Ghidul solicitantului

16
FONDUL ROMÂN DE DEZVOLTARE SOCIALĂ FONDUL ROMÂN DE DEZVOLTARE SOCIALĂ Bd. Regina Elisabeta, nr 3, sector 3, Bucuresti Tel: 315 34 40, Fax: 315 34 15 E-mail: offi[email protected] ; http://www.frds.ro/ GHID PENTRU COMPLETAREA CERERII DE FINANŢARE SERVICII SOCIALE COMUNITARE Ghid pentru formularea cererii de finanţare – Evaluarea de Evaluarea de către Aprobarea de către Consiliul Semnarea acordului acordului de Finanţarea şi realizarea proiectelor Închider ea proiecte Înregistrarea proiectelor Verificarea Evaluarea de Ghidul conţine informaţii referitoare la: Obiectivele FRDS Componenta de Servicii Sociale Comunitare Potenţiali beneficiari ai proiectelor Exemple de proiecte eligibile Costuri eligibile şi neeligibile Solicitanţi eligibili Formularele de Cerere de finanţare şi Ghidul pentru completarea cererii sunt disponibile la sediul FRDS sau pot fi accesate pe pagina WEB a FRDS. Pentru orice altă informaţie privind elaborarea Cererii de Finanţare, puteţi apela cu încredere la personalul de specialitate din cadrul FRDS. Dosarele de depun la sediul FRDS în

Transcript of Ghidul solicitantului

Page 1: Ghidul solicitantului

FONDUL ROMÂN DE DEZVOLTARE SOCIALĂFONDUL ROMÂN DE DEZVOLTARE SOCIALĂ

Bd. Regina Elisabeta, nr 3, sector 3, Bucuresti Tel: 315 34 40, Fax: 315 34 15 E-mail: [email protected]; http://www.frds.ro/

GHID PENTRU COMPLETAREA CERERII DE FINANŢARESERVICII SOCIALE COMUNITARE

Prezentarea generală

Ghid pentru formularea cererii de finanţare – Servicii Sociale Comunitare 1

Evaluarea de teren

Evaluarea de către subcomitet

Aprobarea de către Consiliul Director

Semnarea acordului acordului de grant

Finanţarea şi realizarea proiectelor

Închiderea proiectelor

Înregistrarea proiectelor

Verificarea eligibilităţii

Evaluarea de birou

Ghidul conţine informaţii referitoare la:

Obiectivele FRDS Componenta de Servicii Sociale Comunitare Potenţiali beneficiari ai proiectelor Exemple de proiecte eligibile Costuri eligibile şi neeligibile Solicitanţi eligibili Contribuţie locală şi parteneriat Durabilitatea proiectului

Formularele de Cerere de finanţare şi Ghidul pentru completarea cererii sunt disponibile la sediul FRDS sau pot fi accesate pe pagina WEB a FRDS.

Pentru orice altă informaţie privind elaborarea Cererii de Finanţare, puteţi apela cu încredere la personalul de specialitate din cadrul FRDS.

Dosarele de depun la sediul FRDS în două (2) exemplare înainte de datele limită anunţate pentru fiecare rundă.

Dosarele depuse nu se returnează.

Page 2: Ghidul solicitantului

Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), înfiinţat în baza Legii 129/1998 republicată, este un organism de interes public, apolitic, aflat sub autoritatea Guvernului, cu personalitate juridică.

Creat ca un mecanism de combatere a sărăciei la nivel comunitar, FRDS oferă comunităţilor sărace şi grupurilor dezavantajate posibilitatea de a-şi identifica problemele prioritare, de a participa la elaborarea unor cereri de finanţare şi la realizarea unor proiecte care să ducă la rezolvarea acestor probleme.

Pentru îndeplinirea rolului său, FRDS acţionează în principal prin:

- finanţare de proiecte menite să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale beneficiarilor (locuitori ai comunitaţilor rurale sărace şi grupuri dezavantajate);

- acordare de asistenţa tehnică, menită să stimuleze capacitatea comunităţilor de a se autoorganiza şi de a reuşi să-şi rezolve problemele prin eforturi proprii.

Principiile promovate de FRDS în activitatea sa sunt următoarele:

- orientarea resurselor către nevoile şi cererile exprimate de grupurile din comunităţile rurale sărace şi grupurile dezavantajate;- participare comunitară şi angajament civic;- responsabilizarea beneficiarilor;- încurajarea parteneriatului;- durabilitatea în timp a proiectelor;- competiţie în finanţarea proiectelor;- asigurarea unui raport optim între costuri şi eficienţa proiectelor;- transparenţa şi răspundere în gestionarea bugetului propriu.

Componenta Servicii Sociale Comunitare (SSC)

1. Obiectivele principale ale acestei componente sunt:

a) creşterea accesului grupurilor dezavantajate vizate la servicii sociale comunitare care răspund nevoilor lor imediate;

b) întărirea capacităţii organizaţiilor neguvernamentale şi a autorităţilor locale de a răspunde nevoilor în schimbare ale grupurilor dezavantajate.

2. Beneficiarii proiectelor

Programul se adresează grupurilor dezavantajate provenite din mediul urban şi rural.

FRDS defineşte grupul dezavantajat ca fiind “grupul de persoane sărace caracterizate printr-o nevoie de bază comună, relativ omogenă, pe care nu şi-o pot satisface prin propriile eforturi. Aceste persoane nu beneficiază de sprijinul necesar acordat prin intermediul programelor de asistenţă socială (de exemplu, nu sunt instituţionalizaţi) şi nu beneficiază de sprijin din partea membrilor familiei sau de alte forme de sprijin”.

Grupul este alcătuit din persoane sărace (după caz, vârstnici fără sprijin familial, persoane lipsite de adăpost, femei victime ale violenţei domestice, părinţi săraci cu copii în întreţinere, copii ai străzii, anumit categorii de bolnavi, tineri aflaţi în situaţii de risc social etc.).

În continuare sunt prezentate câteva exemple de grupuri dezavantajate vizate şi caracteristici ale acestora:

A. Copii dezavantajaţi: copii abandonaţi de părinţi, care nu beneficiază de sprijinul material şi afectiv al familiei;

Ghid pentru formularea cererii de finanţare – Servicii Sociale Comunitare 2

Page 3: Ghidul solicitantului

copii proveniţi din familii sărace care sunt în pericol de abandon şcolar sau care au abandonat cursurile şcolii obligatorii, fiind nevoiţi să muncească;

copii care provin din familii aflate în situaţii de criză (sunt orfani săraci crescuţi de bunici; au unul sau ambii părinţi în una din următoarele situaţii: şomeri, alcoolici, privaţi de libertate, suferă de o boală cronică invalidantă, analfabeţi sau cu un nivel scăzut de educaţie, consumatori de droguri şi aflaţi în centre de recuperare);

orfani din centrele de plasament, care traversează criza dezinstituţionalizării (aflaţi la vârsta de 18 ani când trebuie să părăsească instituţia);

copii cu vârste cuprinse între 0 şi 5 ani proveniţi din familii sărace şi supuşi riscurilor asociate condiţiilor de sărăcie: malnutriţie, anemie; risc ridicat de mortalitate infantilă.

B. Femei defavorizate: femei sărace cu mulţi copii, având rolul de cap de familie; femei cu copii care sunt supuse violenţei domestice; adolescente care nu au sprijin din partea

familiei; femei sărace necunoscătoare de carte.

C. Persoane în vârstă defavorizate: persoane în vârstă sărace şi dependente fizic (imobilizate la pat sau la domiciliu, care nu pot

ieşi din casă şi nu se pot autogospodări din cauza unor boli/deficienţe); vârstnici singuri şi săraci (fără soţ/soţie, copii, rude sau alt sprijin din partea prietenilor ori a

vecinilor).

D. Tineri aflaţi în situaţii de risc: potenţiali şi/sau actuali delicvenţi; “găşti de cartier” cu comportament deviant şi/sau antisocial; tineri consumatori de droguri.

În viziunea FRDS, acest grup este reprezentat de tineri vulnerabili (aflaţi în risc de a deveni dezavantajaţi), fiind expuşi unor factori care predispun la neadaptare, marginalizare şi excludere socială, la formarea unor comportamente antisociale (ex, “găştile de cartier” din oraşe, consumatorii de droguri).

E. Alte categorii (de toate vârstele), cum ar fi: persoane fără adăpost (care dorm pe stradă, nu au casă, nu au un loc de muncă, nu au rude,

nu au documente de identitate, nu au nici un venit); persoane sărace analfabete, care trăiesc în locuri izolate şi nu beneficiază de drepturile

acordate sau serviciile sociale publice de care sunt îndreptăţite să beneficieze; familii monoparentale sărace cu mai mulţi copii; persoane sărace, dependente din punct de vedere fizic, care nu beneficiază de drepturile şi

serviciile sociale publice de care sunt îndreptăţite să beneficieze.

3. Tipuri de proiecte eligibile

a. Centre de zi centre educative pentru copii proveniţi din familii sărace (ex., copii săraci care au abandonat

şcoala, fiind nevoiţi să muncească, sau fac parte din familii în criză); centre sociale multifuncţionale, în comunităţile rurale sărace izolate. Număr minim de beneficiari: 20.

b. Servicii în domeniul promovării sănătăţii planificare familială; educaţie pentru sănătate în diverse domenii importante pentru starea de sănătate a comunităţii

(prevenirea îmbolnăvirii ca urmare a poluării apei cu nitriţi/azbest; tuberculoză; prevenirea anemiei la copii etc.).

Număr minim de beneficiari: 100.c. Servicii de îngrijiri la domiciliu servicii de îngrijiri la domiciliu pentru persoane în vârstă sărace, dependente din punct de

vedere fizic, lipsite de sprijinul familiei.

Ghid pentru formularea cererii de finanţare – Servicii Sociale Comunitare 3

Page 4: Ghidul solicitantului

Număr minim de beneficiari: 30.

d. Adăposturi temporare adăposturi tip azil de noapte pentru copii sau adulţi lipsiţi de locuinţă; adăposturi temporare (medii protejate) pentru tinerii de 18 ani, care părăsesc centrele de

plasament; centre săptămânale (adăpost pe timpul săptămânii) pentru copiii săraci din comunităţile rurale

sărace în care accesul la şcoli este dificil din cauza distanţelor mari pe care aceştia trebuie să le parcurgă zilnic.

Număr minim de beneficiari: 15.

e. Centre de informare şi consiliere centre comunitare de informare şi consiliere cu privire la drepturile persoanelor dezavantajate Număr minim de beneficiari: 200.

f. Centre comunitare de reintegrare socială a tinerilor aflaţi în situaţii de risc centre de probaţiune; cluburi şi tabere educative; formaţii artistice şi echipe sportive.Număr minim de beneficiari: 20.

Atenţie: Activităţile recreative desfăşurate cu tinerii aflaţi în situaţii de risc vor constitui doar un pretext pentru atragerea şi educarea lor în scopul formării unei personalităţi echilibrate, care să le permită adaptarea şi integrarea în grupurile/comunitatea din care fac parte (modificare sau formare de valori, atitudini, comportamente adecvate).

Lista proiectelor este indicativă şi nu exclude posibilitatea ca organizaţiile intermediare să propună, în baza unor idei inovatoare, proiecte diferite de cele exemplificate, cu condiţia îndeplinirii principiilor FRDS şi a celorlalte cerinţe.

Deoarece FRDS îşi propune mai degrabă să aibă iniţiative complementare decât să le concureze pe cele existente, beneficiază de sprijin mai ales proiectele care nu se suprapun cu programe derulate sau resurse alocate de ministere ori alte instituţii. Serviciile oferite prin proiect trebuie să nu duplice serviciile care se oferă deja în sistem public (ex, asistenţa medicală, centru de plasament, cantină socială), venind în sprijinul dezvoltării sistemului de asistenţă socială prin oferirea unor noi modele de lucru cu grupurile dezavantajate.

FRDS susţine cu deosebire proiecte care înfiinţează, într-o comunitate, noi tipuri de servicii sociale, care răspund nevoilor identificate ale beneficiarilor, precum şi componente inovatoare ale unor proiecte aflate în derulare şi care nu au mai beneficiat anterior de finanţare FRDS.

4. Dimensiunea financiară a cererii

În cazul cererilor aprobate, FRDS acordă finanţare sub formă de grant (împrumut nerambursabil).

4.1 Valoarea grantului

Suma maximă pe care FRDS o poate acorda unui proiect este echivalentul în lei a 20.000 USD.Plata grantului se face în lei, într-un cont deschis special pentru grantul FRDS, şi în tranşe, după cum urmează:

- pentru o sumă mai mare de 10.000 USD, trei tranşe: 25 %, 60 % şi 15 %. - pentru o sumă până la 10.000 USD, două tranşe: 40 % şi 60 %.

Eliberarea fiecărei tranşe se face în urma recomandărilor făcute de supervizorul proiectului. Acesta este desemnat de FRDS şi are rolul de a verifica periodic şi de câte ori este nevoie derularea proiectului finanţat.

4.2 Costuri eligibile şi non-eligibile

Ghid pentru formularea cererii de finanţare – Servicii Sociale Comunitare 4

Page 5: Ghidul solicitantului

FRDS finanţează:Linia de buget „Renovare/reparaţii”:

cheltuielile pentru reparaţii/renovare a spaţiilor în care se vor derula proiectele (ex. igienizare, recompartimentare, reparaţii, instalaţii termice şi ventilaţie etc); estimarea se face pe baza unei liste de cantităţi de lucrări necesare, întocmită de un specialist.

Linia de buget “Bunuri şi materiale”: obiecte de mic inventar (pături, lenjerie, instalaţii sanitare, aparate de bucătărie şi pentru

prepararea hranei); echipamente cu rol în procesul educativ în cazul centrelor şi cluburilor comunitare,

adăposturilor (ex. flipchart, televizor, video, computer); echipament ajutător de mici dimensiuni şi materiale de bază necesare pentru suport/îngrijiri

la domiciliu; maşini de spălat, materiale igienizare (ex. detergenţi); costuri adiţionale pentru minimum de echipamente suplimentare care pot permite

extinderea serviciilor speciale şi la alte grupuri dezavantajate; suplimente nutritive pentru copii şi bătrâni (respectiv lapte şi derivate din lapte, vitamine,

fructe, miere); elaborarea şi multiplicarea materialelor informative şi educaţionale; elaborarea şi multiplicarea materialelor specifice necesare educaţiei şi informării

persoanelor sărace neştiutoare de carte; în condiţii cu totul excepţionale, reglementate prin hotărâri ale Consiliului Director,

achiziţionare de mijloace de transport (când nu există altă alternativă de transport mai avantajoasă din punct de vedere financiar).

Linia de buget “Costuri pentru organizarea şi instruirea voluntarilor; consultanţă”: cheltuielile pentru organizarea voluntarilor (decontare diurne, comunicaţii, transport - de

exemplu, decontarea abonamentelor lunare de transport în comun); programe de pregătire a personalului şi a voluntarilor pentru asigurarea unui nivel minim al

calităţii în furnizarea serviciilor (mai ales în cazul organizaţiilor tinere, care implementează proiecte în judeţe sărace).

programe comunitare de educaţie pentru sănătate adresate grupurilor din comunităţi rurale sărace sau specialiştilor în domeniul sănătăţii, dacă este nevoie.

Linia de buget “Costuri operaţionale”: co-finanţare, pe o perioadă de maxim 6 luni, pentru salariile profesioniştilor din organizaţiile

neguvernamentale care furnizează servicii beneficiarilor (exclusiv personal de îngrijire/educare/suport social) în cazul serviciilor nou înfiinţate, precum şi în cazul componentelor noi ale unor proiecte aflate în curs de implementare; nu se finanţează salarii pentru personalul administrativ sau de coordonare ;

co-finanţare (pe o perioadă de maxim 6 luni) pentru cheltuieli de întreţinere a serviciilor noi şi pentru componentele noi ale unor proiecte aflate în derulare;

pregătire specială a tinerilor peste 18 ani proveniţi din centrele de plasament pentru crearea unor deprinderi/abilităţi de a se orienta în viaţă;

activităţi de consiliere şi reintegrare socială şi profesională pentru tineri aflaţi în situaţii de risc;

cheltuieli pentru activităţi legate de găsirea unui loc de muncă (însoţire, transport, cheltuieli de deplasare pentru participarea la interviuri şi selecţie de personal etc.);

co-finanţare pe o perioadă limitată de timp (maxim 6 luni) pentru menţinerea într-un mediu protejat (de exemplu, locuinţe protejate) a tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani şi au părăsit centrele de plasament;

cheltuielile de transport şi diurnă care să permită accesul în comunităţile izolate, la nevoie.

Alte cheltuieli (justificate, în funcţie de tipul de proiect).

FRDS nu finanţează:

Ghid pentru formularea cererii de finanţare – Servicii Sociale Comunitare 5

Page 6: Ghidul solicitantului

- construirea, cumpărarea, închirierea de clădiri sau alte spaţii;- achiziţionarea de echipament de bază de birou pentru scopuri administrative (calculatoare, imprimante) pentru organizaţiile intermediare, cum ar fi ONG-uri sau autorităţi locale;- costurile de funcţionare curentă pentru Agenţii de Executare.

4.3 Bugetul proiectului

Bugetul proiectului cuprinde un buget centralizat (modelul FRDS) şi un buget detaliat. În scopul facilitării unei evaluări corecte a proiectului, este absolut necesar ca bugetul detaliat să delimiteze clar cele două mari capitole de buget: Contribuţia FRDS şi Contribuţia locală. Ca urmare, la fiecare din cele două capitole menţionat, în funcţie de cerinţele proiectului şi de tipul contribuţiei locale, se reiau şi se detaliază corespunzător cheltuielile necesare la fiecare linie de buget (renovare, bunuri…).

Bugetul proiectului va fi calculat în lei şi în dolari (transformarea în dolari se va face la cursul de schimb leu – dolar al BNR din ziua efectuării calculului).

5. Solicitanţi eligibili

Solicitanţi eligibili sunt:

A) Organizaţii neguvernamentale (persoane de drept privat, fără scop lucrativ), care trebuie să demonstreze că:

au capacitatea necesară pentru derularea proiectului (organizaţia şi/sau membrii echipei din proiect au cel puţin un an experienţă în furnizarea serviciilor sociale; echipa are competenţele şi abilităţile necesare; solicitantul poate pune la dispoziţie documente referitoare la beneficiarii proiectelor sale din ultimul an);

au capacitatea şi dorinţa de a consulta beneficiarii (pot pune la dispoziţie documente referitoare la implicarea membrilor grupului ţintă în elaborarea şi implementarea proiectului);

au bonitatea necesară şi îşi pot susţine cu dovezi calitatea muncii lor (se bucură de recunoaştere ca furnizor de servicii sociale; demonstrează că au condiţii de administrare a proiectului: sediu, echipamente, dotare adecvată);

au capacitatea de a continua proiectul la sfârşitul finanţării de către FRDS (demonstrează capacitatea de a acoperi cheltuielile curente ale proiectului prin acorduri scrise încheiate fie cu autorităţile locale, fie cu comunitatea care doreşte menţinerea respectivului serviciu social).

B) Autorităţi ale administraţiei publice locale aflate în raporturi contractuale de parteneriat cu organizaţii neguvernamentale şi grupuri dezavantajate.

Autorităţile administraţiei publice locale vor trebui sa demonstreze că: au capacitatea necesară pentru derularea proiectului (membrii echipei din proiect au cel

puţin un an experienţă în furnizarea serviciilor sociale; echipa are competenţele şi abilităţile necesare);

consultă beneficiarii (pun la dispoziţie documente referitoare la implicarea membrilor grupului ţintă în elaborarea şi implementarea proiectului);

au condiţii de administrare a proiectului (personal administrativ, sediu, echipamente, dotare adecvată);

au capacitatea de a continua proiectul la sfârşitul finanţării de către FRDS (demonstrează capacitatea de a acoperi cheltuielile curente ale proiectului).

Dacă solicitantul principal este administraţia publică locală este obligatoriu să se întocmească un acord de parteneriat cu o organizaţie neguvernamentală specializată în furnizarea serviciilor sociale, acord aprobat prin hotărârea Consiliului Local (în caz contrar, solicitantul fiind neeligibil).

Organizaţiile neguvernamentale partenere vor trebui să respecte condiţiile enumerate la punctul A.

Ghid pentru formularea cererii de finanţare – Servicii Sociale Comunitare 6

Page 7: Ghidul solicitantului

Aceeaşi organizaţie intermediară nu poate să depună 2 cereri de finanţare la aceeaşi rundă organizată de FRDS.

O altă finanţare FRDS poate fi obţinută de către aceeaşi organizaţie intermediară numai după terminarea proiectului aflat în finanţare, în condiţiile în care acesta se încheie cu rezultate bune, iar organizaţia a dovedit capacitatea de a-l continua. Următorul proiect al organizaţiei se va adresa unui alt tip de beneficiari sau va fi o replică îmbunătăţită a celui precedent într-o altă localitate (acelaşi proiect nu poate fi finanţat de două ori).

FRDS va încuraja dezvoltarea unor servicii sociale de calitate. În acest sens, solicitantul va trebui să se demonstreze că: echipa care implementează proiectul are experienţa şi competenţele necesare; organizarea echipelor furnizoare de servicii se face pe principiul interdisciplinarităţii (echipa

furnizoare de servicii este formată din mai multe tipuri de profesionişti); serviciile propuse răspund unor nevoi reale ale beneficiarilor/comunităţii; serviciile sunt furnizate pe baza unor instrumente/proceduri standardizate de lucru;

Spre exemplu, există: - fişe de post pentru fiecare membru al echipei; - criterii bine definite de selectare a beneficiarilor; - formulare standardizate pentru evaluarea nevoilor fiecărui beneficiar; - planuri de îngrijire/intervenţie individuale pe baza cărora se furnizează serviciile; - procedură explicită de implicare a beneficiarilor în activităţile proiectului şi de evaluare a

satisfacţiei lor faţă de serviciile primite.

Informaţii privind capacitatea de implementare a organizaţiei intermediare vor fi oferite în dosarul de cerere conform datelor solicitate în Anexa 1 a formularului de cerere de finanţare.

6. Contribuţie locală şi parteneriat

FRDS va finanţa numai proiectele care răspund unor nevoie reale şi de bază ale beneficiarilor şi demonstrează interesul şi implicarea comunităţii în rezolvarea problemelor cu care se confruntă.

6.1 Participarea comunităţii şi a beneficiarilor

O atenţie specială se va acorda relaţiei cu beneficiarii. Aceştia vor participa la elaborarea proiectului, dar şi la implementarea şi susţinerea lui după terminarea finanţării FRDS (ex, vor fi informaţi şi li se va oferi posibilitatea de a alege între servicii diverse, vor fi implicaţi în luarea unor decizii care îi privesc etc.).

Organizaţia solicitantă va trebui să dovedească faptul că membri ai comunităţii şi ai grupului ţintă au luat parte la identificarea nevoilor beneficiarilor, la ierarhizarea lor în funcţie de priorităţi şi la elaborarea propunerii de proiect (vezi Anexa 2).

De asemenea, vor fi elaborate metode de monitorizare şi evaluare periodică a satisfacţiei beneficiarilor de servicii (ex, proceduri de reclamaţii/sesizări, chestionare de evaluare - Anexa 3), iar, pe durata derulării proiectului, vor fi prevăzute activităţi de atragerea a altor membri ai comunităţii în sprijinul proiectului.

Informaţii privind participarea beneficiarilor vor fi oferite în cererea de finanţare, conform datelor din Anexele 1 şi 2 ale acestui ghid.6.2 Contribuţia locală

Certificarea angajamentului şi interesului comunităţii se va face prin contribuţii în bani şi/sau în natură în valoare de cel puţin 5% din suma cerută de la FRDS; contribuţia poate fi atât a solicitantului, a comunităţii, cât şi a oricărui partener implicat în proiect. Vor fi ataşate la dosar toate documente care dovedesc afirmaţiile privind contribuţia locală.

Ghid pentru formularea cererii de finanţare – Servicii Sociale Comunitare 7

Page 8: Ghidul solicitantului

În cazul în care Consiliul Local, în calitate de solicitant sau partener, îşi asumă responsabilitatea de a da în folosinţă un anumit spaţiu pentru proiect sau angajează cu o contribuţie în bani din bugetul local pentru susţinerea proiectului este necesară de asemenea de o hotărâre a Consiliului local care să ateste aceste aspecte.

Dacă este vorba de contribuţie locală în bani, suma respectivă este necesar să poată fi depusă, după aprobarea proiectului şi înainte de semnarea acordului de grant, într-un cont separat, disponibil numai pentru contribuţia locală pentru acest proiect.

6.3 Parteneriat

FRDS promovează principiul interdependenţei, al parteneriatului între diferite persoane juridice şi alte entităţi, la toate nivelurile. Solicitanţii vor fi încurajaţi să stabilească relaţii de parteneriat în realizarea proiectelor cu grupul de beneficiari, autorităţi locale, alte ONG-uri etc. Participarea de grup şi parteneriatul vor asigura proprietatea comunităţii asupra proiectului şi, astfel, durabilitatea în timp a acestuia chiar şi după terminarea finanţării FRDS.

Parteneriatele vor fi concretizate în acorduri scrise care vor preciza responsabilităţi clare, specifice faţă de proiect pentru fiecare partener, atât în timpul derulării, cât şi după terminarea finanţării FRDS (modelul FRDS din anexa 1).

Informaţii privind participarea partenerilor vor fi oferite în cererea de finanţare, conform datelor din Anexa 2 a formularului de cerere de finanţare.

7. Durabilitatea proiectului

Solicitantul va demonstra că este într-adevăr interesat de ceea ce se va întâmpla cu beneficiarii proiectului său după încetarea finanţării FRDS. De aceea, încă din timpul elaborării proiectului, se va pune problema întreţinerii obiectivului şi se va încerca minimizarea riscului de terminare a proiectului odată cu finanţarea FRDS. Se vor calcula astfel cheltuielile care ar trebui făcute lunar pentru întreţinere şi se vor identifica potenţiale surse din care acestea pot fi acoperite. Măsurile vor fi concretizate în Planul de întreţinere a proiectului.

FRDS va încuraja în special organizaţiile care, pentru a rezolva problema întreţinerii, a reparaţiilor şi a cheltuielilor periodice ulterioare, au stabilit parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale sau alţi finanţatori.

8. Alte informaţii

Achiziţiile de bunuri, lucrări şi servicii se vor face conform procedurilor FRDS;

Durata de implementare a proiectului: este bine ca aceasta să fie suficientă pentru a

permite apariţia unor rezultate (în medie, 12 luni);

Planificarea activităţilor: să se facă ţinând cont de toţi factorii care le influenţează (ex.,

timpul necesar pentru achiziţionarea bunurilor/serviciilor, anotimpul – în cazul lucrărilor de

renovare etc.);

Etapele evaluării cererii de finanţare sunt următoarele:

- verificarea eligibilităţii;- evaluarea la birou;- evaluarea în teren.

În fiecare din aceste etape, proiectul care nu îndeplineşte cerinţele FRDS pentru a trece în faza următoare de evaluare este eliminat din competiţie.

Ghid pentru formularea cererii de finanţare – Servicii Sociale Comunitare 8

Page 9: Ghidul solicitantului

În urma evaluării, proiectele sunt ierarhizate în funcţie de notele obţinute, apoi sunt supuse analizei de către sub-comitetele specializate de selecţie. Aprobarea pentru finanţare a proiectelor se face de către Consiliul Director al FRDS.

Din experienţa anterioară, procesul de evaluare durează aproximativ 4 luni (de la data limită a depunerii până la obţinerea rezultatelor evaluării pentru runda respectivă).

După aprobarea finanţării, se va semna un acord de grant între FRDS şi organizaţia

solicitantă.

9. Conţinutul dosarului:Dosarul care va fi depus la FRDS, în două (2) exemplare , va avea respecta următorul conţinut:

1. Proiectul propriu-zis (completat conform formularului de cerere oferit de FRDS)

2. ANEXA 1- acorduri de parteneriat, semnate de fiecare partener;- alte documente relevante care susţin angajamentele partenerilor (ex, hotărâri ale

Consiliilor Locale, contracte de sponsorizare);- dacă se solicită finanţare pentru renovarea spaţiului: documente care dovedesc

dreptul de utilizare a spaţiului (ex, act de proprietate/contract de închiriere), o schiţă a spaţiului, o listă a lucrărilor de renovare necesare întocmită de un specialist, acordul proprietarului pentru efectuarea lucrărilor de renovare;

3. ANEXA 2- procese verbale ale întâlnirilor cu potenţialii beneficiari semnate de participanţi;- eventual, 2-3 studii de caz relevante.

4. ANEXA 3- chestionar specific de evaluare periodică a satisfacţiei beneficiarilor proiectului.

5. ANEXA 4- formularul de evaluare a capacităţii organizaţiei intermediare completat, după caz,

de către solicitant sau partener;- CV-uri ale personalului implicat în proiect;- raport de activitate pe ultimul an, referinţe privind activitatea anterioară etc;- câteva exemple de instrumente de lucru standardizate ce vor fi utilizate (ex, fişe de

post);- documente privind statutul legal al organizaţiei neguvernamentale specializate în

furnizarea serviciilor sociale, în calitate de solicitant sau de partener al administraţiei publice locale (copii după hotărârea judecătorească de acordare a personalităţii juridice, statutul organizaţiei, certificatul de înregistrare fiscală).

Cele două exemplare ale cererii de finanţare vor fi depuse în dosar de carton cu şine, de preferat prin poştă, cu confirmare de primire.

ANEXA 1

EVALUAREA INIŢIALĂ A NEVOILOR GRUPULUI DEZAVANTAJAT

Ghid pentru formularea cererii de finanţare – Servicii Sociale Comunitare 9

Page 10: Ghidul solicitantului

Scopul acestei evaluări este de a implica potenţialii beneficiari în identificarea propriilor nevoi. În acest fel, se va realiza o adaptarea eficientă a obiectivelor proiectului şi, mai ales, a serviciilor furnizate la nevoile reale ale grupului ţintă.Cum se poate realiza evaluarea?

Pentru a vă asigura ca proiectul pe care intenţionaţi să-l puneţi în practică răspunde nevoilor beneficiarilor, organizaţi una sau mai multe întâlniri la care să invitaţi 10-15 potenţiali beneficiari direcţi ai proiectului, dar şi beneficiari indirecţi (ex, persoane care se ocupă în prezent de îngrijirea lor - părinţi, rude etc.).

a. Cine organizează întâlnirea? Întâlnirea poate fi iniţiată şi organizată de potenţiali beneficiari sau de către reprezentanţii

organizaţiei care va implementa proiectul, în colaborare cu organizaţiile partenere (autorităţi locale etc.).

b. Anunţarea participanţilor cu privire la data, ora şi locul întâlnirii;În cazul în care potenţialii beneficiari se reunesc cu dificultate (ex, persoane în vârstă

dependente fizic), întâlnirea poate fi înlocuită cu interviuri efectuate la domiciliul acestora.

c. Desfăşurarea întâlnirii: Folosind întrebări deschise, încercaţi să identificaţi:- care sunt condiţiile de viaţă ale potenţialilor beneficiari în prezent;- care sunt nevoile beneficiarilor, aşa cum le percep participanţii; - care sunt priorităţile de acţiune privind întâmpinarea nevoilor identificate;- cum se aşteaptă beneficiarii să fie rezolvate aceste nevoi.

Puneţi întrebări legate de disponibilitatea acestora de a participa la dezvoltarea şi întreţinerea unor servicii care ar duce la satisfacerea nevoilor lor.

Asiguraţi-vă că toţi participanţi au avut ocazia să îşi exprime opinia, că şi cei mai timizi îşi fac auzită părerea.

d. Întocmirea unui proces verbal al întâlnirii, semnat de toţi participanţii (cu precizarea numelui în clar, în ce calitate a participat la întâlnire): Rezumaţi opiniile şi priorităţile exprimate de beneficiari într-un proces verbal al întâlnirii care va

fi semnat de toţi participanţii. Trageţi concluzii cu privire la rolul pe care îl poate avea fiecare categorie de participanţi la

întâlnire în realizarea şi întreţinerea proiectului.

Ataşaţi, în dosarul cererii de finanţare, procesul verbal al întâlnirii semnat de toţi participanţii şi câteva studii de caz relevante.

ANEXA 2

EVALUAREA PERIODICĂ A SATISFACŢIEI BENEFICIARILOR

Ghid pentru formularea cererii de finanţare – Servicii Sociale Comunitare 10

Page 11: Ghidul solicitantului

Scopul acestui formular este de a ne asigura că organizaţia este decisă să-şi adapteze în permanenţă serviciile la nevoile în schimbare ale beneficiarilor.

Pentru a răspunde acestei necesităţi, se va elabora un mic chestionar pe care organizaţia furnizoare de servicii îl va distribui periodic (spre exemplu, din şase în şase luni), pe toată durata proiectului:

tuturor beneficiarilor (în cazul proiectelor cu până la 50 de beneficiari) sau unui eşantion reprezentativ de beneficiari (în cazul proiectelor cu peste 50 beneficiari).

Pornind de la exemplele de mai jos, enunţaţi întrebări pe care intenţionaţi să le puneţi beneficiarilor proiectului dumneavoastră:

A. Sunteţi mulţumit de serviciile prestate?

B. În ce măsură serviciile oferite în cadrul acestui proiect răspund nevoilor dumneavoastră?

C. Aveţi şi alte nevoi care nu sunt satisfăcute? Dacă da, faceţi o listă a acestor nevoi.

D. Consideraţi că serviciile oferite sunt uşor de obţinut pentru cei îndreptăţiţi să beneficieze?

E. Puteţi face vreo recomandare în vederea îmbunătăţirii accesului la servicii?

F. Vedeţi vreo şansă/posibilitate ca organizaţia să-şi poată adapta activitatea astfel incât să poată răspunde mai bine necesităţilor dumneavoastră? Dacă da, vă rugăm să descrieţi modificările pe care le-aţi dori efectuate.

Atenţie! Conţinutul chestionarului trebuie adaptat tipului de servicii furnizate prin intermediul proiectului.

Ţineţi cont de caracteristicile grupului căruia i se adresează!

Ataşaţi, în dosarul de cerere, schiţa chestionarului pe care l-aţi elaborat pentru evaluarea satisfacţiei beneficiarilor proiectului dumneavoastră, ca şi o scurtă descriere despre modul cum intenţionaţi să-l aplicaţi şi să folosiţi rezultatele sale în timpul derulării proiectului.

Ghid pentru formularea cererii de finanţare – Servicii Sociale Comunitare 11