Ghidul Investitional

CUPRINS Tabele și Grafice ........................................................................................................................ 3

Descrierea sectorului agricol transfrontalier ........................................................................ 5

Decrierea sectorului agricol din raionul Sîngerei, Republica Moldova ................................. 5

Analiza SWOT investiţională a sectorului agricol din r. Sângerei ........................................ 9

Descrierea sectorului agricol din județul Botoșani, România .............................................. 11

Analiza SWOT a sectorului agricol din jud Botoșani: ......................................................... 20

Descrierea sectorului agricol din regiunea Odessa, Ucraina ................................................ 24

Proceduri de fondare a companiei ....................................................................................... 27

Forme organizatorice ale agenților economici în Republica Moldova ................................ 27

Înregistrarea Întreprinderii Individuale (ÎI) în Republica Moldova ..................................... 29

Înregistrarea Întreprinderii Individuale (ÎI) în Ucraina ........................................................ 29

Înregistrarea Întreprinderii Individuale (ÎI) în România ...................................................... 30

Înregistrarea Gospodăriei Țărănești în Republica Moldova ................................................ 32

Înregistrarea Gospodăriei Țărănești în Ucraina ................................................................... 33

Înregistrarea cooperativele agricole în România .................................................................. 35

Înregistrarea Societăți cu Răspundere Limitată (SRL) în Republica Moldova ................... 38

Înregistrarea Societăți cu Răspundere Limitată (SRL) în Ucraina....................................... 40

Înregistrarea Societăți cu Răspundere Limitată (SRL) în România ..................................... 40

Înregistrarea Cooperativei în Republica Moldova ............................................................... 44

Înregistrarea Cooperativei în Ucraina .................................................................................. 45

Înregistrarea Cooperativei în România ................................................................................ 46

Înregistrarea Societății pe Acțiuni în Republica Moldova ................................................... 50

Înregistrarea Societății pe Acțiuni în Ucraina ...................................................................... 51

Înregistrarea Societății pe Acțiuni în România .................................................................... 52

Cadrul legal al investițiilor străine ...................................................................................... 57

Garanții investiționale în Republica Moldova ..................................................................... 57

Aspecte legale și garanții ale regimului de investiții străine in Republica Moldova ........... 57

Facilitati fiscale pentru investiții în Republica Moldova ..................................................... 59

2

Cadrul juridic al investitiilor straine in Romania ................................................................. 60

Garanţii şi facilitate pentru investitori în România .............................................................. 63

Facilități fiscale pentru investitiile straine în România ........................................................ 65

Cadrul legal al investițiilor străine în Ucraina ..................................................................... 66

Impozite și taxe în afaceri locale .......................................................................................... 68

Republica Moldova .............................................................................................................. 68

România ................................................................................................................................ 79

Ucraina ................................................................................................................................. 81

Accesul la finanțări relevante sectorului agricol ................................................................ 84

Republica Moldova .............................................................................................................. 84

Ucraina ................................................................................................................................. 89

Romania ................................................................................................................................ 91

Instituții relevante dezvoltării sectorului agricol ............................................................. 104

Moldova .............................................................................................................................. 104

Ucraina ............................................................................................................................... 105

România .............................................................................................................................. 105

3

Tabele și Grafice

Tabel nr.1: Suprafata totala a plantatiilor multianuale la intreprinderi agricole si gospodarii

taranesti (de fermier) dupa Raioane/Regiuni, Indicatori, Culturi agricole si Ani. .................... 5

Tabel nr.2 : Producția globală a principalelor culturi ................................................................ 6

Tabel nr.3: Efectivul de animale, la 1 ianuarie dupa Specii de animale, Categorii de

gospodării si Ani ........................................................................................................................ 7

Grafic nr.1 Producția animală la întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești pe indicatori

și ani ........................................................................................................................................... 8

Grafic nr.2: Suprafața fondului funciar după modul de folosință ........................................... 14

Tabel nr. 4: Modul de folosință pentru suprafața agricolă ...................................................... 14

Grafic nr. 3: Suprafața cultivată cu principalele culturi (ha) ................................................... 15

Tabel nr.5: Suprafața cultivată cu principalele culturi (ha) ..................................................... 15

Tabel nr.6: Numărul pomilor fructiferi (număr)..................................................................... 17

Tabel nr.7: Efectivele de animale, pe categorii de animale (număr) ....................................... 19

Tabel nr.8: Producția principalelor culturi agricole (mii kg) ................................................. 24

Tabel nr.9: Efectivele de animale, pe categorii de animale (mii capete) ................................ 25

Tabel nr.10: Producția de produse animaliere, 2015 ............................................................... 25

Tabel nr.11: Sinteza principalelor forme de organizare juridică ............................................. 27

Tabel nr. 12: Sinteza legislației privind ISD în Românie (1990-2013)................................... 65

Tabel nr.13: Cotele maxime ale impozitului funciar la terenurile cu destinaţie agricolă ....... 70

Tabel nr. 14: Cotele maxime ale impozitului funciar la terenurile din intravilan ................... 70

Tabel nr.15: Cotele maxime ale impozitului funciar la terenurile din extravilan ................... 70

Tabel nr.16: Exemplu de calculare a impozitului funciar ....................................................... 73

Tabel nr.17: Cotele maxime ale impozitului pentru locuinţa, construcţia principală care este

utilizată ca locuinţă şi nu este utilizată în activitatea de întreprinzător (conform art. 280 al

CF) ........................................................................................................................................... 73

Tabel nr. 18: Cotele maxime ale impozitului pentru imobilul persoanelor fizice din comune şi

sate (în vigoare pănă la 01 ianuarie 2010 conform art. 4 pct.2 Legii de punere în aplicare a

titlului VI din Codul Fiscal) .................................................................................................... 74

Tabel nr. 19: Exemplu de calculare a impozitului pe bunurile imobiliare pentru agenţi

economici ................................................................................................................................. 74

4

Tabel nr.20: Exemplu de calculare a taxei pentru amenajarea teritoriului .............................. 75

Tabel nr.21: Exemplu de calculare a taxei pentru plasare (amplasare) a publicităţii .............. 76

Tabel nr.22: Cotele maxime: ................................................................................................... 77

Tabel nr. 23: Cotele taxei pentru apă ....................................................................................... 79

5

Descrierea sectorului agricol transfrontalier

Decrierea sectorului agricol din raionul Sîngerei, Republica Moldova

Tradiţional, agricultura a fost o componentă majoră a economiei moldovenești.

Impactul tranziției la economia de piață și, asociat cu aceasta, destrămarea gospodăriilor

colective şi de stat au avut impact negativ asupra sectorului agricol.

Republica Moldova a fost dintotdeauna recunoscută prin terenurile sale fertile și prin

agricultură, coloana vertebrală a economiei sale. Solurile negre (cernoziomurile) din

Moldova sunt printre cele mai fertile soluri din lume. Terenurile arabile constituie circa 74%

din suprafața totală a terenurilor agricole, cu suprafaţa de 3384,6 mii ha, cel mai înalt

procentaj din Europa.

Raionul Sîngerei este amplasat în partea central – nordică a Republicii Moldova, la o

distanță de 114 km de municipiul Chișinău și la 25 km distanță de municipiul Bălți. Unitatea

administrativ-teritorială se învecinează, la nord, cu raionul Drochia, la est, cu raionul Florești,

la sud, cu raionul Telenești, la vest, cu raionul Ungheni și la nord-vest cu raionul Fălești și

municipiul Bălți.

Raionul Sîngerei are în componența administrativă 70 de localități, care sunt

organizate administrativ - teritorial în 26 de unități administrativ - teritoriale: 2 orașe, 1 sat și

23 de comune. Raionul Sîngerei dispune de 54562 ha teren agricol dintre care 48757 ha

reprezintă teren arabil. Dintre terenurile nearabile cea mai mare parte este plantată cu livezi

(3250 ha).

Tabel nr.1: Suprafata totala a plantatiilor multianuale la intreprinderi agricole si gospodarii taranesti (de fermier) dupa Raioane/Regiuni, Indicatori, Culturi agricole si Ani.

-hectare- Categorii de pomi fructiferi 2011 2012 2013 2014

Meri 1 456 1 377 1 475 1 315

Peri 24 24 22 37

Vișini 18 16 34 23

Cireși 82 84 96 101

6

Caisi 19 13 31 53

Piersici și nectarine 69 65 50 50

Pruni 393 374 386 358

În pofida suprafeţei mari a terenurilor agricole, nota de bonitate a solului în raionul

Sîngerei este cea mai mică pe regiunea de Nord a ţării 55 - faţă de media 70 pe regiune şi 63

pe ţară. Acest dezavantaj este agravat şi de faptul că şi cantitatea de îngrăşăminte chimice

utilizate este cea mai joasă în regiune – 17,1 kg/ha. De asemenea, în raion ponderea

terenurilor erodate este foarte înaltă – 45%. Numărul întreprinderilor agricole este relativ

scăzut, dacă luăm în consideraţie posibilităţile raionului, care are o aşezare geografică încă

favorabilă pentru creşterea unui spectru mai diversificat de culturi.

Tabel nr.2 : Producția globală a principalelor culturi

-chintale- Principalele culturi 2011 2012 2013 2014

Culturi cerealiere și leguminoase, total 359 762 263 615 548 452 620 184

Grîu – total (de toamnă și de

primăvară)

205 765 163 653 280 478 321 771

Orz – total (de toamnă și de primăvară) 40 532 38 601 53 292 54 865

Ovaz 226 337 782 603

Porumb boabe 108 384 58 989 210 773 237 746

Culturi leguminoase 2 487 1 662 2 390 2 886

Sfecla de zahăr 237 732 145 664 292 450 218 430

Tutun 3 068 772 1 236 1 993

Floarea soarelui 165 430 127 926 211 351 201 712

Cartofi 65 250 980 545

În raion există 5491 întreprinderi agricole sau 5,85 întreprinderi la 100 locuitori

(comparativ cu media regională de 7,67 şi media naţională de 8,51). Dintre acestea 101

(1,84%) sunt întreprinderi agricole mari cu peste 10 ha. Circa 10% din întreprinderile

raionului sunt în sectorul agricol. Raionul dispune de o bază tehnică agricolă puţin

7

diversificată, dar care satisface necesităţile raionului. Raionul Sângerei este unul din

principalii producători de tutun din ţară (după raionul Orhei). De asemenea, acesta este

raionul în care se cultivă cea mai mare cantitate de struguri, datorită climei încă favorabile

pentru cultivarea acestora.

În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, acesta este slab dezvoltat şi necompetitiv faţă

de raioanele din vecinătate, cu excepţia ovinelor şi caprinelor. Sectorul agricol angajează

29,8% din populaţia ocupată a raionului, dar ponderea este evident mai mare dacă luăm în

calcul şi ocuparea neformală.

Tabel nr.3: Efectivul de animale, la 1 ianuarie dupa Specii de animale, Categorii de gospodării si Ani

Intreprinderile agricole si gospodariile taranesti (de fermier), care au la

balanta animale

2011 2012 2013 2014

Bovine 342 306 590 339

Porcine 1 213 644 232 165

Ovine și căprine 1 308 1 516 897 813

Sursa: Birou Național de Statistică Republica Moldova

8

Grafic nr.1 Producția animală la întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești pe indicatori și ani

Industria raionului este slab dezvoltată. Numărul întreprinderilor industriale în 2008 a

fost de 98 (4% din totalul agenţilor economici), majoritatea fiind mori, oloiniţe și brutării. În

raion există şi 3 întreprinderi vinicole, dar care au fost afectate puternic de embargoul rusesc

din 2006. În raion nu există întreprinderi de prelucrare a sfeclei de zahăr, deşi aceasta este o

cultură importantă. Producţia de sfeclă de zahăr este transportată şi prelucrată în raionul

Drochia. În raion există şi 3 întreprinderi mici în industria uşoară.

În raionul Sîngerei sectorul de servicii este slab dezvoltat şi puţin diversificat. Numărul

întreprinderilor comerciale pe 1000 locuitori este cel mai mic în regiune. Comerţul cu

amănuntul reprezintă ponderea principală în sectorul serviciilor. Dar şi prestarea serviciilor

cu plată populaţiei de către agenţii economici are un rol important, pe teritoriul raionului

fiind înregistrate câteva întreprinderi care prestează 75 servicii de reparaţii auto, frizerii,

tâmplării. De asemenea în raion există câteva companii de transport a mărfurilor care

prestează servicii populaţiei şi agenţilor economici. Este slab dezvoltată infrastructura de

deservire a agriculturii, în raion există doar câteva staţii de deservire tehnică.

9

Investiţiile Conform Ratingului Performanţei Investiţionale Regionale (RAPIR), raionul

Sîngerei este poziţionat destul de bine, pe poziţia 7, fiind de fapt al treilea din regiunea Nord

după raionul Briceni şi mun. Bălţi. Această poziţie este determinată în primul rând de

stabilitatea investiţiilor pe parcursul anilor 2003-2009, care ridică raionul pe locul 1 în sub-

rating. În acelaşi timp conform dinamicii performanţei investiţionale raionul se plasează pe

locul 18, iar conform diversificării investiţionale - pe locul 15 - cu ponderea majoră a

agriculturii şi industriei prelucrătoare, dar şi a sectorului de energie electrică şi termică, apă şi

gaze. Ceea ce coboară raionul în rating este performanţa investiţională curentă (locul 24)

cauzele fiind expuse mai sus. În raion există 8 companii cu capital străin, soldul capitalului

străin fiind de 28334 mil lei (cca. 50% fiind investiţii în capital social), sau 302 lei per capita,

mai puţin decât media regională şi naţională (931 și 4868 lei respectiv).

Creşterea investiţiilor în ultimii ani a fost uniformă. În raion există 8 companii cu

capital străin, soldul capitalului străin fiind de 28334 mil lei (cca. 50% fiind investiţii în

capital social), sau 302 lei per capita, mai puţin decât media regională şi naţională (931 și

4868 lei respectiv).

Analiza SWOT investiţională a sectorului agricol din r. Sângerei Avantaje şi oportunităţi investiţionale

- Proximitatea faţă de municipiul Bălţi este un avantaj major pentru producătorii din

Sângerei care doresc să servească piaţa respectivă.

- Prin raionul Sângerei trece calea ferată.

- Există spaţii disponibile pentru practicarea zootehniei (creşterea vitelor cornute mari, a

porcinelor, avicultura).

- Condiţiile climaterice sunt favorabile pentru creşterea diverselor culturi agricole,

inclusiv a viţei-de-vie.

- Forţa de muncă este disponibilă şi semnificativ mai ieftină decât în medie pe ţară şi

regiune (salariul reprezintă circa 60% din media naţională şi circa 74% din media

regională), ceea ce poate atrage investiţii în sectorul textilelor.

10

- Există 5 proiecte active (3 proiecte FISM şi 2 proiecte IREX) de reabilitare a unor

drumuri locale.

- Existenţa proiectului de construcţie a poligonului de ardere a gunoiului finanţat de

Ministerul Ecologiei şi APL.

Dezavantaje şi riscuri investiţionale

- Calitatea rea a infrastructurii serviciilor publice (aprovizionare cu apă, canalizare),

chiar şi aprovizionarea cu gaz care nu este asigurată pentru toată populaţia oraşului

Sîngerei.

- Infrastructura socială deficientă face ca raionul să fie neatractiv pentru tineri.

- Proximitatea geografică faţă de Bălţi este privită de autorităţile raionale ca un

dezavantaj, municipiul fiind văzut ca un pol de atracţie a investiţiilor.

- Bonitatea solului este mult sub media naţională şi regională, ceea ce permite creşterea

doar anumitor culturi.

- Administraţia locală suferă de deficit de personal bine calificat în vederea elaborării

proiectelor investiţionale şi interacţiunii cu potenţialii investitori.

- Insuficienţa continuă de investiţii atât publice, cât şi private conduc la înrăutăţirea

infrastructurii.

- Extinderea suprafeţelor destinate culturilor tehnice, conduce la degradarea în continuu

a solului.

- Din cauza lipsei infrastructurii de protecţie, investiţiile în agricultură sunt foarte

vulnerabile la schimbările climaterice.

- Migraţia relativ înaltă în raion implică riscuri sociale majore.

- Nu există colaborare între APL şi sectorul business.

- Multe din serviciile desconcentrate ale autorităţilor publice centrale au funcţii

redundante sau foarte înguste, care doar creează bariere suplimentare, fără a contribui

la rezolvarea problemelor reale cu care se ciocneşte businessul.

- Calitatea drumurilor locale şi naţionale este proastă.

11

- Infrastructura serviciilor publice şi infrastructura socială sunt slab dezvoltate şi

reprezintă bariere în atragerea investiţiilor.

- Infrastructura agricolă este deficitară – marea parte a sistemelor de protecţie şi irigare

nu funcţionează fie din lipsa de investiţii pentru menţinerea acestora, dar şi din cauza

calităţii proaste a apei.

Sectoarele cele mai atractive pentru investiţii

- Prelucrarea producţiei agricole şi a laptelui la întreprinderi din raion, fapt ce ar

schimba rolul raionului Sîngerei din furnizor de materie primă pentru Bălţi.

- Zootehnia, dezvoltarea fermelor avicole, reabilitarea complexelor pentru cornute

mari.

- Comerţ, pentru că este slab dezvoltat şi nici concurenţa nu este mare.

Soluţii şi măsuri investiţionale prioritare

- Co-finanţarea proiectului de construcţie a poligonului de ardere a gunoiului finanţat de

Ministerul Ecologiei şi APL.

- Sectorul agricol este puţin dezvoltat, dar terenuri agricole sunt suficiente pentru

extinderea activităţii. Astfel, investiţiile în sectorul agricol sunt o oportunitate pentru

raion, dar cu condiţia utilizării îngrăşămintelor minerale şi chimice pentru sporirea

calităţii solului.

- Construcţia apeductului Bălţi – Sîngerei.

- Identificarea unui teren cu destinaţie industrială pentru construcţia unui parc industrial

ce ar atrage investiţii în industria alimentară – sectorul cu cea mai bună perspectivă

ţinând cont de amplasarea raionului în apropierea municipiului Bălţi.

Descrierea sectorului agricol din județul Botoșani, România

Aşezat în extremitatea de nord-est a României, judeţul Botoşani are o suprafaţă de

4.986 kmp, reprezentând 2,1% din teritoriul ţării. Din punct de vedere administrativ-

12

teritorial, județul numără 7 municipii şi oraşe, alături de 71 de comune, în componența cărora

intră 333 de sate.

Condițiile de climă, relief și sol, faptul că teritoriul se caracterizează în cea mai mare

parte printr-un relief larg vălurit, cu interfluvii colinare, deluroase, separate prin văi cu lunci

largi şi pline de iazuri, iar județul este supus influenţelor climatice continentale ale Europei

de Est şi mai puţin celor ale Europei Centrale, pot fi considerate factori care fac din județul

Botoșani o zonă propice pentru agricultură.

Populația județului Botoşani este ocupată preponderent în sectorul primar agricultură,

sectoarele secundar şi terţiar fiind dezvoltate doar în localităţile urbane. De altfel, mai mult

de jumătate din populaţie trăieşte în mediul rural, iar ponderea populaţiei urbane se află în

descreștere datorită migraţiei ce are loc spre zona rurală, ca efect al procesului de

restructurare industrială.

Toate aceste lucruri fac din agricultură o ramură foarte importantă a economiei

judeţului Botoşani. Conform ”Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Botoșani

2014-2020”, elaborată de Consiliul Judeţean Botoşani, an după an, în județ creşte

preocuparea în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii standard pentru agricultură. Fîneţele

se întind pe o suprafaţă de 14.635 ha şi asigură, în bună parte, furajele necesare şeptelului. De

asemenea, judeţul este bogat în vii şi livezi. S-a constatat că în ultimii ani a crescut suprafaţa

cultivată cu legume şi cu plante tehnice. Deşi în ceea ce priveşte creşterea animalelor s-a

remarcat o descreştere în ultimii ani, totuşi judeţul se înscrie printre cei mai mari crescători

de oi din ţară. De asemenea, există un număr mare de porci şi vite, dar cu preponderenţă în

sectorul privat.

În plus, în judeţ există numeroși producători de produse lactate în municipiul Dorohoi,

oraşul Săveni, oraşul Flămînzi şi în comunele Vlăsineşti, Răchiţi, Şendriceni, Păltiniş,

Coţuşca, Mihai Eminescu. Activităţi economice semnificative se remarcă și în domeniul

prelucrării cărnii. De asemenea, datorită suprafeţelor mari cultivate cu cereale, sunt

dezvoltate şi activităţile în domeniul panificaţiei.

13

Sectorul agricol și rural al județului Botoșani are un potenţial de creştere substanţial,

încă insuficient exploatat, restructurarea agriculturii şi revitalizarea economiei rurale

reprezentând pârghii importante de dezvoltare economică a județului. Există discrepanţe

semnificative faţă de statele UE în materie de productivitate a sectorului agricol: chiar şi în

anii agricoli favorabili, nivelul productivității se situează sub 50% din media UE‐27, situaţie

inacceptabilă şi care arată potenţialul economic nevalorificat al agriculturii şi zonelor rurale

din județ. Acest fapt poate fi explicat atât prin structura internă a fermelor (dimensiune

redusă, fragmentare accentuată), utilizarea necorespunzătoare sau defectuoasă a factorilor de

producţie (inclusiv a capitalului uman), cât şi prin cadrul instituţional şi infrastructura

deficitară existentă. În special, lipsa infrastructurii de marketing/de valorificare a produselor

agricole reprezintă un aspect critic pentru fermele mici.

Restructurarea agriculturii, ținând cont de toate aceste aspecte, va avea un impact

major asupra economiei rurale în general, având în vedere că agricultura continuă să rămână

cea mai importantă activitate din spațiul rural şi o sursă esențială de venit pentru gospodăriile

din județ.

Agricultura constituie una din componentele principale ale economiei judeţului

Botoșani, fiind totodată una din cele mai vechi activităţi economice ale populaţiei. Condiţiile

naturale favorabile ale judeţului oferă posibilitatea dezvoltării unei agriculturi complexe, care

constituie o ramură importantă în economia judeţului participând semnificativ la realizarea

produsului intern brut.

La nivel de județ, producția vegetală deține cea mai mare pondere ca valoare în totalul

producției ramurii agricole pe sectoare (aproximativ 60%, cu unele variații anuale). În ceea

ce privește indicii producţiei agricole, aceștia au cunoscut o scădere pe total în ultimii ani, în

principal datorită scăderii din domeniul vegetal.

Pe ansamblu, datele statistice relevă faptul că producţia animală cunoaşte o dezvoltare

semnificativă în ultimii ani, fapt ce poate avea un impact extrem de pozitiv asupra PIB-ului

judeţean.

14

Poziţia natural-geografică a judeţului Botoșani şi condiţiile climaterice au permis ca

succesiunea introducerii culturilor de câmp şi a creşterii animalelor în practica agriculturii să

se integreze şi să se dezvolte intensiv. La aceasta a contribuit și ponderea ridicată a fondului

funciar agricol (78,77%) în suprafaţa totală a judeţului, aşa cum se poate observa din grafic și

tabelul de mai jos:

Grafic nr.2: Suprafața fondului funciar după modul de folosință

Tabel nr. 4: Modul de folosință pentru suprafața agricolă

-ha-

Modul de folosință pentru suprafața agricolă

Anul 2013

Total 498.569

Agricolă 392.762

- Arabilă 298.742

- Pășuni 75.146

- Fânețe 14.635

- Vii și pepiniere viticole 1.680

- Livezi și pepiniere pomicole 2.559

Terenuri neagricole total 105.807

- Păduri și altă vegetație forestieră 58.370

- Ocupată cu ape, bălți 13.797

- Ocupată cu construcții 11.631

15

- Căi de comunicații și căi ferate 8.396

- Terenuri degradate și neproductive 13.613

Sursa: Institutul Național de Statistică, Baze de date statistice Tempo online

Cea mai mare parte a suprafeţei disponibile a terenului agricol este repartizată culturii

cerealelor. Ca rezultat, producţia de cereale din județ este ridicată, iar cea de plante uleioase

şi legume mai scăzută, așa cum se poate observa și în graficul de mai jos:

Grafic nr. 3: Suprafața cultivată cu principalele culturi (ha)

Structura de exploatare a terenului agricol din județul Botoșani nu s-a schimbat

semnificativ pe parcursul ultimului deceniu, menţinându-se aceeaşi fragmentare şi aceeaşi

polaritate extremă, impedimente majore ale creşterii competitivităţii sectorului.

Datele furnizate de Institutul Național de Statistică indică faptul că modificările

structurale privind sectorul producţiei agricole au fost şi rămân modeste.

Pentru o evidențiere corespunzătoare, adăugăm și tabelul detaliat cu suprafața cultivată

cu principalele culturi, în intervalul considerat.

Tabel nr.5: Suprafața cultivată cu principalele culturi (ha) Principalele culturi 2010 2011 2012 2013

16

Total 268.287 279.502 277.726 273.078

Cereale pentru boabe 142.396 150.661 145.531 142.384

Grau si secara 30.952 25.764 23.458 23.988

Secara 430 697 250 147

Grau - total 30.522 25.067 23.208 23.841

Grau comun 29.558 24.728 22.425 23.841

Grau dur 964 339 783 -

Orz si orzoaica 5.951 6.374 4.915 3.920

Orz 1.443 896 578 770

Ovaz 10.605 10.510 11.669 10.459

Porumb boabe 94.473 107.852 105.338 103.465

Sorg 13 - 8 204

Leguminoase pentru boabe 2.672 3.049 3.342 2.047

Mazare boabe 55 256 23 38

Fasole boabe 2.456 2.622 3.319 2.009

Plante uleioase 54.357 55.027 59.747 61.501

Floarea soarelui 27.706 26.413 26.167 29.935

Rapita 3.596 5.918 1.504 2.748

Soia boabe 22.988 22.563 32.058 28.790

In pentru ulei 5 - - -

Sfecla de zahar 1.460 1.452 1.741 1.984

Sorg pentru maturi 40 35 40 28

Plante medicinale si aromatice - - 50 228

Cartofi - total 9.129 8.320 8.504 7.843

Cartofi timpurii, semitimpurii si de vara 1.010 1.093 1.022 1.186

Cartofi de toamna 8.119 7.227 7.482 6.657

Legume - total 8.900 9.597 9.156 9.618

Tomate 1.175 1.311 1.332 1.407

Vinete 213 208 223 242

Ceapa uscata 1.362 1.299 1.387 1.381

Usturoi uscat 756 719 703 718

17

Varza alba 1.317 1.402 1.415 1.571

Ardei 708 708 736 757

Radacinoase comestibile 389 542 540 19

Legume cultivate in camp 5.172 5.317 5.179 5.373

Legume in solarii si sere 5 8 2 12

Legume proaspete din gradinile familiale 2.885 2.832 2.899 3.160

Pepeni verzi si galbeni 708 706 683 827

Furaje verzi din teren arabil 51.662 54.496 52.452 50.801

Furaje perene 38.298 40.497 40.785 39.108

Lucerna 13.349 14.193 15.311 15.668

Trifoi 12.397 12.878 12.628 11.658

Furaje verzi anuale 13.364 13.999 11.667 11.693

Porumb verde furajer 1.722 2.941 2.472 2.594

Radacinoase furajere 1.384 1.130 1.119 854

Livezi pe rod 2.631 2.551 2.626 2.802

Perioada de referinţă nu a condus la modificări semnificative în ceea ce priveşte

suprafaţa viilor pe rod, diferenţele fiind relativ minime de la un an la altul.

În ceea ce privește pomii fructiferi, județul se bucură de o diversitate a acestora,

predominant fiind mărul. În mod similar, perioada de referinţă nu a condus la modificări

semnificative în ceea ce priveşte numărul pomilor fructiferi la nivel de județ.

Tabel nr.6: Numărul pomilor fructiferi (număr)

Categorii de pomi fructiferi 2010 2011 2012 2013

Total 1.368.045 1.386.021 1.436.729 1.473.045

Pruni 358.285 309.683 310.112 309.667

Meri 609.087 680.879 737.061 766.535

Peri 69.456 66.795 67.307 66.841

Piersici 5.984 6.132 6.145 5.913

Nectarini 25 25 - 71

Ciresi si visini 195.967 190.390 185.687 193.310

18

Caisi si zarzari 37.053 38.514 37.704 38.493

Nuci 48.349 48.725 48.670 48.571

Alti pomi 43.839 44.878 44.043 43.644

Piersici 5.984 6.132 6.145 5.913


Agricultura județeană are un caracter preponderent cerealier, iar acest lucru constituie

un aspect negativ. Ponderea suprafeţelor ocupate de cereale în toate zonele județului este

ridicată, chiar dacă în unele zone acestea nu dispun de condiţii agro-pedoclimatice favorabile

pentru cultivare.

Anual, producţia de cereale are oscilaţii în funcţie de condiţiile climatice, dar este

influenţată şi de resursele financiare de care dispun producătorii agricoli pentru înfiinţarea

culturilor. Cea mai importantă scădere este consemnată la rădăcinoase comestibile, unde

producţia a scăzut în ultimii patru ani cu peste 95%. Scăderi semnificative s-au înregistrat și

la secară (68%), orz (47%), rădăcinoase furajere (38%), orz și orzoaică (35%). În

contrapondere, creșteri semnificative s-au înregistrat la floarea soarelui, tomate, sfeclă de

zahăr, porumb verde furajer, legume în solarii și sorg.

Se poate observa și că producţiile medii la hectar s-au menţinut în ultimii patru ani

aproximativ la aceleaşi valori, diferenţele putând fi atribuite modificărilor climatice. Acest

lucru indică că nu s-a realizat încă trecerea de la o agricultură extensivă la una intensivă,

suprafeţele cultivate fiind încă extinse.

Creşterea animalelor în cadrul judeţului Botoșani reprezintă o ramură de bază a

agriculturii, această activitate deţinând un procent semnificativ din valoarea totală a

producţiei agricole din judeţ, având la bază o îndelungată tradiţie şi o importanţă economică

deosebită. Acesta rezidă în principal din valorificarea superioară a resurselor vegetale şi a

unor subproduse rezultate de pe urma industrializării. Creşterea animalelor este ocupaţie

străveche, practicată de la păstorit până la ferme moderne de creştere în stabulaţie.

Zootehnia deţine un loc important în sectorul agriculturii în judeţul Botoşani. Acest

sector a cunoscut transformări majore începând cu anul 1989, schimbări care au afectat nu

19

numai judeţul Botoşani, ci şi întreaga regiune şi ţară. Desfiinţarea fostelor CAP-urilor a

condus la scăderea semnificativă a efectivelor de animale. O altă problemă majoră o

constituie producţiile medii obţinute care, la nivel naţional, şi cu atât mai mult la nivelul

judeţului Botoşani, se află sub nivelul european, din cauza neaplicării progresului genetic şi

tehnologic înregistrat în această perioadă.

Numărul de animale, pe principalele categorii, la nivelul județului Botoșani este detaliat

în tabelul de mai jos:

Tabel nr.7: Efectivele de animale, pe categorii de animale (număr) Categorii de animale 2010 2011 2012 2013

Bovine 101.043 102.076 102.083 102.884

Vaci, bivolite si juninci 52.160 54.215 55.317 57.256

Juninci 3.764 4.769 4.790 5.038

Vaci si bivolite 48.396 49.446 50.527 52.218

Porcine 61.896 63.635 64.783 61.173

Scroafe de prasila 3.814 3.101 4.020 4.907

Scrofite pentru reproductie 236 482 475 526

Ovine 283.745 289.416 296.953 300.640

Oi si mioare 248.394 250.682 261.806 263.244

Caprine 25.455 24.180 26.079 27.726

Capre 16.957 17.174 18.643 19.806

Cabaline de munca 28.534 27.783 20.560 19.988

Pasari 1.449.183 1.449.563 1.355.850 1.465.363

Pasari ouatoare adulte 1023.648 989.070 938.243 827.692

Familii de albine 23.894 22.555 21.939 22.580


Spre deosebire de sectorul vegetal, domeniul creşterii animalelor cunoaşte o uşoară

dezvoltare în ultimii patru ani, aspect vizibil în efectivele superioare de bovine, vaci, junici,

bivolițe, ovine și caprine.

20

Ca rezultat al creşterii efectivelor de animale, producţia agricolă animală cunoaşte la

rândul său valori superioare în anul 2012 faţă de anul 2010 la păsări destinate sacrificării,

ovine și caprine destinate sacrificării, lână, ouă și miere.

Nivelul scăzut al producţiilor medii pe animal realizate în anii supuși analizei denotă

productivitatea scăzută a efectivelor aflate în exploatare, care poate fi ridicată pe termen scurt

prin sprijinirea cumpărării de către fermieri a animalelor de rasă și pe termen lung prin

reabilitarea activităţii de însămânţări artificiale. Totodată, aceste măsuri trebuie corelate cu

cantităţile de lapte negociate de către ministerul de resort împreună cu Comisia Europeană.

Sectorul zootehnic din județul Botoșani are un potențial cert de dezvoltare, oferind

produse care pot acoperi necesarul intern de consum și surplusuri pentru export, plusvaloarea

obținută contribuind la sporirea veniturilor producătorilor și ale sectorului. Prin natura sa,

zootehnia este, multifuncțională: produce materii prime alimentare sau industriale reciclabile,

având, în același timp un rol important în gestionarea resurselor naturale (apă, sol,

biodiversitate), cu rol social deosebit de important în dinamica spațiului rural (asigură

stabilitatea forței de muncă în zona rurală).

Analiza SWOT a sectorului agricol din jud Botoșani:

Puncte tari:

• Două treimi din suprafaţa judeţului este reprezentată de terenuri arabile pretabile producţiei

de: cereale, cartofi, sfeclă, porumb etc.

• Există resurse umane calificate în domeniu

• Teren cu fertilitate naturală ridicată (cernoziom)

• Tradiţie în toate ramurile agricole

• Există potenţial pentru piscicultură (judeţul se află pe locul II în ţară ca suprafaţă de luciu

de apă)

• Material săditor de calitate disponibil pentru producători

• Există potenţial pentru practicarea agriculturii ecologice

• Există potenţial pentru culturi energetice

21

• Apariţia unor noi activităţi agricole (diversificarea ofertei - apicultură, helicicultură, plante

medicinale,etc.)

• Existenţa unor modele de bună practică pentru dezvoltare durabilă

• Zone cu complexitate mare de resurse naturale

• Efectivul de animale raportat la terenul agricol este peste media pe ţară

• Surse importante de venituri prin exploatarea pădurilor şi a fondului cinegetic

• 14,37% din suprafaţa agricolă totală o reprezintă pădurile şi terenurile cu vegetaţie

forestieră

• Surse suplimentare de venituri (fructe de pădure, ciuperci, turism)

• Reţeaua de drumuri forestiere deserveşte şi comunităţile rurale.

Puncte slabe:

• Infrastructura în mediul rural este deficitară, investiţiile în mediul rural nefiind atractive

• Dezechilibru între numărul absolvenţilor instituţiilor de specialitate şi al locurilor de muncă

disponibile în sectoare specializate agricole

• Formele asociative în agricultură încă sunt slab dezvoltate

• Canale de comunicare deficitare pentru diseminarea informaţiilor cu caracter agricol micilor

producători

• Incapacitatea formelor asociative ale producătorilor de a proteja şi promova interesele

fermierilor individuali

• Preturi de achiziţie foarte mici pentru produsele agricole, pe fondul lipsei de organizare a

producătorilor

• Resursele financiare ale fermierilor sunt foarte mici, insuficiente pentru investiţii

• Ponderea mare a agriculturii de subzistenţă

• Calitate slabă a şeptelului, ca urmare a deprecierii constante a fondului genetic

• Creşterea suprafeţelor terenurilor degradate (alunecări de teren, etc.)

• Grad mare de îmbătrânire a populaţiei rurale

• Lipsa culturilor alternative şi monocultura vegetală

• Pierderea unor însemnate suprafeţe de pajişti

22

• Productivitatea scăzută în agricultură cauzată de fărâmiţarea terenurilor aflate în

proprietatea privată, irigări necorespunzătoare, unităţi de producţie mici

Oportunități:

• Programe de finanţare ale UE şi guvernamentale disponibile pentru producătorii agricoli

• Facilităţi şi subvenţii acordate formelor asociative în agricultură pentru producţie

• Posibilitatea practicării unei agriculturi ecologice, cu profituri ridicate

• Existenţa unor asociaţii regionale în domenii specifice care susţin interesele producătorilor

• Existenţa fondurilor pentru piscicultură şi acvacultură

• Existenţa fondurilor pentru împăduriri

• Apariţia unor fonduri pentru dezvoltarea gospodăriilor mici

• Încurajarea asocierilor dintre fermieri în scopul înfiinţării de ferme agricole mari

• Valorificarea terenurilor agricole degradate şi nevaloroase·

• Existenţa programelor comunitare de susţinere a investiţiilor în domeniul protecţiei

mediului, reabilitarea şi extinderea căilor de comunicaţii, a sistemelor de alimentare,

canalizare şi epurare şi de management al deşeurilor

• Aplicarea programelor de dezvoltare prin încurajarea iniţiativelor locale şi a investiţiilor

• Implementarea Programului de modernizare a frontierelor de stat, la standardele Uniunii

Europene, în punctele de trecere Stînca, Rădăuţi Prut şi Racovăţ

Amenințări:

• Migrarea persoanelor calificate din cauza disparităţilor între judeţul Botoşani şi ale judeţe

ale ţării care practică o agricultură performantă

• Dispariţia unor produse şi unităţi de prelucrare ca urmare a cerinţelor impuse de Uniunea

Europeană

• Lipsa ofertei locurilor de muncă din mediul rural

• Migraţia populaţiei tinere către zonele urbane

• Lipsa unor facilităţi pentru localnici de a nu părăsi zona

• Condiţii dificile de viaţă în zonele agricole rurale

• Necunoaşterea legislaţiei în domeniul agriculturii

• Posibilităţile reduse de angajare în mediul rural în alte sectoare decât agricultura

23

• Necesitatea unei corelări între planurile de dezvoltare din silvicultură şi agricultură·

• Lipsa de încredere a locuitorilor din mediul rural pentru realizarea activităţilor industriale

• Interesul scăzut al investitorilor pentru mediul rural

• Perspectiva modificărilor legislative privind regimul proprietăţii asupra terenurilor agricole

• Gradul ridicat de sărăcie al populaţiei judeţului

• Îmbătrânirea populaţiei influenţată, în mod deosebit, de scăderea natalităţii, cauzată de

scăderea nivelului de trai

• Lipsa de interes în mediul rural pentru programele cu finanţare nerambursabilă din partea

Uniunii Europene, în vederea dezvoltării rurale durabile

24

Descrierea sectorului agricol din regiunea Odessa, Ucraina

Domeniul agricol este segmentul cu cel mai mare potențial al economiei ucrainene.

Regiunea Odesa, ca cea mai mare regiune în Ucraina, este bine cunoscută pentru soluri fertile

și complexe bine dezvoltate. Recolta de cereale este de 73% din agro-industria regiunii

Odesa și efectivul de animale - 27%. Regiunea ocupă locul 9 referitoare la capitolul producție

agricolă brută. Cultivarea și prelucrarea boabelor și oleaginoase, fructelor și legumelor,

pescuitul, precum și creșterea animalelor sunt principalele tendințe ale regiunii Odesa. La

moment, în regiune activează 983 de întreprinderi agricole și 6.000 de ferme.

Ponderea în suprafața totală a producției agricole brute în Ucraina este de 4,9%,

cereale - 8,2%, floarea soarelui - 6,9%, legume - cu 7,1%, struguri - 55,7%, carne - 2,9%,

lapte - 4,0%, ouă - 4,3%, lână - 41,7%.

Tabel nr.8: Producția principalelor culturi agricole (mii kg) Principalele culturi 2012 2013 2014

Culturi cerealiere și leguminoase 18804,1 36707,9 36772,0

Semințe de floarea-soarelui 4808,8 7772,2 6736,4

Sfecla de zahăr 102,3 8,6 -

Cartofi 5026,6 5097,7 5366,1

Legume 4728,5 4085,8 4377,9

Fructe și pomușoare 812,3 828,7 740,0

Sursa: Biroul național de Statistică al Ucrainei

Fondului funciar este de 3,3 milioane de hectare. Inclusiv terenuri agricole - 2,6

milioane. Teren arabil - 2.0 milioane de hectare. Plantații perene - 90,9 mii de hectare.

Fânețe, pășuni 406 000 hectare.

Pe baza fostelor ferme colective au fost create 483 105 ferme, inclusiv 250 de

cooperative agricole, 356 societăți comerciale, 215 întreprinderi private, 238 alte entități. În

plus, există 7908 de ferme.

Numărul total de proprietari de cote-părți de terenuri este 351,9 mii persoane. Suma

totală a celor arendate - 3,4 milioane UAH. Mărimea medie a cotei de proprietate este 3300

UAH.

25

Industria alimentară și de prelucrare a produselor alimentare.

În regiune sunt 60 de întreprinderi de prelucrare a cărni și produselor lactate. Pâine și

produse de panificație produc aproximativ 140 de întreprinderi mari și mici.

Tabel nr.9: Efectivele de animale, pe categorii de animale (mii capete) Categorii de animale 2011 2012 2013 2014

Bovine 182,5 190,2 198,9 206,6

Porcine 385,1 397,4 390,1 404,1

Ovine și căprine 398,3 410,1 403,0 409,3

Păsări de curte 5550,9 4833,0 4991,0 5238,4

Sursa: Biroul Național de Statistică al Ucrainei

Tabel nr.10: Producția de produse animaliere, 2015

Carne (greutate vie) Lapte Ouă

tone % perioada

corespunzătoare

din 2014

tone % perioada

corespunzătoare

din 2014

tone % perioada

corespunzătoare

din 2014

Ianuarie 6,8 99,2 18,7 97,5 17,3 101,7

Ianuarie-

februarie 11,9 100,5 38,3 98,0 36,2 102,1

Ianuarie-

martie 16,0 100,0 65,5 97,3 67,4 101,4

Ianuarie-

aprilie 23,1 99,6 99,3 97,2 115,1 100,4

Ianuarie-

mai 29,3 103,3 143,8 97,1 164,5 100,3

Ianuarie-

iunie 33,3 102,6 188,7 96,9 208,4 100,3

Ianuarie-

iulie 37,1 103,0 232,0 96,5 245,2 100,2

Ianuarie-

august 41,6 103,5 273,0 96,2 274,4 100,0

Ianuarie-

septembrie 46,4 102,9 308,1 95,7 299,3 99,7

Ianuarie-

octombrie 53,7 103,0 338,3 95,1 319,3 99,5

26

Pescuitul

Regiunea Odesa oferă până la 10,5% din captura totală de pește și se plasează pe locul

trei în Ucraina.

În regiune există 937 iazuri, 82 de bazine, 11 lacuri, 17 estuare cu apă sărata cu suprafata

totală de 154,8 mii hectare.

Captura anuală medie de pește și de alte resurse acvatice în ultimii 5 ani este de 23.6 mii

tone.

Infrastructurii pieței agricole

Aceasta include: mărfurile agricole și bursa de valori, 11 case comerciale agricole, 62

piețe alimentare en gros, 396 centre de achiziții publice, 314 de magazine de marcă, 22 de

cooperative de servicii, 12 uniuni de credit.

În regiune există 491 de instituții veterinare ce oferă servicii de îngrijire, 338 de centre de

diagnosticare și terapeutică. Există, de asemenea o rețea de farmacii (524 puncte).

Pentru asigurarea cu mașini agricole și utilaje reparate, deservirea lor de bază, au fost create

311 ateliere de lucru.

27

Proceduri de fondare a companiei (Ucraina, Republica Moldova, România)

Forme organizatorice ale agenților economici în Republica Moldova

În Moldova, reglementarea relațiilor de afacere începe cu organizarea juridică a afacerii.

Întemeierea afacerii demarează cu alegerea celei mai potrivite forme de organizare juridică.

Cinci forme de organizare juridică sunt cele mai utilizate de întreprinzătorii agricoli:

întreprinderea individuală și gospodăria țărănească (ÎI și GȚ, forme juridice cu statut de

persoană fizică), societatea cu răspundere limitată (SRL), societatea pe acțiuni (SA) și

cooperativa ( cu statut de persoană juridică).

Fondarea întreprinderilor individuale și a gospodăriilor țărănești necesită un set minim

de acte precum și un capital de start-up minim. Fondarea de SRL-uri, SA-uri și cooperative

necesită mai multe acte și documente, un capital de start-up considerabil mai mare și sunt

descrise de procese complexe de luare a deciziilor pe intern. Tabelul de mai jos enumeră

principalele forme de organizare juridice potrivite.

Tabel nr.11: Sinteza principalelor forme de organizare juridică

Criteriu

Forma Organizatorico-Juridică

Î.I., G.Ț. S.R.L. S.A. COOP de

producție

COOP

întreprinzător

Fondator Persoana

fizică

Persoana fizică

și/sau juridică

Persoana fizică

și/sau juridică

Persoana

fizică

Persoana fizică

și/sau juridică

Rezidența

fondatorului

Rezident

și/sau

nerezident

Rezident și/sau

nerezident

Rezident și/sau

nerezident

Rezident

și/sau

nerezident

Rezident și/sau

nerezident

Numărul

fondatorilor 1

Minimum 1 -

Maxim 50

Minimum 1 -

nelimitat Minimum 5 Minimum 5

Capitalul

social

minimal

Nu este

specificat

Nu este

specificat 20,000

Nu este

specificat

Nu este

specificat

Sursele de

formare a

capitalului

social

Nu este

specificat

Bani, bunuri

mobile și

imobile

Bani, bunuri

mobile și

imobile

Bani, bunuri

mobile și

imobile

Bani, bunuri

mobile și

imobile

28

Conform raportului Băncii Mondiale ”Doing Business” pentru anul 2013, la înregistrarea

unei afaceri în Moldova sunt suportate următoarele costuri:

1. Înregistrarea de stat: 1,000 MDL (4 ore) înregistrare în regim de urgență;

2. Pregătirea pachetului de documente (editare) in regim urgent: 432 MDL;

3. Verificarea denumirii întreprinderii în regim urgent: 156 MDL;

4. Certificarea semnături de către registratorul de stat: 10 MDL;

5. Publicarea: 54 MDL;

6. Extrasul (pentru contul bancar permanent) în regim de urgență (4 ore): 252 MDL;

7. Ştampila oficială a întreprinderii: costul variază între 180 și 260 MDL;

8. Taxa pentru licenţă (autorizaţie de fabricaţie a ştampilei): 9 MDL;

9. Aprobarea denumirii întreprinderii: 20 MDL;

10. Aprobarea textului pentru ștampilă: 15 MDL.

Distribuirea

profitului

Tot profitul

obținut

după

impozitare

Procent din

profit în

funcție de

mărimea cotei-

părți

Procent din

profit în

funcție de

numărul

acțiunilor

deținute

Între

membrii

cooperativei

Între membrii

cooperativei

Organele de

conducere

Întreprinzăt

or

individual

1) Adunarea

Generala a

Asociaților; 2)

Consiliul

Societății (la

necesitate);

3)Administrato

r

1) Adunarea

Generala a

Acționarilor;

2) Consiliul

Societății (la

necesitate);

3)Administrato

r

1) Adunarea

Generala a

Acționarilor;

2) Consiliul

Cooperativei

(dacă sunt

mai mult de

50 membri);

3)

Președintele

1) Adunarea

Generala a

Acționarilor;

2) Consiliul

Cooperativei

(dacă sunt mai

mult de 30

membri); 3)

Președintele

Răspunderea

fondatorului

Nelimitată,

cu valoarea

tuturor

bunurilor

pe care le

deține

În limita cotei-

părți deținute

În limita

acțiunilor

deținute

Limita cotei

deținute și

răspundere

suplimentară

Limita cotei

deținute și

răspundere

suplimentară

29

Înregistrarea Întreprinderii Individuale (ÎI) în Republica Moldova

Înregisrarea întreprinderii individuale în Moldova costă 360 MDL minim, plus costul de

fabricare a ștampilei. Pentru înregistrarea întreprinderii individuale în Moldova este necesar

să intreprindeți următoarele:

1. Pregătește o cerere de înregistrare (descarcă o cerere de înregistrare la

http://cis.gov.md/content/5);

2. Cere contul spre plată și achită taxa de înregistrare la una din filialele băncilor

comerciale din Moldova (522 MDL pentru înregistrarea urgentă în 4 ore, 360 MDL pentru

înregistrarea în regim normal de 5 zile). Cere un bon de casă;

3. Fondatorul străin trebuie să mai prezinte;

4. Cazierul juridiciar eliberat de organul competent din ţara de origine;

5. Cazierul juridiciar eliberat de Serviciul tehnologii informaționale a MAI (Chișinău,

str. Iacob Hâncu 3A, http://www.mai.md/serv_ict sau Inspectoratele de Poliție Raionale),

pentru eliberarea cazierul judiciar se achită o taxă de 30 lei dacă se eliberează în 10 zile sau

60 lei dacă se eliberează într-o zi:

6. Depune actele de indentifiare personale, cererea de înregistrare, bonul de plată și

cazierele juridice la ofiiciile teritoriale ale CÎS.

7. Obține docmentele de fondare ale companiei (decizia de înregistrare a CIS, actele de

constituire ale întreprinderii, extrasul din Registrul de stat al societăților comerciale, ştampila

întreprinderii.

Înregistrarea Întreprinderii Individuale (ÎI) în Ucraina

Pentru înregistrarea de stat a unei întreprinderi individuale, solicitantul trebuie să

depună personal (sau prin scrisoare recomandată) la registratorul de stat de la locul de

reședință următoarele documente:

1. cartela de înregistrare completată pentru înregistrarea de stat a persoanei fizice –

întreprindere individuala;

http://cis.gov.md/content/5

http://www.mai.md/serv_ict

30

2. copia certificatului privind introducerea solicitantului în Registrul de stat al

persoanelor fizice - plătitori de impozite și alte plăți obligatorii;

3. documentul care confirmă plata taxei de înregistrare pentru înregistrarea de stat a unei

persoane fizice – întreprindere individuală;

4. pașaportul, în cazul în care documentele sunt prezentate personal.

Termenul de înregistrare a întreprinderii individuale nu trebuie să depășească două zile

lucrătoare de la data primirii documentelor pentru înregistrarea. Certificatul de înregistrare de

stat al întreprinderii individuale se eliberează cel târziu în următoarea zi lucrătoare de la data

înregistrării de stat.

Registratorul de stat nu mai târziu de următoarea zi lucrătoare de la data înregistrării de

stat este obligat să transfere autorităților de la statistică, Serviciului Fiscal de Stat, fondului

de pensii al Ucrainei, anunțul privind înregistrarea de stat întreprinderii individuale cu

numărul și data intrării corespunzătoare din Registrul de Stat Unificat.

Înregistrarea Întreprinderii Individuale (ÎI) în România

Documentele necesare pentru înregistrarea în registrul comerţului, înregistrarea fiscală

şi autorizarea funcţionării întreprinzătorilor persoane fizice titulari ai întreprinderilor

individuale

Operaţiuni prealabile

Cererea de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă (original), completată cu 3

denumiri, în ordinea preferinţelor - formular;*

Dovada privind plata taxei de registru:

45 lei – taxa de registru;

27 lei, reprezentând un procent aplicat taxei de registru - 50% Fondul de lichidare şi

10% Fondul de buletin prevăzute de Legea nr. 85/2014.

*Firma unui titular al unei întreprinderi individuale, se compune din numele acestuia

scris în întregime sau din numele şi iniţiala prenumelui acestuia, la care se adaugă sintagma

„Întreprindere individuală”.

http://www.onrc.ro/templates/site/formulare/cerere_verificare_disponibilitate_firma.pdf

31

Înregistrare

1. Cererea de înregistrare - formular;

2. Anexa 1 privind înregistrarea fiscală - formular;

3. Declaraţia-tip pe propria răspundere care să ateste că nu desfăşoară activitate la sediul

profesional, sedii secundare sau în afara acestora (model 1) sau care să ateste îndeplinirea

condiţiilor legale de funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar,

sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii (model 2);

4. Cartea de identitate sau paşaportul titularilor întreprinderii individuale (fotocopie

certificată olograf de către titular privind conformitatea cu originalul);

5. Documentele care atestă drepturile de folosinţă asupra sediului profesional/punctelor de

lucru (copie legalizată) - detalii;

6. Specimenul de semnătură al întreprinzătorului persoană fizică, titular al întreprinderii

individuale (original) - detalii;

7. Dacă este cazul:

avizul asociaţiei de proprietari/locatari privind schimbarea destinaţiei imobilelor

colective cu regim de locuinţă, prevăzut de Legea nr. 230/2007 (completat

pe formular-tip - original);

precizare din care să rezulte că titularul dreptului de proprietate înţelege să afecteze

folosinţa spaţiului în vederea stabilirii sediului profesional al persoanei fizice

autorizate (declaraţie, etc.);

declaraţia privind desfăşurarea activităţii de către soţ/soţie - formular;

documentele doveditoare pentru patrimoniul de afectaţiune (declaraţie pe proprie

răspundere);

documentele care atestă pregătirea profesională (fotocopii certificate olograf)

şi/sau

documentele care atestă experienţa profesională (fotocopii certificate olograf) -

detalii;

8. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale - detalii:


http://www.onrc.ro/templates/site/formulare/11-10-180.pdf

http://www.onrc.ro/templates/site/formulare/anexa_1_inregistrare_fiscala.pdf



http://www.onrc.ro/index.php/ro/inmatriculari/persoane-fizice/intreprindere-individuala?id=18



http://www.onrc.ro/templates/site/formulare/declaratie%20de%20participare%20sot%20-%20sotie.doc



32



Notă:

Copiile de pe actele doveditoare vor fi certificate olograf pentru conformitate cu originalele de către

întreprinzătorii titulari II.

În cazul persoanelor fizice nerezidente, se depun copii certificate şi traducerea realizată de un

traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public. Dacă doreşte înregistrarea,

un întreprinzător care desfăşoară activitate economică autorizată şi recunoscută într-un alt stat

membru al UE sau al Spaţiului Economic European va depune documentaţia care atestă funcţionarea

legală, obţinută în celălalt stat (fotocopie şi traducere în limba română certificată olograf).

Soluţionarea cererii revine în competenţa directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă

tribunal care poate dispune prin rezoluţie motivată administrarea şi a altor acte doveditoare.

Redactarea actelor, acordarea de îndrumări pentru completarea corectă a cererii de înregistrare,

efectuarea formalităţilor de depunere a documentelor şi de reprezentare a întreprinzătorilor persoane

fizice, titulari ai întreprinderilor individuale, la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal pot

fi efectuate, prin birourile de asistenţă şi reprezentare care funcţionează în cadrul primăriilor.

Formularele se distribuie la sediul ORC.

Documentele se depun la ORC în raza căruia întreprinzătorii persoane fizice, titulari ai

întreprinderilor individuale, îşi stabilesc sediul profesional, la ghişeu, prin corespondenţă sau prin

biroul de asistenţă şi reprezentare din cadrul primăriilor.

Obţinerea certificatului de cazier fiscal pentru întreprinzătorii persoane fizice, titulari ai

întreprinderilor individuale, se efectuează de către oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal,

cu plata taxelor şi tarifelor legale.

Înregistrarea Gospodăriei Țărănești în Republica Moldova

Atât cetățenii Republicii Moldova cât și persoanele străine pot înregistra GȚ, însă,

deoarece persoanele străine nu pot deține în proprietate privată terenuri agricole pe teritoriul

Moldovei, acestea pot înființa GȚ prin arendarea terenurilir agricole. Procesul de înregistrare

a unei GȚ îmbină următorii pași:

33

1. Obține copii de pe documentele ce confirmă dreptul de proprietate privată al fondatorului

şi al potenţialilor membri ai gospodăriei asupra terenurilor;

2. Plătește taxa de înregistrare la Primărie (cca. 10-20 MDL), şi obține un bon de plată;

3. Depune cererea de înregistrare, copiile documentelor de proprietate și bonul de plată la

Primărie, şi obține certificatul de înregistrare în cel mult o săptămînă de la Primărie.

Înregistrarea Gospodăriei Țărănești în Ucraina

Având în vedere că gospodăria țărănească este o persoană juridică, crearea și

înregistrarea acesteia se efectuează în modul prevăzut de Legea Ucrainei "Cu privire la

înregistrarea de stat a persoanelor juridice și persoanelor fizice -. Antreprenori" Cu toate

acestea, există o trăsătură distinctivă. Baza gospodăriei țărănești este terenul de pămînt,

deoarece este principalul component necesară în producția oricărui produs agricol. Terenuri

pot aparține cu de drept de proprietate gospodăriilor țărănești, membrilor de familie a

gospodăriei țărănești, precum și să fie arendate.

Prin urmare, pentru înregistrarea gospodăriei țărănești principala condiție este deținerea

în proprietate sau în arendă a terenului agricol.

Crearea unei gospodării țărănești constă în următoarele etape:

1. stabilirea și verificarea numelui;

2. stabilirea sediului, mărimii și modului de formare a capitalului social;

3. determina locului și dimensiunii terenului agricol;

4. depunerea cereriii la consiliul local sau raional pentru alocarea terenului agricol

sau arendarea terenului agricol;

5. înregistrarea drepturilor asupra terenului agricol, obținerea actelor de

proprietate asupra terenurilor sau contractelor de arendă a terenurilor;

6. pregătirea documentelor necesare pentru înregistrare: procesul-verbal privind

crearea gospodăriei țărănești, Statutul, formularele de înregistrare;

34

7. înregistrarea gospodăriei țărănești cu includerea ei în Registrul de stat unificat,

inclusiv punerea la evidență la cu organismele de control, organul de statistică;

8. fabricarea sigiliilor și ștampilelor;

9. deschiderea conturilor curente în instituțiile bancare;

10. înregistrarea în calitate de plătitor TVA sau a impozitul agricol fix.

Pentru înregistrarea gospodăriilor țărănești trebuie să se furnizeze următoarele

informații și documente:

1. copia pașaportului și codul fondatorului (președinte) gospodăriei țărănești;

2. copiile pașapoartelor și membri gospodăriei țărănești;

3. informații despre denumirea aleasă;

4. informații cu privire la valoarea și modul de formare a capitalului social, ordinea

de distribuire a veniturilor între membrii gospodăriei țărănești;

5. informații despre adresa juridică;

6. cartela de înregistrare completată pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice;

7. o copie a documentului (fotocopie, copie legalizată) a deciziei fondatorilor sau a

organului autorizat privind instituirea unei persoane juridice;

8. două exemplare ale documentelor constitutive (în cazul unui document electronic -

un exemplar).

9. document care să confirme că taxa de înregistrare pentru înregistrarea de stat a

persoanei juridice. În cazul prezentării documentelor electronice pentru

înregistrarea de stat a persoanei juridice care confirmă plata pentru înregistrarea de

stat a persoanei juridice este o copie electronică a documentului de decontare,

certificate de semnătură digitală.

10. o copie a actului ce atestă dreptul de proprietate privată al fondatorului pe teren sau

o copie legalizată a contractului, dreptul de a folosi terenul de fondatorul, în

special cu privire la termenii contractului de arendă.

35

Costul serviciilor de înregistrare a unei gospodării țărănești - de la 2500 UAH.

Termenul limită de înregistrare - 5 zile lucrătoare.

Înregistrarea cooperativele agricole în România

În România, cooperativele agricole sunt reglementate de doua legi, si anume:

Legea 566/2004 - Legea cooperatiei agricole, care reglementeaza doar sectorul

cooperatiei agricole

Legea 1/2005 - Legea Cooperatiei, care prevede la randul ei posibilitatea constituirii

de societati cooperative de valorificare (asociatii de persoane fizice care se constituie

in scopul de a valorifica produsele proprii sau achizitionate prin distributie directa sau

prin prelucrare si distributie directa) si de societati cooperative agricole - asociatii de

persoane fizice care se constituie cu scopul de a exploata in comun suprafetele

agricole detinute de membrii cooperatori, de a efectua in comun lucrari de

imbunatatiri funciare, de a utiliza in comun masini si instalatii si de a valorifica

produsele agricole.

Avantajele economice ale fermierilor / taranilor care formeaza o cooperativa

- reduce numarul de intermediari din lantul de distributie- reduce riscul de a nu avea

desfacerea produselor- creste influenta producatorului in stabilirea preturilor in relatie cu

cumparatorii

- ofera o surse de venit de incredere, regulata si in timp util

- asigura furnizarea la timp a materialelor prime necesare productiei de calitate buna la un

pret rezonabil

- asigura, de asemenea, in timp util material de aprovizionare prime de buna calitate la costuri

rezonabile cooperativei care face distributie sau procesare

- deschide noi perspective pentru producatorul/lucratorul care poate adopta noi tehnologii

(mecanizare, material saditor, etc) care sa ii permita sa se treaca de la practici traditionale la

unele mai productive

http://www.ies.org.ro/library/files/legea_nr._566_2004.pdf

http://www.ies.org.ro/resurse/legislatie/legislatie-cooperatie

36

Cooperativele agricole pot desfasura activitatile economice permise de Legea

Cooperatiei Agricole si de catre alte legi. Conform Legii Cooperatiei Agricole, nr. 566 din 9

decembrie 2004 activitatile economice se stabilesc dupa cum urmeaza (Articolul 16 din

lege):

1. Cooperative de servicii, care asigura in sistem cooperativ serviciile pentru micii

producatori;

2. Cooperative de achizitii si vanzari, care organizeaza atat cumpararile de materiale si de

mijloace tehnice necesare productiei agricole, cat si vanzarile produselor agricole;

3. Cooperative de procesare a produselor agricole, care asigura produse tipice, de marca, cu

prezenta permanenta;

4. Cooperative manufacturiere si de mica industrie in agricultura;

5. Cooperative de exploatare si gestionare

6. Cooperative pentru finantare, asistenta mutuala si asigurare agricola.


şi autorizarea funcţionării cooperativei agricole de gradul I şi gradul II, care

funcţionează potrivit prevederilor Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004


1. Cererea de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă (original) -

formular, completată cu 3 denumiri- detalii, în ordinea preferinţelor, respectiv de

verificare disponibilitate şi/sau rezervare emblemă - formular;

2. Dovada privind plata taxei de registru (separat pentru rezervare firmă, respectiv

emblemă):




Firma cooperativei agricole se compune dintr-o denumire proprie, însoţită de sintagma

"cooperativă agricolă".


http://www.onrc.ro/index.php/ro/inmatriculari/persoane-juridice/coo-agricole-de-gradul-i-si-gradul-ii?id=36


37

Înregistrare

1. Cererea de înregistrare (original) - formular;

2. Anexa 1 privind înregistrarea fiscală - formular;

3. Declaraţia-tip pe propria răspundere semnată de asociaţi sau de administratori din care să

rezulte, după caz, că:

persoana juridică nu desfăşoară la sediul social, la sediile secundare sau în afara

acestora, activităţile declarate, o perioadă de maximum 3 ani (model 1 - original);

persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia

specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii

pentru activităţile precizate în declaraţia-tip (model 2 - original);

4. Dovada verificării disponibilităţii şi rezervării firmei (original);

5. Dacă este cazul, acordul pentru utilizarea denumirii, prevăzut de art. 39 din Legea nr.

26/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (original);

6. Actul constitutiv al cooperativei agricole încheiat în formă autentică (original şi copie) -

detalii;

7. Statutul cooperativei agricole semnat de membrii fondatori (original);

8. Dovezile privind sediul social/secundar al societăţii cooperative (copie) - detalii;

9. Dovezile privind efectuarea vărsămintelor numărului minim de părţi sociale subscrise; în

cazul aporturilor în natură actele privind dovada proprietăţii asupra bunurilor (copii) -

detalii;

10. Actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, cenzori, persoanelor împuternicite,

după caz (copii ) - detalii;

11. Declarațiile date pe propria răspundere, după caz, de către fondatori, administratori,

cenzori, din care să reiasă că îndeplinesc condițiile legale pentru deținerea acestor calități

(original) - detalii;

12. Pentru fondatorul persoană juridică actele de înregistrare, în copie, hotărârea organului

statutar al fondatorului persoană juridică privind participarea la constituirea societăţii










38

cooperativă (original) şi mandatul pentru persoana abilitată să semneze actul constitutiv

în numele şi pe seama fondatorului persoană juridică, în original;


avizele prealabile prevăzute de legile speciale (original);

împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele

desemnate să îndeplinească formalităţile legale (original);

14. Dovezile privind plata taxei de registru - detalii:

250 lei - taxele de registru;


10% Fondul de buletin prevăzute de Legea nr. 85/2014;

tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

Notă:


tribunal şi/sau persoanei sau persoanelor desemnate care poate/pot dispune administrarea şi a altor

acte doveditoare decât cele enumerate.

Redactarea actelor, obţinerea autentificării sau, după caz, darea de dată certă, acordarea de îndrumări

pentru completarea corectă a cererii de înregistrare pot fi efectuate, contra cost, prin serviciile de

asistenţă din cadrul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal.


Cererea de înregistrare, înscrisurile prevăzute de lege şi dovezile privind plata taxelor şi tarifelor legale,

îndosariate (în dosar cu şină) şi numerotate, se depun de către solicitant la ORCT direct, prin poştă, cu

scrisoare cu valoare declarată şi confirmare de primire sau prin mijloace electronice. Cererea

transmisă în formă electronică va avea încorporată, ataşată sau logic asociată semnătura electronică

extinsă.

Înregistrarea Societăți cu Răspundere Limitată (SRL) în Republica Moldova

Pentru înregistrarea unei Societăți cu Răspundere Limitată, fondatorul trebuie să întreprindă

următoarele:


http://www.monitoruloficial.ro/RO/article--Tarife_pentru_publicarea_unor_acte_%C3%AEn_Monitorul_Oficial_al_Rom%C3%A2niei--125.html

39



2. Solicită un certificat constatator cu privire la capitalul social al societării (în care se

înscrie suma necesară pentru formarea capitalului social) de la oficiul teritorial al CÎS.

Găsește oficii teritoriale la: http://cis.gov.md/content/68;

3. Mergi la una din filialele băncilor comerciale, depune capitalul social și obține un

certificat cu privire la deschiderea unui cont bancar provizoriu destinat acumulării

mijloacelor băneşti pentru formarea capitalului social;

4. Cere conturile spre plată de la oficiul teritorial al CÎS și achită la oficiile teritoriale ale

băncilor comerciale: taxa de înregistrare (1,894 MDL pentru o înregistrare urgentă în

4 ore, 703 MDL pentru o înregistrare de 5 zile), păstrează bonul de plată;

5. Achită taxa pentru aprobarea denumirii la Centrul Naţional de Terminologie (40 MDL

în regim obișnuit și 156 MDL în regim de urgență), fabricarea ștampilei (180-260

MDL). Păstrează bonul de plată;

6. Fondatorul străin persoană fizică trebuie să mai prezinte:

Cazierul judiciar al viitorului administrator eliberat de organul competent din ţara

de origine (tradus în limba română);

Cazierul judiciar al viitorului administrator eliberat de către Serviciul tehnologii

informaționale a MAI (Chișinău, str. Iacob Hâncu 3A,

http://www.mai.md/serv_ict ) sau Inspectoratele de Poliție Raionale. Pentru

eliberarea cazierul judiciar se achită o taxă de 30 lei dacă se eliberează în 10 zile

sau 60 lei dacă se eliberează într-o zi.

Fondatorul străin persoană juridică trebuie să mai prezinte:

Actele de constituire ale persoanei juridice străine și extrasul din registrul

comercial naţional din ţara de origine;

Scrisoare de garanție privind acordarea sediului social;

Decizia de fondare a persoanei juridice noi (descarcă formular la

http://cis.gov.md/content/5).





40

Actele menționate mai sus trebuie depuse la oficiul teritorial al CÎS și obține actele de

fondare ale noii companii.

Ulterior actele de fondare ale noii companii se depun la oficiile teritoriale ale

Inspectoratului Fiscal de Stat (IFS), Compania Națională pentru Asigurări Sociale (CNAS) și

Compania Naționață pentru Asigurări în Medicină (CNAM) pentru a finaliza procesul de

înregistrare.

Înregistrarea Societăți cu Răspundere Limitată (SRL) în Ucraina

Pentru a înregistra o societate cu răspundere limitată sunt necesare următoarele documente:

1. decizie asupra organizării firmei, forma şi activitatea sa, alegerea în privinţa formei

legale, a sistemului de taxare, alegerea tipului de activităţi;

2. statut/act constitutiv/alte formulare tipizate necesare;

3. alegerea numelui entităţii legale;

4. înregistrarea la stat;

5. înregistrarea societăţii în statisticile statului;

6. dovada plăţii taxelor;

7. înregistrarea societăţii la Fondul de Pensii al Ucrainei, la Fondul Asigurărilor Sociale

pentru pierderea temporară a a capacităţii de muncă şi la Fondul Asigurărilor Sociale

de Stat, în caz de şomaj;

8. dovada plăţii taxei de autorizare şi legalizarea specimenului de semnătură şi a

ştampilei;

9. deschiderea unui cont în bancă.

Înregistrarea Societăți cu Răspundere Limitată (SRL) în România

Documentele necesare pentru înregistrarea în registrul comerţului, înregistrarea fiscală şi

autorizarea funcţionării societăţii cu răspundere limitată


41

1. Cererea de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă (original) - formular,

completată cu 3 denumiri - detalii, în ordinea preferinţelor, respectiv de verificare

disponibilitate şi/sau rezervare emblemă - formular;


emblemă):

3. 45 lei – taxa de registru;

4. 27 lei, reprezentând un procent aplicat taxei de registru - 50% Fondul de lichidare şi


Înregistrare


2. Anexa 1 privind înregistrarea fiscală - formular şi, după caz, Anexa 2 privind

investiţia străină - formular;

3. Declaraţia-tip pe propria răspundere semnată de asociaţi sau de administratori din care

să rezulte, după caz, că:


acestora, activităţile declarate, o perioadă de maximum 3 ani (model 1 -

original);


specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei

muncii pentru activităţile precizate în declaraţia-tip (model 2 - original);

4. Dovada verificării disponibilităţii şi rezervării firmei (original);



6. Declaraţia că persoana are calitatea de asociat unic într-o singură societate cu

răspundere limitată sau că societatea cu răspundere limitată cu asociat unic nu este

asociat unic în altă societate cu răspundere limitată (original) - detalii;

7. Actul constitutiv (original) - detalii (Modele acte constitutive: SRL asociat unic, SRL

mai mulți asociați, comandită simplă, nume colectiv);

42

8. Documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu

social (copie) - detalii;

9. Cererea adresată ANAF în vederea obţinerii certificatului emis de administraţia

financiară competentă, care certifică faptul că pentru imobilul cu destinaţie de sediu

social nu a fost înregistrat un alt document pentru înstrăinarea dreptului de folosinţă

asupra aceluiaşi imobil, cu titlu oneros sau gratuit - formular;

10. Declaraţia pe propria răspundere în formă autentică privind respectarea condiţiilor

referitoare la sediul social, în cazul în care, din certificatul emis potrivit pct. 9 rezultă

că sunt deja înregistrate la administraţia financiară alte documente care atestă

înstrăinarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil cu destinaţie de sediu social

- detalii;

11. Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise de asociaţi la capitalul

social (copii) - detalii;

12. Actele privind proprietatea pentru aporturile în natură subscrise şi vărsate la

constituire; în cazul în care printre acestea se afla şi imobile, certificatul constatator al

sarcinilor de care sunt grevate (copii certificate);

13. Declaraţiile date pe propria răspundere, după caz, de către

fondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentante ale persoanei

juridice numită administrator sau cenzor, din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile

legale pentru deţinerea acestor calităţi (original) - detalii;

14. Actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor

persoane fizice (copie);

15. Specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii (original) - detalii;

16. După caz, declaraţia autentică pe propria răspundere a persoanei fizice cetăţean străin

în nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice străine care nu este

înregistrată fiscal în România, din care să rezulte că nu are datorii fiscale, în original

şi, după caz, traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie

legalizată de un notar public;


43

actele de înregistrare ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor persoane

juridice (copie certificată);

avizul privind schimbarea destinaţiei imobilelor colective cu regim de locuinţă,

prevăzut de Legea nr. 230/2007 (completat pe formular - tip);

hotărârea organului statutar privind participarea la constituirea societăţii a

fondatorilor persoane (copie certificată);

mandatul pentru persoana abilitată să semneze actul constitutiv în numele şi pe

seama fondatorului persoană juridică (copie certificată);

certificatul de bonitate a persoanelor juridice nerezidente care participă la

constituirea unei societăţi, emis de o bancă sau de camera de comerţ

competentă din ţara de naţionalitate (original şi copie tradusă);

avizele prealabile prevăzute de legile speciale (copie);

împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru

persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale (original);



150 lei, reprezentând un procent aplicat taxei de registru - 50% Fondul de

lichidare şi 10% Fondul de buletin prevăzute de Legea nr. 85/2014;


Notă

Soluţionarea cererii revine în competenţa directorului oficiului registrului comerţului de pe

lângă tribunal şi/sau persoanei sau persoanelor desemnate care poate/pot dispune administrarea

şi a altor acte doveditoare decât cele enumerate.

Redactarea actelor, obţinerea autentificării sau, după caz, darea de dată certă, acordarea de

îndrumări pentru completarea corectă a cererii de înregistrare pot fi efectuate, contra cost, prin

serviciile de asistenţă din cadrul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal.


44

Cererea de înregistrare, înscrisurile prevăzute de lege şi dovezile privind plata taxelor şi tarifelor

legale, îndosariate (în dosar cu şină) şi numerotate, se depun de către solicitant la ORCT direct,

prin poştă, cu scrisoare cu valoare declarată şi confirmare de primire sau prin mijloace

electronice. Cererea transmisă în formă electronică va avea încorporată, ataşată sau logic

asociată semnătura electronică extinsă.

Înregistrarea Cooperativei în Republica Moldova

Pentru înregistrarea unei cooperative, fondatorul trebuie să întreprindă următoarele:





Găsește oficii teritoriale la: http://cis.gov.md/content/68;



mijloacelor băneşti pentru formarea capitalului social;


băncilor comerciale: taxa de înregistrare (1,894 MDL pentru o înregistrare urgentă în

4 ore, 703 MDL pentru o înregistrare de 5 zile), păstrează bonul de plată;

5. Achită taxa pentru aprobarea denumirii la Centrul Naţional de Terminologie (40 MDL

în regim obișnuit și 156 MDL în regim de urgență), fabricarea ștampilei (180-260

MDL). Păstrează bonul de plată;


Cazierul judiciar al viitorului administrator eliberat de organul competent din ţara

de origine (tradus în limba română);


informaționale a MAI (Chișinău, str. Iacob Hâncu 3A,

http://www.mai.md/serv_ict )sau Inspectoratele de Poliție Raionale. Pentru




45

eliberarea cazierul judiciar se achită o taxă de 30 lei dacă se eliberează în 10 zile

sau 60 lei dacă se eliberează într-o zi.


Actele de constituire ale persoanei juridice străine și extrasul din registrul

comercial naţional din ţara de origine;

Scrisoare de garanție privind acordarea sediului social;







Compania Naționață pentru Asigurări în Medicină (CNAM) pentru a finaliza procesul de

înregistrare.

Înregistrarea Cooperativei în Ucraina

Legea Ucrainei "Cu privire la cooperație", afirmă în mod clar că cooperativa este o

persoană juridică, care se fondează de persoane fizice sau juridice, în mod voluntar să

desfășoare activități comune.

Scopul principal al cooperativei este de a satisface nevoile sociale, economice și de

altă natură a membrilor. Fiecare societate funcționează pe principiile autonomiei.

Tipuri de cooperative

Există mai multe tipuri de bază. Acestea sunt:

1- De prestări servicii ;

2- De producție;

3- De Consum

Înregistrarea cooperative

Subliniem faptul că este o persoană juridică, prin urmare, înregistrarea sa se

efectuează la organul administrației publice din localitatea/raionul respectiv. Apoi, după


46

introducerea informațiilor Registrul de Stat Unificat, acesta se înregistrează la organele de

statistică, Inspectoratul Fiscal și fondurile fiduciare.

Actele necesare:

1. Copiile pașapoartelor și numărul individual de identificare a contribuabilului

directorului și fondatorilor (pentru persoane fizice).

2. Actele de constituire (pentru membrii care sunt persoane juridice).

3. Statut

4. Procesul-verbal al Adunării Constitutive, prin care a fost luată decizia de constituire.

5. Actul ce confrimă achitarea taxei de înregistrare.

6. În conformitate cu legislația în vigoare, statutul trebuie să conțină:

7. Numele și tipul cooperativei;

8. Sediul

9. Scopul întreprinderii și o listă completă a activităților sale;

10. Datele directorului și a fondatorului ;

11. Procedura de admitere a noilor membri și procedura de excludere a membrilor ;

12. Drepturile și obligațiile membrilor și asociaților organizației ;

13. Procedura de modificare a Statutlui ;

14. Mărimea capitalului social ;

15. Competența organelor de conducere și procedura de alegere sau numire a acestora.

16. Procedura pentru utilizarea proprietății în scopuri personale ;

17. Ordinea de distribuire a veniturilor și procedura pentru acoperirea pierderilor sale.

18. Procesul de raportare.

19. Ordinea de lichidare și reorganizare a organizației, și cum se vor împărți activele

rămase între membrii cooperativei.

20. Procedura de convocare a adunării generale a membrilor.

Înregistrarea Cooperativei în România

Cooperativele (societatile cooperative) se infiinteaza si se organizeaza conform

Legii nr. 1 din 21/02/2005 privind Organizarea si functionarea cooperatiei, din al carui obiect

http://www.ies.org.ro/resurse/legislatie/legislatie-cooperatie

47

nu fac parte cooperativele de credit si casele centrale ale cooperativelor de credit, care sunt

reglementate printr-o legislatie speciala.

Conform legii mentionate mai sus,societatea cooperativa este o asociatie autonoma de

persoane fizice si/sau juridice, dupa caz, constituita pe baza consimtamantului liber exprimat

de acestea, in scopul promovarii intereselor economice, sociale si culturale ale membrilor

cooperatori, fiind detinuta in comun si controlata democratic de catre membrii sai in

conformitate cu principiile cooperatiste.

Societatile cooperative pot fi constituite sub doua forme:

Societatea cooperativa de gradul 1 definita ca fiind persoana juridica constituita de

persoane fizice si inregistrata in conformitate cu prevederile legii nr. 1 din 2005;

Societatea cooperativa de gradul 2 definita ca fiind persoana juridica constituita din

societati cooperative de gradul 1, in majoritate, si alte persoane fizice sau juridice.


şi autorizarea funcţionării societăţii cooperative de gradul I şi gradul II, care

funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea

cooperaţiei


1. Cererea de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă (original) - formular,

completată cu 3 denumiri- detalii, în ordinea preferinţelor, respectiv de verificare

disponibilitate şi/sau rezervare emblemă - formular;


emblemă):


27 lei, reprezentând un procent aplicat taxei de registru - 50% Fondul de

lichidare şi 10% Fondul de buletin prevăzute de Legea nr. 85/2014.

Firma societăţii cooperative se compune dintr-o denumire proprie şi este însoţită de

sintagma "societate cooperativă".

Înregistrare


http://www.onrc.ro/index.php/ro/inmatriculari/persoane-juridice/soc-cooperative-de-gradul-i-si-gradul-ii?id=36


48


2. Anexa 1 privind înregistrarea fiscală - formular şi, după caz, Anexa 2 privind investiţia

străină - formular;

3. Declaraţia-tip pe propria răspundere semnată de asociaţi sau de administratori din care

să rezulte, după caz, că:



persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică

în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii pentru

activităţile precizate în declaraţia-tip (model 2 - original);

4. Dovada verificării disponibilităţii şi rezervării firmei şi/sau emblemei (original);



6. Actul constitutiv al societăţii cooperative încheiat sub semnătură privată, semnat de toţi

membrii fondatori sau în formă autentică în cazul în care s-a subscris ca aport la

capitalul social un imobil (original) - detalii;

7. Dovezile privind sediul social/secundar al societăţii cooperative (copie) - detalii;

8. Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise şi/sau vărsate de către

membrii cooperatori la capitalul social (copii) - detalii;

9. Actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, cenzori, persoanelor

împuternicite, după caz (copii certificate) - detalii;


fondatori/administratori/cenzori din societatea cooperativă sau persoane fizice

reprezentante ale persoanei juridice numită administrator sau cenzor, din care să rezulte

că îndeplinesc condiţiile legale pentru deţinerea acestor calităţi (original) - detalii;

11. După caz, declaraţia autentică pe propria răspundere a persoanei fizice cetăţean străin în

nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice străine care nu este înregistrată

fiscal în România din care să rezulte că nu are datorii fiscale, în original şi, după caz,



http://www.onrc.ro/templates/site/formulare/anexa_2_investitie_straina.pdf








49

traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un

notar public;

12. Pentru fondatorul persoană juridică actele de înregistrare, în copie, hotărârea organului

statutar al fondatorului persoană juridică privind participarea la constituirea societăţii

cooperativă, în original, şi mandatul pentru persoana abilitată să semneze actul

constitutiv în numele şi pe seama fondatorului persoană juridică, în original;

13. Specimenele de semnătură ale administratorului unic sau ale administratorilor

(original) - detalii;

14. Certificatul eliberat de cenzori din care rezultă depunerea garanţiei de către

administratori (original sau copie certificată);


avizele prealabile prevăzute de legile speciale (original);







tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a VII-a.

Notă:








Cererea de înregistrare, înscrisurile prevăzute de lege şi dovezile privind plata taxelor şi tarifelor legale






50


extinsă.

Înregistrarea Societății pe Acțiuni în Republica Moldova

Înregistraera unei societăți pe acțiuni este similară celei descrie în paragraful anterior

referitor la societățile cu răspundere limitată și include următoarele etape:





Găsește oficii teritoriale la: http://cis.gov.md/content/68.



mijloacelor băneşti pentru formarea capitalului social.


băncilor comerciale: taxa de înregistrare (2,686 MDL pentru o înregistrare urgentă în 4

ore, 901 MDL pentru o înregistrare în termen de 5 zile), păstrează bonul de casă.

5. Achită taxele de aprobare a denumirii la Centrul Naţional de Terminologie (40 MDL în

regim obișnuit și 156 MDL în regim de urgență) și fabricarea ștampilei (180-260 MDL).

Cere bonuri de plată.


Cazierul judiciar al viitorului administrator eliberat de organul competent din ţara de

origine (tradus în limba română);


informaționale a MAI (Chișinău, str. Iacob Hâncu 3A, http://www.mai.md/serv_ict

sau Inspectoratele de Poliție Raionale). Pentru eliberarea cazierul judiciar se achită o

taxă de 30 lei dacă se eliberează în 10 zile sau 60 lei dacă se eliberează într-o zi.





51

Actele de constituire ale persoanei juridice străine și extrasul din registrul naţional din

ţara de origine.

Scrisoare de garanției privind acordarea sediului social.







Compania Națională pentru Asigurări în Medicină (CNAM) pentru a finaliza procesul de

înregistrare.

Înregistrarea Societății pe Acțiuni în Ucraina

O societate pe acțiuni este o societate în care acționarii sunt răspunzători numai în

limita contribuțiilor la capitalul social. În funcție de modul de constituire a societății există 2

tiouri de societăți pe acțiuni: publică și închisă (limitată la cîțiva acționari). Pentru a crea o

societate pe acțiuni sunt necesari cel puțin 2 acționari fondatori. Ei pot determina liber

distribuția acțiunilor pe care le avea fiecare dintre ei în cadrul entității legal constituite.

Acțiunile emise atît de societatea pe acțiuni pulblică, cît și de cea închisă trebuie să fie

înscrise la Comisia de Stat a titlurilor de proprietate și a pieții bursiere. Societatea pe acțiuni

este o entitate legală al cărei capital este împărțit în părți egale. Răspunderea asociațiilor într-

o astfel de societate este limitată la valoarea contribuției lor la capitalul social.

Procentajul într-o societate „deschisă” poate fi oferit publicului, transferat gratuit sau

poate fi comercializat la bursă. În cazul societății „închise” procentajele sunt împărțite,

inițial, între fondatorii săi. Membrii unei astfel de societăți închise au de asemenea dreptul

prioritar de a cumpăra acțiunile scoase la vînzare de către ceilalți acționari. Înregistrarea unei

astfel de societăți poate dura chiar și două luni. Capitalul minim necesar pentru a înființa o

astfel de societate este echivalentul a 1250 de salarii lunare minime pe economie.


52

Principalele etape în crearea și înregistrarea societății pe acțiuni sunt:

1. Pregătirea și semnarea unui pachet de documente constitutive.

2. Depunerea documentelor necesare pentru înregistrarea acțiunilor la Comisia de Stat

a Valorilor Mobiliare și Bursa de Valori, pentru un certificat de înregistrare temporar a

acțiunilor la Comisia de Stat a Valorilor Mobiliare și Bursa de Valori acțiuni și credit de

numărul internațional de identificare valori mobiliare.

3. Înregistrarea în continuare a societății pe acțiuni este similară cu înregistrarea

companiei cu răspundere limitată, care este descris mai sus.

Înregistrarea Societății pe Acțiuni în România

Societatea pe actiuni este societatea al carei capital social este impartit in actiuni, iar

obligatiile sociale sunt garantate cu patromoniul social; actionarii raspund numai in limita

aportului lor. Societatea pe actiuni este o societate de capital, elementul estential il reprezinta

cota de capital investita de actionar.


şi autorizarea funcţionării societăţii pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni:


1. Cererea de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă (original) -

formular, completată cu 3 denumiri - detalii, în ordinea preferinţelor, respectiv de

verificare disponibilitate şi/sau rezervare emblemă - formular;


emblemă):



http://www.onrc.ro/index.php/ro/inmatriculari/persoane-juridice/societati-comerciale-pe-actiuni-si-in-comandita?id=36


53



Înregistrare


2. Anexa 1 privind înregistrarea fiscală - formular şi, după caz, Anexa 2 privind investiţia

străină - formular;

3. Declaraţia-tip pe propria răspundere semnată de asociaţi sau de administratori din care să

rezulte, după caz, că:




specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii

pentru activităţile precizate în declaraţia-tip (model 2 - original);

4. Dovada verificării disponibilităţii şi a rezervării firmei (original);



6. Actul constitutiv (original) - detalii (Modele acte constitutive: SA sistem unitar, SA

sistem dualist, comandită pe acțiuni);

7. Documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social

(copie) - detalii;

8. Cererea adresată ANAF în vederea obţinerii certificatului emis de administraţia financiară

competentă, care certifică faptul că pentru imobilul cu destinaţie de sediu social nu a fost

înregistrat un alt document pentru înstrăinarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi

imobil, cu titlu oneros sau gratuit - formular;

9. Declaraţia pe propria răspundere în formă autentică privind respectarea condiţiilor

referitoare la sediul social, în cazul în care, din certificatul emis potrivit pct. 8, rezultă că



http://www.onrc.ro/templates/site/formulare/anexa_2_investitie_straina.pdf




http://www.onrc.ro/documente/acte_constitutive/model%20AC%20SA%20SISTEM%20UNITAR%20MODIFICAT.doc

http://www.onrc.ro/documente/acte_constitutive/MODEL%20AC%20SA%20DUALIST%20MODIFICAT.doc

http://www.onrc.ro/documente/acte_constitutive/MODEL%20AC%20SA%20DUALIST%20MODIFICAT.doc

http://www.onrc.ro/documente/acte_constitutive/model%20AC%20SCA%20MODIFICAT.doc


http://www.onrc.ro/templates/site/formulare/formular_anaf.pdf

54

sunt deja înregistrate la administraţia financiară alte documente care atestă înstrăinarea

dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil cu destinaţie de sediu social - detalii;

10. Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise de acţionari la capitalul

social (copii) -detalii;

11. Actele privind proprietatea pentru aporturile în natură subscrise şi vărsate la constituire;

în cazul în care printre acestea figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de

care sunt grevate (copii certificate);


fondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentante ale persoanei juridice

numită administrator sau cenzor, din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile legale pentru

deţinerea acestor calităţi (original) - detalii;

13. Actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, directorilor, membrilor consiliului

de supraveghere, membrilor directoratului, cenzorilor, auditorilor persoane fizice (copii

certificate);

14. Dovada privind acceptarea expresă a mandatului de administrator/membru al

directoratului ori a însărcinării de cenzor/auditor de către persoanele care au fost numite

prin actul constitutiv (original);

15. Specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii (original) - detalii;

16. Dacă este cazul, avizul privind schimbarea destinaţiei imobilelor colective cu regim de

locuinţă, prevăzut de Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original);

17. După caz, declaraţia autentică pe propria răspundere a persoanei fizice cetăţean străin în

nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice străine care nu este înregistrată

fiscal în România din care să rezulte că nu are datorii fiscale, în original şi, după caz,

traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un

notar public;

actele de înregistrare ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor persoane juridice

(original sau copie certificată);

hotărârea organului statutar privind participarea la constituirea societăţii a fondatorilor

persoane juridice (copie certificată);






55

mandatul pentru persoana abilitată să semneze actul constitutiv în numele şi pe seama

fondatorului persoană juridică (copie certificată);

declaraţia fondatorilor/ administratorilor/ membrilor directoratului/ directorilor

privind datele de identificare a societăţii de registru independent privat autorizat care

ţine registrul acţionarilor;

avizele prealabile prevăzute de legile speciale (copie);

certificatul de bonitate a persoanelor juridice nerezidente care participă la constituirea

unei societăţi, emis de o bancă sau de camera de comerţ competentă din ţara de

naţionalitate (original şi copie tradusă);

actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate de fondatori în contul societăţii pe

acţiuni constituită prin subscripţie publică, aprobate de adunarea constitutivă, dacă nu

au fost prevăzute în actul constitutiv (copie certificată);

în cazul societăţii pe acţiuni constituită prin subscripţie publică, prospectul de

emisiune semnat de subscriitor, care a fost în prealabil publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea a IV-a, procesul verbal al adunării constitutive şi dovada

împuternicirii persoanei abilitate cu înfiinţarea societăţii;








Notă






56





Cererea de înregistrare, înscrisurile prevăzute de lege şi dovezile privind plata taxelor şi tarifelor legale,




extinsă.

57

Cadrul legal al investițiilor străine (Republica Moldova, Ucraina, România)

Garanții investiționale în Republica Moldova

Constituţia Republicii Moldova garantează inviolabilitatea investiţiilor de către toate

persoanele fizice şi legale, inclusiv şi cele străine. Legislaţia actuală este bazată pe principiul

non-discriminalitate între investitorii străini şi autohtoni.

Republica Moldova a semnat acorduri bilaterale privitor la promovarea şi protejarea

mutuală a investiţiilor cu 30 de ţări, inclusiv Statele Unite ale Americii, Franţa, Italia, Marea

Britanie, Germania, Ungaria, Turcia, Polonia, România, Austria etc. Aceste acorduri prevăd

garanţii adiţionale.

Începînd cu 1992, Republica Moldova este membru al MIGA-Multilateral Investment

Guarantee Agency (Agenţia Multilaterală pentru Garantarea Investiţiei). Investitorii străini

pot apela de cîte ori este nevoie agenţia internaţională-garantul contra riscurilor politice şi de

alt gen, fapt ce asigură, succesul investiţiei în Moldova.

Legea cu privire la investiţii reprezintă cadrul legal pentru investiţiile străine în

Republica Moldova. Legea defineşte investiţiile străine, asigură garantarea şi repatrierea

profitului, şi protejează investiţiile străine. Legea cu privire la investiţii în activitatea de

întreprinzător permite investiţii străine în toate sectoarele economiei. Unicele restricţii ţin de

interesul statului, politica anti-monopol, standardele privitor la protecţia mediului, sănătatea

populaţiei, sectorul social şi normele morale.

Aspecte legale și garanții ale regimului de investitii străine in Republica Moldova

În conformitate cu Legea nr. 81-XV din 18 martie 2004 cu privire la investitiile in

activitatea de intreprinzator, cele mai importante garantii pentru activitatea investitorilor

includ urmatoarele:

58

Investitiile nu pot fi expropriate ori supuse unor masuri cu efect similar care priveaza, in

mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investitiei,

cu exceptia cazurilor prevazute de legislatie.

Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a indeplinirii unei

dispozitii a autoritatii publice prin care i s-au incalcat drepturile sau ca urmare a

neindeplinirii ori a indeplinirii necorespunzatoare, de catre autoritate sau de o persoana cu

functie de raspundere, a obligatiilor fata de investitor, prevazute de legislatia in vigoare a

Republicii Moldova, va fi reparat din contul autoritatii publice vinovate. Despagubirea se

plateste investitorului in valuta in care a fost efectuata investitia sau in orice alta valuta

convertibila, daca investitia a fost efectuata in valuta convertibila.

Activitatea intreprinderii cu capital strain nu poate fi intrerupta fortat, doar prin

Hotarirea Guvernului Republicii Moldova sau a instantelor de judecata, in cazul in care

aceasta a comis incalcari ale legislatiei in vigoare.

Mijloacele banesti si bunurile obtinute din investitie straina, dupa onorarea obligatiilor

fiscale, sint utilizabile si transferabile pe teritoriul Republicii Moldova si peste hotarele ei.

Investitorii straini beneficiaza de dreptul de a converti liber moneda nationala a Republicii

Moldova in valuta straina si viceversa in conformitate cu legislatia Republicii Moldova.

Investitorii straini au dreptul sa treaca peste hotarele Republicii Moldova veniturile lor

ramase dupa onorarea obligatiilor fiscale sau o parte din venituri sub forma de produse

achizitionate pe piata interna a Republicii Moldova daca aceasta nu contravine legislatiei

Republicii Moldova.

Republica Moldova recunoaste cesiunea, catre un alt stat sau persoana juridica straina, a

drepturilor investitorului strain asupra investitiilor acestuia efectuate pe teritoriul sau.

Alte legi importante care vizează investiţiile străine sunt :

- Legea cu privire la proprietate ;

- Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi ;

- Legea cu privire la Societăţile pe acţiuni;

- Legea cu privire la susţinerea şi protecţia micului business;

- Legea instituţiilor financiare;

59

- Legea cu privire la franchising şi Codul fiscal.

Facilitati fiscale pentru investitii în Republica Moldova

1. Intreprinderile al caror capital social este constituit sau majorat in modul prevazut de

legislatie, prin contributia ce depaseste suma echivalenta cu 250 mii dolari SUA, se scutesc,

dupa prezentarea primei declaratii cu privire la impozitul pe venit cu inregistrarea venitului

impozabil dupa constituirea sau majorarea capitalului social,de plata impozitului pe venit in

marime de 50% pe parcursul a 5 ani consecutivi, incepind cu perioada fiscala in care cu

organul fiscal a fost incheiat acordul de scutire de impozit, in conformitate cu regulamentul

aprobat de Ministerul Finantelor impreuna cu Ministerul Economiei.

2. Intreprinderile al caror capital social este constituit sau majorat in modul prevazut de

legislatie, prin contributia ce depaseste suma echivalenta cu 2 milioane dolari SUA, se

scutesc, dupa prezentarea primei declaratii cu privire la impozitul pe venit cu inregistrarea

venitului impozabil dupa constituirea sau majorarea capitalului social,de plata impozitului pe

venit pe parcursul a 3 ani consecutivi, incepind cu perioada fiscala in care cu organul fiscal a

fost incheiat acordul de scutire de impozit, in conformitate cu regulamentul aprobat de

Ministerul Finantelor impreuna cu Ministerul Economiei.

3. Facilitatile prevazute pentru intreprinderi in punctele 1. ; 2. se acorda daca se repeta

cumulativ urmatoarele conditii:

a) pentru perioada in care contribuabilul beneficiaza de scutire la plata impozitului, cel putin

80% din suma impozitului pe venit, calculata si nevarsata la buget, se investesc in

dezvoltarea productiei (lucrarilor, serviciilor) proprii sau in programe de stat ori ramurale de

dezvoltare a economiei nationale;

b) aceste intreprinderi nu au datorii la bugetul public national, inclusiv la creditele acordate

de Ministerul Finantelor, si datorii la creditele acordate cu garantie de stat;

c) aceste intreprinderi nu au beneficiat si/sau nu beneficiaza de facilitatile prevazute in

punctele 1. si 2.

60

4. Agentii economici, inclusiv intreprinderile cu investitii straine la care termenul de

actiune a facilitatii obtinute in conformitate cu punctele 1. si 2. a expirat, sint scutiti de plata

impozitului prin reducerea venitului impozabil cu o suma ce constituie 50% din valoarea de

intrare ( valoarea de procurare sau valoarea istorica) a activelor materiale pe termen lung ,

incusiv activele materiale procurate in baza contractului de leasing, dar nu mai mult de suma

venitului impozabil, cu conditia respectarii, pe parcursul a trei perioade fiscale consecutive

urmatoarele restrictii:

a) sa nu fie calculate si repartizate dividende actionarilor (asociatilor) si venituri membrilor

societatii;

b) sa nu fie instrainate activele mentionate;

c) sa nu fie transmisa in posesie si/sau folosinta (in locatiune, arenda, uzufruct, leasing etc.)

activele mentionate.

Cadrul juridic al investitiilor straine in Romania

Pentru atragerea investitiilor straine in Romania a fost necesara crearea unui cadru

juridic adecvat.

Prin Legea nr.35/1991 privind regimul investitiilor straine s-a instituit regimul juridic

general in aceasta materie, asigurandu-se investitorilor straini in Romania garantiile,

facilitatile si conditiile optime de valorificare nelimitata si integrala a investitiilor straine.

In afara dispozitiilor din Legea nr.35/1991 care constituie dreptul comun in materia

investitiilor straine in Romania, o serie de acte normative ce contin dispozitii de natura sa

favorizeze si sa faciliteze realizarea investitiilor straine in Romania, precum si sa asigure

protectia juridica a acestora.

De asemenea, pentru a incuraja investitorii straini, in 2013 a fost emisa Hotararea de

Guvern nr. 7 cu privire la organizarea si functionarea Departamentului pentru proiecte de

infrastructura si investitii straine.

Investitiile straine directe au crescut substantial in România in ultimii ani, astfel ca

tara a devenit o tinta foarte atragatoare pentru investitorii straini. România ofera mana de

lucru ieftina, dar bine pregatita si educata, taxe mici, in special impozitul unic pe profit/venit

61

de 16 procente aplicat atat companiilor, cat si persoanelor fizice. Mai mult, România are un

cod al muncii liberal si, cel mai important, o pozitionare geografica propice.

In 1991, Parlamentul României s-a emis o lege care reglementeaza investitiile straine.

Aceasta lege contine dispozitii care asigura garantii pentru investitori, printre care si garantia

asupra utilizarii integrale si nelimitate a rezultatelor obtinute in urma investitiei facute.

Cadrul legal care reglementează regimul investiţiilor în România s-a suferit în timp

diverse modificări cu scopul de a identifica cele mai bune oportunităţi economice, capabile să

atragă investitori locali şi străini în dezvoltarea de noi proiecte în România.

Cele mai importante acte legislative, care alcătuiesc cadrul legal pentru domeniul

investiţiilor, sunt:

Codul de Procedură Fiscală din 31/07/2007 - publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.

513 din 31/07/2007;

Lege nr. 332 din 29/06/2001, privind promovarea investiţiilor directe cu impact

semnificativ în economie - publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 356 din

03/07/2001;

Lege nr. 241 din 14/12/1998, pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

92/1997 privind stimularea investiţiilor directe - publicat în Monitorul Oficial, Partea I

nr. 483 din 16/12/1998;

Lege nr. 346 din 14/07/2004, privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării

întreprinderilor mici şi mijlocii - publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 681 din

29/07/2004;

Codul Vamal din 10/04/2006 - publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 350 din

19/04/2006;

Hotărâre nr. 184 din 09/03/2005, privind aprobarea Strategiei de accelerare a

privatizării şi atragere de investiţii pentru agenţii economici din portofoliul

Ministerului Economiei şi Comerţului pentru anul 2005, precum şi a unor măsuri

pentru aplicarea acesteia - Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 255 din

28/03/2005;

62

Hotărâre nr. 1172 din 29/09/2005, privind aprobarea Politicii industriale a României

pentru perioada 2005-2008 şi a Planului de acţiune pentru implementarea politicii

industriale a României în perioada 2005-2006 - Publicat în Monitorul Oficial, Partea I

nr. 945 din 24/10/2005;

Lege nr. 297 din 28/06/2004, privind piaţa de capital - Publicat în Monitorul Oficial,

Partea I nr. 571 din 29/06/2004;

Lege nr. 56 din 13/03/2007, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România - Publicat în

Monitorul Oficial, Partea I nr. 201 din 26/03/2007;

Lege nr. 84 din 21/07/1992, privind regimul zonelor libere - Publicat în Monitorul

Oficial, Partea I nr. 182 din 30/07/1992;

Lege nr. 792 din 29/12/2001, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 66/1997

privind regimul investiţiilor străine în România, realizate prin cumpărarea de titluri de

stat - Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 23 din 16/01/2002;

Ordonanţă de urgenţă nr. 217 din 29/12/1999, pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit - Publicat în Monitorul


Ordonanţă de urgenţă nr. 75 din 16/06/2000, pentru modificarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată -

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 282 din 22/06/2000;

Ordonanţă nr. 24 din 26/07/2001, privind impunerea microîntreprinderilor - Publicat

în Monitorul Oficial, Partea I nr. 472 din 17/08/2001;

Ordonanţă nr. 65 din 30/08/2001, privind constituirea şi funcţionarea parcurilor

industriale - Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 01/09/2001;

Ordonanţă de urgenţă nr. 194 din 12/12/2002, privind regimul străinilor în România -

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 955 din 27/12/2002;

Ordonanţă nr. 70 din 29/08/1994, privind impozitul pe profit – Publicat în Monitorul


63

Garanţii şi facilitate pentru investitori în România

Investitorii în România beneficiază, în principal, de următoarele garanţii şi facilităţi:

- posibilitatea efectuării de investiţii în foarte multe domenii şi în variate forme juridice

prevăzute de lege;

- egalitatea de tratament - just, echitabil şi nediscriminatoriu – pentru investitorii români

sau străini, rezidenţi sau nerezidenţi în România;

- garanţii împotriva naţionalizării, exproprierii sau a altor măsuri cu effect echivalent;

- facilităţi vamale şi fiscale;

- asistenţă privind parcurgerea formalităţilor administrative;

- dreptul la conversia în valuta investiţiei a sumelor în lei ce le revin din investiţie,

precum şi la transferul valutei în ţara de origine, potrivit reglementărilor privind regimul

valutar;

Investiţiile directe sunt o sursă de capital, de know-how, tehnologie, abilităţi de

management care stimulează creşterea economică, contribuie la dezvoltarea şi modernizarea

infrastructurii economice a României, determină un efect pozitiv de antrenare în economie şi

creează noi locuri de muncă.

În România, promovarea şi atragerea capitalului străin se va realiza prin:

- promovarea imaginii României, ca destinaţie atractivă pentru investitorii străini, prin

asigurarea unei informări complete şi corecte asupra oportunităţilor de investiţii;

- acordarea de asistenţă de specialitate pentru:

- partenerii străini aflaţi în faza de informare, iniţiere, implementare şi post-

implementare a proiectelor de investiţii, astfel, încât să fie reduse la minimum

dificultăţile pe care aceştia le-ar putea întâmpina la înfiinţarea societăţilor şi intrarea

pe piaţa românească

- investitorii străini, deja existenţi în România, astfel, încât aceştia să fie stimulaţi să

îşi dezvolte afacerile prin reinvestirea profitului sau prin noi investiţii.

64

Pentru îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a investiţiilor directe, un rol important revine

Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS), instituţie publică a administraţiei centrale,

prin:

▪ Elaborarea unei strategii de promovare a investiţiilor directe, în strânsă colaborare cu

sectorul privat şi cu autorităţile centrale şi locale/regionale.

▪ Promovarea unui nou cadru legislativ de stimulare a investiţiilor, prin definirea

priorităţilor investiţionale la nivel naţional, regional, judeţean sau local.

▪ Poziţionarea ARIS ca punct focal de contact pentru investitorii potenţiali, sau, deja,

existenţi în România.

Ce tipuri de companii poate deschide un investitor strain in Romania?

Legea referitoare la investitiile straine se refera la deschiderea de SRL-uri (companii

cu raspundere limitata), subsidiare sau filiale. De asemenea, se refera si la investitii cu capital

integral strain sau realizat in asociere cu persoane fizice sau persoane juridice romane. Legea

mentioneaza si participarea unui investitor strain la majorarea capitalului social al unei

companii existente sau la dobandirea dreptului de proprietate industriala si intelectuala.

Cine sunt investoritii straini care pot deschide o afacere in România?

Legea emisa in 1991 stipuleaza ca un investitor strain poate fi o persoana fizica sau o

persoana juridica si care are sediu intr-o tara straina. Acestea pot face investitii in România

daca respecta metodele specificate de lege.

In ce sectoare poate activa in România un investitor strain?

România permite investitii in multiple sectoare, cum ar fi sectorul resurselor naturale,

agricultura, infrastructura si comunicatii. Mai mult, un investitor poate profita de sectoare

precum constructii, cercetare si dezvoltare tehnologica sau transporturi si turism. Totusi, un

65

investitor trebuie sa se asigure ca nu incalca legile referitoare la mediul inconjurator, nu

incalca siguranta nationala si nu dauneaza ordinii publice.

Facilități fiscale pentru investitiile straine în România

Investitorii straini in România nu trebuie sa plateasca impozit pe profit timp de trei ani

daca investitia se face in agricultura sau constructii. De asemenea, sunt scutiti de impozit pe o

perioada de trei ani si investitorii care aleg sa dezvolte o afacere in domeniul resurselor

naturale. Daca investitia se face in comert, turism, in domeniul bancar sau al asigurarilor,

atunci sunt scutiti de la impozit pentru o perioada de doi ani.

Tabelul de mai jos prezintă o sinteză a legislației privind ISD în România pentru

perioada 1990- 2013.

Tabel nr. 12: Sinteza legislației privind ISD în Românie (1990-2013) Decretul Lege nr.96/ 1990: • delimitarea domeniilor în care se efectuau

investiții străine directe

• facilități fiscale

Legea nr. 35/ 1991 • definirea activitățiilor în care se pot efectua

ISD

• noi facilități fiscal

• garanții oferite investitorilor străini

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 31/

1997

• acordarea de facilități fiscale suplimentare

• delimitarea mai clară a garanțiilor


1997

• delimitarea ISD de investițiile de portofoliu

• definirea mai clară a ISD

• tratamentul egal pentru investitori

• oferirea de garanții investitorilor străini

Legea nr. 332/ 2001 • delimitarea ISD cu impact semnificativ în

economie

• acordarea unor facilități fiscale suplimentare

pentru ISD cu o valoare mai mare de 1 milion

dolari

• acordarea unor garanții suplimentare

investițiilor străine directe cu impact

semnificativ în economie


2008

• facilități fiscal

• încurajează ISD în zone defavorizate

• simplificarea intrării investitorului străin în

economie

http://www.romanian-accountants.com/ro/taxe-platite-de-un-antreprenor-in-romania

66

Cadrul legal al investițiilor străine în Ucraina

Următoarele legi ale Ucrainei reglementează în mod specific investițiile străine și a

investitorilor:

- Legea privind regimul investițiilor străine (nr 93/96-BP, 3.19.1996; ultima dată

amendată la 04.07.2013);

- Legea privind activitatea de Investiții (nr 1560-XII, 18 Septembrie 1991; ultima dată

amendată la 15.04.2014); și

- Legea privind apărarea investițiilor străine (nr 1540-XII, din 10 septembrie 1991).

Aceste legi prevăd tratamentul național, protecție de la expropriere, transfer gratuit de

fonduri și alte protecții pentru investiții străine. Protecțiile indicate de mai sus, cu toate

acestea, se acordă numai pentru investiții înregistrate în mod corespunzător.

Procedura înregistrării de stat este reglementată de Rezoluția Cabinetului de Miniștri ai

Ucrainei privind adoptarea Ordinului privind Înregistrărea de Stat (Reînregistrarea) a

investițiilor străine și anularea acestuia (nr.139 din 6 martie 2013).

Înregistrarea este efectuată de către administrațiile regionale de stat în termen de 7 zile

calendaristice de la data depunerii următoarelor documente:

notificarea de informare marcat de Ministerul de Venituri și Taxe al Ucrainei;

documente privind forma de investiții (acte constitutive, contracte, etc.);

documente privind valoarea investiției.

Legea Ucrainei cu privire la pregătirea și implementarea proiectelor de investiții în

conformitate cu principiul "One Window "(nr 2623-VI, 21.10.2010) definește cadrul juridic

și organizatoric al proiectelor de investiții.

Legislația suplimentară prevede reglementări aplicabile investițiilor străine, în special:

Legea privind eliminarea discriminării la impozitarea entităților de afaceri create utilizând

activele și resursele de origine națională (nr 1457-III, 17.02.2000; ultima dată amendată

25.03.2005); Legea privind principiile generale de înființarea și funcționarea speciale a

67

Zonelor Economice Libere (nr 2673-XII, 13 octombrie 1992; modificată ultima dată la

19.01.2006); Codul fiscal, comercial, civil și funciar, precum și Legea cu privire la inovație

(nr 40-IV, 4 iulie 2002; ultima dată modificată la 16.10.2012); Legea privind leasingul

financiar (nr.723/97-BP, 16 decembrie 1997) și Legea privind concesiunile (nr 997-XIV, 16

iulie 1999; modificată ultima dată la 11.12.2003).

În conformitate cu Decretul Președintelui Ucrainei privind Agenția de Stat pentru

Investiții și Proiectele naționale (nr 583/2011, 12 mai 2011; ultima dată modificat la

29.11.2011), Agenția de Stat pentru Investiții și Proiecte naționale este responsabilă pentru

promovarea investițiilor străine în Ucraina. În special, în conformitate cu Legea Nr.2623- VI,

investitorii pot depune orice cereri în legătură cu proiectul lor de investiții la nivel centrul

regional al Agenției de Stat pentru Investiții și Proiecte naționale din Ucraina. Centrul

regional relevant trebuie să ofere investitorului planul de acțiuni și documentele necesare

pentru punerea în aplicare proiectului de investiții.

Departamentul privind reprezentarea intereselor statului în cadrul instituțiilor

internaționale și și judiciare străine din cadrul Ministerul Justiției al Ucrainei gestionează

cazurile de arbitraj prinvind tratatele de investiții în numele guvernului.

Ministerul Justiției reprezintă Ucraina în arbitraj privind tratatele de investiții, în

conformitate cu Decretul Președintelui (Nr 581/2002, 25-06-2002; ultima dată modificat la

10.04.2012).

68

Impozite și taxe în afaceri locale

Republica Moldova

Impozitul pe bunurile imobiliare este reglementat de titlul VI al Codului fiscal şi Legea

privind punerea în aplicare a Titlului VI al Codului fiscal.

În categoria impozitelor şi taxelor locale, conform prevederilor legale,

intră:

- impozitul pe bunurile imobiliare;

- taxa pentru amenajarea teritoriului;

- taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale;

- taxa pentru dreptul de a presta serviciile de transportare a călătorilor;

- alte taxe ce vor fi enumerate în prezenta broşură.

În continuare vom descrie particularităţile principalelor impozite şi taxe locale, precum şi

regulile de calculare şi achitare a lor la momentul realizării prezentei lucrări.

Bunurile imobiliare - terenurile şi/sau îmbunătăţirile de pe ele, clădiri, construcţii,

apartamente şi alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de

prejudicii destinaţiei lor.

Subiecţi ai impunerii sunt persoanele fizice şi juridice:

- proprietari ai bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova;

- deţinători ai drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, gestiune, administrare) asupra

bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova ce se află în proprietatea publică.

Pentru bunurile imobiliare proprietate publică transmise în arendă sau locaţiune, subiecţi ai

impunerii sunt arendaşii sau locatarii.

Obiect al impunerii sunt bunurile imobiliare, inclusiv:

- terenurile (cu destinaţie agricolă, industrială, etc.);

- îmbunătăţirile de pe ele (clădiri, construcţii, inclusiv cele aflate la o etapă de finisare de

80% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 5 ani după începutul lucrărilor de construcţie).

69

Cotele impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc anual de către autorităţile

reprezentative ale administraţiei publice locale la aprobarea bugetelor unităţii administrativ

teritoriale respective.

Întreprinderile şi persoanele fizice care au bunuri imobiliare, inclusiv terenuri amplasate în

afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află reşedinţa de bază, transferă impozitele pe

bunurile imobiliare şi impozitul funciar integral la bugetele locale, la locul de amplasare a

bunurilor imobiliare şi a terenurilor.

Impozitul funciar se determină prin înmulţirea cotei concrete a impozitului la numărul de

grad-hectare, hectare sau la suprafaţa terenului ce aparţine persoanei juridice sau persoanei

fizice, se calculează şi se achită după cum urmează:

- persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu

excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), calculează suma anuală a impozitului funciar şi

până la 1 iulie a anului fiscal curent prezintă inspectoratelor fiscale teritoriale calculul

impozitului funciar;

- pentru persoanele fizice ce nu practică activitatea de antreprenoriat, precum şi pentru

gospodăriile ţărăneşti (de fermier), calcularea sumei anuale a impozitului funciar şi

întocmirea avizelor de plată a impozitului se efectuează, conform instrucţiunii Ministerului

Finanţelor, de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor cu

participarea inspectoratelor fiscale teritoriale. În municipiile Chişinau şi Bălţi, cu excepţia

oraşelor şi satelor (comunelor) din componenţa acestora, calcularea sumei anuale a

impozitului funciar şi întocmirea avizelor de plată a impozitului se efectuează de către

inspectoratele fiscale de stat teritoriale. Avizele de plată a impozitului funciar se înmânează

subiecţilor impunerii cel târziu cu 60 de zile până la expirarea primului termen de plată a

impozitului.

70

Tabel nr.13: Cotele maxime ale impozitului funciar la terenurile cu destinaţie agricolă

Cu indici cadastrali

(lei pentru un grad hectar)

Fără indici cadastrali

(lei pentru un hectar)

Toate terenurile, excluzând

fâneţele şi păşunile Până la 1,5 110

Fâneţele şi păşunile 0,75 55

Terenurile ocupate de obiecte

acvatice (iazuri, lacuri etc.) *

Până la 115 lei pentru 1 hectar de

suprafaţă acvatică

Tabel nr. 14: Cotele maxime ale impozitului funciar la terenurile din intravilan

In

localităţile

rurale (lei

pentru 100

m2)

In oraşe (lei

pentru 100

m2)

In mun.

Chişinău şi

Bălţi (lei

pentru 100

m2)

In celelalte

municipii

(lei pentru

100 m2)

Terenuri pe care sunt amplasate

fonduri de locuinţe, cooperative de

construcţie a garajelor, loturi de pe

lângă casă până la:

1 2 10 4

Terenuri destinate industriei,

transporturilor, întreprinderilor

agricole, terenurile cu o destinaţie

specială până la:

10 10 30 10

Terenurile atribuite întovărăşirilor

pomicole până la: 1 1 10 1

Tabel nr.15: Cotele maxime ale impozitului funciar la terenurile din extravilan

In

localităţile

rurale

(lei/ha)

In oraşe

(lei/ha)

In mun.

Chişinău şi

Bălţi (lei/ha)

In celelalte

municipii

(lei/ha)

Terenurile destinate industriei,

transporturilor, întreprinderilor

agricole, telecomunicaţiile până la:

70 70 70 70

Terenurile pe care sunt amplasate

construcţii, cariere şi pământuri

distruse în urma activităţii de

producere până la:

350 350 350 350

71

Cotele impozitului funciar se stabilesc de către Parlamentul Republicii Moldova

pentru o unitate de teren, în funcţie de calitate sau destinaţie.

Organele reprezentative ale administraţiei publice locale (a satelor (comunelor),

oraşelor şi municipiilor), la aprobarea bugetelor respective, sunt în drept să stabilească cote

concrete de impozitare în limitele (inclusiv limitele maxime) specificate în anexa nr.1 a Legii

pentru punerea în aplicare a Titlului VI al Codului fiscal.

Obiect al impunerii sunt terenurile, inclusiv:

a) terenurile cu destinaţie agricolă (terenurile arabile, fâneţele, păşunile);

b) terenurile din intravilan (pe care sunt amplasate fondurile de locuinţe, destinate industriei,

transportului, telecomunicaţiilor, cu destinaţie specială);

c) terenurile întovărăşirilor pomicole;

d) terenurile din extravilan (destinate industriei, transportului, telecomunicaţiilor, cu

destinaţie specială);

Plătitorii achită impozitul funciar în bugetul unităţii administrativ-teritoriale

respective, în părţi egale, cel târziu la 15 august şi 15 octombrie ale anului fiscal curent.

Persoanele juridice şi fizice, care achită suma integrală a impozitului funciar pentru anul

fiscal curent până la data de 30 iunie a anului respectiv, beneficiază de dreptul la o reducere

cu 15 la sută a impozitului ce urmează a fi achitat.

Facilităţi privind achitarea impozitului pe bunurile imobiliare.

De impozitul pe bunurile imobiliare (pentru terenuri, loturi de pământ) sunt scutiţi:

- autorităţile publice şi instituţiile de buget;

-societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor şi întreprinderile create pentru realizarea

scopurilor statutare;

- obiectivele de protecţie civilă;

- organizaţiile religioase - pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult;

- persoanele de vârstă pensionară, invalizii de gradul I şi II, invalizii din copilărie,

invalizii de gradul III (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale

şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan,

72

participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobâl), precum şi persoanele

supuse represiunilor şi ulterior reabilitate);

- familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale

şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

- familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă in Afghanistan şi persoanele care au fost

întreţinute de aceştia;

- familiile care au copii invalizi în vârstă de până la 18 ani;

De impozitul pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pământ) sunt scutiţi

proprietarii şi beneficiarii ale căror terenuri şi loturi de pământ:

- sunt ocupate de rezervaţii;

- sunt destinate fondului silvic şi fondului apelor, în cazul în care nu sunt antrenate în

activitate de producţie;

- sunt folosite de organizaţiile ştiinţifice şi instituţiile de cercetări ştiinţifice cu profil

agricol şi silvic în scopuri ştiinţifice şi instructive;

- sunt ocupate de plantaţii multianuale până la intrarea pe rod;

- sunt ocupate de instituţiile de cultură, de artă, de învăţământ, de ocrotire a sănătăţii,

de complexele sportive şi de agrement (cu excepţia celor ocupate de instituţiile balneare),

precum şi de monumentele naturii, istoriei şi culturii;

- sunt atribuite permanent căilor ferate, drumurilor auto publice, porturilor fluviale şi

pistelor de decolare; sunt atribuite zonelor frontierei de stat;

- sunt de uz public în localităţi;

- sunt atribuite pentru scopuri agricole, la momentul atribuirii fiind cunoscute distruse,

dar ulterior restabilite - pe o perioadă de 5 ani.

Autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale sunt în drept să acorde

cetăţenilor şi întreprinzătorilor amânarea la plata impozitului pe bunurile imobiliare pe anul

respectiv în caz de:

- calamităţi naturale sau incendii, în urma cărora bunurile imobiliare au fost distruse

sau deteriorate considerabil;

73

- atribuire a terenurilor pentru evacuare întreprinderilor cu impact negativ asupra

mediului înconjurător;

- boală îndelungată sau deces al proprietarului bunurilor imobiliare, conform

certificatele respective.

Întreprinderile producătoare de materie primă agricolă sunt scutite de impozitul pe

bunurile imobiliare pentru bunurile imobiliare folosite la obţinerea producţiei agricole.

Tabel nr.16: Exemplu de calculare a impozitului funciar Nr Indicatori Suma

1. Suprafaţa terenului cu destinaţie agricolă, ha 120

2. Bonitatea terenului în grade 65

3. Baza de calcul a impozitului, grad ha (r. 1* r. 2) 7 800

3. Cota impozitului funciar, lei/grad ha 1,5

4. Suma impozitului funciar calculat, lei 11 700

Pentru deţinerea unui teren cu destinaţie agricolă cu o suprafaţă de 120 ha, proprietarul va

calcula şi achita un impozit funciar în mărime de 11 700 lei.

Impozitul pe bunurile imobiliare se determină prin înmulţirea valorii bunurilor

imobiliare impozabile cu cota concretă a impozitului.

Persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător calculează

suma anuală a impozitului şi îl achită în părţi egale, nu mai târziu ultima zi a lunii ce

succedă trimestrul gestionar al anului fiscal curent. În acelaşi timp, persoanele menţionate

prezintă organelor fiscale teritoriale calculul impozitului.

Cota impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice, cu excepţia

cooperativelor de construcţie a locuinţelor şi a cooperativelor de construcţia a garajelor

constituie 0.1% din costul rizidual.

Cotele maxime ale impozitului pe bunurile imobiliare pentru persoanele fizice sunt

expuse în tabelele de mai jos.

Tabel nr.17: Cotele maxime ale impozitului pentru locuinţa, construcţia principală care este

utilizată ca locuinţă şi nu este utilizată în activitatea de întreprinzător (conform art. 280 al CF) Suprafaţa Cotele, %

Pînă la 100 m (cota de bază) 0,02

de la 100 la 200 m.p. - (se majorează de 3 ori) 0,06

74

peste 200 m -(se majorează de 28 ori) 0,56

Începînd cu 1 ianuarie 2007 bunurile imobiliare ale persoanelor fizice din municipiul

Chişinău, cu excepţia localităţilor din compenenţa acestuia se impozitează conform cotelor

menţionate mai sus.

Tabel nr. 18: Cotele maxime ale impozitului pentru imobilul persoanelor fizice din comune şi sate (în vigoare pănă la 01 ianuarie 2010 conform art. 4 pct.2 Legii de punere în aplicare a titlului VI din Codul Fiscal)

Tipul imobilului

Localitatea

mun. Chişinău,

mun. Bălţi

oraşul -

reşedinţă

orăşele şi

localităţi

rurale

1. Locuinţe privatizate, proprietăţi

imobiliare, construcţii şi instalaţiile de

pe sectorul pentru vile şi garaje cu

spaţiul total pînă la 100 m (cote de bază)

0.3 0.2 0.1

2.Locuinţe privatizate, proprietăţi



spaţiul total de la 100 m pînă la 150

m.p. (se majorează de 1,5 ori)

0.45 0.3 0.15




spaţiul total de la 150 m pînă la 200 m

(se majorează de 2 ori)

0.6 0.4 0.2




spaţiul total de la 200 m2 pînă la 300 m

(se majorează de 10 ori)

3,0 2,0 1,0




spaţiul total mai mult de 300 m (se

majorează de 15 ori)

4,5 3,0 1,5

Tabel nr. 19: Exemplu de calculare a impozitului pe bunurile imobiliare pentru agenţi economici

Nr. Indicatori Suma

1. Valoarea medie reziduală a clădirii, lei 4 500 000

75

2. Cota impozitului pe bunurile imobiliare, % 0,1

3. Suma impozitului pe bunurile imobiliare calculat, lei 4 500

Pentru deţinerea unui imobil cu o valoare medie reziduală de 4.500.000 lei,

proprietarul anual va calcula şi achita un impozit pe bunurile imobiliare în mărime de 4.500

lei.

Taxa pentru amenajarea teritoriului este reglementată de titlul VII al Codului fiscal.

Plătitori sunt subiecţii activităţii de întreprinzător înregistraţi în calitate de întreprinzător,

care dispun de bază impozabilă.

Baza impozabilă a taxei pentru amenajarea teritoriului:

- numărul mediu scriptic trimestrial al salariaţilor şi/sau fondatorilor întreprinderilor în

cazul în care aceştia activează în întreprinderile fondate, însă nu sunt incluşi în efectivul

trimestrial de salariaţi.

Cota maximă - 40 lei anual pentru fiecare salariat.

Facilităţi privind taxa pentru amenajarea teritoriului:

Se scutesc fondatorii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) care au atins vârsta de pensionare.

Termenul de plată a taxei şi prezentare a dării de seamă fiscale - trimestrial, până în ultima

zi a lunii ce succedă trimestrul gestionar.

Tabel nr.20: Exemplu de calculare a taxei pentru amenajarea teritoriului Nr. Indicatori Suma

1. Numărul mediu scriptic de salariaţi 18

2. Cota anuală a taxei, lei/persoană 40

3. Suma anuală a taxei, lei 720

Taxa anuală pentru amenajarea teritoriului va constitui 720 lei.

Taxa pentru amplasarea publicităţii este reglementată de titlul VII al Codului fiscal.

Plătitori sunt subiecţii activităţii de întreprinzător înregistraţi în calitate de întreprinzător,

care prestează servicii de plasare a anunţurilor publicitare prin intermediul:

- serviciilor cinematografice;

- video;

76

- prin reţele telefonice

- telegrafice şi telex;

- în mijloacele de transport;

- alte mijloace precum şi cele care amplasează publicitatea exterioară prin

intermediul afişelor, pancartelor, panourilor şi altor mijloace tehnice.

Baza impozabilă a taxei de amplasare a publicităţii, cu excepţia celei amplasate total în

zona de protecţie a drumurilor:

- venitul din vânzări a serviciilor de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare

prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele telefonice, telegrafice,

telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace;

- numărul unităţilor de publicitate exterioară (afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace

tehnice);

Cota maximă - 5% din venitul din vânzări a serviciilor de plasare şi/sau difuzare a

anunţurilor publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele

telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace;

- 500 lei/ an pentru 1m de suprafaţă de publicitate exterioară (afişe, pancarte, panouri şi

alte mijloace tehnice);

Facilităţi privind taxa de amplasate a publicităţi - producătorii şi difuzorii de

publicitate socială şi de publicitate plasată pe trimiterile poştale;

Se scutesc - fondatorii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) care au atins vârsta de

pensionare.

Termenul de plata a taxei şi prezentarea dării de seamă fiscale - trimestrial, până în

ultima zi a lunii ce succedă trimestrul gestionar.

Tabel nr.21: Exemplu de calculare a taxei pentru plasare (amplasare) a publicităţii

Nr Indicatori Suma 1.

2

Suprafaţa panoului publicitar, m 8

2 Perioada de amplasare , luni 12

3. Cota anuală a taxei, lei/m 500

4. Suma anuală a taxei, lei 4 000

77

Taxa pentru unităţile comerciale este reglementată de titlul VII al Codului fiscal.

Plătitori sunt persoanele juridice şi fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care

dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială.

Baza impozabilă a taxei pentru unităţile comerciale:

- Suprafaţa ocupată de unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială,

amplasarea lor, tipul mărfurilor desfăcute şi serviciilor prestate.

Tabel nr.22: Cotele maxime:

mun. Chişinău mun. Bălţi în oraşe, comune

(sate)

Pentru unităţile de comerţ şi/sau de

prestări servicii de deservire socială,

amplasarea lor, tipul mărfurilor desfăcute

şi serviciilor prestate

12 000 7 200 3600

Pentru unităţi care desfaţoară activităţi

legate de jocuri de noroc 50000 30000 15000

Termenul de plată a taxei şi prezentarea dării de seamă fiscale - trimestrial, până în ultima


Taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale este reglementată de titlul VII al Codului

fiscal.

Plătitori sunt persoanele juridice şi fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător-

administrator al pieţei.

Baza impozabilă a taxei de piaţă:

- Venitul din vânzări a serviciilor de piaţă prestate de administratorul pieţei la

acordarea de locuri pentru comerţ.

Cota maximă:

- 20% din venitul din vânzări a serviciilor de piaţă prestate de administratorul pieţei

la acordarea de locuri pentru comerţ;

Termenul de plată a taxei şi prezentarea dării de seamă fiscale - trimestrial, până în ultima


In categoria impozitelor şi taxelor locale se includ şi:

78

taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor;

taxa de aplicare a simbolicii locale;

taxa de cazare;

taxa balneară;

taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători;

taxa pentru parcare;

taxa de la posesorii de câini;

taxa pentru trecerea frontierei de stat, etc;

taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a călătorilor;

Taxa pentru folosirea resurselor naturale este reglementat de titlul VIII al Codului

fiscal.

În sistemul taxelor pentru resursele naturale sunt incluse:

taxa pentru apă;

taxa pentru efectuarea prospecţiunilor geologice;

taxa pentru efectuarea explorărilor geologice;

taxa pentru extragerea mineralelor utile;

taxa pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul construcţiei obiectivelor subterane,

altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile;

taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de

întreprinzător;

taxa pentru lemnul eliberat pe picior.

Taxa pentru apă este reglementată de titlul VIII al Codului fiscal.

Plătitori ai taxei pentru apa sunt persoanele fizice şi juridice care practică activitatea de

întreprinzător, care extrag apă din fondul apelor şi cele care utilizează apă la hidrocentrale.

Obiect taxabil este:

a) volumul de apă extras din fondul de apă

79

b) volumul de apă utilizat de hidrocentrale

Tabel nr. 23: Cotele taxei pentru apă

Nr.. Obiect impozabil Taxa, lei

1. 3

Pentru fiecare m de apă extrasă din fondul apelor 0,3

2 3

Pentru fiecare m de apă minerală sau altă apă extrasă destinată îmbutelierii 16

3. 3

Pentru fiecare 10 m de apă utilizată la hidrocentrale 0,06

Modul de calculare a taxei.

Plătitorul îşi calculează taxa pentru apă, pornind de la volumul apei extrase sau

volumul de apă utilizate la hidrocentrale, conform datelor contoarelor sau, în lipsa acestora,

conform normelor de extragere sau utilizare al apei.

Facilităţi privind taxa pentru apă:

Nu se aplică taxa pentru:

- apele subterane extrase din subsol concomitent cu minereurile sau extrase pentru

prevenirea (lichidarea) acţiunilor dăunătoare ale acestora;

- apa utilizată pentru stingerea incendiilor; D apa utilizată pentru creşterea peştelui;

- apa utilizată de întreprinderile societăţilor orbilor, societăţilor surzilor, societăţilor

invalizilor, precum şi de instituţiile medico-sanitare publice;

- apa utilizată de întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar.

Termenul de achitare şi prezentare a dărilor de seamă.

Plătitorii achită taxa pentru apă în bugetul unităţilor administrativ teritoriale până în ultima

zi a lunii următoare trimestrului de gestiune.

România

Codul fiscal a intrat în vigoare începând cu 01.01.2004 pe baza Legii nr. 571/2003,

cuprinzând cadrul legal cu privire la cele mai importante impozite datorate bugetului central

şi bugetelor locale.

80

Plătitorii de impozit pe profit sunt persoane juridice române, persoane juridice străine

care desfăşoară activităţi prin intermediul unui sediu permanent în România, persoane

juridice şi persoane fizice nerezidente, persoane fizice rezidente asociate cu persoanele

juridice române şi persoane juridice străine care realizează venituri în legatură cu

proprietăţile imobiliare situate în România.

Impozitul pe profit este de 16%.

În sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugată se cuprind operaţiunile care

indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;

locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în

România;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile

economice, respectiv activităţile producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de

servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau

asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor

corporale sau necorporale, în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.

Baza de impozitare - reprezintă tot ce constituie contrapartidă obţinută sau care urmează a

fi obţinută de furnizori ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ,

preţurile de achiziţie pentru bunurile a căror plată se efecuează în rate, suma cheltuielilor

efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor de servicii privind utilizarea

temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri ce nu

au legatură cu activitatea sa economică, sau pentru a putea fi puse la dispoziţie în vederea

utilizării în mod gratuit, altor persoane şi prestările de

servicii efectuate în mod gratuit de către o persoană impozabilă, în scopuri care nu au

legătură cu activitatea economică pentru uzul personal al angajaţilor săi sau al altor persoane.

Cotele de TVA:

- cota standard de 19%;

- cota redusă de 9%.

81

Accize - taxe speciale de consum datorate bugetului statului pentru:

bere;

vin;

băuturi fermentate, altele decât bere şi vin;

produse intermediare;

alcool etilic;

produse din tutun;

ulei mineral.

Aceste impozite și taxe sunt strânse de către autoritățile locale, comune, orașe, județe. Fiecare

autoritate locală stabilește impozitele și taxele proprii, pe baza hotărârilor consililor locale, cu

respectarea hotărârilor, ordonanțelor și legilor emise de Guvernul României sau Parlament.

Impozitul şi taxa pe clădiri,

Impozitul şi taxa pe teren,

Taxa asupra mijloacelor de transport,

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor,

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate,

Impozitul pe spectacole,

Taxa hotelieră,

Taxe speciale,

Alte taxe locale

Pentru mai multe informații privind mărimile impozitelor și taxelor locale din județul

Botoșani: accesați link-ul cu Hotărîrea Consiliului Local nr. 319 din 05 noiembrie 2015.

http://www.primariabt.ro/hcl/2015/319.pdf

Ucraina

http://www.primariabt.ro/hcl/2015/319.pdf

82

Impozitul pe profit este de 30%, iar cel pe dividende de 15%. Există rate speciale

prevăzute pentru anumite tipuri de venituri. Companiile ucrainiene sau reprezentanţele

permanente ale companiilor străine în Ucraina ce efectuează plăţi nerezidenţilor, trebuie să

reţină impozitul pe profit la o rată de 15%. Tuturor filialelor companiilor străine li se cere să

se înregistreze ca plătitori de impozit pe profit.

Taxa pe valoarea adăugată este de 20% (taxa standard) şi 10% taxa redusă. Bunurile

exportate nu sunt supuse TVA-ului. O persoană juridică este obligată să devină plătitor de

TVA în cazul în care încasările sale depăşesc pe ultimele 12 luni 300.000 UAH. să devină

TVA-ul se aplică:

- furnizării de bunuri şi servicii, când locul furnizării este Ucraina;

- importului de bunuri în Ucraina.

Următoarele categorii de tranzacţii sunt exceptate de la plata TVA-ului:

- tranzitarea cargo-urilor sau a navelor de pasageri pe teritoriul Ucrainei;

- servicii de asigurări şi reasigurări prestate de către brokeri, asiguratori

şi agenţi licenţiaţi;

- anumite servicii financiare şi transferul unor anumite instrumente

financiare;

- servicii de dealeri şi brokeraj pentru tranzacţii asiguratorii.

O persoană plătitoare de TVA este obligată să se înregistreze la autorităţile de taxare

din zona unde îşi desfăşoară activitatea şi să obţină un certificat de înregistrare în termen de

10 zile lucrătoare. Companiile străine care şi-au încheiat activitatea pe teritoriul Ucrainei sunt

obligate să introducă o declaraţie de taxă finală la autorităţile de taxare. Un plătitor de TVA

poate cere rambursarea TVA-ului dacă a fost creditor

plătitor de TVA pentru cel puţin două luni. Accizele practicate în Ucraina se aplică

următoarelor bunuri: alcool, produse din tutun, benzină şi alte câteva tipuri de carburanţi,

automobile şi bijuterii.

Rata este calculată fie ca un procentaj din vânzare, fie ca o rată fixă în euro, calculată în

funcţie de tip, cantitate, volum sau greutate. Taxa este plătită atât de rezidenţi, cât şi de

societăţile legale sau individuale nerezidente care produc sau importă bunuri supuse taxelor.

83

În anul 2007, impozitul pe venitul persoanei este de 15%. Angajatorii ucrainieni sunt

obligaţi să plătească contribuţiile la asigurările sociale, în privinţa angajaţilor ucrainieni sau

străini. De la 1 ianuarie, 2007, se aplică următoarele rate bazate pe salariul brut:

- 33,2% pentru Fondul de Pensii al Statului;

- 1,5% pentru Fondul de Asigurări Sociale;

- 1,3% la Fondul de Asigurare pentru Muncă;

- între 0,66 şi 13,6% pentru Fondul de Asigurări Sociale, privitor la accidentele

de muncă.

Principalele taxe din sistemul financiar ucrainian sunt:

- impozitul pe profit;

- impozitul pe venitul persoanei;

- taxa pe valoarea adăugată,

- fondul de pensii,

- impozitul pe cifra de afaceri şi taxa vamală;

- impozitul pe terenuri;

- impozitul fiscal.

Principalele taxe care afectează afacerile sunt taxa de publicitate, taxa municipală şi plata

pentru folosirea simbolurilor locale

84

Accesul la finanțări relevante sectorului agricol

Republica Moldova

Oportunitățile de finanțare în agricultură sunt în continuă creștere. Sistemul bancar

național format din 14 subiecți activi este cel mai mare creditor al agriculturii. De obicei,

băncile creditează afacerile agricole din sursele proprii, din sursele proiectelor donatoare

internaționale, precum:

Transition to High Value Agriculture Project (finanțat de Millennium Challenge

Corporation, Programul Compact, http://www.mca.gov.md/): proiectul urmărește

creșterea veniturilor din agricultură prin stimularea producției și ameliorarea

comercializării fructelor și legumelor cu valoare adăugată sporită. Conform

proiectului, din resursele donatoare ale Millennium Challenge Corporation vor fi

reparate 11 siteme complexe de irigare care vor deservi 15,500 ha de teren și vor

furniza apă irigabilă pentru producția de fructe și legume du valoare adăugată înaltă,

precum și pentru culturile cerealiere. Proiectul este estimat la 101,7 milioane USD;

IFAD VI (http://www.ifad.md/): acesta este al șaselea proiect implementat de IFAD în

Moldova și are scopul de a reduce sărăcia în mediul rural prin crearea lanțurilor

valorice eficiente. Costul total al proiectelor implementate de IFAD începînd cu 1999

se ridică la 116.3 milioane USD;

RISP II (http://www.capmu.md/): acesta este un proiect finanțat de Banca Mondială

cu misiunea de a contribui la creșteea agriculturii și sectoarele rurale în perioada post-

tranziție, prin amelioarea accesului fermierilor și întreprinzătorilor din mediul rural la

competențe tehnice, finanțe și know-how. Proiectul este estimat la cca. 21 milioane

USD;

MAC-P (http://www.capmu.md/): acesta este un proiect co-finanțat de Guvernul

Suediei, Republicii Moldova şi Fondului Ecologic Global. Proiectul vizează

dezvoltarea competitivităţii agriculturii din Moldova prin susţinerea modernizării

sistemului de management al securităţii alimentare; implementarea practicilor

http://www.mca.gov.md/

http://www.ifad.md/news/?nid=013d6858cf8b1773951160b79a14335a

http://www.capmu.md/

http://www.capmu.md/

85

ecologice şi gestionării durabile a terenurilor. În particular, proiectul va contribui la

îmbunătăţirea infrastructurii post-procesare, nivelului de organizare a producătorilor

agricoli, prin acordarea granturilor investiţionale. Valoarea proiectului atinge 37.4

milioane USD;

Wine sector restructuring program (finanțat de Banca Europeană pentru Investiții, vezi

mai multe la:http://winemoldova.md/despre.php?lng=): proiectul estimat la 75

milioane EUR țintește slăbiciunile structurale ale industriei vinificației în Moldova, de

la etapa plantării viței-de-vie la etapa livrării vinului.

Din progamele finanțate și sprijinite direct de Guvernul Republicii Moldova fac parte:

Progarmul de Atragere a Remitențelor în Economiei PARE 1+1 urmărește atragerea

remitenților de la emigranții moldoveni în sectorul productiv al economiei prin

instruirea și furnizarea de asistență la etapa demarării afacerii, precum și pentru co-

finanțarea acesteia;

Programul de Național de Abilitare Economică a Tinerilor PNAET (vezi mai multe la

http://www.odimm.md/): programul urmărește să cultive și să dezvolte abilitățile

antreprenoriale ale tinerilor (18-30 ani) din mediul rural și să cofinanțeze demararea

unei afaceri.

În 2012 băncile comerciale au acordat credite agriculturii şi industriei alimentare în

valoare de 4.23 mlrd. MDL. Agriculturii i-a revenit o cotă de 33.5% sau 1.39 mlrd MDL.

Această tendinţă se explică în primul rînd prin mărimea afacerilor din industria alimentară.

Or, în general valoarea medie a unui credit contractat de agenţii economici din industria

alimentară este net superior valorii medii a unui credit din agricultură, aceasta arătînd că

afacerile din agricultura primară sînt mult mai mici şi mai fragmentate.În prezent, pentru a

accesa o finanțare pe piața locală, investitorul trebuie să:

http://winemoldova.md/despre.php?lng=

http://www.odimm.md/index.php?option=com_content&view=article&id=36&Itemid=183&lang=ro

86

1. Studieze produsele creditare ale băncilor în corespundere cu resursele din care acestea

provin (studiază produsele creditare la:

http://www.bnm.md/md/list_licensed_banks_md);

2. Analizeze informația disponibilă cu privire la programele de finanțare și co-finanțare

în agricultură și să identifice un program compatibil cu proiectul său investițional (află

mai multe depsre programele de finanțare în agricultură accesând:

http://businessportal.md/en/projects/finantare/);

3. Să găsească un consultant în afaceri pentru a elabora un Plan de Afacere (găsește

consultanți în afacere la: http://yellowpages.md/);

4. Ajusteze cererea de finanțare la standardele elaborate de unitățile de implementare a

proiectelor de finanțare în agricultură și să solicite un credit.

Accesul la Subsidii și Servicii de Asigurare

În Moldova, subsidiile sunt acordate pentru afacerile agricole pentru și în cadrul a 10

măsuri de sprijin (vezi mai jos HG Nr.152 din 26.02.2013 cu privire la aprobarea modului de

utilizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul2013).

Fondul de subsidiere a agriculturii este administrat deAgenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură, care dispunde de 37 agenții teritoriale. Fondul subsidiilor este coordonat de

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură care deține 37 de oficii locale. În2012,

fondul de subsidere a agriculturii a constituit 400 milioane MDL, iar pentru anul 2013 suma

planificată din contul bugetului de stat a rămas aceeași.

Printre măsurile de sprijin poate fi identificată și subsidierea asigurării în agricultură

(stimularea asigurării riscurilor de producţie în agricultură), care încurajează afacerile

agricole să își asigure culturile și recoltele din resursele acesui fond. Pentru a beneficia de

subsidii în agricultură, afacerile agricole trebuie să:

1. Verifice eligibilitatea (vezi HG Nr. 152 din 26.02.2013 cu privire la aprobarea modului

de utilizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul

curent, http://lex.justice.md/;

http://www.bnm.md/md/list_licensed_banks_md

http://businessportal.md/en/projects/finantare/

http://yellowpages.md/

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=346879

87

2. Cere un formular de cerere a subsidiei de la oficiul local al Agenției de Intervenție și

Plăți pentru Agricultură (AIPA). Găsește oficii locale la:

http://www.aipa.md/index.php/office;

Obține calitatea de membru al unei asociații profesionale relevante pentru domeniul

propriu de activitate şi/sau al unei organizaţii profesionale pe produs, în sensul Legii nr.

257-XVI din 27 iulie 2006 privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor

agricole şi agroalimentare și solicită un certificat care atestă calitatea de membru (vezi

un model de certificat lahttp://lex.justice.md/);

3. Între 15 Februarie și 31 Octombrie (cu excepția măsurii 2) în fiecare an, depune la

agenția teritorială a AIPA:

cererea-tip de acordare a sprijinului financiar pentru măsura respectivă, copia

certificatului de înregistrare, planul de afaceri elaborat pentru o perioadă de cel

puţin 3 ani (la accesarea măsurilor de sprijin6 și 8), declaraţia pe propria

răspundere privind veridicitatea datelor şi a documentelor prezentate, documentul

care atestă pregătirea profesională în domeniul ce vizează investiţia (inclusiv copia

diplomelor de studii sau certificatele de formare), certificatul ce atestă faptul că

producătorul agricol este membru al unei asociaţii profesionale de profil, copia

raportului financiar pe anul precedent celui de gestiune, copia acordului de

reeşalonare a datoriilor, în cazul existenţei datoriilor la achitarea impozitelor şi

taxelor faţă de bugetul public naţional, certificatul eliberat de banca comercială, în

care va fi indicat numărul contului în lei moldoveneşti

4. Semnează Contractul de acordare a sprijinului financiar cu AIPA;

5. Recepționează transferul subsidiei de la Ministerul Finanțalor;

Sectorul asigurării riscurilor în agricultură este subdezvoltat, ori numai 3% din

suprafețele cultivate sunt, în prezent, asigurate. Dacă anterior doar 2 companii erau eligibile

pentru furnizarea serviciilor de asigurare subvenționată a riscurilor în agricultură, în anul

2012 a avut loc liberalizarea pieței prin modificarea exigențelor față de asiguratori, astfel

încît mai multe companii de asigurări au acces la Fondul de subvenționare (modificarea art.

15 din Legea Nr. 243 din 08.07.2004).

http://www.aipa.md/index.php/office

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=317187

88

Pentru a asigura o suprafață cultivată, investitorul:

1. Înregistrează culturile de cereale, fructe sau legume la Primărie și primește o adeverință

prin care se confirmă existența culturilor;

2. Semnează un contract de asigurare a riscurilor cu o companie de asigurare;

3. În cazul producerii riscului asigurat:

Pentru culturile de cereale, fructe și legume, asiguratul depune, cel tîrziu în 48 de ore

de la data producerii evenimentului, o înştiinţare în scris asigurătorului privind

despăgubirea de asigurare. Copia de pe înştiinţare a asiguratului este prezentată la

primărie în acelaşi termen;

În caz de pieire sau de vătămare a animalelor, păsărilor, familiilor de albine şi a

peştilor asiguraţi, asiguratul este obligat să depună, în termen de 24 de ore de la data

depistării pieirii sau vătămării, o înştiinţare scrisă asigurătorului şi să înregistreze

faptul pieirii sau vătămării animalelor la Direcția raională sanitar-veterinară și pentru

siguranța produselor de origine animalieră (găsește directiile raionale la:

http://www.asv.gov.md/);

4. Asiguratorul este obligat să întocmească un act de constatare a pagubelor, care este

semnat de către asigurator, asigurat, reprezentantul direcției raionale agricole și

reprezentantul AIPA:

La asigurarea recoltei, în termen de 10 zile de la data primirii înştiinţării despre cazul

asigurat, cu participarea reprezentantului direcţiei raionale agricole, al subdiviziunii

teritoriale a Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură şi a asiguratului;

La asigurarea animalelor în termen de 15 zile de la data primirii înştiinţării despre

cazul asigurat, cu participarea reprezentanţilor asiguratului şi al serviciului veterinar

de stat.

Compania de asigurare plătește paguba în cel mult 10 zile de la semnarea actului de

constatare a pagubelor.

http://www.asv.gov.md/index.php?p=contacte

89

Ucraina

În general, instrumentele de finanțare sunt următoarele:

• credite bancare tradiționale ;

• Leasing ;

• finanțarea datoriilor prin bilete la ordin, plăți garantate și programe de creditare speciale ;

• finanțarea de stat (achiziții prezentate de Fondul Agrar și de Stat pentru Alimentație și

Corporația de cereale din Ucraina)

• împrumuturi externe (IPO-uri, euroobligațiuni, împrumuturi de la bănci nerezidente, etc.)

Astăzi, împrumuturi bancare sunt cele mai comune și accesibile, dar nici pe departe cea

mai ieftină opțiune de finanțare. Acestea sunt oferite pentru producătorii agricoli de către

numeroase bănci, din care, cu toate acestea, doar cinci la zece sunt de fapt axate pe acest

sector.

Următoarele produse oferite de bănci pentru sectorul agricol sunt la cea mai mare cerere:

• Credite pentru finanțarea capitalului de lucru: creditele acordate de sezon pentru o

perioadă de la 6 până la 36 luni. În medie, creditele sunt acordate pentru o perioadă de la 6

până la 12 luni și sunt acordate în mod normal pentru a răspunde cerințelor sezonului de

primăvară și de toamnă. Ratele dobânzilor variază de la 17% la 25%, iar calendarele de

rambursare sunt personalizate pentru că se iau în considerare nevoile debitorilor și fluxurile

de numerar viitoare.

Creditele în valută în mod normal suportă rate ale dobânzii mai mici, dar cerințele

pentru debitori sunt mult mai exigente. De asemenea, trebuie menționat faptul că

întreprinderile sunt sfătuiți să ia astfel de împrumuturi numai cu condiția unei poziții a

monedei echilibrată, adică cu condiția ca veniturile în valută străină să fie suficiente pentru a

deservi împrumutul în valută, în caz contrar împrumutatul se pot confrunta cu riscuri

suplimentare de schimb valutar.

Credite pentru reconstituirea capitalului de lucru poate fi emis pentru scopuri specifice

prevăzute în contract, de exemplu, pentru a permite debitorului de a achiziționa combustibil

90

sau îngrășăminte sau pentru plata salariilor sau chirie pentru terenuri închiriate. În astfel de

cazuri, băncile monitorizează utilizarea acestor resurse.

• credite de investiții pentru achiziționarea de mașini sau de finanțare a proiectelor pe

termen lung (de exemplu, construcția de silozuri de cereale). Durata de viață a acestor

produse este în general mai mare și constituie 3-8 ani, deși există programe mai scurte, care

sunt personalizate ținând cont de specificul afacerii împrumutatului. Credite în UAH

denominate în această categorie poartă ratele dobânzilor în intervalul de 17% -23.5% pe an.

• tranzacții de factoring oferă o oportunitate suplimentară de a obține rapid finanțare

negarantate (cu avans de 85% -95% din valoarea contractului, eliberat pentru 7-90 zile).

Leasing

Programele de leasing agricole sunt oferite atât de către băncile de creditare în

agricultură, cît și de către companiile de leasing specializate. Unul dintre avantajele leasing-

ului sunt dobînzile mai mici, variind de la 9% la 12% pe an. În plus, compania de leasing sau

banca implicat în afacere poate controla conformitatea furnizorilor de utilaje, cu obligațiile

sale de garanție sau de întreținere. Produse de leasing sunt standardizate (se poate închiria

întreaga gamă de utilaje oferite de producători mari și mijlocii), iar deciziile cu privire la

astfel de împrumuturi sunt luate foarte repede, de multe ori in termen de cîteva zile. Cu toate

acestea, creditorii acorda împrumuturi doar pentru suma care nu depășește 80% din prețul

echipamentului închiriat, care este legată de evaluarea internă a elementelor garantate

efectuate pentru a evalua pierderile din depreciere.

Una dintre băncile a oferit o opțiune de finanțare similară în formă de plăți garantate cu o

taxă de 4%, ceea ce, cu toate acestea, sunt supuse unor termeni și condiții mai stricte (atât

cumpărătorul și vânzătorul trebuie să fie clientii bancii, din moment ce toate garantat plățile

sunt înregistrate și procesate în cadrul sistemului de plată on-line al băncii). În afară de faptul

că, nu există programe de plăți garantate de furnizori de intrare, ca urmare a care acordul se

poate termina pe prima scena lăsând distribuitorul și furnizorul expuse la riscuri valutare și

de credit care nu sunt incluse în prețul inițial.

91

Romania

Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2020 are 15 măsuri de finanțare și o

alocare totală de 9,85 miliarde de euro, accentul fiind pus pe asociere și integrarea

producției.

Potrivit variantei de lucru a Cadrului Național de Implementare a PNDR 2014-2020,

cheltuielile privind costurile generale ale proiectului sunt eligibile dacă respectă

prevederile art. 45 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 şi îndeplinesc următoare le

condiții:

1. sunt prevăzute sau rezultă din aplicarea legislației în vederea obținerii de avize,

acorduri şi autorizații necesare implementării activităților eligibile ale operațiunii

sau rezultă din cerințele minime impuse de PNDR 2014-2020;

2. sunt aferente unor studii şi/sau analize privind durabilitatea economică și de mediu,

inclusiv studiul de fezabilitate, întocmite în conformitate cu prevederile legislației

în vigoare;

3. sunt necesare în procesul de achiziții publice pentru activitățile eligibile ale

operațiunii;

4. sunt aferente activităților de coordonare şi supervizare a execuției şi recepției

lucrărilor de construcții-montaj.

Cheltuielile de consultanță şi pentru managementul proiectului sunt eligibile dacă

respectă aceste prevederi şi se decontează proporțional cu valoarea fiecărei tranşe de plată

aferente proiectului.

Cheltuielile de consultanţă pentru întocmirea dosarului cererii de finanţare se pot

deconta integral în cadrul unei singure tranşe de plată.

Costurile generale ale proiectului trebuie să se încadreze în maximum 10% din

totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele care prevăd și construcții-montaj, și în limita

a 5% pentru proiectele care prevăd achiziția simplă. Aceste cheltuieli precum și

cheltuielile de actualizare vor fi detaliate pentru fiecare măsură în Ghidul solicitantului, iar

procentul acordat se stabilește în funcție de tipul şi de complexitatea proiectului.

http://www.stiriagricole.ro/reguli-privind-masurile-de-investitii-din-pndr-2014-2020-si-subprogramul-pomicol-cum-te-feresti-de-conditiile-artificiale-20346.html

92

În cazul proiectelor care necesită acord de mediu cu studiu de impact pentru

obținerea acestuia, selecția proiectelor se efectuează fără obligativitatea prezentării

acordului de mediu, acesta urmând a se depune în termen de maximum 6 luni de la

notificarea solicitantului privind selecția proiectului, sub sancțiunea nesemnării

contractului de finanțare cu AFIR.

În cazul proiectelor care necesită acord de mediu fără studiu de impact, selecția

proiectelor se efectuează fără obligativitatea prezentării acestuia, iar prezentarea

documentului se va face în termen de maximum 3 luni de la notificarea solicitantului

privind selecția proiectului, sub sancțiunea nesemnării contractului de finanțare cu AFIR.

Derularea procedurilor de achiziții, inclusiv cele publice, trebuie finalizate și

avizate de AFIR în termen de maximum 6 luni pentru proiectele care includ construcții -

montaj și maximum 3 luni pentru proiectele care includ achiziții simple, de la data primirii

Notificării privind selectarea proiectelor și până la semnarea contractelor de finanțare.

Pentru derularea procedurii de achiziție de utilaje al căror montaj se va realiza în

cadrul construcțiilor realizate prin proiectul depus spre finanțare, se pot realiza și aviza

după semnarea contractului de finanțare.

În cazul beneficiarilor privați sau publici, termenele prevăzute anterior se suspendă

pe perioada în care AFIR efectuează verificările și perioada necesară soluționării

contestațiilor privind achizițiile publice.

Studiile de fezabilitate sau documentațiile de avizare a lucrărilor de intervenție,

aferente cererilor de finanțare depuse de solicitanți/beneficiari pentru măsuri/sub-măsuri

din PNDR 2014-2020 sau scheme de ajutor, trebuie să fie întocmite conform prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației

tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de

elaborare a devizului general pentru obiective de investiții şi lucrări de intervenții, cu

modificările și completările ulterioare.

În cazul proiectelor integrate, se respectă regulile specifice aplicabile fiecărei sub-

măsuri din cadrul a două sau mai multe măsuri diferite din care provin operațiunile

respectivului proiect, iar sprijinul va fi acordat din alocarea financiară a sub-măsurii din

http://www.stiriagricole.ro/reguli-privind-masurile-de-investitii-din-pndr-2014-2020-ce-contine-lista-celor-care-nu-pot-accesa-fonduri-europene-nerambursabile-pentru-agricultura-20349.html

93

care face parte operațiunea majoritară din punct de vedere financiar, astfel cum se

precizează în Ghidul solicitantului.

Cererile de finanțare însoțite de documentațiile specific măsurilor/sub-măsurilor, ca

părți componente ale proiectului integrat, pot fi depuse de un solicitant în etape diferite,

conform cererilor de lansare de proiecte și alcătuiesc un proiect integrat numai dacă

acestea sunt selectate în vederea finanțării. Solicitantul care depune mai multe

documentații are obligația de a menționa pentru fiecare apartenența la proiectul integrat. În

lipsa furnizării acestei informații documentația respectivă are regimul unui proiect simplu,

în condițiile prezentei hotărâri.

În Ghidul solicitantului specific fiecărei sub-măsuri/măsuri se cuprind tipurile de

documente, avize, autorizații sau studii, după caz, precum și termenul de prezentare a

acestora la AFIR sau APIA de către solicitanți.

În afara costurile generale ale proiectului, cheltuielile necesare pentru implementarea

proiectului sunt eligibile dacă:

1. sunt realizate efectiv după data semnării contractului de finanțare sau notificării

AFIR privind selecția proiectului, după caz, şi sunt în legătură cu îndeplinirea

obiectivelor investiției/lor fiecărei măsuri/sub-măsuri, cu excepția cheltuielilor

necesare implementării proiectelor care presupun și înființare/reconversie plantații

pomicole, realizate în cadrul sub-măsurii 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole”,

care pot fi efectuate după depunerea cererii de finanțare, conform art. 60 (2) din

Regulamentul (UE) nr. 1305/2013);

2. sunt efectuate pentru realizarea investiției cu respectarea rezonabilității costurilor;

3. sunt efectuate în conformitate cu prevederile contractului de finanțare semnat cu

AFIR;

4. sunt înregistrate în evidențele contabile ale beneficiarului, sunt identificabile,

verificabile şi sunt susținute de originalele documente lor justificative, în condițiile

legii.

La solicitarea AFIR, beneficiarul este obligat să furnizeze toate informațiile legate de

contractori și subcontractori, conform cerințelor acesteia.

94

Beneficiarii sunt obligați să respecte rezonabilitatea prețurilor prin:

1. respectarea limitelor de prețuri din baza de date a AFIR și /sau

2. respectarea procedurilor privind achizițiile publice pentru beneficiarii publici și a

procedurilor de achiziție pentru beneficiarii privați;

3. respectarea valorilor costurilor standard,conform H.G. nr. 363/2010 privind

aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri

publice, cu modificările ulterioare, în cazul beneficiarilor publici;

4. respectarea valorilor pentru contribuția în natură, potrivit fișelor sub-măsurilor 4.1

„Investiții în exploatații agricole” și 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole” din

PNDR 2014-2020.

De asemenea, în proiectul Cadrului Național de Implementare, versiunea ianuarie 2015,

pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, au fost enumerate

categoriile de solicitanți care nu pot accesa fonduri europene nerambursabile pentru

agricultură în actuala perioadă de programare.

Astfel, conform documentului citat (aflat în variantă de lucru, n.r.), categoriile de

solicitanți sau beneficiari ai măsurilor sau sub-măsurilor de investiții derulate prin PNDR

2014 – 2020, restricționate de la finanțare, sunt, după caz:

1. solicitanții/beneficiarii înregistrați în Registrul debitorilor AFIR, atât pentru

Programul SAPARD, cât și pentru FEADR, până la achitarea integrală a dator iei

față de AFIR, inclusiv a dobânzilor și majorărilor de întârziere;

2. solicitanții/beneficiarii care au contracte de finanțare încetate din proprie inițiativă,

pentru 1 an de la data rezilierii, iar solicitanții/beneficiarii care au contracte de

finanțare încetate pentru nerespectarea obligațiilor contractuale din inițiativa AFIR,

pentru 2 ani de la data rezilierii;

3. solicitanții/beneficiarii care au acționat în nume propriu sau prin reprezentanți

autorizați legal ori prin persoane interpuse, în privința cărora s-a constatat că au

prezentat declarații pe proprie răspundere neconforme cu realitatea și astfel au creat

avantaje necuvenite, timp de 2 ani de la data constatării; sunt exceptate erorile

95

materiale asupra unor elemente neesențiale, care nu afectează conținutul declarației

pe proprie răspundere;

4. beneficiarii Programului SAPARD sau ai cofinanțării FEADR, care se află în

situații litigioase cu AFIR, până la pronunțarea definitivă și irevocabilă a instanței

de judecată în litigiul dedus judecății;

5. întreprinderi în dificultate conform prevederilor specifice din fișele submăsurilor

PNDR 2014-2020;

6. solicitanții/beneficiarii/reprezentanți legali ai acestora, în privința cărora AFIR a

constatat printr-un act administrativ că au creat condiții artificiale, timp de 2 ani de

la data constatării.

Totodată, fermierii pot obține fonduri europene nerambursabile pentru mai multe

proiecte derulate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, dacă

accesează mai multe măsuri, potrivit proiectului Cadrului Național de Implementare a

PNDR, versiunea ianuarie 2015.

Astfel, un solicitant sau beneficiar poate obține finanțare nerambursabilă din FEADR

și de la bugetul de stat pentru mai multe proiecte de investiții depuse pentru măsuri/sub -

măsuri diferite din cadrul PNDR 2014-2020, cu respectarea condițiilor de eligibilitate ale

programului, respectării regulilor ajutoarelor de stat și a celor „de minimis”, după caz, și

dacă nu creează artificial condiţiile necesare pentru a obţine în mod necuvenit un avantaj,

fapt care contravine obiectivelor măsurii/submăsurii/schemei de ajutor .

În cazul în care solicitantul și/sau interpuși ai acestuia depun în același timp mai

multe proiecte alăturate, în cadrul aceleiași sub-măsuri, care formează împreună un flux de

producție și/sau procesare unitar, proiectele sunt neeligile. Solicitantul poate depune un alt

proiect pentru o investiție alăturată care face parte din același flux tehnologic numai după

finalizarea proiectului depus anterior.

Solicitantul/beneficiarul care accesează fonduri europene nerambursabile din FEADR

și de la bugetul de stat pentru mai multe proiecte de investiții depuse pentru măsuri/sub-

măsuri diferite din cadrul PNDR 2014-2020 trebuie să facă dovada existenței cofinanțării

private, cumulat pentru toate proiectele.





96

Potențialii beneficiari/beneficiarii PNDR 2014-2020 care prezintă dovada cofinanţării

private prin extras de cont trebuie să solicite instituției bancare să blocheze, în contul

special al proiectului, 50% din sumă, care va fi folosită numai în vederea efectuării plăților

privind implementarea proiectului. Sumele respective sunt purtătoare de dobânzi la un

nivel negociat cu banca și se deblochează numai pe baza solicitărilor beneficiarilor avizate

în prealabil de către AFIR.

În situația proiectelor de infrastructură, ale aceluiași beneficiar care vizează investiți i

în infrastructura de apă/apă uzată și rutieră, situate parțial sau total pe același

amplasament, proiectul aferent realizării infrastructurii rutiere va fi depus după realizarea

infrastructurii de apă/apă uzată.

Beneficiarii trebuie să prezinte cererea pentru prima tranșă de plată și documentele

justificative în termen de cel mult 4 luni de la data semnării contractului de finanțare în

cazul proiectelor pentru achizițiile simple și în termen de cel mult 8 luni în cazul

proiectelor pentru achiziții complexe care prevăd construcții-montaj.

Pentru beneficiarii sprijinului acordat în vederea plantării de specii perene, agricole și

forestiere, termenul pentru depunerea cererii de plată este de maximum 24 luni de la data

semnării contractului de finanțare și pentru motive temeinice și justificate în mod

corespunzător, acest termen se poate prelungi cu încă cel mult 6 luni, cu plata penalităților

prevăzute în contractul de finanțare.

Beneficiarii care nu respectă termenele de depunere a cererilor de plată nu mai pot

obține finanțarea publică, contractul fiind reziliat.

De asemenea, plata avansului către beneficiar nu este considerată tranșă de plată.

Condițiile, modalitatea de solicitare și acordare a avansului se detaliază în Ghidul

solicitantului, care va fi elaborat după aprobarea de către Comisia Europeană a PNDR

2014-2020.

Ministerul Agriculturii a mai deschis două linii de finanțare din fonduri europene prin

noul PNDR

Principiul de bază al noului PNDR este integrarea producției și scurtarea lanțului de

la producător la consumatorul final, accentul fiind pus pe ferma de familie, ceea ce

97

înseamnă că micii producători care nu vor solicita fonduri europene nerambursabile pentru

agricultura doar pentru dezvoltarea producției, ci și pentru procesarea acesteia vor obține

mai mulți bani. Spre exemplu, cei care vor solicita fonduri europene nerambursabile pentru

agricultura doar pentru zona de producție vor putea obține 50% din valoarea proiectului,

jumătate din valoarea acestuia urmând să fie asigurată din buzunarul propriu sau prin

credite.

În schimb, cei care vor cere fonduri europene nerambursabile pentru agricultura atât

pentru dezvoltarea producției, cât și pentru procesarea ei vor primi încă 20% din valoarea

proiectului, astfel încât gradul de finanțare europeană nerambursabilă va ajunge la 70%.

Procesarea poate însemna înființarea unui centru de procesare a cerealelor pentru obținerea

de furaje, a unei linii de abatorizare sau de fabricare a dulcețurilor.

Pomicultorii pot accesa fonduri europene în valoare de aproximativ 260 de milioane

de euro, disponibile prin noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020,

având ca suport „Ghidul tehnic și economic – Pomi, arbusti fructiferi, capsun”, realizat de

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura (ICDP) Pitești-Mărăcineni.

„ICDP Pitești-Mărăcineni a finalizat și înaintat la Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale (MADR) „Ghidul tehnic și economic – Pomi, arbusti fructiferi,

capsun”. Acesta a fost transmis Direcţiilor Agricole și Oficiilor de Consultanță din fiecare

județ, rolul lui fiind să ajute la proiectarea viitoarelor exploatații pomicole.

În noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 este alocată o

sumă de 220 de milioane de euro pentru modernizarea și reconversia plantațiilor pomicole

și alte 40 de milioane de euro pentru prelucrarea și comercializarea produselor

obținute. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, prin sub-programul de pomicultura vor

putea fi reabilitate în jur de 35.000 de hectare de plantații pomicole, iar obiectivul

instituției este ca, până în anul 2020, România să atingă o suprafață de 200.000 de hectare

cu livezi, de la circa 140.000 hectare în prezent, din care 60.000 de hectare sunt în declin.

Pomicultorii care vor depune proiecte care vor prevedea integrarea producției cu

procesarea sau comercializarea, precum și cei care vor forma asociații sau cooperative

agricole, vor primi un punctaj mai mare comparativ cu cei care vor depune proiecte care

http://www.stiriagricole.ro/sub-programul%20de%20pomicultur%C4%83,%20fonduri%20europene%20nerambursabile%20pentru%20agricultura,%20ferma%20de%20familie,%20fonduri%20europene%20pentru%20ferma%20de%20familie,%20fonduri%20europene%20pentru%20pomicultura,%20pndr%202014-2020,%20daniel%20constantin,%20ministrul%20agriculturii

98

vor viza doar partea de producție. De asemenea, vor primi un punctaj mai mare proiectele

care vor folosi genetică românească, respectiv material săditor produs în România.

În plus, fermele de familie vor avea prioritate la finanțările nerambursabile din

fondurile europene. În plus, fermierii care vor investi în genetică românească, fie că

vorbim despre animale de rasă sau de puieți sau semințe, vor primi punctaj mai mare la

evaluarea proiectelor cu fonduri europene nerambursabile pentru agricultura prin PNDR

față de cei care vor achiziționa animale ori material săditor din import.

De asemenea, vor fi elaborate proiecte tip pentru fermele de familie și pentru alte tipuri de

investiții, cum sunt fermele de creștere a animalelor. O oportunitate o reprezintă

investițiile în agricultura ecologica, întrucât cererea de carne ecologica este în creștere iar

România nu are în prezent nicio linie de producție completă certificată ecologic, care să

includă ferma propriu-zisă, linia de abatorizare și cea de procesare.

Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, MADR va

susține producatorii ecologici, mai ales că pe piața internă se constată creșterea continuă

a cererii de alimente organice.

Toți cei care vor depune proiecte pe agricultura ecologica vor avea prioritate la

absorbtia de fonduri europene 2015. Se vor acorda punctaje suplimentare pentru fermierii

care se orientează către agricultura ecologica și integrează producția, astfel încât să fie

atins obiectivul ca produsele organice românești să fie din ce în ce mai prezente pe

rafturile marilor magazine, iar România să exporte mai ales produse procesate, cu valoare

adăugată mare. Fondurile europene alocate prin PNDR pentru fermierii ecologici se ridică

la circa 200 de milioane de euro.

Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) va fi alocată suma de

370 milioane euro pentru refacerea întregului sistem secundar de irigații. Programul

de reabilitare a început în 2012 și va fi încheiat în 2016.

Asociațiile de udători vor putea accesa fonduri europene nerambursabile pentru a

acoperi 100% din valoarea proiectelor, indiferent de valoarea acestora.

Totodată, prin noul PNDR 2014-2020, Stațiunile de Cercetare-Dezvoltare vor putea accesa

fonduri europene pentru investiții în modernizare.

http://www.stiriagricole.ro/produsele-ecologice-brand-de-tara-cati-bani-vor-lua-fermierii-ecologici-prin-pndr-2014-2020-16492.html

http://www.stiriagricole.ro/produsele-ecologice-brand-de-tara-cati-bani-vor-lua-fermierii-ecologici-prin-pndr-2014-2020-16492.html

http://www.stiriagricole.ro/infrastructura-secundara-de-irigatii-va-fi-reabilitata-pana-la-sfarsitul-lui-2016-15379.html

http://www.stiriagricole.ro/infrastructura-secundara-de-irigatii-va-fi-reabilitata-pana-la-sfarsitul-lui-2016-15379.html

99

Ca să poată beneficia de acordarea de plăţi directe, fermierii trebuie să fie înscrişi în

Registrul unic de identificare, administrat de APIA, să depună cerere unică de plată în

termen și să își intabuleze proprietatea.

Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de Ordonanță pentru aprobarea schemelor de

plăţi directe care se acordă în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art.

2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

În urma aderării la Uniunea Europeană, România s-a trezit confruntată cu necesitatea

de a-și adapta în grabă economia agricolă la standardele stabilite la nivel comunitar, în așa

fel încât să se integreze pe deplin în Piața Unică Europeană și în Politica Agrară Comună

(PAC).

În afara diverselor reforme care au avut ca obiect PAC, la fiecare șapte ani,

concomitent cu discutarea și aprobarea Cadrului Financiar Multianual al Uniunii

Europene, sunt stabilite fondurile are au drept destinație agricultura, pentru o perioadă de

programare cu aceeași durată.

Finanțările care derivă din PAC sunt legate de două fonduri, corespunzătoare celor

doi piloni în care este structurată PAC, aceste fonduri sunt Fondul European Agricol de

Garantare (FEAGA) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR),

referitoare la plățile directe și, respectiv, susținerea dezvoltării rurale.

Cele două fonduri se încadrează în balanța generală a Uniunii Europene. Comisia este

răspunzătoare de administrarea acestora; cu toate acestea, comisia nu efectuează în mod

direct plățile către beneficiari. Această sarcină este delegată Statelor Membre, care

operează, la rândul lor, prin intermediul unor organisme de dispunere naționale sau

regionale doar după ce au verificat admisibilitatea cererilor de finanțare. Organismele

românești cu competență în materie sunt APDRP (Agenția de Plăți pentru Dezvoltare

Rurală și pentru Pescuit) și APIA (Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură).

Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA):

Finanțează plățile directe către agricultori (venituri) și măsurile de regularizare a piețelor

agricole, precum și unele cheltuieli în regim de administrare concurențială între Statele

membre și Comunitate și alte cheltuieli efectuate în mod centralizat.

http://www.stiriagricole.ro/reguli-noi-in-2015-pentru-finantarile-europene-ce-inseamna-fermier-activ-si-cine-suporta-costul-cadastrului-si-intabularii-19259.html



100

FEGA prevede:

plăți directe către agricultori;

intervenții destinate reglementării piețelor agricole;

restituiri pentru exportarea produselor agricole în țările terțe;

acțiuni de informare și de promovare a produselor agricole pe piața internă a

Uniunii Europene în țările terțe.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

A intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2007 prin noua Programare 2007-2013 și reprezintă

un instrument unic de finanțare a politicii de dezvoltare rurală. Are drept scop îmbunătățirea

competitivității sectoarelor agricol și forestier, mediul înconjurător și administrarea spațiului

rural precum și calitatea vieții și diversificarea activităților în zonele rurale. FEADR

finanțează inclusiv strategii de dezvoltare locală și măsuri de asistență tehnică. Se reamintește

inițiativa LEADER2.

FEADR prevede:

activități de informare și de formare profesională;

activități menite să faciliteze stabilirea în zonele rurale la tinerilor agricultori;

integrarea profesională a tinerilor șomeri;

pensionarea anticipată a agriculturilor prin cesionarea activităților;

restructurarea potențialului fizic, modernizarea companiilor, potențarea

infrastructurilor;

intervenții pentru salvgardarea peisajelor și a mediului înconjurător;

îmbunătățirea calității producției și a produselor;

acțiuni pentru diversificarea economiei rurale;

consolidarea potențialului uman în sectorul cercetării și al dezvoltării.

Accesul la fondul FEADR de către România a fost posibile doar în urma aprobării

Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNSR).

Agenția de plăți pentru dezvoltarea rurală și pescuit (APDRP)

101

Agenția de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit (APDRP), instituție publică cu

personalitate juridică, a fost înființată de către Guvernul României în luna februarie a anului

2006 în urma reorganizării Agneției SAPARD (agenția de gestionare a fondurilor de pre-

aderare) și în vederea intrării României în Uniunea Europeană, începând să funcționeze

ulterior din anul 2007. Furnizează informații asupra beneficiarilor plăților PAC în cadrul

administrării curente. Este subordonată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Acțiunea APDPR este orientată în principal către cofinanțarea și asigurarea punerii în

aplicare din punct de vedere tehnic și financiar a proiectelor FEADR (Cel De-al Doilea Pilon

PAC).

De asemenea, din anul 2007, asigură realizarea tehnică și financiară a PNSR

(Programul Național de Dezvoltare Rurală), un program adoptat de către Statele Membre ale

Uniunii Europene pentru dezvoltarea economică a zonelor rurale din România.

Prin intermediul APDRP sunt puse la dispoziția investitorilor români noi oportunități de

finanțare pentru dezvoltarea proiectelor în agricultură.

Până în anul 2013, prin intermediul APDRP, agricultorii, societățile private și

autoritățile publice locale vor putea să beneficieze de ajutoare nerambursabile europene

pentru investiții.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România a alocat € 3,5 Miliarde pentru

agricultură. Din acestea, € 3,3 Miliarde sunt destinate pentru impulsionarea creșterii și

dezvoltării agriculturii în România, sub forma unor subvenții din partea statului, plăți directe

pentru terenuri agricole iar € 0,2 Miliarde reprezintă cheltuieli de administrare.

Subsidiile sunt împărțite după cum urmează:

• € 500 de Milioane reprezentând ajutoare directe din partea Statului;

• € 500 de Milioane în cofinanțare și TVA pentru proiectele finanțate prin intermediul

fondurilor europene;

• € 1,3 Miliarde reprezentând plăți anticipate pentru proiectele care beneficiază de fonduri

europene;

102

• € 1 Miliard reprezentând ajutor la hectar

Ajutoarele sunt acordate:

• agricultorilor care posedă cel puțin un hectar de teren, cu ferme de creștere a animalelor

și cu un sistem de irigație alimentat cu motorină, pentru care este disponibil un buget total de

€ 90 de Milioane;

• agricultorilor care posedă peste 50 de capete de ovine sau 25 de caprine, cărora li se oferă

un sprijin financiar de 40 RON (circa € 9,25)/pe cap de animal; valoarea totală a susținerii

este de € 71 de Milioane;

• agricultorilor care posedă mai mult de trei bovine susținerea oferită este de 410 RON

(circa € 95)/pe cap de animal; valoarea totală a susținerii este de € 141 de Milioane;

• agricultorilor care posedă stupine și ferme de creștere a porcinelor. Valoarea totală a

fondurilor se ridică la circa € 83 de Milioane, din care € 46 de Milioane pentru albinărit și de

€ 37 de Milioane pentru fermele de creștere a porcinelor.

Agricultura este una dintre cele mai importante sectoare din economie, chiar dacă

reprezintă doar cel mult 8% din PIB (în anii buni), însă acest lucru nu se vede și la nivelul

finanțării. În 2014, valoarea creditelor bancare agricole s-a ridicat la 11 miliarde lei, la

care se adaugă finanțările de la instituții financiare nebancare (IFN) de 4 miliarde lei.

Creditele acordate fermierilor sunt de regulă scurte, destinate capitalului de lucru

anual, sume care se returnează odată cu valorificarea recoltei. Există însă și finanțare

pentru utiliaje, terenuri sau ferme, care se întind pe 5-6 ani.

Finanțarea acoperă până la trei sferturi din valoarea recoltei estimate și poate fi

utilizată pentru cheltuielile curente. Din păcate, băncile mari și străinii nu se uită la

evoluția unui fermier (mic, chiar dacă are 100 de hectare în administrare), ci se uită doar

la cifrele statistice, unde agricultura românească nu stă bine deloc. Acesta este și motivul

pentru care creditarea bancară nu ia avânt, deși potențialul este foarte mare, iar riscurile

destul de mici., în principal în Bulgaria și Grecia, la fel și cereale, pe care le vinde către

multinaționale.

103

Finanțare europeană

Conform unor estimări ale fermierilor, aproximativ 80% din finanțare vine prin

credit-furnizor, sub formă de input-uri. Nevoie de credite financiare este evidentă, iar

băncile par să fi observat și potențialul pe care îl are acest sector după recoltele din ultimii

cinci ani. Un raport al Asociației Române a Băncilor arată că peste 80% dintre bănci

preconizează o creștere a creditării agricole în următoarea perioadă, dar dacă vor continua

să se îndrepte către clienții mari și cu istoric bun, atunci finanțarea nu va urca

semnificativ.

De altfel, linii de credit pentru agricultură și industrie au venit deja și din afară, de la

instituții precum Banca Europeană de Investiții, care a dat anul trecut 355 milioane euro

prin șase bănci. Bănci care au și lansat ulterior linii de credit pentru zona agricolă, precum

banca Transilvania, CEC Bank, UniCredit Țiriac sau BCR. Dar chiar și aceste soluții de

finanțare ajung greu la fermieri pentru că agricultorii nu se află în zona marilor orașe, ci

în zona urbană, unde prezența băncilor este mult mai discretă.

Dobânzile percepute diferă în funcție de enitatea care îl oferă și de istoricul

clientului. Chiar și așa însă costul creditului agricol este mai mare decât unul care vine cu

garanții imobiliare, fiind între 9% și 13% pentru creditele în lei și 6% - 7% pentru cele în

euro.

IFN-urile și firmele de leasing au fost listate în registrul special al BNR al

companiilor care pot fi incluse în schemele de finanțare europeană, listă pe care anterior

se aflau doar băncile comerciale.

Deoarece agricultura in Romania inca se afla in stadiul de subzistenta, aceste masuri de

finantare se doresc a fi un instrument de dezvoltare a mediului rural romanesc si de realizare

a unei economii rurale durabile si prospere.

Fermierii, asociatiile din mediul rural si toti solicitantii eligibili pot accesa aceste fise si

pot vedea care sunt conditiile ce trebuiesc indeplinite pentru a obtine fondurile europene.

http://www.finantare.ro/fonduri-structurale/pndr-2014-2020

http://www.finantare.ro/fonduri-structurale/pndr-2014-2020

104

Instituții relevante dezvoltării sectorului agricol

Moldova

Instituții Contacte

Organizația de Promovare a

Exporturilor din Moldova

Str. Alexei Mateevici 65, Chişinău, Tel.: +373 22 27

36 54, Fax: +373 22 22 43 10, http://miepo.md

Serviciul tehnologii informaționale a

MAI

Str. Iacob Hâncu 3A, Chișinău, vezi:


CNAM Bd. GrigoreVieru 12, Chișinău, http://cnam.md.

CNAS Str. Gheorghe Tudor 3, Chișinău, http://cnas.md.

CIS Bvd. Ștefan cel Mare si Sfint 73, Chișinău,

http://cis.gov.md

IFPS Str. Cosmonauților 9. Găsește oficii teritoriale la

http://www.fisc.md

Bănci comerciale http://www.bnm.md/md/list_licensed_banks_md

Companii de consultanță http://yp.md/rom/

Avocați http://yp.md/rom/

Bănci comerciale - http://www.bnm.md/md/list_licensed_banks_md

Proiecte de finanțare în agricultură - http://businessportal.md/en/projects/finantare/

Companii de consultanță în afaceri -

http://yellowpages.md/rom/rub/7520/7736/8167/consultatie-de-afaceri/

Companii de asigurare - http://www.asigurare.md/ro/content/105/

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură - http://www.aipa.md/index.php/office

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor -


Organizația de Promovare a Exporturilor din Moldova – http://miepo.md

Serviciul tehnologii informaționale a MAI – http://www.mai.md/serv_ict

CNAM – http://cnam.md.

CNAS – http://cnas.md.

CIS – http://cis.gov.md

IFPS – http://www.fisc.md

http://miepo.md/


http://cnam.md/

http://cnas.md/

http://cis.gov.md/

http://www.fisc.md/


http://yp.md/rom/rub/7520/7736/8167/consultatie-de-afaceri/

http://yp.md/rom/rub/7520/7736/8152/consultatii-juridice/


http://businessportal.md/en/projects/finantare/

http://yellowpages.md/rom/rub/7520/7736/8167/consultatie-de-afaceri/

http://www.asigurare.md/ro/content/105/

http://www.aipa.md/index.php/office


http://miepo.md/


http://cnam.md/

http://cnas.md/

http://cis.gov.md/

http://www.fisc.md/

105

Ucraina

Instituții care se ocupă cu Dezvoltarea Businessului Agricol

Ministerul Politicii Agrare și Alimentare din Ucraina creează și oferă punerea în

aplicare a:

politicei agrare ce vizează dezvoltarea agriculturii și asigurarea securității alimentare

de stat;

politici publice în domeniul agriculturii, zootehniei, horticultură, semințe, răsad, vin,

industria alimentară și de prelucrare, de sprijin în inginerie și construcții de mașini

agricole agricole, activități de consultanță agricolă;

politica publică privind pescuitul și industria pescuitului, protecția, utilizarea și

reproducerea resurselor acvatice, reglementarea pescuitului; medicină veterinară,

produsele alimentare și furajele în zonele de protecție a plantelor, de protecție a

soiurilor de plante;

politica de stat privind relațiile funciare, geodezic topografice & și activități de

cartografiere, silvicultură și vânătoare, calitatea și siguranța produselor agricole,

semintelor si materialului saditor, siguranța biologică și genetică a culturilor și

animalelor, fertilitatea solului.

Confederația Agrară Ucraineană (UAC) - scopul acestei organizații este de a menține

o dezvoltare durabilă a complexului agroindustrial ucrainean și de a promova integrarea sa în

piața mondială.

Confederația combină eforturile liderilor marcanți ai complexul agroindustrial,

membrii cei mai activi ai Radei Supreme și a experților cheie în diferite zone ale sectorului

agricol și agroalimentar în această țară.

Misiunea Agenției pentru Investiții și Dezvoltare (AID) este atragerea de investiții

pentru întreprinderile complexului agro-industrial prin crearea platformei pentru contacte

între clienți și potențialii investitori și creditori, definirea posibilități pentru cooperarea lor,

dezvoltarea de documentare științifică și de proiect, susținerea proiectelor.

Obiectivele Agenției pentru Investiții și Dezvoltare:

106

inițierea și realizarea proiectelor, care sunt importante pentru economia Ucrainei;

intensificarea relațiilor dintre întreprinderi și instituții financiare;

facilitarea creștere și dezvoltare a activităților întreprinderilor ucrainene.

Consiliul Agrar din Ucraina urmărește să asigure dezvoltarea durabilă a sectorului agricol în

Ucraina.

Principalele obiective:

atragerea investițiilor și creditelor bancare ieftine în agricultură;

îmbunătățirea competitivității produselor agricole autohtone pe piața internă și din

străinătate;

punerea în aplicare a realizărilor științifice și tehnologice în dezvoltarea agriculturii în

Ucraina;

propuneri privind aspecte juridice pentru sectorul agricol din Ucraina către autoritățile

de stat și locale;

promovarea autorităților publice în elaborarea reglementărilor, programelor de

dezvoltare socio-economice și culturale;

activități de consultanță și analiză, punerea în aplicare a sondajelor sociologice și

opinii de cercetare și punctele de vedere ale experților, de monitorizare a opiniei

publice, elaboreze propuneri asupra producției agricole și prezentarea lor la stat și

guvernele locale, etc.

AgroInvest este un proiect de cinci ani (2011-2016) finanțat de USAID / Ucraina și

administrat de Chemonics International Inc. Scopul proiectului este de a oferi asistență

tehnică pentru a accelera și extinde redresarea economică în Ucraina, prin sprijinirea

sectorului agricol și creșterea contribuția țării la securitatea alimentară la nivel mondial.

USAID AgroInvest va accelera redresarea economică pe scară largă și creșterea, printr-

o industrie agricolă mai incluzivă și mai competitivă.

Unul dintre obiectivele principale ale proiectului este de a promova AgroInvest

politici agricole care sunt mai previzibile și orientată spre piață, care să conducă la creșterea

107

investițiilor și creșterea durabilă a sectorului. În acest scop, AgroInvest ia parte la dezvoltarea

punerii în aplicare a unei, OMC compatibil strategie de reformă politică orientată spre piață și

ajută Guvernul Ucrainei și a societății civile în punerea în aplicare a strategiei.

USAID AgroInvest urmărește să sprijine asociațiile industriale, care au o capacitate

suficientă pentru a pleda pentru reforme politice cheie și a consolida durabilitatea

organizațiilor ucrainene, astfel încât acestea să poată influența în mod eficient politica în

timpul și dincolo de durata de viață a proiectului.

Institutul pentru Dezvoltarea pieței agrare (AMDI) este o organizație non-profit.

AMDI a fost înființată în aprilie 2005 de către o echipă de persoane care cred că o creștere

economică durabilă, dezvoltare, și reducerea sărăciei în țările în curs de tranziție poate fi

realizată prin creșterea bine motivate, și eforturile de reformă realizabile operaționale din

sectorul agrar și dezvoltarea piețelor agricole.

Domeniile de expertiză AMDI și interes includ:

Politicile care vizează îmbunătățirea mediului de afaceri și dezvoltarea

sectorului agroindustrial competitiv;

Politici și activități care vizează reducerea controlului de stat și intervențiile pe

piețele agricole;

Îmbunătățirea eficienței și rațiunea reglementărilor guvernamentale în sectorul

agricol;

Dezvoltarea și instituționalizarea unui dialog public-privat eficiente;

Dezvoltarea și monitorizarea indicatorilor măsurabili eficienței politicii.

Astăzi, în oferirea asistenței financiare cheie și de creditare sunt mai multe instituții

financiare, inclusiv cele ale Băncii Mondiale, Banca Europeană pentru Reconstrucție și

Dezvoltare (BERD) si International Finance Corporation (IFC). În plus, implicați activ în

activitatea sa cu privire la acordarea de împrumuturi întreprinderilor din Ucraina este Nordic

Environment Finance Corporation (NEFCO), care operează în proiectele-cheie în domeniul

de economisire a energiei și de protecție a mediului, precum și instituția de credit german

pentru reabilitarea existente (banca germană de stat - KfW) care este punerea în aplicare a

unui program de promovare a împrumuturilor pentru întreprinderile mici și mijlocii să se

108

extindă volumelor de producție, îmbunătățirea calității și gamei de produse, creșterea

productivității muncii și crearea de noi locuri de muncă.

109

România

Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Bucuresti, B-dul Carol I, nr. 2-4, sector 3, codul postal 030163, oficiul postal 37;

Telefon Relatii cu Publicul:

+4-021-307-24-46

+4-021-307-24-22

+4-021-307-85-88

Adresa e-mail: [email protected]

DIRECŢIA GENERALĂ DEZVOLTARE RURALĂ

Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - PNDR

Adresa: Bucuresti, B-dul Carol I, nr. 2-4, sector 3, codul postal 030163, oficiul postal

37;

Tel: 021-307.85.66

Fax: 021-307.86.06

E-mail: [email protected]

AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE

Sediul Central - București

Str. Stirbei Vodă, nr. 43, sector 1, București

Web: www. afir.info

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional

Autoritatea de Management POR (AM POR)

Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Administraţiei Publice

Str. Apolodor nr. 17, Bucuresti, Sector 5

Tel:(+40 37) 211 14 09


mailto:[email protected]

110

Website: www.mdrap.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)

Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamt, judet Neamt, cod postal 610125

Telefon: 0233 224167

Fax: 0233 218071


Website: www.inforegionordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)

Str. Anghel Saligny nr.24, Braila, judet Braila, cod postal 810118

Telefon: 0339 401018

Fax: 0339 401017


Website: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)

Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod postal 910164, Calarasi

Telefon: 0242 331769

Fax: 0242 313167


Website: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)

Aleea Teatruluiu nr.1, Craiova, judet Dolj, cod poștal 200402

Telefon: 0251 411869/0251418240/0251414904

Fax: 0351463966/0351463967


Website: www.adroltenia.ro

111

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)

Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod postal 300054

Telefon : 0256 491923,

Fax :0256 491981


Website: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)

Sat Radaia, Comuna Baciu, judeţ Cluj

Telefon: 0264 431550

Fax: 0264 439222


Website: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)

Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod postal 510093

Telefon: 0258 818616/int. 131

Fax: 0258 818613


Website: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureţti Ilfov (ADR Bucuresti Ilfov)

163-165 Mihai Eminescu Street, District 2, Bucharest

Telefon: 021 313 80 99

Fax: 021 315 96 65


Website: www.adrbi.ro

Autoritatea Naţională pentru Turism

112

Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucuresti

Tel: 0372 144 003

Fax: 0372 144 001

Ghidul Investitional

Documents

Transcript of Ghidul Investitional