon, M. Laroche. Montréal, McGraw Hill,

1987. 3. Elemente de marketing direct. Adriana ZaiŃ. Editura Economică, 2000. 4. Marketing. Seventh Edition Pride Ferrell. 5. Marketing. EdiŃia a II-a. Mihai Demetrescu. 6. Marketing internaŃional. Constantin Sasu.Polirom 1998 7. Marketing financiar bancar – Note de Curs. Radu Titus Marinescu, Camelia Chelu, Editura

Artifex Bucureşti 2005 8. Marketing – Tehnici de negociere. IROFAI, Bucureşti 1995

85

9. Politici de comunicŃie. IROFAI, Bucureşti 10. Marketing. Sasu, C. Editura UniversităŃii ,,Al.I.Cuza”, Iaşi, 1995

Marketing Comportamentul consumatorului. Politica de comunicare. Organizarea activităŃii de marketing. Suport de curs. IROFAI, Ovidiu Romoşan, Adrian Altarescu; CLADIRI IN CONDITII DIFICILE DE AMPLASAMENT Disciplina opŃională: sem. 1; 4 ore saptamanal – invatamant de zi: 4 curs; total ore semestru 16; 2 credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Notiuni generale -Prezentarea problematicii cursului -Exemple de solutii constructive Terenul de fundare - Clasificarea terenurilor de fundare - Cercetarea terenului de fundare -Terenuri de fundare dificile: Proiectarea si executarea cladirilor fundate direct pe terenuri de fundare dificile - Comportarea constructiilor fundate pe terenuri dificile - Conformarea corespunzatoare arhitectural-structurala - Conformarea corespunzatoare a infrastructurilor . Procedee de imbunatatire a comportarii terenurilor dificile de fundare – Eliminarea / Inlocuirea straturilor sensibile - Compactarea mecanica de suprafata - Compactarea de adancime Procedee de fundare indirecta pentru cladiri amplasate pe terenuri dificile - Fundatii pe piloti - Fundatii pe coloane de mare capacitate Proiectarea si executarea cladirilor amplasate pe terenuri in panta -Stabilitatea taluzurilor - Masuri pentru evitarea alunecarilor - Ziduri de sprijin - Conformarea arhitectural-structurala a cladirilor amplasate pe terenuri in panta Proiectarea si executarea infrastructurilor sub nivelul panzei de apa freatica. -Reguli privind conformarea constructiva - Principiile proiectarii si executarii hidroizolatiilor rezistente la presiunea apei - Protectia infrastructurilor impotriva actiunii chimice agresive a apei subterane - Executarea lucrarilor de infrastructura sub nivelul panzei freatice Proiectarea si executarea cladirilor in conditii dificile de amplasament provenite din mediul construit - Masuri privind retelele edilitare de pe amplasament - Masuri pentru asigurarea integritatii constructiilor existente in vecinatatea amplasamentului II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

III. 1. Petrovici, R. - Proiectarea si executarea cladirilor in conditii dificile de amplasament - curs - Institutul de Arhitectura Ion Mincu Bucuresti, 1995

IV. 2. MLPTL - Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare, executie, exploatare), indicativ P7/2000

V. 3. MLPAT - Cod de proiectare si executie pentru constructii fundate pe pamanturi cu umflari si contractii mari, indicativ NE 0001-96

POETICA ARHITECTURII Disciplina opŃională: sem. 1; 4 ore saptamanal – invatamant de zi: 4 curs; total ore semestru 16; 2 credite; examen. VI. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. DEFINITIA POETICII 1.1. Delimitarea domeniului Poeticii 1.2. Nivelurile pe care le implica analiza poetica

86

1.3.Relationarea cu Estetica 2. POETICA SPATIULUI ARHITECTURAL 2.1. Elemente de analiza poetica din perspectiva psihologica si filosofica (Gaston Bachelard, Martin Heidegger); 2.1.1.Conceptul de traire poetica a arhitecturii 2.2. Poetica din perspectiva creatorului de arhitectura 2.3. Poetica din perspective utilizatorului/privitorului 3. CLASIFICAREA TIPURILOR DE POETICA 3.1. Clasificarea Poeticii si determinarea specificului fiecarui tip de poetica A,B,C,D) 3.2. Recunoasterea fiecarui tip de Poetica a arhitecturii, elemente specific 4. CELE 4 TIPURI DE POETICA A ARHITECTURII 4.1. Poetica de tip A = traire psihologica, emotional; 4.2. Poetica de tip B = traire intelectuala, decodificanta 4.3. Poetica de tip C = traire sociala, comunitara 4.4. Poetica de tip D = traire spiritual, simbolica. VII. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

I. Aristotel – Poetica II. Mission Statement - 2008

Poetics, Journal of Empirical Research on Culture, the Media and the Arts, http://ees.elsevier.com/poetics/

III. Benedetto Croce – Poezia IV. Gaston Bachelard – Poetica Spatiului (La Poetique de l’Espace) V. Irena Sakellaridou – Mario Botta: Architectural Poetics VI. Rationality and Irrationality in Architectural Poetics http://www.theohonohan.com/writing/poetics.html VII. Leon van Schaik - Poetics in Architecture VIII. Alexander Tzonis, Liane Lefaivre – Classical architecture. The Poetics of order IX. K. Michael Hays – Architecture Theory since 1968 X. Paul Alan Johnson – The theory of Architecture. Concepts, Themes & Practices XI. Emilio Ambasz – The poetics of architecture XII. Anthony Antoniadis – Poetics of Architecture XIII. Linda Hutcheon – A Poetics of postmodernism - history, theory, fiction XIV. Robert A. Siebenaller – Poetics of Architecture XV. Azizi J. Arrington-Bay – Poetics in Architecture XVI. Neil Leach – Rethinking architecture (Ebooks)

87

Extras din -REGULAMENTUL DE EVALUARE SI PROMOVARE a activitătii desfăsurate la disciplinele „ Proiectare de Arhitectură”, „Sinteze de Arhitectură”, „Reprezentări în arhitectură”, „Proiect de specialitate”, „Proiect optional” PREDAREA LUCRĂRILOR PRACTICE - PROIECTE, SCHITE DE SCHITĂ, PROIECTE DE VERIFICARE, PLANSE - Predarea lucrărilor practice – proiecte, schite de schită, proiecte de verificare, planse – se face în data, la ora fixată si în sala specificate prin temă. Preluarea lucrărilor se face de către cadrele didactice care îndrumă fiecare grupă. Studentii vor semna pe Fisa de predare si vor preciza numărul de planse predat. Lucrările practice nepredate la termen se considerăabsente. Predarea lucrărilor practice – proiecte, schite de schită, proiecte de verificare, planse – nu se poate amâna. StudenŃii care nu predat lucrări practice si au absentat motivat maxim 50% din numărul orelor destinate lucrării practice nepredate, au două optiuni : - evaluarea pe baza activitătii de la atelier ( prezentă, număr de corecturi raportat procentual la perioada înregistrată ca prezentă, mapele de proiect cu schitele prezentate la corecturi, vizate de îndrumătorii de atelier ) ; - refacerea lucrării conform prevederilor cuprinse în capitolul REFACEREA LUCRĂRILOR PRACTICE EVALUAREA PROIECTELOR Pentru a fi evaluate, lucrările practice - proiectele, schitele de schită, proiectele de verificare, plansele - trebuie să îndeplinească următoarele conditii : • asigurarea unei prezente la orele de lucrări practice de cel putin 80 % ; • respectarea numărului de corecturi specificat prin temă • respectarea tuturor datelor cuprinse în tema de proiectare ( continut, piese desenate, machete, transpunerile pe suport electronic, scară, format, suport, tehnică de realizare ). Evaluarea cuprinde două faze si se desfăsoară pe parcursul a maximum 1 săptămână după data predării. Faza I a evaluării se face la atelier, de către îndrumătorii de grupă / atelier, care departajează lucrările în trei categorii : • categoria A -note de 9 si 10 • categoria B -note de 6,7,si 8 • categoria C -note de la 1 la 5 Proiectele propuse în categoriile A si C, respectiv notele de 9 si 10 si de la 1 la 5 se evaluează în faza a II-a de către o comisie numită de decan si condusă de cadrul didactic coordonator de an / disciplină care cuprinde cel puTin un cadru didactic de la fiecare grupă. Proiectele notate vor fi comentate cu studentii la fiecare grupă în prima săptămână după trecerea notelor în cataloage. Lucrările practice - proiectele, schitele de schită, proiectele de verificare, plansele - care nu respectă datele din temă, se notează cu 1 ( unu). Actiuniile de copiere a lucrărilor practice - proiectele, schitele de schită, proiectele de verificare, plansele - precum si elaborarea de către altă persoană a acestora, constituie acte de fraudare care se sanctionează conform art.24 din REGULAMENTUL privind activitatea profesională a studentilor din Universitatea Spiru Haret . Evaluarea proiectelor nepredate la termen din motive medicale se face de către aceeasi comisie, dacă în termen de 5 zile lucrătoare de la data însănătosirii, studentul depune la Secretariatul facultătii, o cerere însotită de originalul certificatului

88

medical. Mapele de proiect cu schitele prezentate la corecturi, vizate de îndrumătorii de atelier, se predau la secretariat sub semnătură, pe Fisa de predare. În cazul absenŃelor motivate medical sub 50 % din numărul orelor de atelier, comisia evaluează lucrările Ńinând seama de timpul efectiv înregistrat ca prezenŃă la atelier si de numărul de corecturi raportat procentual la perioada înregistrată ca prezenŃă. În cazul absentelor motivate medical peste 50 % din numărul orelor de atelier, lucrările se vor putea reface în anul universitar următor fără plată. Întrucât notarea lucrărilor practice - proiectele, schitele de schită, proiectele de verificare, plansele - rezultă printr-o evaluare colectivă, notele acordate sunt definitive. Nu sunt admise contestatii ale notelor decât în cazul unor vicii de procedură ( juriu incomplet, eroare de calcul ). REFACEREA LUCRĂRILOR PRACTICE - PROIECTE, SCHITE DE SCHITĂ, PROIECTELE DE VERIFICARE, PLANSE - Începând cu promotia înmatriculată în anul I în anul universitar 2008 – 2009), studenti din anii de studii I, II, III si V nu vor putea reface lucrările practice nepromovate pe parcursul aceluiasi an universitar. Studentii din promotiile înmatriculate în anul I înainte de anul 2008 nu vor putea reface lucrările practice nepromovate în anii I – V pe parcursul aceluiasi an universitar. Acestea vor putea fi refăcute în anii universitari următori, cu respectarea conditiilor de temă ( continut, frecventă, număr de corecturi, termende predare) din planul de învătământ al anului universitar în curs. Începând cu promotia înmatriculată în anul I în anul universitar 2008 – 2009), studentii din anul IV vor putea reface un singur proiect nepromovat în semestrul I, în sesiunea de evaluare din vară si un singur proiect din semestrul II, în sesiunea de evaluare din toamnă. Studentii din anul V care nu au promovat toate proiectele ( sem. I si II ) vor putea reface aceste proiecte pe parcursul semestrului I din anul VI. Studentii din anul VI vor putea reface proiectul nepromovat în semestrul I, în sesiunea de evaluare din vară. La începutul fiecărui an universitar vor fi afisate listele cu studenŃii restanŃieri si esalonarea temelor de recuperat la disciplinele„ Proiectare de Arhitectură”, „Sinteze de Arhitectură”, „Reprezentări în arhitectură”, „Proiect de specialitate”, „Proiect opŃional”. Pentru recuperarea schitelor de schită si a proiectelor de verificare nepromovate se programează în toamna anului universitar în derulare o singură sesiune de refacere. Schitele de schită si proiectele de verificare nepromovate, vor putea fi refăcute în anii universitari următori, cu plata taxei stabilite de Senatul Universitătii.

GHIDUL STUDENTULUI AN UNIVERSITAR 2011/2012 · 3 11 Proiectare asistat ă de calculator ( CAD ) IV...

Documents

Transcript of GHIDUL STUDENTULUI AN UNIVERSITAR 2011/2012 · 3 11 Proiectare asistat ă de calculator ( CAD ) IV...