Ghidul de Investiții pentru Drumuri Județene

http://slidepdf.com/reader/full/ghidul-de-investiii-pentru-drumuri-judeene 1/500
Romania Regional Development Program 2
1
Acest hid de investiii este corelt cu rportul privind „Coordonre criteriilor de selecie pentru proiectele finnte de l buetul de stt i cele finnte de UE” în cdrul Componentei 1 – „Coordonre strteiilor i plnurilor privind investiiile finnte de UE i de l buetul de stt” – din cdrul Acordului pentru servicii de sisten tehnic privind rmonire proiectelor finnte de l buetul de stt cu cele finnte de UE în reiuni, încheit între Ministerul Devoltrii Reionle i Administriei Publice i Bnc Internionl pentru Reconstrucie i Devoltre l dt de 27 mi 2014.
This invstmnt uid is rltd to th rport on “Coordintion of Slction Critri for Stt-fundd nd EU Fundd Projcts” undr Componnt 1 “Coordintion of Strtis nd Plns for EU nd Stt-fundd Invstmnts” of th Advisor Srvics Armnt on “Hrmoniin Stt nd EU Fundd Projcts in Rions” btwn th Ministr of Rionl Dvlopmnt nd Public Administrtion nd th I ntrntionl Bnk for Rconstruction nd Dvlopmnt, sind on M 27, 2014.
Proiect cofinnt din Fondul Europen de Devoltre Reionl prin Prormul Operionl Asisten Tehnic (POAT) 2007-2013 Projct co-finncd from th Europn Rionl Dvlopmnt Fund throuh th Oprtionl Prormm Tchnicl Assistnc (OPTA) 2007-2013
Acord pentru servicii de sisten tehnic privind rmonire proiectelor finnte de l buetul de stt cu cele finnte de UE în reiuni Advisor Srvics Armnt on Hrmoniin Stt nd EU Fundd Projcts in Rions
GHID DE INVESTIII:
Romania Regional Development Program 2
1
INTRODUCERE Introduction CONTEXT Introduction
OBIECTIV, DOMENIU DE APLICARE I METODOLOGIE Objctiv, Scop, nd Mthodolo
DESTINATARI Audincs
STRUCTURA GHIDULUI Guid Structur
CAPITOLUL 1 Privire de nsmblu supr sectorului drumurilor judeene Chptr 1: Ovrviw of th Count Rods Sctor
NECESARUL DE INVESTIII Invstmnt Nds
PRINCIPII DE COORDONARE Coordintion Principls Existn unui sinur bnficir fc coordonr mi uor Sinl bnficir mks coordintion sir
Necesr de investiii limitt i dor dou surse nionle mjore de finnre Limitd invstmnt nds nd onl two mjor ntionl sourcs of fundin
Uurin de cupl investiii individule Es of couplin individul invstmnts
CAPITOLUL 2 Criterii de ordonre dup prioritte i criterii de evlure / selecie
Chptr 2: Prioritition nd Evlution / Slction Critri
4 5
6
7
7
8
9
10
10
10
11
12
ANEXA A Indicele Devoltrii Umne Locle (IDUL)
Annx A: Th Locl Humn Dvlopmnt Indx
ANEXA B Indicele Sustenbilitii Finncire (ISF) Annx B: Th Finncil Sustinbilit Indx (FSI)
ANEXA C
Ordonre dup prioritte locrilor de fonduri pentru drumuri judeene, în funcie de jude Annx C: Prioritition of funds lloction for count rods (b count)
CAPITOLUL 3 Atlsul investiiilor în drumurile judeene din Romni Chptr 3: Atls of Count Rods Invstmnts in Romni
ALBA ARAD
ADR Aeni pentru Devoltre Reionl
DG DRI Direci Generl de Devoltre Reionl i Infrstructur
DJ Drum JudeenGR Guvernul Romniei
HG Hotrre de Guvern
IDU Indicele Devoltrii Umne
IDUL Indicele Devoltrii Umne Locle
ISF Indicele Sustenbilitii Finncire
MDRAP Ministerul Devoltrii Reionle i Administriei Publice
MPGT Mster Pln Generl de Trnsport
OI Ornism Intermedir
PATN Plnul de Amenjre Teritoriului Nionl
PNDL Prormul Nionl de Devoltre Locl
PIB Produs Intern Brut
POAT Prormul Operionl Asisten Tehnic
POR Prormul Operionl Reionl
PPC PIB pe cp de locuitor
SUERD Strtei UE pentru reiune Dunrii
TEN-T Reeu Trns-Europen de Trnsport
UAT Uniti Administrtiv-Teritorile
UE Uniune Europen
RDA Reionl Development Aenc
DG RDI Directorte Generl for Reionl Development nd Infrstructure
CR Count rod GoR Government of Romni
GD Government Decision
LHDI Locl Humn Development Index
FSI Finncil Sustinbilit Index
MRDPA Ministr of Reionl Development nd Public Administrtion
GTM Generl Trnsport Msterpln
IB Intermedir Bod
NSP Ntionl Sptil Pln
NPLD Ntionl Prormme for Locl Development
GDP Gross Domestic Product
OPTA Opertionl Prormme Technicl Assistnce
ROP Reionl Opertionl Prormme
GPC GDP per cpit
EUSDR The EU Strte for the Dnube Reion
TEN-T Trns-Europen Trnsport Network
TAU Territoril Administrtive Unit
EU Europen Union
WDI World Development Indictors
ACRONIME List of Acronms
Acest hid de investiii fost elbort de o echip formt din Mrcel Ionescu-Heroiu, Sebstin Burduj, Mrius Criste, Ciprin Moldovn, Titus Mn, Rulrin Rusu, Andree Chin, Dumiru Sndu, Silviu Mrin Ciobnu, Rdoslw Cpski, Antonio Nune, Adin Vinn, Mnuel Mot i Mri-Mdlen Mne. Rportul beneficit de comentriile coleilor Mohmmed Esskli, Simon Ellis, Mri Cludi Pchon, Victor Giosn, Ctlin Pun, Keith McLen i Fernndo Rojs.
Echip r dori s trnsmit mulumiri ctre Jun Gviri, Elisbett Cpnnelli, Elisbeth Hubens, Dvid Sislen, Jen-Frncois Mrteu i Echipei de Portofoliu Biroului Bncii Mondile din Romni pentru sfturile, sprijinul i îndrumrile oferite de- lunul elborrii cestui hid. Echip r dori, de semene, s mulumesc prtenerilor de dilo din cdrul Ministerului Devoltrii Reionle i Administriei Publice pentru suestiile oferite, pentru sprijinul cordt în elborre cestui mteril, precum i pentru colborre excelent de- lunul întreului proiect. Am dori de semene s mulumim consiliilor judeene din Romni pentru sprijinul cordt în culeere dtelor necesre elborrii cestui mteril i pentru sfturile i recomndrile oferite de- lunul elborrii cestui hid.
Consttrile, interpretrile i concluiile exprimte în cest document nu reflect în mod necesr punctele de vedere i poii Directorilor Executivi din cdrul Bncii Mondile, Uniunii Europene su Guvernului Romniei.
26 uust 2015
This invstmnt uid ws prprd b cor tm comprisd of Mrcl Ionscu-Hroiu, Sbstin Burduj, Mrius Crist,
Ciprin Moldovn, Titus Mn, Rulrin Rusu, Andr Chin, Dumitru Sndu, Silviu Mrin Ciobnu, Rdoslw Cpski,
Antonio Nun, Adin Vinn, Mnul Mot i Mri-M dln Mn. Th rport bnfitd from thouhtf ul commnts b pr
rviwrs Mohmmd Esskli, Simon Ellis, Mri Cludi Pchon, Victor Giosn, Ctlin Pun, Kith McLn, nd Frnndo
Rojs.
Th tm would lik to thnk Jun Gviri, Elisbtt Cpnnlli, Elisbth Hubns, Dvid Sisln, Jn-Frncois Mrtu nd
th World Bnk Romni Portfolio Tm for th dvic, support, nd uidnc providd throuhout th dvlopmnt of this
uid. Th tm would lso lik to thnk th countrprts in th Ministr of Rionl Dvlopmnt nd Pu blic Administrtion for
th timl fdbck, th support offrd in th lbortion of this ppr, nd th xcllnt collbortion throuhout. W would
lso lik to thnk th count councils in Romni for th support offrd in th dt collction procss nd for th dvic nd
rcommndtions offrd throuhout th lbortion of this uid.
Th findins, intrprttions, nd conclusions xprssd in this documnt do not ncssril rflct th viws nd position of
th Excutiv Dirctors of th World Bnk, th Europn Union, or th Govrnmnt of Romni.
Auust 26, 2015
Bnc Mondil convenit cu Guvernul Romniei (GR) supr siurrii unui sprijin cu privire l
rmonire investiiilor publice finnte de Uniune Europen i de l buetul de stt cu scopul mi mplu
de promov cretere durbil i fvorbil incluiunii rii Proiectul de f este o continure Prormului Bncii Mondile pentru Devoltre Reionl Romniei (noiembrie 2012 - mrtie 2014), cre fcut recomndri vind, în primul rnd, instrumentele finnte de UE. L rndul su, njmentul ctul urmrete s încurjee coordonre efectiv între tote tipurile de surse de finnre pentru o vriette de investiii în infrstructur locl. În nsmblu, din reducere ineficienei i vlorificre sineriilor dintre proiecte v reult un impct mi puternic l devoltrii. Actulul cord de sisten tehnic, încheit cu Ministerul Devoltrii Reionle i Administriei Publice (MDRAP), cuprinde ptru componente, dup cum urme:
Component 1 Asisten privind coordonre strteiilor i plnurilor de investiii în
infrstructur finnte de l buetul de stt i de UE; Component 2 Asisten tehnic privind portofoliul de proiecte de investiii existent în MDRAP, inclusiv ordonre lor optim în funcie de prioritte i pretire potenilelor investiii finnte de UE pentru period de prormre 2014-2020;
Component 3 Asisten privind o mi bun utilire soluiilor tehnice i tehnoloiilor eficiente în investiiile suprvehete de MDRAP;
Component 4 Asisten privind elborre unei strteii de devoltre locuinelor i infrstructurii.
Pe scurt, cest hid de investiii cuprinde soluii prctice pentru îmbuntire coordonrii între prormele de investiii dedicte drumurilor judeene – în mod specil între PNDL i Prormul
Operionl Reionl El vie utoritile publice, precum i lte pri intereste de l nivel locl i judeen i survine într-un moment importnt: pretire investiiilor mjore pentru period de prormre 2014-2020.
Preentul hid corespunde primei componente menionte
mi sus – i nume sprijinul privind corelre i coordonre
strteiilor i plnurilor de investiii în infrstructur finnte de l buetul de stt i de UE
L rndul su, cest component cuprinde dou subctiviti:
. Anli strteiilor de investiii în infrstructur, inclund modliti de îmbuntire coordonrii i corelrii lor;
b. Critrii d slci rmonit pntru o mi bun coordonr într proictl finnt d l butul d stt i cl finnt d UE.
Actulul hid de investiii se înscrie în cdrul celei din urm sub-componente (cre este meniont cu litere cursive) i preint o serie de propuneri concrete pentru coordonre corespuntore proiectelor finnte de l buetul de stt i, respectiv, din fondurile structurle le UE. Lucrre de f pune ccentul pe Prormul Nionl de Devoltre Locl (PNDL), principlul prorm de investiii pentru devoltre infrstructurii locle, finnt de l buetul de stt, dei consttrile i recomndrile pot fi extrpolte i l lte instrumente finnte de l buetul de stt (de exemplu, Fondul pentru Mediu). În specil, cest hid se refer l drumurile judeene.
1. Th World Bnk hs rd to support th Govrnmnt of Romni (GoR) with th hrmonition of public invstmnts finncd b th Europn Union nd th stt budt, with th widr im of promotin th countr’s sustinbl nd inclusiv rowth. This work is follow-up to the World Bnk’s
Reionl Development Prorm in Romni (November 2012-Mrch 2014), which provided recommendtions
primril treted t EU-funded instruments. In turn,
the current enement seeks to encoure effective
coordintion mon ll tpes of fundin sources for
vriet of locl infrstructure investments – i.e., both EU
nd stte-budet-funded investment prorms. Overll,
stroner development impct will result from reducin
inefficiencies nd leverin sneries cross projects. The
current technicl ssistnce with the Ministr of Reionl
Development nd Public Administrtion (MRDPA) includes
four components, s follows:
Componnt 1 – Assistnce with the coordintion
of strteies nd plns for EU nd stte-funded
investments in infrstructure;
existin portfolio of investment projects in MRDPA,
includin their optiml prioritition nd preprtion
of potentil EU-funded investments for the 2014-
2020 prormmin period;
Componnt 3 – Assistnce with improvin the use
of efficient desins nd technoloies in investments
overseen b the MRDPA;
Componnt 4 – Assistnce with the desin of Housin
nd Infrstructure Development Strte.
3. In short, this invstmnt uid includs prcticl solutions for nhncin coordintion cross invstmnt prorms ddictd to count rods – prticulrl cross th PNDL nd th Rionl Oprtionl Prormm. It is treted t public uthorities nd other stkeholders t the locl
nd count level nd comes t n importnt time: the preprtion of mjor investments for the
2014-2020 prormmin period.
2. This currnt work corrsponds to th first componnt mntiond bov – i.., support for th corrltion nd coordintion of strtis nd plns for EU nd stt-fundd
infrstructur invstmnts. This component in turn includes two
sub-ctivities:
investment strteies, includin
ws to improve their coordintion
nd correltion;
b. Hrmonid slction critri for
nhncd coordintion btwn EU
nd Stt-fundd projcts.
The current investment uide is
delivered under the ltter sub-
component (in itlics), mkin set
of specific proposls for the proper
coordintion of projects finnced b the stte budet nd, respectivel,
b EU structurl fundin. The focus
of this work is on the Ntionl Locl
Development Prorm (PNDL),
the min stte-budet-funded
investment prorm for locl
infrstructure development, thouh
findins nd recommendtions m
be extrpolted to other stte-
budet-funded instruments (e.., the
Environment Fund). In prticulr,
this uide covers count rods.
INTRODUCERE Introduction
Romni se confrunt cu o nevoie strinent de îmbunti
coordonre proiectelor pentru „ fce mi mult cu mi puin” Romni de sti se preint într-un tblou complex: sperne mri i un potenil de devoltre remrcbil,
în contextul provocrilor permnente din multe sectore vitle. Este indubitbil c r mi re înc mult pn s
pot oferi cetenilor si – tuturor cetenilor, inclusivcelor srci i mrinlii – infrstructur i serviciile publice de cre u nevoie c s beneficiee cu toii de vntjele devoltrii i c s creee i lte vntje. Exist multe exemple de discrepne cre se observ cu ochiul liber (de exemplu, infrstructur deficitr de trnsport, lips ccesului l p i cnlire în numite one rurle, probleme dministrtive etc.), în specil prin comprie cu situi din lte stte membre le UE. Dr este l fel de devrt c Romni fcut pi importni spre o cretere durbil i fvorbil incluiunii. Reulttele poitive, în specil în mrile centre urbne – Bucuretiul depete ore precum Mdrid, Lisbon i Aten în cee ce privete PIB-ul pe cp de locuitor (PPC) – confirm potenilul de cretere l Romniei, cu
condii s li se permit cu devrt cetenilor s cuteoportunitile i s ib cces l ceste.
Rportul Bncii Mondile din 2013, „Ore competitive”,
susine c solui pentru deblocre potenilului de cretere l Romniei o constituie interveniile dptte l nevoile onelor devoltte i le celor mi slb devoltte Prim prioritte este s se investesc în
îmbuntire conectivitii i ccesibilitii (tt în cdrul onelor devoltte, ct i între onele devoltte i cele rmse în urm), permind omenilor s profite de oportunitile din Romni i din strintte. În l doile rnd, în specil în onele mi slb devoltte, Guvernul r trebui s investesc în instituii funcionle, cre s le siure comunitilor un nivel minim de tri – în esen, celi strt în vi pentru toi cetenii (inclusiv p curent, cnlire, electricitte, colrire în condiii bune, piee imobilire eficiente, sntte etc.). În sfrit, comunitile mrinlite necesit eforturi orientte pentru depi obstcolele specifice cu cre se confrunt
(de exemplu, discriminre, excluiune etc.). Fiurlturt preint succint tipurile recomndte de intervenii pentru onele devoltte i cele mi slb devoltte.
Condii de b pentru rspunde nevoilor de devoltre le Romniei – necesr, dr nu suficient – este ccesul l resurse finncire pentru investiiile critice
În specil, proiectele de infrstructur (cum sunt drumurile i reelele de p i cnlire) sunt, în mod norml, forte costisitore i complexe, crend o presiune semnifictiv supr buetelor locle, judeene i nionle. Dte fiind intele stricte privind deficitele buetre nule, Romni nu dispune de un spiu de mnevr pre mre pentru -i extinde în mod semnifictiv prormele de devoltre infrstructurii din propriile resurse buetre. În cest context, fondurile nermbursbile oferite de Uniune Europen (UE),
în vlore de proximtiv 40 milirde EUR pentru period de prormre 2014-2020, repreint o surs esenil de bni pentru investiii. Dr experien din trecut suere c Romni se confrunt cu constrneri semnifictive, cre i-u limitt cpcitte de bsorbie cestor fonduri din diverse motive: liniere incomplet cu leisli europen i b unele prctici din UE, în specil în
domeniul chiiiilor publice; lips de resurse pentru cofinnre i cheltuieli de operre le proiectelor finnte de UE; cpcitte slb utoritilor publice locle de preti, implement, monitori i evlu intervenii complexe; birocri stufos i uditurile excesive etc.1 L 31 inurie 2015, rt de bsorbie Romniei – în ciud proreselor semnifictive înreistrte în 2013 i 2014 – rms ce mi mic din UE, l 51,87%.
4. Romni fcs criticl nd to nhnc coordintion of such projcts to “do mor with lss.” Romni tod
displs complex picture of ret hopes nd remrkble
development potentil, in the context of persistent
chllenes in mn vitl sectors. It is beond n doubt
tht the countr still hs lon w to o in terms of
providin its citiens – ll citiens, includin the poor nd
the mrinlied – the infrstructure nd public services
the need to shre nd dd to the benefits of development.
Exmples of ps bound nd re hrd to miss (e..,
deficient trnsport infrstructure, lck of ccess to wter
nd snittion in certin rurl res, overnnce chllenes
etc.), prticulrl in comprison to the sitution in other EU Member Sttes. But it is lso true tht Romni hs
tken importnt steps towrd sustinble nd inclusive
rowth. Positive results, prticulrl in lre urbn centers
– with Buchrest surpssin cities like Mdrid, Lisbon,
nd Athens in terms of GDP per cpit (PPP) – confirm
Romni’s rowth potentil, provided tht citiens become
trul enbled to seek nd rech opportunities.
5. Th World Bnk’s 2013 “Comptitiv Citis” rport rus tht th k to unlockin Romni’s rowth potntil involvs intrvntions customid to th nds of ldin nd lin rs. The first priorit is
to invest in improved connectivit nd ccessibilit
(both within ledin res nd between ledin nd
lin reions), enblin people to tke dvnte
of opportunities in Romni nd brod. Second,
prticulrl in lin res, the overnment should
invest in functionin institutions tht ensure bsic
livin stndrds for communities – essentill, the sme strt in life for ll citiens (includin runnin
wter, sewe, electricit, ood schoolin, effective
lnd nd housin mrkets, helthcre etc.). Finll,
mrinlied communities require treted efforts
to ddress the specific obstcles the fce (e..,
discrimintion, exclusion etc.). The chrt on this
pe is snpshot of recommended tpes of
interventions for ledin nd lin res.
6. Th bsic condition for ddrssin Romni’s dvlopmnt nds – rquird, thouh not sufficint – is ccss to finncil rsourcs for criticl invstmnts. In prticulr, infrstructure projects like rods nd wter nd sewe networks re tpicll ver costl nd complex, puttin
sinificnt strin on locl, count, nd ntionl budets. Becuse of strict trets with respect to nnul budet deficits, Romni
does not hve much leew to sinificntl expnd infrstructure development prorms from its own budet sources. In this context,
non-reimbursble funds from the Europen Union (EU), mountin to round EUR 40 billion for the 2014-2020 prormmin period, re
n essentil source of investment mone. But pst experience suest tht Romni fces sinificnt constrints tht hve limited its
cpcit to bsorb such funds, for vriet of resons: incomplete linment with EU leisltion nd best prctices, prticulrl in the
re of public procurement; lck of resources for co-finncin nd runnin costs of EU-funded projects; locl public uthorities’ wek
cpcit to prepre, implement, monitor, nd evlute complex interventions; hev bureucrc nd excessive udits etc. 1 As of Jnur
31, 2015, Romni’s bsorption rte – despite sinificnt proress mde in 2013 nd 2014 – remined the lowest in the EU t 51.87%.
CONTEXT Contxt
4 5 6
Prioritile de investiii difer între onele devoltte i cele mi slb devoltte din Romni Invstmnt prioritis diffr cross ldin nd lin rs in Romni
1 Pentru o nli mi complet provocrilor cu cre se confrunt beneficirii fondurilor europene, se vede „POR 2.0: Colborre i comunicre
dintre Autoritte de Mnement i Ornismele Intermedire i sisten pentru beneficiri în cdrul Prormului Operionl Reionl 2014-2020”,
Bnc Mondil, 2013.
1 For mor complt rviw of chllns fcd b bnficiris of EU funds, s “ROP 2.0: MA-IB Collbortion nd Communiction nd Bnficir Support for th
Rionl Oprtionl Prormm, 2014-2020”, World Bnk, 2013.
SCURTAREA DISTANEI FA DE PIEELE MARI DE LA NIVEL GLOBAL prin îmbuntire infrstructurii i încurjre fluxului trnsfrontlier de persone, cpitl i idei
Shortn th distnc to lr mrkts lobll b improvin infrstructur nd ncourin cross-bordr flows of popl, cpitl nd ids
ÎmbuntireCONEXIUNILOR ÎNTRE ZONELE PUTERNIC DEZVOLTATE I CELE SLAB DEZVOLTATE din Romni pentru permite o concentrre eficient resurselor i efecte de contiune
Improv connctions btwn ldin nd lin rs within Romni to nbl fficint concntrtion of rsourcs nd spillovr ffcts
Devoltre de INSTITUII FUNCIONALE (infrstructur pentru serviciile de b, educie,
sntte, piee imobilire)
Fostr ood institutions (bsic srvics i nfrstructur,
duction, hlth, lnd mrkts tc.)
Concepere i implementre de MSURI ÎNDREPTATE CTRE GRUPURI MARGINALIZATE Dsin nd implmnt trtd msurs for mrinlid roups
Îmbuntire INFRASTRUCTURII DE LEGTUR dintre ore i onele înconjurtore
Improv connctiv infrstructur btwn citis nd surroundin rs
Promovre investiiilor în CALITATEA VIEII Promotqulit-of-lif invstmnts
INTERNAIONAL Intrntionl
REGIONAL Rionl
LOCAL Locl
N I V E L D E I N T E R V E N I E
I n t r v n t i o n l
v l
NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMIC Lvl of conomic dvlopmnt
ZON SLAB DEZVOLTAT Lin r ZON PUTERNIC DEZVOLTAT Ldin r
Surs: Ore competitive (Bnc Mondil, 2013). Sourc: Comptitiv Citis (World Bnk, 2013).
5
Dei cuele provocrilor ctule pot fi complexe,
mesjul enerl este simplu: Romni înc se confrunt cu nevoi mri de devoltre i re resurse finncire limitte, cee ce fce c rportul cost- eficcitte s fie un principiu de o importn cpitl pentru investiiile publice Cu lte cuvinte, uvernul r trebui s urmresc un prorm xt pe cretere impctului finnrilor disponibile pentru prormele de investiii, de l Uniune Europen i / su de l buetul de stt. În cest demers, este esenil s se siure c finnre pentru investiii se loc pe b unor criterii de selecie clre, corecte i eficiente i intete spre intervenii cre
sunt proiectte i implementte într-un mod coordont. Prin urmre, coordonre criteriilor pentru seleci investiiilor publice este un inredient esenil pentru mximire impctului supr devoltrii l fiecrui leu, euro su dolr cheltuit pentru infrstructur.
7. Whil th cuss for currnt chllns m b complx, th ovrll mss is simpl: Romni still fcs rt dvlopmnt nds nd hs limitd finncil rsourcs, mkin vlu for mon principl of prmount importnc for its public invstmnts. Put
differentl, public uthorities should pursue
n end focused on mximiin impct for the iven fundin vilble for investment
prorms, from the EU nd/or from the
stte budet. In this endevor, it is criticl to
ensure tht investment fundin is llocted
bsed on cler, fir, nd effective selection
criteri nd oes towrd interventions
tht re desined nd implemented in
coordinted fshion. Hence, the coordintion
of criteri for selectin public investments
is n essentil inredient to mximiin the
development impct of ever leu, euro, or
dollr spent on infrstructure.
Un obiectiv conex este cel de jut utoritile s stbilesc sursele decvte de finnre pentru diverse propuneri de proiecte
În cest moment, conducere i personlul din cdrul PNDL, consiliile judeene, precum i utoritile locle cre solicit finnre nu u mecnisme clre, instituionlite pentru stbili dc o numit investiie vut în vedere r trebui s cute finnre din prte UE su de l buetul de stt pentru mere mi deprte. Criteriile pentru PNDL trebuie s i în considerre dc proiectele propuse r pute primi fonduri printr-un prorm finnt de UE pentru period de prormre 2014-2020.
11. A rltd ol is to hlp uthoritis dtrmin pproprit sourcs of fundin for vrious projct proposls. At this point in time, PNDL mnement nd
stff, count councils, nd locl uthorities pplin for fundin do not hve
cler, institutionlied mechnisms for determinin whether certin intended
investment is pproprite for seekin EU or stte-budet fundin oin forwrd.
Criteri for PNDL should tke into ccount whether proposed projects could receive
fundin from n EU-funded prorm for the 2014-2020 prormmin period.
7
11
OBIECTIV, DOMENIU DE APLICARE I METODOLOGIE Objctiv, Scop, nd Mthodolo
Obiectivul principl l njmentului de nsmblu l Bncii Mondile f de MDRAP este cel de sprijini coordonre strteic strteiilor
de infrstructur i proiectelor de investiii finnte de UE i de l buetul de stt în reiuni, judee i municipii Se sper c cest lucru v contribui l siurre unei bordri coerente, interte i de impct în cee ce privete estionre investiiilor publice, precum i l cretere eficienei i eficcitii cheltuirii fondurilor de
l buetul de stt i din prte UE pentru period de prormre 2014-2020. Ordonre optim în funcie de prioritte investiiilor este esenil în cest demers.
Actulul hid de investiii îi propune s fcilitee doptre criteriilor de ordonre dup prioritte i de selecie, cre îmbuntesc coordonre l
nivelul prormelor de infrstructur i l nivelul proiectelor de drumuri judeene pe cre le finne Acest este o precondiie fundmentl pentru siurre unor investiii rmonite în infrstructur: în lips unor criterii optime, cum este de obicei cul prormelor ctule finnte de l buetul de stt din Romni, investiiile se pot suprpune, fiind enertore de ineficien, su pot s nu explotee sineriile potenile. În cul în cre reulttul dorit este cel de „ reli mi mult cu mi puin” i, prin urmre, de se cceler devoltre durbil i fvorbil incluiunii, fctorii de deciie r trebui se ndesc cu serioitte l necesitte de siur coordonre i de lee criterii de finnre cre sunt rmonite în cdrul diferitelor surse de finnre investiiilor.
Pe ln consolidre coordonrii, criteriile rmonite siur o elborre i o implementre mi riurose le prormelor de investiii i o mi
mre „interoperbilitte” între sursele de finnre Mi les în comprie cu fondurile UE, o problem esenil cre fectt instrumentele finnte de l buetul de stt o constituie lips de clritte i riore în selectre investiiilor. Percepi enerl este c stfel de prorme sunt c o „cutie ner”, fcndu-i pe potenilii solicitni i pe lte pri intereste s se întrebe cum se fce c numite proiecte primesc finnre în detrimentul ltor. Prin doptre unui set de criterii clre, coordonte i unei metodoloii trnsprente pentru plicre cestor l un portofoliu de investiii propuse (noi i în curs de desfurre), prormele finnte de l buetul de stt, cum r fi PNDL, r stimul impctul i credibilitte cestor în rndul solicitnilor interesi. Cu tote c mi multe proiecte r veni din fondul de reerv, nu s-r mi pune pre mult l îndoil deciiile privind locrile de fonduri, deorece ceste r fi întemeite pe o metodoloie definit i mi obiectiv. Acest este obiectivul preentului hid, pe ln cel de contribui l rmonire procedurilor între prormele finnte de l buetul de stt i
cele finnte de UE, cee ce pe termen lun pote contribui i l mximire bsorbiei fondurilor UE. Dc investiiile urme celei reuli, pote fi cret o reerv de proiecte pentru finnre de l buetul de stt i poi trnsfert ctre prormele finnte de UE.
8
9
10
8. Th min objctiv of th Bnk’s ovrll nmnt with th MRDPA is to support th strtic coordintion of infrstructur strtis nd invstmnt projcts finncd b th EU nd b th stt budt in rions, countis, nd municiplitis.This
hopes to contribute to ensurin coherent, interted, nd impctful pproch to
public investment mnement, nd to incresin the efficienc nd effectiveness
of spendin EU nd stte-budet funds for the 2014-2020 prormmin period.
Optiml prioritition of investments is criticl in this endevor.
9. Th currnt invstmnt uid ims to fcilitt th doption nd implmnttion of prioritition nd slction critri tht nhnc coordintion t th lvl of infrstructur prorms nd t th lvl of th count rods th finnc. This is
fundmentl precondition for ensurin hrmonied infrstructure investments: in
the bsence of optiml criteri, s is tpicll the cse with current stte-budet-
funded prorms in Romni, i nvestments m overlp, enertin inefficiencies,
or the m fil to exploit potentil sneries. If the desired outcome is to “do
more with less” nd therefore ccelerte inclusive nd sustinble development,
decision mkers should ive proper thouht to the need for ensurin coordintion
nd to choosin finncin criteri tht re hrmonied cross different sources of
investment fundin.
10. In ddition to nhncin coordintion, hrmonid critri hold th promis of nd nsurin mor riorous dsin nd implmnttion of invstmnt prorms nd rtr “introprbilit” cross finncin sourcs. Especill in comprison to
EU funds, core issue tht hs plued stte-budet-funded instruments is the
lck of clrit nd rior in selectin investments. The enerl perception is tht
such prorms re like “blck box” tht leves potentil pplicnts nd other
stkeholders wonderin how prticulr projects receive fundin to the detriment
of others. B doptin set of cler, coordinted criteri nd trnsprent
methodolo for pplin them to portfolio of new nd onoin proposed
investments, stte-budet-funded prorms like the PNDL would boost their
impct nd credibilit mon interested pplicnts. While more projects would
come throuh the pipeline, there would ctull be less room to question decisions
rerdin fundin lloctions, s these would be rounded in defined nd more
objective methodolo. This is the intent of this work, lon with contributin to
the hrmonition of procedures cross EU nd stte-budet-funded prorms, which in the lon run cn lso contribute to mximiin bsorption of EU funds. If
investments follow the sme rules, pipeline of projects cn be creted with stte
budet fundin nd then trnsferred to EU-funded prorms.
6
Principlul destintr l hidului de f este personlul Direciei Generle Devoltre Reionl i Infrstructur (DG DRI) din cdrul
Ministerului Devoltrii Reionle i Administriei Publice (MDRAP), cre estione PNDL Documentul preint o propunere pentru modul în cre investiiile PNDL r pute fi mi bine coordonte cu investiiile relite prin lte prorme nionle, în specil prormele finnte de UE, pe b
unor criterii de finnre îmbuntite.
13. Th primr udinc of th currnt uid is th stff of th Dirctort Gnrl for Rionl Dvlopmnt nd Infrstructur (DG RDI) within th Ministr of Rionl Dvlopmnt nd Public Administrtion, which mns th PNDL. This work puts forth proposl for how PNDL investments could be better coordinted
with investments mde throuh other ntionl prorms, prticulrl EU-funded prorms, throuh
improved finncin criteri.
Dup cest introducere, preentul hid de investiii este structurt dup cum urme:
CAPITOLUL 1 Privire de nsmblu supr sectorului drumurilor judeene
• Necesr de investiii
• Principii de coordonre
CAPITOLUL 2 Criterii de ordonre dup prioritte i criterii de evlure / selecie
• Etpe i sub-etpe de ordonre dup prioritte
• Criterii principle, ponderri i rionment
CAPITOLUL 3 Atlsul investiiilor în drumurile judeene din Romni
• Repreentre rfic reelei relevnte de drumuri din Romni
• Ordonre dup prioritte posibilelor investiii în drumuri judeene
15. Followin this introduction, this invstmnt uid is structurd s follows:
CHAPTER 1: Overview of the Count Rods Sector
• Investment needs
CHAPTER 2: Prioritition nd Evlution / Selection Criteri
• Prioritition steps & sub-steps
• Min criteri, weihts, nd resonin
CHAPTER 3: Atls of Count Rods Investments in Romni
• Grphicl representtion of the relevnt rod network in Romni
• Prioritition of potentil count rod investments
Ali ctori importni cre r pute benefici de cest evlure sunt:
LA NIVEL NAIONAL:
• Ministerele i eniile responsbile cu plnificre i implementre interveniilor finnte de l buetul de stt;
• Autoritile de Mnement i Ornismele Intermedire pentru prormele operionle finnte de UE pentru period 2014-2020 (în specil MDRAP i Ministerul Fondurilor Europene);
LA NIVEL REGIONAL:
• Aeniile pentru Devoltre Reionl (ADR), cre sunt responsbile cu plnificre i coordonre l nivel reionl (prin Plnurile de Devoltre Reionl elborte pentru fiecre period de prormre) i, de semene, servesc c OI pentru Prormul Operionl Reionl (POR);
LA NIVEL JUDEEAN I LOCAL:
• Comunitile locle i, mi precis, utoritile publice cre elbore proiecte i depun cereri de finnre în cdrul prormelor finnte de UE i de l buetul de stt (inclusiv personlul tehnic – din cdrul consiliilor judeene i locle – responsbil cu lucrul cu proiectnii tehnici i cu li consultni).
14. Othr stkholdrs who m bnfit from this ssssmnt includ:
AT THE NATIONAL LEVEL:
•
Ministries nd encies in chre of plnnin nd implementin stte-budet-funded investment
prorms;
• Mnin Authorities nd Intermedite Bodies of EU-funded opertionl prormmes for 2014-
2020 (prticulrl the MRDPA nd the Ministr of Europen Funds);
AT THE REGIONAL LEVEL:
• Reionl Development Aencies (RDAs), which re in chre of reionl-level plnnin nd
coordintion (throuh the Reionl Development Plns developed for ech prormmin period)
nd lso serve s IBs for the Reionl Opertionl Prormme (ROP);
AT THE COUNTY AND LOCAL LEVEL:
• Locl communities nd, more specificll, public uthorities tht prepre projects nd submit
pplictions to vrious EU nd stte-funded prorms (includin technicl stff – within count
nd locl councils – responsible for workin with technicl desiners nd other consultnts).
În esen, cest hid de investiii definete o
metodoloie pentru ordonre dup prioritte investiiilor i poi o plic l nivelul
nsmblului de proiecteposibile, crtorfiind pentru fiecre jude infrstructur existent i propunnd o numit ordine prioritilor de investiii Principlii pi prcuri pentru pretire cestui document u fost urmtorii:
• Privire de nsmblu supr unui sector specific;
• Definire criteriilor de ordonre dup prioritte i celor de evlure / selecie;
• Aplicre criteriilor de ordonre dupprioritte i celor de selecie l nivlul ficrui jud;
• Crtorfiere infrstructurii existente;
• Crtorfiere/repreentre setului de proiecte trtte cu prioritte.
12. Essntill, this invstmnt uid dfins mthodolo for prioritiin invstmnts nd thn pplis it to th xistin “univrs” of potntil projcts, mppin t th lvl of ch count th xistin infrstructur nd proposd ordr of invstmnt prioritis. The ke steps in producin this document
include the followin:
• Definition of prioritition nd evlution/selection criteri;
• Appliction of prioritition nd selection criteri t the level of ech count;
• Mppin of existin infrstructure;

Drumurile judeene – i infrstructur conectiv în enerl – sunt crucile pentru siurre ccesului
omenilor l oportuniti i repreint un sector esenil de investiii pentru devoltre durbil i fvorbil incluiunii Romniei A cum menione i versiune în lucru Strtii d Dvoltr Tritoril
Romnii i rportul Bncii Mondile Or comptitiv: rmodlr orfii conomic
Romnii, drumurile sunt cu precdere un spect vitl pentru devoltre unei ri. Infrstructur conectiv permite îndeplinire unui deidert crucil: fcilite ccesul omenilor l spiile în cre se sesc cele mi multe i vrite oportuniti, dic orele (în cele mi multe ri). Orele benefici de economii de scr, cu o sfer lr de cuprindere – colo sunt loclite cele mi multe locuri de munc, colo centrele de cultur se pot devolt cel mi bine, instituiile de învmnt superior i unitile de sntte pot oper decvt i ve performnele dorite, ir rt este enert i ccest corespuntor. De obicei, cu ct un or este mi mre, cu tt oportunitile pe cre le ofer sunt mi numerose. Prin urmre, cu ct ceste ore sunt mi bine conectte cu restul teritoriului, cu tt omenii din onele peri-urbne u cces mi bun l ceste oportuniti. Mi mult, firmele din or u un cces mi fcil l o reerv mi mre de for de munc. Infrstructur conectiv permite de semene formre unor one urbne funcionle, cre repreint un obiectiv esenil din politic de devoltre reionl UE.
Romni este dott cu o infrstructur rutier src A cum se indic i în rficul lturt, Romni re un dintre cele mi mici densiti rutiere dintre tote rile Europei, ir, în cdrul UE, se plse pe ultim poiie în cee ce privete clitte de nsmblu infrstructurii rutiere.2 De fpt, prin rportre l stdiul su ctul de devoltre, Romni pre s necesite o densitte rutier de dou ori mi mre dect ce din preent. Se întlnesc deficiene l nivelul tuturor tipurilor de infrstructur rutier: utostri, drumuri nionle, drumuri judeene i comunle. În 2012, dintr-o ree de 84.000 km, dor în jur de 0,6% eru utostri, 20% eru drumuri nionle, ir 80% drumuri judeene i comunle.
Romni re o ree de infrstructur rutier sub-devoltt Romni hs n undrdvlopd rod infrstructur ntwork
PATN propune o ree vst de utostri i drumuri expres Th PATN proposs lr ntwork of hihws nd xprssws
Reeu de utostri din Romni este sub-devoltt i se fl deprte de cee ce economi Romniei r pute susine
Cu tot cu cei 635 km de utostrd finlii în uust 2014, Romni juns l o densitte de proximtiv 31 km l 1.000.000 de locuitori, în timp ce Portuli juns l o densitte de 249 km l celi numr de locuitori. Ce de- dou fiur lturt pune în eviden reeu propus de utostri pentru Romni, cum fost preentt în Plnul d Amnjr Tritoriului Nionl. Reeu propus de utostri re o lunime totl de 3.896 km, în timp ce reeu propus de drumuri expres totlie 4.851 km.
16. Count rods – nd connctiv infrstructur nrll – r crucil for nsurin popl’s ccss to opportunitis nd rprsnt criticl invstmnts for Romni’s inclusiv nd sustinbl dvlopmnt. As outlined in the drft Ntionl Trritoril Dvlopmnt Strt nd in the World Bnk’s report
on Comptitiv Citis: Rshpin th Economic Gorph of
Romni, rods in prticulr re vitl for countr’s future development. Connective infrstructure enbles one crucil
desidertum: it eses people’s ccess to plces of opportunit,
i.e., cities (in most countries). Cities benefit from economies
of scle nd scope nd re the plces where most of the jobs
re locted, where centers of culture cn thrive, where hiher
eduction institutions nd helth-cre units cn operte
nd perform properl, where rt is enerted nd enjoed.
The bier the cit, the more opportunities it usull offers.
Consequentl, the better these cities re connected to their
hinterlnd, the more people in peri-urbn res hve ccess
to these opportunities. Moreover, the firms in the cit hve
esier ccess to lrer lbor pool. Connective infrstructure
lso enbles the formtion of functionl urbn res, ke
objective of EU’s reionl development polic.
17. Romni hs poor ndowmnt of rods infrstructur. As the rph on the riht indictes, it hs one of the lowest
rod densities of n countr in Europe nd, within the EU,
Romni rnked lst in terms of the overll qulit of the rods
infrstructure. 2 In fct, when compred to its ctul development
level, Romni seems to require rod densit double the
current number. Deficiencies re encountered for ll tpes of
rod infrstructure: hihws, ntionl rods, nd count nd
communl rods. In 2012, out of network of 84,000 km, onl
round 0.6% represented motorws, with 20% ntionl rods
nd round 80% count nd communl rods.
18. Th hihw ntwork in Romni is undrdvlopd nd fr from wht Romni’s conom could sustin. With 635 kilometers of
hihw completed in Auust 2014, Romni hd hihw densit
of round 31 kilometers for 1,000,000 people. B comprison,
Hunr hd hihw densit of 137 per 1,000,000 people, while
Portul hd hihw densit of 249. The second fiure below
hihlihts the proposed network of hihws for Romni, s lid
out in the Ntionl Sptil Pln (Plnul d Amnjr l Tritoriului Ntionl). The totl proposed hihw network comprises 3,896
km, while the proposed expressw network totls 4,851 km.
CAPITOLUL 1 Privire de nsmblu supr sectorului drumurilor judeene Chptr 1: Ovrviw of th Count Rods Sctor
16
17
18
2 A se vede Rportul Competitivitii Globle 2012-2013. 2 S Globl Comptitivnss Rport 2012-2013.
Surs dtelor: WDI i CIA Fctbook.
Not: Densitte rutier este msurt c i kilometru de drum l 100 km2 de suprf terestr; PIB pe cp de locuitor este ndit l pritte puterii de cumprre (PPC) în ctulii dolri internionli; dtele sunt colectte pentru nii din period 2000-2006.
Dt Sourcs: WDI nd CIA Fctbook. Not: Rod dnsit is msurd s kilomtr of rod pr 100 km 2 of lnd r; GDP pr Cpit is tkn t purchsin powr prit (PPP) in currnt intrntionl $US; dt r collctd for rs btwn 2000 nd 2006.
Surs: Plnul de Amenjre Teritoriului Nionl (PATN).
Sourc: Plnul d Amnjr Tritoriului Nionl (PATN).
Autostri existente Existin motorws
Autostri propuse Proposd motorws
Drumuri expres propuse Proposd xprss rods
Ore cu o populie între 50.000 i 100.000 Citis with popultion btwn 50,000 nd 100,000
Ore cu o populie mi mre de 100.000 Citis with popultion lrr thn 100,000
240
220
200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
0 5.000 10.000 15.000 20.000 25.000 30.000 35.000 40.000 45.000 50.000
Croi Croti
Slovci Slovki
Swdn
Dnemrc Dnmrk
Elvei Switrlnd
Germni Grmn
Sloveni
Unri Hunr
D e n s i t t e r u t i e r
R o d d n
s i t
Lunime reelei rutiere vri considerbil de l un jude l ltul l Romniei Th rod ntwork’s lnth vris rtl cross Romnin countis
Necesrul de investiii pentru drumuri judeene, pe judee Invstmnt nds for count rods, b count
Necesrul de investiii pentru drumuri judeene este mi uor de estimt dect în cul ltor tipuri de investiii,
vnd în vedere reltiv clritte cestor i stndrdele de cost redctte de ctre MDRAP Tbelul lturt include dou estimri de costuri pentru modernire / rebilitre drumurilor judeene. Prim metod este i ce mi uor de clcult, cest lund
în considerre dor reeu de drumuri de pmnt i pietri din fiecre jude i înmulind lunime reelei cu costul stndrd l modernirii drumurilor. Institutul Nionl de Sttistic colecte dte nule privind drumurile de pmnt i pietri, cee ce simplific procedur de estimre necesrului de investiii nule în drumuri judeene. A dou metod presupune colectre unor dte mnunite de l consiliile judeene. În esen, consiliile judeene cunosc situi de pe teren mi bine dect orice utoritte i pot indic imedit drumurile cre necesit rebilitri su moderniri. În cul preentului rport, consiliile judeene u „uto-rportt” drumurile în stre bun, mediocr su prost. Lunime drumurilor de pmnt su pietri flte în stre prost su mediocr este poi înmulit cu stndrdul de cost pentru modernire rutier. Lunime drumurilor cu îmbrcminte sfltic / de beton flte în stre prost su mediocr este înmulit cu stndrdul de cost pentru modernire rutier.
20. Invstmnt nds for count rods r sir to stimt thn for othr tps of invstmnts, s th r rltivl strihtforwrd nd thr r lso cost stndrds prprd b th MRDPA. The tble below includes two cost estimtes for the modernition
/ rehbilittion of count rods. The first method is the esiest to clculte, s it simpl
looks t the network of dirt nd stone rods in ech count nd multiplies the lenth
of the network with the stndrd cost for rod modernition. The Ntionl Institute
of Sttistics collects dt on dirt nd stone rods ever er, so this mkes it es
for one to mke estimtes of investment needs in count rods, on erl bsis. The
second method requires the collection of more in-depth dt from individul count
councils. Bsicll, count councils know the sitution on the round better thn n
other uthorit, nd cn most esil indicte which rods require rehbilittion or
modernition. For the current report, count councils “self-reported” which rods re in
ood, vere, or bd shpe. The lenth of the rods in bd or vere shpe mde out of
dirt or stone is then multiplied b the cost stndrd for rod modernition. The lenth
of the rods in bd or vere shpe tht hve some tpe of sphlt/concrete cover is
multiplied b the cost stndrd for rod rehbilittion..
Prim metod este mi uor de clcult, în timp ce dou ofer o imine mi precis necesrului rel de investiii
În mod idel, fondurile nionle r trebui locte cu prioritte pentru modernire drumurilor de pmnt i pietri, ir responsbilitte întreinerii i rebilitrii drumurilor modernite s revin consiliilor judeene.
21. Th first mthod is sir to clcult, th scond is mor ccurt portrl of ctul invstmnt nds. Idell, ntionl funds should primril be llocted for the
modernition of dirt nd stone rods, with the responsibilit of mintinin nd
rehbilittin modernied rods fllin to the count councils themselves.
20
21
NECESARUL DE INVESTIII Invstmnt Nds
Reeu de drumuri judeene i comunle este în enerl într-o
stre precr i necesit lucrri extinse de modernire i întreinere În 2012, în jur de 34.000 km de drumuri judeene i comunle (55% din totlul de drumuri judeene i comunle) eru din pietri su pmnt i veu nevoie de modernire. În plus, multe drumuri judeene i comunle necesit rebilitre. În jur de 21.000 km de drumuri judeene i comunle veu dor o cuvertur subire, ir dor 12.000 km eru complet modernii. Hrt de mi
jos indic judeele cu cel mi mre numr de drumuri judeene i comunle cre u nevoie s fie modernite.
19. Th count nd communl rod ntwork is nrll in poor condition nd rquirs xtnsiv uprd nd mintnnc work. In 2012, round 34,000 km of count nd communl
rods (55% of ll count nd communl rods) were mde
of rvel or erth nd required modernition. In ddition,
mn count nd communl rods require rehbilittion.
Around 21,000 km of count nd communl rods hd onl
liht cover nd onl 12,000 were completel modernied. The
mp below indictes the counties with the hihest number
of count nd communl rods in need of modernition.
19
Modrnition of Dirt nd Ston Rods
Necesr de investiii (în EUR) Invstmnt Nds (in Euro)
Modernire/rebilitre drumurilor flte în STARE PROAST SAU MEDIOCR
Modrnition / rhbilittion of Rods in Bd or Avr Stt
Surs dtelor: Institutul Nionl de Sttistic, MDRAP i consiliile judeene.
Dt Sourcs: Ntionl Institut of Sttistics, MRDPA, nd individul count councils.
ALBA
ARAD
ARGE
BACU
BIHOR
BISTRIA-NSUD
BOTOANI
BRILA
BRAOV
BUZU
CLRAI
CARA-SEVERIN
CLUJ
CONSTANA
COVASNA
DÂMBOVIA
DOLJ
GALAI
GIURGIU
GORJ
HARGHITA
HUNEDOARA
IALOMIA
IAI
MARAMURE
MEHEDINI
MURE
NEAM
OLT
PRAHOVA
SLAJ
125.810.496 EUR
85.204.992 EUR
143.450.592 EUR
89.864.640 EUR
76.884.192 EUR
117.489.696 EUR
76.218.528 EUR
35.613.024 EUR
87.201.984 EUR
86.869.152 EUR
117.822.528 EUR
67.232.064 EUR
127.474.656 EUR
63.570.912 EUR
14.311.776 EUR
53.918.784 EUR
62.239.584 EUR
58.911.264 EUR
54.584.448 EUR
26.959.392 EUR
115.492.704 EUR
226.325.760 EUR
37.277.184 EUR
164.419.008 EUR
86.869.152 EUR
97.519.776 EUR
45.265.152 EUR
76.551.360 EUR
64.902.240 EUR
32.617.536 EUR
60.575.424 EUR
62.905.248 EUR
127.807.488 EUR
119.153.856 EUR
90.197.472 EUR
75.220.032 EUR
43.268.160 EUR
65.900.736 EUR
158.095.200 EUR
78.548.352 EUR
129.973.598 EUR
186.224.077 EUR
196.840.774 EUR
153.130.427 EUR
239.782.322 EUR
161.490.556 EUR
137.406.521 EUR
128.821.346 EUR
135.780.980 EUR
113.814.343 EUR
121.767.705 EUR
220.448.220 EUR
205.391.926 EUR
218.213.024 EUR
65.102.937 EUR
198.711.023 EUR
192.680.113 EUR
125.179.517 EUR
87.891.736 EUR
149.171.500 EUR
166.565.690 EUR
331.878.605 EUR
104.863.897 EUR
159.712.671 EUR
185.651.067 EUR
131.401.721 EUR
133.820.600 EUR
157.747.631 EUR
208.281.828 EUR
181.422.392 EUR
90.160.255 EUR
225.170.917 EUR
140.644.110 EUR
194.764.055 EUR
38.264.758 EUR
174.284.617 EUR
122.248.016 EUR
181.817.542 EUR
171.781.745 EUR
135.252.523 EURDrumuri judeene i comunle în km Count nd Communl Rods in km
0-500
501-1.000
1.000-1.898
9
PRINCIPII DE COORDONARE Coordintion Principls
Existen unui sinur beneficir fce coordonre mi uor Sinl bnficir mks coordintion sir
Necesr de investiii limitt i dor dou surse nionle mjore de finnre Limitd invstmnt nds nd onl two mjor ntionl sourcs of fundin
Investiiile în drumurile judeene sunt relite i coordonte de consiliile judeene
Acest lucru r trebui, în sine, s fie suficient pentru fcilit coordonre. Mi exct, un consiliujudeen v ti ce drumuri s finnee din fondurile UE, pentru cre s solicite finnre de l PNDL i pe cre s le rebilitee / moderniee din fonduri proprii su din subvenii ori
împrumuturi. Bineîneles, în prctic, o stfel de coordonre nu se concretie întotdeun l nivelul beneficirului – cel puin nu l un nivel strteic superior.
Necesrul enerl de investiii este estionbil i pote fi coperit cu
jutorul fondurilor UE, de l buetul centrl ibuetele judeene Dc este lut în considerre prim metod de estimre necesrului de investiii (ce privind modernire drumurilor de pmnt i pietri), finnre necesr în cest sector se ridic l proximtiv 3,4 milirde EUR. Dc sunt lute în considerre necesitile identificte de ctre fiecre jude în prte (de exemplu, drumurile rportte în stre „prost” su „mediocr”), sum totl devine de proximtiv 6,4 milirde EUR. Ambele sume pr fi reliste i pot fi finnte din fondurile UE, de l buetul de stt i de l buetele judeene. În plus, procesul de coordonre investiiilor este simplifict.
Coordonre ce mi importnt v fice relit între proiectele finnte prin POR i PNDL POR vie în principl, chir dc nu exclusiv, drumurile judeene cre fc letur cu reeu TEN-T. Astfel, consiliile judeene cre doresc s rebilitee / moderniee un drum judeen conectt l reeu TEN-T r trebui, în mod idel, s solicite finnri POR.
Cu tote ceste, documentul prormtic l POR 2014-2020 nu er interl finlit
l dt redctrii preentului hid L momentul ctul (începutul lunii mrtie 2015), este cunoscut fptul c vor exist pre-locri forfetre pe reiuni pentru rebilitre / modernire drumurilor judeene de importn reionl strteic. Aceste vor fi proiecte de Prioritte 1, cre urmresc remediere deficienelor de conectivitte de l nivel reionl. În cest moment, dor reiune Nord-Est probt o list cu proiecte de Prioritte 1. Finnre proiectelor de Prioritte 2 v deveni posibil în msur în cre vor deveni disponibile fonduri dup contrctre lucrrilor (dup obinere,
în urm procedurii de ofertre i tribuire, de economii din diferenele între cheltuielile rele i cele buette).
Dup cum se observ în hrt de mi sus, exist reltiv puine curi în cre o letur rutier rebilitt / modernit cu fonduri POR 2007-2013 fost complett de o lt letur rutier rebilitt / modernit cu fonduri PNDL. În cel mi ru c, coordonre este siurt dc ceei letur rutier nu este finnt din dou surse (de fpt, cest lucru este interis în cul finnrilor UE). Cu tote ceste, este util tunci cnd se depun eforturi pentru reli mi mult dect minimul necesr. O perspectiv strteic supr devoltrii reelei rutiere nionle, cre s corde o mi mre tenie utilirii diferitelor surse de finnre pentru reolvre deficienelor mjore de devoltre de l nivel judeen, este esenil în cest privin.
22. Invstmnts in count rods r crrid out nd coordintd b count
councils. This in itself should mke coordintion esier.
More specificll, count
for which to request PNDL
fundin, nd which rods
to rehbilitte/modernie
with their own funds or with
the help of other rnts or
lons. Of course, in prctice,
such coordintion t the
beneficir level does not
lws hppen – t lest
not on more strteic level.
As cn be seen in the mp bove, there re reltivel
few instnces where
modernied with ROP
complemented with nother
modernied with PNDL
exct sme rod link is not
finnced from two sources
(in fct, this is formll not
permitted under EU funds).
However, it helps if one strives to do more thn the
bre minimum. A strteic
outlook on the development
with more ttention pid
to how different sources of
fundin cn be levered
to solve ke development
level.
23. Ovrll invstmnt nds r mnbl nd could b tckld with th ssistnc of EU, cntrl budt, nd count budt funds.
If the first method of estimtin investment needs is tken into considertion (i.e., the one
tht onl looks t the modernition of dirt
nd stone rods), round EUR 3.4 billion re
required to ddress needs in the sector. If the
needs identified b ech individul count re
tken into considertion (i.e., rods reported
in “bd” or “vere” condition), then the
totl tll stnds t round EUR 6.4 billion.
Either w, both sums pper mneble
nd cn be ddressed usin EU, stte-budet,
nd count-budet funds. This lso mkes
coordintion of investments esier.
24. Th criticl coordintion will hv to b don btwn projcts finncd throuh th ROP nd projcts finncd throuh th PNDL. The ROP
focuses primril, lthouh not exclusivel,
on count rods connectin to the TEN-T
network. As such, count councils should
idell ppl for ROP fundin if the intend to
rehbilitte/modernie count rod tht is
connected to the TEN-T.
25. Howvr, th ROP 2014-2020 prormmtic documnt ws not full finlid t th tim of th writin of this invstmnt uid. It is known
t this point in time (erl Mrch 2015) tht
there will be fixed pre-lloction for ech
reion for the rehbilittion/modernition of
count rods of strteic reionl importnce.
These will be Priorit 1 projects, which help solve
ke connectivit issues t the reionl level. At
this point, onl the North-Est Reion hs n
pproved Priorit 1 project list. To the extent
tht fundin will become vilble fter the
contrctin of the works (i.e., fter svins
from rel vs. budeted expenses s result of
the biddin nd tenderin procedures) there will
be possibilit to finnce Priorit 2 projects.
22 23
24
25
Exist o slb coordonre investiiilor în drumuri judeene finnte din POR 2007-2013 i PNDL Thr is littl coordintion btwn ROP 2007-2013 nd PNDL count rods
Ore cu o populie mi mre de 100.000 Citis with popultion lrr thn 100,000
Reeu nionl de drumuri Ntionl Rod Ntwork
Proiecte de drumuri j udeene contrctte prin POR 2007-2013 POR 2007-2013 Contrctd Count Rods Projcts
Proiecte de drumuri judeene contrctte prin PNLD 2014 PNDL 2014 Contrctd Count Rods Projcts
10
Rportul „Criterii îmbuntite de ordonre dup prioritte proiectelor PNDL” propune
ctev etpe le seleciei proiectelor de drumuri judeene cu un impct semnifictiv
Criteriile propuse i etpele concrete de coordonre sunt preentte mi jos. Este puin probbil s existe o modificre criteriilor de ordonre dup prioritte, ceste fiind dej verificte. Cu tote ceste, etpele de coordonre se pot modific în funcie de versiune finl documentului prormtic 2014-2020.
28. Th rport on “Improvd Prioritition Critri for PNDL Projcts” proposs numbr of stps for slctin hihr impct count rod projcts. The proposed criteri nd
concrete coordintion steps re included
below. The prioritition criteri re unlikel to chne s the hve lred been vetted.
However, the coordintion steps m chne
bsed on how the finl ROP 2014-2020
prormmtic document will look like.
CAPITOLUL 2 Criterii de ordonre dup prioritte i criterii de evlure / selecie Chptr 2: Prioritition nd Evlution / Slction Critri
28
Criterii de ordonre dup prioritte proiectelor de drumuri judeene Prioritition critri for count rod projcts
ETAPA 1 Ordonre dup prioritte tuturor drumurilor judeene de pe teritoriul unui jude STEP 1 – Prioritition of ll count rods within count
Criterii de ordonre dup prioritte Prioritition Critri
Criterii de ordonre dup prioritte Prioritition Critri
LEGTURA CU OPORTUNITILE
• Letur cu o reedin de jude (7 puncte)
• Letur cu un or cu peste 10.000 de locuitori (4 puncte)
• Letur cu un or cu sub 10.000 de locuitori (1 punct)
Connction to opportunitis •Connection to rowth pole (10 points)
•Connection to count residence (7 points)
•Connection to cit with more thn 10,000 people (4 points)
•Connection to cit with less thn 10,000 people (1 point)
TRAFIC PE DRUMUL JUDEEAN
• Peste 3.500 de vehicule pe i (10 puncte)
• 2.000-3.500 de vehicule pe i (7 puncte) • 500-2.000 de vehicule pe i (4 puncte)
• Sub 500 de vehicule pe i (1 punct)
Trffic on th Count Rod •More thn 3,500 vehicles per d (10 points)
•2,000-3,500 vehicles per d (7 points)
•500-2,000 vehicles per d (4 points)
•Less thn 500 vehicles per d (1 point)
Identificre drumurilor judeene conectte l reeu TEN-T.
Identif the count rods tht connect to the TEN-T network.
*Not: Acest etp pote fce obiectul unor modificri în b versiunii finle Ghidului solicitntului elborte pentru Prormul Operionl Reionl 2014-2020. *Not: This stp m b su bjct to chn, bsd on th finl Applicnt’s Guid dvlopd for th Rionl Oprtionl Prormm 2014-2020.
NUMRUL DE PERSOANE PER KM DESERVITE DE DRUMUL JUDEEAN
• Peste 450 de persone/km (10 puncte)
• 300-450 de persone/km (7 puncte)
• 150-300 de persone/km (4 puncte)
• Sub 150 de persone/km (1 punct)
Trffic on th Count Rod •More thn 450 people/km (10 points) •300-450 people/km (7 points)
•150-300 people/km (4 points)
LEGTURA CU INFRASTRUCTURA PRINCIPAL
• Letur cu o utostrd propus în mster plnul de trnsport (10 puncte)
• Letur cu un drum expres propus în mster plnul de trnsport (7 puncte)
• Letur cu un drum nionl (4 puncte)
Connction to mjor trunk infrstructur •Connection to hihws proposed in the Trnsport
Msterpln (10 points)
•Connection to n express rod proposed in the Trnsport Msterpln (7 points)
•Connection to ntionl rod (4 points)
30%
30%
20%
20%
Dei reeu de drumuri judeene este reltiv mre în fiecre jude, unele leturi rutiere sunt mi importnte dect ltele. Deosebit de importnte sunt cele drumuri judeene cre îmbuntesc posibilitile de cces l centrele de oportunitte – respectiv locliti mi mri, ce ofer locuri de munc, servicii de învmnt, sntte, cultur, de dministrie i cione c motore pentru economi locl / judeen / reionl / nionl.
While the network of count rods is reltivel lre in ever count, some rod links re more importnt thn others. Of prticulr importnce re those count rods tht improve ccessibilit to centers of opportunit – i.e., lrer loclities tht provide jobs, eduction, helthcre, culture, dministrtive services nd ct s enines for the locl / count / reionl / ntionl econom.
Cu ct un drum judeen este mi circult, cu tt r trebui s tr mi mult tenie în letur cu lucrrile de rebilitre / modernire.
The more trvelled count rod is the more ttention it should rner when it comes to rehbilittion / modernition works.
Drumurile judeene conectte l reeu TEN-T r pute fi eliibile pentru finnre prin Prormul Operionl Reionl 2014-2020, ir solicitnii r trebui s depun cereri de finnre prin POR îninte de încerc s obin finnre prin PNDL. Dc cerere de finnre prin POR este respins, solicitnii trebuie s furniee o explicie privind motivul
pentru cre nu fost cceptt. Count rods tht connect to the TEN-T network m be eliible for fundin unde the Reionl Opertionl Prormme 2014-2020, nd pplicnts should first ppl to the ROP, before ttemptin to ppl for PNDL fundin. If, the ROP ppliction is not ccepted for fundin, pplicnts should provide n explntion of wh it ws not ccepted.
Fcilitre ccesului l oportuniti nu este suficient; importnt este c cest fcilitre s fie siurt pentru un numr ct mi mre de persone. Drumurile judeene cre le o populie mi numeros de un centru de oportuniti r trebui s primesc un punctj mi mre.
It is not enouh to ese ccess to opportunities, it is importnt to do so for s mn people s possible. Count rods tht connect lrer popultion to center of opportunit should receive hiher score.
Letur cu infrstructur mjor permite o ccesibilitte de nsmblu pentru personele cre locuiesc de- lunul drumului judeen respectiv.
Connection to mjor trunk infrstructure enbles overll ccessibilit to people livin lon the respective count rod.
Relevn Rlvnc
Relevn Rlvnc
Pondere Wiht
ETAPA 2 Identificre proiectelor cre r pute benefici de finnre din fonduri UE* STEP 2 – Idntifiction of projcts tht could b finncd from EU funds*
SUBETAPA 2.1 SUB-STEP 2.1
Folosind list prioritilor întocmit în cdrul Etpei 1 i extrnd drumurile judeene cre r pute fi eliibile pentru finnre din prte UE, se stbilete lunime leturilor rutiere judeene definite c fiind în „stre prost” i cre r pute fi finnte din locre ferent drumurilor judeene pentru judeul respectiv. Se v oferi finnre drumurilor judeene cre u obinut cel mi ridict punctj în cdrul Etpei 1 i cre u o letur rutier definit c fiind „în stre prost”. Dc finnre prin PNDL pus l dispoii unui jude pentru proiectele rutiere judeene este suficient pentru modernire tuturor leturilor rutiere stbilite c fiind „în stre prost”, se v trece l Subetp
3.2.
Consiliile judeene u furnit informii privind stre drumurilor (respectiv „bun”, „mediocr” su„prost”).
Conform HG 363/2010, costul stndrd pentru modernire unui km de drum judeen este 332.832 EUR.
Usin the priorit list prepred under Step 1, nd subtrctin the count rods tht m be eliible for EU fundin, determine the lenth of the count rod links defined s “bd”, which could be finnced from the count rod lloction for the respective count. Fundin will be iven to the count rods tht hve received the hihest score under Step 1, nd which hve rod link defined s “bd”. If the PNDL fundin vilble to count for count rod projects will suffice to modernie ll rod links defined s “bd”, Sub-step 3.2 will be undertken.
Count councils hve provided informtion on the stte of the rods (i.e. “ood”, “vere”, “bd”).
Accordin to GD 363/2010, the stndrd cost for the modernition of 1 km of count rod is 332,832 EUR.
În cul în cre fondurile disponibile pentru un numit jude sunt suficiente pentru coperi modernire tuturor leturilor rutiere judeene „în stre prost”, restul fondurilor pot fi folosite pentru rebilitre leturilor rutiere judeene „în stre mediocr”, dup cum urme:
• Se v cord prioritte drumurilor judeene cu cel mi mre punctj estimt obinut în cdrul Etpei 1, cu excepi drumurilor cre r pute fi eliibile pentru finnre din prte UE.
• Fondurile se vor loc cu prioritte drumurilor de pmnt i pietri definite c fiind „în stre mediocr”.
• În cul în cre dup locre rmn fonduri, ceste se vor loc leturilor rutiere judeene în „stre mediocr”, cu urmtorele tipuri de îmbrcmini: beton de ciment; pvele; su sflt bituminos.
• În cul în cre sunt disponibile fonduri chir i dup cest locre, restul fondurilor vor fi locte leturilor rutiere judeene „în stre mediocr” cre u fost dej modernite (respectiv cu îmbrcminte din beton sfltic).
Consiliile judeene u oferit informii privind stre drumurilor (respectiv „bun”, „mediocr” su „prost”) i îmbrcminte drumurilor judeene.
Conform HG 363/2010, costul stndrd pentru rebilitre unui km de drum judeen este 273.855 EUR.
If vilble fundin for prticulr count suffices to cover the modernition of ll “bd” count rod links, the reminin fundin cn be used for the rehbilittion of “vere” count rod links s follows:
•Priorit will be iven to the count rods with the hihest estimted score under Step 1, with the exception of the rods tht m be eliible for EU fundin.
•Fundin will be llocted with priorit to dirt or rvel rods defined s “vere”.
•If funds will remin fter this lloction, reminin funds will be llocted to “vere” count rod links tht hve the followin covere tpe: cement concrete; pved with setts; or, bituminous sphlt.
•Should fundin be vilble even fter this lloction, the reminin funds will be llocted to “vere” count rod links tht hve been modernied lred (i.e. the hve n sphlt concrete covere).
Count councils hve provided informtion on the stte of the rods (i.e. “ood”, “vere”, “bd”) nd on the surfce covere of count rods.
Accordin to GD 363/2010, the stndrd cost for the rehbilittion of 1 km of count rod is 273,855 EUR.
În cul în cre leturile rutiere judeene „în stre prost” pot fi coperite prin locri din PNDL, restul fondurilor disponibile r trebui s se îndrepte ctre leturile rutiere cu prioritte secundr, identificte de ctre consiliile judeene c fiind într-o stre „mediocr”.
If “bd” count rod links cn be covered with llocted PNDL funds, the rest of vilble funds should o to second priorit rod links identified b count councils s bein in “vere” stte.
ETAPA 3 Identificre leturilor rutiere cre r trebui s beneficiee de finnre prin PNDL STEP 3 – Idntif th rod links tht should rciv PNDL fundin
Fondurile disponibile r trebui locte cu prioritte leturilor rutiere cre u fost identificte de ctre consiliile judeene c fiind în „stre prost”. Consiliile judeene sunt cele cre cunosc cel mi bine leturile rutiere cre necesit nivelul cel mi ridict de fonduri. Metodoloi de ordonre în funcie de prioritte, descris în cdrul Etpei 1 permite folosire unei metodoloii unificte l nivel nionl pentru locre fondurilor prin PNDL leturilor rutiere judeene „în stre prost”.
Avilble funds should be llocted with priorit to the rod links tht hve been identified b the count councils s bein “bd”. It is the count councils tht best know which rod links re in most need. The prioritition methodolo described unser Step 1 ensures tht unified methodolo is used ntionll for lloctin PNDL funds for “bd” count rod links.
SUBETAPA 3.2
SUB-STEP 3.2
CAPITOLUL 3 Atlsul investiiilor în drumurile judeene din Romni Chptr 3: Atls of Count Rods Invstmnts in Romni
Acest cpitol ofer un tls l investiiilor în drumurile judeene din Romni l nivelul fiecrui jude
În esen, hrile de mi jos preiu criteriile definite în cpitolul precedent i le plic în vedere obinerii ctorv reultte esenile:
• Repreentre ctulei infrstructuri, inclusiv menionre loclirii ei i cteoriei din cre fce prte; • Repreentre infrstructurii propuse în funcie de: distn f de un centru de oportuniti (de ex.,
pol de cretere, or mre, or mic); conectre cu infrstructur mjor (de ex., reeu TEN-T); trfic mediu ilnic; numrul personelor deservite; tipul mterilelor utilite; stre tehnic (uto-rportt de consiliile j udeene);
• Ordonre dup prioritte investiiilor pentru cele dou surse de finnre mjore: Prormul Operionl Reionl 2014-2020 i Prormul Nionl de Devoltre Locl (PNDL).
Dintr-un punct de vedere forte prctic, cest instrument permite utoritilor – de l tote nivelurile, dr mi les de l nivelul consiliilor judeene, cre sunt principlii solicitni / beneficiri i investiiilor în drumuri judeene – s viuliee i s identifice uor ce drumuri r trebui rebilitte / modernite cu prioritte.
29. This chptr fturs n tls of count rods invstmnts in Romni, t th lvl of ch count. In essence, the
•
•
Representtion of proposed infrstructure s function of: distnce from center of opportunit (e.., rowth
pole, lre cit, town etc.); connection to mjor infrstructure (e.., TEN-T network); vere dil trffic;
number of people served; tpe of rod mterils used; technicl sttus (self-reported b Count Councils);
• Prioritition of investments for the two min sources of fundin: the Reionl Opertionl Prormme 2014-
2020 nd the Ntionl Locl Development Prorm (PNDL).
From ver prcticl stndpoint, this instrument llows uthorities in the countr – t ll levels, but prticulrl t
the level of Count Councils, which re the min pplicnts / beneficiries of count rods investments – to esil
visulie which rods should be rehbilitted / modernied with priorit.
29
14
Drobet-Turnu Severin
Bistri-Nsud
Sfntu Gheorhe
Drum nionl Ntionl rod
Drum judeen (DJ) Count rod (CR)
Drum comunl Locl rod
LIMITE LIMITS
Limit jude
Count limit
Municipiu reedin de jude Count cpitl
0 20 40 60 80 100 km
15
Sucev
Sfntu Gheorhe
Bistri-Nsud
Infrstructur mre propus în Mster Plnul
Generl de Trnsport (MPGT)”
Mjor Infrstructur
proposd in th Gnrl Trnsport Mstrpln (GTM)
LIMITE LIMITS
Autostrd (cf. MPGT) Hihw (cc. to GTM)
Drum expres (cf. MPGT) Exprss rod (cc. to GTM)
0 20 40 60 80 100 km
16
LIMITE LIMITS
Ree de b Cor ntwork
Ree extins Comprhnsiv ntwork
0 20 40 60 80 100 km
17
DJ 7 6 2
DJ 107 H
DJ 105 M
D J
D J 7 0 5 F
D J 7 0 9
K
D J 7 5 0
G
D J 1 0 3 G
D J
DJ
107
D J
D J
Autostrd Motorw
Drum judeen (DJ) Count rod (CR)
LIMITE LIMITS
Limit jude
Count limit
REEAUA DE LOCALITI SETTLEMENT NETWORK
Loclitte <2.000 locuitori Municiplit <2,000 inhbitnts
Loclitte 2.001-10.000 locuitori Municiplit 2,001-10,000 inhbitnts
Loclitte >10.000 locuitori Municiplit >10,000 inhbitnts
10 5 10 10 20 30km
A LB
C o u n t
N
18
Judeul ALBA
10 5 10 10 20 30km
DJ conectt l un pol de cretere CR connctd to rowth pol
DJ conectt l o reedin de jude CR connctd to count cpitl
DJ conectt l un or de peste 10.000 locuitori CR connctd to cit with ovr 10.000 inhbitnts
DJ fr conexiune l or CR without connction to cit
INFRASTRUCTURA RUTIERROAD INFRASTRUCTURE
LIMITE LIMITS
Loclitte <2.000 locuitoriMuniciplit <2,000 inhbitnts
Aiud
CR connctin to mjor infrstructurAiud
Blj
Count
DJ conectt l utostrd CR connctd to hihw
DJ conectt l drum expres CR connctd to n xprss rod
DJ conectt l drum nionl CR connctd to ntionl rod
DJ fr conexiune l infrstructur mjor CR without connction to th mjor infrstructur
INFRASTRUCTURA RUTIER
ROAD INFRASTRUCTURE Autostrd (cf. MPGT) Hihw (cc. to GTM)
LIMITE LIMITS
REEAUA DE LOCALITI
SETTLEMENT NETWORK Loclitte <2.000 locuitori Municiplit <2,000 inhbitnts
A L B A
C o u n t
10 5 10 10 20 30km
N
20
Annul vr dil trffic on CRAiud
Blj
2.001-3.500 vehicule/i 2,001-3,500 vhicls/d
501-2.000 vehicule/i 501-2,000 vhicls/d
Sub 500 vehicule/i Lss thn 5 00 vhicls/d
INFRASTRUCTURA RUTIER ROAD INFRASTRUCTURE
LIMITE LIMITS
Loclitte 2.001-10.000 locuitori
Municiplit 2,001-10,000 inhbitnts
Judeul ALBA
N
21
Numrul de persone deservite de DJ Numbr of popl
srvd b count rodsAiud
Blj
301-450 locuitori/km 301-450 inhbitnts/km
151-300 locuitori/km 151-300 inhbitnts/km
Sub 150 locuitori/km Lss thn 150 inhbitnts/km
LIMITE LIMITS
Loclitte 2.001-10.000 locuitoriMuniciplit 2,001-10,000 inhbitnts
A L B A
C o u n t
10 5 10 10 20 30km
N
22
Connction to TEN-T ntworkAiud
Blj
Cuir
DJ cu conexiune direct l TEN-T CR with dirct connction to th TEN-T
DJ fr conexiune direct l TEN-T CR without dirct connction to th TEN-T
REEAUA TEN-T TEN-T NETWORK
INFRASTRUCTURA RUTIERROAD INFRASTRUCTURE
LIMITE LIMITS
Judeul ALBA
N
23
Rod covr Aiud
Blj
ÎMBRCMINTEA DJ ROAD COVERAGE
Îmbrcmini sfltice modernite Modrnid rod covr - sphlt
Îmbrcmini sfltice uore Liht rod covr
Beton ciment Concrt
Drumuri pietruite
Cobblston covr Drumuri de pmnt No covr (dirt rods)
LIMITE LIMITS
Limit jude
Count limit
A L B A
C o u n t
10 5 10 10 20 30km
N
2224
Condition of count rodsAiud
Blj
Stre mediocr Mdium condition
Stre prost Bd condition
LIMITE LIMITS
Judeul ALBA
N
2325
C o u n t
10 5 10 10 20 30km
N
(pentru PNDL i POR) Prioritition of
CR invstmnts (for PNDL nd ROP)
Judeul ALBA
PRIORITIZAREA INVESTIIILOR PRIORITIZATION OF INVESTMENTS
DJ prioritre pentru modernire / rebilitre prin PNDL Priorit CR for modrnition / rhbilittion throuh PNDL
DJ prioritre pentru modernire / rebilitre prin POR Priorit CR for modrnition / rhbilittion throuh ROP
Drum judeen Count rod
LIMITE LIMITS
Limit jude
Count limit
Aiud
Îmbrcminte i stre clittiv DJ
Rod covr nd condition
Drum de pitr su pmnt Dirt or ston rod
Drum cu strt de uur în stre prost Rod covr in bd condition
Drum cu strt de uur în stre mediocr Rod covr in mdium condition
Drum judeen Count rod
DENSITATEA ACCIDENTELOR RUTIERE TRAFFIC ACCIDENTS DENSITY
Ridict Hih
DJ-uri PROPUSE PENTRU MODERNIZARE CRs PROPOSED FOR MODERNIZATION
Drum judeen propus pentru modernire POR 2014-2020 Count rod proposd for modrnition ROP 2014-2020
LIMITE LIMITS
Aiud
N
27
C o u n t
28
Punctj cces MPGT GTM ccss points
Punctj trfic Trffic scor
Punctj populie deservit Srvd popultion scor
Punctj totl Totl scor
Prioritire Prioritition
Eliibilitte finnre Finncin liibilit
1 DJ 107 P 4 0 7 10 5.3 1 1.028.155 PNDL
2 DJ 106 N 7 4 1 10 5.2 2 36.374 PNDL
3 DJ 107 K 7 4 4 4 4.9 3 7.832.584 PNDL
4 DJ 106 H 7 4 4 4 4.9 4 8.542.348 PNDL 5 DJ 141 C 4 4 4 7 4.6 5 456.076 PNDL
6 DJ 742 1 4 4 10 4.3 6 867.294 PNDL
7 DJ 750 A 0 4 4 10 4 7 896.401 PNDL
8 DJ 142 K 4 4 4 4 4 8 3.934.806 PNDL
9 DJ 106 L 7 0 1 7 3.8 9 4.413.557 PNDL
10 DJ 705 F 7 4 1 1 3.4 10 6.801.539 PNDL
11 DJ 750 0 4 4 4 2.8 11 2.634.325 PNDL
12 DJ 107 V 0 0 4 7 2.6 12 4.966.810 PNDL
13 DJ 750 E 0 4 1 7 2.5 13 1.455.231 PNDL
14 DJ 142 N 0 0 1 10 2.3 14 1.331.909 PNDL
15 DJ 141 E 0 0 1 10 2.3 15 1.923.489 PNDL
16 DJ 742 A 0 4 1 4 1.9 16 293.695 PNDL
17 DJ 107 U 0 4 1 4 1.9 17 2.779.656 PNDL
18 DJ 762 A 0 0 1 7 1.7 18 1.121.314 PNDL
19 DJ 705 D 1 4 1 1 1.6 19 5.280.402 PNDL
20 DJ 705 H 0 0 1 4 1.1 20 1.000.063 PNDL
Eliibilitte privind finnre prin Prormul Operionl Nionl de Devoltre Locl (PNDL) drumurilor judeene
Finncin liibilit of count rods throuh th Ntionl Prormm for Locl Dvlopmnt (PNDL)
Judeul ALBA
57.596.029 EUR
29
Punctj cces MPGT GTM ccss points
Punctj trfic Trffic scor
Punctj populie deservit Srvd popultion scor
Punctj totl Totl scor
Prioritire Prioritition
Eliibilitte finnre Finncin liibilit
21 DJ 107 C 7 10 7 10 8.2 1 462.856 POR
22 DJ 142 L 7 10 7 10 8.2 2 1.460.810 POR
23 DJ 107 R 10 10 4 10 8.2 3 1.698.595 POR
24 DJ 103 G 10 10 4 7 7.6 4 1.096.239 POR 25 DJ 107 G 7 10 4 10 7.3 5 256.961 POR
26 DJ 107 H 7 10 4 10 7.3 6 707.541 POR
27 DJ 705 B 7 10 4 10 7.3 7 1.252.174 POR
28 DJ 107 B 7 10 4 10 7.3 8 2.792.011 POR
29 DJ 107 7 10 4 10 7.3 9 2.819.989 POR
30 DJ 105 M 7 10 4 10 7.3 10 3.057.142 POR
31 DJ 107 A 7 10 4 10 7.3 11 3.100.586 POR
32 DJ 704 A 7 10 4 10 7.3 12 5.002.265 POR
33 DJ 704 7 10 7 4 7 13 11.319.161 POR
34 DJ 704 K 7 10 1 10 6.4 14 2.039.162 POR
35 DJ 103 E 4 10 4 10 6.4 15 3.444.052 POR
36 DJ 106 K 7 10 4 4 6.1 16 85.359 POR
37 DJ 705 G 7 10 4 4 6.1 17 988.584 POR
38 DJ 705 E 7 10 4 4 6.1 18 2.159.339 POR
39 DJ 705 7 10 4 4 6.1 19 3.092.824 POR
40 DJ 107 D 4 10 4 7 5.8 20 459.283 POR
41 DJ 705 C 7 10 1 7 5.8 21 3.933.529 POR
42 DJ 103 D 4 10 1 10 5.5 22 535.091 POR
43 DJ 107 Z 4 10 1 10 5.5 23 997.847 POR
44 DJ 750 C 7 10 4 1 5.5 24 3.452.017 POR
45 DJ 142 B 4 4 4 10 5.2 25 1.005.437 POR 46 DJ 107 I 4 10 1 1 3.7 26 9.835.152 POR
47 DJ 792 F 0 4 4 7 3.4 27 4.055 POR
48 DJ 762 4 4 4 1 3.4 28 1.641.171 POR
49 DJ 709 K 4 4 1 4 3.1 29 1.979.671 POR
Eliibilitte de finnre drumurilor judeene prin Prormul Operionl Reionl (POR) Finncin liibilit of count rods throuh th Rionl Oprtionl Prormm (ROP)
Judeul ALBA
Sum totl POR: Totl funds ROP:
Buetul operionl propus pentru rebilitre/modernire DJ-uri în 2014-2023: Oprtionl budt proposd for count rod rhbilittion/modrnition work in 2014-2023:
Totl POR + PNDL Totl ROP + NPLD
70.678.903 EUR = 31.233.359 EUR= 128.274.932 EUR
8/18/2019 Ghidul de Investiii pentru Drumuri Judeene
ARAD
Judeul ARAD
Count
DJ conectt l un pol de cretere CR connctd to rowth pol
DJ conectt l o reedin de jude CR connctd to count cpitl
DJ conectt l un or de peste 10.000 locuitori CR connctd to cit with ovr 10.000 inhbitnts
DJ fr conexiune l or CR without connction to cit
INFRASTRUCTURA RUTIER RO

Ghidul de Investiții pentru Drumuri Județene

Documents

Transcript of Ghidul de Investiții pentru Drumuri Județene