1

GHIDUL LUCRĂTORULUI ROMÂN ÎN GRECIA

2

1. CONDIłII DE VIAłĂ ÎN GRECIA

1.1. ViaŃa din Europa – prezentare generală CondiŃiile de viaŃă favorabile depind de un număr foarte mare de factori, precum: servicii de îngrijire medicală de calitate, educaŃia şi oportunităŃile de formare profesională sau facilităŃile de transport, acestea reprezentând câteva aspecte care afectează viaŃa şi munca din fiecare zi a cetăŃenilor. Uniunea Europeană şi-a stabilit ca obiectiv îmbunătăŃirea constantă a calităŃii vieŃii în toate statele sale membre şi confruntarea cu noile provocări ale Europei contemporane, precum excluziunea socială sau îmbătrânirea populaŃiei. ÎmbunătăŃirea condiŃiilor de ocupare a forŃei de muncă la nivelul Europei este o prioritate pentru Comisia Europeană. În perspectiva combaterii şomajului şi intensificării mobilităŃii între locuri de muncă şi regiuni, sunt dezvoltate şi implementate o mare varietate de iniŃiative la nivel european, pentru a veni în sprijinul Strategiei Europene de Ocupare. Din aceste iniŃiative fac parte şi Serviciul European de Ocupare EURES şi programul PROGRESS (2007-2013). Acesta din urmă înlocuieşte o serie de programe anterioare care se axau pe acŃiuni privind ocuparea, protecŃia şi incluziunea socială, condiŃii de muncă, egalitatea de şanse între femei şi bărbaŃi şi nediscriminarea. Sănătatea este o valoare de preŃ întrucât influenŃează vieŃile zilnice ale oamenilor şi în consecinŃă reprezintă o prioritate pentru toŃi cetăŃenii europeni. Astfel aceştia solicită să aibă un acces rapid şi uşor în cazul tratamentelor medicale atunci când călătoresc în alte state membre UE. Politicile în domeniul sănătăŃii de la nivelul UE urmăresc să răspundă tocmai acestor nevoi. Programul public de sănătate de la nivelul UE vizează îmbunătăŃirea capacităŃii UE de a răspunde ameninŃărilor din afara UE cu privire la sănătate şi îmbunătăŃire informaŃiilor şi cunoştinŃelor cu privire la ultimele evoluŃii din sectorul public de sănătate. EducaŃia la nivelul Europei se bucură de rădăcini puternice dar şi de o mare diversitate. Încă cu mult timp în urmă s-a considerat necesară respectarea caracteristicilor particulare ale unui sistem educaŃional din orice stat membru UE, dar pentru alte aspecte generale care au legătură cu sistemele de educaŃie, formare sau ocupare s-a considerat necesară aducerea de îmbunătăŃiri. Astfel în 1980 s-a lansat Eurydice, reŃeaua informaŃională privind educaŃia în Europa. Ulterior în 1986 atenŃia s-a îndreptat dinspre schimburile de informaŃii înspre schimburile de studenŃi, prin lansarea programului Erasmus, care a fost apoi urmat de o variantă a sa mult îmbunătăŃită, programul Socrates – care acoperă toate domeniile de educaŃie pentru toate vârstele şi toate nivelurile. Transportul a stat la baza primelor reglementări din cadrul ComunităŃii Europene. Încă de la 1958 când a intrat în vigoare Tratatul de la Roma, politica UE în domeniul transportului s-a axat pe înlăturarea obstacolelor de la graniŃele dintre Statele Membre, în consecinŃă a urmărit să permit ca oamenii şi bunurile să se poate deplasa rapid, eficient şi ieftin între aceste state. Acest principiu este strâns legat de scopul principal al UE de creare a unei economii dinamice şi a coeziunii în cadrul societăŃii. Sectorul transporturilor generează 10% din bunăstarea UE măsurată în PIB, echivalentul a aproximativ 1000 de miliarde de EURO pe an. De asemenea asigură mai bine de 10 milioane de locuri de muncă.

3

Zona Schengen. Aderarea la spaŃiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraŃie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliŃienească, judiciară sau vamală. În prezent, 25 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen. Acestea sunt: Belgia, FranŃa, Germania, Luxemburg, Olanda, Cehia, Lituania, Slovacia, ElveŃia, Italia, Portugalia, Spania, Grecia, Austria, Estonia, Malta, Slovenia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Letonia, Polonia, Ungaria. Viitoare state membre ale acordului Schengen sunt: România, Bulgaria, Cipru şi Liechtenstein. Transportul aerian Crearea unei singure pieŃe europene privind transportul aerian a presupus impunerea unor tarife mai mici şi înmulŃirea serviciilor oferite pasagerilor. UE a formulat de asemenea un set de drepturi menite să asigure un tratament corect pentru pasagerii de zbor. În calitate de pasager de zbor, o persoană beneficiază de o serie de drepturi când vine vorba de informaŃiile cu privire la zboruri şi rezervări, daune cauzate bagajelor, întârzieri şi anulări de zboruri, refuzarea îmbarcării, despăgubiri în caz de accidente sau probleme legate de pachetele de servicii turistice. Aceste drepturi se aplică zborurilor programate şi celor charter, atât pentru cele interne cât şi pentru cele internaŃionale, dintr-un aeroport din UE sau pentru un zbor care pleacă dintr-un stat din afara UE către un aeroport dintr-un stat UE, atunci când acest zbor este operat de o linie de zbor din UE. Transportul feroviar Sistemul european de transport feroviar este caracterizat de numeroase obstacole datorate sistemelor diferite utilizate în fiecare stat în parte. Astfel UE pentru a veni în întâmpinarea acestor probleme a adoptat o legislaŃie specifică sistemului de transport comun, pentru a pregăti înfiinŃarea unei zone de cale ferată integrată la nivel European, care să se supună reglementărilor legale şi tehnice comune. În acest sens un sprijin financiar considerabil este acordat proiectelor trans-europene cum este şi reŃeaua de căi ferate de la Lyon la graniŃa Poloniei cu Ucraina, de la Berlin la Palermo, de la Paris la Bratislava şi de la Varşovia la Helsinki. Noi reŃele internaŃionale de căi ferate, pentru trenuri de mare viteză sunt realizate între Paris-Bruxelles-Cologne-Amsterdam şi de-a lungul sud-vestului Europei de la Lisabona la Bordeaux.

CirculaŃia mărfurilor şi a capitalurilor Libera circulaŃie a mărfurilor şi a capitalurilor reprezintă două din cele patru libertăŃi fundamentale (libera circulaŃie a persoanelor, serviciilor, mărfurilor şi capitalurilor) instituite de Tratatele Constitutive ale Uniunii Europene şi reprezintă condiŃii esenŃiale pentru funcŃionarea pieŃei interne a UE. Libera circulaŃie a mărfurilor - majoritatea produselor (considerate ca fiind cu "risc mai mic") sunt supuse la aplicarea principiului de recunoaştere reciprocă, ceea ce înseamnă că orice produs fabricat sau comercializat legal într-unul din statele membre ale UE poate fi mutat şi comercializat în mod liber în cadrul pieŃei interne a UE. Limitele privind libera circulaŃie a mărfurilor sunt stabilite atunci când există un interes comun specific, cum ar fi protecŃia mediului, sănătatea cetăŃenilor sau politicile publice, de exemplu. Acest

4

lucru înseamnă, de exemplu, că dacă importul unui produs este considerat de către autorităŃile naŃionale ale unui stat membru ca fiind o potenŃială ameninŃare pentru sănătatea, moralitatea sau ordinea publică, acest stat poate restricŃiona sau interzice accesul pe piaŃa sa. Exemple de astfel de astfel de produse sunt produsele alimentare modificate genetic sau anumite băuturi energizante. Libera circulaŃie a capitalurilor - constituie baza de integrare a pieŃelor financiare europene. CetăŃenii statelor membre UE pot gestiona şi investi banii în orice alt stat membru UE. Persoanele fizice pot efectua un număr ridicat de operaŃiuni financiare în cadrul UE, fără restricŃii majore, astfel: pot să deschidă uşor un cont bancar, pot să cumpere acŃiuni, pot să-şi investească banii sau să achiziŃioneze proprietăŃi într-un alt stat membru. Anumite excepŃii de la acest principiu se aplică şi sunt în principal legate de impozitare, politicile publice, spălarea de bani şi sancŃiunile financiare convenite în cadrul Politicii Comune Externe şi de Securitate a UE.

1.2. Sistemul politic, administrativ şi juridic din Grecia Grecia este o republica prezidenŃială parlamentară. Autoritatea supremă în Republica Elenă este preşedintele ale cărui activităŃi/atribuŃii definesc sistemul grec ca o democraŃie prezidenŃială. Preşedintele este ales de către Parlament Elen pentru un mandat de cinci ani. Actualul preşedinte este domnul Karolos Papoulias. Autoritate legislativă este exercitată de către Parlamentul Elen. Parlamentul este compus din 300 reprezentanŃi care sunt aleşi de către popor pentru un mandate de patru ani, prin vot secret, direct si universal. De asemenea, Parlamentul exercită un control asupra Guvernului, alege preşedintele Republicii şi oferă guvernului votul de încredere, în conformitate cu principiul democraŃiei parlamentare. Autoritatea executivă este exercitată de către Guvern. Prim-ministru este Georgios Papandreou, preşedintele Mişcării Socialiste Panelene. Guvernul Papandreou a fost format în urma alegerilor din data de 4 octombrie 2009. La ultimul scrutin, reprezentanŃii din cinci partide (PASOK, Noua DemocraŃie, Partidul Comunist din Grecia, Adunarea Populară Ortodoxă şi CoaliŃia Stângii Radicale) au fost aleşi pentru cele 300 de locuri ale Parlamentului. Din punct de vedere administrativ, Grecia este împărŃită în 13 regiuni, 51 de prefecturi şi regiunea administrativă autonomă de la Muntele Athos. Primarii şi prefecŃii sunt aleşi prin vot direct o dată la patru ani şi şefii de regiuni sunt numiŃi direct de către Guvern. Sistemul juridic al Greciei este coordonat de Ministerul JustiŃiei. Puterea judecătorească este independentă şi se exercită de către judecători, care au autonomie funcŃională şi personală. InstanŃele supreme sunt Pagos Areios, Consiliul de Stat, Curtea de Conturi şi Curtea Supremă Specială. Ar trebui să fie menŃionat faptul că în Grecia nu se aplică pedeapsa capitală. CetăŃeanul este apărat în instanŃă de către avocatul ales de către acesta. Dacă nu alege personal un avocet, este numit, de către instanŃă, un apărător. Ministerul Ordinii Publice, care la 18 septembrie 2007 a fuzionat cu Ministerul Afacerilor Interne, supraveghează poliŃia, pompierii şi Serviciul National de Informatii (EYP) şi este responsabil pentru: - apărarea şi menŃinerea ordinii publice; - protecŃia securităŃii publice şi naŃionale;

5

- intervenŃii în caz de incendiu, incendii forestiere şi securitate rurală; - apărarea civilă; - participarea la asigurarea apărării naŃionale, în cooperare cu forŃele armate. PiaŃa forŃei de muncă este coordonată de către Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale. OrganizaŃia pentru Ocuparea ForŃei de Muncă (OAED) joacă rolul principal în punerea în aplicare a politicii guvernamentale asupra ocupării forŃei de muncă şi satisfacerea nevoile cetăŃenilor la nivel local.

1.3. Găsirea unei locuinŃe Aproximativ 78% din spaŃiile de cazare sunt în proprietate privată, iar restul, 22%, sunt închiriate. INCHIRIEREA UNEI PROPRIETĂłI Este disponibilă cazare atât în locuinŃe mobilate cât si nemobilate. Cu toate acestea, locuinŃele mobilate sunt slab echipate. Simbolul grec pentru închiriere este - "De închiriat" – «Ενοικιάζεται». ProprietăŃile de inchiriat sunt publicate în ziare, la rubrica «Ενοικίαση ακινήτων». Ziarele principale pentru anunŃuri imobiliare sunt Ta Nea, Eleftherotypia, Apoyevmatini, Chryssi Efkeria, Super Angelies şi Makedonia (Τα Νέα, η Ελευθεροτυπία, η Απογευµατινή, η Χρυσή Ευκαιρία, οι Σούπερ Αγγελίες, η Μακεδονία και οι εφηµερίδες του τοπικού Τύπου). Închirierea unui apartament de calitate medie, într-o zonă medie costă 350-400 de euro lunar. Depozitul obişnuit pentru o propietate închiriată este echivalentul chiriei pe două luni. În acest sens se încheie un contract scris de închiriere. CUMPĂRAREA UNEI PROPIETĂłI În Grecia există agenŃi imobiliari în special în oraşele mari. VeŃi avea nevoie de serviciile unui avocat atunci când doriŃi să achiziŃionaŃi o propietate sau să o înregistraŃi în registrul funciar. ProprietăŃile de vânzare sunt publicate în ziare şi în reviste de specialitate, astfel cum sunt cele menŃionate anterior. Este necesară conectarea la următoarele reŃele de utilităŃi publice: - COMPANIA DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE Exista firme specializate în zona Atenei (EVDAP) şi zona Salonicului (OY.TH) şi (OA.TH). În alte zone, autorităŃile municipale şi comunale prestează servicii de aceeaşi natură, în general, similare. - COMPANIA PUBLICĂ DE ELECTRICITATE - (DEI) O simplă cerere la serviciul autorizat al DEI, menŃionând datele necesare, este suficientă pentru conectarea la reŃeaua de energie electrică - TELEFONIE ŞI INTERNET O simplă cerere la filiala locală a OTE sau la un furnizor alternativ este suficientă pentru conecatrea la o linie de telefonie, cu sau fără conexiune la Internet. O sumă lunară pentru serviciile de televiziune este plătită prin intermediul facturii de energie electrică. Sistemul de operare este PAL-SECAM. Canale TV Externe pot fi recepŃionate cu o antenă de satelit. SERVICII MUNICIPALE ŞI A COMUNALE O sumă, a cărei valoarea depinde de suprafata ( în mp) casei sau apartamentului, este plătită prin intermediul facturii de energie electrică pentru toate serviciile oferite de municipalitate sau de comuna de reşedinŃă. CUMPĂRAREA UNEI PROPIETĂłI

6

AgenŃii imobiliari există în Grecia în special în oraşele mari. VeŃi avea nevoie de serviciile unui avocat atunci când doriŃi să achiziŃionaŃi o propietate sau să o înregistraŃi în registrul funciar. ProprietăŃile de vânzare sunt publicate în ziare şi în reviste de specialitate, astfel cum sunt cele menŃionate anterior. Sumele impozitului total sunt cuprinse între 11-16% din preŃul de cumpărare şi variază în funcŃie de regiune. În cazul achiziŃiilor de clădiri noi, taxa a fost înlocuit cu TVA de la 19% începând cu 1.1.2006. COSTURI MEDII INCHIRIERE: Atena (Glyfada): cca. 600 euro pe lună pentru un apartament cu trei camere Atena (Kifissia): cca. 650 de euro pe lună pentru un apartament cu trei camere Atena (centru): aprox. 450 de euro pe lună pentru un apartament cu trei camere Piraeus: cca. 450 de euro pe lună pentru un apartament cu trei camere Salonic: cca. 400-600 de euro pe lună pentru un apartament cu trei camere Kerkyra: cca. 400 euro pe lună pentru un apartament cu trei camere Heraklion (Creta): aprox. 300-450 de euro pe lună pentru un apartament cu trei camere Rhodes: cca. 450 de euro pe lună pentru un apartament cu trei camere Patras: cca. 300-450 de euro pe lună pentru un apartament cu trei camere CUMPĂRARE: Atena (Glyfada): cca. 3 000 de euro pe mp Atena (Kifissia): cca. 3 500 de euro pe mp Atena (centru): aprox. 2 000 de euro pe mp Piraeus: cca. 2 000 de euro pe mp Salonic (zona de est): cca. 1 500 - 2 500 de euro pe mp Salonic (centru): aprox. 1 500 - 2 000 de euro pe mp Salonic (zona de vest): aprox. 1 000 - 1 500 de euro pe mp Salonic (coasta): cca. 3 000 de euro pe mp Kerkyra: cca. 1 500 - 2 000 de euro pe mp Heraklion (Creta): aprox. 1 500 - 2 000 de euro pe mp Rhodes: cca. 1 500 - 2 500 de euro pe mp Patras: cca. 1 300 - 2 500 de euro pe mp

1.4. Costul vieŃii în Grecia Costul de trai, în raport cu veniturile, rămâne destul de ridicat în Grecia, conform datelor statistice ale Serviciului European Grecia este a cincisprezecea din 27 de state, din punctul de vedere al nivelului general al preŃurilor. În restaurante şi hoteluri, în special, preŃurile greceşti sunt mai mici decât media europeană, dar la 91% din medie atunci când acestea sunt raportate la veniturile din Grecia, care sunt 82% din media europeană. Atena se regăseşte pe locul 47 din 131 oraşe raportat la costul vieŃii conform unui sondaj realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). Potrivit cercetărilor de la The Economist, costul vieŃii în Atena este de aproape 90% din costul din New York.

7

Costul de trai este mai ridicat în zonele semi-urbane şi turistice. În zonele neturistice, costul vieŃii este mai mic datorită disponibilităŃii la nivel local de produse agricole, chirii mai mici şi cheltuieli mai mici pentru transport. Câteva exemple de cost pentru vizitatorii străini: - intrarea la muzeu între 4-12 euro, - bilete la teatru de la 20 euro, - bilete la cinema între 7-10 euro, - sandwich de la 1.70 Euro - souvlaki de la 1.70 Euro - sticla mare de apă 1 euro - cafea de la 1 euro - cafea Cappuccino (într-o cafenea), de la 3 euro - băuturi răcoritoare de la un chioşc de 0.70 Euro - băutura într-un bar de la 6 euro Transportul public din Atena foloseşte un singur bilet valabil pentru 1,5 ore şi costă 1 euro, care nu include călătoriile la şi de la aeroportul Eleftherios Venizelos.

1.5. Sistemul sanitar elen Sistemul naŃional elen de sănătate este operat de către Institutul de Asigurări Sociale (IKA). Trebuie obtinut un carnet de sănătate de la biroul local IKA, cât mai curând după momentul începerii activităŃii. Broşura / carnetul trebuie să fie prezentat la toate vizitele la un medic sau la spital. În acelaşi timp, se alocă un număr de asigurare socială (Αριθµος Μητρωου Κοινωνικης Ασφαλισης (ΑΜΚΑ)). Biroul local IKA va oferi o listă a medicilor care lucrează în cadrul sistemului naŃional de sănătate. Toate îngrijire medicale sunt gratuite, dar există o bază de taxare a prescripŃiei medicale egală cu 25% din costul medicamentelor prescrise. Există un sistem de tratament de urgenŃă gratuit prevăzut pentru vizitatorii din state membre ale UE / solicitanŃilor de locuri de muncă, care trebuie să deŃină Cardul European de Asigurări de Sănătate din Ńara de origine. FuncŃionarii publici, angajaŃii băncilor, comercianŃii şi a alte categorii profesionale sunt înscrişi în alte sisteme de asigurări de sănătate. Institutul de Asigurări Sociale (IKA) este cel mai mare organism de asigurări din Grecia şi acoperă mai mult de jumatate din populatie. Acesta oferă asistenŃă medicală pentru 5.550.000 de persoane asigurate, inclusiv membrii de familie, şi plăteşte pensii, pentru 845.000 de pensionari. Acesta oferă acoperire pentru persoanele asigurate şi pensionarilor pe tot parcursul vieŃii lor. Venitul institutului provine din contribuŃiile angajaŃilor şi angajatorilor precum şi din finanŃarea de la guvern. Persoanele cu asigurare IKA au dreptul la prestaŃii în natură - medicale, farmaceutice, de îngrijire spitalicească şi dentară, de îngrijire suplimentară de sănătate şi medicină preventivă, precum şi prestaŃii în numerar în formă de subvenŃie de maternitate, de sarcină şi a indemnizaŃiei de naştere, sănătate şi de accident beneficii , ajutor de deces şi de pensii. Toate examenele medicale efectuate de medici în cadrul centrelor medicale sau chirurgicale din cadrul IKA sau de către medici IKA la domiciliu sunt gratuite pentru persoanele asigurate şi membrii lor de familie. Testele generale şi specifice în laboratoare IKA sunt, de asemenea, gratuite, aşa cum este şi tratamentul stomatologic. Serviciilor stomatologice sunt gratuite, dar numai atunci când sunt prestate

8

de către cabinetele stomatologice din cadrul IKA, de către centrele ortodontice şi stomatologice ale IKA sau de către stomatologi care au contracte cu IKA, în cadrul cabinetelor proprii. O parte din taxa pentru vizita la un medic privat şi a costului medicamentelor în caz de urgenŃă se rambursează în conformitate cu tarifele în vigoare. În caz de urgenŃă, persoanele asigurate la IKA pot apela la serviciile unui Centrul de ajutor de urgenŃă al IKA. Teste medicale generale şi specifice pot fi efectuate de către laboratoarele IKA sau de către laboratoare care au încheiat contracte cu IKA. Costul protezelor şi aparatelor majore, cum ar fi stimulatoare cardiace, proteze auditive, scaune cu rotile, lentile de contact, este acoperit de IKA la primirea unui raport medical de la medical specialist. Tratamentul în spitalele IKA, spitale publice si clinici private contractate de IKA şi în clinici pentru afecŃiuni cronice şi a copiilor cu handicap este oferit gratuit. Medicul IKA, ce trebuie să dea o aprobare prealabilă, organizează admiterea la un spital. AsistenŃa medicală spitalicească în cadrul IKA acoperă toate cheltuielile de spitalizare a persoanelor asigurate şi ale pensionarilor şi ale membrilor familiilor acestora. Asigurarea este obligatorie şi începe din prima zi de muncă. Atât angajatorii şi angajaŃii trebuie să participe la contribuŃiile de asigurări pentru a IKA. Angajatorii sunt obligaŃi să plătească propriile contribuŃii (contribuŃia angajatorului), precum şi sumele pe care le deduce din salariile angajaŃilor lor (contribuŃia angajatului), la biroul local IKA, la sfârşitul fiecărei luni. ContribuŃia lunară se referă la zilele lucrătoare din luna precedentă – EX: contribuŃiile din ianuarie trebuie să fie plătit la sfârşitul lunii februarie. Suma plătită către IKA este un procent din salariul brut. Câştiguri mai mari şi mai multe zile lucrătoare presupun beneficii mai mari. În cazul în care angajatul lucrează la domiciliul său sau al angajatorului (grădinari, funcŃionarii interne, bucătari-şefi, etc), angajatorul trebuie să notifice acest lucru la biroul local IKA, atunci când angajatul începe activitatea, astfel încât data asigurării să înceapă de la data angajării. Asigurarea în cadrul IKA (Institutul de Asigurări Sociale) este obligatorie şi se referă la persoanele angajate care lucrează în Grecia sau în străinătate (pentru angajatori al cărui sediu se află în Grecia). Asigurarea acoperă, de asemenea, persoanele care nu sunt asigurate de către orice alt fond de asigurări principale şi lucrează în cadrul serviciilor închiriate pentru o perioadă determinată de timp ca şi serviciu principal sau secundar şi, în sfârşit, persoane angajate pe o perioadă de timp determinată. Aceste persoane sunt asigurate prin sindicat sau societatea de asigurare a acestora. În afară de spitale publice, există spitale private şi, de asemenea, medici privaŃi. Medicamente fără prescripŃie medicală pot fi obŃinute de la farmacii / farmacişti în fiecare cartier. În cazul unei urgenŃe medicale sau atunci când transportul la un spital este necesar se apelează numărul de urgenŃă 166.

1.7. ViaŃa socială şi culturală Grecia are o importantă moştenire culturală şi istorică, cu un număr foarte mare de situri arheologice, artefacte, festivaluri şi expoziŃii care să integreze acest trecut în prezent. Exista situri arheologice şi muzee interesante în fiecare parte a Greciei. Vara sunt organizate festivaluri de muzică şi prezentări de teatru de comedii şi tragedii clasice precum şi moderne, în diferite oraşe. Companii ambulante de teatru prezintă spectacole de teatru cu opere greceşti şi europene în diferite oraşe. Capitala Atena are 120 de teatre şi 130 de cinematografe.

9

Grecia, de asemenea, are foarte multe săli de muzică, restaurante si cluburi de noapte şi oferă, în general, o viata de noapte animată. Vremea relativ bună permite grecilor nenumărate modalităŃi de socializare. O varietate largă de teatre, cinematografe, centre culturale locale, expoziŃii de artă şi expoziŃii de sculptură modernă şi clasică există în toată Grecia. Cultura greacă este rezultatul amestecului de elemente şi influenŃe de la est şi vest şi nord şi sud, pe o perioadă foarte lungă de timp. Marile civilizaŃii din zona Mării Mediterane se regăsesc în Grecia şi au lăsat amprente de neşters. Cu toate acestea, rezultatul final a fost mult mai mare decât suma părŃilor separate. Trecerea istoriei şi a spiritualităŃii elene cu influenŃe de la alte civilizaŃii a produs un bogat mozaic de tradiŃii, realizări artistice şi atitudini care dau civilizaŃiei greceşti identitatea sa unică. Grecii, ca popor, au fost întotdeauna receptivi la influenŃe si dornici de experimentare. Zelul pentru păstrarea unor elemente ale trecut alternează cu apetitul pentru noutate în toate domeniile vieŃii. Asta este ceea ce dă unicitatea şi calitate culturii greceşti, care sunt recunoscute de către toată lumea modernă, cu puncte specifice de referinŃă, care sunt de neegalat în întreaga istorie a culturii umane. Patrimoniul cultural din Grecia cuprinde toate aceste monumente, care se disting prin originalitatea lor, autenticitatea şi importanŃa istorică şi asigură calitatea mesajului care este transmis de la o vârstă/epocă la alta. Astfel sunt monumentele istorice, creştine şi arheologice, comori de artă şi toate realizările intelectuale şi morale ale tradiŃiei greceşti. Cele mai multe zone din Grecia au câte un muzeu important care conŃine o multitudine de exponate arheologice. Noul Muzeul Acropolis, vizavi de stânca sacră şi cu vedere la Parthenon, a fost deschis in iunie 2009.

1.8. ViaŃa privată (naştere, căsătorie, deces) Naşterea, căsătoria şi decesul sunt înregistrate de către registrele locale. AutorităŃile străine sunt responsabile pentru resortisanŃii UE. Certificatul eliberat de medic sau de moaşă este necesar pentru înregistrarea unei naşteri. Numele copilului este înscris într-o simplă declaraŃie personală sau în certificatul de botez. Certificatul de căsătorie confirmă numele de familie. Declararea botezului se face la servicii competente din cadrul municipalităŃii locale.Responsabilitatea pentru declararea botezul revine părinŃilor care au custodia copilului, naşului, persoana botezată, dacă acesta a atins vârsta de 14 ani, sau rude de sânge până la gradul al treilea. Se face o distincŃie între căsătoria religioasă şi cea civilă. Mai mult de 90% dintre căsătorii au loc în biserici ortodoxe, iar restul au loc la municipalităŃi sau în altă parte. Documentul necesar este fie certificatul de la biserică fie certificatul de la municipalitate. ConvieŃuire în afara căsătoriei nu este atât de comună ca în Ńările din Europa de Nord. În caz de deces, registrul cere certificatul eliberat de un medic sau de la spital. Transferul automobilului şi informaŃii cu privire la permisul de conducere

10

Implementarea principiului liberei circulaŃii a persoanelor, reprezintă una dintre pietrele de temelie ale construcŃiei europene şi a stat la baza introducerii unei serii de reguli practice prin care să se asigure faptul că cetăŃenii europeni pot într-adevăr să circule liber şi uşor în orice alt stat membru al UE. Astfel călătoritul cu maşina proprie în statele membre UE a devenit cu timpul o chestiune mult mai puŃin problematică. Comisia Europeană a stabilit o serie de reglementări comune cu privire la recunoaşterea reciprocă a carnetului de conducere, valabilitatea asigurării pentru maşină şi posibilitatea înregistrării unei maşini într-o Ńară gazdă.

Permisul de conducere în UE. Nu există efectiv un permis de conducere comun la nivelul UE, dar statele membre UE au introdus totuşi un „model comunitar” de permis de conducere. Prin acest model se asigură că permisele de conducere emise de diferite state membre UE sunt uşor de recunoscut în alte State Membre. În general se aplică principiul recunoaşterii reciproce. Permisul este emis în conformitate cu prevederile naŃionale, dar trebuie în acelaşi timp să respecte dispoziŃiile cu privire la modelul comunitar, cum ar fi condiŃiile minime de îndeplinit pentru a putea obŃine un permis de conducere. Permisele de conducere mai vechi, emise înainte de 1996 nu trebuie să fie schimbate conform acestui nou model comunitar de permis şi rămân valide până la expirarea lor.

Înregistrarea maşinii în Ńara gazdă. În cazul în care o persoană rezidă în alt stat membru UE şi îşi foloseşte maşina personală pe teritoriul acelui stat pentru mai mult de 6 luni, va fi obligat să-şi înregistreze maşina adresându-se autorităŃilor locale şi plătind taxele de înregistrare aferente în statul gazdă.

Asigurarea maşinii. CetăŃenii UE îşi pot asigura maşina în orice stat membru UE, atâta timp cât compania de asigurări aleasă este licenŃiată, conform reglementărilor legale naŃionale, în emiterea unor astfel de poliŃe de asigurări. O companie cu sediul într-un alt stat membru are dreptul să vândă o poliŃă de răspundere civilă obligatorie doar dacă sunt îndeplinite anumite condiŃii. Asigurarea va fi valabilă în toate statele membre UE, indiferent unde are loc accidentul.

Taxe. TVA-ul pe maşinile cu motoare este plătit de regulă în Ńara din care se cumpără maşina, cu toate că în anumite condiŃii, TVA-ul se poate plăti în Ńara de destinaŃie.

1.9. Transportul în Grecia AEROPORTURI Noul aeroport internaŃional Eleftherios Venizelos din Attica, unul dintre cele mai mari proiecte realizate vreodată în Grecia şi în Uniunea Europeană, a fost finalizat şi predat pentru utilizare în martie 2001. Al doilea aeroport ca mărime în Grecia este aeroportul Makedonia din Salonic. Următoarele aeroporturile sunt deservite de către compania Olimpic şi alte companii aeriene: Atena, Alexandroupolis, Astypalea, Zakynthos, Heraklion, Salonic, Thira, Ikaria, Ioannina, Kavala, Kalamata, Kalymnos, Karpathos, Kasos, Kastelorizo, Kastoria, Kerkyra, Kefalonia, Kozani, Kithira, Kos, Leros, Limnos, Milos, Mykonos, Mytilene, Naxos, Paros, Preveza, Rodos, Samos, Siteia, Skiathos, Skyros, Syros, Chania şi Chios. REłEAUA DE CALE FERATĂ Principala agenŃie de gestionare a reŃelei de cale ferată în Grecia este OrganizaŃia Elenă a Căilor Ferate (OSE). ReŃeaua de cale ferată asigură legături între Atena şi nordul Greciei, precum şi zona Peloponez. Există, de asemenea, liniile de cale ferată de la Salonic la Edessa, Amyndaio şi Florina şi de la Atena către Chalkida.

11

Căile ferate suburbane asigură legături ale diferitelor locaŃii din Atena şi Pireu cu suburbii şi aeroport, precum şi la vest cu Corint şi Kiato. Atena are o reŃea extinsă de metrou, cu legături care leagă portul din Pireu, cu aeroportul Eleftherios Venizelos. Tariful pe toate rutele de metrou şi de autobuz este 1 euro, iar biletul este valabil pentru călătorii continue pentru 1,5 ore. Tariful de metrou de la şi către aeroport este de şase euro. Autostrăzile Atena - Salonic şi Atena - Patras au taxele de trecere care variază între doi sau trei euro. În luna iunie a anului 2009 cea mai mare parte a Via Egnatia, care începe din Igoumenitsa, în Epir şi se încheie la frontiera cu Turcia, după ce trece prin Vest, Europa Centrală şi de Est, Macedonia, a fost deschisă traficului. Este posibil transportul cu autobuzul între oraşe şi în întreaga Ńară. Insulele sunt deservite de mai multe nave convenŃionale şi de mare viteză şi au conexiuni aeriene.

12

2. EXERCITAREA DREPTULUI DE ŞEDERE ŞI ACCESUL PE PIAłA MUNCII ÎN GRECIA

2.1. Proceduri de înregistrare şi obŃinerea permisului de şedere Ca cetăŃean al unui stat al UE / SEE, puteŃi intra pe teritoriul Greciei prin prezentarea unei cărŃi de identitate valabilă sau un paşaport. Nu există nici o cerinŃă de a deŃine viză de intrare. Lucrătorii dintr-un stat al UE / SEE, în speŃă România, au dreptul de stabilire, pe întreg teritoriul Uniunii Europene / SpaŃiul Economic European. CetăŃenii UE / SEE pot intra pe teritoriul Greciei pentru a căuta locuri de muncă şi şedere pentru o perioadă de şase luni (trei luni pentru şedere şi o perioadă suplimentară de de trei luni în cazul în care sunt în căutarea de lucru). Formularul E 303 dă dreptul unui şomer care este în căutarea unui loc de muncă, de a beneficia de indemnizaŃie de şomaj timp de trei luni. Un alt formular tip “E” este necesar pentru asigurări sociale. Aceste documente administrative sunt furnizate de către instituŃiile din statul de origine, în speŃă din România. În baza formularului E 205 se probează faptul că persoana aflată în căutarea unui loc de muncă este asigurată în statul de origine. În cazul şederii în Grecia pentru o perioadă mai mare de trei luni, acestă situaŃie trebuie raportată la secŃia de poliŃie din zona în care cetăŃenii unui stat membru UE / SEE îşi au reşedinŃa. Permisul de şedere confirmă dreptul de şedere în Grecia ca o persoană angajată, având naŃionalitatea statului UE / SEE. Respectiva persoană trebuie să fie angajată sau să dispună de resurse suficiente pentru a rămâne în Grecia. Dacă aceste condiŃii sunt îndeplinite, un permis de şedere este eliberat pentru cinci ani şi poate fi reînnoit. Fiecărui rezident îi este alocat, în relaŃiile cu autorităŃile fiscale, un număr de înregistrare pentru impozitarea veniturilor personale (AFM) şi un alt număr de înregistrare (AMKA) pentru serviciile de asigurări sociale. CetăŃenii din statele membre ale UE / SEE, respectiv România, pot intra şi lucra în Grecia în mod liber fără o autorizaŃie specială. CetăŃenilor din statele mebre ale UE li se eliberează un permis de şedere pentru obŃinerea unui loc de muncă plătit atunci când aceştia prezintă o declaraŃie de angajament din partea unui angajator. Un membru de familie dependent, al unui lucrător, resortisant al unui stat membru al UE / SEE, aflat în întreŃinerea lucrătorului, beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi lucrătorul respectiv. Permisul de şedere permite şederea în Grecia pentru un cetăŃean al unui stat membru UE / SEE. InstituŃia competentă pentru eliberarea acestui document este secŃia de poliŃie din raza de domiciliu. Documente justificative - documentul oficial utilizat de către solicitant pentru a intra pe teritoriul Greciei. - dovada că atât solicitantul cât şi membrii familiei sale au asigurări de sănătate şi dispun de fonduri suficiente. - trei (3) fotografii.

13

Pentru asigurarea de sănătate, un cetăŃean al unui stat membru al UE trebuie să deŃină Cardul European de Asigurari de Sanatate (de preferat formularelor mai vechi E 111 şi E 119) din Ńara de origine. În România, Cardul European de Sănătate este eliberat de către Casa NaŃională de Asigurări de Sănătate (CNAS), instituŃia competentă în domeniul asigurărilor de sănătate.

2.2. InformaŃii privind piaŃa muncii Principalele sectoare şi locuri de muncă, în care se găsesc oportunităŃi de angajare sunt: servicii, turism, agricultură. Principala instituŃie şi sursă de informaŃii în domeniul ocupării forŃei de muncă din Grecia, având centre de promovare a ocupării forŃei de muncă (EPC sau EPC2) şi a personalului în toată Grecia, este OrganizaŃia pentru ocuparea forŃei de muncă (OAED). http://www.oaed.gr/Pages/SN_151.pg De asemenea pot fi contactaŃi consultantii EURES – Grecia (European Employment Services - Greece), care au rolul de consilia persoanele interesate în a găsi de lucru într-un stat al Uniunii Europene şi de a ocupa locurile de muncă vacante puse la dispoziŃie de către angajatori în spaŃiul european, implicit în Grecia. Poate fi accesat şi site-ul EURES. http://ec.europa.eu/eures/ http://ec.europa.eu/eures/main.jsp?catId=8106&acro=living&lang=en&parentId=7746&countryId=GR&living=

2.3. Găsirea unui loc de muncă:

Cum se caută un loc de muncă? OrganizaŃia pentru ocuparea forŃei de muncă (OAED) este principalul actor în domeniul ocupării forŃei de muncă din Grecia, având centre de promovare a ocupării forŃei de muncă (EPC sau EPC2) şi a personalului în toată Grecia, unde şomeri se pot adresa pentru a găsi locuri de muncă şi să primească consiliere. De asemenea iniŃiază şi desfăşoară programe active de ocupare a forŃei de muncă şi de recalificare pentru şomeri. În cadrul OAED există, de asemenea, consultanti EURES – Grecia (European Employment Services), care vorbesc limbi străine şi sunt special instruiŃi. Rolul lor este de a ajuta persoanele interesate în a găsi de lucru într-un stat al Uniunii Europene şi de a ocupa locurile de muncă vacante puse la dispoziŃie de către angajatori în spaŃiul european. Aceştia, de asemenea, furnizează informaŃii şi sunt un intermediar între solicitanŃi şi angajatori în cadrul reŃelei europene de ocuparea a forŃei de muncă. În acest sens, aveŃi posibilitatea să postaŃi informaŃiile referitoare la opŃiunile şi calificările dumneavoastră pe site-ul EURES, astfel încât acestea să fie disponibile pentru angajatori http://ec.europa.eu/eures/home.jsp?lang=ro. SolicitanŃii pot fi, de asemenea, plasaŃi pe piaŃa forŃei de muncă de către agenŃiile de muncă din sectorul privat care sunt autorizate de Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale din Grecia şi îndrumaŃi în găsirea de locuri de muncă, în special persoanele care deŃin calificări în anumite profesii precum artişti, supervizori, manageri şi ocupanŃii unor poziŃii de contabili şi experŃi fiscali, curăŃători, muncitorii din construcŃii, tehnicieni, ghizi, modeling, asistente medicale personale, personal pentru a avea grijă de bătrâni şi personalul de întreŃinere a propietăŃilor rezidenŃiale.

14

În plus, agenŃiile de muncă temporară identifică locuri de muncă pentru salariaŃi lor, la alŃi angajatori. Pentru persoanele care caută locuri de muncă cu nivel intermediar, ziarele sunt surse importante de informaŃii. Reclamele pentru posturile de conducere şi personalul de specialitate sunt, de obicei, atât în limba greacă cât şi engleză.VeŃi găsi anunŃuri de angajare în diverse publicaŃii şi ziare . Unele universităŃi organizează seminarii anual pentru absolvenŃi, la care solicitanŃii de locuri de muncă au posibilitatea de a stabili contacte cu angajatorii interesaŃi. PuteŃi, de asemenea, să accesaŃi site-urile companiilor pentru care aŃi fi interesaŃi să lucraŃi.

Cum se candidează pentru un loc de muncă? Atunci când se aplică pentru un loc de muncă este necesar să fie ataşat CV-ul, care trebuie să fie dactilografiat, concis, să aibă două sau trei pagini şi să ofere o descriere clară a experienŃei educaŃionale şi profesionale. ConŃinutul CV-ul ar trebui să se raporteze la specificul locului de muncă solicitat şi cerinŃele stabilite de către potenŃialul angajator. CV-ul trebuie să includă informaŃii personale, cum ar fi numele, adresa, numărul de telefon, adresa de e-mail şi naŃionalitatea, studiile şi să ofere detalii cu privire la experienŃa profesională, cu precizarea locurilor de muncă anterioare, datele de referinŃă ale angajatorilor, perioada angajării şi sarcinile efectuate. Trebuie menŃionate toate competenŃele şi cunoştinŃele dobândite în diverse domenii. Ar fi util, de asemenea, să fie menŃionate, limbile străine cunoscute, cu informaŃii despre nivelul de cunoştinŃe şi calificările obŃinute în acest domeniu precum şi titlul şi durata seminariilor / cursurilor urmate. CunoştinŃele în domeniul informatic şi alte cunoştinŃe specializate pot fi, de asemenea, menŃionate, precum şi interesele personale şi referiri la personalitatea dumneavoastră. La sfârsitul CV-ul pot fi inserate două sau trei adrese ale foştilor profesori sau angajatori, cu datele lor, astfel încât potenŃialul angajator să poată lua legatura cu aceştia. Scrisoarea de intenŃie CV-ul ar trebui să fie însoŃit de o scrisoare de intenŃie, de o pagină, care să facă legătura între calificările profesionale şi educaŃionale ale solicitantului cu locul de muncă pentru care candidează. Respectiva scisoare de intenŃie trebuie să fie semnată. Multe companii greceşti folosesc formularele standard pentru a înlocui CV-ul. Aceste formulare sunt lungi şi detaliate. SondaŃi piaŃa muncii pentru a găsi companii pentru care doriŃi să lucraŃi. Trimite-le CV-ul sau duceŃi CV-ul în persoană şi contactaŃi persoana cu atribuŃii în domeniul resurselor umane din cadrul companiei. De asemenea, precizaŃi motivele pentru care credeŃi că sunteŃi un candidat potrivit. E-mailul poate fi o modalitate uşoară de a realize un prim contact.

15

3. CONDIłII DE MUNCĂ

3.1. Tipuri de locuri de muncă Persoanele sub 15 ani nu au voie să lucreze în spaŃii industriale, cu excepŃia membrilor de familiei ai angajatorului şi numai dacă condiŃiile de muncă nu reprezintă un risc pentru sănătatea celor angajaŃi. In timpul perioadelor de ucenicie la şcoli profesionale, stagiarii de la vârsta de 16 ani desfăşoară activităŃi pentru angajatori cu scopul de a câştiga experienŃă. Cea mai comună formă de contract de muncă este contractul de muncă cu normă întreagă de muncă pe durată nedeterminată. Angajarea cu timp de muncă parŃial este foarte limitată, în comparaŃie cu alte Ńări din UE. Angajarea sezonieră este obişnuită în zonele turistice şi în ocupaŃiile care au o legătură directă cu turismul. Muncitori şi tehnicieni, în special în sectoarele construcŃiilor şi agriculturii, sunt plătiŃi săptămânal. Foarte mulŃi profesionişti, cum ar fi inginerii, lucrează de regulă pentru pentru un angajatori pe baza de contracte de prestări servicii şi mai puŃin pe bază de salarii. Contractele pe perioadă determinată de ocupare a forŃei de muncă sunt frecvente atunci când angajarea este necesară pentru o anumită perioadă (de exemplu, şase luni sau un an) sau pentru o anumită activitate specifică, sau atunci când durata perioadei de angajare este corelată cu tipul şi natura activităŃii (contracte de muncă sezonieră sau pentru îndeplinirea sarcinilor specifice). Legea 2639 stabileşte condiŃiile în care anumite tipuri de muncă pot fi tratate drept forme atipice de muncă. Aceste forme de angajare sunt protejate prin lege.CondiŃii sunt: - obligaŃia de a exista un contract scris; - depunerea de către angajator a unei copii a contractului de muncă, care este de obicei un contract de prestare de servicii sau un contract de muncă, la InspecŃia Muncii competentă în termen de 15 zile. În cazul în care contractul nu este depus în termenul stabilit, se presupune că un contract de muncă este ascuns. Astfel de forme de muncă sunt furnizarea de servicii sau de muncă pentru o perioadă determinată sau nedeterminată, în special teleworking, munca la domiciliu, etc Persoanele care furnizează munca exclusiv sau în principal la un angajator nu sunt incluse în categoria persoanelor care au forme atipice de muncă.

3.2. Contractul de muncă DispoziŃiile Decretului prezidenŃial nr. 156/1994, se aplică atât în ceea ce priveşte contractele de muncă pe durată nedeterminată, cât şi contractile de muncă pe perioadă determinată sau în cazul raporturilor de muncă cu o durată mai mare de o lună. Contractul de muncă trebuie să conŃină următoarele elemente: - datele de identificare ale părŃilor contractante (angajator şi angajat); - locul în care urmează să se desfăşoare activitatea / lucrările, sediul social al societăŃii sau adresa de domiciliu a angajatorului; - descrierea postului angajatului sau specializarea pe care o presupune, gradul sau de categoria locului de muncă, precum şi obiectivele de atins;

16

- data de începere a contractului de muncă, şi, dacă este vorba de un contract pe durată determinată, durata acesteia; - durata concediului cu plată la care salariatul are dreptul, şi modul în care şi data la care acesta urmează să fie acordată; - despăgubiri de plătit şi preavizul pe care angajatorul şi angajatul trebuie să le dea, în conformitate cu legislaŃia în vigoare, în caz de reziliere a contractului; - câştigurile la care salariatul are dreptul; - durata zilnică şi săptămânală a programului de lucru al angajaŃilor; - acordurile colective care sunt aplicabile şi condiŃiile minime de remunerare şi ocuparea. InformaŃiile trebuie să fie furnizate, nu mai târziu de două luni de la data la care angajatul a început să lucreze, într-una din următoarele modalităŃi, alese de către angajator: - în scris într-un contract de muncă, sau - într-un alt document. Imposibilitatea de a oferi angajatului cu unul dintre documentele menŃionate mai sus nu invalidează contractul de muncă, dar riscă sancŃionarea cu amendă - pentru angajator Documente înrudite contractelor de muncă Există şi alte documente, în plus faŃă de contractul de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată. Acestea sunt: contractul în baza căruia contractantul este obligat să efectueze o anumită lucrare şi este plătit în cazul în care lucrarea sau o parte din aceasta este realizată. Contractul se dizolvă în mod automat atunci când respectiva lucrare este finalizată; contract pentru furnizarea de servicii de independente. Acest tip de contract este utilizat atunci când persoana care furnizează servicii nu este supusă unui control din partea angajatorului; contract de asociere: acesta este folosit atunci când un beneficiu comun este realizat prin contribuŃii comune; contract de reprezentare: aceasta este utilizat în cazul în care reprezentantul acŃionează în baza unor instrucŃiuni generale din partea angajatorului, fără să lucreze sub supravegherea angajatorului sau să fie Ńinut de orele de lucru legale.

3.3. Timpul de lucru În Grecia, săptămâna legală de lucru este de 40 de ore. În conformitate cu noua lege a muncii, Legea 3385/05, timpul zilnic maxim de lucru este stabilit la 10 de ore, sistemul de ore suplimentare este fix şi remunerarea orelor suplimentare este restricŃionat. La întreprinderile în care se aplică săptămâna de lucru de 40 de ore, angajatul poate lucra cinci ore suplimentare, în decurs de o săptămână, conform solicitării angajatorului. Aceste ore (a 41-a, 42- a, 43- a, 44 - a şi 45- a) sunt tratate ca ore suplimentare de muncă, cu o rată de plată cu 25% mai mare decât rata normală pe oră şi nu sunt considerate ca parte a orelor suplimentare admise. Orele de muncă efectuate în afara celor 45 de ore pe saptămână sunt considerate ore suplimentare. Plata pentru orele suplimentare legale, de până la 120 de ore pe an, sunt pontate cu 50% peste cota standard şi poate fi realizată după obŃinerea unei autorizaŃii specială. Orele suplimentare legale de până la 120 de ore sunt remunerate cu 75% peste cota standard. În plus, angajaŃii pot lucra, suplimentar, două ore pe

17

zi, în perioadele de activitate intensă. De asemenea angajaŃii pot lucra cu două ore mai puŃin, pe zi, în alte perioade de timp sau pot beneficia cumulativ, de zile de odihnă. Durata maximă a săptămânii de lucru al persoanelor angajate nu poate depăşi, în general, mai mult de 48 ore, în medie, pe o perioadă de patru luni, inclusiv orele suplimentare. Perioadele de concediu anual plătit şi perioadele de concediu de boală nu sunt luate în calcul sau sunt tratate ca neutre în calculul mediei amintite anterior. Timpul minim de odihnă în orice interval de 24 de ore nu poate fi mai mic de douăsprezece ore continue. Dacă timpul de lucru zilnic depăşeşte şase ore, o pauză de cel puŃin 15 minute trebuie să fie acordată, perioadă în care angajatului trebuie i se permită să părăsească postul său de lucru. AngajaŃii au dreptul la o perioadă minimă neîntreruptă de odihnă de cel puŃin 24 de ore pe săptămână, duminica drept regulă, în funcŃie de dispoziŃiile legislaŃiei muncii în vigoare, pentru fiecare categorie de angajaŃi.

3.4. Salarizarea Salariul minim zilnic de bază pentru un muncitor necalificat a fost fixat la 33.03 euro - la 1.5.2009. Salariul minim lunar de bază pentru un lucrător necăsătorit a fost stabilit la 739.57 euro - la 1.5.2009. Remunerarea muncii este de obicei făcută lunar, săptămânal sau zilnic iar angajatorul deduce plăŃile obligatorie a angajatului (contribuŃiile de asigurări sociale şi impozit pe venit), înainte de a plăti o remuneraŃie. Angajatorul plăteşte contribuŃiile de asigurări sociale ale angajatului la organismele de asigurări sociale, împreună cu contribuŃia angajatorului. De asemenea, el plăteşte, la biroul fiscal, toate impozitele deduse pe câştigurile salariale. Angajatorul păstrează o înregistrare detaliată a plăŃilor de salarizare. Angajatul poate obŃine un extras scris lunar al salariului, pentru a avea o evidenŃă a salariului şi cotele sumelor plătite precum şi deducerile. Practică uzuală pentru salarii şi beneficii este ca cestea să fie stabilite printr-un acord colectiv de muncă. Angajatorii plătesc frecvent lucrătorilor lor remuneraŃii mai mari decât cele stabilite prin acordul colectiv, în special în cazul lucrătorilor calificaŃi, atunci când nu există cerere mare pe piaŃa muncii pentru o specializare specifică. Acorduri colective sunt negociate de către angajatori şi sindicate. Ministerul Muncii poate asista la negocieri. Prin contractele colective de muncă se stabilesc, în fiecare an, salariile minime pentru cele mai multe ocupaŃii / profesii. IndemnizaŃii pentru prestaŃiile familiale, vechime şi experienŃa în muncă, domeniile cu risc crescut pentru sănătate (în cazul în care se consideră fi justificată), precum şi alte indemnizaŃii referitoare la cerinŃele specifice ale postului, sunt adăugate la salariul de bază şi sunt stabilite prin acordul colectiv de muncă, ce depind de specializarea şi nivelul de instruire al angajatului. De asemenea, prin acorduri colective de muncă, sunt stabilite nivelurile de plată pentru munca suplimentară precum şi pentru munca prestată în zilele de odihnă şi de sărbători legale. Un număr de organizaŃii oferă gratuităŃi sau de alte câştiguri bazate pe rezultatele profesionale, în principal pentru manageri şi personalul din departamentul de vânzări.

18

Unele întreprinderi şi organizaŃii plătesc al treisprezecelea salariu, de Crăciun, o jumătate de salariu lunar de Paşte şi o jumătate de salariu lunar în lunile de vară. . În caz de boală, remuneraŃia este protejată prin intermediul sistemului de securitate socială sau prin acorduri collective de muncă sau prin ambele variante. Angajati, primes plata salariului lor la sfârşitul lunii. În unele organizaŃii salariul lunar se plăteşte în două tranşe în a cincisprezecea zi a lunii şi la sfârşitul lunii. Plata salariilor se poate face în numerar sau prin depunerea într-un cont bancar.

3.5. Concediul

Concediul de odihnă anual De la începerea activităŃii sale în cadrul unei întreprinderi / la un angajator şi până la împlinirea a 12 luni continue de muncă, o persoană angajată are dreptul la un procent din concediu anual plătit, care este proporŃional cu timpul lucrat la angajator. Procent este calculat pe baza concediu de odihnă de 25 de zile lucrătoare, sau, în cazul în care angajatorul operează în sistemul de cinci zile lucrătoare pe săptămână, de 20 de zile lucrătoare, fără includerea în calculul concediului a acelor zile ale săptămânii în care persoana nu a lucrat muncă din cauza sistemului de lucru aplicat. Angajatorul este obligat să acorde proporŃia din concediul de odihnă menŃionată mai sus până la sfârşitul anului calendaristic în care persoana a fost angajată. În al doilea an calendaristic, salariat are dreptul la concediu anual plătit în funcŃie de durata perioadei lucrate la angajator. Concediul este majorat cu o zi lucrătoare, pentru fiecare an de lucru în plus faŃă de primul an, până la 26 de zile lucrătoare, sau până la 22 zile lucrătoare, în cazul în care angajatorul operează o săptămână de lucru de cinci zile. În fiecare an calendaristic următor, salariatul are dreptul să primească concediul său anual plătit, începând cu data de 1 ianuarie a anului, precum şi indemnizaŃia de concediu (un salariu suplimentar care reprezintă jumătate din salariu lunar).

Concediul parental Concediul parental (pentru persoane cu copii până la 16 ani sau ai căror membri de familie nu se pot întreŃine singuri). Un părinte al cărui copil vârsta de până la doi ani şi jumătate de ani pot solicita un concediu de până la trei luni, fără plată. Concediul pentru creşterea copilului de patru zile, cu plata, se acordă pentru părinŃii cu copii sub 16 ani pentru a le permite să viziteze profesorii copiilor lor şi de a afla situaŃia şcolară a cestora.

Concediu de convalescenŃă Durata acestei concediului depinde de vechimea angajatului la angajatorul său. Concediul de jumatate de an este acordat pentru diferite boli în cazul în care angajatul a lucrat timp de patru luni în cursul anului precedent. Concediu de un an este acordat pentru aceeasi boală în cazul în care angajatul a lucrat 12 luni în cei doi ani anteriori. Concediu de de doi ani, pentru aceeasi boala în cazul în care angajatul a lucrat 60 luni în anii precedenŃi.

19

Concediu de studiu şi educaŃie Se acordă persoanelor care urmează să susŃină examinări, cu condiŃia ca acestea să fi completat un an de muncă anterior.

Concediul de maternitate Concediul de maternitate şi concediul de lăuzie, pentru femei care trebuie să nască sau care au născut. În cadrul contractului colectiv de muncă la nivel naŃional, un angajat de sex feminin are dreptul la 16 săptămâni de concediu de maternitate plătit: opt săptămâni înainte de naştere şi opt săptămâni după naştere. În cazul în care femeia nu beneficiază de toate săptămânile de concediu pentru perioada de dinaintea naşterii, ea poate utiliza perioada respectivă după naştere. Concediu pentru alăptare - postnatal Timp de doi ani după naştere, mamele care alăptează pot începe programul de la locul de muncă cu o oră mai târziu sau pot pleca de la muncă cu o oră mai devreme ori pot beneficia la locul de muncă de o pauză de o oră. Zile libere legale:

1. Anul Nou 2. 6 ianuarie, Boboteaza 3. Shrove luni 4. 25 martie, Bunei Vestiri / Ziua NaŃională 5. Pastele ortodox 6. A doua zi de Paşti 7. 1 mai, Ziua Muncii 8. 15 august, Adormirea Maicii Domnului 9. 28 octombrie, Ziua NaŃională 10. Ziua de Crăciun

3.6. Lucrătorii independenŃi În scopul iniŃierii unei afaceri personale sau implicarea într-o activitate comercială, persoana interesată va trebui să: 1. deŃină sau să identifice spaŃii pentru astfel de activităŃi; 2. devină asigurat în cadrul OrganizaŃiei pentru Asigurarea Lucrătorilor IndependenŃi (OAEE), care este o entitate de drept public, sub supravegherea / controlul Ministerului Muncii şi ProtecŃiei Sociale din Grecia; 3. obŃină un certificat ce conferă dreptul de a folosi denumirea şi sigla ce vor utilizate în respectiva afacere / activitae comercială ; 4. obŃină un Certificat de IniŃiere / Începere a ActivităŃii şi un număr de înregistrare pentru plata taxelor (AFM) de la Biroul FinanŃelor Publice (DOY) în raza căruia este înregistrată firma; 5. înregistreze la Camera de ComerŃ care va fi elibera certificatul menŃionat la punctul 3 de mai sus), deoarece: A. înregistrarea respectivă este obligatorie; B. va fi nevoie să fie obŃinut un certificat de înregistrare şi de plată a contribuŃiilor anuale. În scopul de a oferi sprijin pentru şomeri care doresc să iniŃieze o afacere, OrganizaŃia pentru Ocuparea ForŃei de Muncă coordonează activitatea de finanŃare prin programul Noii Liber Profesionişti (NEE). Pentru a putea beneficia de acest sprijin, o persoană care doreşte să înceapă o afacere trebuie: • să fie şomeră şi completeze formularul standard de solicitant de intervenŃie individualizată în funcŃie de OAED;

20

• să fi început activităŃile de comerŃ, după procedura individualizată de intervenŃie • să fie cetăŃean grec sau un resortisant al unui alt stat membru sau să fie de origine greacă şi au dreptul să locuiască şi să lucreze în Grecia. DeŃinerea unui număr de înregistrare fiscală (AFM) este, de asemenea, necesară, iar persoana trebuie să fi îndeplinit obligaŃiile privind serviciu militar sau a fost în mod legal scutită de la efectuarea acestui serviciu; • să prezinte o cerere pentru includerea în programul / declaraŃia standard care să ateste că este cognisant şi acceptă procedura şi condiŃiile de includere şi de participare la program şi să ofere o descriere completă a planului său pentru dezvoltarea unei afaceri.

3.7. Categorii speciale de angajaŃi Legea 2643/98 reprezintă cadrul juridic al reglementării în domeniul ocupării persoanelor aflate în categorii speciale, cum ar fi persoanele cu handicap, părinŃii cu familii mari. Următoarele categorii de persoane sunt supuse prevederilor legii menŃionate mai sus: A. PărinŃii cu patru sau mai mulŃi copii, un copil al unei familii cu mulŃi copii şi parintele supravieŃuitor sau necasatorit a trei copii minori. B. Persoanele cu dizabilităŃi de cel puŃin 50% din capacitatea normală, ale căror posibilităŃi de angajare sunt limitate, datorită oricărei condiŃii cronice fizice, intelectuale sau mentale sau insuficienŃe (persoane cu nevoi speciale), cu condiŃia ca acestea să fie înregistrate în registrul OrganizaŃiei de Ocupare a ForŃei de Muncă (OAED) . Este, de asemenea, reglementată protecŃia pentru persoanele care au un copil , frate sau un soŃ, cu un handicap de 67% din capacitate sau mai mult din cauza unor grave probleme psihice şi fizice. C. Persoanele care au luat parte la RezistenŃa NaŃională şi copii acestora. D. Persoanele cu handicap, care sunt sau au fost răniŃi în război şi persoanele care au un handicap survenit în timp ce servesc în cadrul forŃelor armate sau serviciilor de securitate si copiii lor, victimele de război şi persoanelor cu handicap survenit în timpul războiului, din rândul populaŃiei civile şi copiii lor, şi persoanelor cu handicap survenit în timp de pace şi copiilor lor. În scopul de a susŃine principiului egalităŃii de tratament a persoanelor cu handicap, angajatorul este obligat să ia toate măsurile adecvate, în funcŃie de împrejurări, pentru ca aceste persoane să aibă posibilitatea de a accede la un loc de muncă şi de a participa la formarea profesională, cu condiŃia ca aceste măsuri să nu determine o sarcină disproporŃionată pentru angajator. Această sarcină nu este considerată disproporŃionată atunci când este compensată de măsuri de protecŃie în cadrul politicii în domeniul protecŃiei persoanelor cu handicap. Pentru ajutor în găsirea unui loc de muncă, persoanele cu nevoi speciale pot contacta serviciul prevăzut de Legea 2643/98, operat de OAED. Este interzisă concedierea femeilor gravide şi a mamelopr care alăptează în timpul concediului de maternitate. Munca de noapte în cazul femeilor este reglementată prin convenŃiile 41 şi 89 ale OrganizaŃiei InternaŃionale a Muncii.

21

3.8. Reprezentarea lucrătorilor Uniunea Generală a ConfederaŃiilor Sindicatelor din Grecia (GSEE) reprezintă angajaŃii din sectorul privat şi angajaŃii din sectorul public, care sunt angajaŃi înbaza unor contracte de muncă pe durată determinată Parte din cele 2 300 asociaŃii, 53 federaŃii şi 66 de centrale ale lucrătorilor sunt afiliate la GSEE, reprezentând o asociaŃie sindicală ce cuprinde de 545 000 de lucrători. Sindicatele afiliate la GSEE acoperă atât profesii particulare cât şi ramuri ale industriei. În Grecia, sindicatele sunt structurate ierarhic pe trei niveluri Sindicate de la primul nivel - constau în principal din asociaŃii. O asociaŃie poate fi formată, la nivel local sau naŃional, de către lucrătorii de la o întreprindere sau lucrători în cadrul unei profesii. Unele asociaŃii reprezintă lucrătorii din acelaşi sector economic, indiferent de întreprinderile în care lucrează sau ocupaŃiile lucrătorilor. Sindicatele de la al doilea la nivel constau în "centrale ale lucrătorilor" şi "federaŃii". Centrale ale lucrătorilor sunt formate din mai multe asociaŃii din aceeaşi regiune, indiferent de sector sau ocupaŃie, iar federaŃiile sunt formate din asociaŃii din cadrul aceluiaşi sector, aceeaşi profesie sau aceeaşi întreprindere, la nivel local sau naŃional Al treilea nivel este reprezentat de Uniunea Generală a ConfederaŃiilor Sindicatelor din Grecia(GSEE) şi federaŃii ale lucrătorilor , care reprezintă lucrătorii la nivel naŃional, GSEE oferă angajatilor consultanŃă juridică în cadrul conflictelor colective şi individuale de muncă şi pot apărea, de asemenea, în instanŃa, în sprijinul sindicatelor şi lucrătorilor. AsociaŃiile naŃionale pot încheia acorduri collective de muncă. AsociaŃiile de la nivelul unei singure întreprinderi pot încheia acorduri colective de muncă speciale. Acordurile colective de muncă la nivel naŃional sunt încheiate de către confederaŃiile sindicale. GSEE coordonează activităŃile filialelor sale şi reprezintă mişcarea sindicală în relaŃiile cu organizaŃiile patronale şi a ale guvernului inclusiv la nivel internaŃional, fiind membru al ConfederaŃiei Europene a Sindicatelor (ΕΣΣ / CES). Afiliera la un sindicat este opŃională. În scopul de a se alătura unui sindicat, o persoană trebuie să fie înregistrată la acel sindicat. Nivelul de membri de sindicat este ridicat în cazul întreprinderilor şi organizaŃiilor mari. AdministraŃia Supremă Sindicatelor FuncŃionarilor Publici "(ADEDY) reprezintă angajaŃii din sectorul public la nivel naŃional. ConfederaŃia Sindicatelor Panelene a Cooperativelor Agricole (PASEGES) reprezintă fermierii şi cooperativele agricole. 13. Care sunt prevederile privind conflictele de muncă – reprezentarea lucrătorilor români, greva? În cazul în care un litigiu la locul de muncă nu poate fi soluŃionat de comun accord / pe cale amiabilă, părŃile pot apela la medierea Inspectoratului de Muncă din cadrul Ministerului Muncii şi ProtecŃiei Sociale.

Conflictele de muncă Legea aplicabilă, în Grecia, în material conflictelor de muncă, este Legea 2224/94, care reglementează aspectele legale în cazul unor astfel de litigii. Această lege reglementează, de asemenea, noi cazuri

22

referitoare la dreptul la muncă, contractelele colective de muncă, protecŃia maternităŃii, siguranŃa şi igiena la locul de muncă, etc. Sindicate sunt puternice în Grecia, în special în sectorul public. În cazul în care angajaŃii au probleme cu angajatorul, pot cere susŃinere din partea sindicatului din care fac parte, care va fi capabil să ajute şi să furnizeze un consilier juridic. InstanŃele elene au competenŃe în toate cazurile în care angajatul, în conformitate cu ConvenŃia de la Bruxelles, îşi are reşedinŃa în Grecia sau prestează o muncă în Grecia, pe baza unui contract de muncă. InstanŃele elene, de asemenea, au competenŃă în cazurile legate de respectarea contractului de muncă în afara Greciei, în cazul în care angajatorul are interese economice în Grecia sau contractul de muncă a fost încheiat pe teritoriul elen.

Reglementările privind organizarea grevelor ConstituŃia Greciei consacră dreptul la muncă şi, de asemenea, dreptul la grevă, cu condiŃia ca greva să fie declanşată de către un sindicat care este constituit în mod legal. În conformitate cu dispoziŃiile Legii 2224/94, pot participa la greve şi persoanele care nu sunt membre ale unui sindicat. În conformitate cu articolele referitoare la asociaŃiile sindicale, iniŃierea unei greve este iniŃiativa consiliului de conducere al Uniunii. Sindicatul este obligat să înainteze angajatorului sau organizaŃiei patronale un preaviz, cu cel puŃin douăzeci şi patru de ore înainte de începerea unei greve. În unele întreprideri de utilitati publice (transport, electricitate, sănătatea, siguranŃa publică, etc) personalul care a garantează funcŃionarea la nivel minim a serviciilor publice este supus unor anumite restricŃii. Angajatorii nu au voie să concedieze lucrătorii în timpul unei greve. Grevele de solidaritate în sprijinul unei greve organizată la nivelul uniuni sindicale sunt permise în Grecia. Într-o hotărâre recentă, Curtea Supremă (Areios Pagos) a decis că participarea de către angajaŃii la o grevă ilegală presupune demisia de la locul de muncă. Grevele sunt rare în sectorul privat, pentru că angajatorii şi angajaŃii sunt dornici de a ajunge la un acord. Grevele iniŃiate de către confederaŃiile sindicale implică de obicei un procent mic de muncitori, care variază în funcŃie de mărimea întreprinderii sau organizaŃiei, precum şi alegerea personală a angajaŃilor. În cazul în care un angajator nu plăteşte salariaŃii săi, angajaŃii au dreptul de a refuza începerea lucrului, până când le sunt plătite drepturile salaraiale. Angajatorul are dreptul de a impune un sistem de blocare a grevei în cazul în care poate fi afectată funcŃionarea întreprinderii.

3.9. Încetarea contractului de către angajator A. Încheierea unui contract de muncă pe perioadă determinată -angajatorul poate încheia contractul de angajare pe durată determinată înainte de îndeplinirea termenului pentru care acesta a fost semnat numai în baza unor „motive importante” (forŃă majoră),

23

care pot fi: neexecutarea corespunzătoare a muncii, nepotrivirea profesională, absenŃe repetate ale lucrătorului etc. B. Încheierea contractului de muncă pe perioadă nedeterminată -anunŃul scris trebuie semnat de către angajator sau de către o persoană autorizată legal si trebuie să fie adus la cunoştinŃa lucrătorului cu cel puŃin o lună şi maxiumum 24 de luni ( depinzând de perioada totală de angajare a persoanei concediate), înainte de notificarea încheierii contractului de muncă. Angajatorul poate rezilia un contract de muncă pe durată nedeterminată în mod liber, în orice moment, sub rezerva respectării formalităŃilor legale, printr-o notificare scrisă de reziliere şi să plătească despăgubiri / compensaŃii. Cu toate acestea, în cazul unui contract de muncă, pe durată determinată sau a contractului de muncă pe perioadă nederminată, trebuie să existe un motiv important şi justificat de reziliere a respectivuluil contract de muncă (articolul 672 din Codul Civil). O persoană angajată poate rezilia un contract pe durată nedeterminată, în mod liber, în orice moment şi să renunŃe, în mod voluntar, la locul său de muncă. Cu toate acestea, el trebuie să înainteze, angajatorului, avizul de încetare a relaŃiilor de muncă, în limitele prevăzute de lege. În cazul unui contract pe durată determinată, salariatul trebuie să poată oferi un motiv important şi justificat de încetare a relaŃiilor de muncă (a se vedea articolul sus-menŃionat din Codul Civil). În fiecare din aceste cazuri, indifferent dacă respectivul contract de muncă este încheiat pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, angajatorul trebuie să anunŃe încetarea relaŃiilor de muncă la biroul competent al OAED (OrganizaŃia pentru ocuparea forŃei de muncă), în termen de opt zile. Nu există obligaŃia angajatorului de a acorda o indemnizaŃie în cazul întreruperii contractului de către angajat.

24

4. SECURITATEA SOCIALĂ

4.1. Sistemul de securitate socială Asigurările sociale sunt obligatorii şi toŃi cetăŃenii sunt protejaŃi. Există trei sisteme: sistemul asigurărilor sociale pentru protecŃia salariaŃilor, sistemul de asistenŃă socială, care acordă îngrijire persoanelor în nevoie şi sistemul naŃional de sănătate, care acoperă toate persoanele cu domiciliul în Grecia. Din punct de vedere administrativ, sistemul de securitate socială este coordonat şi supravegheat, în principal, de către Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale, iar sistemele de sănătate şi asistenŃă socială de către Ministerul SănătăŃii şi SolidarităŃii Sociale. Sistemul de asigurări sociale are ca scop să acopere riscurile cu care se confruntă angajaŃii prin acordarea de prestaŃii şi servicii care să compenseze reducerea sau pierderea venitului din muncă. Este vorba de un sistem de asigurări publice, principal şi complementar, care funcŃionează prin intermediul unor instituŃii autonome. InstituŃia generală pentru asigurarea socială a salariaŃilor este Institutul de Asigurări Sociale (IKA). Persoanele care au propria afacere sau profesii liberale sunt asiguraŃi la Fondul profesiilor liberale şi artizanilor din Grecia (Ταµείο Επαγγελµατιών & Βιοτεχνών Ελλάδος -ΤΕΒΕ) OrganizaŃia pentru Asigurarea Agricultorilor (Οργανισµός Γεωργικών Ασφαλίσεων - ΟΓΑ) acoperă populaŃia ce lucrează în agricultură. FuncŃionarii publici şi angajaŃii instituŃiilor publice sunt asiguraŃi de Stat şi instituŃii de asigurare separate. Institutul de Asigurări Sociale (IKA) este cel mai mare organism de asigurări din Grecia, acoperă mai mult de jumătate din populaŃie şi furnizează îngrijiri medicale pentru 5600000 de asiguraŃi, inclusive membrii de familie şi plăteşte pensie la 845000 de pensionari. IKA acordă două tipuri de prestaŃii: prestaŃii în natură şi prestaŃii în bani. Asigurarea la IKA este obligatorie şi începe din prima zi de lucru. IKA îşi obŃine veniturile din contribuŃiile angajatorilor, angajaŃilor şi din finanŃare guvernamentală. De îndată ce vei începe să lucrezi ca angajat în orice fel de muncă salariată (alta decât aceea unde există o afiliere la un alt fond de asigurare principal) angajatorul tău vine în contact cu IKA şi cere îndeplinirea formalităŃilor pentru asigurarea ta în cel mult 3 zile. Istoricul asigurării tale este înscris în „Extrasul contului de asigurare individual” (Απόσπασµα Ατοµικού Λογαριασµού Ασφάλισης ) care este emis în fiecare trimestru calendaristic pentru fiecare asigurat şi este trimis angajatorului, care este obligat să-l predea asiguratului. Acesta din urmă trebuie să-l păstreze până iese la pensie. De asemenea, angajatorul trebuie să păstreze carnetul de asigurări de sănătate, a cărui valabilitate se reînnoieşte anual pentru persoana asigurată şi membrii săi de familie. Vizitele la doctor şi examinările medicale sunt menŃionate în acest carnet. Asigurarea socială cuprinde şi o asigurare împotriva şomajului la Organismul de Ocupare a ForŃei de Muncă, o participare la prestaŃiile de locuinŃă şi de subvenŃionare a locuirii, ca şi prestaŃii în favoarea turismului social, reprezenŃaiilor teatrale etc. din partea FundaŃiei Lucrătorilor.

25

4.2. Asigurarea de şomaj O persoană angajată al cărei contract de angajare expiră sau este concediată de către angajator şi care a fost asigurat la ramura de şomaj a OAED (Organismul de Ocupare a ForŃei de Muncă), se califică pentru prestaŃiile de şomaj ale OAED sub rezerva anumitor condiŃii.

PERIOADA ÎN CARE TREBUIE FĂCUTĂ SOLICITAREA Cererea trebuie depusă în 60 de zile de la data concedierii/încetării lucrului.

CONDIłII Atunci când se solicită prima dată prestaŃii Persoana asigurată trebuie să fii lucrat 80 de zile pe an în ultimii doi ani anterior cererii de prestaŃii. Totuşi, trebuie să fii lucrat 125 zile în ultimele 14 luni, fără a lua în considerare ultimele două luni. PrestaŃiile de şomaj sunt plătibile, de asemenea, unei persoane asigurate care a realizat 200 zile lucrătoare în cei doi ani anteriori concedierii, fără a lua în calcul ultimele două luni, din care cel puŃin 80 de zile trebuie să le fii avut în fiecare an. Atunci când se solicită pentru a doua oară prestaŃii Persoana asigurată trebuie să fii realizat 125 zile lucrătoare în ultimele 14 luni anterior concedierii, fără a lua în calcul ultimele două luni (din cele 125 de zile). Persoanele asigurate cu activitate în turism şi persoanele cu ocupaŃii sezoniere, cum ar fi muzicienii şi actorii, trebuie să fii realizat 100 de zile lucrătoare în ultimele 12 luni. Durata plăŃii prestaŃiilor depinde de câte zile lucrătoare a realizat în perioadele cheie menŃionate mai sus (14 luni, 12 luni sau 2 ani). PrestaŃia este plătită lunar pentru 25 de zile. PrestaŃia lunară de la 1.01.2007 este minimum 367,50 euro, iar de la 1.01.2008 de 404 euro. Suma este majorată cu 10% pentru fiecare membru de familie. O persoană asigurată îşi poate transfera dreptul la şomaj într-un alt Stat Membru al UE în baza Regulamentului (CEE) Nr. 1408/71 (formularul E303 pentru transferul prestaŃiilor), cu condiŃia ca el sau ea:

• să se înregistreze în căutare de lucru la instituŃia competentă de ocupare înainte de plecare şi să rămână la dispoziŃia acelei instituŃii cel puŃin 4 săptămâni de la intrarea în şomaj

• să se înregistreze la instituŃia competentă din Statul Membru de destinaŃie în cel mult 7 zile

Dreptul de transfer este păstrat pentru maximum trei luni.

DOCUMENTE JUSTIFICATIVE - un document care să ateste terminarea contractului de muncă sau un certificat pentru expirarea contractului de muncă pe perioadă determinată - carnetul de cotizaŃii acoperind ultimii doi ani - carnetul de sănătate al familiei, dacă există membrii de familie dependenŃi - declaraŃia recentă de impozitare fiscală, sau dacă nu este posibil, o copie legalizată a ultimei - declaraŃii de venituri - documentul de identitate al persoanei asigurate - o declaraŃie pe proprie răspundere prevăzută de Legea 1599/86 conform cerinŃelor instituŃiei respective

26

ACORDAREA PRESTAłIILOR DE ŞOMAJ PE TERMEN LUNG Această prestaŃie a fost introdusă pentru a ajuta şomerii pe termen lung de a se reintegra în muncă, pentru a le îmbunătăŃi condiŃiile de trai, pentru a preveni sărăcia şi excluziunea socială şi a menŃine coeziunea socială.

CONDIłII 1. Vârsta 45-65 ani 2. A depăşit perioada de 12 luni de alocaŃie normală de şomaj Persoana îndreptăŃită este cea care a depăşit 12 luni de alocaŃie, chiar dacă aceasta le-a fost dată fracŃionat. AtenŃie : un şomer care are decizia de acordare a prestaŃiei normale de şomaj pe o perioadă mai mică 12 luni nu poate beneficia de această prestaŃie 3. Persoana trebuie să fii fost în şomaj neîntrerupt timp de 12 luni la data prezentării cererii şi să fie încă în registrul de şomaj al OAED, indiferent de perioada de timp în care aceasta a primit alocaŃia normală de şomaj de 12 luni 4. Venitul anual pe familie să nu depăşească 5000 de euro Venitul anual se majorează cu 587 euro pentru fiecare copil minor. Suma prestaŃiei este de 200 euro. Se plăteşte personal beneficiarului atât timp cât acesta este şomer, dar nu mai mult de 12 luni. Această prestaŃie nu poate fi suplimentată, este personală şi nu este transferabilă.

4.3. Asigurarea de boală Asigurarea de boală acoperă: a) prestaŃiile în natură şi b) prestaŃiile în bani (diferite alocaŃii sau indemnizaŃii)

A. PRESTAłII ÎN NATURĂ Următoarele persoane sunt îndreptăŃite la prestaŃii în natură: - Persoanele asigurate şi membrii lor de familie, cu condiŃia ca să fii lucrat cel puŃin 50 de zile în anul anterior sau în ultimele 15 luni, excluzând ultimele trei luni. - Persoanele îndreptăŃite la pensie sau prestaŃii de invaliditate şi membrii lor de familie 1. Servicii medicale acoperă : a) Toate examinările medicale efectuate în cabinetele şi laboratoarele IKA, la centre de sănătate şi medici de familie ai IKA, medici din zonele rurale şi doctori în contract cu IKA b) Rambursarea taxelor plătite la medicii privaŃi pentru consultaŃii şi medicamente în caz de urgenŃă 2. Servicii farmaceutice Acestea acoperă cheltuielile pentru toate medicamentele prescrise de medicii IKA. PrescripŃia (reŃeta) trebuie procurată în cinci zile, altfel nu mai este valabilă. Persoana asigurată contribuie cu 25% din costul medicamentelor, cu excepŃia medicamentelor pentru anumite categorii de boli pentru care nu se cere nici o contribuŃie. 3. Servicii spitaliceşti Acestea acoperă toate cheltuielile persoanei asigurate şi pensionarilor, precum şi membrilor de familie ai acestora în: - spitale IKA, spitale publice şi clinici private, aflate în relaŃii contractuale cu IKA - Ńări străine, în caz de boală ce nu poate fi tratată sau diagnosticată în Grecia - clinici private care nu sunt în contract cu IKA în caz de urgenŃă. Serviciile spitaliceşti în camere de categoria 1 sau 2 sunt posibile dacă s-au efectuat 6000 sau 4000 zile de lucru. 4. Servicii dentare Acestea acoperă tot tratamentul dentar, inclusiv tratamentul orto-dentar pentru copii, ca şi protezele dentare. Sunt oferite de către centrele stomatologice IKA sau dentiştii în contract cu IKA.

27

5. Servicii medicale suplimentare Acestea acoperă costul pentru dispozitive suplimentare cum ar fi pentru by-pass, scaune cu rotile, lentile de contact etc. 6. Tratamente balneare Acestea constau în tratamente balneare pentru persoanele asigurate şi pensionari. 7. Turism terapeutic Acesta este oferit pensionarilor cu venituri mici şi acoperă costul total pentru cazare şi mic dejun pentru pensionar şi jumătate din cost pentru însoŃitor. 8. Transportul pacienŃilor În cazul transportului pacientului într-o Ńară străină, IKA plăteşte 4/5 din costul biletului şi diurnă pentru persoana asigurată şi cea care-l însoŃeşte. 9. Medicina preventivă IKA furnizează servicii de medicină preventivă prin centrele de donare de sânge, planificare familială, creşe, protecŃia copiilor handicapaŃi, stomatologie preventivă, vaccinare etc.

B. PRESTAłII ÎN BANI Acestea constau în indemnizaŃia de maternitate, alocaŃia de maternitate şi naştere, alocaŃia de deces, de boală, pensie şi accidente. AlocaŃia de boală Persoanele asigurate şi pensionarii care lucrează au dreptul la alocaŃia de boală, dacă a intervenit o incapacitate temporară de muncă pentru mai mult de 4 zile verificată de către un medic IKA. Acest medic IKA are dreptul să elibereze un certificat pentru incapacitate de muncă pe o perioadă de până la 15 zile pe an. Persoana asigurată are dreptul la alocaŃia de boală pentru: 1) 182 zile pentru aceeaşi boală sau boli diferite, după o perioadă de 100 zile de asigurare (80 zile pentru lucrătorii din construcŃii) în timpul anului precedând boala sau în timpul ultimelor 15 luni, excluzând ultimele trei luni 2) 360 zile pentru aceeaşi boală după o perioadă de 300 zile lucrătoare din ultimii doi ani, sau din ultimele 30 de luni exclusiv zilele lucrătoare din ultimele trei luni 3) 720 zile pentru aceeaşi boală în următoarele condiŃii: - realizarea a1500 zile lucrătoare din care 600 zile să fii fost realizate în timpul a cinci ani precedând datei de notificare a bolii - realizarea a 4500 zile sau 300 zile până la 21 de ani, cu majorare cu 120 zile pe an după 21 de ani până la vârsta de 54 de ani la care sunt cerute 4200 de zile. Totuşi, este necesar ca 300 de zile din aceste zile lucrătoare să fii fost realizate în ultimii cinci ani. - persoana asigurată sau pensionarul lucrător are dreptul la alocaŃia de incapacitate de boală 4 zile după verificarea de către comitetul de sănătate IKA. Dacă un lucrător a muncit timp de cel puŃin un an pentru acelaşi angajator are dreptul să primească salariul pentru o absenŃă de cel puŃin o lună. Un angajat care absentează din cauza bolii până la trei zile are dreptul să primească numai jumătate din salariu. Dacă boala durează mai mult de trei zile, angajatul va primi alocaŃia de boală de la IKA din a patra zi şi diferenŃa dintre salariu şi alocaŃia de boală de la angajator.

4.4. PrestaŃiile de familie şi maternitate

AlocaŃii familiale Orice salariat care are o familie (soŃie şi copii) are dreptul la o majorare a salariului sub forma alocaŃiei

28

familiale. Dacă angajatorul nu plăteşte această alocaŃie la care este îndreptăŃit, o primeşte de la OAED proporŃional cu mărimea familiei. AlocaŃia plătită de OAED este de 133,80 euro pentru un copil, 330,96 euro doi copii, 700,80 euro trei copii, 843,73 euro patru copii şi 979,32 euro pentru cinci copii. CONDIłII Realizarea a 50 zile lucrătoare în anul calendaristic precedent anului acordării acestora, sau două luni de primire a prestaŃiei obişnuite de şomaj sau două luni continue de incapacitate în muncă. Copilul pentru care se primeşte alocaŃia, trebuie : a) să aibă sub 18 ani sau 22 ani dacă este student b) să fie incapabil să lucreze, în care caz plata se face pe perioada incapacităŃii în muncă c) să fie necăsătorit d) să aibă domiciliul în Grecia sau o Ńară UE Solicitarea alocaŃiei se face la OAED sau la Centrul de Servicii pentru CetăŃeni (KEP)

AlocaŃia pentru maternitate IKA plăteşte direct femeilor asigurate alocaŃia timp de 56 zile înainte de naştere şi 63 zile după naştere. Asigurarea de maternitate acoperă atât femeile care sunt asigurate direct la IKA cât şi femeile indirect asigurate (soŃiile nelucrătoare ale salariaŃilor). Femeile direct asigurate sunt protejate atât pe timpul sarcinii cât şi a naşterii şi a perioadei post-natale. Femeile asigurate indirect sunt protejate numai pentru naştere. PrestaŃiile de maternitate constau în prestaŃia de naştere şi prestaŃia de maternitate. PrestaŃia de naştere este dată tuturor femeilor (asigurate direct sau indirect) iar prestaŃia de maternitate numai femeilor care sunt asigurate direct. a) prestaŃia de naştere constă dintr-o sumă forfetară care acoperă costul tratamentului într-o casă de maternitate sau spital; suma este de 30 de ori salariul unui lucrător necalificat b) prestaŃia de maternitate este plătită femeilor asigurate care au realizat cel puŃin 200 de zile de asigurare în ultimii doi ani dinaintea naşterii. Suma este de 30 de ori salariul unui lucrător necalificat majorată cu 10% pentru fiecare persoană dependentă. Totuşi, dacă prestaŃiile de la angajator şi prestaŃiile de la IKA nu acoperă câştigurile pe care le-ar fi avut o femeie indirect asigurată dacă ar fi lucrat aceea perioadă, femeia este îndreptăŃită la o sumă forfetară suplimentară pentru alocaŃia de maternitate de la OAED. Această alocaŃie durează tot atâta timp cât alocaŃia IKA de maternitate şi acoperă diferenŃa de sumă dintre prestaŃia IKA şi câştigurile pe care femeia asigurată le-ar fi primit pentru munca sa.

4.5. Pensiile

Pensiile de bătrâneŃe Mecanismul de bază pentru acoperirea riscului de bătrâneŃe în Grecia, constă din pensia principală care derivă din activitatea de salariat şi plata anticipată a contribuŃiilor. CondiŃiile pentru acordarea prestaŃiei se bazează pe realizarea unei anumite perioade de asigurare şi de atingerea unei anumite vârste, care diferă în funcŃie de prevederile fiecărui caz. Persoanele care au peste 10000 zile de asigurare sunt îndreptăŃite la pensie integrală la împlinirea vârstei de 62 de ani pentru bărbaŃi şi 57 de ani pentru femei. Persoanele peste 58 ani primesc de asemenea pensie integrală dacă au realizat 10500 zile de asigurare. Persoanele angajate în activităŃi grele şi nesănătoase devin eligibile pentru pensionare la vârste mai mici.

29

Persoanele asigurate care au realizat 4500-10000 zile de asigurare au dreptul la pensie anticipată la vârsta de 60 ani pentru bărbaŃi şi 55 ani femei. Reducerea este de 1/267 pentru fiecare lună cu care se scurtează vârsta de pensionare. CondiŃii speciale, mai favorabile se aplică pentru mamele minorilor sau copiilor care nu sunt capabili să lucreze. Aceste condiŃii prevăd o asigurare specială de protecŃie maternală. Acele femei au dreptul la pensie integrală la 55 ani dacă au realizat 5500 zile de asigurare şi la pensie anticipată la 50 ani. Calculul pensiei ia în considerare indemnizaŃia zilnică salarială din clasa de asigurare de care aparŃine persoana pe baza coeficientului rezultat din împărŃirea câştigului total (fără primele de Crăciun, Paşte şi alocaŃiile de concediu) primit timp de 5 ani calendaristici selectaŃi de persoană din ultimii 10 ani anteriori datei de aplicare pentru pensie, la numărul de zile lucrătoare din aceeaşi cinci ani. Pensia lunară de bătrâneŃe este alcătuită din pensia de bază şi diferite majorări.

Pensia de urmaş Când o persoană asigurată la IKA sau pensionar moare, următorii membri de familie sunt îndreptăŃiŃi la pensia de urmaş: Copiii persoanei, cu condiŃia să nu fie căsătoriŃi, nu au o pensie şi au sub 18 ani sau 24 ani pentru studenŃi, să nu lucreaze sau să nu primească o pensie ca urmare a muncii lor sau de la stat, sau sunt orfani de ambii părinŃi, sau erau întreŃinuŃi de părintele decedat, dacă acesta din urmă a fost părăsit de celălalt părinte. Copiii care sunt incapabili de muncă şi a căror incapacitate s-a instalat înainte de 18 ani, au dreptul la pensie de urmaş atât timp cât durează incapacitatea lor, indiferent de plafonul de vârstă. NepoŃii şi copiii vitregi care sunt orfani de părinŃii lor şi erau în întreŃinerea decedatului; părinŃii (naturali şi adoptivi) dacă erau în principal în întreŃinerea decedatului.

Pensia de invaliditate Cauza unei invalidităŃi poate fi: o boală obişnuită, un accident de muncă, o boală profesională, sau un accident în afara muncii. Următoarele condiŃii se aplică: - persoana asigurată nu trebuie să aibă pensie de bătrâneŃe sau de invaliditate de la stat sau de la o instituŃie guvernamentală de drept public sau de la altă instituŃie de asigurare importantă (exceptând OGA) - persoana asigurată trebuie să fii fost verificată de către comitetele de sănătate ale Institutului de Asigurări Sociale, să aibă un procentaj de invaliditate de peste 50% şi să fii fost asigurată la IKAETAM pentru perioada minimă cerută, în funcŃie de vârsta lor.

4.6. InformaŃii privind transferul în Grecia al pensiilor şi altor drepturi de asigurări sociale

În conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului nr.883/71 persoana care are dreptul la prestaŃii de invaliditate, de bătrâneŃe sau de urmaş şi la ajutoare de deces, dobândite potrivit legislaŃiei române, va beneficia de aceste prestaŃii chiar dacă reşedinŃa sa (locul de şedere obişnuită) este stabilită pe teritoriul altui stat membru al UE sau al SpaŃiului Economic European.

În vederea achitării prin transfer bancar a prestaŃiilor amintite, casele teritoriale de pensii vor utiliza informaŃiile bancare, confirmate de cetăŃenii care sunt beneficiari ai sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, prin formularele de legătură transmise de instituŃiile de asigurări sociale

30

de pe teritoriul statului de reşedinŃă (Grecia). Transferul se va face în Euro pentru beneficiarii stabiliŃi în Grecia.

DeclaraŃia de transfer în străinătate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii se transmite la sediul casei teritoriale de pensii personal de către titularul drepturilor sau se depune, prin mandatar desemnat cu procură specială în acest sens, emisă conform legii însoŃită de un document care confirmă detalii bancare şi de o copie a actului de identitate sau alte documente ale titularului care atestă domiciliul său actual. Transmiterea declaraŃiei şi a documentelor care o însoŃesc se poate face prin poştă, la sediul casei teritoriale de pensii sau prin e-mail, prin scanare şi transmitere la adresa electronică oficială a casei teritoriale de pensii, postate de instituŃia menŃionată pe site-ul acesteia.

Pentru a evita efectuarea unor plăŃi necuvenite sau către beneficiari a căror situaŃie s-a modificat, cu efecte asupra obligaŃiei de a achita drepturile de pensie şi a altor drepturi care se stabilesc şi se plătesc de către casele teritoriale de pensii, se va utiliza certificatul de viaŃă ca instrument de verificare administrativă.

Certificatul de viaŃă va fi emis în dublu exemplar, din care unul va rămâne la casa teritorială de pensii competentă, însoŃit de dovada comunicării (confirmare de primire sau recomandată) şi transmis beneficiarilor nerezidenŃi în versiune bilingvă (română şi o limbă de circulaŃie internaŃională)

În cazul noilor beneficiari, dacă între data depunerii cererii de pensionare şi data primei plăŃi a pensiei stabilite prin decizia de pensionare s-au scurs mai mult de 180 de zile calendaristice, casa teritorială de pensii competentă va transmite, împreună cu decizia de pensionare, un exemplar al certificatului de viaŃă, urmând ca prima plată a drepturilor de pensie să se efectueze, în acest caz, după primirea exemplarului completat al certificatului semnat şi ştampilat care atestă faptul că beneficiarul este în viaŃă. În situaŃia în care beneficiarii au transmis, prin unul din mijloacele menŃionate anterior, detaliile bancare actuale în perioada de 180 de zile de la data depunerii cererii de pensionare, obligaŃia confirmării existenŃei noilor beneficiari prin transmiterea unui certificat de viaŃă se stinge.

Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, beneficiarul aflat în plată are obligaŃia de a transmite anual, până cel târziu la data de 31 decembrie a fiecărui an, un certificat de viaŃă.

În vederea prezentării certificatului de viaŃă, casa teritorială de pensii competentă transmite acestuia, la adresa sa de reşedinŃă, respectiv domiciliu, după caz, în luna octombrie a fiecărui an, un exemplar al certificatului de viaŃă completat în partea A, indicând data limită de transmitere a certificatului de către beneficiar.

Beneficiarul are obligaŃia de a completa partea B a certificatului de viaŃă în faŃa unei autorităŃi legale de pe teritoriul statului de reşedinŃă, respectiv domiciliu, după caz.

În situaŃia în care beneficiarul nerezident nu prezintă sau nu transmite certificatul de viaŃă menŃionat, până cel târziu la data de 31 decembrie a fiecărui an, casa teritorială de pensii competentă suspendă drepturile cuvenite titularului începând cu luna februarie a anului în curs.

Dacă beneficiarul transmite certificatul de viaŃă menŃionat după expirarea termenului stipulat în paragraful anterior, drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, vor fi reluate în plată de la data suspendării, cu respectarea termenului general de prescripŃie.

31

Beneficiarii vor confirma detaliile bancare şi/sau de reşedinŃă, respectiv de domiciliu, potrivit modalităŃilor prevăzute în cadrul instrucŃiunilor CNPAS ori de câte ori vor interveni modificări ale informaŃiilor respective.

Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor şi al altor drepturi de asigurări sociale şi indemnizaŃii prevăzute de legi speciale acordate în cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se suportă de beneficiari, prin diminuarea sumelor ce fac obiectul transferului, cu excepŃia situaŃiilor în care prevederile instrumentelor juridice cu caracter internaŃional la care România este parte dispun altfel.

Pentru alte informaŃii puteŃi contacta Casa NaŃională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale

Adresă: Str. Latină nr. 8, Sector 2, Bucureşti Telefon: 021/316.91.11; 08 00 826 727 http://www.cnpas.org

4.7. Formularele europene Pentru a vă putea exercita drepturile la asigurările sociale în alte state membre UE, există o serie de formulare standardizate : formularele europene (E) disponibile în toate limbile din UE. • seria E200 pentru pensii, • seria E300 pentru prestaŃiile de şomaj • seria E400 pentru prestaŃiile familiale PrestaŃiile de asigurări de boală sunt acordate prin intermediul cardului european de asigurări de sănătate, asfel că unele formulare din seria E100 (în special E110, E111, E119 şi E128) au pierdut din importanŃă. Dacă doriŃi să căutaŃi de lucru în Grecia şi primiŃi prestaŃii ale asigurării de şomaj într-un alt stat membru, le veŃi putea obŃine a posteriori în anumite condiŃii timp de maximum trei luni în Grecia. Este esenŃial să cereŃi în termen prestaŃiile dvs la agenŃia de muncă locală de care aparŃineŃi, pentru a vă putea justifica drepturile la agenŃia federală de ocupare. Pentru a putea beneficia de serviciile de plasare şi a încasa prestaŃiile financiare este, în general, necesar de a vă pune, timp de cel puŃin 4 săptămâni, la dispoziŃia serviciilor de plasare din Ńara de origine, înainte de a pleca în Grecia. Nu vă sfătuim să mergeŃi în Grecia fără a avea formularul E303, căci acordarea prestaŃiilor ar putea fi întârziată sau chiar imposibilă. Dreptul dvs la prestaŃiile de şomaj se justifică, printre altele, prin perioadele de muncă supuse contribuŃiilor, de aceea atestatele de muncă furnizate de angajatorii dvs anteriori, în afară de menŃiunile din curriculum vitae, sunt de importanŃă capitală.În cazul solicitării de prestaŃii la o agenŃie de ocupare germană trebuie să vă justificaŃi perioadele dvs de muncă cu ajutorul formularului E301, unde se trec, în mod clar, toate perioadele care se reŃin pentru calcul. Foarte adesea, în cazul cererii de alocaŃii de şomaj, cu luarea în considerare a perioadelor de asigurare sau de muncă în străinătate, se uită că o

32

slujbă provizorie în Grecia este una din condiŃiile cerute pentru exercitarea dreptului. Înainte de a putea primi alocaŃii de şomaj în Grecia, trebuie să fi fost angajat într-o activitate supusă asigurării sociale obligatorii.

33

5. VENITURI ŞI IMPOZITARE Câştigurile anuale ale persoanelor salariate sunt formate din 12 salarii lunare, un salariu suplimentar de Crăciun, o jumătate de salariu suplimentar de Paşte şi de o jumătate de salariu suplimentar pentru concediul de vară. Câştigurile salariaŃilor sunt supuse unor deduceri referitoare la: - asigurări de sănătate; - Impozitul pe venit datorat de persoanele fizice în funcŃie de venit şi obligaŃiile de familie; - asigurare de pensie pentru limită de vârstă ; - asigurarea de şomaj. Venituri mici din serviciile salariale sunt scutite de impozit. Venitul personal anual de 12 000 de euro nu sunt supuse impozitului pe venit. Veniturile scutite de impozitare sunt de 14 000 de euro pentru o persoană cu doi copii şi 22 000 de euro pentru o persoană cu trei copii. Parte din venitul anual al unui contribuabil, fără obligaŃii familiale, cuprins între 12 000 şi 18 000 de euro este impozitat cu 27%, între 18 000 şi 45 000 de euro este taxat la 37%. Un agent de vânzări sau de un programator debutant, cu un salariu brut lunar de 1 200 euro achită contribuŃii de asigurări sociale şi de pensii de aproximativ 192 de euro. Impozitul pe serviciile salariale depinde după cum persoanele respective au sau nu membrii de familie aflaŃi în întreŃinere. Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) se plăteşte numai pentru achiziŃiile de bunuri şi servicii Cuplurilor căsătorite sunt impozitate separat, beneficiind de alocaŃii pentru copii, fie de la angajatorii lor fie de la de la OAED şi sunt subvenŃionate pentru o perioadă de timp, pentru al treilea, al patrulea copil sau mai mulŃi. Taxele locale sunt reprezentate de taxele percepute de municipalităŃi pentru serviciile de salubritate, iluminat, etc. Proprietarii de vehicule plătesc un impozit anual suplimentar în funcŃie de vechimea şi capacitate cilindrică a vehiculului. Aceasta taxă variază între 94 şi 880 de euro pe an.

34

6. EDUCAłIA ŞI RECUNOAŞTEREA DIPLOMELOR ŞI CALIFICĂRILOR

6.1. Sistemul de învăŃământ GRĂDINIłE GrădiniŃele, în special grădiniŃele publice, sunt disponibile la nivel local (cartier). AutorităŃile locale pot furniza informaŃii. Daca doriti să vă inscrieŃi copilul la o grădiniŃă privată, puteŃi căuta într-o zonă geografică mai mare, deoarece copiii pot fi preluaŃi de către autobuzele şcolare private. EducaŃia preşcolară durează doi ani şi este opŃională în prezent. Copiii merg la grădiniŃa din cartierul lor şi trebuie să aibă vârsta de minim patru ani. Inscrierea se face în cazul în care copilul a ajuns la vârsta de trei ani până la 1 octombrie. În anumite zone înscrierea la grădiniŃă este obligatorie. În scopul de a înscrie un copil la grădiniŃă, părinŃii trebuie să facă o cerere şi să prezinte carnetul de sănătate al copilului. Un certificat de naştere din partea municipalităŃii este de asemenea necesar. EDUCAłIA ŞCOLARĂ PRIMARĂ ŞI SECUNDARĂ Şcolarizarea, la nivel primar şi secundar, sunt obligatorii, în Grecia, acoperă o perioadă de nouă ani, şase în şcoala primară şi trei în liceu. Copii greci încep învăŃământul obligatoriu, în anul în care aceştia împlinesc vârsta de şase ani până la 31 decembrie. După terminarea studiilor obligatorii, copiii pot continua educaŃia timp de trei ani, la o lykeio (liceu) sau de a trece la o şcoală de ucenici sau şcoală tehnică. Pentru a fi înscrişi la o şcoală primară un copil trebuie să fi atins vârsta de şase ani. Copiii merg la şcoala din cartierul lor. Sunt necesare pentru înscriere carnetul de sănătate al copilului şi un certificat de naştere din partea municipalităŃii. Toate şcolile încep cursurile în luna septembrie. În scopul de a înscrie un copil, părinŃii trebuie să contacteze şcoala cea mai apropiată de reşedinŃa permanentă. PărinŃii care doresc să se înscrie copilul lor la o şcoală privată pot alege orice şcoală privată în raza municipiului sau orasului, unde transportul se face cu autobuzele şcolare. ÎNVĂłĂMÂNTUL SUPERIOR ÎnvăŃământul superior este organizat în Grecia, la nivel de universităŃi (IEM) şi instituŃii tehnologice. Titularii unei diplome universitare pot opta, dacă doresc, pentru continuarea studiilor pentru obŃinerea unei diplome de master sau un doctorat. CerinŃa de bază pentru admiterea la o instituŃie de învăŃământ superior este obŃinerea unui certificat de absolvire de la o lykeio (liceu). Pentru că locurile sunt limitate, toŃi solicitanŃii trebuie să stea examene generale în a doua jumătate a lunii iunie. Unele categorii speciale de persoane (copiii cetăŃenilor greci, care sunt în străinătate, a persoanelor cu nevoi speciale şi sportivi) pot fi admişi la universitate în baza unei proceduri speciale. ÎnvăŃământul primar şi învăŃământul secundar inferior (gimnasiu) sunt obligatorii în Grecia pentru toŃi copiii cu vârsta între 6-15 ani. Cu toate acestea, viaŃa şcolară poate începe de la vârsta de doi ani şi jumătate (învăŃământ preşcolar) la instituŃiile publice şi private, numite "Vrefonipiaki Stathmi" (grădiniŃe). ÎnvăŃământul primar este de şase ani, cu începere de la vârsta de şase ani, şi este urmat de trei ani de învăŃământ gimnazial obligatoriu. În urma reformei din 1997, învăŃământul post-secundar obligatoriu este prevăzut în cadrul a două tipuri de şcoli: şcolile secundare superioare unificate (eniaia lykeia) şi şcoli profesionale tehnice, (Technika epangelmatika ekpedeftiria - TEE), care au fost redenumite ca Licee Profesionale (EPA.L ). Durata este

35

de trei ani, la învăŃământul secundar superior unificat şi de doi ani (nivelul 1) sau de trei ani (nivelul 2), la licee profesionale. Transferul între cele două tipuri de şcoli este posibil. În afara sistemului de învăŃământ din cadrul Ministerului EducaŃiei, OrganizaŃia pentru ocuparea ForŃei de Muncă - OAED facilitează formarea iniŃială a tinerilor prin intermediul a trei ani de ucenicie în cadrul şcolilor profesionale (EPA.S), precum şi cursuri intensive de scurtă durată (KEK - formare profesională continuă) pentru meserii, cum ar fi mecanic auto, electrician, mecanic de refrigerare, lucrător pentru prelucrarea metalelor, coafor, dulgher, pictor şi grădinarul, etc ÎnvăŃământul post-secundar obligatoriu include, de asemenea Institutele de Formare Profesională (IEK), care oferă un nivel formal, dar neclasificat de educaŃie. EducaŃia formală este caracterizată de durata fixă de studiu, posibilitatea de repetare şi de atribuirea unui certificat oficial de absolvire. Centrul de NaŃional de Recunoaştere şi Informare Academică - National Academic Recognition Information Centre (DOATAP) este organismul competent pentru recunoaşterea calificărilor de la universităŃi străine şi institute tehnologice şi furnizarea de informaŃii privind studiile de învăŃământ superior din străinătate şi în Grecia. INSTITUTELE DE FORMARE PROFESIONALĂ (IEK) Acestea sunt private sau publice. Cele mai multe dintre ele sunt specializate în noi metode de predare (care combină teorie şi practică în întreprinderi mici). Domeniul de studiu se referă la noile tehnologii. AbsolvenŃii primesc o diplomă în care se specifică ce competenŃe au dobândit, care este valabilă/recunoscută în Grecia şi Europa. AplicaŃii informatice, managementul întreprinderilor mici, marketing, contabilitate, profesiile din domeniul turismului, floricultura, sisteme electronice si de automatizare, de sănătate şi servicii sociale, îmbrăcăminte şi încălŃăminte sunt câteva dintre specializările oferite la IEKs. ÎnvăŃarea/Formarea pe tot parcursul vieŃii pentru adulŃi este furnizată Centrele de Formare Profesională (KEK). KEK furnizează programe de formare speciale pentru persoanele fără loc de muncă. Cele mai multe dintre programe sunt finanŃate de către Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale şi Fondul Social European (FSE). Există KEK în toate zonele Ńării, dar cele mai multe dintre ele sunt în orasele mari. Persoanele care finalizează programele de formare găsesc locuri de muncă prin intermediul Oficiilor de Ocupare a ForŃei de Muncă şi Centrele de Promovarea a ocupării forŃei de muncă ale OrganisaŃiei pentru Ocuparea ForŃei de Muncă (OAED). În plus, multe centre KEK au legături cu antreprenori, care îi ajută cei mai buni dintre studenŃi pentru a găsi de lucru imediat după programul de pregătire.

6.2. IniŃiative şi programe de promovare a formării profesionale la nivelul UE

1. Socrates – susŃine cooperarea europeană în toate domeniile educaŃiei. Această cooperare ia mai multe forme: Mobilitate ( mobilitatea în Europa) Organizarea unor proiecte comune Crearea unor reŃele europene (diseminarea de idei şi bune practici) Realizarea de studii şi analize comparative.

36

Practic, Socrates oferă oamenilor subvenŃii pentru a studia, a preda, sprijin pentru realizarea unei investiŃii sau urmarea unor cursuri de formare profesională în altă Ńară. Asigură sprijinul necesar instituŃiilor de învăŃământ pentru realizarea unor proiecte de predare în vederea realizării schimbul de experienŃă.

2. Leonardo da Vinci

Programul Leonardo da Vinci, iniŃiat în 1994, are ca principal obiectiv implementarea politicii de formare la nivelul Uniunii Europene. Este unul dintre instrumentele majore utilizate pentru sprijinirea mobilităŃii transnaŃionale în Europa şi asigură finanŃarea organizaŃiilor publice şi private care activează în domeniul formării profesionale.

Având drept scop facilitarea urmării cursurilor de formare profesională, UE a stabilit o serie de organisme specializate care să-şi desfăşoare activitatea în domeniul formării profesionale.

Centrul European pentru Formare Profesională (CEDEFOP) – a fost creat în 1975, în calitate de agenŃie specializată a UE pentru promovare formării profesionale la nivelul Europei. Sediul său, este în Grecia la Salonic. (www.cedefop.eu )

FundaŃia Europeană de Formare – a fost înfiinŃată în 1995 şi îşi desfăşoară activitatea în strânsă colaborare cu CEDEFOP. Misiunea sa este să sprijine statele partenere (din afara UE) să-şi modernizeze şi să-şi dezvolte sistemele lor de formare profesională. (www.etf.eu.int )

CetăŃenii români pot obŃine mai multe informaŃii cu privire la cele două programe, Socrates şi Leonardo da Vinci, dar şi la alte programe, consultând site-ul AgenŃiei NaŃionale pentru Programe Comunitare în Domeniul EducaŃiei şi Formării Profesionale: http://www.anpcdefp.ro/ .

6.3. Diplome şi calificări

Posibilitatea de dobândire a recunoaşterii diplomelor şi a calificărilor unei persoane joacă un rol foarte important asupra migraŃiei în scop de muncă de la nivelul UE. Este necesară dezvoltarea unui sistem european care să garanteze recunoaşterea calificărilor profesionale în diferite state membre. Principiul de bază este că un cetăŃean european trebuie să aibă posibilitatea să-şi practice în mod liber profesia în oricare Stat Membru al UE. Aplicarea practică a acestui principiu este din păcate uneori împiedicată de cerinŃele naŃionale care reglementează uneori accesul la anumite meserii în statul gazdă. Tocmai pentru ca acest lucru sa fie cu adevărat posibil, UE a pus bazele unui sistem de recunoaştere a calificărilor profesionale. În cadrul acestui sistem se face totuşi distincŃie între profesiile care sunt reglementate (profesii pentru care sunt solicitate calificări specifice) şi cele care nu sunt reglementate legal în statele membre gazdă.

Astfel la nivelul UE au fost propuse o serie de instrumente pentru a asigura o mai bună transparenŃă în procesul de recunoaştere a diplomelor şi calificărilor:

1. Cadrul European al Calificărilor – obiectivul său este de a crea legături între diferitele sisteme naŃionale de calificare şi să asigure un transfer omogen şi o recunoaştere a diplomelor.

2. Centrele de informare cu privire la recunoaşterea academică naŃională (The National Academic Recognition Information Centres - NARICs) – furnizează sprijin în recunoaşterea studiilor efectuate în străinătate şi a calificărilor.

37

3. Sistemul European de Transfer al Creditelor (The European Credit Transfer System - ECTS) – facilitează recunoaşterea studiilor efectuate în străinătate şi vine în completarea programului de mobilitate pentru studenŃi Erasmus.

4. Europass – este un instrument prin care se asigură transparenŃa aptitudinilor profesionale. Prin acest sistem aptitudinile şi calificările sunt mai uşor de înŃeles şi recunoscut în diferite părŃi ale Europei. Are la bază cinci documente standardizate: un curriculum vitae (CV) un paşaport lingvistic un supliment la certificatul profesional un supliment la diploma un document de mobilitate europass

6.4. Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor În Grecia, instituŃia care se ocupă de recunoaşterea calificărilor obŃinute în străinătate este Centrul Inter-universitar pentru Recunoaşterea Calificărilor ObŃinute în Străinătate (DIKATSA). Toate statele membre ale UE au un asemenea organism care facilitează mobilitatea studenŃilor. Organismele formează reŃeaua NARIC. Legea acordă DIKATSA competenŃă exclusivă în ceea ce priveste deciziile cu privire la cele mai înalte edificii educaŃionale situate în străinătate şi calificărilor pe care le-au obŃinut aici. DeŃinătorul calificării de la o instituŃie de învăŃământ din străinătate prezintă o solicitare de recunoaştere a calificărilor împreună cu anumite documente doveditoare solicitate de conducere. O comisie specială examinează cererea şi face o propunere către conducere. Aceasta ia o decizie şi conducătorul acesteia emite un act relevant. Pentru ca această calificare să fie recunoscută, trei factori sunt examinaŃi în ceea ce priveşte studiile pentru care a fost acordată calificarea: 1. nivelul academic al instituŃiei care a acordat calificarea 2. nivelul facultăŃii sau departamentului în care au fost susŃinute studiile 3. conŃinutul cursului urmat de persoana care a făcut solicitarea. DIKOTSA este responsabilă numai pentru recunoaşterea academică. Recunoaşterea calificărilor profesionale Consiliul pentru recunoaşterea eclivalenŃei profesionale a calificărilor educaŃionale post-secundare (SAEITTE) (INTER-UNIVERSITY CENTRE FOR THE RECOGNITION OF QUALIFICATIONS AWARDED ABROAD (DIKATSA)) Tel.: +30 210 67 56 362, 210 67 56 368 223 Mesogeion Ave 115 25 Athens ∆ΙΕΠΙΣΤΗΜΟΝΙΚΟΣ ΟΡΓΑΝΙΣΜΟΣ ΑΝΑΓΝΩΡΙΣΗΣ ΑΚΑ∆ΗΜΑΪΚΩΝ ΤΙΤΛΩΝ & ΠΛΗΡΟΦΟΡΗΣΗΣ (∆.Ο.Α.Τ.Α.Π.) (HELLENIC NATIONAL ACADEMIC RECOGNITION AND INFORMATION CENTER (NARIC)) 54 Ay. Konstantinou St 104 37 Athens Tel.: +30 210 52 81 000 - 029 ΙΝΣΤΙΤΟΥΤΟ ΤΕΧΝΟΛΟΓΙΚΗΣ ΕΚΠΑΙ∆ΕΥΣΗΣ (INSTITUTE FOR TECHNOLOGICAL EDUCATION) (Recognition of Qualification from Overseas Institutions Equivalent to T.E.I.) 56 Syngrou Ave, 117 42 Athens

38

Tel.: +30 210 92 21 000 Fax: +30 210 92 27 716 Inter-University Centre for the Recognition of Qualifications Awarded Abroad (DIKATSA) 223, Mesogeion Ave. 11525 Athens Tel.: +30 210 6756362-368-464-494 Fax: +30 2106756709 E-mail: dikatsa@otenet.gr URL: http://www.ypepth.gr/el_ec_page711.htm http://www.dikatsa.gr (unofficial website of DIKATSA) Organisation for Vocational Education and Training (OEEK) / Directorate for Professional Rights and Equivalence 41, Ethnikis Antistaseos Ave. 142 34 Nea Ionia (former Anatolia building) Professional Rights Department Tel.: 210 2709134 E-mail: tm.ed@oeek.gr Equivalence Department Tel.: 210 2709145 Fax: 210 2715921 E-mail: tm.isotimion@oeek.gr URL: www.oeek.gr

6.5. Formarea profesională În afara sistemului de învăŃământ din cadrul Ministerului EducaŃiei, OrganizaŃia pentru ocuparea ForŃei de Muncă - OAED facilitează formarea iniŃială a tinerilor prin intermediul a trei ani de ucenicie în cadrul şcolilor profesionale (EPA.S), precum şi cursuri intensive de scurtă durată (KEK - formare profesională continuă) pentru meserii, cum ar fi mecanic auto, electrician, mecanic de refrigerare, lucrător pentru prelucrarea metalelor, coafor, dulgher, pictor şi grădinarul, etc Totodată, sistemul de învăŃământul post-secundar obligatoriu include, de asemenea Institutele de Formare Profesională (IEK), care oferă un nivel formal, dar neclasificat de educaŃie. Cele mai multe dintre Institutele de Formare Profesională (IEK), private sau publice, folosesc metode de predare, combină pregătirea teoretică şi practică în întreprinderi mici) iar absolvenŃii primesc o diplomă în care se specifică ce competenŃe au dobândit, care este valabilă/recunoscută în Grecia şi Europa. Formarea pe tot parcursul vieŃii pentru adulŃi este furnizată către Centrele de Formare Profesională (KEK) care furnizează programe de formare speciale pentru persoanele fără loc de muncă. Cele mai multe dintre programe sunt finanŃate de către Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale şi Fondul Social European (FSE). Există Centre de Formare Profesională KEK în toate zonele Ńării, dar cele mai multe dintre ele sunt în orasele mari.

39

7. ASPECTE CE TREBUIE AVUTE ÎN VEDERE ÎNAINTE DE A PLECA DIN ROMÂNIA

O persoană care s-a decis să vină să lucreze în Grecia, înainte de a pleca din România trebuie să îndeplinească o serie de formalităŃi după cum urmează:

Trebuie să aibă un paşaport valid sau o carte de identitate valabilă emisă în Ńara de origine.

Ar putea fi necesară şi obŃinerea unei autorizaŃii necesare pentru exercitarea unei activităŃi profesionale. Această cerinŃă variază în funcŃie de statutul ales: de lucrător independent sau lucrător salariat.

Trebuie să se informeze cu privire la sistemul de securitate socială din Grecia şi măsura în care lucrătorii independenŃi şi lucrătorii salariaŃi contribuie la acest sistem.

Trebuie să contacteze reprezentantul bancar şi să-l informeze cu privire la plecarea ei/lui şi de asemenea să solicite informaŃii cu privire la existenŃa unor parteneriate între banca la care este afiliat şi alte bănci străine.

Trebuie să anunŃe poşta despre schimbarea adresei de reşedinŃă pentru a fi trimisă corespondenŃa la noua adresă.

Trebuie să contacteze departamentul de securitate socială de care aparŃine şi să se informeze cu privire la documentele necesare pentru a se înregistra într-un sistem de securitate socială din Grecia. În acest sens trebuie să obŃină şi Cardul European de Sănătate (EHIC).

Trebuie să se asigure că beneficiază de locuinŃă (temporară) şi că dispune de suficiente resurse financiare pentru a-şi putea asigura traiul în prima lună de rezidenŃă în Grecia.

40

GHIDUL LUCRĂTORULUI ROMÂN ÎN GRECIA...........................................................................................................1

1. CONDIłII DE VIAłĂ ÎN GRECIA..................................................................................................................................2

1.1. VIAłA DIN EUROPA – PREZENTARE GENERALĂ....................................................................................................................2 CIRCULAłIA MĂRFURILOR ŞI A CAPITALURILOR .........................................................................................................................3 1.2. SISTEMUL POLITIC, ADMINISTRATIV ŞI JURIDIC DIN GRECIA ................................................................................................4 1.3. GĂSIREA UNEI LOCUINłE .....................................................................................................................................................5 1.4. COSTUL VIEłII ÎN GRECIA ....................................................................................................................................................6 1.5. SISTEMUL SANITAR ELEN .....................................................................................................................................................7 1.7. VIAłA SOCIALĂ ŞI CULTURALĂ............................................................................................................................................8 1.8. VIAłA PRIVATĂ (NAŞTERE, CĂSĂTORIE, DECES) ..................................................................................................................9 1.9. TRANSPORTUL ÎN GRECIA..................................................................................................................................................10

2. EXERCITAREA DREPTULUI DE ŞEDERE ŞI ACCESUL PE PIAłA MUNCII ÎN GRECIA .............................12

2.1. PROCEDURI DE ÎNREGISTRARE ŞI OBłINEREA PERMISULUI DE ŞEDERE ...............................................................................12 2.2. INFORMAłII PRIVIND PIAłA MUNCII ...................................................................................................................................13 2.3. GĂSIREA UNUI LOC DE MUNCĂ: .........................................................................................................................................13 Cum se caută un loc de muncă? ..............................................................................................................................................13 Cum se candidează pentru un loc de muncă?..........................................................................................................................14

3. CONDIłII DE MUNCĂ ...................................................................................................................................................15

3.1. TIPURI DE LOCURI DE MUNCĂ ............................................................................................................................................15 3.2. CONTRACTUL DE MUNCĂ...................................................................................................................................................15 3.3. TIMPUL DE LUCRU .............................................................................................................................................................16 3.4. SALARIZAREA....................................................................................................................................................................17 3.5. CONCEDIUL .......................................................................................................................................................................18 Concediul de odihnă anual ......................................................................................................................................................18 Concediul parental ..................................................................................................................................................................18 Concediu de convalescenŃă......................................................................................................................................................18 Concediu de studiu şi educaŃie ................................................................................................................................................19 Concediul de maternitate.........................................................................................................................................................19 3.6. LUCRĂTORII INDEPENDENłI...............................................................................................................................................19 3.7. CATEGORII SPECIALE DE ANGAJAłI....................................................................................................................................20 3.8. REPREZENTAREA LUCRĂTORILOR ......................................................................................................................................21 Conflictele de muncă ...............................................................................................................................................................21 Reglementările privind organizarea grevelor..........................................................................................................................22 3.9. ÎNCETAREA CONTRACTULUI DE CĂTRE ANGAJATOR ..........................................................................................................22

4. SECURITATEA SOCIALĂ .............................................................................................................................................24

4.1. SISTEMUL DE SECURITATE SOCIALĂ...................................................................................................................................24 4.2. ASIGURAREA DE ŞOMAJ .....................................................................................................................................................25 PERIOADA ÎN CARE TREBUIE FĂCUTĂ SOLICITAREA....................................................................................................25 CONDIłII................................................................................................................................................................................25 DOCUMENTE JUSTIFICATIVE ............................................................................................................................................25 ACORDAREA PRESTAłIILOR DE ŞOMAJ PE TERMEN LUNG .........................................................................................26 CONDIłII................................................................................................................................................................................26 4.3. ASIGURAREA DE BOALĂ.....................................................................................................................................................26 A. PRESTAłII ÎN NATURĂ.....................................................................................................................................................26 B. PRESTAłII ÎN BANI ...........................................................................................................................................................27 4.4. PRESTAłIILE DE FAMILIE ŞI MATERNITATE ........................................................................................................................27 AlocaŃii familiale .....................................................................................................................................................................27 AlocaŃia pentru maternitate .....................................................................................................................................................28 4.5. PENSIILE ............................................................................................................................................................................28 Pensiile de bătrâneŃe ...............................................................................................................................................................28 Pensia de urmaş.......................................................................................................................................................................29 Pensia de invaliditate ..............................................................................................................................................................29 4.6. INFORMAłII PRIVIND TRANSFERUL ÎN GRECIA AL PENSIILOR ŞI ALTOR DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE ........................29 4.7. FORMULARELE EUROPENE .................................................................................................................................................31

41

5. VENITURI ŞI IMPOZITARE .........................................................................................................................................33

6. EDUCAłIA ŞI RECUNOAŞTEREA DIPLOMELOR ŞI CALIFICĂRILOR ...........................................................34

6.1. SISTEMUL DE ÎNVĂłĂMÂNT ...............................................................................................................................................34 6.2. INIłIATIVE ŞI PROGRAME DE PROMOVARE A FORMĂRII PROFESIONALE LA NIVELUL UE ....................................................35 6.3. DIPLOME ŞI CALIFICĂRI .....................................................................................................................................................36 6.4. RECUNOAŞTEREA DIPLOMELOR ŞI CALIFICĂRILOR.............................................................................................................37 6.5. FORMAREA PROFESIONALĂ................................................................................................................................................38

7. ASPECTE CE TREBUIE AVUTE ÎN VEDERE ÎNAINTE DE A PLECA DIN ROMÂNIA....................................39