1

www.usm.md/jurn

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA JURNALISM ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII

NELLY ŢURCAN

GHIDPENTRU ELABORAREA

TEZEI DE MASTER ŞI DESFĂŞURAREA PRACTICII DE SPECIALITATE

CHIŞINĂU, 2009

2

www.usm.md/jurn

CZU: 378(036)Ţ 94

Elaborare:Nelly ŢurcaN, dr., conferenţiar universitar

Coordonatorul ediţiei:constantin MariN, dr., habilitat, profesor universitar int.

Recenzenţi:Valentin DorogaN, dr., conferenţiar universitarMihai Lescu, dr., conferenţiar universitar

Aprobat în şedinţa Consiliului ştiinţific al Facultăţii Jurnalism şi Ştiinţeale Comunicării din 18 februarie 2009

Procesare computerizată şi tipar:Laboratorul Activitate Editorială FJŞC - lector sup. Vasile Malaneţchi; lectori: Vlad Madan şi Denis Lucaşenco.

© Nelly ŢURCAN, text© Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM

Descrierea cip a camerei naţionale a cărţii

ţurcan, nellyGhid pentru elaborarea tezei de master şi desfăşurarea

practicii de specialitate / Nelly Ţurcan; coord. ed.: Constantin Marin; Univ. de Stat din Moldova. Fac. de Jurnalism şi Şt. ale Comunic. – Ch.: CEP USM, Laboratorul Activitate Editorială FJŞC, 2009. – 52 p., 55 ex.

Bibliogr. p. 39-40 (16 tit.)ISBM 978-9975-70-841-8

378(036)ţ 94

3

www.usm.md/jurn

cUprins

Introducere ...........................................................................................................5

I. Teza de master ...................................................................................................71.1. Preliminarii .................................................................................................71.2. Alegerea temei şi stabilirea coordonatorului ştiinţific ..................................91.3. Întocmirea structurii preliminare sau a proiectului lucrării .......................131.4. Documentarea, prelucrarea şi ordonarea datelor şi a informaţiilor ............131.5. Norme de redactare, tehnoredactare şi de corectură a lucrării ...................151.6. Aparatul ştiinţific al tezei ...........................................................................221.7. Modele şi tehnici de susţinere a tezelor la nivelul comisiei de evaluare .....30

II. Practica de specialitate ................................................................................332.1. Preliminarii ...............................................................................................332.2. Obiectivele generale ale practicii ...............................................................342.3. Administrarea practicii ..............................................................................352.4. Desfăşurarea practicii ................................................................................362.5. Evaluarea practicii ....................................................................................38

Bibliografie .........................................................................................................39Anexe ....................................................................................................................41

4

www.usm.md/jurn

5

www.usm.md/jurn

INTRODUCERE

Finalizarea studiilor universitare la ciclul II implică organiza-rea procesului de susţinere a tezei de master de către instituţiile de învăţământ superior acreditate instituţional. Lucrul asupra te-zei de master se realizează în conformitate cu „regulamentul cu privire la organizarea studiilor superioare de masterat, ciclul ii”, aprobat prin Hotărârea Guvernului din 24.12.2007.

Masteratul se încheie cu susţinerea publică a tezei de master, cuantificată cu 30 de credite în programele de 90-120 de credite.

Teza de master este o lucrare originală, fundamentată şti-inţific, care conţine rezultate teoretice şi/sau experimentale în domeniul respectiv de studiu şi cercetare. Prin teza de master se asigură continuitatea şi aprofundarea cunoştinţelor dobândi-te pe parcursul studiilor universitare de licenţă. Teza de master contribuie la dezvoltarea capacităţilor de cercetare ştiinţifică ale masteranzilor, oferă posibilitatea specializării într-un domeniu circumscris studiilor din Ştiinţele Comunicării şi obţinerea unei diplome de master în domeniul ales. Masteratul contribuie la aprofundarea studiilor academice, iar tema tezei de master poa-te să fie o continuare a tezei de licenţă sau o nouă abordare, în funcţie de profilul masteratului (academic sau de profesionaliza-re), dar şi de activitatea practică reală desfăşurată de absolvent în spaţiul public sau privat.

Masteratul este o condiţie pentru înscrierea la doctorat şi poa-te să asigure continuitatea în investigaţia şi cercetarea ştiinţifică pe tema dată, demarată prin lucrarea de licenţă, continuată prin teza de master.

6

www.usm.md/jurn

Prezentul ghid pentru elaborarea şi prezentarea tezei de mas-ter şi realizarea practicii de specialitate urmăreşte prezentarea unor repere privind alegerea temei, stabilirea coordonatorului ştiinţific, operaţiunile de elaborare, redactare a lucrării şi desfă-şurarea practicii la nivelul studiilor de masterat. Urmărim prin acesta creşterea nivelului ştiinţific al lucrărilor elaborate şi pre-zentate spre susţinere de către masteranzii Facultăţii de Jurna-lism şi Ştiinţe ale Comunicării.

Prezentul ghid se bazează pe o serie de lucrări relevante la tema abordată, pe practicile existente în universităţile europene.

Ghidul este structurat în două părţi: prima parte descrie prin-cipiile de elaborare a tezei de master, partea a două a ghidului este consacrată practicii de specialitate. Fiecare din aceste com-ponente ale ghidului vor fi detaliate în cele ce urmează.

7

www.usm.md/jurn

I. TEZA DE MASTER

1.1. PRELIMINARII

Teza de master prevede atât activitatea de cercetare, cât şi re-dactarea propriu-zisă a tezei. Scopul urmărit de teza de master este de a antrena masterandul în cercetarea ştiinţifică individua-lă, în procesul de regăsire a informaţiei, în interpretarea critică a surselor şi a rezultatelor cercetării şi în comunicarea scrisă. Teza de master demonstrează abilităţile masterandului de a gândi şti-inţific şi de a aplica metode de cercetare specifice pentru a trata subiectul tezei, aplicând cunoştinţele şi competenţele acumulate în cadrului studiilor universitare. Masterandul, de asemenea, de-monstrează că este familiarizat cu subiectul tezei, poate comuni-ca şi susţine ipotezele şi conţinutul lucrării.

Obiectivele tezei de master derivă din obiectivele „Dublin De-scriptors” (Descriptorii Dublin)1 pentru programul de la ciclul II de masterat. Studenţii care au urmat programul de masterat trebuie să fie capabili:

• să demonstreze cunoaşterea şi înţelegerea materiilor studia-te, fundamentate şi extinse în cadrul studiilor de licenţă;

• să aplice cunoştinţele, şi abilităţile de soluţionare a proble-melor într-un mediu nou sau a celor necunoscute într-un con-text mai vast sau multidisciplinar privind domeniul cercetării;

1 Shared ‘Dublin’ descriptors for the Bachelor’s, Master’s and Docto-ral awards [online] [citat 9 februarie 2009]. Disponibil pe Internet: <http://www.hochschulkurs.de/qm1_2005_schneider_dublin.pdf>

8

www.usm.md/jurn

• să aibă capacitatea de a integra cunoştinţele şi a trata subiectul complex, de a formula judecăţi în baza informaţiei necomplete sau limitate, dar care include reflecţii privind responsabilităţile sociale sau etice, legate de aplicarea cunoştinţelor sau judecăţilor lor;

• să poată comunica asistenţei, constituite din specialişti şi nespecialişti, clar şi univoc, concluzii şi cunoştinţe, argumentate prin explicaţii;

• să aibă capacităţi de cercetare care le permit să continue studierea intr-un mod care poate fi în mare măsură autodirec-ţionat sau autonom.

Cercetarea ştiinţifică şi elaborarea tezei de master au urmă-toarele obiective:

1. Demonstrarea cunoştinţelor general teoretice, speciale, profesionale şi practice obţinute pe parcursul anilor de studii.

2. Cunoaşterea profundă a literaturii de specialitate, presei, actelor normative, legilor, datelor statistice şi utilizarea lor în ac-tivitatea ştiinţifică şi practică.

3. Demonstrarea capacităţilor, deprinderilor practice în do-meniul investigaţiilor ştiinţifice.

4. Demonstrarea aptitudinilor pentru munca de cercetare şti-inţifică, capacitatea de a generaliza şi a formula concluzii obiective, ştiinţifice, de a elabora recomandări practice şi teoretice.

Prezentul ghid este structurat astfel:1. Alegerea temei şi stabilirea coordonatorului ştiinţific;2. Întocmirea structurii preliminare sau a proiectului lucrării;3. Documentarea, prelucrarea şi ordonarea datelor şi a in-

formaţiilor;4. Norme de redactare, tehnoredactare şi de corectură a lucrării;5. Aparatul ştiinţific al tezei de master;6. Modele şi tehnici de susţinere a tezelor la nivelul comisiei

de evaluare.

9

www.usm.md/jurn

1.2. ALEGEREA TEMEI ŞI STABILIREA COORDONATORULUI ŞTIINŢIFIC

Activitatea de elaborare a tezei de master trebuie să reprezinte o continuare firească a activităţii universitare şi de pregătire pro-fesională a studentului. Scopul acestei lucrări este cel al finaliză-rii studiilor şi atingerii unor standarde de calitate în domeniul de formare profesională ales. Pe de altă parte, teza de master trebu-ie să reprezinte şi să facă dovada consistenţei în specialitate şi în programul de master urmat pe parcursul anilor de studii. Pentru a răspunde acestor cerinţe, masteranzii trebuie să se preocupe de alegerea temei. Formularea temei depinde de tipul tezei de master. La Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării pot fi execu-tate 2 tipuri de lucrări: teză de cercetare sau proiect profesional.

Teza de cercetare confirmă calificarea de cercetare a masteran-dului pentru a obţine titlul de Master în Ştiinţe ale Comunicării. Obiectivul tezei de cercetare este de a demonstra că masterandul este capabil:

• să analizeze probleme şi să modeleze soluţii la nivel conceptual;• să înţeleagă şi să aplice metodologia de cercetare ştiinţifică;• să înţeleagă tendinţele contemporane ştiinţifice de dezvol-

tare a domeniului;• să realizeze cercetarea în aspect teoretic şi empiric;• să scrie şi să prezinte raportul privind cercetarea;• să lucreze individual.Teza de cercetare va avea un volum de 3,5 coli de autor, ceea

ce constituie 70-75 pagini sau 140.000 de semne (fără calcularea spaţiilor).

La nivelul unei teze academice se recomandă respectarea următoarei structuri:

CuprinsAbrevieriLista tabelelor, graficelor şi casetelorAbstractCuvinte-cheieIntroducere

10

www.usm.md/jurn

Capitolul 1. Titlul capitolului 1.1. Subcapitolul 1 1.2. Subcapitolul 2 1.3. …Capitolul 2. Titlul capitolului 2.1. Subcapitolul 1 2.2. Subcapitolul 2 2.3. …Concluzii generale şi recomandăriBibliografie sau Referinţe bibliograficeAnexeDeclaraţia de onestitate.

Pentru teza de master de cercetare se recomandă o dimensi-onare optimă a structurii lucrării astfel încât să se evite, pe de o parte, segmentarea excesivă a materialului elaborat şi realizarea unor capitole supradimensionale, pe de altă parte. Se recomandă să fie structurată în două capitole. Primul capitol va constitui 1/3 din textul lucrării şi va fi axat pe studiul problemei din perspec-tiva literaturii cercetate, se va reflecta propria înţelegere a temei, se va aborda un fenomen (din domeniul mass-media, comunică-rii, activităţii editoriale sau biblioteconomiei) dintr-un punct de vedere nou. Capitolul 2 trebuie să cuprindă aproximativ 2/3 din textul lucrării şi va fi consacrat analizei empirice a fenomenului sau problemei cercetate.

Cel de-al doilea tip de teză – proiectul profesional – confirmă competenţele masterandului:

• de a formula, planifica şi de a executa un proiect profesional la tema aleasă (de ex.: campanie publicitară, proiectarea unei bi-blioteci electronice etc.);

• de a identifica subiectele-cheie pentru realizarea cercetării în domeniul Ştiinţelor Comunicării;

• de a analiza, a sintetiza şi a integra ideile proprii într-o teză;• de a realiza cercetări cantitative şi/sau calitative care ar veri-

fica ideea studiului;

11

www.usm.md/jurn

• de a reprezenta o abordare a fenomenului bazată preponde-rent pe studii de caz relevante în domeniul de cercetare;

• de a întocmi şi a prezenta raportul privind cercetarea;• de a lucra individual.Proiectul profesional va avea un volum de aproximativ 3,5

coli de autor, ceea ce constituie 70-75 pagini sau 140.000 de semne (fără calcularea spaţiilor).

La nivelul unui proiect profesional se recomandă respectarea următoarei structuri:

CuprinsAbrevieriLista tabelelor, graficelor şi casetelorAbstractCuvinte-cheieIntroducerePartea 1. Analiza SWOTPartea 2. Proiectul propriu-zisRezultatele preconizateDurabilitatea proiectuluiBibliografie sau Referinţe bibliograficeAnexeDeclaraţia de onestitate.

Prima parte a lucrării prevede: a) delimitarea spaţiului cercetă-rii (definirea problemei conform domeniului ales, analiza opiniilor, incertitudini, disensiuni); b) analiza pieţii; c) analiza SWOT (Stren-gths – Puncte forte; Weaknesses – Puncte slabe; Opportunities – Oportunităţi; Threats – Ameninţări) a obiectului de cercetare.

Textul din prima parte a proiectului va constitui 1/3 din lu-crare. Partea a doua a tezei reprezintă proiectul propriu-zis, care va conţine 2/3 din text. Structura acestei părţi a tezei va include elementele proprii unui proiect: descrierea problemei şi argu-mentarea proiectului; obiectivul principal şi obiective secundare; probleme legate de realizarea proiectului; implementarea şi ope-raţionalizarea proiectului, evaluarea proiectului; bugetul.

12

www.usm.md/jurn

Concomitent cu alegerea temei, se alege şi conducătorul ştiin-ţific sau coordonatorul tezei de master. Activitatea de cercetare a masterandului vizează elaborarea unei lucrări sub directa coor-donare a unui cadru didactic, care are titlul ştiinţifico-didactic de profesor universitar sau conferenţiar universitar.

Tema concretă a tezei de master se stabileşte de către mas-teranzi şi conducătorii de teze, fiind aprobată de către catedra de profil şi Consiliul ştiinţific al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicări. După aprobare, tematica tezelor de master va fi plasată pe pagina WEB a Facultăţii.

Este preferabil să existe o compatibilitate între tema aleasă şi cadrul didactic îndrumător, tema propusă să intre în sfera de ac-tivităţi didactice şi ştiinţifice a coordonatorului ştiinţific. Între coordonatorul (conducătorul) ştiinţific şi masterand trebuie să existe o comunicare cât mai bună, fără obligaţia cadrului didac-tic de a întocmi baza documentară şi variante pre-finale şi finale ale lucrării. Efortul principal revine masterandului, iar cadrul didactic are obligaţia de a veni cu sugestii, corecturi, modificări în structura tezei sau în maniera de elaborare a discursului şti-inţific. De asemenea, conducătorul ştiinţific trebuie să-i ofere masterandului date despre modul sau maniera de susţinere sau prezentare a tezei.

În conformitate cu cerinţele academice ale Facultăţii de Jurna-lism şi Ştiinţe ale Comunicării, masterandul va depune o cerere la catedra de profil (anexa 1) pentru acceptarea şi înregistrarea temei. De asemenea, se vor întocmi documente preliminare care vor fi folosite la susţinerea tezei de master (anexa 2).

Tema tezei de master este aprobată de către catedra de profil, Consiliul ştiinţific al Facultăţii şi de către Senatul USM. Maste-randul poate solicita schimbarea temei tezei doar o singură dată în perioada studiilor de masterat, dar nu mai târziu decât cu 3 luni până la susţinerea tezei. Schimbarea temei se aprobă de către catedra de profil, în acelaşi domeniu în cadrul căruia a fost înma-triculat masterandul şi nu implică modificarea duratei studiilor.

13

www.usm.md/jurn

1.3. ÎNTOCMIREA STRUCTURII PRELIMINARESAU A PROIECTULUI LUCRĂRII

După stabilirea şi acceptarea temei, masterandul trebuie să elaboreze şi să prezinte coordonatorului ştiinţific structura sau proiectul lucrării, care trebuie să cuprindă, în mod distinct, următoarele elemente:

• introducerea;• propuneri privind structura lucrării sau succesiunea capito-

lelor şi subcapitolelor;• concluziile ce decurg din activitatea ce va fi desfăşurată;• referinţe bibliografice cunoscute şi cele ce urmează să fie

consultate în vederea documentării şi elaborării lucrării.structura sau proiectul lucrării este, de fapt, cuprinsul prelimi-

nar şi/sau provizoriu al lucrării. Opţiunea pentru acest demers se face în funcţie de cercetările anterioare, bibliografia orientati-vă consultată, sugestiile coordonatorului ştiinţific, importanţa şi actualitatea temei, preocuparea sau preferinţa autorului pentru anumite segmente din tema tratată etc. Această structură are un caracter provizoriu şi se poate modifica în funcţie de informaţiile obţinute, posibilităţile de documentare, schimbările şi noutăţile din câmpul cercetărilor ştiinţifice obţinute, părerile şi concluziile autorilor, intervenţiile coordonatorului ştiinţific etc.

1.4. DOCUMENTAREA, PRELUCRAREAŞI ORDONAREA DATELOR ŞI A INFORMAŢIILOR

Documentarea pentru partea teoretică şi metodologică a te-zelor de master se referă la consultarea literaturii de specialitate cu privire la subiectul abordat în lucrare. De obicei, odată cu de-finitivarea planului lucrării, se stabileşte şi bibliografia care ur-mează a fi consultată de masterand. Este etapa cea mai complexă, dar şi cea mai importantă care asigură substanţialitatea lucrării. Aceasta conferă, într-o anumită măsură, o asigurare privind fun-damentarea cercetării întreprinse pe o bază teoretică preexisten-tă, ce garantează realizarea studiului.

14

www.usm.md/jurn

Activitatea de documentare nu poate fi exhaustivă datorită vo-lumului mare de date şi informaţii, precum şi datorită volumului redus de pagini al tezei de master. În astfel de cazuri, se impune o documentare selectivă, dar cât se poate de reprezentativă, prin regăsirea şi consultarea datelor şi informaţiilor cu cea mai mare relevanţă pentru tema abordată.

Pentru realizarea eficientă a documentării privind partea teo-retică şi metodologică a tezei de master propunem câteva repere, care, credem, pot fi utile:

• documentarea teoretico-metodologică se referă atât la bibli-ografia de specialitate, cât şi la orice alte surse de informare asu-pra domeniului: radio, televiziune, dezbateri ştiinţifice de orice natură, reviste de specialitate, cotidiene etc.;

• documentarea teoretico-metodologică trebuie finalizată prin fişele de lectură, întocmite conform modelului de mai jos:

Fişa nr. Sursa bibliografică

Para

graf

ul

Ideea Pag.

Avantajul de a întocmi fişe de lectură constă în faptul că este foarte uşor de a grupa fişele fie în funcţie de sursele bibliografice, fie în funcţie de capitole sau paragrafe. Gruparea după caseta de identificare verticală este necesară atunci când trebuie elaborată partea teoretico-metodologică a lucrării, iar gruparea după case-ta de identificare orizontală este necesară atunci când se elabo-rează aparatul ştiinţific al lucrării.

Calculatorul poate fi util pentru întocmirea unei baze de date simple care permite sistematizarea şi regăsirea informaţiilor do-cumentare într-o formă analitică, ceea ce facilitează elaborarea tezei de master şi eficientizează utilizarea documentării.

15

www.usm.md/jurn

Teza de masterat, în cele mai dese cazuri, trebuie să conţină o aplicaţie practică, care are menirea să demonstreze capacitatea şi abilitatea masterandului de a valorifica cunoştinţele de natură te-oretico-metodologică într-un domeniu pragmatic, operaţional.

Documentarea pentru partea aplicativă a tezei se referă la cule-gerea datelor empirice necesare exemplificării demersului teore-tic al lucrării. Această documentare se face diferit, în dependenţă de gradul de abordare a temei. De exemplu, în cazul studierii te-mei în aspect internaţional sau naţional, documentarea empirică se va face în baza documentelor, a publicaţiilor care conţin sau analizează astfel de date. Dacă tema lucrării abordează situaţia la nivelul unei firme, organizaţii, instituţii, atunci sursele de date empirice necesare analizei trebuie preluate sau împrumutate de la sursa respectivă (firmă, organizaţie, instituţie).

După investigarea bibliografiei, primul pas pe care trebuie să-l facă cercetătorul este selectarea bibliografiei, care se face pe baza anumitor criterii:

a) familiarizarea cercetătorului cu subiectul studiului;b) delimitarea domeniului tematic;c) determinarea genurilor de documente necesare (manus-

crise, cărţi, periodice, brevete, standarde etc.);d) perioada de timp rezervată cercetării;e) limba în care sunt scrise documentele;f) importanţa mijloacelor de informare pentru cercetător.

Există încă un aspect care nu trebuie neglijat. În vederea se-lectării bibliografiei pentru teză masterandul poate şi trebuie să apeleze la serviciile bibliotecii.

1.5. NORME DE REDACTARE, TEHNOREDACTAREŞI DE CORECTURĂ A LUCRĂRII

Redactarea tezei de master trebuie realizată astfel, încât să re-flecte caracterul ştiinţific al acesteia. În lucrarea „Metodologia elaborării unei lucrări ştiinţifice” Septimiu Chelcea, descriind

16

www.usm.md/jurn

cerinţele redactării unei lucrări ştiinţifice, a prezentat o schemă-standard privind organizarea materialului în lucrare2:

• o introducere, în care se prezintă stadiul de cunoaştere a problemei investigate;

• trecerea în revistă a literaturii de specialitate cu referire la tema cercetată;

• descrierea design-ului şi a modului de desfăşurare a investi-gaţiei, incluzând toate informaţiile utile pentru verificarea rezul-tatelor printr-o nouă cercetare;

• prezentarea datelor, a metodelor care au condus la rezulta-tele studiului;

• o discuţie asupra datelor relevante în cercetare, interpretarea teoretică a rezultatelor.

În continuare oferim unele precizări privind elementele tezei de master.

În introducere este prezentată tema şi descrisă pe scurt stra-tegia de investigare a ei. Ea trebuie să prezinte o imagine suc-cintă a studiului actual în sfera tematicii abordate. Introducerea va conţine informaţii privind actualitatea şi importanţa temei, motivaţia şi metodologia cercetării, demersul ştiinţific al maste-randului, precum şi rezultatele obţinute.

O bună introducere trebuie să răspundă următoarelor întrebări:• Care este problema studiată?• Care sunt ipotezele referitoare la această problemă?• Ce implicaţii teoretice are studiul realizat?• Care sunt enunţurile testate şi cum au fost formulate

concluziile?concluziile trebuie să fie clare, concise şi coerente. De aseme-

nea, ele trebuie să prezinte un anumit grad de noutate. În cazul tezei de master concluziile trebuie să aibă un volum de cinci-şapte pagini.

2 Celcea, Septimiu. Metodologia elaborării unei lucrări ştiinţifice [online]. Bucureşti: Comunicare.ro, 2003, p. 70. [citat 9 februarie 2009]. Disponibil pe Internet: <http://amarhan.edublogs.org/files/2006/10/Chel-cea_TehniciDeCercetareSiRedactareInStiinteleSociale.pdf>

17

www.usm.md/jurn

Bibliografia exprimă măsura documentării care trebuie să fie solidă, reală, autentică şi relevantă (SPAR), regăsită la nivelul refe-rinţelor bibliografice. Pentru utilizarea şi identificarea bibliografiei sau a referinţelor bibliografice se recomandă următoarele:

• utilizarea unor surse de documentare reale şi autentice;• ponderea semnificativă în cadrul referinţelor bibliografice

trebuie să revină articolelor ştiinţifice, publicate în literatura de specialitate;

• referinţele bibliografice de la finalul lucrării trebuie să se re-găsească integral în textul tezei de master;

• nu se admite reflectarea în bibliografie a unor referinţe a căror utilizare nu poate fi identificată în textul lucrării;

• pentru asigurarea unui nivel ştiinţific semnificativ se reco-mandă ca ponderea diferitelor tipuri de surse utilizare să fie re-partizată astfel:

• minim 50% articole publicate în reviste naţionale şi/sau internaţionale;• maxim 30% cărţi de specialitate publicate în limba româ-nă şi în alte limbi (editate în ţară şi peste hotare);• maxim 10% teze ale conferinţelor ştiinţifice naţionale şi internaţionale;• maxim 5% materiale nonpublicate (teze de doctorat, ma-teriale distribuite în cadrul workshop-urilor, etc.);• maxim 5% materiale preluate din Internet.

anexele se ataşează la lucrare în cazurile în care se conside-ră oportun, precum şi pentru a sprijini demersul ştiinţific între-prins. Se recomandă ca ponderea anexelor raportată la numărul total de pagini al lucrării să fie maxim 20%. De asemenea, grafi-cele, tabelele şi imaginile nu trebuie să substituie textul tezei, ci trebuie să fie doar o completare a acestuia.

abstractul (rezumatul), ca şi titlul, oferă informaţii despre studiu şi serveşte la indexarea lucrării, precum şi la arhivarea

18

www.usm.md/jurn

datelor. Un bun rezumat trebuie să fie exact, redactat cu atenţie deosebită, să reflecte corect conţinutul studiului, să nu includă informaţii care nu se regăsesc în text. Deşi concis, rezumatul tre-buie să fie suficient de cuprinzător, conţinând tezele, rezultatele, concluziile şi implicaţiile cele mai relevante ale lucrării de mas-ter. Abstractul se scrie cu claritate, la diateza activă, folosin-du-se verbele la timpul prezent (verbele la timpul trecut se vor utiliza numai la descrierea modului de manipulare a variabile-lor). Abstractul trebuie să se distingă prin coerenţă şi lizibili-tate. Pentru tezele de master se recomandă un rezumat mai cu-prinzător (aproximativ două pagini, circa 500 de cuvinte) care să includă: a) problematica studiului; b) obiectivele sau ipotezele; c) metodologia; d) rezultatele; e) principalele concluzii ale studiului. Pentru toate tezele de master se va alcătui un abstract în limba ro-mână care va fi tradus în limba engleză sau franceză. Tezele scrise în limba rusă vor conţine un abstract şi în această limbă.

cuvinte-cheie sunt cuvinte sau grupuri de cuvinte care au un anumit sens şi pot fi folosite pentru identificarea celor mai rele-vante ideii sau subiecte din textul tezei de master. Se recomandă ca lista cuvintelor-cheie să conţină aproximativ 5-6 descriptori (cuvinte-cheie). Cuvintele-cheie se selectează în dependenţă de frecvenţa utilizării acestora în textul lucrării.

Declaraţia de onestitate se va regăsi la finele lucrării şi va fi alcătuită conform modelului din anexa 3.

Plagiatul sau însuşirea de către un autor a rezultatelor muncii altui autor (indiferent dacă este vorba de reproducerea exactă a unui text sau de reformularea unei idei cu adevărat originale), fără ca acestea din urmă să fie menţionate ca sursă a textului sau a ideii respective, constituie o fraudă intelectuală.

Plagiatul poate fi voluntar (numit şi plagiat propriu-zis) sau involuntar (atunci când se foloseşte greşit sistemul de citare sau nu se indică sursa unui material).

19

www.usm.md/jurn

Constituie cazuri de plagiat3: • preluarea unui text al unui alt autor, indiferent de suportul

utilizat pentru publicare (carte, revistă, pagini Web etc.), fără uti-lizarea ghilimelelor şi a trimiterilor bibliografice;

• compilaţia de fragmente din mai multe surse, fără trimiteri bibliografice clare la textele sursă;

• prezentarea unui citat dintr-un text al altui autor ca para-frază (repovestirea ideii sau a argumentului unui autor), fără utilizarea semnelor convenţionale de citare (ghilimele şi trimi-terile bibliografice);

• preluarea unui text fără referinţe clare, cu modificarea topicii, a unor expresii din cuprinsul său şi/sau inversarea unor paragrafe, capitole etc.;

• utilizarea excesivă a altor surse, în detrimentul propriului aport.

Pentru a evita plagiatul involuntar ar trebui:• să luăm între ghilimele orice text care aparţine altora;• să menţionăm numele autorului, titlul lucrării, locul de apa-

riţie, editura, anul, pagina;• să fim atenţi la distincţia dintre cunoştinţele comune, care

au intrat în patrimoniul ştiinţei, şi informaţiile din sfera dreptu-lui de proprietate intelectuală;

• să reproducem cu propriile cuvintele ideile centrale ale unui text, menţionând corect autorul şi opera care ne-au inspirat;

• să prescurtăm textul original, exprimând într-o manieră proprie ideile de bază din opera citată;

• să învăţăm a lua „notiţe inteligente“, fără a copia propoziţii şi fraze din prelegerile profesorilor;

• să ne obişnuim a lucra cu fişe de lectură, în care să sinteti-zăm ideile autorilor, nu doar să le reproducem textual.

3 Metodologie pentru alcătuirea lucrărilor ştiinţifice elaborate în ca-drul Departamentului-Catedra UNESCO pentru schimburi interculturale şi interreligioase, Universitatea din Bucureşti [online] [citat 9 februarie 2009]. Disponibil pe Internet: <www.interculturel.org/metodologie2008.pdf>

20

www.usm.md/jurn

Tehnici de redactare a lucrăriiRedactarea tezei de master trebuie făcută astfel încât să

reflecte caracterul ştiinţific al acesteia. În acest sens se reco-mandă respectarea următoarelor reguli de redactare:

Formatul paginii:• Format pagină: A4 (21,0 x 29,7 cm)• Margini: sus (top) 2,5 cm, jos (bottom) 2,5 cm, stânga (left)

3,5 cm, dreapta (right) 1,5 cm.• Font: Times New Roman, mărimea corpului de literă va fi de

12 puncte (size). Textul va fi imprimat la un rând şi jumătate (1.5 lines); notele de subsol vor fi culese la un singur rând (single), cu corp de literă 10, caractere de rând. Nu se acceptă ca un text să fie editat cu efecte vizibile (de natură grafică).

• Pentru întregul text cuprins în lucrare se va utiliza acelaşi tip de bullets pentru a puncta sau enumera diverse elemente.

Aşezarea în pagină a tuturor elementelor unei lucrăriPagina de titlu. Modelul pe care îl recomandăm se regăseşte

în anexa 4.cuprinsul. Va apărea la începutul lucrării, după pagina de

titlu. Se va utiliza regula organizării pe niveluri (capitole, sub-capitole), întâlnită în interiorul lucrării; numărul corespunză-tor paginii se va trece după titlul unităţilor de text.

Lista tabelelor şi a figurilor din text şi din anexe este insera-tă după Cuprins. Se specifică numărul tabelului sau al figurii (în cifre arabe), titlul acestuia şi numărul paginii la care se află fiecare tabel, întrebuinţindu-se acelaşi caracter de lite-ră, de aceeaşi mărime ca şi întregul text (Times New Roman, corp 12).

Organizarea conţinutului propriu-zis al lucrării1. TITLUL CAPITOLULUI(16pt, bold, capitals, center/left)1.1. TITLUL SUBCAPITOLULUI(14pt, bold, capitals, center/left)(12pt)(12pt)

21

www.usm.md/jurn

Fiecare subcapitol trebuie să aibă o structură clară, delimi-tată prin subcapitole distincte. Textul unui capitol, subcapi-tol trebuie împărţit în alineate. Separând ideile dintr-un text, alineatele nu încep de la marginea stângă a rândului, ci după un spaţiu liber de 5 semne. Ar fi indicat ca pe o pagină să apa-ră maximum patru, cinci alineate, fără spaţii libere (rânduri goale) între ele.

Titlurile capitolelor trebuie să fie numerotate continuu, iar capitolele vor fi numerotate în funcţie de numărul capitolului. Nu se recomandă utilizarea mai mult de 3 cifre pentru nume-rotarea subcapitolelor (de exemplu, 1.2.3).

Numerotarea paginilor va fi continuă, începând cu numărul 1, pe pagina unde se află Cuprinsul. Numărul paginii va fi plasat în câmpul din dreapta, în partea de jos a paginii.

Notele de subsol pot fi folosite pentru anumite precizări de natură conceptuală sau faptică şi/sau pentru citări bibliografice4.

Figurile (graficele, diagramele, desenele) şi tabelele din text vor fi centrate la nivelul paginii. Desenele, graficele şi diagramele se notează cu lexemul „Figura”. Numerotarea figurilor şi a tabelelor este separată. Ea se face succesiv cu cifre arabe în limita capi-tolului şi a subcapitolului (de exemplu: Figura 2.1.3). Numărul figurilor şi al tabelelor constă din numărul capitolului, numărul subcapitolului şi numărul de ordine al figurii sau al tabelului nu-merotate precum este precizat mai jos.

Tabelul 1.2.4. Numele tabelului (14pt, bold)

(Sursa. Referinţa bibliografică sau numele autorului tezei)(12pt)

4 O citare este o formă scurtă a referinţei inserată în text între paran-teze rotunde sau adăugată textului, ca notă de subsol, la sfârşitul capitolu-lui sau la întregul text. Citarea permite identificarea publicaţiei din care s-a extras citatul sau ideea comentată etc. şi identificarea localizării în cadrul publicaţiei sursă.

22

www.usm.md/jurn

Este preferabil ca figurile şi tabelele să fie plasate imediat după ce au fost menţionate în text. În cazul în care la ele se fac referinţe repetate, se aplică modalitatea: „vezi” (de exemplu: vezi figura 1.2.3). Tabelele trebuie încadrate pe o pagină. Tabelele mari se plasează în anexe. În cazul în care apare necesitatea de a trece o parte din tabel pe altă pagină, atunci cuvântul „Tabel”, numărul şi titlul lui se indică numai o dată, la începutul acestuia, iar pe următoarele pagini se scrie „Continuarea tabelului …” (cu indi-carea numărului respectiv).

CONCLUZII (14pt, bold, capitals, center/left)(12 pt)REFERINŢE BIBLIOGRAFICE sau BIBLIOGRAFIE (14pt,

bold, capitals, center/left) trebuie să conţină doar sursele biblio-grafice citate în text, iar ordonarea lucrărilor se face alfabetic.

(12 pt)ANEXELE (14pt, bold, capitals, right) constituie o parte com-

ponentă a tezei de master. În anexe pot fi incluse materiale care servesc pentru îmbogăţirea conţinutului de bază al tezei prin ta-bele, desene, ilustraţii, scheme etc. Fiecare anexă trebuie înce-pută din pagină nouă cu indicaţia în colţul de sus din dreapta. Dacă teza conţine mai multe anexe, ele se numerotează succesiv cu cifre arabe (de exemplu: anexa 1).

1.6. APARATUL ŞTIINŢIFIC AL TEZEI

Prin aparatul ştiinţific al lucrării de master se înţelege ansam-blul notelor explicative (care nu sunt parte integrantă a textului lucrării), precum şi trimiterile bibliografice la ideile altor autori, comentariile, citatele etc. Menirea aparatului ştiinţific al lucrării constă în următoarele:

• indică sfera de referinţe bibliografice pe care se bazează lu-crarea elaborată şi care demonstrează nivelul ştiinţific al tezei;

• constituie o dovadă a probităţii ştiinţifice a masterandului;

23

www.usm.md/jurn

• reprezintă indicaţii utile pentru cei care doresc să continue sau să analizeze mai profund cercetarea efectuată în lucrare, ofe-rindu-le astfel informaţii privind sursele primare.

Realizarea aparatului ştiinţific al lucrării este imposibilă fără întocmirea fişelor de lectură descrise mai sus. În cazul în care se face gruparea fişelor de lectură după casetele indicate pe ori-zontală, dispare necesitatea de a selecta şi de a ordona din nou sursele.

Într-o teză se citează texte ale altor autori. Aceste citate sunt de două tipuri:

a) se citează un text asupra căruia ne oprim din punct de ve-dere interpretativ;

b) se citează un text în susţinerea propriei interpretări.Cunoscutul profesor italian Umberto Eco a propus zece reguli

pentru citare5: Regula 1Fragmentele obiect de analiză interpretativă sunt citate cu o

amploare rezonabilă.Regula 2Textele din lectura critică sunt citate numai când ideile core-

lează, confirmă o afirmaţie a noastră.Regula 3Citatul presupune să fie împărtăşită ideea autorului citat; frag-

mentul să nu fie precedat sau urmat de expresii critice.Regula 4Pentru orice citat trebuie indicate limpede autorul şi sursa ti-

părită sau manuscrisă.Regula 5De preferinţă, trimiterile la surse primare trebuie făcute la

ediţia critică sau la ediţia adiacentă.Regula 6Atunci când se studiază un autor străin, citatele trebuie să fie

în limba originală. În anumite cazuri, poate fi util ca citatul să fie urmat de traducere în paranteză sau într-o notă.

5 Eco, Umberto. Cum se face o teză de licenţă. Discipline umanistice. Iaşi: Polirom, 2006, p. 168-177.

24

www.usm.md/jurn

Regula 7Trimiterea la autor şi la operă trebuie să fie clară.Regula 8Atunci când un citat nu depăşeşte două-trei rânduri, se poate

insera în corpul unui paragraf între ghilimele. Atunci, însă, când citatul este mai lung, este mai bine de a-l pune cu un spaţiu mai înăuntrul paginii (dacă textul începe cu cinci spaţii de la mar-gini, atunci citatul poate fi pus la opt-nouă spaţii). În acest caz, nu sunt necesare ghilimelele.

Regula 9Citatele trebuie să fie exacte. În primul rând, cuvintele trebuie

transcrise aşa cum sunt în text, în al doilea rând, nu trebuie eli-minate părţi ale textului fără a marca acest lucru.

Regula 10A cita este ca şi cum ai depune mărturie într-un proces. Tre-

buie să fiţi totdeauna în măsură să demonstraţi că sunteţi credi-bili, de aceea referinţa trebuie să fie exactă (nu se citează fără a indica denumirea documentului şi pagina) ca să poată fi contro-lată de oricine.

Modalitatea în care poate fi prezentat efectiv aparatul ştiinţific al tezei este divers:

a) pot fi utilizate note de subsol. Trimiterea la nota de subsol se face în text.

„o cunoştinţă poate fi consistenţă (contradictorie) cu întregul sistem de cunoştinţe pe care îl posedă cineva, dar poate fi consis-tentă cu o parte din sistemul respectiv de cunoştinţe , asigurându-se astfel coerenţa într-un cadru mai restrâns”6.

Când se face trimitere pentru prima dată la documentul citat, se face descrierea bibliografică completă a sursei, în conformitate cu regulile descrierii bibliografice care vor fi expuse în continua-re. Dacă citatul imediat următor din pagina tezei este din aceeaşi

6 Dima, Teodor. Explicaţie şi înţelegere. Bucureşti: Edit. Şt. şi Enci-clopedică, 1980, p. 83.

25

www.usm.md/jurn

sursă, poate fi acelaşi număr al paginii ca în trimiterea anterioară şi atunci la numărul de ordine al notei din subsol se va scrie „ibi-dem” sau „Tot acolo”. Însă dacă este o altă pagină, se va menţiona şi numărul acesteia: Ibidem, p. 203.

Când autorul se repetă, iar opera este diferită, se pune Idem pentru a evita repetarea numelui autorului, urmând a se scrie doar titlul lucrării respective.

b) în text pot fi inserate numărul de ordine al sursei bibliogra-fice (număr care corespunde documentului din bibliografia de la sfârşitul lucrării) şi pagina la care se află referinţa respectivă în sursa bibliografică menţionată, după modelul următor:

„Între emiţător şi receptor trebuie să existe consensul tacit de a întrebuinţa fiecare mijloacele de exprimare pe care le-ar folosi şi celălalt în situaţii asemănătoare, se cere ca ascultătorul să fie pregătit să completeze din materialul său propriu de limbă ceea ce vorbitorul n-a izbutit să exprime desăvârşit. Între vorbitor şi ascultător trebuie stabilită o legătură sufletească, o concordanţă, un paralelism conceptual şi afectiv” (47; 84-85).

Sau „Textul este supus anumitor proceduri de prelucrare şi se-lecţie înainte ca el să fie gata de prezentare. Pentru ca un text să poată ridica pretenţii la răbdarea şi punerea de judecată a ascul-tătorilor, el trebuie să îndeplinească anumite criterii de relevanţă: trebuie să fie demn de a fi povestit” (27, p. 199).

Aparatul ştiinţific al lucrării nu trebuie să constituie un obiec-tiv în sine, ci doar un instrument de elaborare a lucrării de mas-ter cu probitate ştiinţifică şi acurateţe metodologică.

Referinţele bibliograficeRegulile de prezentare a referinţelor bibliografice sunt alcătuite

în conformitate cu standardele naţionale: SM SR ISO 690:2005 referinţe bibliografice. conţinut, formă şi structură şi SM SR ISO 690-2:2005 referinţe bibliografice. Partea 2: Documente electronice complete sau părţi de documente.

26

www.usm.md/jurn

Vă prezentăm regulile principale pentru perfectarea referin-ţelor bibliografice.

1. Principala sursă a informaţiei conţinute în referinţa bibli-ografică este documentul. Prima sursă de informare în cadrul documentului este pagina de titlu sau echivalentul ei (de exem-plu, eticheta de pe o înregistrare audio, imaginea titlului unui microformat etc.). Când documentul nu are pagină de titlu sau un echivalent al acesteia, o altă sursă, cum ar fi coperta, caseta, antetul unei microfişe etc. poate furniza informaţia necesară;

2. Informaţia cuprinsă în referinţa bibliografică trebuie să fie aşa cum apare în sursa de informare. Limba descrierii este de regulă limba publicaţiei (originalului);

3. Informaţia obţinută de la sursa de informare poate fi trans-literată. În acest caz se foloseşte standardul SM SR ISO 9 infor-mare şi documentare. Transliterarea caracterelor chirilice în carac-tere latine. Limbi slave şi neslave.

4. În referinţe bibliografice pot fi folosite abrevieri:• prenumele care face parte dintr-un nume inclus în referinţă

poate fi redus la iniţială, cu condiţia ca aceasta să nu producă confuzie cu privire la identificarea persoanei (de exemplu: Duca, gheorghe poate fi prezentat Duca, gh.);

• titlurile publicaţiilor seriale pot fi abreviate conform SM SR ISO 4:1997 informare ş documentare. regulile de prescurtare a cu-vintelor în titluri şi a titlurilor publicaţiilor periodice, cu condiţia ca aceasta să nu producă ambiguitate (de exemplu: Lit. şi arta);

• celelalte cuvinte şi termeni tipici utilizaţi în referinţele bi-bliografice pot fi abreviaţi conform SM SR ISO 832 informare ş documentare. Descriere şi referinţe bibliografice. reguli pentru abrevierea termenilor bibliografici.

5. Majusculele trebuie folosite în referinţele bibliografice în conformitate cu normele limbii literare sau ale scrierii în care este dată informaţia.

27

www.usm.md/jurn

6. Descrierea bibliografică a documentelor prevede folosirea unui sistem coerent de punctuaţie. Fiecare element al referinţei bibliografice trebuie clar separat de elementul următor printr-un semn de punctuaţie (punct, virgulă, punct şi virgulă).

7. Autorul publicaţiei se prezintă în referinţele bibliografice începând cu numele, urmat de prenume şi (sau fără patronimic). Numele autorului se desparte de prenume prin virgulă (de exem-plu: stoica, ion).

8. În referinţa bibliografică se menţionează unul, doi sau trei autori ai unei lucrări. Succesiunea autorilor este cea indicată pe foaia de titlu a lucrării. Numele autorilor este divizat prin punct-virgulă (;).

9. Pentru publicaţiile care au mai mult de trei autori ca res-ponsabilitate principală se menţionează primul, primii doi sau primii trei autori. Celelalte nume pot fi omise. În locul numelor omise se adaugă abrevierile „ş.a.”.

10. Elementele principale ale referinţei bibliografice sunt evi-denţiate special. În teza de master elementele de bază ale refe-rinţelor bibliografice vor fi evidenţiate în felul următor: numele autorului – prin majuscule, titlul documentului şi titlul docu-mentului gazdă – prin cursiv (de exemplu: COJOCARU, Vadim; Magazin bibliologic).

Elementele care se includ în referinţa bibliografică pentru documente tipărite:

• responsabilitatea principală (persoane şi colectivităţi);• titlu;• ediţie;• date referitoare la publicare;• caracterizarea cantitativă;• denumirea publicaţiei din care face parte un document

(serial, culegere);• desemnarea fasciculelor, numerelor de publicaţii seriale.

28

www.usm.md/jurn

Elementele care se includ în referinţa bibliografică pentru documente electronice:

• responsabilitatea principală (persoane şi colectivităţi);• titlu;• tip de suport;• ediţie, loc de publicare, editor;• data de publicare;• data citării;• localizare;• disponibilitatea de acces.

Exemple de descriere bibliografică a documentelor

Carte cu un autorPALII, A. cultura comunicării. Ch.: Epigraf, 1999. 176 p.АТАМАНЧУК, Г.В. Сущность государственной службы:

история, теория, закон, практика. Москва: РАГС, 2003. 268 с.Carte cu doi autoriPETRENCU, Anatol; CHIPER, Ioan. Istoria universală. epoca

contemporană. Ch.: Prut Internaţional, 2002. 172 p.ЕРШОВ, А.Д.; КОПАНЕВА, П.С. Информационное

управление в таможенной системе. СПб.: Знание, 2002. 232 с.Carte cu trei autoriDOHOTARU, Vladislav; TENTIUC, Veaceslav; FRUNZE,

Oleg. elaborarea tezelor de licenţă şi proiectelor tehnice. Ch.: Evrica, 2004. 40 p.

ЖУРАВЛЕВ, П.В.; КУЛАПОВ, М.Н.; СУХАРЕВ, С.А. Мировой опыт в управлении персоналом: обзор зарубежных источников. М.: Рос. экон. Акад., 1998. 232 с.

Carte cu patru autori şi mai mulţi ROŞCOVAN, Dumitru ş.a. ecologia şi protecţia mediului:

Prelegeri. Ch.: CEP USM, 2004. 315 p.СКРИПНИК, К.Д. и др. Управленческая деятельность:

структура, функции, навыки персонала. М.: Приор, 1999. 189 с.

29

www.usm.md/jurn

Cărţi ce se descriu la titlu (fără autor)comunicarea publică: concepte şi interpretări. Ch.: CE USM,

2003. 188 p.Идентификация использования библиографических

ресурсов. Ленинград: ЛГИК, 1989. 167 с.Materialele simpozioanelor, conferinţelorreformele economice în republica Moldova şi românia: reali-

zări, tendinţe, probleme: simpoz. şt., Chişinău, 24-25 septembrie 1998. Ch., 1998, vol. II. 272 p.

Библиотеки и информационные ресурсы в современном мире науки, культуры, образования и бизнеса: межд. конф., Судак, 9-17 июня 2007. Судак, 2007. 159 с.

Autoreferat, teză (disertaţie)SPĂTARU, Tatiana. Formarea responsabilităţii ecologice în con-

textul dezvoltării durabile a societăţii (în baza investigaţiilor soci-ologice din republica Moldova): teză de dr. habilitat în sociologie. Ch., 2005. 343 p.

POSTOLACHI, Valentina. Managementul performanţelor prioritare în sistemul cercetare-dezvoltare al republicii Moldova: autoref. tezei ... dr. în şt. economice. Ch., 2004. 26 p.

Contribuţii din publicaţii oficialeLegea republicii Moldova cu privire la activitatea editorială:

nr. 939-XIV din 20.04.2000. În: Monitorul oficial al republicii Moldova. 2000, nr. 70-72/511, 22 iunie.

Hotărârea guvernului republicii Moldova privind strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – „Moldova electronică”: nr.255 din 9 mart. 2005. În: Monitorul oficial al re-publicii Moldova. 2005, nr. 46-50, p. 41-88.

Contribuţii din revistePORUMBEANU, Octavia-Luciana. utilizatorii în epoca con-

temporană. În: Magazin bibliologic. 2006, nr. 1, p. 42-57.БАКУТ, П.А. Информационные ресурсы – вопросы теории

и практики. În: Информационные ресурсы России. 1999, nr. 3, p. 10-15.

30

www.usm.md/jurn

КУЗНЕЦОВ, Н.; МУСХЕЛИШВИЛИ, Н.; ШРЕЙДЕР, Ю. Информационное взаимодействие как объект научного исследования. В: Вопросы философии. 1999, №1, c. 77. 45.

Contribuţii din lucrări ştiinţificeMORARU, Victor. Valenţele mediatice ale perioadei de tranzi-

ţie. În: anale Ştiinţifice ale univ. de stat din Moldova. seria Ştiinţe socio-umane. Chişinău, 1999, vol. 1, p. 317-320.

Contribuţii din materialele simpozioanelor, conferinţelorDOROGAN, Valentin. activitatea editorială în republica

Moldova. În: Bilanţul activităţii ştiinţifice a usM pe anii 1998-1999: tezele conf. corpului didactico-şt., 27 sept.-2 oct., 2000. Ch., 2000, p. 233-234.

Exemple de referinţe bibliografice la documente electroniceLegea Bugetului de stat al republicii Moldova pe anul 2009.

În: Monitorul oficial al republicii Moldova [online]. 2008, nr. 223-225 din 16.12.2008, art. 824 [citat 2009-01-29]. Disponibil pe Internet: <http://lex.justice.md/UserFiles/File/2008/mo223-225md/244a1.doc>

PORUMBEANU, Octavia-Luciana. utilizatorii şi intermedia-rii de informaţii şi documente în epoca contemporană [online]. Bucureşti (Ro), 2003 [citat 29 ianuarie 2009]. Disponibil pe In-ternet: <http://www.unibook.ro/ebooks/filologie/utilizatorii>

TÎRZIMAN, Elena. cultura informaţională. În: studii de Bi-blioteconomie şi Ştiinţa informării [online]. 2000-2001, nr. 4-5 [citat 9 februarie 2009], p. 13-21. Disponibil pe Internet: <http://www.lisr.ro/4-5-tirziman.pdf>

1.7. MODELE ŞI TEHNICI DE SUSŢINERE A TEZEI LA NIVELUL COMISIEI DE EVALUARE

Teza de master este supusă analizei şi dezbaterii la nivelul comisiei de evaluare.

Pentru admiterea lucrării în vederea susţinerii în faţa comi-siei de evaluare, masterandul trebuie să treacă o procedură de

31

www.usm.md/jurn

presusţinere. La Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comuni-cării a USM perioada de presusţinere a tezelor de master se desfă-şoară în ultima săptămână a lunii octombrie (pentru masteranzii programului de 90 credite) şi în ultima săptămână a lunii aprilie (pentru masteranzii programului de 120 credite). Coordonato-rul ştiinţific îşi rezervă dreptul de a nu accepta pentru susţinere preventivă o lucrare care nu respectă regulile şi normele în vi-goare, cerinţele catedrelor şi exigenţele conducătorului ştiinţific. Teza de master care nu corespunde exigenţelor stabilite nu este admisă pentru susţinere.

Masterandul admis pentru susţinerea tezei în faţa comisiei de evaluare trebuie să respecte următoarele reguli:

• în vederea depunerii tezei la secretarul comisiei de exami-nare, pentru a putea fi susţinută în faţa comisiei, trebuie să existe acordul conducătorului ştiinţific;

• lucrarea se depune la catedra de profil în termenul anunţat de către decanatul Facultăţii, dar nu mai târziu decât cu 2 săptă-mâni până la începutul procesului de evaluare de către comisie;

• masterandul care nu se încadrează în termenul indicat nu este admis pentru susţinerea tezei;

• masterandul va depune la catedra de profil un exemplar de lucrare, în format tipărit şi electronic (pe CD), iar un alt exemplar (în ambele formate) îl va înmâna conducătorului ştiinţific.

Orarul susţinerii publice a tezelor de master se stabileşte de către decanatul Facultăţii şi se aprobă de rectorul USM. Absol-venţii programelor de master de 90 de credite vor susţine teze-le de master în luna decembrie, iar absolvenţii programelor de master de 120 de credite vor susţine tezele de master în luna iu-nie. Comisiile de evaluare a tezelor de master sunt constituite din cel puţin trei membri, inclusiv reprezentanţi ai angajatorilor.

La susţinerea tezei în faţa comisiei de evaluare se va respecta următoarea procedură:

• susţinerea tezei de master constă dintr-o expunere orală de către autor a rezultatelor cercetării efectuate;

32

www.usm.md/jurn

• timpul alocat pentru expunere este de maxim 15 minute;• prezentarea lucrării va fi susţinută de o prezentare grafică în

Power Point. În vederea respectării timpului alocat, se recoman-dă utilizarea unui număr de maxim 15 slide-uri;

• în unele cazuri masterandul poate prezenta un material au-diovizual, care vine în susţinerea tezei de master;

• după prezentarea tezei masterandul notează întrebările ve-nite din partea membrilor comisiei;

• timpul alocat pentru răspunsurile la întrebări este de maxim 15 minute;

• după răspunsurile acordate de masterand comisia are abili-tatea de a face discuţii, aprecieri, precum şi o analiză critică con-structivă pe marginea lucrării prezentate;

• pentru stabilirea notei se va ţine cont de următoarele criterii de evaluare:

• pertinenţa conţinutului ştiinţific al lucrării;• modul de structurare a lucrării;• capacitatea de sinteză şi gradul de coerenţă dovedit de către masterand;• valoarea rezultatelor obţinute în procesul cercetării;• relevanţa referinţelor bibliografice studiate;• capacitatea de a prezenta în faţa membrilor comisiei lucrarea elaborată;• capacitatea de a răspunde corect şi coerent la întrebările adresate de membrii comisiei de evaluare;• respectarea prevederilor prezentului ghid şi a cerinţelor formulate de catedră şi conducătorul ştiinţific.

33

www.usm.md/jurn

II. PRACTICA DE SPECIALITATE

2.1. PRELIMINARII

O componentă esenţială a pregătirii universitare este antre-narea studenţilor de la Ciclul II (masterat) în aplicarea practică a cunoştinţelor profesionale. Obiectivul fundamental al acestei ac-tivităţi este ca, prin implicarea directă a masteranzilor în activi-tatea efectivă, aceştia să capete deprinderile şi abilităţile necesare în practicarea profesiei.

Practica masteranzilor reprezintă aplicarea cunoştinţelor te-oretice acumulate în cadrul unor organizaţii/instituţii de profil din Moldova. Pot fi alese locaţii de practică al căror profil de ac-tivitate (instituţii de cercetare, instituţii mass-media, organizaţii guvernamentale şi non-guvernamentale, agenţii de presă, agenţii publicitare, instituţii infodocumentare, instituţii editoriale s.a.) este compatibil cu domeniile de pregătire oferite de către Facul-tatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii de Stat din Moldova (în special pentru activităţi de documentare sau training).

Practica la nivelul studiilor de masterat este obligatorie, de aceea se notează şi se creditează ca orice altă materie inclusă în planul de învăţământ, având 5 credite (300 de ore). Practica de specialitate se desfăşoară timp de 5 săptămâni la anul I (sem. 2) pentru programul de master de 90 de credite şi la anul II (sem. 3) pentru programul de master de 120 credite.

Practica de specialitate la nivelul studiilor de master este ne-mijlocit legată de realizarea părţii aplicative a tezei de master.

34

www.usm.md/jurn

Obiectivele principale urmărite de stagiul practic se stabilesc în dependenţă de particularitatea tezei de master – teză de cerceta-re sau proiect profesional.

Persoanele înscrise la studii superioare de masterat la Faculta-tea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, fără experienţă practică în domeniul de formare profesională sau absolvenţi ai ciclului I de studii superioare la un alt domeniu de formare profesională, vor realiza un stagiu practic într-una din instituţiile media, de comunicare, infodocumentară sau editorială în volum de 10 la sută din numărul total de credite.

Evaluarea finală a masterandului se realizează de către condu-cătorul practicii din partea catedrei în colaborare cu specialistul, îndrumătorul de practică din partea bazei de practică.

Practica de specialitate la nivelul studiilor de master este ajus-tată finalităţilor concrete ale programului de masterat. Stagiul de practică constă din două obiective. Unul din ele prevede reali-zarea misiunilor practice în cadrul instituţiilor / organizaţiilor de profil, iar cel de-al doilea prevede lucrul asupra tezei de mas-ter (realizarea experimentelor, cercetarea pe teren, acumularea materialului empiric, documentarea etc.). Atât ponderea acestor părţi în cadrul programului practicii de specialitate, cât şi conţi-nutul ei depind de programul de masterat (de cercetare sau pro-fesional).

2.2. OBIECTIVELE GENERALE ALE PRACTICII 1. Practica de specialitate reprezintă o componentă curricula-

ră semnificativă pentru obţinerea creditelor necesare promovării studiilor la Ciclul II de masterat;

2. Practica profesională conduce la formarea următoarelor competenţe:

• aplicarea adecvată a conceptelor specifice ştiinţei (valorifi-carea lor în identificarea fenomenelor subiective în ansamblul ambientului profesional);

35

www.usm.md/jurn

• explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte şi procese şi a unor manifestări ale dinamicii vieţii profesionale;• examinarea critică, evaluativă a unor idei, proiecte şi proce-se profesionale;• proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor profesionale;• manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de profesia respectivă;• realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite prin studiul academic la programul de master respectiv şi în alte domenii ale cunoaşterii şi practicii umane.

2.3. ADMINISTRAREA PRACTICII

pentru 120 crediteNr. d/o Stagiile de practică Sem. Săptămâni Ore Perioada Număr de credite

1. Practica de specialitate 3 5 300 Sept. – Oct. 10

Total / Total 5 300 10

pentru 90 credite

Nr. d/o Stagiile de practică Sem. Săptămâni Ore Perioada Număr de credite

2. Practica de specialitate 2 5 300 Aprilie-Mai 10

Total / Total 5 300 10

Responsabilitatea organizării şi desfăşurării practicii maste-ranzilor revine catedrei de profil şi fiecărui cadru didactic (con-ducător al tezei de master).

Responsabilii de practică pe programe de studiu coordonea-ză împreună cu conducătorul ştiinţific al tezei locul de desfă-şurare a practicii de specialitate, misiunile practice, precum şi evaluarea practicii.

Practica se desfăşoară în instituţii media, de comunicare, infodocumentare, editoriale, unităţi economice, unităţi de cer-cetare care au domeniul principal de activitate relevant pentru

36

www.usm.md/jurn

programul de master. Practica se poate efectua şi în cadrul la-boratoarelor din facultate sau din alte facultăţi din reţeaua uni-versitară acreditată, precum şi în biblioteci.

Masteranzii care sunt angajaţi pot efectua practica la locul de muncă, dacă sunt asigurate condiţiile pentru acumularea competenţelor prevăzute.

2.4. DESFĂŞURAREA PRACTICII

Activitatea de practică se desfăşoară pe baza curriculum-ului stagiului de practică, elaborat de către responsabilul de practică pentru programul de studiu de la catedra de profil.

Dat fiind faptul că conţinutul practicii de specialitate la nivelul studiilor de masterat este individualizat, fiecare student primeşte însărcinări individuale de la conducătorul tezei de master, care sunt fixate în „Planul individual al practicii de specialitate” (anexa 6).

În perioada desfăşurării practicii de specialitate masterandul trebuie să:

• elaboreze planul tezei de master;• îndeplinească misiunile prevăzute de planul individual;• realizeze experimentul, chestionarea, studiul de caz (prevă-

zut pentru realizarea tezei de master);• să elaboreze o listă de literatură, necesară pentru scrierea

tezei de master;• să prelucreze sursele documentare;• să colecteze material factologic la temă.Coordonarea practiciiPentru practică este numit un coordonator (conducătorul te-

zei de master) care are următoarele atribuţii:• să îndrume studenţii spre organizaţii/instituţii de profil;• să faciliteze accesul acestora în organizaţii/instituţii;• să ţină permanent legătura cu masteranzii pentru a răspun-

de eventualelor întrebări/probleme care apar pe parcurs;

37

www.usm.md/jurn

• să evalueze rapoartele de practică ale masteranzilor;• să verifice autenticitatea acestora.Coordonatorul îşi rezervă dreptul de a invita masteranzii la

un interviu referitor la stagiul practic.Masteranzii au următoarele responsabilităţi:• să-şi ridice adeverinţele şi ghidul de practică;• să anunţe coordonatorul în cazul în care nu au găsit o organi-

zaţie/instituţie de profil în care să-şi efectueze stagiul de practică;• să anunţe coordonatorul în cazul în care nu au fost primiţi

în cadrul organizaţiei/instituţiei pe care au ales-o;• să prezinte raportul de practică în timp util;• să se prezinte la interviu în cazul în care sunt solicitaţi de

coordonator.La finalizarea practicii de specialitate masterandul trebuie să

prezinte două tipuri de documente:adeverinţa care atestă faptul că masterandul a efectuat prac-

tica de specialitate timp de cinci săptămâni în cadrul instituţiei/organizaţiei respective (anexa 7).

Un raport care să cuprindă toate informaţiile colectate în perioa-da desfăşurării practicii de specialitate. În raport se va prezenta:

• descrierea activităţilor practice efectuate de masterand în cadrul instituţiei pe parcursul celor cinci săptămâni (această de-scriere se poate face pe zile sau pe activităţi efectuate);

• descrierea activităţilor asupra tezei de master;• bibliografia la tema tezei de master.Cerinţe pentru alcătuirea raportului de practică1. Descrieţi în detaliu activitatea pe care aţi desfăşurat-o în ca-

drul stagiului practic, specificând sarcinile pe care le-aţi îndepli-nit, responsabilităţile individuale (dacă au existat), cum aţi reuşit să vă adaptaţi la noile condiţii, care au fost persoanele cu care aţi contactat cel mai frecvent.

2. Descrieţi rezultatele activităţii pe care aţi desfăşurat-o. Arătaţi în ce fel au fost utilizate acestea şi cine au fost principalii beneficiari.

38

www.usm.md/jurn

3. In ansamblu cum evaluaţi experienţa dvs. în aceasta orga-nizaţie? De ce?

• Foarte utilă• Utilă• Satisfăcătoare• Nesatisfăcătoare4. Aţi recomanda şi altor masteranzi să urmeze practica de

specialitate în instituţia respectivă? Motivaţi răspunsul dvs.Precizări pentru redactarea raportului de practică:• Eventualele acte care au servit întocmirii raportului (vor fi

anexate în copie şi nu vor fi incluse în raport).• Raportul va fi tipărit (Word, Times New Roman 12 la un

rând şi jumătate) şi va cuprinde 2-3 pagini. În raport se va spe-cifica denumirea exactă a instituţiei unde s-a efectuat practica, numele şi prenumele masterandului, anul de studii şi perioada în care s-a efectuat practica.

Raportul va fi semnat, pe prima pagină, de conducătorul in-stituţiei sau al departamentului în care s-a desfăşurat practica. De asemenea, masterandul trebuie să prezinte şi adeverinţa de practică cu acelaşi tip de semnătură.

2.5. EVALUAREA PRACTICII

Evaluarea stagiului practic se va face în baza dosarului prezentat şi prin susţinere publică în cadrul unei mese rotunde (seminar).

39

www.usm.md/jurn

BIBLIOGRAFIE

1. BONDREA, Aurelian; DINGA, Emil Călin. ghid privind me-todologia de elaborare şi susţinere a lucrărilor de licenţă în domeniul economic. Bucureşti: Ed. Fundaţiei România de Mâine, 1997. 230 p.

2. CELCEA, Septimiu. cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctor, un articol ştiinţific. Bucureşti: Comunicare.ro, 2007. 225 p.

3. CELCEA, Septimiu. Metodologia elaborării unei lucrări şti-inţifice [online]. Bucureşti: Comunicare.ro, 2003. 195 p. [citat 9 februarie 2009]. Disponibil pe Internet: <http://amarhan.edu-blogs.org/files/2006/10/Chelcea_TehniciDeCercetareSiRedacta-reInStiinteleSociale.pdf>

4. ECO, Umberto. cum se face o teză de licenţă. Discipline umanistice. Iaşi: Polirom, 2006. 264 p.

5. FERREOL, Gilles. Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală. Iaşi: Polirom, 2007. 216 p.

6. GHERASIM, Alexandra; ŢURCAN, Nelly. ghid metodolo-gic pentru elaborarea tezelor de licenţă şi de masterat. Chişinău: CEP USM, 2005. 67 p.

7. ghid pentru elaborarea proiectului de diplomă [online]. Craiova: Drobeta Turnu-Severin, 2005 [citat 9 februarie 2009]. Disponibil pe Internet: <www.imst.ro/absolvire/Ghid_Proiect_Dipl_UIP.pdf>

40

www.usm.md/jurn

8. HULBAN, Horia. Tehnica cercetării ştiinţifice: Pentru Fa-cultatea de Drept, Facultatea de Psihologie şi asistenţă socială şi pentru Facultatea de economie. Iaşi: Graphix, 1994. 190 p.

9. LUMPEDREAN, Ioan; MATIŞ, Dumitru; MUSTAŢĂ, Răzvan. ghidul lucrărilor de licenţă şi disertaţie (nivel licenţă şi masterat). Cluj-Napoca, 2007. 17 p.

10. Metodologie pentru alcătuirea lucrărilor ştiinţifice elaborate în cadrul Departamentului-catedra uNesco pentru schimburi interculturale şi interreligioase, Universitatea din Bucureşti [onli-ne] [citat 9 februarie 2009]. Disponibil pe Internet: <www.inter-culturel.org/metodologie2008.pdf>

11. RAD, Ilie. cum se scrie un text ştiinţific. Discipline umanisti-ce. Iaşi: Polirom, 2008. 312 p.

12. RĂDULESCU, Mihaela. Metodologia cercetării ştiinţifice: elaborarea lucrărilor de licenţă, masterat, doctorat. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 2006. 184 p.

13. regulament cu privire la organizarea studiilor superioa-re de masterat, ciclul ii: Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1455 din 24 decembrie 2007. În: Monitorul oficial al republicii Moldova [online]. 2008, nr. 5-7, art. 25 [citat 9 februarie 2009]. Disponibil pe Internet: <http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=326588>

14. reguli de alcătuire a referinţelor bibliografice. Ch., 2007. 14 p.15. SM SR ISO 690: 1996. Documentare. referinţe bibliografi-

ce. conţinut, formă şi structură.16. SM SR ISO 690-2:1997. informare şi documentare. refe-

rinţe bibliografice. Partea 2: Documente electronice complete sau părţi componente.

41

www.usm.md/jurn

ANEXA 1Model de cerere

Decanului Facultăţii de Jurnalismşi Ştiinţe ale Comunicării

dlui Constantin Marin,dr. hab., profesor universitar

CERERESubsemnatul (a)__________________________, student (ă)al (a) Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, specia-

litatea _____________, învăţământ cu frecvenţă____________, anul de studii____, grupa_________, rog să mi se aprobe tema tezei de master: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

(data) (semnătura masterandului)

Se numeşteîn calitate de conducător ştiinţific

_________________________________

(data) (semnătura şefului de catedră)

(data) (semnătura coordonatorului)

Telefoane de contact ale masterandului:mobil:__________________________fix:_____________________________e-mail:__________________________

42

www.usm.md/jurn

ANEXA 2

Masterand Număr de înregistrareNume:Adresa:Tel.:E-mail:

Subiectul tezei de masterTitlul:

Definirea problemei:

Rezultate aşteptate:

Conducătorul ştiinţificCatedraProfesorMembrii comisiei de examinare de la catedră:

Planificarea

Începutul lucrului asupra tezei:Orarul consultaţiilor:Prezentarea tezei (data):Conducătorul Şeful de catedră

43

www.usm.md/jurn

ANEXA 3

DECLARAŢIE DE ONESTITATESubsemnatul (a) _________________________________

masterand la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicări a Universităţii de Stat din Moldova, programul de master _____________________________________________________________________________________________________________

Declar pe proprie răspundere că la conceperea tezei de master cu titlul ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Sub conducerea ştiinţifică ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Nu am folosit alte surse decât cele menţionate în bibliografie, lucrarea îmi aparţine în întregime şi nu conţine plagiat.

De asemenea, declar că la conceperea tezei de master am res-pectat prevederile ghidului Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale comunicări pentru elaborarea tezelor de master.

Data Nume şi prenume________________________________________________

Semnătura____________________

44

www.usm.md/jurn

ANEXA 4MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA (16 bold, capitals)

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA(16 bold, caps, italic)

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării(16 bold, caps, italic)

Catedra Comunicare(16 bold, caps, italic)

STRATEGIA DE COMUNICAREÎN SITUAŢIE DE CRIZĂ

(CAZUL X)(24 bold, capitals)

PROIECT PROFESIONAL(16 bold, capitals)

pentru obţinerea titlului de Masterîn Ştiinţe ale Comunicării

(16 bold, italic)

Elaborat: Conducător ştiinţific:Rusu Iuliana Marin Constantin,Program dr. habilitat, prof. universitar„Relaţii publice şi publicitate” (14 bold)

CHIŞINĂU, 2009(14 bold, capitals)

45

www.usm.md/jurn

ANEXA 5EVALUAREA TEZEI DE MASTERDE CĂTRE CONDUCĂTORUL ŞTINŢIFIC

Absolvent ________________________________________Tema tezei _______________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Conducătorul ştiinţific _________________________________________________________________________________

• Lucrarea a fost elaborată în baza unei colaborări contractuale: • DA • NU

• Teza are parte aplicativă: • DA • NU• Aprecierea finalizării părţii aplicative _________________

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

• Realizarea practică a tezei de master implică cunoştinţe din:– un singur domeniu– mai multe domeniiÎncadrarea de mai sus se motivează astfel: _______________

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

46

www.usm.md/jurn

A. Structura tezei de cercetare / a proiectului profesionala) Structura teza de master corespunde rigorilor stabilite în

ghid (fundamentare teoretică, dezvoltare aplicativă, concluzii şi bibliografie) sau o structură specială acceptată de conducător? (Se va preciza şi motiva structura acceptată) __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

(0-7 puncte)

b) Ponderea părţilor proiectului (se argumentează acceptarea lor) _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

(0-8 puncte)

Total A (0-15 puncte)

B. Conţinutul tezei de cercetare / a proiectului profesionala) Evaluarea structurii capitolelor şi subcapitolelor (coerenţa,

corectitudinea, volumul fiecărui capitol) _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

(0-15 puncte)

47

www.usm.md/jurn

b) Evaluarea gradului şi manierii de utilizare a surselor biblio-grafice (existenţa acestora, modul de referire, măsura utilizării lor) ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

(0-8 puncte)

c) Calitatea şi utilitatea dezvoltării teoretice (consistenţă, cla-ritate, coerenţă, măsura în care acestea sunt folosite în partea aplicativă etc.) ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

(0-15 puncte)

d) Caracteristica părţii aplicative (consistenţă, corectitudine, mod de prezentare, caracter inovativ) ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

(0-15 puncte)

e) Evaluarea calităţii concluziilor, recomandărilor (rezultate-lor preconizate de proiect) ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

(0-10 puncte)Total B (0-63 puncte)

48

www.usm.md/jurn

C. Forma tezei de mastera) Estetica proiectului (editare, capacitatea de evidenţiere a

rezultatelor şi concluziilor) ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

(0-6 puncte)

b) Complexitatea materialului grafic sau ilustrativ şi modul în care acesta susţine lucrarea ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

(0-4 puncte)

c) Evaluarea stilului de expunere şi a respectării normelor gramaticale __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

(0-6 puncte)

d) Evaluarea bibliografiei (respectarea regulilor de descriere bibliografică)

(0-4 puncte)Total C (0-20 puncte)

Calcul total general puncte (comisia de evaluare a tezelor de master poa-te să ţină cont de rezultatele evaluării tezei de master de către conducătorul ştiinţific.)

[N=A+B+C] [(0-100 puncte)]

49

www.usm.md/jurn

Evaluări suplimentare1. Măsura în care pentru elaborarea proiectului s-au folosit

cunoştinţele din cadrul procesului de învăţământ ___________________________________________________ (0% - 100%)

2. Gradul de independenţă demonstrat în elaborarea proiectului _______________________________(0% - 100%)

Data Semnătura conducătorului proiectului profesional_______ _______________________________________

50

www.usm.md/jurn

ANEXA 6PLANUL INDIVIDUALAL PRACTICII DE SPECIALITATE1. Masterandul ____________________________________2. Programul de master _____________________________3. Perioada desfăşurării practicii de specialitate: __________4. Tema tezei de master _____________________________

______________________________________________________________________________________________________

5. Activitatea practicăEtapa Perioada Însărcinarea practică

6. Colectarea datelor pentru teza de masterEtapa Perioada Denumirea

7. Practica de documentare (la bibliotecă)Etapa Perioada Scopul şi sarcinile

Data Şeful de catedră_____________ _______________Data Conducătorul practicii (tezei de master)_____________ _________________________________Data Masterandul_____________ _________________________________

51

www.usm.md/jurn

ANEXA 7ADEVERINŢĂ

Prin prezenta se adevereşte că masterandul _________________________________________________________________

a desfăşurat de practica de specialitate în cadrul instituţiei/companiei _________________________________________________________________în perioada __________________________________ în conformitate cu prevederile programului de studii de la Facultate de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a USM.

____________________ ____________________Data Conducătorul instituţiei (semnătura, ştampila)